proiect optimizarea sondelor
Post on 23-Dec-2015
92 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
CUPRINS
Aplicatia 1……………………………………………………………………………………………………………………3
Aplicatia 2…………………………………………………………………………………………………………………….8
Aplicatia 3 ……………………………………………………………………………………………………………………..28
Aplicatia PIPESIM 1…………………………………………………………………………………………..……………35
Aplicatia PIPESIM 2………………………………………………………………………………………………………..36
Aplicatia PIPESIM 3………………………………………………………………………………………………………..40
1
Aplicatia 1
Sa se descrie un sistem de productie:
Sa se reprezinte schematizat; Sa se imparta pe componente; Sa se reprezinte printr-o retea; Sa se aleaga nodurile posibile pentru efectuarea analizei nodale; Sa se impuna obiectivele optimizarii acelui sistem; Sa se impuna limitele sau restrictiile sistemului.
ERUPTIA NATURALA
Eruptia naturala reprezinta primul sistem de extractie aplicat unei sonde forate pe un zacamant, atunci cand energia zacamantului este suficient de mare pentru a aduce la suprafata fluidele continute de acesta.
In decursul exploatarii, insa energia zacamantului scade, fiind necesara schimbarea acestui sistem de extractie cu altele care presupun insa un aport energetic din exterior pentru ca fluidele din sonda sa ajunga in instalatia de la suprafata.
Eruptia naturala este cel mai ieftin sistem de extractie deoarece se produce numai pe baza energiei zacamantului, indiferent de traiectul gaurii de sonda si are cel mai simplu echipament de fund si de suprafata.
Echipamentul sondelor in eruptie naturala se compune din :
capul de eruptie (echipament de suprafata); garnitura de tevi de extractie (echipamentul de fund), care poate fi echipata cu
diferite dizpozitive de control a curgerii.
2
Capul de eruptie poate avea ventilele actionate manual sau automat.
De asemenea, echipamentul de fund al unei sonde in eruptie naturala, depinde de traiectul sondei, de tipul completarii si de adancimea ei.
La ora actuala, in special in cazul sondelor marine care au traiecte complexe , precum si in cazul celor situate pe uscat dar in medii ostile se tinde spre o automatizare completa atat a echipamentului de fund cat si a celui de suprafata, in cazul acesta sondele numindu-se intelingente.
Fig.1 Schema unei instalatii de eruptie naturala cu echipamentul de suprafata automatizat
Sistemul automat care permite monitorizarea echipamentului de suprafata are doua componente:
3
componenta pentru monitorizarea si controlul sistemelor de securitate atat din sonda cat si la suprafata ;
componenta pentru masurarea si transmiterea datelor de productie la un computer central.
Fig 2
Echipamentul de fund Fig.3 Echipamentul de suprafata
4
Fig.4 Instalatiile de la suprafata ale sondei.
Orice sistem de extractie este compus din urmatoarele elemente:
zacamant; gaura de sonda; instalatiile de la suprafata.
Pentru stabilirea regimului de optim de functionare a sondei trebuie analizate toate elementele si determinata o corelatie intre ele astfel incat sa se obtina o productivitate maxima cu cheltuieli minime.
In ultimul timp pentru evaluarea fiecarui element ce compune sistemul de extractie, se utilizeaza analiza nodala.
Aceasta presupune izolarea din sistem a unui punct unic numit nod si determinarea debitului si presiuni in aval si amonte de aceasta, precum si stabilirea unei corelatii intre presiune si debit.
5
In cele mai multe cazuri, nodul se alege la nivelul mediei perforaturilor, sistemului de extractie, impartindu-se in doua componente fata de acesta: componenta amonte care cuprinde toate elementele dintre nod si conturul zacamantului si componenta din aval care cuprinde toate elementele dintre nod si separator. Presiunea de zacamant si presiunea din separator constituie punctele capat ale sitemului, ele fiind singurele valori fixe care nu variaza cu debitul.
Reprezentand grafic variatia presiunii functie de debit pentru fiecare din aceste componente se obtin doua curbe care se intersecteaza intru punct numit punct de corelatie de functionare strat-sonda ale carui coordonate reprezinta presiunea si debitul din nod.
Cele 4 sonde produc in regim normal la conditiile date, cu exceptia sondei 1 care produce
la o presiune mai mare decat cea data din date.
6
Sondele 1 si 2 isi cumuleaza productia la 1850 m iar sonda 4 li se alatura abia la 2950 m
si ajung la parc cu presiunea de 2,5 bar.
Sonda 3 care produce la o presiune de 96 bar nu reuseste sa isi cumuleze productia ,
neajungand cu aceasta la parc.
In concluzie ,dupa degradarile successive suferite de cele 4 sonde caderile presiunilor de
zacamant si scaderea presiuni la parc contribuie la modificarea rezultatelor obtinute de sondele
noastre.
7
Scenariul 2.s-a modificat diametrul tubingului la sonda doi de la 3 inch la 2,5 inch.
In continuare se observa ca si dupa modificarea diametrului tubingului la sonda 2 graficul
continua sa ramana acelasi ceea ce denota ca sondele noastre continua sa functioneze in acelasi
ritm ca si pana acum.
8
Scenariul 3.se modifica presiunile de zacamant astfel :
- la sonda doi Pzac scade de la110 bar la 80 bar ;
- la sonda patru Pzac scade de la110 bar la 85 bar
In urma caderii presiunii de zacamant la sondele 2 si 4 observam ca in ciuda scaderii
presiunii de zacamant sonda 4 continua sa functioneze ca si pana acum sisa isi cumulize
productia cu sonda 1 la aceeasi 2950 m, pe cand sonda 2 nu mai apare in grafic, ceea ce denota
ca nu mai produce.
9
10
Problema 1DATE INITIALE
n 1
pd 50 i 58 bar Qt 35i
2 39 m3/zi
pc 70 i 78 bar psat 90 i 98 bar
Sa se determine curba de comportarea a stratului prin metodele Fetkovich (pentru n=1) si Vogel si sa se comenteze rezultatele
REZOLVARE
Deoarece psat>pd si psat>pc avem o curgere bifazica
Metoda Vogel pentru curgerea bifazica este urmatoarea:
pi0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
0
10
20
30
40
50
60
70
79
Qtmax
Qt
1 0.2pd
pc 0.8
pd
pc
2
95.368
Qi Qtmax 1 0.2pi
pc 0.8
pi
pc
2
95.368
91.669
85.461
76.746
65.523
51.791
35.551
16.804
2.213
Metoda Fetkovich pentru curgerea bifazica este urmatoarea:
C1
Qt
pc2
pd2
n
0.014
Qi C1 pc2
pi2
n
87.234
85.8
81.499
74.329
64.293
51.388
35.616
16.976
2.251
0 50 100 150 2000
20
40
60
80
Pdj
Pdj
Qj Q1j
11
Problema 2
DATE INITIALE
pd 80 i 88 bar
pc 100 i 108 bar
Qt 45i
2 49 m3/zi
psat 105 i 113 bar
s 3
rc 100 m rs 0.10 m
Se cere sa se studieze influenta factorului skin asupra curbelor de comportarea a stratului utilizand metoda Klins si Majcher considerand urmatoarele valori ale factorului skin: -5,-4,-3,-2,0,2,3,4,5.
