proiect mk strategic
Post on 20-Jan-2016
76 Views
Preview:
TRANSCRIPT
1
I. Prezentarea firmei
Date de identificare:
Denumirea si forma juridica: S.C. VOLKSBANK ROMANIA S.A.;
Sediul social: Sos. Pipera 42, etaje 3-8,10, Sector 2, Bucuresti;
Nr. din Registrul comertului: J40/58/2000;
CUI: 12564356;
Capital social subscris si varsat: 903.154.800 RON
Swift Code: VBBUROBU
Istoric Volksbank Romania:
Volksbank Romania este prezenta pe piata romaneasca din luna mai a anului 2000.
De-a lungul celor 12 ani de prezenta pe piata din Romania, Volksbank s-a dezvoltat continuu
astfel ca, in acest moment, alaturi de noi puteti face pasul catre o etapa superioara atat la nivel
financiar, cat si in plan personal.
Avand in centrul preocuparilor sale clientii, Volksbank si-a adaptat recent viziunea de
business astfel incat sa raspunda cat mai bine realitatilor unei piete aflate in schimbare.
Volksbank Romania a dezvoltat o noua pozitionare strategica, intr-un efort de a avansa spre o
structura de afaceri mai echilibrata, durabila, specifica unei banci universale.
Conform acestei noi repozitionari, Volksbank se adreseaza in egala masura segmentului
de retail (U1=Persoane fizice/credite) si segmentului corporate (U2=IMM si
Corporate/credite), oferind produse si servicii bancare esentiale.
Grup Volksbank:
Österreichische Volksbanken - AG (ÖVAG) a fost infiintat in Austria in anul 1922 ca
institutie centrala a mai multor cooperative de credit regionale organizate pe sistemul Schulze-
Delitzsch. In 1850 Hermann Schulze-Delitzsch a conceput un sistem deosebit de avantajos prin
care micii mestesugari aveau acces la resurse financiare fara a plati dobanzi covarsitoare. Astfel
s-a nascut prima cooperativa de credit, cunoscuta sub numele de Volksbank.
In 1859, la numai noua ani dupa lansarea primei cooperative de credit erau deja infiintate
183 de Volksbanken-uri, cu 18,000 de membri in Prusia de Est si Saxonia. Este remarcabil faptul
ca, de-a lungul istoriei lor de peste 150 de ani, nici una dintre aceste banci nu a dat faliment.
In prezent grupul Österreichische Volksbanken - AG este in procent majoritar detinut de
67 de "Volksbank-uri" (banci cooperatiste) independente, avand peste 550 de unitati bancare,
peste 5.300 angajati si peste 1.500.000 de clienti, cu o cota de piata de 10% in Austria.
2
Actionari Volksbank Romania:
Cu un actionariat solid si experimentat Volksbank Romania devine una dintre cele mai
puternic capitalizate banci de pe piata romaneasca cu o valoare totala a capitalurilor de
1.437.190.800 RON.
Alaturi de Volksbank AG, DZ Bank impreuna cu WGZ Bank si Banque Populaire Caisse
d’Epargne sunt principalii actionari ai Volksbank Romania prin intermediul unui vehicul special
creat, VBI Beteiligungs GmbH.
Structura Actionariatului - Conducerea Volksbank Romania:
Benoit Catel - Presedinte
Lucian Cojocaru - Vicepresedinte
Vanzari
Alexander Tscherteu -
Vicepresedinte Administrare
Credite
Sorin Serban - Vicepresedinte
Restructurari si Recuperare Credite
Organigrama
S.C. Volkbank Romania SA (VBR) este persoana juridica de nationalitate romana,
infiintata si functionand sub forma unei societati pe actiuni, administrata in sistem dualist de
catre Directorat si Consiliul de Supraveghere.
Directoratul este structura ce exercita, in mod exclusiv, atributiile de co toate actele si ia
toate masurile necesare si utile in vederea aducerii la indeplinire a obiectului de activitate al
Bancii, cu exceptia acelor atributii ce intra, conform legislatiei romane aplicabile sau conform
Actului Constitutiv, in competenta AGA sau a Consiliului de Supraveghere.
Consiliul de Supraveghere al VBR exercita un control permanent asupra conducerii
Bancii, astfel cum este aceasta realizata de catre Directorat.
Organizarea structurii de conducere a VBR si functionarea si responsabilitatile acesteia
sunt descrise in cuprinsul Actului Constitutiv al Bancii.
3
II. Analiza mediului de marketing
Performanţele economice ale unei firme sunt legate nemijlocit de capacitatea ei de a
înţelege cerinţele şi exigenţele mediului în care îşi desfăşoară activitatea.
Cunoaşterea şi delimitarea influenţelor fiecăruia dintre factorii majori care acţionează pe
o anumită piaţă permit modelarea deciziilor firmei pentru ca activitatea sa să devină cât mai
profitabilă.
Cercetarea ambianţei în care acţionează firma permite identificarea cerinţelor pieţei;
crearea de produse şi servicii noi pentru aceste exigenţe; deschiderea unor noi sucursale ;
asigurarea unor servicii suplimentare clientelei proprii sau susţinerea unei campanii publicitare în
vederea creşterii cifrei de afaceri.
Acest aspect a şi atras în ultimul timp o serie de instituţii bancare din străinătate, care fie
au achiziţionat bănci româneşti, fie au deschis aici puncte de lucru. O altă direcţie spre care a
evoluat piaţa bancară în ultimul timp a fost cea a concentrărilor, în ultimii ani având loc mai
multe operaţiuni de concentrare, prin achiziţii sau fuziuni (Erste Bank - BCR, OTP Bank -
RoBank, National Bank of Greece - Banca Românească, HVB – Ţiriac - Unicredit, EFG
Eurobank - Banc Post s.a.), însă în peisajul bancar românesc mai sunt societăţi de talie mică sau
medie, predispuse la concentrări.
Mediul este în continuare favorabil, cu toate normele restrictive ale BNR avântul
creditării nu s-a redus. Băncile care au ştiut să- şi îndrepte atenţia spre segmentul de retail n-au
avut decât de câştigat. Văzând o perspectivă bună pentru acest segment, cele mai multe bănci au
iniţiat felurite campanii de marketing, bazate pe noi produse apărute în portofoliu. A apărut astfel
concurenţa, ceea ce a făcut campaniile mult mai agresive şi produsele mai atractive, efectul de
bumerang neântârziind să apară. Ca rezultat, creditele au înregistrat un nou val de creştere,
sprijinit şi de creşterea pieţei imobiliare şi de o uşoară ameliorare a nivelului de trai.
Marketingul presupune desfăşurarea activităţilor din cadrul băncii în concordanţă cu
evoluţia mediului economico-social. O astfel de abordare necesită cunoaşterea mediului extern şi
adaptarea sau conectarea activităţii la mediu. Studierea interacţiunii mediului intern cu cel extern
şi formularea celor mai potrivite căi de maximizare a efectelor pozitive şi de minimizare a celor
negative, reprezintă obiectul marketingului ca ştiinţă. Înţelegerea şi aplicarea în practică a
4
marketingului presupune cunoaşterea conceptelor de mediu extern, mediu intern şi a relaţiilor
dintre acestea.
Ph. Kotler remarca faptul că o firmă de înaltă performanţă este “ o firmă al cărei
model este bazat pe patru factori: beneficiarii afacerii, procesele, resursele şi organizaţia”.
II.1.Mediul extern
Ca agent economic, având un anumit profil de activitate, întreprinderea funcţionează în
condiţiile concrete pe care i le oferă mediul său extern. Astfel, la modul cel mai general, Ph.
Kotler consideră că mediul extern reprezintă “totalitatea forţelor necontrolabile la care
întreprinderea trebuie să-şi adapteze politica” şi “se constituie din participanţii şi forţele externe
care influenţează asupra posibilităţilor întreprinderii de a dezvolta şi menţine tranzacţii
avantajoase”, M. Marchesnay precizează că mediul este constituit din ansamblul organizaţiilor,
activelor şi factorilor a căror existenţă este susceptibilă de a influenţa comportamentul şi
performanţele întreprinderii (M. Marchesnay, Economie d’entreprise, Collection Gestion, Paris,
1991), iar C. Florescu subliniază că: “mediul apare alcătuit dintr-o reţea de variabile exogene,
cărora întreprinderea le opune propriile sale resurse-umane, materiale şi financiare-respectiv, un
set de variabile endogene”.
Dacă avem în vedere locul şi rolul participanţilor la acest cadru de desfăşurare a
activităţii întreprinderii, interacţiunea şi intensitatea cu care acţionează forţele constitutive,
influenţele pe care le exercită, putem delimita doua componente : micromediul şi macromediul.
Micromediul este reprezentat de participanţii la mediul cel mai apropiat al întreprinderii
şi care afectează posibilităţile ei de a-şi deservi clienţii.
Macromediul este desemnat de forţele societale cu rază mare de acţiune, care afectează
toţi participanţii la micromediul întreprinderii.
Delimitarea celor două componente ale mediului ambiant are mare importanţă în planul
organizării ”supravegherii” mediului de către întreprindere. Astfel, dacă micromediul poate fi
supravegheat personal, el având influenţă directă, fiind relativ controlabil şi deci susceptibil
modificărilor prin acţiuni concertate, elementele macromediului sunt necontrolabile, nu pot fi
influenţate, dar trebuie cunoscute şi, pe această bază, stabilite acţiuni de adaptare a întreprinderii
la configuraţia acestuia.
Evident, între cele două componente ale mediului există strânse relaţii de
intercondiţionare şi, de aceea, pentru înţelegerea întregului mecanism de organizare şi
desfăşurare a activităţii întreprinderii este absolut necesară cunoaşterea mediului în care ea
acţionează, întrucât “informaţiile ample asupra mediului extern de care dispune întreprinderea
modernă îi oferă posibilitatea nu numai să-şi menţină locul pe piaţă, dar să şi detecteze şi să
cucerească alte pieţe şi chiar să creeze noi pieţe de desfacere, nevoi de consum-deci să aducă
schimbări în însăşi structura mediului”.5 Pentru aceasta se impune o strictă şi continuă
supraveghere a factorilor exogeni şi endogeni ai mediului întreprinderii, deoarece modificările în
structura şi evoluţia lor pot avea impact profund asupra activităţii întreprinderii.
5
Micromediul este constituit din agenţi economici cu care firma intră de obicei în
relaţii directe, influenţele fiind puternice şi reciproce, reprezentând în fapt un ansamblu de
condiţii, activităţii şi relaţii specifice. Asigură cadrul în care se aplică şi se verifică politica de
marketing, având deci rol esenţial în elaborarea mixului de marketing. Fima poate anticipa
schimbările ce vor apare în micromediu şi să răspundă acestora, influenţându-le sau controlând
dimensiunile interferenţei lor cu relaţiile de piaţă ale întreprinderii şi cu concurenţii ei.
În esenţă firma combină trei categorii de factori de producţie, intrând în relaţie cu tot
atâtea componente de mediu, respectiv: furnizorii de resurse materiale (ori de prestări servicii),
furnizorii de resurse băneşti (băncile) şi furnizorii de forţă de muncă.
