propunere tehnica westagem - anpm.ro · pdf file3 1.3.18 activităţi din categoria cod nfr...
Post on 02-Mar-2018
226 Views
Preview:
TRANSCRIPT
ANEXA nr. 1
PROCEDURĂ
pentru realizarea
inventarelor locale de emisii
şi a inventarului naţional
în conformitate cu cerinţele Ghidului EMEP/EEA
2
CUPRINS
ANEXA 1 Procedura pentru realizarea inventarelor locale de emisii şi
a inventarului naţional în conformitate cu cerinţele Ghidului
EMEP/EEA
1. Elaborarea inventarelor locale şi naţionale de emisii de poluanţi
atmosferici 6
1.1 Aspecte generale 6 1.1.1 Inventare locale şi naţionale de emisii de poluanţi atmosferici 6
1.1.2 Proceduri pentru elaborarea inventarelor 7
1.2 Identificarea categoriilor cheie de surse de emisii 14
1.3 Proceduri pentru elaborarea inventarelor de emisii 17
1.3.1 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.1.a Producerea de energie
electrică şi termică 17
1.3.2 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.1.b Rafinarea ţiţeiului 24
1.3.3 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.1.c Fabricarea
combustibililor solizi şi alte industrii energetice 30
1.3.4 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii de
fabricare şi construcţii 35
1.3.5 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.a. Transport aerian 44
1.3.6 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier 49
1.3.7 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.v Evaporarea benzinei 60
1.3.8 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.b.vi, vii Uzura pneurilor şi
a frânelor vehiculelor rutiere, uzura suprafeţei drumurilor 62
1.3.9 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.c Transport feroviar 65
1.3.10 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.d Transport naval 69
1.3.11 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.3.e.i Compresoare pentru
conducte 74
1.3.12 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.4 Surse mobile nerutiere şi
echipamente 75
1.3.13 Activităţi din categoria cod NFR 1.A.4 Arderi în surse staţionare
de mică putere 78
1.3.14 Activităţi din categoria cod NFR 1.B Emisii fugitive generate de
combustibili şi carburanţi 92
1.3.15 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.1 Fabricarea cimentului131
1.3.16 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.2 Fabricarea varului 136
1.3.17 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.3 Utilizarea dolomitei şi a
pietrei de var 140
3
1.3.18 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.4 Fabricarea şi utilizarea
sodei calcinate 140
1.3.19 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.5 Fabricarea învelitorilor
asfaltice pentru acoperişuri 145
1.3.20 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.6 Asfaltarea drumurilor 148
1.3.21 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.a Extracţia la suprafaţă
(carieră) şi din subteran (mină) a mineralelor, altele decât cărbunii 153
1.3.22 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.b Construcţii şi demolări
158
1.3.23 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.c Stocarea, manevrarea şi
transportul produselor minerale 162
1.3.24 Activităţi din categoria cod NFR 2.A.7.d Alte produse minerale
164
1.3.25 Activităţi din categoria cod NFR 2.B Industria chimică 169
1.3.26 Activităţi din categoria cod NFR 2.C Industria metalelor 180
1.3.27 Activităţi din categoria cod NFR 2.D.1 Fabricarea celulozei şi
hârtiei 189
1.3.28 Activităţi din categoria cod NFR 2.D.2 Fabricarea produselor
alimentare şi a băuturilor 195
1.3.29 Activităţi din categoria cod NFR 2.D.3 Prelucrarea lemnului 201
1.3.30 Activităţi din categoria cod NFR 2.E Producerea de poluanţi
organici persistenţi (POP) şi din categoria cod NFR 2.F Consumul de
poluanţi organici persistenţi (POP) şi de metale grele 204
1.3.31 Activităţi din categoria cod NFR 2.G Alte procese industriale210
1.3.32 Activităţi din categoria cod NFR 3.A Aplicarea vopselelor 210
1.3.33 Activităţi din categoria cod NFR 3.B.1 Degresarea 218
1.3.34 Activităţi din categoria cod NFR 3.B.2 Curăţarea chimică 222
1.3.35 Activităţi din categoria cod NFR 3.C Produse chimice 227
1.3.36 Activităţi din categoria cod NFR 3.D.1 Tipărire 237
1.3.37 Activităţi din categoria cod NFR 3.D.2 Utilizarea casnică a
solvenţilor 242
1.3.38 Activităţi din categoria cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse
245
1.3.39 Activităţi din Grupa 4 Agricultură, categoriile cod NFR 4.B
Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere, 4.D
Cultivarea plantelor şi terenuri agricole, 4.F Arderea miriştilor şi a
resturilor vegetale, 4.G Alte activităţi agricole 255
1.3.40 Activităţi din categoria cod NFR 6.A Depozitarea deşeurilor
solide pe teren 262
1.3.41 Activităţi din categoria cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi
stocarea apelor uzate 267
1.3.42 Activităţi din categoria cod NFR 6.C Incinerarea deşeurilor 270
1.3.43 Activităţi din categoria cod NFR 6.D Alte deşeuri 278
4
1.3.44 Activităţi din categoria cod NFR 7.A Alte surse 282
1.3.45 Activităţi din categoria cod NFR 11 Surse naturale 288
2. Model de calcul pentru estimarea consumurilor de combustibili
necesare pentru încălzirea spaţiilor locuite ........................................ 294
TABELE
Tabelul 1.1 Centralizarea raportărilor analizate pentru identificarea
categoriilor de surse cheie………………………………………………...14
Tabelul 1.2 Procesele de ardere din categoria cod NFR 1.A.2 şi activităţile
industriale asociate………………………………………………………..36
Tabelul 1. 3 Categorii de activităţi din subgrupa 1.B…………………….92
Tabelul 1.4 Factori de emisie pentru estimarea emisiilor de particule (TSP)
pentru şantiere de mare anvergură……………………………………...161
Tabelul 1.5 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.B…………..169
Tabelul 1.6 Procese de fabricare din cadrul subcategoriei cod NFR
2.B.5.a…………………………………………………………………. 170
Tabelul 1.7 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.C………….181
Tabelul 1. 8 Date generale privind abordarea inventarierii emisiilor de
POP……………………………………………………………………...204
Tabelul 1. 9 Factori de emisie furnizaţi de Ghidul EMEP/EEApentru
estimarea emisiilor de POP din utilizarea acestora………………….…208
Tabelul 1.10 Factori de emisie de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul
EMEP/EEApentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi cod
NFR 3.A.2 şi 3.A.3…………………………………………………...…216
Tabelul 1.11 Factorii recomandaţi pentru estimarea emisiilor de COVnm
asociate categoriei de activităţi cod NFR 3.D.2……………………..….244
Tabelul 1. 12 Metode de estimare a emisiilor şi coduri NFR asociate,
pentru categoriile de activităţi care pot avea loc pe amplasamentul unui
depozit de deşeuri municipale…………………………………………...265
Tabelul 1.13 Elementele necesare estimării emisiilor generate de sursele
aferente categoriei cod NFR 6.D……………………………………… .279
Tabelul 1.14 Surse de emisie din categoria cod NFR 11……… …..287
Tabelul 1.15 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru
locuinţa de tip 1 303
Tabelul 1.16 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru
locuinţa de tip 2 304
5
Tabelul 1.17 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru
locuinţa de tip 3 306
Tabelul 1.18 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru
locuinţa de tip 4 307
Tabelul 1.19 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru
locuinţa de tip 5 308
Tabelul 1.20 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru
locuinţa de tip 6 310
Tabelul 1.21 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru
locuinţa de tip 7 311
Tabelul 1.22 Parametrii constructivi şi ai sistemului de încălzire pentru
locuinţa de tip 8 313
Tabelul 1.23 Temperaturi medii lunare multianuale în perioada 1901 –
2000 314
Tabelul 1.24 Rezultatele aplicării modelului de calcul 315
6
1 ELABORAREA INVENTARELOR LOCALE ŞI NAŢIONALE DE EMISII DE POLUANŢI ATMOSFERICI
1.1 ASPECTE GENERALE
1.1.1 INVENTARE LOCALE ŞI NAŢIONALE DE EMISII DE POLUANŢI
ATMOSFERICI
Inventarele locale de emisii reprezintă inventarele care se efectuează
pentru sursele aflate pe arii bine definite din cuprinsul teritoriului naţional.
Inventarele locale reprezintă acele inventare a căror principală utilizare este
modelarea dispersiei poluanţilor la scară locală, în diferite scopuri:
evaluarea calităţii aerului pentru situaţia actuală, elaborarea, implementarea
şi actualizarea planurilor şi programelor pentru gestionarea calităţii aerului,
elaborarea politicilor locale de gestionare a calităţii aerului, prognoza
calităţii aerului pentru diferite scenarii de dezvoltare, etc.
Ca urmare, structura şi conţinutul inventarelor locale de emisii trebuie să
îndeplinească două criterii esenţiale:
să permită utilizarea ca date de intrare în modele matematice de
dispersie a poluanţilor;
să includă toate sursele de poluanţi atmosferici existente pe aria
pentru care se elaborează inventarul.
