potenialul economic al investiiilor în domeniul cercetării ... · metodologia cercetării i date...
Post on 05-Jan-2020
13 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2017 139
Potenţialul economic al investiţiilor în domeniul Cercetării – Dezvoltării – Inovării pentru
accelerarea creşterii PIB în România
Prof. univ. dr. Alexandru MANOLE (alexandru.manole@gmail.com)
Universitatea „Artifex” din București
Asist. univ. dr. Diana Valentina DUMITRESCU (dianavalentinadumitrescu@yahoo.com)
Universitatea „Artifex”, București / Academia de Studii Economice, București
dr. Daniel Ioan DUMITRESCU (danidumitrescu@yahoo.com)
Abstract
Acest articol include o analiza a domeniului de Cercetare – Dezvoltare
– Inovare la nivelul Romaniei. Studiul se apleaca asupra identifi carii stadiului
actual al CDI in tara noastra comparativ cu celelalte 27 de state membre ale
Uniunii Europene. In contextul Strategiei Europa 2020, cercetarea de fata
este cu atat mai importanta, cu cat Romania si-a asumat anumite obligatii de
intensifi care a suportului fi nanciar in domeniul CDI, astfel incat, la sfarsitul
Cadrului Financiar Multianual 2014 – 2020, 1% din PIB-ul national sa fi e
alocat Cercetarii – Dezvoltarii – Inovarii.
Cuvinte cheie: cercetare, dezvoltare, inovare, PIB, Europa
Introducere
În România, politica de cercetare – dezvoltare în domeniul tehnologic și al inovării s-a materializat prin aprobarea unei strategii românești pentru
CDI pentru perioada 2014 – 2020, care să evidențieze importanța pe care acest domeniu îl poate avea pentru creșterea competitivității economice în contextul politicilor Europene în domeniu. Astfel și România a luat în calcul
la redactarea acestui document de prioritățile Uniunii Europene prezentate în cadrul strategiei Europa 2020, a inițiativei Europa – O Uniune a inovării, și a celui mai important program de cercetare – dezvoltare al Uniunii Europene – Horizon 2020. Prioritățile Strategiei Europa 2020 înseamnă o creștere care prezintă următoarele caracteristici: inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, iar unul dintre cele mai relevante obiective ale strategieu Europene în domeniul CDI este ca până în anul 2020, 3% din PIB-ul UE să fi e alocat investițiilor CDI.
Literature review
Sandu (2014) analizează caracteristicile pieţei rezultatelor cercetării-dezvoltării în România. Avram, Avram şi Avram (2014) studiază rolul
Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2017140
cheltuielilor R&D în procesul de creştere economică. Păunică, Gheorghiu, Curaj şi Holeab (2009) prezintă o prognoză asupra restructurării sistemelor R&D. Anghelache și Anghel (2016) este o lucrare de referinţă în econometrie. Nastase şi Badea (2015) dezvoltă pe tema fi nanţării cercetării ştiinţifi ce în
România. Goschin (2014) evaluează activităţile R&D ca factor determinant
al creşterii economice regionale în România. Anghelache şi Anghel (2015)
analizează impactul investiţiilor străine directe, care includ investiţii în R&D,
asupra creşterii economice a României. Anghelache et.al. (2012) se preocupă
de statisticile pe termen scurt utilizate în practică. Zaman şi Georgescu (2014)
descriu impactul atragerii de fonduri europene asupra economiei naţionale a
României, Dobre 2014) dezvoltă pe o temă similară. Piroi şi Paunica (2015)
evaluează impactul favorabil al tehnologiei asupra defi citului bugetar al
României. Anghelache, Manole şi Anghel (2014) studiază evoluţia PIB în
România. Anghelache, Manole, Anghel şi Diaconu (2016) prezintă cele mai
importante corelaţii dintre variabilele macroeconomice. Popescu, Predescu
şi Oancea-Negescu (2014) trec în revistă factorii economici ai dezvoltării
viitoare a României.