Micromediul este constituit din agenţi economici cu care firma intră de obicei în relaţii
directe, influenţele fiind puternice şi reciproce, reprezentând în fapt un ansamblu de condiţii,
activităţii şi relaţii specifice. Asigură cadrul în care se aplică şi se verifică politica de marketing,
având deci rol esenţial în elaborarea mixului de marketing. Fima poate anticipa schimbările ce
vor apare în micromediu şi să răspundă acestora, influenţându-le sau controlând dimensiunile
interferenţei lor cu relaţiile de piaţă ale întreprinderii şi cu concurenţii ei.
a)Furnizorii: sunt cei care asigură întreprinderii resursele necesare desfăşurării normale
a activităţii economice, dar şi concurenţilor. Sunt reprezentaţi, prin diverse firme de afaceri sau
persoane particulare, care pe baza relaţiilor de vânzare-cumpărare, pun la dispoziţie materiile
prime şi materialele, combustibilul, energia, apa, echipamentul tehnic, sau execută o largă gamă
de servicii, deosebită însemnătate având serviciile bancare. Un loc aparte îl au relaţiile cu
furnizorii de personal, reprezentaţi prin unităţi de învăţământ, oficiile de forţă de muncă,
persoanele aflate în căutarea unor locuri de muncă, precum şi întreprinderi particulare care au ca
obiect de activitate plasarea forţei de muncă disponibile.
-Furnizori diverși:
-SC I.C.T.A. 1988 IMPORT EXPORT SRL Domeniul principal: Imobiliare/Mobiliare » Agentii Imobiliare [ Tip firma: Prestator de servicii ]
-SYSROMELEC SRL Domeniul principal: Electrice/Electronice » Sisteme de Securitate [ Tip firma: Prestator de servicii ]
-S.C GREEN HOUSE SRL Domeniul principal: Servicii/Consultanta » Banci de afaceri si de investitii [ Tip firma: Prestator de servicii ]
-SC EXEND SOLUTIONS SRL Domeniul principal: Servicii/Consultanta » Expertize, inspectii tehnice si asigurarea calitatii [ Tip firma:
Prestator de servicii ]
-SC TSC Engineering SRL Domeniul principal: Constructii/Amenajari/Mobilier » Instalatii Sanitare [ Tip firma: Prestator de servicii ]
-SC Invent Media SRL Domeniul principal: Servicii/Consultanta » Publicitate - ATL., Indoor si Promotionale [ Tip firma: Prestator de
servicii ]
-AUTOCONSTRUCT Domeniul principal: Masini/Piese » Autoutilitare [ Tip firma: Distribuitor ]
6
- Furnizorii de resurse băneşti: Österreichische Volksbanken – AG
- Furnizorii de forţă de muncă:
Principalii furnizori de forţă de muncă pentru VOLKSBANK sunt universităţile care au
facultăţi cu profil economic, oficiile de forţă de muncă, angajaţii celorlalte bănci care nfu sunt
mulţumiţi de locul actual de muncă şi sunt atraşi de VOLKSBANK. Furnizorii pot afecta
activitatea întreprinderii, aceştia în cele mai multe cazuri au o putere de negociere foarte mare şi
pot crea unele probleme prin creşterea preţului, reducerea calităţii, modificarea condiţiilor de
livrare a produselor lor, reducerea rentabilităţii sectorului.
Mâna de lucru poate fi de asemenea considerată ca un furnizor capabil de a exersa o mare
influenţă în diferite sectoare. Angajaţi extrem de competenţi sunt greu de găsit pe piaţă, cum de
altfel o mână de lucru sindicalizată poate, prin negocieri, să-şi oprească o parte substanţială din
profitul sectorului.
b)Intermediarii: sunt reprezentaţi de firmele care ajută banca la promovarea, vânzarea şi
distribuirea produselor / serviciilor către consumatorul final, sub forma: firmelor de distribuţie
fizică (de comerţ, transport etc.), agenţiilor de service de marketing, societăţilor de asigurare.
În cadrul Volksbank, intermedierea financiară apartine exclusiv aceasteia, astfel încât nu
putem aminti niciunul din aceata categorie.
Printre alți intermediari ai Volksbank putem aminti:
-SC INTELLIGENT CREDIT OFFICE SRL Domeniul principal: Servicii/Consultanta » Brokeraj [ Tip firma: Intermediar ]: necesare pentru
banca(finantator) * asigurarea serviciilor conexe unui dosar de finantare (asigurari, evaluari, etc)
c)Clienţii: constituie componenta cea mai importantă, deoarece ei alcătuiesc piaţa de
desfacere a oricărei întreprinderi producătoare, reprezentată de: consumatori, utilizatori,
angrosişti, agenţii guver-namentale şi internaţionale etc. Este foarte important să se analizeze
situaţia lor în vederea cunoaşterii cât mai bine a comportamentului lor, pentru a veni în
întâmpinarea dorinţelor lor.
Adevăratele criterii de apreciere a calităţii unui serviciu le reprezintă aşteptările
consumatorilor. Înţelegerea naturii şi a factorilor determinanţi ai aşteptărilor este esenţială pentru
a fi siguri că serviciul satisface sau depăşeşte speranţele beneficiarilor. Controlul eficient asupra
aşteptărilor creează premisele necesare depăşirii lor, iar aceasta contribuie la menţinerea
fidelităţii clienţilor.
Managerii de marketing din cadrul BRD au luat unele măsuri pentru ai mulţumi pe
clienţi. Astfel personalul trebuie să prezinte clienţilor o imagine realistă a serviciilor prestate. Se
7
verifică întotdeauna acurateţea mesajelor promoţionale, înainte de a le furniza pe piaţă. Angajaţii
ştiu că prestarea unui serviciu de încredere este o modalitate eficientă de menţinere sub control a
aşteptărilor clienţilor, ei fiind instruiţi şi răsplătiţi pentru faptul de a fi prestat un serviciu
ireproşabil. Se revizuiesc periodic procesele de prestaţie pentru a se identifica şi corecta
eventualele neajunsuri. Personalul angajat comunică în mod eficient cu clienţii, contactându-i
periodic pentru a le cunoaşte nevoile şi rezultatele activităţii lor. Angajaţii ştiu că prestaţia
propriu-zisă a serviciului reprezintă principala ocazie de depăşire a aşteptărilor clienţilor şi se i-
au măsuri în vederea încurajării excelenţei în prestarea serviciului.
Numeroase studii au arătat faptul că firmele prestatoare de servicii, bine conduse, se
caracterizează printr-o concepţie strategică, o implicare constantă a conducerii în problema
calităţii, standarde înalte, sisteme de urmărire a procesului de prestare, sisteme de rezolvare a
reclamaţiilor primite de la clienţi si accentul pus pe satisfacţia clienţilor şi a angajaţilor.
În România este vorba de clienţi noi şi de un nivel de viaţă care abia acum începe să
crească. Pe măsură ce va trece timpul, clienţii noi care au intrat recent în legătură cu banca vor
începe să achiziţioneze mai multe produse bancare. În acest context, VOLKSBANK trebuie să-şi
dezvolte gama de produse şi servicii astfel încât să ajungă să ofere aceeaşi
gamă ca şi în Austria. Österreichische Volksbanken – AG pune accent pe numărul de produse
vândute fiecărui client, aceasta fiind o axă majoră a dezvoltării rentabilităţii VOLKSBANK.
Principalele segmente de clienţi ai VOLKSBANK sunt:
1. persoane fizice, respectiv:
- tinerii, şi în special studenţii, au reprezentat în 2013 un segment prioritar
pentru VOLKSBANK, fiind o piaţă extrem de dinamică.
- clientela patrimonială beneficiază de o atenţie deosebită din partea băncii.
Agenţia sa specializată de banking, dar şi reţeaua internaţională a grupului oferă prin
consilierii săi de clientelă dedicaţi aflaţi în agenţiile din întreaga ţară, servicii şi produse adaptate
nevoilor sale specifice.
- românii din străinătate reprezintă un alt segment de clienţi pentru care VOLKSBANK a
dezvoltat în 2013 o ofertă specială de produse specifice.
- clientela de persoane fizice autorizate: liberi profesionali, asociaţii si alte persoane fizice
autorizate (comercianţi, meşteşugari), dar şi microîntreprinderi.
2. persoane juridice, respectiv:
- Marii Clienţi Corporativi (investitorii străini )
- societăţi comerciale cu capital privat, de stat şi mixt; societăţi agricole; regii autonome;
societăţi şi instituţii financiare altele decât băncile; societăţi de leasing; asociaţii, fundaţii cu sau
fără scop lucrativ, cu personalitate juridică.
- întreprinderi mici şi mijlocii. Acţiuni comerciale în favoarea IMM-urilor exportatoare,
subliniază încă o dată implicarea VOLKSBANK şi sprijinul său activ acordat întreprinderilor
româneşti care se dezvoltă prin export.
8
Serviciile bancare implică un flux informaţional în sens dublu ( între bancă şi client, şi
invers). Fidelitatea clientului îmbunătăţeşte imaginea băncii şi poate fi o sursă excelentă de
reclamă. Clienţii persoane fizice şi persoane juridice au necesităţi şi aşteptări diferite din partea
băncii cu care lucrează. Banca trebuie să acorde clientului persoană fizică, consultaţii pentru
serviciile de care are nevoie şi să-l ajute în organizarea finanţelor proprii. Clientul persoană
juridică va avea nevoie de consultanţă în pregătirea planurilor de afaceri , servicii potrivite
pentru rezolvarea nevoilor de afaceri, ş.a.
Factorii care influenţează comportamentul clientului în relaţiile cu banca sunt:
- încrederea în sistemul bancar ;
- accesibilitatea achiziţionării serviciilor ;
- reputaţia băncii ;
- gama de produse şi servicii ;
- calitatea serviciilor ;
- valoarea percepută a serviciilor ;
- existenţa unui personal amabil şi capabil .
Clientul este o „resursă” productivă , are contribuţie proprie la crearea calităţii, valorii şi
satisfacţiei şi totodată apare în calitate de concurent pentru firmă .
d)Concurenţii: sunt firme sau persoane particulare care-şi dispută aceeaşi categorie de
clienţi, iar în situaţii frecvente aceeaşi furnizori sau prestatori de servicii.
Printre principalii concurenţi ai Volksbank se numără:
1. BCR
2. BRD
3. BT
4. Raiffeissen
5. CEC Bank
6. UniCredit Tiriac
7. Alpha Bank
8. ING
9. Bancpost
10. Piraeus Bank
11. Banca Romaneasca
12. Garanti Bank
13. Credit Europe Bank
14. Intesa Sanpaolo Bank
15. OTP Bank
16. Citibank
17. RBS
18. Banca Italo-Romena
29. Eximbank
9
Datorită principalilor concurenţi, Volksbank trebuie să dezvolte o strategie defensivă care
să se bazeze pe o analiză sistematică a punctelor tari şi slabe ale concurenţei. Cu cât numărul
concurenţilor este mai ridicat şi poziţia pe piaţă a acestora este mai puternică, cu atât scade
profitabilitatea ce poate fi obţinută în cadrul sectorului.