Astfel, în primul rând, inventarele locale de emisii trebuie să prezinte acele
caracteristici cerute de modelele matematice pentru determinarea
câmpurilor de concentraţii, şi anume, definirea fiecărei surse prin:
tipul sursei: punctuală, liniară, de suprafaţă;
tipul procesului: ardere, proces industrial, etc.;
localizarea în spaţiu: coordonate;
caracteristicile fizice: înălţime faţă de nivelul solului, diametru coş
(pentru surse punctuale), viteză şi temperatură de evacuare a gazelor,
debit volumic al gazelor (pentru surse punctuale);
variaţia temporală în cursul anului: regim de funcţionare zilnic,
săptămânal, lunar;
debitul masic al fiecărui poluant relevant: serii orare dinamice.
În al doilea rând, pentru a răspunde scopurilor pentru care se utilizează
inventarele locale de emisii, aceste inventare trebuie ca, pentru o anumită
unitate teritorială (amplasament industrial, cartier, localitate, judeţ) să
includă în mod exhaustiv sursele punctuale, liniare şi de suprafaţă din acea
unitate teritorială.
7
Inventarele locale de emisii sunt structurate pe surse individuale, fiecărei
surse asociindu-i-se localizarea şi toate celelalte caracteristici menţionate
mai sus.
Inventarele locale de emisii se elaborează, pentru fiecare judeţ, de către
autorităţile locale/regionale pentru protecţia mediului.
Inventarele locale de emisii vor include, pentru fiecare judeţ, toate sursele
antropice şi naturale amplasate pe întreg teritoriul administrativ al acestuia,
în diferite arii: unităţi industriale, zone rezidenţiale, infrastructură de
transport, ferme, terenuri agricole, păduri, zone umede.
Inventarele naţionale de emisii reprezintă inventarele care se efectuează
pentru sursele antropice şi naturale de pe întreg teritoriul naţional,
indiferent de localizarea acestora.
Inventarele naţionale sunt structurate pe categorii de activităţi şi pe
poluanţi, emisiile reprezentând valori anuale agregate ale contribuţiei
tuturor surselor dintr-o anumită categorie la un anumit poluant.
Inventarele naţionale se elaborează în scopul îndeplinirii obligaţiilor de
raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii Europene,
respectiv, de Parte la convenţiile internaţionale, servind, în principal, la
elaborarea politicilor naţionale şi internaţionale pentru protecţia mediului.
1.1.2 PROCEDURI PENTRU ELABORAREA INVENTARELOR
Capitolul de faţă este dedicat prezentării procedurilor recomandate pentru
elaborarea inventarelor de emisii la nivel local şi la nivel naţional.
Procedurile au fost elaborate luând în considerare recomandările Ghidului
privind inventarele emisiilor de poluanţi atmosferici EMEP/EEA,
experienţa autorităţilor pentru protecţia mediului în elaborarea inventarelor
de emisii, precum şi experienţa operatorilor instalaţiilor industriale din
România, din anumite domenii de activitate, în estimarea emisiilor.
Procedurile au fost elaborate pornind de la principiul colaborării
autorităţilor pentru protecţia mediului cu operatorii instalaţiilor industriale
şi cu instituţiile care deţin date specifice unor domenii de activitate, în
scopul atingerii, la un nivel cât mai ridicat, a obiectivelor de calitate a
inventarelor. Astfel, prin colaborarea specialiştilor din cadrul autorităţilor
pentru protecţia mediului şi din partea operatorilor/instituţiilor se vor putea
asigura transparenţa, consecvenţa, comparabilitatea, completitudinea şi
precizia rezultatelor, atât pentru inventarele locale de emisii, cât şi pentru
cele naţionale.
Procesul de elaborare a inventarelor trebuie să se realizeze prin implicarea
tuturor autorităţilor şi instituţiilor cu competenţe în realizarea funcţiilor
Sistemului Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi Atmosferici
8
precum şi a titularilor de activităţi care, în conformitate cu prevederile
Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător au obligaţia de a
„transmite autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului toate
informaţiile solicitate în vederea realizării inventarelor de emisii” şi trebuie
să vizeze, în principal următoarele obiective:
asigurarea unui flux de date eficient ca suport în realizarea
inventarelor naţionale şi locale de emisii, precum şi a raportărilor;
asigurarea şi controlul calităţii datelor privind activitatea,
caracteristicile instalaţiilor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv
cele pentru controlul emisiilor;
stabilirea metodei de estimare/factorilor de emisie, după caz, inclusiv
fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestor factori;
elaborarea inventarelor de emisii şi verificarea rezultatelor.