Metodologia cercetării şi date
Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare – SNCDI, s-a
construit pornind de la un studiu privind piața de CDI națională, studiu fi nanțat
printr-un contract cu JASPERS. Acest studiu a evoluat apoi prin evidențierea
sectoarelor economice cu potențial în domeniu. Această strategie va putea fi
aplicată printr-o serie de instrumente subordonate care includ și programe
operaționale în vigoare în perioada 2014 – 2020. Astfel, domeniul CDI va
fi atins prin POR, POCU, PNDR, dar mai ales prin Programul Operațional
Competitivitate.
PO Competitivitate (fi nanțat prin FEDR) susține creșterea inteligentă,
promovarea economiei bazate pe cunoaștere și inovare, prin investiții în:
1.Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și Inovării; 2.Sporirea
utilizării, calității și accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor.
Alocarile fi nanciare Programul Operațional Competitivitate în valoare de
1,33 mld. Euro se vor realiza pentru Axa Prioritară 1 - Cercetare, dezvoltare
tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivităţii economice și
dezvoltării afacerilor - 797.872.340 euro (60% din POC) şi pentru Axa
Prioritară 2 - Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o
economie digitală competitive - 531.914.894 euro (40% din POC).
Ca şi elemente de noutate 2014 – 2020 fata de 2007 – 2013 observăm
că investițiile în CDI vor fi realizate numai în legătură cu ariile identifi cate
în strategia națională de CDI ca fi ind de ”specializare inteligentă” (smart
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2017 141
specialization) şi vor fi sprijinite parteneriatele între întreprinderi și instituţii de cercetare în scopul creșterii transferului de cunoștințe, tehnologie și personal cu competențe CDI pentru dezvoltarea de produse și procese bazate pe CDI și pe cererea pieţei. De asemenea, investițiile TIC vor fi orientate inclusiv către îmbunătăţirea mediului digital de asigurare a serviciile publice pentru cetăţeni şi mediul de afaceri. Această strategie adoptă caracterul pragmatic al cercetării industriale, îndepărtându-se de cercetarea pur speculativă, astfel încât să se urmeze trendurile internaționale de orientare a CDI spre realizarea de impact practic și economic. De asemenea, SNCDI se bazează pe un parteneriat pentru inovare care să se bazeze pe următorii patru piloni: Resurse bugetare (asigurate de stat prin alocarea unui procent din PIB), Predictibilitate (standarde și reguli clare pentru activitatea de CDI), Parteneriate Public-Private funcționale (astfel încât să se atragă cel puțin 1% din PIB in 2020), Cercetători (atingerea unui număr de cercetători similar mediei UE). Strategia României în domeniul CDI a identifi cat acele domenii ale economiei ce ar prezenta potențial de creștere, putând avea o contribuție semnifi cativă pentru creșterea competitivității economice. Astfel, s-au identifi cat prioritățile de specializare inteligentă ale României ca fi ind domenii economice cu competență crescută și unde țara noastră ar avea avantaje competitive reale sau potențiale față de alte economii naționale, ceea ce ar duce implicit la creștere economică și creșterea Produsului Intern Brut. Astfel, SNCDI a identifi cat următoarele zone economice ca având un important rol economic și de stimulare a ocupării: turismul și ecoturismul, textilele și pielăria, lemnul și mobila, industriile de tip creativ. Industria auto, TIC și procesarea alimentelor și a băuturilor au fost identifi cate ca prezentând o dinamică economică competitivă, iar Sănătatea și produsele farmaceutice, energia și managementul mediului și bioeconomia prezintă valoare adăugată și caracteristici importante de inovare și dezvoltare tehnologică. Tot SNCDI propune și un set de priorități cu relevanță publică care au ca scop atragerea de resurse și de idei creative în domenii ale CDI care aduc soluții unor nevoi societale existente. În acest caz, sectorul public este cel care susține identifi carea și atragerea de la actori privați sau publici de soluții inovatoare, disruptive. Chiar dacă un accent tot mai mare se pune pe comercializarea CDI, cercetarea fundamentală ocupă un loc important și în perioada următoare, ea fi ind importantă pentru stimularea ofertei de CDI, evaluate pe calitatea științifi că a propunerilor calculate în conformitate cu standardele internaționale. Un exemplu de prestigiu în acest sens îl reprezintă proiectul de mare infrastructură de CDI Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-
Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2017142
NP). De altfel, cadrul fi nanciar 2014 – 2020 va marca punerea în funcțiune a două mari infrastructuri de cercetare de interes pan-european: proiectul de la Măgurele la ELI-NP și proiectul de la Tulcea, denumit Centrul internațional pentru cercetări avansate Fluvii – Delte – Mări Danubius.