REZOLVARE
M
lnrc
rs
0.476
lnrc
rs
0.476 s
0.682Qtmax
Qt
M 1 0.1225pd
pc 0.8775
pd
pc
2
226.25
m3/zi
si0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
-5
-4
-3
-2
0
2
3
4
5
Mi
lnrc
rs
0.476
lnrc
rs
0.476 si
4.492
2.645
1.874
1.451
1
0.763
0.682
0.617
0.563
12
pd1 0
Qt1 QtmaxMi 1 0.1225pd1
pc 0.8775
pd1
pc
2
1.016 103
598.409
424.035
328.354
226.25
172.584
154.286
139.496
127.293
pd2 10
Qt1 QtmaxMi 1 0.1225pd2
pc 0.8775
pd2
pc
2
997.19
587.12
416.035
322.159
221.982
169.328
151.375
136.864
124.892
pd3 20
Qt1 QtmaxMi 1 0.1225pd3
pc 0.8775
pd3
pc
2
962.723
566.827
401.656
311.024
214.309
163.475
146.143
132.133
120.575
13
pd4 30
Qt1 QtmaxMi 1 0.1225pd4
pc 0.8775
pd4
pc
2
912.963
537.53
380.896
294.949
203.232
155.026
138.589
125.304
114.343
pd5 40
Qt1 QtmaxMi 1 0.1225pd5
pc 0.8775
pd5
pc
2
847.911
499.229
353.755
273.932
188.751
143.98
128.714
116.376
106.196
pd6 50
Qt1 QtmaxMi 1 0.1225pd6
pc 0.8775
pd6
pc
2
767.567
451.924
320.235
247.976
170.866
130.337
116.518
105.348
96.133
14
pd7 60
Qt1 QtmaxMi 1 0.1225pd7
pc 0.8775
pd7
pc
2
671.93
395.615
280.334
217.079
149.576
114.097
102
92.222
84.155
pd8 70
Qt1 QtmaxMi 1 0.1225pd8
pc 0.8775
pd8
pc
2
561
330.303
234.054
181.241
124.883
95.261
85.161
76.997
70.262
pd9 80
Qt1 QtmaxMi 1 0.1225pd9
pc 0.8775
pd9
pc
2
434.778
255.986
181.393
140.463
96.785
73.828
66
59.673
54.453
15
pd10 90
Qt1 QtmaxMi 1 0.1225pd10
pc 0.8775
pd10
pc
2
293.263
172.666
122.352
94.744
65.283
49.798
44.518
40.25
36.729
pd11 100
Qt1 QtmaxMi 1 0.1225pd11
pc 0.8775
pd11
pc
2
136.456
80.342
56.931
44.085
30.376
23.171
20.714
18.729
17.09
pd12 109
Qt1 QtmaxMi 1 0.1225pd12
pc 0.8775
pd12
pc
2
17.745
10.448
7.403
5.733
3.95
3.013
2.694
2.436
2.222
16
0 100 200 300 400 500 600 700 800 9000
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
Pdj
Pdj
Pdj
Pdj
Pdj
Pdj
Pdj
Pdj
Pdj
Q1j Q2j Q3j Q4j Q5j Q6j Q7j Q8j Q9j
17
Problema 3
DATE INITIALE
pc 85 i 93 bar
pd 70 i 78 bar
Ql 45i
2 49 m3/zi
fa 0.25
Sa se traseze curbele de comportare ale stratului pentru urmatoarele valori ale fractiei de apa prin metoda Wiggins 0.25, 0.5, 0.75.
REZOLVARE
Qt 1 fa Ql 36.75 m3/zi
Qa fa Ql 12.25 m3/zi
fa0
0
1
2
0.25
0.5
0.75
Qt 1 fa Ql
36.75
24.5
12.25
Qa Ql fa
12.25
24.5
36.75
Qamax
Qa
1 0.72pd
pc 0.28
pd
pc
2
61.506
123.012
184.518
Qtmax
Qt
1 0.52pd
pc 0.48
pd
pc
2
162.451
108.3
54.15
Qlmax Qamax Qtmax
223.957
231.312
238.668
pdi0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
0
10
20
30
40
50
60
70
80
...
Qamax 62.777Qtmax 165.775Qa Qamax 1 0.72
pdi
pc 0.28
pdi
pc
2
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
62.777
57.714
52.244
46.367
40.085
33.395
26.3
18.798
10.889
2.574
-0.866
Qt Qtmax 1 0.52pdi
pc 0.48
pdi
pc
2
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
165.775
155.586
143.557
129.687
113.978
96.429
77.04
55.81
32.741
7.832
-2.647
Ql Qa Qt
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
228.552
213.299
195.8
176.055
154.063
129.824
103.339
74.608
43.63
10.405
-3.513
18
Qamax 125.55 Qtmax 110.51
Qa Qamax 1 0.72pdi
pc 0.28
pdi
pc
2
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
125.55
115.424
104.484
92.732
80.167
66.789
52.598
37.594
21.777
5.147
-1.732
Qt Qtmax 1 0.52pdi
pc 0.48
pdi
pc
2
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
110.51
103.718
95.699
86.453
75.981
64.282
51.357
37.205
21.826
5.221
-1.765
Ql Qa Qt
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
236.06
219.141
200.183
179.185
156.148
131.071
103.954
74.799
43.603
10.368
-3.497
19
Qamax 55.25 Qtmax 188.33
Qa Qamax 1 0.72pdi
pc 0.28
pdi
pc
2
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
55.25
50.794
45.98
40.808
35.278
29.391
23.146
16.544
9.583
2.265
-0.762
Qt Qtmax 1 0.52pdi
pc 0.48
pdi
pc
2
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
188.33
176.755
163.089
147.332
129.486
109.549
87.522
63.404
37.196
8.897
-3.008
Ql Qa Qt
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
243.58
227.548
209.068
188.14
164.764
138.94
110.668
79.947
46.779
11.162
-3.77
0 50 100 150 200 250 3000
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
fa=0,25fa=0,5fa=0,75
20
21
Problema 4
DATE INITIALE
pc1 80 i 88 pd1 50 i 58 psat1 65 i 73 Qt1 45 i 53
pc2 75 i 83 pd2 45 i 53 psat2 65 i 73 Qt2 30 i 38
pc3 65 i 73 pd3 35 i 43 psat3 65 i 73 Qt3 25 i 33
Sa se traseze curbele de comportare ale stratului in conditiile testelor ale caror date sunt prezentate mai sus si sa se comenteze rezultatele calculelor.