Se recomandă ca pentru realizarea inventarelor de emisii de poluanţi
atmosferici la nivel local şi/sau naţional, în special pentru sursele majore de
emisii cum sunt instalaţiile mari de ardere, rafinăriile de ţiţei, instalaţiile
metalurgice, carierele de cărbune şi de minerale, încălzirea rezidenţială,
comercială, instituţională, traficul rutier, etc., activităţile privind controlul
calităţii datelor, stabilirea metodei de estimare a emisiilor şi elaborarea
propri-zisă a inventarelor să se desfăşoare în urma consultărilor tuturor
factorilor interesaţi în cadrul unui forum INVENTARE EMISII constituit
pe site-ul www.calitateaer.ro specializat pe secţiuni în funcţie de domeniile
de activitate, şi coordonat de CECA.
Componenţa şi structura secţiunilor şi temele dezbătute pe acest forum vor
fi propuse de CECA anual, în funcţie de necesităţile existente în fiecare
perioadă, iar la discuţii vor putea participa specialişti din cadrul
autorităţilor pentru protecţia mediului şi din partea altor autorităţi sau
instituţii care deţin date sau experienţă în domeniu, nominalizati de fiecare
instituţie implicată. În scopul asigurării unei cât mai bune calităţi a
inventarelor de emisii se recomandă implicarea în elaborarea acestora şi a
unor experţi independenţi cu o bună experienţă în elaborarea inventarelor
de emisii. În acest sens trebuie precizat că aceasta este o practică larg
utilizată în ţările din Europa.
În activitatea de elaborare a inventarelor de emisii este obligatorie
colaborarea, în cadrul autorităţilor pentru protecţia mediului, a serviciilor
de monitorizare, responsabile pentru elaborarea inventarelor locale cu
serviciile de reglementări, care deţin o importantă bază de date privind
activităţile cu impact asupra mediului, precum şi cu alte servicii şi
compartimente care colectează şi deţin date necesare elaborării inventarelor
de emisii (gestiunea deşeurilor, baze de date). În acest scop, se vor crea prin
decizie a conducătorului APM/ARPM colective de lucru comune care se
9
vor întâlni cel puţin de două ori pe lună pentru asigurarea schimbului de
informaţii.
Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii din acest Îndrumar au
fost elaborate pentru toate categoriile de activităţi avute în vedere de
Ghidul EMEP/EEA 2009, acestea fiind prezentate într-un număr de 45
subcapitole, în conformitate cu clasificarea NFR.
Procedurile recomandate sunt specifice fiecărei categorii de activităţi şi iau
în considerare activităţile/sursele cheie identificate pe baza inventarelor
naţionale de emisii elaborate pentru ultimii ani. Fiecare procedură include
atât modul de elaborare a inventarelor locale de emisii, cât şi modul de
elaborare a inventarelor naţionale de emisii.
Procedura pentru elaborarea inventarelor de emisii va cuprinde următoarele
etape:
(a) Constituirea secţiunii de pe forum şi stabilirea planului de lucru;
(b) Identificarea chestionarelor adecvate fiecărui operator/activităţi şi transmiterea
lor deţinătorilor de date, în conformitate cu recomandările prezentului îndrumar;
(c) Colectarea datelor;
(d) Analizarea datelor colectate şi completarea acestora, după caz;
(e) Stabilirea metodei pentru elaborarea inventarelor de emisii;
(f) Elaborarea şi verificarea inventarelor;
(g) Elaborarea rapoartelor.
Crearea forumului de consultare, are ca scop, atingerea, la un nivel cât mai
ridicat, a obiectivelor de calitate a inventarelor. Astfel, prin colaborarea
specialiştilor implicaţi se va putea realiza o abordare unitară şi se va asigura
transparenţa, consecvenţa, comparabilitatea, completitudinea şi precizia
rezultatelor, atât pentru inventarele locale de emisii, cât şi pentru cele
naţionale.
În cadrul fiecărei secţiuni, CECA va nominaliza persoanele cu drept de
acces, va stabili procedura de lucru şi va desemna o persoană din cadrul
autorităţilor pentru protecţia mediului care va coordona discuţiile pe acest
forum.
Pentru fiecare secţiune de pe forum, persoana responsabilă va stabili planul
de lucru în funcţie de situaţia existentă, asigurându-se ca termenele de
finalizare a activităţilor să fie corelate cu cerinţele de raportare la nivel
naţional şi internaţional.
Referitor la sursele de date, pentru fiecare categorie de activităţi au fost
identificate entităţile (instituţii publice centrale şi locale, organizaţii cu
atribuţii în diferite domenii de activitate, operatori, etc.) care dispun de date
şi de informaţii necesare pentru elaborarea inventarelor.