Concurenţa din partea produselor substituibile în consum. Existenţa produselor şi
serviciilor de substituţie sporesc posibilităţile de alegere ale consumatorilor oferind alternative în
satisfacerea unei nevoi specifice. În domeniul financiar-bancar, măsura în care produsele pot fi
substituite în utilizare este relativ redusă, existând însă anumite sectoare ale pieţei, cum ar fi
serviciile de investiţie, în care modalităţile tradiţionale de păstrare a banilor economisiţi de
consumatori pot fi private ca substituenţi pentru fondurile de investiţii şi alte forme de
economisire.
Principalii concurenţi ai Volksbank sunt următorii :
1.BCR- se preocupă de lărgirea cadrului de afaceri cu întreprinderile mici şi mijlocii, dar
în acelaşi timp va duce şi o politică de păstrare a clientelei rentabile. Produsele şi serviciile
oferite clienţilor persoane juridice sunt credite în lei şi în valută, carduri de debit emise sub sigla
VISA şi MASTERCARD, acreditive în lei şi în valută, depozite la termen în lei şi în valută,
scrisori de garanţie bancară, operaţiuni online prin MultiCash BCR, transmiterea prin SWIFT a
operaţiunilor bancare externe, efectuarea de tranzacţii cu hârtii şi titluri de valoare, acordarea de
consultanţă economico-financiară la solicitările de credite.
În domeniul activităţilor externe, BCR a continuat procesul de consolidare calitativă a
relaţiilor, atât cu băncile corespondente cât şi cu organismele financiare internaţionale, agenţiile
de rating şi agenţiile de garantare a creditelor de export. In contextul unei legitime îngrijorări
privind securitatea internaţională şi a unui mediu economic internaţional nesigur marcat de
evenimentele anului 2001, BCR a regândit activitatea de corespondent bancar. Ca urmare,
aceasta a fost abordată pe baze de parteneriat şi cooperare (în locul celei bazate pe concurenţă) şi
pe adoptarea unei stricte politici de cunoaştere a clientului (Know Your Customer Policies) şi de
luptă împotriva spălării banilor. Printr-o atentă alegere a partenerilor şi supraveghere a activităţii
acestora, prin creşterea flexibilităţii în relaţiile cu clienţii, BCR a fost capabilă să anticipeze şi să
reacţioneze eficient la provocările pieţei.
În 2013, Banca Comerciala Romana (BCR) a lansat programul de loialitate "Bun de
plata", aferent cardurilor de credit pentru persoane fizice, reduce dobanzile, de la inceputul lunii
septembrie, atat pentru creditele in lei cat si pentru depozitele in lei atrase de la populatie,
imbunatateste creditul de nevoi personale “Divers BCR”, imbunatateste conditiile de finantare
pentru IMM-uri si lanseaza platile pe baza numarului de telefon “e-Token”.
2. Raiffeisen Bank - RZB-Austria a fost fondată în 1927 pentru a coordona activităţile
şi politicile financiare ale întregului grup bancar Raiffeisen şi este responsabilă cu tranzacţiile şi
operaţiunile efectuate în numele grupului la nivel naţional şi internaţional.
Raiffeisen Zentralbank Osterreich (RZB-Austria) a deschis în 1994 o reprezentanţă în
România şi a devenit una dintre băncile străine de frunte, oferind o gamă variată de servicii
10
bancare. În iunie 1998 şi-a început activitatea Raiffeisenbank (România), cea de-a noua bancă a
RZB-Austria în Europa Centrală şi de Est. În iulie 2001 RZB-Austria şi Fondul Româno-
American de Investiţii (FRAI) au preluat de la Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea
Participaţiilor Statului (APAPS) peste 98,84% din acţiunile celei de-a treia bănci româneşti,
Banca Agricolă. Din acest pachet, RZB-Austria deţinea 93, 36 %. Valoarea totală a tranzacţiei se
ridică la 52 milioane USD, din care 37 milioane USD reprezintă investiţii de capital iar 15
milioane USD preţul plătit pentru achiziţionarea acţiunilor.
Pentru oamenii de afaceri şi companii, Raiffeisen a lansat fondurile de investiţii Prosper şi
Benefit. Una dintre cele mai intense activităţi a vizat IMM-urile, banca adresându-se acestor
clienţi prin lansarea unui împrumut imobiliar şi a unui pachet de finanţare a afacerii, constituit
din Flexi IMM şi Credit Invest. De asemenea, banca a lansat, în premieră pe piaţa românească,
depozite structurate cu opţiune pe schimb valutar.
Pe anul 2013, Raiffeisen s-a rezumat la lansarea unui nou produs pentru IMM-uri prin
“Raiffeisen Leasing”, pentru reinnoirea parcului auto.
3.Banca Comercială HVB Ţiriac S.A. - Pe piaţa românească, Banca Ţiriac a devenit
operaţională în 1991, fiind cea mai mare bancă privată fondată în România după anul 1989. HVB
Bank şi-a început activitatea în 1998 sub numele de Bank Austria Creditanstalt (BA-CA). Ca
urmare a fuziunii dintre HypoVereinsbank şi Bank Austria, sa format HVB Group, iar în
septembrie 2001, BA-CA România şi-a schimbat numele în HVB Bank România.
În anul 2006, la finalul lunii august, Bank Austria Creditanstalt (BA-CA) şi
Banca Ţiriac au finalizat tranzacţia care a dus la fuziunea dintre HVB Bank România şi Banca
Tiriac, fuziune încheiată la data de 1 septembrie 2006, numele noii entităţi fiind Banca
Comercială HVB Ţiriac S.A.
În prezent, HVB Ţiriac Bank face parte din reţeaua central şi est europeană a UniCredit
Group. Cu active totale de 804 miliarde EUR şi cu o capitalizare de piaţă de peste 60 de miliarde
EUR, cu peste 28 milioane de clienţi, 7.000 unităţi în 19 ţări, noul UniCredit Group este unul
dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa europeană a serviciilor financiare.
4.Banca Transilvania - fondată acum 20 de ani la Cluj din iniţiativa unor oameni de
afaceri banca şi-a orientat activitatea spre sectorul IMM şi, datorită cererii pieţei a început să se
ocupe şi de domeniul retail. În anul 1997 Banca Transilvania a devenit prima instituţie bancară
din România, care a fost cotată la Bursa de Valori Bucureşti, ceea ce a însemnat recunoaşterea
valorii sale pe piaţă şi a transparenţei acţiunilor băncii. Din anul 2002, Banca Transilvania are un
management modern, cu un know-how internaţional, care a imprimat băncii un stil diferit,
caracterizat prin deschidere şi flexibilitate.
11
Un alt moment important pentru bancă a fost anul 2003, când s-a schimbat identitatea de
corporaţie, conform noii sale misiuni. Re-branding-ul a însemnat modificarea logo-ului băncii,
precum şi implementarea unui concept nou, standard, privind unităţile sale.
Banca Transilvania este azi una dintre cele mai importante instituţii financiar – bancare
din România, aflată în top 10 şi una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori
Bucureşti. Cu o cotă de piaţă de 8,5%, Banca Transilvania este un jucător activ pe piaţă,
devenind, datorită accelerării implementării stategiei de creştere, o bancă recunoscută la nivel
naţional.
În plus, Banca Transilvania înseamnă un grup financiar puternic, Grupul Financiar
BANCA TRANSILVANIA, care oferă pietei servicii integrate – banking, asigurări, administarea
investiţiilor, finanţarea consumatorilor, leasing, tranzactii mobiliare, factoring şi prin intermediul
subsidiarelor sale: BT Asigurari, BT Asset Management S.A.I. S.A., BT Direct, BT Leasing, BT
Securities, BT Finop Leasing IFN SA şi Compania de Factoring. În toate acţiunile sale, Banca
Transilvania are suportul Băncii Europene pentru Reconstructie şi Dezvoltare (BERD), care este
acţionarul său semnificativ.
Pe 2013, BT a lansat “Facebook payments” si “SMS Direct Debit”.
5.Bancpost - continuă schimbările survenite de la preluarea sa de către EFG Eurobank.
În completarea ofertei de carduri, banca a lansat o serie de 3 carduri Visa, create special pentru a
răspunde nevoilor individuale ale clienţilor (Visa Electron, Visa Classic şi Visa Gold) dar şi
cardul co-branded lansat împreună cu Tarom. Acesta este afiliat reţelei American Express şi
poate fi utilizat în variantele Classic şi Premium. În ianuarie 2007 Bancpost a lansat cele două
fonduri mutuale: Bancpost Plus şi Bancpost Active Balanced - şi produsul financiar Ronsmart,
care combină siguranţa şi stabilitatea unui depozit la termen cu posibilitatea unor randamente
superioare oferite de investiţiile în unităţi de fond. Pe partea de creditare, Bancpost a lansat
împrumuturile în franci elveţieni.
Alţi concurenţi sunt: ING Bank, Alpha Bank, CEC, ABN Amro Bank, BRD, Banca
Românească, UniCredit, OTP Bank, Citibank, Finansbank, Eximbank, Piraeus Bank.
e) Organisme publice: orice grup care are un interes actual sau potenţial cu impact
asupra capacităţii organizaţionale de atingere a obiectivelor întreprinderii. În cazul
VOLKSBANK sunt:
1.organe financiare care influenţează capacitatea băncii de a obţine fonduri băneşti pentru
desfăşurarea activităţii şi sunt reprezentate de: case de investiţii, companii de asigurări etc.
(Ministerul Finanţelor Publice; Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice; Trezoreria; Garda
Financiară; Curtea de Conturi; etc.);
2. organisme guvernamentale: Consiliul Concurenţei; organe de justiţie;
12
3. instituţiile de mass-media sau mediile de informare în masă include organizaţiile care
vehiculează ştiri, opinii prin: ziare, reviste, radio, televiziune etc.
4. atitudinea publică general, deşi aceasta nu acţionează într-un mod organizat, imaginea
publică a băncii are importanţă mai ales direct şi imediat în cadrul local; mai ales când imaginea
are de suferit, efectele negative asupra activităţii băncii nu întârzie să se arate.
5. atitudinea internă este reprezentată de totalitatea angajaţilor băncii şi se referă la
climatul intern de muncă. Conducerea şi organizarea internă a băncii constituie un element
esenţial al micromediului, deoarece, în final, adoptarea unei anumite strategii şi tactici, depinde
direct de atitudinea conducerii, de optica în care aceasta abordează desfăşurarea întregii
activităţi.
Macromediul
Prin conţinutul său activitatea bancară este cauză şi efect al activităţilor desfăşurate în
economie legate de apariţia şi utilizarea eficientă a unor disponibilităţi băneşti. Privită astfel,
activitatea bancară se afla în relaţii complexe cu celelalte activităţi. Astfel, activitatea financiar-
bancară se află în relaţii de concurenţă cu achiziţia de bunuri şi cu investiţiile, în situaţia în care
deţinătorii unor disponibilităţi băneşti le orientează spre investiţii, dar şi de cooperare, atunci
când cei care doresc să investească nu au mijloacele băneşti necesare.