REZOLVARE
IP01
Qt1
pc1 psat1psat1
1.81 0.2
pd1
psat1 0.8
pd1
psat1
2
1.851
Qsat1 IP01 pc1 psat1 27.768 Qtmax1 Qsat1
psat1 IP01
1.8 102.844
IP02
Qt2
pc2 psat2psat2
1.81 0.2
pd2
psat2 0.8
pd2
psat2
2
1.379
Qsat2 IP02 pc2 psat2 13.786 Qtmax2 Qsat2
psat2 IP02
1.8 69.695
IP03
Qt3
pc3 psat3psat3
1.81 0.2
pd3
psat3 0.8
pd3
psat3
2
1.346
Qsat3 IP03 pc3 psat3 0 Qtmax3 Qsat3
psat3 IP03
1.8 54.58
pdi0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
0
10
20
30
40
50
60
70
74
...
Qt1 Qsat1 Qtmax1 Qsat1 1 0.2pdi
psat3 0.8
pdi
psat3
2
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
102.844
99.66
94.222
86.53
76.584
64.383
49.929
33.22
25.905
14.257
6.041
-4.736
Qt1 IP01 pc1 pdi
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
162.905
144.393
125.881
107.369
88.857
70.345
51.833
33.322
25.917
14.81
7.405
-1.851
22
pdi0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
0
10
20
30
40
50
60
70
...
Qt2 Qsat2 Qtmax2 Qsat2 1 0.2pdi
psat2 0.8
pdi
psat2
2
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
69.695
67.324
63.274
57.546
50.139
41.053
30.289
17.846
12.399
3.724
-2.394
Qt2 IP02 pc2 pdi
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
114.422
100.636
86.85
73.064
59.279
45.493
31.707
17.921
12.407
4.136
-1.379
23
pdi0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
0
10
20
30
40
50
60
70
74
Qt3 Qsat3 Qtmax3 Qsat3 1 0.2pdi
psat3 0.8
pdi
psat3
2
54.58
52.265
48.312
42.72
35.489
26.619
16.111
3.964
1.354
Qt3 IP03 pc3 pdi
98.244
84.786
71.328
57.87
44.412
30.954
17.496
4.037
1.346
24
0 20 40 60 80 100 1200
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
t=1t=2t=3
25
Problema 5
DATE INITIALE
pcp 95 i 103 bar
pdp 60 i 68 bar
psat 115 i 123 bar
Qtp 25 i 33 m3 /zi imp 0Se estimeaza ca in viitor presiunea statica va fi: pcv 85 i 93 bar Sa se determine curbele de comportare a stratului pentru cele doua valoi ale presiunii statice utilizand metoda combinata Fetkovich - Vogel.REZOLVARE
Qtmaxp
Qtp
1 0.2pdp
pcp 0.8
pdp
pcp
2
63.55 Qtmaxv
Qtmaxp
pcp
pcv
346.779
pdi0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
104
Qtp Qtmaxp 1 0.2pdi
pcp 0.8
pdi
pcp
2
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
63.55
61.837
59.165
55.535
50.947
45.4
38.894
31.431
23.008
13.628
3.289
-1.115
26
pdi0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
94
Qtv Qtmaxv 1 0.2pdi
pcv 0.8
pdi
pcv
2
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
46.779
45.341
43.036
39.867
35.832
30.932
25.166
18.535
11.039
2.677
-0.91
Problema 6
DATE INITIALE
pcp 75 i 83 bar
pdp 60 i 68 bar
psat 90 i 98 bar
Qt 40 i 48 m3/zi
Sa se determine cur bele de comportare ale stratului la timpul prezent respectiv viitor cu ajutorul metodei Klins si Clark III, in conditiile urmatoarelor valori ale presiunii statice:
pcv1 60 i 68 bar
pcv2 55 i 63 bar
Sa se compare rezultatele obtinute prin metoda Wiggins pentru o fractie de apa de 0.1 si metoda Klins si Clark III.