10
În vederea colectării datelor au fost elaborate chestionare specifice fiecărei
categorii de activităţi şi, după caz, specifice fiecărei surse de date
identificate.
Datele solicitate în chestionare sunt atât date statistice cu grad diferit de
detaliu, având ca scop principal elaborarea inventarelor de emisii la nivel
naţional, cât şi specifice fiecarei activităţi şi tehnologii, caracterizând într-
un mod detaliat fiecare sursă, având ca scop, elaborarea inventarelor locale
de emisii. Datele statistice vor servi şi pentru verificarea datelor furnizate
de alte surse.
Astfel, chestionarele sunt orientate către operatori, către instituţii la nivel
local (primării, consilii judeţene, prefecturi), către instituţii/organisme
reprezentative la nivel naţional (mari furnizori de combustibili, Institutul
Naţional de Statistică, Ministerul Transporturilor/CFR S.A./Registrul Auto
Român/Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din
România, etc.).
Pornind de la necesitatea ca inventarele de emisii să includă, în măsura
posibilului, toate sursele de poluanţi atmosferici, indiferent de
magnitudinea acestora, chestionarele au fost astfel structurate, încât să
permită obţinerea datelor nu numai pentru sursele/activităţile principale, ci
şi pentru cele conexe. Totodată, elaborarea chestionarelor pentru o
multitudine de activităţi va facilita adoptarea unei anumite elasticităţi în
realizarea fluxului de date. Astfel, pentru operatorii care desfăşoară mai
multe tipuri de activităţi într-un amplasament şi/sau în mai multe
amplasamente (puncte de lucru), pentru a obţine date complete, fluxul de
date se va efectua în două etape. În prima etapă se va transmite chestionarul
pentru activitatea principală cunoscută şi pentru amplasamentul cunoscut.
Pe baza datelor obţinute cu privire la alte activităţi, pe care le solicită
chestionarul, se vor inventaria aceste activităţi şi se vor transmite
chestionarele specifice acestora.
Chestionarele elaborate sunt prezentate în Anexa 3 a prezentului Îndrumar.
Referitor la identificarea nivelului de abordare pentru estimarea emisiilor,
procedurile iau în considerare recomandările Ghidului EMEP/EEA, şi
anume, selectarea nivelului de abordare în funcţie de:
disponibilitatea datelor, în special a celor de detaliu, care să permită
abordarea estimării emisiilor la nivelul cel mai complex (nivelul
instalaţiei);
calitatea datelor colectate;
categoriile cheie de activităţi/surse.
În ceea ce priveşte selectarea metodei pentru estimarea emisiilor,
procedurile iau în considerare următoarele aspecte fundamentale:
11
necesitatea asigurării unei cât mai înalte calităţi a inventarelor de
emisii, indiferent de nivelul acestora (local sau naţional);
necesitatea ca inventarele locale de emisii să includă toate sursele
caracteristice unui amplasament sau unei arii, indiferent de natura
sau de anvergura acestora;
necesitatea asigurării unei cât mai mari concordanţe între inventarele
locale şi cele naţionale.
Ca urmare, procedurile recomandă abordarea, în măsura posibilului, a celui
mai complex nivel (nivelul 3) indicat de Ghidul EMEP/EEA pentru
estimarea emisiilor. În cadrul acestei abordări şi în conformitate cu spiritul
acestui ghid, procedurile precizează cele mai adecvate metode (măsurători
directe, factori de emisie, bilanţuri de masă, modelarea emisiilor, etc.)
aplicabile unei surse/activităţi şi/sau unui anumit poluant/grupe de poluanţi,
precum şi alternativele, pentru situaţiile în care datele disponibile nu permit
aplicarea unei anumite metode.
Îndrumarul recomandă elaborarea de către operatorii anumitor instalaţii a
unor modele de estimare a emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe
caracteristicile constructive ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile
pentru reducerea emisiilor. Aceste modele vor permite o estimare mai
precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă
principalul motiv al acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte
modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct
de vedere ştiinţific şi validarea acestuia de către o autoritate ştiinţifică, de
exemplu, de către o facultate de profil din cadrul unei universităţi.
În ceea ce priveşte utilizarea metodelor bazate pe factori de emisie trebuie
precizat că inventarele locale necesită date de detaliu în funcţie de
scopurile în care se utilizează: evaluarea calităţii aerului, planuri şi
programe de gestionare a calităţii aerului la diferite scări spaţiale,
elaborarea de prognoze de poluare în funcţie de diferite scenarii de
dezvoltare, elaborarea de politici pentru protecţia calităţii atmosferei, etc.