În acest context este evident rolul pe care îl au o serie de factori ai dezvoltării economice
de ansamblu asupra activităţii bancare. Aceştia alcătuiesc macromediul şi sunt constituiţi în
grupe, dintre care cele mai importante sunt: factorii economici, factorii politici, factorii
sociodemografici, factorii geografici, culturali, etc.
Rezultanta acţiunii concomitente a tuturor factorilor macromediului, precum şi tendinţele
acesteia definesc conjunctura economica. Ea este supravegheată atent la nivelul unei ţări de către
Banca Centrală stând la baza politicii monetare şi bancare, care se pune în aplicare cu ajutorul
unor pârghii specifice: creditul, dobânda, echilibrele macroeconomice etc.
In aceste condiţii, în domeniul financiar-bancar, Banca Centrala se constituie ca unul din
cei mai importanţi factori de mediu, apare prin unele activităţi şi în macromediu în postura de
agent de piaţă. Ea are un important rol de reglementare şi mai ales de supraveghere, fiindu-i
conferite prin lege, atribuţii importante pe linia autorizării băncilor, conţinutului acestora şi
supravegherii bancare.13
Mediul extern al întreprinderii este format din sistemul factorilor exogeni care acţionează
asupra întreprinderii indirect, prin intermediul elementelor micromediului, exercitându-şi
influenţa pe o arie largă şi pe termen lung. Sunt factori de ordin general, pe
care întreprinderea nu-i poate controla. Aceşti deţinători de interese, cum îi numesc adesea
specialiştii, influenţează întreprinderile în conducerea afacerilor, dar unii sunt de interes minor
pentru activitatea de marketing cum ar fi: acţionarii, băncile, etc, iar alţii au o influenţă majoră,
cum ar fi: mass-media, mişcările pentru protecţia consumatorilor, etc.
13
Macromediul deţine locul esenţial în ceea ce priveşte orientarea activităţii întreprinderii
în conformitate cu nevoile societăţii, el influienţând acţiunile întreprinderii prin mai multe tipuri
de comportamente: comportamentul cumpărătorului şi comerţului, comportamentul şi poziţia
concurenţei şi cel guvernamental. Macromediul exercită o gamă variată de influenţe asupra
întreprinderii, prin intermediul unui complex de factori, care, de altfel, constituie componentele
lui, trebuie abordate într-o strânsă interdependenţă, chiar dacă sunt de natură foarte diversă :
economică, demografică, tehnică, politică, juridică, psihosocială, culturală, educaţională,
ecologică etc. Deşi în lucrările de specialitate abordarea componentelor macromediului este
destul de nuanţată, există totuşi un consens în a considera că cei mai importanţi factori exogeni
care influenţează activitatea întreprinderii sunt cei care compun mediul : economic, politic,
social-cultural, demografic, tehnico-ştiinţific, natural şi juridic.
1. Mediul economic: este elementul esenţial atât la nivel naţional, cât şi internaţional cu
impact semnificativ asupra întreprinderii, întrucât influenţează decisiv funcţionarea şi
dezvoltarea ei. Constituie cadrul concret în care întreprinderea activează, fiind definit atât de
raporturile care apar în societate în producţia, repartiţia, schimbul şi consumul bunurilor
materiale şi serviciilor, cât şi prin structurarea pe ramuri, subramuri şi domenii de activitate. El
reflectă nivelul de dezvoltare atât pe ansamblu, cât şi la nivelul verigilor componente şi se
concretizează în: piaţa internă, piaţa externă şi pârghiile economico-financiare.
Cum piaţa este principala modalitate prin care se verifică concordanţa dintre nivelul şi
structura producţiei cu nevoile sociale reflectate în cerere, analiza situaţiei pieţii, a elementelor ei
componente: cerere, ofertă, concurenţa, constituie punctul de pornire în evaluarea corectă a
potenţialului pe care poate să se bazeze întreprinderea în elaborarea unei strategii şi politici
realiste, care să ţină seamă atât de particularităţile sistemului economic, cât şi de tipologia
mecanismelor concurenţiale proprii, precum şi de riscurile pe care atât mediul naţional, cât şi cel
internaţional, le generează întreprinderilor.
Factorii economici vizează alocarea resurselor în societate şi de aceea specialiştii în
marketing trebuie să urmărească, pentru adoptarea celor mai bune decizii: veniturilor, efectele
recesiunilor, sistemul de impozite şi taxe, evoluţia ratelor dobânzilor şi a inflaţiei etc.
În 2013, veniturile totale ale populaţiei, medii lunare pe o gospodărie au fost de 2563 lei;
veniturile băneşti medii au reprezentat 84,0%. Cheltuielile totale au fost, în medie, de 2296 lei
lunar pe o gospodărie; cheltuielile de consum medii au reprezentat 62,1%.
14
Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în 2013, veniturile totale medii lunare
au reprezentat, în termeni nominali, 2563 lei pe gospodărie şi 897 lei pe persoană. Veniturile
băneşti au fost, în medie, de 2154 lei lunar pe gospodărie (754 lei pe persoană), iar veniturile în
natură de 409 lei lunar pe gospodărie (143 lei pe persoană).
Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri
(51,2% din veniturile totale ale gospodăriilor).
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din
prestaţii sociale (22,8%), veniturile din agricultură (3,4%), veniturile din activităţi neagricole
independente (3,2%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei
(1,6%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (16,0%), în principal, contravaloarea
consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (14,3%).
Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat
în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în trimestrul II 2013, veniturile totale medii pe o
gospodărie din mediul urban au fost cu 30,0% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural
şi cu 11,1% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au
provenit în proporţie de 64,3% din salarii, de 21,9% din prestaţii sociale, veniturile în natură
reprezentând 7,6% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o
producţia agricolă, care a asigurat 37,2% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora
(28,8% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse
agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 8,4% din
veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea
veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (28,9%) şi celor din prestaţii
sociale (24,4%).
15
2. Mediul tehnic şi tehnologic, în epoca actuală, constituie cadrul de dezvoltare a firmei
şi prezintă o multitudine de incidenţe asupra ei, incidenţe care vizează toate domeniile de
activitate, toate compartimentele ei, în mod concret prin: invenţii şi inovaţii, produse noi,
orientarea fondurilor destinate cercetării-dezvoltării, nivelul tehnic al utilajelor disponibile pentru
a fi cumpărate, calitatea tehnologiilor care pot fi achiziţionate, calitatea cercetărilor tehnice la
care are acces, numărul brevetelor şi licenţele înregistrate, capacitatea creativ-inovativă a
sistemului de cercetare-proiectare etc. El îşi pune amprenta în special asupra gradului de
înzestrare tehnică şi a ritmului modernizării produselor şi tehnologiilor.
Astfel, dinamica accentuată a tehnicii şi tehnologiilor conduce la înfăptuirea unei noi
corelaţii cu valorile şi idealurile sociale, întrucât noul tip de tehnologie modelează atitudinile,
promovează alt stil de muncă şi viaţă, în genere un alt comportament.
Introducerea calculatoarelor şi trecerea de la procesare la facilitarea luării de decizii a
modificat procesul de analiză şi cel decizional în bănci. Sistemele interactive permit cunoaşterea
activităţii băncii şi permit să se dea soluţii rapide la problemele oricărui client (uneori pot
optimiza mii de variante).
Odată cu dezvoltarea terminalelor casnice (de birou), atribuţiile funcţionarului bancar
încep să fie privite în mod diferit. Extinderea sistemului cărţilor de credit ilustrează că va fi
posibil a se evita orice contact al clientului cu staff-ul băncii pentru obţinerea de credite.
Circulaţia documentelor de decontare este substanţial redusă şi înlocuită cu alte metode.
Circulaţia de numerar se reduce simţitor. Sucursalele rămân, dar cu alte activităţi. Prin
introducerea computerelor timpul funcţionarului bancar se liberalizează pentru desfăşurarea altor
servicii mai constructive de dezvoltare a afacerilor şi servire a clienţilor.
Marketingul a căpătat o funcţie de informare, de educare. Marketingul direct se dezvoltă
în paralel cu publicitatea de imagine, în timp ce activităţile de promovare se concentrează în zona
marii finanţe destinate proiectelor de anvergură, de infrastructură, de suport al societăţilor
rnultinaţionale. Marketingul direct aduce produsul bancar la domiciliul clientului (electronic
banking, home banking, INTERNET banking), în timp ce marketingul de imagine asigură
prezenţa băncilor în subconştientul consumatorului bancar în oricare din ipostazele sale: client
individual sau client corporaţional.
La rândul său marketingul este influenţat de dezvoltarea capacităţii de prelucrare a
informaţiilor, de internet, e-mail, intranet, precum şi a altor tehnologii de comunicare în masă.
3. Mediul demografic: este variabila macromediului cu multiple ingerinţe asupra
activităţii întreprinderii, deoarece populaţia în calitate de partener al acesteia se află atât în
postura de beneficiar al rezultatelor obţinute de ea, constituind unul din factorii formativi ai
cererii de mărfuri, dar şi în postura de creatoare a acestora, deci ca sursă de muncă. De aceea,
situaţia demografică, mai ales în ceea ce priveşte nivelul, dinamica, structura populaţiei,
repartizarea teritorială şi pe medii (urban-rural), are efecte multiple atât pe termen scurt, cât şi pe
16
termen lung asupra activităţii întreprinderii, ceea ce presupune studierea continuă şi a
prognozelor demografice.
Analizând modelele structurii populaţiei se poate anticipa comportamentul
consumatorului pe fiecare tip de piaţă, atunci când numărul mare de nevoi şi dorinţelor ale
indivizilor se exprimă în trăsături demografice, cum ar fi: vârsta, sexul, starea civilă, rasa,
ocupaţia. Se pot desprinde astfel principalele tendinţe în evoluţia populaţiei care stau la baza
prognozelor şi planurilor de activitate a producătorilor de bunuri şi servicii.
La 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a României era de 20.121.641 persoane, din care
10.333.064 femei (51,4%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă
a scăzut cu 1.559,3 mii persoane (din care, 779,2 mii femei), în principal din cauza migraţiei
externe.
Distribuția populației stabile pe medii de rezidență
În municipii şi oraşe trăiesc 10.859 mii persoane, reprezentând 54,0% din totalul
populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din
mediul urban a crescut cu 1,3 puncte procentuale în detrimentul mediului rural.
Structura populației pe grupe de vârstă
La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) deţin o pondere de 15,9% în totalul populaţiei
stabile, populaţia tânără (15 - 24 ani) reprezintă un procentaj de 12,3%, persoanele mature (25 –
64 ani) formează majoritatea (55,7%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 16,1%
din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi peste deţin o pondere de 1,3% în totalul populaţiei
stabile.