Creșterea necesară pentru a atinge țintele naționale propuse de procent
din PIB pentru CDI
Figura A
Date preluate de la Eurostat și interpretate de autor
Așa cum rezultă și din Fig. A de mai sus, România a fi xat o țintă clară de alocare a 1% din PIB pentru CDI până în anul 2020, ceea ce ar converge spre media Uniunii Europene. Cel puțin din punct de vedere declarativ, observăm că pentru CFM 2014 – 2020, România și-a propus cea mai mare dinamică de creștere. Se observă că România, conduce plutonul ţărilor (Bulgaria, Grecia, Letonia, Lituania, Malta)ce au nevoie de o creştere semnifi cativă în domeniul cercetării – dezvoltării în vederea atingerii ţintei asumate aferente Strategiei Europa 2020. În acest grup, statele membre au fi xat nişte ţinte foarte ambiţioase în comparaţie cu nivelul din PIB anterior şi trendurile trecute. Astfel, faţă de media Uniunii Europene, România s-a angajat la un efeort mai serios şi susţinut în vederea sprijinirii Cercetării şi Dezvoltării. Sectoarele inovatoare: O atenție deosebită trebuie acordată în special sectoarelor inovatoare pentru a identifi ca tendințele care urmează să fi e luate în considerare mai târziu. În primul rând, este relevant să observăm că România nu a îndeplinit încă obiectivul UE 2020 „3% cheltuieli din PIB în cercetare dezvoltare. Este de asemenea util să ne referim şi la documentul Comisiei Europene: Innovation Union Scoreboard 2014 care împarte țările UE, în 4 categorii de o performanță din punct de vedere al inovării: Liderii, urmașii, inovatori moderați și inovatori modeşti - ultimul grup care cuprinde România,
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2017 143
Bulgaria și Letonia. Cu toate acestea, România fi ind cel mai puternic „inovator modest”. Raportul detaliază criteriile utilizate pentru a realiza acest clasament precum şi faptul că în România, performanță de inovare a crescut până în
2009, după care a fl uctuat. Performanță în raport cu UE s-a înrăutățit de la
50% în 2009 până la 43% în 2013. România funcționează mult sub media
UE după aproape toți indicatorii. Performanţa foarte slabă se observă şi din numărul de studenții doctoranzi din afara UE și prin prisma cheltuielilor de cercetare și dezvoltare în sectorul de afaceri. O creştere ridicată în România
se observă pentru desene sau modele comunitare, mărci comunitare, noi
absolvenți de doctorat și co-publicații ştiinţifi ce internaționale. Scaderi
puternice sunt observate în cheltuielile non cercetare – inovare, cheltuielile de
cercetare și dezvoltare în sectorul de afaceri, studenții doctoranzi din afara UE
și investițiilor cu capital de risc.
Rezultatele de mai sus se completează prin analiza Institutului
Național de Statistică din România (INSSE), publicat în iulie 2014, care oferă,
de asemenea o perspectivă regională interesantă. Pe scurt, la nivel de țară, în
perioada 2010 - 2012, ponderea întreprinderilor inovative a fost de 20,7%, cu
10,1 puncte procentuale mai puțin, comparativ cu perioada 2008 - 2010 (vezi
Fig. B de mai jos).