În acest context, având în vedere că Ghidul EMEP/EEA face trimitere şi
utilizează în cele mai multe situaţii Metodologia US EPA/AP-42 (în special
pentru nivelul 3 de abordare), elaborarea inventarelor va urmări folosirea,
atât cât este posibil, a factorilor de emisie furnizaţi de Ghid (în special
pentru nivelul 3), în combinaţie cu informaţiile furnizate de documentele de
referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru instalaţiile care
cad sub incidenţa Directivei IPPC/IED dar şi a celor furnizaţi de
Metodologia US EPA/AP-42. De exemplu, pentru instalaţiile mari de
ardere, care trebuie evaluate cu cel mai înalt grad de detaliu, Ghidul
EMEP/EEA recomandă, pentru nivelul 3 de abordare, Metodologia US
EPA/AP-42.
12
Având în vedere că pentru anumite surse şi/sau pentru anumiţi poluanţi,
niciuna/niciunul dintre metodologiile/documentele menţionate mai sus nu
includ factori de emisie/informaţii specifice, se recomandă utilizarea altor
surse credibile de informaţii, cum sunt: Manualele privind tehnicile de
estimare a emisiilor elaborate de Departamentul de Dezvoltare Durabilă,
Mediu, Apă, Populaţie şi Comunităţi al Guvernului Australian, Ghidurile
pentru raportarea contaminanţilor atmosferici pentru Inventarul Naţional al
Evacuărilor de Poluanţi din Canada, Protocoalele pentru estimarea
emisiilor ale Agenţiei de Mediu din Regatul Unit al Marii Britanii.
În ceea ce priveşte metodele pentru estimarea emisiilor, anumite proceduri
iau în considerare şi metoda bazată pe date surogat, ca metodă alternativă
aplicabilă în situaţiile în care nu sunt disponibile date cu privire la
activitatea respectivă sau datele disponibile au un grad ridicat de
incertitudine (de exemplu, datele privind consumurile de combustibili
pentru încălzirea rezidenţială).
Procedurile cuprind recomandări specifice cu privire la elaborarea
inventarelor de emisii la nivel local şi la nivel naţional, în funcţie de
metoda selectată, de aplicaţiile inventarului şi de cerinţele de raportare. Se
precizează că, aşa cum a fost menţionat mai sus se urmăreşte ca inventarele
de emisii să includă, în mod exhaustiv, sursele de emisie existente într-o
anumită arie, acest lucru fiind esenţial pentru identificarea surselor majore,
punctuale, liniare sau de suprafaţă şi, în consecinţă, pentru gestionarea
calităţii aerului. Astfel, în inventarele de emisii vor fi incluse şi surse
aferente activităţilor conexe unei activităţi principale, ceea ce va conduce la
creşterea gradului de acurateţe a rezultatelor, în deplină armonie cu
conceptele de bază ale Ghidul EMEP/EEA.
Se are în vedere ca în toate etapele realizării inventarelor de emisii să se
aplice Planul de asigurare şi control al calităţii , prezentat în Anexa 2. În
plus, procedurile indică, după caz, metode specifice de verificare a datelor.
Se precizează că un aspect important al verificării inventarelor de emisii
constă în evaluarea incertitudinii acestora conform metodologiei descrise
de Ghidul EMEP/EEA.
În ceea ce priveşte raportarea rezultatelor, toate informaţiile cuprinse în
inventarele locale (consumuri de combustibili, producţii, regimuri de
funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de
emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în
baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în
funcţie de cerinţe.
Referitor la elaborarea inventarelor se fac următoarele precizări:
13
Emisiile aferente traficului de incintă al vehiculelor (activitate
conexă unor activităţi industriale, comerciale, etc.) vor fi incluse în
inventarele locale, dar nu vor fi incluse în inventarele naţionale,
deoarece acestea din urmă vor fi elaborate pe baza datelor statistice
la nivel naţional, evitându-se astfel dubla luare în considerare a unor
emisii.
Emisiile aferente surselor staţionare de ardere de mică putere (sub 50
MWt) care funcţionează în cadrul diferitelor unităţi industriale vor fi
incluse în inventarul naţional la categoria de activităţi cod NFR
1.A.4.a, iar în inventarul naţional de emisii se va menţiona
includerea în această categorie de activităţi şi a emisiilor generate de
instalaţii de ardere convenţionale (cazane, turbine cu gaz) aferente
activităţilor industriale care nu sunt incluse în categoria de activităţi
cod NFR 1.A.2. Pentru această categorie de surse se vor aplica
factorii de emisie pentru activităţile cod NFR 1.A.4.a datelor
furnizate de operatorii industriali.