Structura etnică și confesională a populației stabile din România
La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei
s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să
declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost
colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste 3
caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-
culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba
maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile. Informaţia
privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884,8 mii persoane (din totalul celor 20.121,6 mii
persoane). S-au declarat români 16.792,9 mii persoane (88,9%). Populaţia de etnie maghiară
înregistrată la recensământ a fost de 1.227,6 mii persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au
declarat romi a fost de 621,6 mii persoane (3,3%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un
2 număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (50,9 mii persoane), germani (36,0 mii),
turci (27,7 mii), ruşi – lipoveni (23,5 mii) şi tătari (20,3 mii persoane).
Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de
etnie romă (de la 2,5% la 3,3%) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie germană (de la
0,28% la 0,20%). Potrivit liberei declaraţii a celor 18.891,6 mii persoane care au declarat limba
maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 90,9% limba română
reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a
17
6,7% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat
limba maternă pentru 1,3%, iar limba ucraineană pentru 0,3% din totalul populaţiei stabile pentru
care această informaţie a fost disponibilă. Limbile turcă, tătară sau rusă reprezintă (fiecare) limba
maternă pentru o persoană din 1000 care fac parte din populaţia stabilă. Altă limbă maternă decât
cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,5% din populaţia stabilă.
Structura confesională a fost declarată de 18.861,9 mii persoane din totalul populaţiei
stabile şi arată că 86,5% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,6%
s-au declarat de religie romano-catolică, 3,2% de religie reformată, iar 1,9% penticostală.
Ponderi între 0,4% - 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,8%), baptistă
(0,6%) şi adventistă de ziua a şaptea (0,4%). Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai
sus reprezintă 1,8% din total. S-au declarat „fără religie” sau atei un procent de 0,2% din totalul
populaţiei.
Structura populației stabile pe stări civile
Aproape jumătate din populaţia stabilă1 sunt persoane care au starea civilă legală de
căsătorit(ă). Sunt căsătoriţi 4.818,4 mii bărbaţi şi 4.868,8 mii femei. Două persoane din 5 nu au
fost niciodată căsătorite, persoanele văduve reprezintă o zecime din totalul populaţiei stabile, iar
persoanele divorţate deţin o pondere de 4,2%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 745,5
mii persoane.
Structura dupa nivelul de instruire absolvit
Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 44,2% au nivel scăzut de educaţie
(primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 41,4% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional
sau tehnic de maiştri) şi 14,4% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 245,4 mii persoane
analfabete.
Persoane plecate perioadă îndelungată în străinătate
Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care
nu fac parte din populaţia stabilă, este de 727,5 mii şi, evident, nu cuprinde decât o parte a
numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la
momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga
familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile
solicitate despre aceştia.
4. Mediul cultural, social şi educaţional este constituit din totalitatea factorilor,
condiţiilor, relaţiilor şi instituţiilor care vizează sistemul de valori, obiceiuri, tradiţii, credinţe şi
normele care modelează societatea şi reglementează comportamentul indivizilor şi a grupurilor
în general prin ambianţa de muncă şi viaţă. Aceste elemente afectează activitatea întreprinderii
prin modalităţi specifice de corelare a intereselor individuale şi sociale, prin activitatea
conştientă a indivizilor şi grupurilor care activează în societate. De asemenea, afectează
18
consumul prin schimbările psihologice, modificarea stilului de viaţă, care au impact direct asupra
comportamentului consumatorului. Factorii educaţionali şi în special învăţământul contribuie
direct la amplificarea nivelului de cultură şi schimbarea mentalităţii membrilor societăţii, care se
reflectă în relaţiile întreprinderii cu piaţa, impunând o diversificare a politicii de piaţă.
În concordanţă cu strategia Österreichische Volksbanken - AG la nivel mondial, dar şi cu
necesităţile locale, Volksbank se implică în următoarele domenii:
-educaţie: linie de creditare si consultanta pentru elevi si studenti,
-sport: Cupa Volksbank din cadrul “Bazinul Olimpic Izvorani”,
-acţiuni umanitare: Volksbank a început campania “Dăruiește o bucurie”, prin care a
oferit câte 1000 de euro unui număr de trei persoane ce doresc să dăruiască o bucurie. Cei trei
bloggări prin care s-a desfășurat campania sunt Simona Tache, Vlad Petreanu și Dana Rogoz.
Ideea de bază este similară în toate cele trei cazuri, însă cu mici diferențe. Campania s-a terminat
pe data de 13 noiembrie.
5. Climatul politic intern şi internaţional afectează întotdeauna activitatea întreprinderii,
deoarece are implicaţii atât directe, cât şi indirecte, manifestate prin: organizarea şi guvernarea
statală, politica economică pe care o promovează, mai ales prin gradul de implicare a statului în
economie (sub forma subvenţiilor, măsurilor protecţioniste, politicilor antitrust etc.), apartenenţa
la grupuri şi comunităţi economice şi politice, în general prin concepţia de integrare în viaţa
economică şi politică mondială ce se promovează. Toate aceste elemente pot să stimuleze sau să
frâneze activitatea pe care o desfăşoară întreprinderea pe piaţa internă şi internaţională.
În ceea ce priveşte legislaţia, tendinţele curente în accentuarea măsurilor de protecţie a
consumatorilor, pot şi vor afecta structurile bancare şi practicile acestora. De asemenea
reglementările la nivel macroeconomic pot produce schimbări structurale. În România noi legi au
fost de curând adoptate în ceea ce priveşte activitatea BNR, a băncilor comerciale şi falimentul
bancar. Modificarea reglementărilor fiscale precum şi armonizarea legislaţiei cu cea din Uniunea
Europeană aduc noi schimbări în activitatea bancară. Tendinţa mondială către universalizarea sau
diversificarea activităţilor bancare va da un impuls cu totul nou activităţilor de marketing atât în
ceea ce priveşte amplitudinea cât şi conţinutul acestora.
Reglementăti BNR în ultimul an calendaristic:
Regulament nr.
7 din 20 dec.2013
Regulamentul nr. 7/8/2013 pentru abrogarea unor acte normative (M.O. partea I, nr. 837/24.dec.2013)
Regulament nr.
6 din 20 dec.2013
Regulamentul nr. 6/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 16/2012 privind
clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare
(M.O. partea I, nr. 836/24.dec.2013)
Ordin nr. 6 din 20 dec.2013
Ordinul nr. 6/2013 pentru modificarea Ordinului Băncii Naţionale a României nr. 15/2012 privind raportarea situaţiilor aferente
aplicării Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 16/2012 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi
determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare (M.O. partea I, nr. 837/24.dec.2013)
Ordin nr. 5 din 20 dec.2013
Ordinul nr. 5/2013 pentru abrogarea Ordinului Băncii Naţionale a României nr. 16/2011 privind raportarea situaţiei poziţiilor
pe valută şi pe aur (M.O. partea I, nr. 837/24.dec.2013)
19
Circulară nr.
39 din 16 dec.2013
Circulara nr. 39/2013 privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24
noiembrie-23 decembrie 2013
(M.O. partea I, nr. 812/20.dec.2013)
Ordin nr. 1235 din 10 dec.2013
dinul nr. 1235/2013 privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale
LAUREN FINANCE IFN - S.A.
(M.O. partea I, nr. 820/21.dec.2013)
Circulară nr.
38 din 10 dec.2013
Circulara nr. 38/2013 privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din aur cu tema Istoria aurului -
Tetraevangheliarul de la Hurezi
(M.O. partea I, nr. 815/20.dec.2013)
Ordin nr. 4 din 22 noi.2013
Ordinul nr. 4/2013 privind modificarea şi completarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate
prin Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 27/2011
(M.O. partea I, nr. 729/27.noi.2013)
Circulară nr.
37 din 18 noi.2013
Circulara nr. 37/2013 privind lansarea în circuitul numismatic a unui set de două monede din argint dedicat aniversării a 150 de
ani de la naşterea doctorilor Gheorghe Marinescu şi Ioan Cantacuzino
(M.O. partea I, nr. 728/26.noi.2013)
Circulară nr.
36
din 11 noi.2013
Circulara nr. 36/2013 privind rata dobânzii penalizatoare pentru deficitele de rezerve minime obligatorii în monedă naţională
începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2013
(M.O. partea I, nr. 704/18.noi.2013)
Circulară nr.
35 din 11 noi.2013
Circulara nr. 35/2013 privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei şi în euro începând cu
perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2013
(M.O. partea I, nr. 704/18.noi.2013)
Circulară nr.
34 din 8 noi.2013
Circulara nr. 34/2013 privind lansarea în circuitul numismatic a setului de monetărie dedicat aniversării a 200 de ani de la
înfiinţarea, la Iaşi, a Şcolii de inginerie de către Gheorghe Asachi (astăzi Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi")
(M.O. partea I, nr. 706/18.noi.2013)
Circulară nr.
33 din 5 noi.2013
Circulara nr. 33/2013 privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României (M.O. partea I, nr. 683/6.noi.2013)
Ordin nr. 1110 din 31 oct.2013
Ordinul nr. 1110/2013 privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii
Comerciale IFN ROTLINES LEASING INTERNATIONAL - S.A.
(M.O. partea I, nr. 694/13.noi.2013)
Normă nr. 1 din 31 oct.2013
Norma nr. 1 privind operaţiunile cu numerar ale instituţiilor de credit şi Trezoreriei Statului în relaţia cu Banca Naţională a
României şi decontarea acestora
(M.O. partea I, nr. 686/8.noi.2013)
Hotărâre nr. 15
din 31 oct.2013
Hotărârea nr. 15/2013 privind radierea Societăţii Comerciale GRUP FINANCIAR IFN - S.A. din Registrul general al
instituţiilor financiare nebancare şi, implicit, interzicerea desfăşurării activităţii de creditare
(M.O. partea I, nr. 692/13.noi.2013)
Regulament nr.
4 din 29 oct.2013
Regulamentul nr. 4/2013 privind verificarea calităţii bancnotelor româneşti în vederea recirculării (M.O. partea I, nr. 685/7.noi.2013)
Ordin nr. 1061 din 16 oct.2013
Ordinul nr. 1061/2013 privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii
Comerciale BAVARIA LEASING IFN - S.A.
(M.O. partea I, nr. 672/1.noi.2013)
Circulară nr.
32 din 16 oct.2013
Circulara nr. 32/2013 privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din aur dedicate aniversării a 150 de ani de la
constituirea Societăţii literare "Junimea"
(M.O. partea I, nr. 664/30.oct.2013)
Circulară nr.
31 din 15 oct.2013
Circulara nr. 31/2013 privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24
septembrie-23 octombrie 2013
(M.O. partea I, nr. 648/22.oct.2013)
Ordin nr. 990 din 3 oct.2013
Ordinul nr. 990/2013 privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii
Comerciale DEL FIN LEASING IFN - S.A.
(M.O. partea I, nr. 637/15.oct.2013)
Ordin nr. 989 din 3 oct.2013
Ordinul nr. 989/2013 privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii
Comerciale BT MEDICAL LEASING IFN - S.A. (M.O. partea I, nr. 637/15.oct.2013)
Circulară nr.