REZOLVARE
m 0.28 0.72pc
psat
1.235 1.45107 psat 10
5
2.558
Qtmax
Qt
1 0.295pdp
pcp
0.705pdp
pcp
m
143.303n
lnQt
Qtmax
lnpc
2pd
2
pc2
0.9
C1
Qtmax
pc2
n
0.041
27
Rn 1 0.0577 1pc
psat
0.2459 1pc
psat
2
0.5030 1pc
psat
3
1.002
RC 1 3.5718 1pc
psat
4.7981 1pc
psat
2
2.3066 1pc
psat
3
0.83
nsatn
Rn0.898
Csat
C1
RC0.049
npcv1 nsat 1 0.0577 1pcv1
psat
0.2459 1pcv1
psat
2
0.5030 1pcv1
psat
3
0.906
Cpcv1 Csat 1 3.5718 1pcv1
psat
4.7981 1pcv1
psat
2
2.3066 1pcv1
psat
3
0.014
npcv2 nsat 1 0.0577 1pcv2
psat
0.2459 1pcv2
psat
2
0.5030 1pcv2
psat
3
0.909
Cpcv2 Csat 1 3.5718 1pcv2
psat
4.7981 1pcv2
psat
2
2.3066 1pcv2
psat
3
0.011
Qtmaxpcv1 Cpcv1 pcv12
npcv1 29.988
Qtmaxpcv2 Cpcv2 pcv22
npcv2 21.309
28
px0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
0
10
20
30
40
50
60
70
80
84
Qt Qtmax 1 0.295px
pcp 0.705
px
pcp
m
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
143.303
137.76
130.466
120.546
107.321
90.211
68.698
42.311
10.609
-3.653
px10
0
1
2
3
4
5
6
7
0
10
20
30
40
50
60
69
px20
0
1
2
3
4
5
6
7
0
10
20
30
40
50
60
64
0 20 40 60 80 100 120 140 1600
10
20
30
40
50
60
70
80
90
Curba de comportare la timpul prezentCurba de comportare a stratului vi-itor1Curba de comportare a stratului vi-itor 2
29
Qt1 Qtmaxpcv1 1 0.295px1
pcv1 0.705
px1
pcv1
m
29.988
28.53
26.463
23.48
19.345
13.856
6.834
0.935
Qt1 Qtmaxpcv2 1 0.295px2
pcv2 0.705
px2
pcv2
m
21.309
20.175
18.515
16.064
12.618
8.003
2.062
0.717
30
METODA WIGGINS
DATE INITIALE
pcp 75 i 83 bar
pdp 60 i 68 bar
psat 90 i 98 bar
Qt 40 i 48 m3/zi
pcv1 60 i 68 bar
pcv2 55 i 63 bar
fa 0.1
REZOLVARE
Qtmaxp
Qt
1 0.52pdp
pcp
0.48pdp
pcp
2
190.633
Qamaxp
Qt
1 0.72pdp
pcp
0.28pdp
pcp
2
216.041
Qlmaxp Qamaxp Qtmaxp 406.674
Qtmaxv1 Qtmaxp 0.15pcv1
pcp
0.84pcv1
pcp
2
130.91
Qamaxv1 Qamaxp 0.59pcv1
pcp
0.36pcv1
pcp
2
156.632
Qlmaxv1 Qtmaxv1 Qamaxv1 287.542Qtmaxv2 Qtmaxp 0.15
pcv2
pcp
0.84pcv2
pcp
2
113.962
Qamaxv2 Qamaxp 0.59pcv2
pcp
0.36pcv2
pcp
2
141.559
Qlmaxv2 Qtmaxv2 Qamaxv2 255.521
p10
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
0
10
20
30
40
50
60
70
80
84
Qtp Qtmaxp 1 0.52p1
pcp
0.48p1
pcp
2
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
190.633
177.361
161.433
142.849
121.608
97.71
71.156
41.945
10.078
-3.413
Qap Qamaxp 1 0.72p1
pcp
0.28p1
pcp
2
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
216.041
196.422
175.047
151.915
127.028
100.384
71.984
41.828
9.916
-3.34
31
Qlp Qtp Qap
0
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
406.674
373.783
336.48
294.764
248.636
198.094
143.14
83.774
19.994
-6.753
p20
0
1
2
3
4
5
6
7
0
10
20
30
40
50
60
69
pcp 69
Qtv Qtmaxv1 1 0.52p2
pcp
0.48p2
pcp
2
130.91
119.724
105.899
89.435
70.33
48.586
24.202
0
Qav Qamaxv1 1 0.72p2
pcp
0.28p2
pcp
2
156.632
139.367
120.259
99.309
76.516
51.882
25.405
0
Qlv Qtv Qav
287.542
259.091
226.158
188.743
146.846
100.468
49.607
0
32
p30
0
1
2
3
4
5
6
7
0
10
20
30
40
50
60
64
pcp 64
Qtv Qtmaxv2 1 0.52p3
pcp
0.48p3
pcp
2
113.962
103.367
90.101
74.164
55.557
34.278
10.328
0
Qav Qamaxv2 1 0.72p3
pcp
0.28p3
pcp
2
141.559
124.666
105.837
85.073
62.374
37.74
11.17
0
Qlv Qtv Qav
255.521
228.033
195.939
159.238
117.931
72.017
21.498
0
i 8Aplicatia 3
Determinarea curbelor de comportare a echipamentului in cazul unei sonde in eruptie naturala:
adancimea sondei:H 2300 20 i 2.46 10
3 m
diametrul interior al tubingului: di 0.0635 m
diametrul interior al coloanei: Di 0.127 m
temperatura medie la suprafata: ts 15 oC
densitatea titeiului: t 830 3 i 854kg/m3
densitatea apei de zacamant: a 1100 kg/m3
densitatea relativa a gazelor: rg 0.7
densitatea relativa a titeiului: rt
t
10000.854
densitatea aerului: aer 1.293 kg/m3
N/m tensiunea superficiala a titeiului: t 0.03
tensiunea superficiala a apei: a 0.06 N/m Pa*s viscozitatea titeiului: t 2 10
3 Pa*s viscozitatea gazelor: g 0.02 103 Pa*s viscozitatea apei: a 0.001 bar presiunea in capul de eruptie: p2 5impuritatile: ii 30 1.5 i 42 %
iiii
1000.42
presiunea de saturatie: psat 60 bar debitul de lichid: Ql 25 i 2 41 m3/zi debitul de gaze ale sondei: Qg 1500 20 i 1.66 103 Nm3/zi
Se cere:
a. Sa se determine variatia presiunii cu adancimea folosind metoda Hasan-Kabir si Hagedorn-Brown in
scopul determinarii presiunii dinamice considerand debitul de lichid Ql= 25+2i m3/zi;
b. Se considera trei valori ale debitului de lichid: Ql1= 25+i m3/zi; Ql2= 30+i m3/zi; Ql3= 35+i m3/zi si
trei valori pentru presiunea din capul de eruptie: 15, 25, 35 bar pentru care se cere sa se determine curbele gadient corespunzatoare cu metoda Hagedorn-Brown.
c. Sa se determine curbele de comportare ale echipamentului in functie de valorile presiunii din capul de eruptie precizate la punctul b.
Rezolvare :
Ql 25 i 2 41
Qt Ql 1 ii( ) 23.78
Qa Ql ii 17.22
RGLQg
Ql40.488Ra
Qa
Qt0.724
RGT RGL 1 Ra 69.807Metoda Hasan-Kabir
Asa cum s-a discutat anterior pentru determinarea curbei gradient se porneste de la presiunea din capul de eruptie si se considera un numar oarecare de intervale de presiune egale. In cazul problemei date, presiunea din capul de eruptie este p2= 5 bar, iar caderea de presiune pe
interval se considera a fi Δ p = 10 bar. Prin urmare primul interval de presiune considerat este 5 - 15 bar. Pentru determinarea adancimii Δ z corespunzatoare acestui interval de presiune aplicand metoda Hasan - Kabir este necesar sa se calculeze urmatorii parametrii:
presiunea medie pe intervalul de presiune considerat p si temperatura medie pe sonda considerata T:p2 5p2' p2 10 15p
p2 p2'
21 11
bara t ts
0.03H2
51.9oC
T ts0.03H
2 273.15 325.05
K
33
presiunea pseudocritica ppcr , presiunea pseudoredusa ppr, temperatura pseudocritica Tpcr,
temperatura pseudoredusa Tpr.