Ponderea întreprinderilor inovative
Figura B
Date preluate de la INS și interpretate de autor
Anumite activități economice înregistrează valori înalte de activități
inovatoare, astfel, activitatea economică cea mai inovatoare în industrie a
fost fabricarea produselor din tutun, în 80,0% din întreprinderi, în timp ce
în sectorul serviciilor au fost activităţile de cercetare - dezvoltare, pentru
Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2017144
55,5% din întreprinderi. După mărimea întreprinderilor, cele mari sunt mai inovatoare, 40,1%, în comparație cu întreprinderile mijlocii, 26,6% și cele mici, 18,3%. Această tendință a fost, de asemenea, menționat în cele două sectoare, industrie și servicii (vezi tabel A de mai jos).
Tabel A
Primele 10 activități inovative între 2010 – 2012Loc Activitatea economică %
1 Producția de produse din tutun 80,0
2 Cercetare – Dezvoltare 55,5
3 Producția de produse farmaceutice 52,3
4 Producția de motoare auto 38,0
5 Activități servicii IT&C 35,6
6 Reparații, întreținere instalări mașini și echipamente 35,6
7 Intermedieri fi nanciare minus asigurări și pensii 34,6
8 Asigurări, reasigurări și pensii (minus asigurări sociale) 34,0
9 Servicii și activități de decontaminare 33,0
10 Producția de mașini și echipamente 32,2
Date preluate de la INS și interpretate de autor
Ponderea întreprinderilor inovative în totalul întreprinderilor
Figura C
Date preluate de la INS și interpretate de autor
În perioada 2010-2012, cele mai mari ponderi ale întreprinderilor inovatoare au fost înregistrate în regiunea de Sud-Est, 36,5% și Regiunea Nord-Est 32,2%, iar cele mai joase au fost înregistrate de către Regiunea Vest 14,4% și Regiunea de Nord-Vest cu 12,0% (vezi fi gura C.).
Concluzii
Cadrul fi nanciar multianual traduce prioritățile Uniunii Europene în termeni fi nanciari, de stabilire a sumelor maxime anuale pe care UE le poate cheltui în diferite domenii politice, în următorii șapte ani. Prin defi nirea în care zone din UE ar trebui să se investească mai mult sau mai puțin în perioada
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2017 145
2014-2020, cadrul fi nanciar multianual este o expresie a priorităților politice
cât şi un instrument de planifi care bugetară. Negocierile intense purtate de
către instituțiile UE față de acordul privind CFM 2014-2020 a dus la aprobarea
unui plafon global de 960 miliarde € în credite de angajament și 908 miliarde
€ pentru credite de plată. Acest buget este cu 3,5%, respectiv3,7%, mai mic
decât în CFM 2007-2013. Această disciplină refl ectă compromisul convenit în
doi ani și jumătate de către instituțiile UE, între politica UE de investiții pentru
creștere și presiunea bugetară cu care statele membre s-au confruntat la nivel
național.
Un accent puternic a fost pus pe cheltuieli care vizează stimularea
creșterii economice și crearea de locuri de muncă, în conformitate cu prioritățile
politice ale UE: plafonului de cheltuieli de la subpunctul 1a „Competitivitate
pentru creștere economică și locuri de muncă”, este crescut de mai mult de 37%
față de CFM 2007 -2013. Această categorie de cheltuieli include, printre altele,
oportunitățile de fi nanțare pentru cercetare și inovare, educație și formare,
rețele transeuropene în domeniul energiei, transporturilor și telecomunicațiilor,
politica socială, dezvoltare a întreprinderilor. Un rol esențial în crearea de
creștere economică și locuri de muncă în Europa, este jucat de noul program
pentru cercetare și inovare Orizont 2020, care este prevăzut cu un buget de
aproape 80 de miliarde de euro în prețuri curente, în jur de 30% mai mult
decât în 2007-2013 perioadă. Programul își propune să stimuleze cercetarea
de nivel înalt în Europa, consolidarea poziției de lider industrial în inovare,
și de a promova investițiile în tehnologii cheie, un acces mai mare la capital
și sprijin pentru IMM-uri. Orizont 2020 contribuie la abordarea provocărilor
societale majore, contribuie la reducerea decalajului dintre cercetare și piață, și
joacă un rol important în cooperarea internațională. Noul program COSME este
un alt instrument esențial pentru competitivitate, el se situează la 2,3 miliarde
€ disponibili pentru IMM-uri pentru a stimula competitivitatea și stimularea
creșterii economice și a locurilor de muncă în Europa. COSME este un program
al UE adreseat IMM-urilor, şi are drept scop facilitarea accesului lor la piețele
din interiorul și din afara UE și oferă acces ușor la fi nanțare prin garanții pentru
împrumuturi și capitalul de risc.