30 din 3 oct.2013
Circulara nr. 30/2013 privind rata dobânzii penalizatoare pentru deficitele de rezerve minime obligatorii în monedă naţională
începând cu perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2013 (M.O. partea I, nr. 631/11.oct.2013)
Circulară nr.
29 din 30 sep.2013
Circulara privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României
(M.O. partea I, nr. 609/1.oct.2013)
Regulament nr.
3 din 17 sep.2013
Regulamentul nr. 3/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 31/2011 privind
raportarea de date şi informaţii statistice la Banca Naţională a României (M.O. partea I, nr. 618/3.oct.2013)
20
Circulară nr.
28 din 16 sep.2013
Circulara nr. 28/2013 privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei şi în euro începând cu
perioada de aplicare 24 august-23 septembrie 2013
(M.O. partea I, nr. 591/19.sep.2013)
Circulară nr.
27 din 4 sep.2013
Circulara nr. 27/2013 privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din argint dedicate aniversării a 100 de ani de la
iniţierea primului Congres al economiştilor din România
(M.O. partea I, nr. 621/7.oct.2013)
Regulament nr.
2 din 28 aug.2013
Regulamentul nr. 2/2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 6/2008 privind
începerea activităţii şi modificările în situaţia instituţiilor de credit, persoane juridice române, şi a sucursalelor din România ale
instituţiilor de credit din state terţe (M.O. partea I, nr. 568/6.sep.2013)
Ordin nr. 766 din 13 aug.2013
Ordinul nr. 766/2013 privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii
Comerciale FER LEASING IFN - S.A. (M.O. partea I, nr. 549/29.aug.2013)
Modificare din 9 aug.2013
Modificări şi completări ale anexei la Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 10/2012 pentru aprobarea Sistemului de
raportare contabilă semestrială aplicabil entităţilor ce intră în sfera de reglementare contabilă a Băncii Naţionale a României din 09.08.2013
(M.O. partea I, nr. 513/14.aug.2013)
Ordin nr. 3 din 9 aug.2013
Ordinul nr. 3/2013 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 10/2012 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă semestrială aplicabil entităţilor ce intră în sfera de reglementare contabilă a Băncii
Naţionale a României
(M.O. partea I, nr. 513/14.aug.2013)
Circulară nr.
26 din 9 aug.2013
Circulara nr. 26/2013 privind ratele dobânzilor penalizatoare pentru deficitele de rezerve minime obligatorii în valută începând
cu perioada de aplicare 24 august-23 septembrie 2013
(M.O. partea I, nr. 520/20.aug.2013)
Circulară nr.
25 din 9 aug.2013
Circulara nr. 25/2013 privind rata dobânzii penalizatoare pentru deficitele de rezerve minime obligatorii în monedă naţională
începând cu perioada de aplicare 24 august-23 septembrie 2013
(M.O. partea I, nr. 520/20.aug.2013)
Circulară nr.
24 din 9 aug.2013
Circulara nr. 24/2013 privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 iulie-
23 august 2013
(M.O. partea I, nr. 520/20.aug.2013)
Circulară nr.
23 din 7 aug.2013
Circulara nr. 23/2013 privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din argint, a unei monede din tombac cuprat şi a
unui set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), dedicate aniversării a 100 de ani de la naşterea Mariei Tănase
(M.O. partea I, nr. 527/22.aug.2013)
Ordin nr. 751
din 5 aug.2013
Ordinul nr. 751/2013 privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii
Comerciale SICARO LEASING IFN - S.A.
(M.O. partea I, nr. 521/20.aug.2013)
Ordin nr. 750 din 5 aug.2013
Ordinul nr. 450/2013 privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii
Comerciale EURO LEASING IFN - S.A.
(M.O. partea I, nr. 521/20.aug.2013)
Circulară nr.
22 din 5 aug.2013
Circulara nr. 22/2013 privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României (M.O. partea I, nr. 495/6.aug.2013)
Circulară nr.
21 din 22 iul.2013
Circulara nr. 21/2013 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate aniversării a 100 de
ani de la primul meci oficial de rugby din România
(M.O. partea I, nr. 506/12.aug.2013)
Circulară nr.
20 din 16 iul.2013
Circulara nr. 20/2013 privind rata dobânzii plătită la rezervele minime obligatorii constituite în euro începând cu perioada de
aplicare 24 iunie-23 iulie 2013
(M.O. partea I, nr. 448/22.iul.2013)
Ordin nr. 693 din 12 iul.2013
privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale CAMAD
LEASING IFN - S.A.
(M.O. partea I, nr. 496/7.aug.2013)
Circulară nr.
19 din 11 iul.2013
Circulara nr. 19/2013 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din aur dedicate aniversării a 175 de ani
de la naşterea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu (M.O. partea I, nr. 448/22.iul.2013)
Circulară nr.
18 din 4 iul.2013
Circulara nr. 18/2013 privind rata dobânzii penalizatoare pentru deficitele de rezerve minime obligatorii în monedă naţională
începând cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august 2013 (M.O. partea I, nr. 422/11.iul.2013)
Circulară nr.
17 din 1 iul.2013
Circulara nr. 17/2013 privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României
(M.O. partea I, nr. 397/2.iul.2013)
Ordin nr. 655 din 28 iun.2013
Ordinul nr. 655/2013 privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii
Comerciale ANI LEASING IFN - S.A. (M.O. partea I, nr. 423/11.iul.2013)
21
Circulară nr.
16 din 21 iun.2013
Circulara nr. 16/2013 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unui set de monede dedicat aniversării a 140 de ani
de telecomunicaţii militare
(M.O. partea I, nr. 417/10.iul.2013)
Ordin nr. 631 din 18 iun.2013
Ordinul nr. 631/2013 privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii
Comerciale PRIME LEASING IFN - S.A.
(M.O. partea I, nr. 421/11.iul.2013)
Circulară nr.
15 din 11 iun.2013
Circulara nr. 15/2013 privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 mai-
23 iunie 2013
(M.O. partea I, nr. 364/19.iun.2013)
Circulară nr.
14 din 5 iun.2013
Circulara nr. 14/2013 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate aniversării a 150 de
ani de la punerea pietrei de temelie a Manufacturii de Arme din cadrul Arsenalului Armatei
(M.O. partea I, nr. 399/3.iul.2013)
Circulară nr.
13 din 5 iun.2013
Circulara nr. 13/2013 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate aniversării a 140 de
ani de la naşterea Luciei Sturdza-Bulandra
(M.O. partea I, nr. 363/18.iun.2013)
Ordin nr. 490 din 15 mai.2013
Ordinul nr. 490/2013 privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii
Comerciale IMOBILIAR LEASING INVEST IFN - S.A.
(M.O. partea I, nr. 318/3.iun.2013)
Ordin nr. 489 din 15 mai.2013
Ordinul nr. 489/2013 privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii
Comerciale FRIGO LEASING IFN - S.A.
(M.O. partea I, nr. 318/3.iun.2013)
Circulară nr.
12 din 14 mai.2013
Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii constituite în lei şi în euro începând cu perioada de
aplicare 24 aprilie-23 mai 2013
(M.O. partea I, nr. 288/22.mai.2013)
Circulară nr.
11 din 10 mai.2013
Circulară privind rata dobânzii penalizatoare pentru deficitele de rezerve minime obligatorii în monedă naţională începând cu
perioada de aplicare 24 mai-23 iunie 2013
(M.O. partea I, nr. 288/22.mai.2013)
Circulară nr.
10 din 30 apr.2013
Circulara nr. 10/2013 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate Anului omagial al
Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena
(M.O. partea I, nr. 313/30.mai.2013)
Circulară nr. 9 din 17 apr.2013
Circulară privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate aniversării a 175 de ani de la
naşterea lui Nicolae Grigorescu
(M.O. partea I, nr. 258/9.mai.2013)
Circulară nr. 8
din 15 apr.2013
Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 martie-23 aprilie
2013
(M.O. partea I, nr. 228/20.apr.2013)
Ordin nr. 260 din 20 mar.2013
Ordin privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale
INTERNATIONAL LEASING INSTITUŢIE FINANCIARĂ NEBANCARĂ - S.A.
(M.O. partea I, nr. 227/19.apr.2013)
Ordin nr. 241 din 14 mar.2013
Ordin privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale FORTE
CONSULT LEASING IFN - S.A.
(M.O. partea I, nr. 168/28.mar.2013)
Circulară nr. 7 din 14 mar.2013
Circulară privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unor monede dedicate aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea, la
Bucureşti, a Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (astăzi Academia de Studii Economice)
(M.O. partea I, nr. 173/29.mar.2013)
Circulară nr. 6 din 12 mar.2013
Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 februarie-23
martie 2013
(M.O. partea I, nr. 143/18.mar.2013)
Ordin nr. 209 din 5 mar.2013
Ordin privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale BCR
PARTENER IFN - S.A.
(M.O. partea I, nr. 136/14.mar.2013)
Circulară nr. 5 din 27 feb.2013
Circulară privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate aniversării a 300 de ani de la
începerea construcţiei Mănăstirii Antim din Bucureşti (M.O. partea I, nr. 126/7.mar.2013)
Modificare din 20 feb.2013
Modificări ale Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aplicabile
instituţiilor de credit, aprobate prin Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 27/2010, cu modificările şi completările ulterioare (M.O. partea I, nr. 125/7.mar.2013)
Ordin nr. 2 din 20 feb.2013
Ordin pentru modificarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aplicabile
instituţiilor de credit, aprobate prin Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 27/2010 (M.O. partea I, nr. 125/7.mar.2013)
Circulară nr. 4 din 15 feb.2013
Circulară privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din aur dedicate aniversării a 1.900 de ani de la
inaugurarea Columnei lui Traian (M.O. partea I, nr. 118/1.mar.2013)
22
Circulară nr. 3 din 13 feb.2013
Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 ianuarie-23
februarie 2013
(M.O. partea I, nr. 100/20.feb.2013)
Circulară nr. 2 din 8 feb.2013
lară privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate aniversării a 350 de ani de la înălţarea
bisericii de lemn Sfinţii Arhangheli din Rogoz, Maramureş
(M.O. partea I, nr. 96/15.feb.2013)
Normă
metodologică din 30 ian.2013
Normă metodologică privind întocmirea raportării contabile anuale pentru necesităţi de informaţii ale Ministerului Finanţelor
Publice, aplicabile instituţiilor de credit
(M.O. partea I, nr. 93/14.feb.2013)
Ordin nr. 1 din 30 ian.2013
Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea raportării contabile anuale pentru necesităţi de informaţii
ale Ministerului Finanţelor Publice, aplicabile instituţiilor de credit
(M.O. partea I, nr. 93/14.feb.2013)
Rectificare din 23 ian.2013
Rectificare privind normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012
(M.O. partea I, nr. 50/23.ian.2013)
Circulară nr. 1 din 17 ian.2013
Circulară privind ratele dobânzilor plătite la rezervele minime obligatorii începând cu perioada de aplicare 24 decembrie 2012-23 ianuarie 2013
(M.O. partea I, nr. 48/22.ian.2013)
6. Mediul natural a devenit o componentă a macromediului care nu mai poate fi
ignorată, în etapa actuală, întrucât este unanim acceptată ideea că aspectele ecologice constituie
restricţii în calea dezvoltării întreprinderii nu doar prin reducerea resurselor puse la dispoziţie,
mai ales a celor neregenerabile şi epuizabile, ci şi prin nivelul poluării acceptabile. De aceea,
orice întreprindere este obligată să folosească numai tehnologii nepoluante şi să-şi organizeze
astfel întreaga activitate încât să protejeze mediul ambiant, dar să şi combată degradarea lui.