Emisiile aferente surselor/activităţilor care nu figurează în
clasificarea NFR, grupele: 1 – Energie, 2 – Procese industriale, 3 –
Utilizarea produselor, 4 – Agricultură, 6 – Deşeuri şi 11 – Surse
naturale vor fi incluse în Grupa 7 – Alte surse, cod NFR 7.A. În
cadrul procedurii pentru activităţile cod NFR 7.A este inclusă o serie
de activităţi care se efectuează în România, ale căror emisii asociate
trebuie raportate la activităţile cod NFR 7.A. Întrucât lista de
activităţi cod NFR 7.A avută în vedere nu este exhaustivă,
elaboratorii inventarelor de emisii vor trebui să identifice şi să ia în
considerare orice altă activitate care se clasifică în această categorie.
Rezultatele inventarului naţional de emisii vor fi raportate în conformitate
cu cerinţele de raportare la nivelul Uniunii Europene şi la nivelul
convenţiilor internaţionale la care România este parte.
Este de subliniat faptul că Ghidul EMEP/EEA este destinat în special
elaborării inventarelor naţionale folosite pentru raportări naţionale
CLRTAP, NEC, etc., în timp ce procedurile recomandate în prezentul
Îndrumar, urmărind cel mai înalt grad de detaliu posibil sunt destinate
elaborării inventarelor de emisii atât la nivel local, cât şi la nivel naţional.
Conceptul avut în vedere în elaborarea procedurilor a pornit de la premisa
că, în timp, inventarul naţional de emisii se va realiza pe baza datelor cu cel
mai înalt grad de detaliu, şi anume, construcţia orientată pe emisiile
estimate la nivelul surselor. Acest mod de abordare va aduce o serie de
avantaje majore în ceea ce priveşte precizia, comparabilitatea,
completitudinea, consecvenţa, transparenţa şi documentarea inventarelor de
emisii.
14
1.2 IDENTIFICAREA CATEGORIILOR CHEIE DE SURSE DE
EMISII
Analiza şi identificarea categoriilor de surse cheie a fost realizată pe baza
raportărilor, către CLRTAP, NEC, pentru anii 2007 – 2009 utilizând
nivelul 1 de estimare al categoriilor de surse cheie. În Error! Reference
source not found. sunt prezentate, în mod centralizat, raportările luate în
considerare în cadrul proceselor de analiză şi identificarea a categoriilor de
surse cheie.
Tabelul 1.1 Centralizarea raportărilor analizate pentru identificarea
categoriilor de surse cheie
Nr.
crt.
Denumirea
raportării Data
Anul de
raportare Adresa web a raportării
1 Directive NEC
December 2009
29-Dec-
2009 2007
http://cdr.eionet.europa.eu/ro
/eu/nec/envszmzhg
2
Air emission
annual data
reporting
(CLRTAP/EMEP)
2010
15-Feb-
2010 2007
http://cdr.eionet.europa.eu/ro
/un/UNECE_CLRTAP_RO/e
nvs3loda
3
IIR 2008 and Air
emission annual
data reporting
(CLRTAP/EMEP)
version 2.0
15-Mar-
2010 2007
http://cdr.eionet.europa.eu/ro
/un/UNECE_CLRTAP_RO/e
nvs55p7a
4 Directive NEC
March, 2010
15-Mar-
2010 2007
http://cdr.eionet.europa.eu/ro
/eu/nec/envs55stq
5 Directivei NEC
December 2009
29-Dec-
2009 2008
http://cdr.eionet.europa.eu/ro
/eu/nec/envszmzhg
6
Air emission
annual data
reporting
(CLRTAP/EMEP)
2010
15-Feb-
2010 2008
http://cdr.eionet.europa.eu/ro
/un/UNECE_CLRTAP_RO/e
nvs3loda
7
IIR 2008 and Air
emission annual
data reporting
(CLRTAP/EMEP)
version 2.0
15-Mar-
2010 2008
http://cdr.eionet.europa.eu/ro
/un/UNECE_CLRTAP_RO/e
nvs55p7a
15
Nr.
crt.