ppcr 49.37 4.67rg 46.101 bara
Tpcr 171.5rg 97 217.05 K
pprp
ppcr0.239
TprT
Tpcr1.498
factorul de abatere al gazelor z (relatia lui Istomin valabila pentru urmatoarele conditii 0<ppr<3 si
1.3<Tpr<1.9
z 1 102
0.76Tpr3 9.36Tpr 13
8 ppr ppr 0.972
viscozitatea lichidului
l
t a Ra
1 Ra1.58 10
3 Pa s
tensiunea interfaciala a lichidului
l
t a Ra
1 Ra0.043
ratia de solutie rs si factorul de volum al titeiului bt
rs 0.134rg p10
1.768 1.643 rt
rt
100.0288 1.62 10
3 t
1.204
4.023 Sm3/m3
F 5.6rg
rt
0.5
rs 1.25 32 1.8 t( ) 177.172
bt 0.972 0.000147F1.175 1.036 densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat
p0 1 bar
T0 288.15 K
g aer rgp
p0
T0
T
1
z 9.084
kg/m3 densitatea fazei lichidel
t a Ra
1 Ra957.32
kg/m3 viteza superficiala a lichiduluifactorul de volum al apei ba 1aria sectiunii transversale a tevilorAt
4
di2 3.167 10
3m2
vsl
Ql
86400At
bt ba Ra
1 Ra
0.153m/s viteza superficiala a gazelor
vsg Ql
RGLrs
1 Ra
86400At
p0
p
T
T0 z 0.57
m/sviteza amestecului lichid-gazevm vsl vsg 0.723 m/sviteza de ridicare a bulei in coloana de lichidg 9.81 m/s2
vb 1.53g l l g
l2
0.25
0.221
m/s
34
Stabilirea regimului de curgere
Regimul de curgere se stabileste prin verificarea mai intai a conditiilor de tranzitie de la un regim la altul.
Astfel, tranzitia de la curgere bule la curgerea bule dispersate are loc daca este satisfacuta inegalitatea care presupune mai intai determinarea fractiei de gaze cu relatia:
vm1.12
0.695 0
g
vsg
cos ( )
1.2 vsl
vsg
cos ( )
vb
0.524 v.m >CE
densitatea medie a amestecului:m l 1 g g g 460.772 kg/m3vm
1.120.695
CE 4.86di0.48 g l g l
0.5l
l
0.6
m
l
0.08
4.68 di 0.48 g l g l 0.5
l
l
0.6
m
l
0.08
0.166Deoarece 0.884>0.19 se pare ca are loc regimul de curgere bule dispersate. Insa pentru a stabili daca acest regim de curgere are loc este necesar sa se verifice si celelalte conditii de tranzitie. Prin urmare, tranzitia de la curgerea bule la curgerea dopuri are loc atunci cand:vsg 0.57 vsg 0.429vsl 0.357vb cos ( )0.429vsl 0.357vb cos ( ) 0.1440.662>0.18
Deoarece inegalitatea a fost satisfacuta ar rezulta o curgere dopuri. Tot pentru a stabili daca are loc acest
tip de curgere se verifica inecuatiile in functie de valoarea produsului ρ l*vsl2vsl
2 l 22.413 < 74.35 se utilizeaza urmatoarea relatie:vsg2 g 2.948 vsg
2 g 5.097103 l vsl
2
1.75.09710
3 l vsl2
1.7
1.007Deoarece e nesatisfacuta inecuatia se pare ca acest regim recurgere nu poate avea loc ci s-ar putea sa aibe loc regimul de curgere spuma.Prin urmare este necesar sa se verifice conditiile existentei regimului de curgere spuma cu urmatoarele relatii:
35
vsg 0.57
vsg 3.1l g l g
g2
3.1l g l g
g2
14.886
Deoarece conditia 0.662<17.971 e indeplinita
Deoarece inecuatiile se verifica rezulta ca am putea avea de-a face cu o curgere de tip spuma. Prin urmare, in urma verificarilor efectuate rezulta ca regimul spuma indeplineste conditiile.Regimul de curgere bule dispersate este mai putin probabil sa aibe loc din cauza valorii mici a vitezei superficiale a lichidului (sub 1m/s ).In continuare pentru regimul de curgere spuma se determina urmatorii parametrii:
viteza de ridicare a bulei Taylor vTbθ in care parametrul C2 0.345
vTb 0.345g di l g
l
0.5
cos ( ) 1 sin ( )( )1.2 0.271 m/s
fractia de gaze pentru curgerea spuma
g
vsg
1.15vm vTb0.517
numarul Reynolds
Rel di vm
l2.78 10
4
factorul de frecare:
di 103 6.35 10
5di
1 103
m1
1.14 2 logdi
21.25
Re0.9
2
0.026
factorul de frecare Fanning:
mF
m
46.61 10
3 p 106 l 957.32
zp
m g cos ( )2 mF vm
2 l 1 g
di
218.797
Metoda Hagedorn-Brown
Asa cum s-a discutat anterior pentru determinarea curbei gradient se porneste de la presiunea din capul de eruptie si se considera un numar oarecare de intervale de presiune egale. In cazul problemei date, presiunea din capul de eruptie este p2= 5 bar, iar caderea de
presiune pe interval se considera a fi Δ p = 10 bar. Prin urmare primul interval de presiune considerat este 5 - 15 bar. Pentru determinarea adancimii Δ h corespunzatoare acestui interval de presiune aplicand metoda Hagedorn - Brown este necesar sa se calculeze urmatorii parametrii:
greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc:
M t g RGTrg aer g Ra a g 1.681 104 N/m3
densitatea fazei lichide:l
t a Ra
1 Ra957.32
presiunea si temperatura medie pe sonda pe intervalul de presiune consideratp2 5p2' p2 10 15pp2 p2'
21 11t ts
0.03H2
51.9T ts0.03H
2 273.15 325.05