Cum în condiţiile actuale interdependenţele dintre factorii ecologici şi întreprinderi se
multiplică şi diversifică, se impune un efort deosebit pentru cunoaşterea şi valorificarea lor în
proiectarea şi desfăşurarea în condiţii de maximă eficienţă a activităţilor economice.
II.2. Mediul Intern
Mediul de marketing intern al întreprinderii reflectă totalitatea activităţilor şi condiţiilor
în care compartimentul de marketing îşi desfăşoară activitatea, precum şi raporturile pe care el le
întreţine cu celelalte compartimente ale întreprinderii. El “are un rol deosebit asupra
oportunităţii, organizării şi eficienţei mixului de marketing reprezentând cadrul ce trebuie adaptat
cerinţelor mediului extern şi totodată, sistemul care aplică şi verifică orientările şi schimbările
impuse de activităţile de marketing”.
În viziunea de marketing, rolul compartimentului de marketing sporeşte substanţial în
cadrul organizaţiei şi ca urmare, mediul intern de marketing devine mult mai important decât în
trecut. Dar, în activitatea lor, managerii de marketing trebuie să conlucreze cu managerii
celorlalte compartimente: cercetare-dezvoltare, producţie, aprovizionare, financiar-contabil,
personal, şi evident cu conducerea superioară a întreprinderii, atât în elaborarea politicii de
marketing cât şi în îndeplinirea ei, în aşa fel încât întreprinderea să-şi poată atinge obiectivul
suprem – obţinerea unui profit cât mai mare prin satisfacerea în cele mai bune condiţii a
cerinţelor clienţilor.
23
Marketingul intern se referă la activitatea de instruire si de motivare a angajaţilor, pentru
ca acestia sa-i serveasca bine pe clienţi. El are la bază un sistem de comunicaţie internă, care la
rândul lui cuprinde un mix corespunzător.
Practica a demonstrat că cele mai bune rezultate se obţin atunci când şi personalul este
abordat într-o optică de marketing, banca realizând, mai întâi, cunoaşterea (investigarea nevoilor)
personalului, iar apoi utilizarea sa prin alcătuirea unui mix specific, în cadrul căruia, componenta
centrală o reprezintă comunicaţia internă (promovarea), corelată cu postul proiectat conform
pregătirii, aspiraţiilor şi nevoilor băncii (produs), salariu şi alte recompense (preţ), precum şi
managementul aferent (distribuţia). Banca trebuie să instruiască permanent şi să motiveze
propriul personal pentru a lucra ca o echipă în scopul satisfacerii clienţilor. Pentru ca să existe o
calitate ridicată a serviciilor în permanenţă, banca trebuie să impună tuturor angajaţiilor o
orientare de marketing spre satisfacerea clienţilor. Marketingul intern trebuie să devanseze
marketingul extern.
Componentele mediului intern de marketing ale întreprinderii sunt următoarele:
· conducerea şi stilul de conducere al acesteia,
· organizarea internă reflectată în organigramă,
· resursele materiale şi umane,
· variabilele ce alcătuiesc mixul de marketing.
Ele reflectă atât motivaţia ce stă la baza activităţii întreprinderii cât şi experienţa sa
tehnică, comercială, comunicaţională, accesibilitatea la informaţie, etc.
Conducerea şi organizarea internă a întreprinderii, stilul de conducere practicat de
manageri, joacă un rol esenţial, deoarece în final adoptarea unei anumite strategii şi tactici,
depinde de atitudinea conducerii, de optica în care aceasta abordează desfăşurarea întregii
activităţi. Maniera în care se realizează conexiunea acestora cu mediul extern al întreprinderii se
exprimă în final, în succesul firmei.
II.2.1 Structura mediului intern
Resursele de care dispune firma la un moment dat se găsesc sub cele mai diferite forme,
putând fi structurate după diferite criterii. Cel mai frecvent este luat în consideraţie conţinutul
resurselor pe baza căruia se obţine o grupare clasică: resurse materiale, resurse financiare şi
resurse umane. Deşi utilă în analiza mediului intern, o astfel de structurare este insuficientă. Ea
trebuie adâncită prin evidenţierea mediului de existenţa fizică a resurselor.
Din acest punct de vedere deosebim: dotări (clădiri, echipamente, tehnologii, informaţii,
infrastructură, etc.) terenuri şi alte resurse naturale care stau la baza proceselor de producţie şi
prestaţie, disponibilităţile băneşti (în numerar şi aflate în cont) şi personalul cu structurile sale
(vârstă, pregătire, specializare, etc.). Terenul şi resursele naturale reprezintă factorii de producţie
fără de care nu este posibilă desfăşurarea activităţii. Terenul apare ca fiind baza de desfăşurare a
proceselor economice, pe el fiind amplasate clădirile Băncii, echipamentele, etc. Pământul şi
resursele naturale sunt analizate prin prisma contribuţiei la realizarea obiectivelor propuse.
24
Potenţialul acestora este exprimat de proprietăţile fizico-chimice, amplasare, peisaj, poziţia faţă
de sursele de aprovizionare şi desfacere, etc.
Clădirile asigură o parte a suportului fizic de desfăşurare a proceselor economice, fiind
diferenţiate după locul ocupat în aceste procese: mod de producţie, depozite, spaţii de vânzare,
clădiri administrative, etc. În servicii, de pildă, aspectul şi funcţionalitatea reprezintă atribute
esenţiale ale ambianţei, componentă specifică a produsului. În numeroase situaţii, clădirile
reprezintă elemente esenţiale ale procesului de prestaţie.
Echipamentele (dotările) reprezintă elementele esenţiale ale suportului fizic pe care se
desfăşoară activităţile firmei, în mai toate situaţiile. Performanţele acestora sunt date de nivelul
tehnic la care sunt realizate, punându-şi amprenta asupra calităţii produselor şi serviciilor livrate.
Ele determină costurile, preţurile, productivitatea, etc.
Echipamentele se regăsesc totodată în tehnologiile de fabricaţie şi comerciale utilizate de
întreprindere în desfăşurarea proceselor de producţie sau comerciale.
De asemenea, personalul exprimă resursele umane ale întreprinderii şi reprezintă, în
ultimă instanţă, factorul activ şi determinant al potenţialului firmei. Analiza acestuia este
deosebit de complexă. Ea urmăreşte, în esenţă, evidenţierea calităţii resurselor umane.
Surprinderea acestuia necesită urmărirea cu atenţie a numărului şi structurii, gradului de
calificare, vârsta, aptitudinile, motivaţia, etc. Deosebit de semnificativ apare, în acest context,
managementul firmei. Capacitatea acestuia reiese din analiza atentă a organizării, sistemului
decizional, rezultatul obţinut, etc.
II.2.2 Resurse Umane
Volksbank România îşi continuă planurile de dezvoltare durabilă, concentrându-se pe
consolidarea zonei de Resurse Umane. Florin Kubinski are o vastă experienţă în domeniul
financiar în general, dublată de o experienţă foarte valoroasă în industria bancară. Realizările
sale profesionale sunt cea mai bună recomandare pentru expertiza sa şi suntem convinşi că
venirea sa în Volksbank România va avea un impact pozitiv asupra evoluţiei viitoare a băncii
atât ca dezvoltare cât şi ca performanţă financiară.
Volksbank și-a construit în timp o bună reputație, oferă produse și servicii bancare de
calitate superioară și este consecventa unei filozofii de afaceri orientată spre client. Cheia
succesului său este o echipă tânără, activă și deschisă, în cadrul căreia fiecare este apreciat și
stimulat să își aduca propria contribuție la maximum potențialului său.
Activitatea bancară este în egală masură captivantă și plină de provocări, oferind
oportunități excelente de specializare și de dezvoltare a unei cariere.
Pentru persoanele bine pregătite, deschise și entuziaste transmiterea CV-ului garantează
faptul că în Volksbank vor găsi un mediu profesionist în care își vor putea dezvolta o cariera de
succes si unde se vor bucura de multe satisfacții!
25
III. Analiza strategiei generale
III.1.a. Nivelul corporativ
La nivel corporativ, Volksbank a implementat un sistem de rating, pentru a
facilita controlul riscului de credit pentru portofoliul de credite.
De asemenea, Banca a stabilit, prin proceduri interne, limite de expunere precum şi limite
de aprobare.
Tintele cheie sunt autofinantarea, cresterea bazei de clienti, revigorarea creditarii si
reducerea portofoliului de credite neperformante.
Banca a înregistrat ajustări de depreciere pentru portofoliul de credite. Ajustările
individuale de depreciere sunt acelea care se referă la riscurile specifice ale expunerilor
individuale şi ajustările colective de depreciere sunt stabilite pentru un grup de credite cu
caracteristici similare de risc de credit.
Volksbank şi-a schimbat radical filosofia de creditare, o dată cu obţinerea aprobării
Băncii Naţionale a României pe noile norme. Conform unui comunicat, noua filosofie de
creditare vizează împrumuturi uşor de înţeles, doar cu dobândă şi fără comisioane, şi o politică
responsabilă de creditare, susţinută prin marjele mai mici practicate la creditele în lei, faţă de
cele în valută. De asemenea, clienţii vor obţine noi avantaje de cost, prin oferirea gratuită a
poliţelor de asigurare de viaţă şi pentru imobilele ipotecate. Noile credite sunt lansate odată cu
aplicarea noilor norme de creditare, pentru care Volksbank a obţinut aprobarea BNR. Banca
afirma ca a învăţat din experienţa clienţilor nemulţumiţi. A înţeles că-şi doresc credite cu
structuri de costuri simple, iar dorinţa lor se reflectă acum în noile produse Volksbank.
III.1.b. Nivelul unitatilor strategice
Portofoliul de credite are urmatoarea structură:
- 85.3% - clienţi retail;
- 14.6% - clienţi corporativi.
U1 – Persoane fizice:
-conturi
-credite
-economii
-internet banking
-MoneyGram
-plati facturi
-Bancassurance
26
Pentru clienţii retail banca lunar elaborează produsele şi serviciile noi, de calitate înaltă
care oferă clienţilor VOLKSBANK beneficii suplimentare, de la reduceri în diferite magazine,
până la participarea la tombole cu premii de valoare. Produsele VOLKSBANK sunt elaborate în
urma comunicării cu clienţii şi în strictă conformitate cu nevoile şi dorinţele lor.