Bibliografi e
1. Anghelache, C. & Anghel, M. (2016). Econometrie teoretică. Concepte, teorie și
studii de caz, Editura Artifex, Bucureşti
2. Anghelache C., Voineagu V., Pârţachi I., Cara O., Dumitrescu, D., Soare, D.V.,
Integrated Approach on Statistics on Short-term in Practice, Revista Română de
Statistică – Supliment Trim IV/2012, pg. 319-329.
3. Anghelache, C., & Anghel, M. G. (2015). Model of Analysis of the Dynamics of
the DFI (DFI) Sold Correlated with the Evolution of the GDP at European Level.
Romanian Statistical Review Supplement, 63(10), 79-85.
Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2017146
4. Anghelache, C., Manole, A., & Anghel, M. (2014). Analysis on the Gross Domestic Product Evolution. Romanian Statistical Review Supplement, 62(4), 7-15.
5. Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M. G., & Diaconu, A. (2016). Essentials aspects on macroeconomic variables and their correlations. Theoretical and
Applied Economics, 23(1 (606), Spring), 151-162. 6. Avram, A., Avram, C. D., & Avram, V. (2014). Research and development
expenditures between discretionary costs and source for economic growth. Romanian Journal of Economics, 39 (2 (48)), 49-66.
7. Dobre, A.S. (2014). The Impact Of Eu Funds On Romanian Economy, Journal of Financial and Monetary Economics, Volume (Year): 1 (2014), Issue 1, Pages: 38-48.
8. Goschin, Z. (2014). R&D as an engine of regional economic growth in Romania. Romanian Journal of Regional Science, 8(1), 24-37.
9. Nastase, G. I., & Badea, C. G. W. (2015). Aspects Concerning Romanian Scientifi c Research Funding. Calitatea, 16(S1), 365.
10. Păunică, M., Gheorghiu, R., Curaj, A., & Holeab, C. (2009). Foresight for restructuring R&D systems. The AMFITEATRU ECONOMIC journal, 11(25), 201-210.
11. Piroi, M., & Paunica, M. (2015, June). How Technology can Help in Reducing Romania’s Budget Defi cit. In Proceedings of The 15th European Conference on
eGovernment ECEG 2015 University of Portsmouth (p. 419). 12. Popescu, M. L., Predescu, A., & Oancea-Negescu, M. D. (2014). Economic factors
concerning development of Romania as future silver economy. Calitatea, 15(S1), 355.
13. Sandu, S. (2014). Market of R&D Results in Romania. Procedia Economics and
Finance, 8, 649-657. 14. Zaman, G., Georgescu, G. (2014). The Absorption Rate Of Eu Structural And
Cohesion Funds In 2007-2013 And The Impact On Macroeconomic Indicators Of Romania, The Journal of the Faculty of Economics – Economic, Volume (Year): 1 (2014), Issue (Month): 1 (July), Pages: 206-216.
15. http://eur-lex.europa.eu; 16. https://ec.europa.eu/easme/; 17. https://ec.europa.eu/competition/state_aid/Studies_reports/sme_handbook_
ro.pdf; 18. https://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/; 19. http://ec.europa.eu/eurostat/web/structural-business-statistics; 20. http://fonduri.mcsi.ro/?q=system/fi les/Nota+prezentare_mecanism+OUG+9.doc; 21. http://www.gov.ro; 22. http://www.poc.research.ro/programare-2014-2020.
top related