presiunea si temperatura pseudocritica si pseudoredusa:ppcr 49.37 4.67rg 46.101Tpcr 171.5rg 97 217.05ppr
p
ppcr0.239Tpr
T
Tpcr1.498
36
factorul de abatere al gazelor z (cu relatia lui Istomin valabila pentru urmatoarele conditii 0<ppr<3 si
1.3<Tpr<1.9):
z 1 102
0.76Tpr3 9.36Tpr 13
8 ppr ppr 0.972
densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune
g aer rgp
p0
T0
T
1
z 9.084
viscozitatea lichidului:
l
t a Ra
1 Ra1.58 10
3
tensiunea interfaciala a lichidului:
l
t a Ra
1 Ra0.043
coeficientul de viscozitate:
Nl lg
l l3
0.25
5.361 103
produsul CNl:
CNl exp 4.895 1.07705ln Nl 0.80822ln Nl 2 0.1597ln Nl 3 0.01019ln Nl 4
2.14 10
3
ratia de solutie si factorul de volum al titeiului:
rs 0.134rg p10
1.768 1.643 rt
rt
100.0288 1.62 10
3 t
1.204
4.023
Sm3/m3F 5.6
rg
rt
0.5
rs 1.25 32 1.8 t( ) 177.172bt 0.972 0.000147F
1.175 1.036
37
viteza superficiala a lichidului
ba 1
At4
di2 3.167 10
3
vsl
Ql
86400At
bt ba Ra
1 Ra
0.153
viteza superficiala a gazelor
vsg Ql
RGLrs
1 Ra
86400At
p0
p
T
T0 z 0.57
coeficientul de viteza al lichidului
Nlv vsl
l
g l
0.25
1.059
coeficientul de viteza al gazului:
Ngv vsg
l
g l
0.25
3.941
coeficientul de diametru:
Nd di
l g
l 29.815
produsul adimensional ϕ
Nlv
Ngv0.575
p
p0
0.1
CNl
Nd
106 43.888
raportul ε l/ψ este egal cu:
1 e3.6372 0.8813 ln ( ) 0.1335 ln ( )
2 0.0188534 ln ( )3 0.001066 ln ( )
4
1 0.244
38
produsul A:
ANgv Nl
0.380
Nd2.14
3.779 104
parametrul ψ
1 e6.6598 8.8173 ln A( ) 3.7693 ln A( )
2 0.5359 ln A( )3
1
fractia de lichid este:
l 1
numarul Reynolds pentru curgerea bifazica este:
Re 0.149102
Ql M
di l 103
l g 10
3
1 l
2.789 105
factorul de frecare:
1
1.14 2 log 103 21.25
Re0.9
2
0.021
densitatea medie a amestecului gaze-lichid
m l l g 1 l 240.124
p 1 106
distanta dintre cele doua puncte de presiune in care s-a neglijat gradientul datorita acceleratiei
hp
m g Ql
2M
2
9 1010 di
5 m g
416.535
hsat15 2916.98
pd psat l g H hsat15 v
2H hsat15
2 dev
Hassan-Kebir Hagedorn-Brownp z p h
5 0 5 015 218,797 15 416,53525 243,797 25 748,135
35 278,797 351032,88
5
45 323,797 451285,38
5
55 378,797 551512,68
5
65 443,797 651720,18
5
75 518,797 751919,08
5
85 603,797 852084,78
5
95 698,797 952228,43
5
105 803,797 1052355,75
5
115 918,797 1152470,25
5
1251043,79
7 125
1351178,79
7
1451323,79
7
1551478,79
7
1651643,79
7
1751818,79
7
1852003,79
7
1952198,79
7
2052403,79
7
2152618,79
7
39
0 20 40 60 80 100120
140160
180200
220240
0200400600800
10001200140016001800200022002400260028003000
Hasan-KebirHagedorn-Brown
Q=33p=15 p=25 p=35
p h h cum p h h cum p h h cum15 0 25 0 35 025 366 366,23 35 314,7 314,7 45 279,6 279,635 314,7 680,93 45 279,6 594,3 55 252,87 532,4745 279,6 960,53 55 252,87 847,17 65 231,18 763,6555 252,87 1213,4 65 231,18 1078,35 75 212,77 976,42
65 231,181444,5
8 75 212,77 1291,12 85 196,55 1172,97
75 212,771657,3
5 85 196,55 1487,67 95 181,74 1354,7185 196,55 1853,9 95 181,74 1669,41 105 167,74 1522,45
95 181,742035,6
4 105 167,74 1837,15 115 153,89 1676,34
105 167,742203,3
8 115 153,89 1991,04 125 139,03 1815,37
115 153,892357,2
7 125 139,03 2130,07 135 120,79 1936,16125 139,03 2496,3 135 120,79 2250,86 145 107,78 2043,94
145 107,78 2358,64 155 93,15 2137,09155 93,15 2451,79 165 86,98 2224,07165 86,98 2538,77 175 74,6 2298,67
185 67,78 2366,45195 58,95 2425,4205 52,1 2477,5
Q=38
40
p=15 p=25 p=35p h h cum p h h cum p h h cum
15 0 25 0 35 025 343,37 343,37 35 295 295 45 261,7 261,735 295 638,37 45 261,7 556,7 55 236,9 498,645 261,7 900,07 55 236,9 793,6 65 215,5 714,155 236,9 1136,97 65 215,5 1009,1 75 196,9 91165 215,5 1352,47 75 196,9 1206 85 180,58 1091,5875 196,9 1549,37 85 180,58 1386,58 95 164,9 1256,4885 180,58 1729,95 95 164,9 1551,48 105 149,95 1406,4395 164,9 1894,85 105 149,95 1701,43 115 131,75 1538,18
105 149,95 2044,8 115 131,75 1833,18 125 123,87 1662,05115 131,75 2176,55 125 123,87 1957,05 135 116,3 1778,35125 123,87 2300,42 135 116,3 2073,35 145 108,76 1887,11135 110,3 2410,72 145 110,3 2183,65 155 99,18 1986,29145 102,76 2513,48 155 102,76 2286,41 165 89,78 2076,07
165 89,78 2376,19 175 82,43 2158,5175 82,43 2458,62 185 76,87 2235,37185 76,87 2535,49 195 68,63 2304
205 61,42 2365,42215 54,82 2420,24225 49,79 2470,03
Q=43p=15 p=25 p=35