U2 – IMM si Corporate
-conturi curente
-conturi cu destinatie speciala
-carduri business
-credite IMM & Corporate
-depozite companii
-servicii speciale
-finantare comert
La acest nivel Volksbank a urmarit urmatoarele:
- Abordarea individuală a fiecărui client in parte,
- Inţelegerea profundă a business-ului clientului,
- Stabilirea relaţiilor reciproc avantajoase de lunga durată.
III.1.c. Nivel functional
In cadrul unitatii strategice U1, Volksbank si-a redesenat in intregime oferta de bunurii
si servicii in ultimii doi ani. Monitorizeaza in permanenta piata si nevoile clientilor, pentru a-si
adapta oferta si pentru a ramane competitivi. Daca analizam produsele bancare, atat jucatorii din
pietele dezvoltate – cum ar fi Franta - cat si cei din pietele in curs de dezvoltare – cum este cazul
Romaniei - au in portofoliu aceeasi gama de produse: carduri, conturi, depozite, credite de
consum si pentru locuinte. Deci, daca privim lucrurile din aceasta perspectiva, putem spune ca
vor opera schimbari minore asupra acestor produse. Principala prioritate va fi calitatea
serviciilor, sa fie aproape de clienti, sa aiba o oferta usor de inteles si sa fie eficienti. Doar asa se
vor putea diferentia de competitorii lor.
In cadrul unitatii strategice U2, se anticipeaza o crestere economica modesta, in linie cu
cea din anul precedent. Anul precedent a fost unul foarte bun, pentru agricultura, pentru
exporturile auto. Pentru anul in curs, agricultura este unul domeniile la care privim cu optimism.
Sectorul IMM-urilor este primul care reactioneaza la ciclurile economice. Cand contextul
economic se inrautateste, IMM-urile, fiind companii mici si fara suficiente rezerve, sunt primele
afectate. Dar, cand ciclul de crestere economica se reia, IMM-urile sunt primele care sesizeaza
potentialul si care incearca sa beneficieze de avantajele pietei. Se preconizeaza ca vom asista la o
imbunatatire a situatiei financiare a IMM-urilor, ceea ce inseamna ca si comportamentul de plata
se va imbunatati.
27
III.2. Atractivitatea si competitivitatea
a. Atractivitate- piata totala in domeniul financiar-bancar
Dimensiunea actuala a pietei din domeniu financiar-bancar:
Unitate strategica
An
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
U1 13.54 4.22 8.44 20.10 23.70 23.77 24.00 23.21 23.26
U2 7.32 7.46 24.96 21.60 23.40 25.38 26.50 26.39 26.49
Total 20.86 11.68 33.40 41.70 47.10 49.15 50.50 49.60 48.65
Credite Volksbank pe piata financiar-bancara:
Unitate strategica
Volum credite (miliarde euro)
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
U1 0.175 0.577 1.000 1.100 0.938 1.150 1.000 0.900 1.100
U2 0.135 0.216 1.210 2.300 2.120 2.050 1.440 1.210 1.500
TOTAL 0.31 0.79 2.21 3.40 3.06 3.20 2.44 2.11 2.60
Rata de crestere previzibila a pietei totale pentru U1:
𝑅𝐶𝑝
20132012
=𝑉𝑧𝑃𝑡 2013
𝑉𝑧𝑃𝑡 2012∗ 100 − 100 =
23.26
23.21∗ 100 − 100 = 0.22%
𝑅𝐶𝑝
20122011
=𝑉𝑧𝑃𝑡 2012
𝑉𝑧𝑃𝑡 2011∗ 100 − 100 =
23.21
24∗ 100 − 100 = −3.29%
𝑅𝐶𝑝
20112010
=𝑉𝑧𝑃𝑡 2011
𝑉𝑧𝑃𝑡 2010∗ 100 − 100 =
24
23.77∗ 100 − 100 = 0.96%
𝑅𝐶𝑝
20102009
=𝑉𝑧𝑃𝑡 2010
𝑉𝑧𝑃𝑡 2009∗ 100 − 100 =
23.77
23.7∗ 100 − 100 = 0.29%
𝑅𝐶𝑝
20092008
=𝑉𝑧𝑃𝑡 2009
𝑉𝑧𝑃𝑡 2008∗ 100 − 100 =
23.7
20.1∗ 100 − 100 = 17.91%
𝑅𝐶𝑝
20082007
=𝑉𝑧𝑃𝑡 2008
𝑉𝑧𝑃𝑡 2007∗ 100 − 100 =
20.1
8.44∗ 100 − 100 = 138.15%
𝑅𝐶𝑝
20072006
=𝑉𝑧𝑃𝑡 2007
𝑉𝑧𝑃𝑡 2006∗ 100 − 100 =
8.44
4.22∗ 100 − 100 = 100%
𝑅𝐶𝑝
20062005
=𝑉𝑧𝑃𝑡 2006
𝑉𝑧𝑃𝑡 2005∗ 100 − 100 =
4.22
13.54∗ 100 − 100 = −68.83%
28
Rata de crestere previzibila a pietei totale pentru U2:
𝑅𝐶𝑝
20132012
=𝑉𝑧𝑃𝑡 2013
𝑉𝑧𝑃𝑡 2012∗ 100 − 100 =
26.49
26.39∗ 100 − 100 = 0.38%
𝑅𝐶𝑝
20122011
=𝑉𝑧𝑃𝑡 2012
𝑉𝑧𝑃𝑡 2011∗ 100 − 100 =
26.39
26.5∗ 100 − 100 = −0.41%
𝑅𝐶𝑝
20112010
=𝑉𝑧𝑃𝑡 2011
𝑉𝑧𝑃𝑡 2010∗ 100 − 100 =
26.5
25.38∗ 100 − 100 = 4.41%
𝑅𝐶𝑝
20102009
=𝑉𝑧𝑃𝑡 2010
𝑉𝑧𝑃𝑡 2009∗ 100 − 100 =
25.38
23.4∗ 100 − 100 = 8.46%
𝑅𝐶𝑝
20092008
=𝑉𝑧𝑃𝑡 2009
𝑉𝑧𝑃𝑡 2008∗ 100 − 100 =
23.4
21.6∗ 100 − 100 = 8.33%
𝑅𝐶𝑝
20082007
=𝑉𝑧𝑃𝑡 2008
𝑉𝑧𝑃𝑡 2007∗ 100 − 100 =
21.6
24.96∗ 100 − 100 = −13.46%
𝑅𝐶𝑝
20072006
=𝑉𝑧𝑃𝑡 2007
𝑉𝑧𝑃𝑡 2006∗ 100 − 100 =
24.96
7.46∗ 100 − 100 = 234.58%
𝑅𝐶𝑝
20062005
=𝑉𝑧𝑃𝑡 2006
𝑉𝑧𝑃𝑡 2005∗ 100 − 100 =
7.46
7.32∗ 100 − 100 = 1.91%
Unitatea strategica Rcp/U
2006/2005 2007/2006 2008/2007 2009/2008 2010/2009 2011/2010 2012/2011 2013/2012
U1 -68.83 100 138.15 17.91 0.29 0.96 -3.29 0.22
U2 1.91 234.58 -13.46 8.33 8.46 4.41 -0.41 0.38
-100
-50
0
50
100
150
2006/2005 2007/2006 2008/2007 2009/2008 2010/2009 2011/2010 2012/2011 2013/2012
U1
U1
29
Tendinta este de mentinere sau usoara crestere pentru urmatorii 3 ani, pentru
ambele unitati strategice.
Nivelul preturilor:
În 2013, fata de anul 2005, volumul creditelor contractate a crescut, ceea ce smnifica si o
crestere a veniturilor bancii in aceasta perioada.
Pentru Volksbank Romania anul 2013 a insemnat continuarea implementarii unei noi
strategii de vanzari elaborate si concepute in cursul anului precedent, avand ca scop esential
promovarea unui nou concept si unei noi imagini a bancii: transformarea Volksbank Romania in
„Banca de Casa” pentru clientii sai.
Anul 2013 a reprezentat o perioadă plină de provocări şi pentru segmentul de clienţi
corporativi. Cu toate acestea s-a consolidat portofoliul de clienţi, existând oportunitatea de a
genera activităţi. De asemenea ne-am îndreptat atenţia asupra reorganizării sectorului pe o
structură mai flexibilă, mai potrivită pentru mediul corporate.
In contextul actual de limitare a riscurilor asumate, posibilitatile de plasament ale
lichiditatilor VBR au fost limitate la instrumentele oferite de piata monetara interbancara.
Volumul tranzactiilor pe piata monetara a crescut constant, iar maturitatile au urmat tendinta
pietei - fiind influentate de evolutia pietei financiare.
In contextul macroeconomic al anului 2013, cu o perioada caracterizata de cresterea
deficitului bugetar si a deficitului de cont curent, piata instrumentelor finaciare cu venit fix a
cunoscut o dinamica semnificativa. Volumele tranzactionate si lichiditatea pietei au inregistrat
cresteri importante. Investitiile in astfel de instrumente au reprezintat o buna oportunitate,
-50
0
50
100
150
200
250
U2
U2
30
datorita randamentelor bune oferite in contextul nevoii de lichiditate a statului. Totodata, acestea
au reprezentat o solutie pentru gestionarea lichiditatii si reglarea expunerilor. Astfel, portofoliul
de titluri de stat al VBR a crescut semnificativ.
b.Competitivitatea firmei
Cota de piata servita (2013)
-U1: 𝑽𝒛𝑽𝑩𝑹
𝑽𝒁𝑷𝒕∗ 100 =
1.1
23.26∗ 100 = 4.73%
-U2: 𝑽𝒛𝑽𝑩𝑹
𝑽𝒁𝑷𝒕∗ 100 =
1.5
26.49∗ 100 = 5.66%
Cota de piata absoluta (2013)
𝑉𝑧𝑉𝐵𝑅𝑉𝑧𝑃𝑡
∗ 100 =2.6
48.65∗ 100 = 5.34%
Piata totala BCR
Unitatea strategica Valoare credite (miliarde euro)
U1 4
U2 6.951
Total 10.951
Cota de piata relativa (2013)
U1: 𝑽𝒛𝑽𝑩𝑹
𝑽𝒛𝑩𝑪𝑹=
𝟏.𝟏
𝟑=3.7
U2: 𝑽𝒛𝑽𝑩𝑹
𝑽𝒛𝑩𝑪𝑹=
𝟏.𝟓
𝟔.𝟗𝟓𝟏=0.22
Avantajele firmei:
Desi cotele de piata sunt inferioare celor ale liderului de piata (BCR), Volksbank se
remarca fata de acesta prin comprimarea comisioanelor pentru credite, simplificand mult
“arhitectura” acestuia si, implicit perceptia consumatorului asupra institutiei creditoare. Acest
lucru constituie un avantaj in fata competitorilor sai directi de pe piata financiar-bancara intrucat
poate atrage clienti din randul clientelei concurentilor.
top related