p h=15 p h=25 p h=3515 0 25 0 35 025 324,4 324,4 35 278,5 278,5 45 246,5 246,535 278,5 602,9 45 246,5 525 55 221,69 468,1945 246,5 849,4 55 221,69 746,69 65 201 669,1955 221,69 1071,09 65 201 947,69 75 184,5 96065 201 1272,09 75 184,5 1132,19 85 170,5 1130,575 184,5 1456,59 85 170,5 1302,69 95 165,89 1296,3985 170,5 1627,09 95 165,89 1468,58 105 147,8 1444,1995 165,89 1792,98 105 147,8 1616,38 115 130,1 1574,29
105 147,8 1940,78 115 130,1 1746,48 125 119,8 1694,09115 130,1 2070,88 125 119,8 1866,28 135 102,8 1796,89125 119,8 2190,68 135 102,8 1969,08 145 89,17 1886,06135 102,8 2293,48 145 89,17 2058,25 155 79,4 1965,46145 89,17 2382,65 155 79,4 2137,65 165 73,2 2038,66155 79,4 2462,05 165 73,2 2210,85 175 66,04 2104,7165 60,1 2522,15 175 66,04 2276,89 185 60,8 2165,5175 54,8 2576,95 185 60,8 2337,69 195 56,43 2221,93
41
185 49,9 2626,85 195 56,43 2394,12 205 52,7 2274,63205 52,7 2446,82 215 46,9 2321,53215 46,9 2493,72 225 40,1 2361,63
235 38,97 2400,6245 35,8 2436,4255 32,01 2468,41
20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240 260 2800
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
2000
2200
2400
Q=33, p=15Q=33, p=25Q=33, p=35Q=38, p=15Q=38, p=25Q=38, p=35Q= 43, p=15Q=43, p=25Q=43, p= 35
Q p Q p Q pp=15 33 110 p=25 33 125 p=35 33 140
38 142 38 160 38 18043 190 43 205 43 230
42
0 10 20 30 40 50 600
50
100
150
200
250
300
Curbele de comportare a echipamentului
p=15p=25p=35
Debit m/zi
Pres
iune
,bar
Aplicatia 4
43
pinj 100 psi
psg 435 psi
Debitul de injectie in standard cubic feet Qinj1 706293 ft3
Debitul de lichid : Ql1 45 m3
Puterea P1 2.23104 Qinj1
psg
pinj
0.2
1
53.84 hp
Energia w P1 21 1.131 103 hp ora
Debitul de injectie in standard cubic feet Qinj2 1059440 ft3
Debitul de lichid : Ql2 60 m3
Puterea P2 2.2310
4 Qinj2psg
pinj
0.2
1
80.759Energia w1 P2 24 1.938 10
3 m3
Debitul de lichid extras Q 1
Ql2 Ql1 0.159
94.34Castig ca Q 1 80 7.547 10
3Consum gaze injectate Q inj Qinj2 Qinj1 3.531 105 ft
3Consumul de gaze efective
cg
Q inj 11.5
10004.061 10
3Cheltuieli comprimate
cc
Q inj 5
10001.766 10
3Total cheltuieli c cg cc 5.827 10
3Profit p ca c 1.72 103
44
Debitul de injectie in standard cubic feet Qinj3 1412587ft
3
Debitul de lichid : Ql3 68 m3
Puterea P3 2.23104 Qinj3
psg
pinj
0.2
1
107.679 hp ora
Energia w2 P3 24 2.584 103
m3
Debitul de lichid extras Q 2
Ql3 Ql2 0.159
50.314
Castig ca1 Q 2 80 4.025 103
Consum gaze injectate Q inj1 Qinj3 Qinj2 3.531 105 ft
3
Consumul de gaze efective cg1
Q inj111.5
10004.061 10
3
Cheltuieli comprimate cc1
Q inj15
10001.766 10
3
Total cheltuieli c1 cg1 cc1 5.827 103
Profit p2 ca1 c1 1.802 103
Aplicatia 4
IPR multilayers
Problema 1
45
Debitul de injectie in standard cubic feet Qinj4 1765733ft
3
Debitul de lichid : Ql4 70 m3
Puterea P4 2.23104 Qinj4
psg
pinj
0.2
1
134.599 hp ora
Energia w3 P4 24 3.23 103
Debitul de lichid extras Q 3
Ql4 Ql3 0.159
12.579 m3
Castig ca2 Q 3 80 1.006 103
Consum gaze injectate Q inj2 Qinj4 Qinj3 3.531 105
ft3
Consumul de gaze efective cg2
Q inj211.5
10004.061 10
3
Cheltuieli comprimate cc2
Q inj25
10001.766 10
3
Total cheltuieli c2 cg2 cc2 5.827 103
Profit p3 ca2 c2 4.821 103
Sa se determine corelatia de functionare strat sonda in cazul unei sonde in eruptive naturala care produce din 4 strate cu urmatoarele caracteristici:
Stratul 1
Presiunea de zacamint:290 bar
Temperatura de fund:120 C
Indicele de productivitate: 10m3/zi bar
Impuritati: 0%
RGT=160 Nm3/m3
Stratul 2
Presiunea de zacamint:288 bar
Temperatura de fund:260 C
Indicele de productivitate: 12 m3/zi bar
Debitul: 150
Impuritati: 15 %
RGT=160 Nm3/m3
Stratul 3
Presiunea de zacamint:284 bar
Temperatura de fund:111 C
Indicele de productivitate: 18 m3/zi bar
Impuritati:20%
RGT=158 Nm3/m3
Stratul 4
Presiunea de zacamint:270 bar
Temperatura de fund:100 C
Indicele de productivitate: 16 m3/zi bar
Impuritati: 14%
RGT=267 Nm3/m3
46
Densitatea titeiului: 840 kg/m3
Densitatea relative a gazelor:0,73kg/m3
Viscozitatea titeiului:1,2cP la 104 C-1,5 Cp la 15,5 C
Distanta intre stratul: 2-3=91 m
Diametrul coloanei : 5 in
Distanta intre stratul: 3-4=10 m
Presiunea in capul de eruptive: 40 bar
Fig.10. Curba de comportare a stratului in functie de mai multe presiuni de zacamant.
47
Fig.11. Curba de comportare functie de indicele de productivitate
Fig.12. IP strat 1
48
Fig.13. IP strat 4
Fig.14. Curbele de comportare pentru stratul 1
49
Fig.15. Curbele de comportare pentru stratul 4
Concluzie:
In aceasta aplicatie am determinat variatia indecelui de productivitate asupra stratului productiv pentru fiecare strat si IPR pentru diferite presiuni de zacamint.
Network analysis
Problema 2
Sonda 1
Impuritati: 20%
RGT: 100 m3/zi
Densitatea relative a gezelor: 0,7
Debit 125 m3/zi
Conducta de amestec:
Dis 4in
50
Lungime: 1000m
Elevatia: -30 m
Rugozitatea: 0,001
Temperature ambianta: 15 C
Separator
Presiunea: 14 bar
Tubing: dis 3 in
Deviatie :800 m la 15 C
Zacamint: presiunea: 293 bara;
Temperature: 88 C
Indice de productivitate: 20 m3/zi bar;
Sonda 2
Impuritati: 10%
RGT: 500 m3/zi
Densitatea relative a gezelor: 0,7
Densitatea titeiului :895 kg/m3
Debit 100 m3/zi
Conducta de amestec:
dis=4 in
lungime: 1200 m
elevatie: 15 m;
rugozitate: 0,001
Temperatura ambianta: 15 C
Separator
Presiunea: 14 bar
Tubing:
dis=3 in
deviatie: 500 m la 10 C
Zacamint:
Presiunea: 250 bara;
Temperature: 88 C;
Indice de productivitate: 12 m3 /zi bara
51
Sonda 3
Impuritati: 5 %
RGT: 400 m3/zi
Densitatea relative a gezelor: 0,75
Densitatea titeiului :850 kg/m3
Debit 80 m3/zi
Conducta de amestec:
dis=4 in
lungime: 800 m
elevatie: 10 m;
rugozitate: 0,001
Temperatura ambianta: 15 C
Separator
Presiunea: 14 bar
Tubing:
dis=3 in
deviatie: 1000 m la 10 C
Zacamint:
Presiunea: 230 bara;
Temperature: 88 C;
Indice de productivitate: 9 m3 /zi bara
Sa se determine:
Debitul in punctual de livrare, daca presiunea este ps=80 bar.
52
Fig.16. Variatia presiunii cu distanta pentru fiecare sonda.
Fig.17. Variatia presiunii cu distanta la impuritati de 40 %
53
Fig.18. Variatia presiunii cu distanta , presiune de zacamant depletata.
Concluzie:
In aceasta aplicatie am determenat vareatia presiunelor pe traseu, de la stratul productiv pina la punctual de depozitare.
Gazlift Optimization
54
Name
Type
Upstr
eam
Down
strea
mTe
mpera
ture
Pressu
reST
Gas
Flowr
ateST
Liq.
Flowr
ateST
GLR
ST Wa
ter
Cut
Mass
Flowr
ateFlo
wing
Ga
s Rate
Flowi
ng
Liq. R
ateFlo
wing
Wa
ter Cu
tMe
an
Vel.
Liq. V
el.Ga
s Vel.
Erosio
n Ve
l.EV
RC
bara
mmsm
3/dsm
3/dsm
3/sm3
%kg/
scf/
min
m3/d
%m/
sm/
sm/
sm/
sWe
ll_1
SOUR
CE88
114,87
0,01
12580
201,4
337We
ll_2
SOUR
CE88
69,665
0,0450
01100
450,01
101,4
965We
ll_3
SOUR
CE88
64,201
0,0304
0179,
999379
,995
1,1179
Sink_1
SINK
35,063
140,0
85401
305280
12,787
4,048
J_1JUN
CTION
37,389
15,71
0,0854
01305
28012,
7874,0
48B_
4INL
ETN/
APIP
ESECT
OR37,
38915,
710,0
85401
305280
12,787
4,048
137,13
314,52
12,468
3,7475
1,2676
4,2108
15,853
0,2364
B_4
OUTLE
TPIP
ESECT
ORN/
A35,
06314
0,0854
01305
28012,
7874,0
48153
,65313
,4412,
5024,1
7391,8
4314,4
55916,
730,2
4949
Well_
1INL
ETN/
APC
OMPLE
TION
88114
,870,0
1125
8020
1,4337
1,2524
143,63
17,878
0,5077
70,5
0777
0,5077
74,9
0270,1
0357
Well_
1-Nod
e[1]
INTER
NAL
PCOM
PLETIO
NPIP
ESECT
OR88,
044108
,630,0
1125
8020
1,4337
1,4003
142,96
17,967
Well_
1OU
TLET
PIPESE
CTOR
N/A
40,072
15,71
0,01
12580
201,4
33715,
47128
,7419,
5461,9
2720,9
0122,5
1089,5
5150,2
0177
Well_
2INL
ETN/
APC
OMPLE
TION
8869,
6650,0
45001
100450
,0110
1,4965
17,326
112,31
9,1646
2,3548
1,2725
2,6645
10,334
0,2278
7We
ll_2-N
ode[1
]INT
ERNA
LPC
OMPLE
TION
PIPESE
CTOR
87,778
61,331
0,0450
01100
450,01
101,4
96520,
017111
,559,2
292We
ll_2
OUTLE
TPIP
ESECT
ORN/
A38,
21715,
710,0
45001
100450
,0110
1,4965
73,299
103,14
9,7516
7,8459
1,1368
9,853
18,863
0,4159
5We
ll_3
INLET
N/A
PCOM
PLETIO
N88
64,201
0,0304
0179,
999379
,995
1,1179
12,243
91,796
4,4862
1,7381
1,1089
1,9032
10,272
0,1692
Well_
3-Nod
e[1]
INTER
NAL
PCOM
PLETIO
NPIP
ESECT
OR87,
58355,
3120,0
30401
79,999
379,99
51,1
17914,
56790,
8174,5
353We
ll_3
OUTLE
TPIP
ESECT
ORN/
A32,
34415,
710,0
30401
79,999
379,99
51,1
17947,
79482,
6924,8
5555,1
5511,0
6756,1
55417,
6910,2
914
Problema 3
Sa se determine :
debitele optime de injectie si de lichid in cazul unui system de 4 sonde in gazlift continuu, considerand debitul disponibil de injectie Qinj = 79287 STD_m3/d.
Date initiale
Sonda 1
Impuritati: 65 %
Debit 26,4 m3/zi
Temperature zacanantului : 88 C
Presiune de zacamant 103 bar
Sonda 2
Impuritati: 20 %
Debit lichid 108,4 m3/zi
Temperature zacanantului : 88 C
Presiune de zacamant 110 bar
Fig.19 Retea 4 sonde .
Sonda 3
Impuritati: 40 %
Debit lichid 84,8 m3/zi
Temperature zacanantului : 88 C
Presiune de zacamant 97 bar
Sonda 4
Impuritati: 60 %
Debit lichid 40,4 m3/zi
Temperature zacanantului : 88 C
Presiune de zacamant 110 bar
55
Conducta de amestec:
dis=4 in
lungime: 600 m
Presiune punct de livrare 25 bar .
Conducta dintre manifold 1 si 3
lungime: 914 m
dis=4 in
Conducta dintre manifold 2 si 3
lungime: 91 m
dis=6 in.
Fig. 20. Variatia presiunii in retea .
56
Fig.21. Optimizarea debitul de injectie pe sonda pentru Qtotal disponibil 79287 STD_m3/d
57
Fig.22 Algoritm genetic , debit original.
58
Fig.23. Modelul genetic pentru debitul de 90000
59
Mai jos avem figurile 24 si 25 ,modelele genetice pentru debitulu de 50000 respectiv 25000 .
60
61
top related