Denumirea
raportării Data
Anul de
raportare Adresa web a raportării
8 Directive NEC
March, 2010
15-Mar-
2010 2008
http://cdr.eionet.europa.eu/ro
/eu/nec/envs55stq
9 Directive NEC
December 2010
29-Dec-
2010 2008
http://cdr.eionet.europa.eu/ro
/eu/nec/envtrr8fa
10
Air emission
annual data
reporting
(CLRTAP/EMEP)
2011
15-Feb-
2011 2008
http://cdr.eionet.europa.eu/ro
/un/UNECE_CLRTAP_RO/e
nvtvqlta
11 Directive NEC
December 2010
29-Dec-
2010 2009
http://cdr.eionet.europa.eu/ro
/eu/nec/envtrr8fa
12
Air emission
annual data
reporting
(CLRTAP/EMEP)
2011
15-Feb-
2011 2009
http://cdr.eionet.europa.eu/ro
/un/UNECE_CLRTAP_RO/e
nvtvqlta
Rezultatele analizei categoriilor de surse cheie, cumulate pe grupe de
poluanţi (poluanţi principali şi particule, metale grele şi poluanţi organici
persistenţi) pentru 2007–2009 au condus la identificarea următoarele
categorii de surse cheie:
Încălzirea rezidenţială şi prepararea hranei – cod NFR 1.A.4.b este
categoria de surse cheie numărul 1 pentru poluanţii principali şi
particule, precum şi pentru poluanţii organici persistenţi;
Producerea de energie electrică şi termică – cod NFR 1.A.1.a este
categoria de surse cheie numărul 1 pentru metale grele, iar pentru
poluanţii principali şi particule este a II-a categorie de surse cheie;
Industria metalurgică, în special activităţile de siderurgie – cod NFR
2.C.1, constituie a II-a categorie de surse cheie pentru metale grele şi
a III-a categorie de surse cheie pentru poluanţii organici persistenţi;
Pentru poluanţii organici persistenţi, a II-a categorie de surse cheie
este reprezentată de către activităţile de incinerare a deşeurilor, în
special de incinerarea deşeurilor medicale – cod NFR 6.C.a;
Transportul rutier – cod NFR 1.A.3.b (în mod special autoturismele –
cod NFR 1.A.3.b.i) constituie a III-a categorie de surse cheie pentru
poluanţii principali şi particule;
16
Transportul naval, cu precădere cel intern – cod NFR 1.A.3.d.ii,
reprezintă a III-a categorie de surse cheie pentru metale grele;
Arderile din industriile de fabricare şi construcţii, în special cele
asociate fabricării fontei şi oţelului – cod NFR 1.A.2.a constituie a
IV-a categorie de surse cheie pentru poluanţii principali şi particule,
respectiv constituie a V-a categorie de surse cheie pentru poluanţii
organici persistenţi;
Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere, în
special cele asociate creşterii bovinelor (codurile NFR 4.B.1.a,
4.B.1.b), porcinelor (cod NFR 4.B.8), păsărilor (codurile NFR
4.B.9.a, 4.B.9.b) constituie a V-a categorie de surse cheie pentru
poluanţii principali şi particule.
Totodată se constată că 80% din emisiile pentru poluanţii principali şi
particule sunt date de următoarele categorii de surse:
NOx – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.1.a,
1.A.3.b.iii, 1.A.3.b.i, 1.A.2.a, 1.A.2.f.i, 1.A.4.b.i) contribuie cu
83,98% la emisiile naţionale ale acestui poluant;
SOx – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.1.a, 1.A.2.a)
contribuie cu 92,84% la emisiile naţionale ale acestui poluant;
CO – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i,
1.A.3.b.i, 1.A.2.a, 1.A.3.b.ii) contribuie cu 82,31% la emisiile
naţionale ale acestui poluant;
COVnm – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i,
1.A.3.b.i, 4.B.8, 3.C, 1.B.1.a, 4.B.1.a, 3.D.2, 1.B.2.b, 4.B.9.a,
2.B.5.a, 2.D.2, 1.A.3.b.iii) contribuie cu 80,79% la emisiile naţionale
ale acestui poluant;
NH3 – categoriile de surse asociate codurilor NFR (4.B.1.a, 4.B.8,
4.B.9.a, 6.B, 4.B.6, 4.B.1.b) contribuie cu 85,91% la emisiile
naţionale ale acestui poluant;
PM10 – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i,
1.A.2.a, 1.A.1.a, 1.A.1.c, 1.A.2.f.i) contribuie cu 83,09% la emisiile
naţionale ale acestui poluant;
PM2.5 – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i,
1.A.2.a, 1.A.1.c) contribuie cu 87,37% la emisiile naţionale ale
acestui poluant.
17
1.3 PROCEDURI PENTRU ELABORAREA INVENTARELOR DE
EMISII
Procedurile sunt prezentate pentru activităţile din categoriile NFR, ca
urmare a necesităţilor de raportare a inventarelor naţionale de emisii.
Trebuie menţionat că inventarele locale de emisii sunt focalizate pe arii
delimitate spaţial cu o rezoluţie mare (de la nivel de localitate, până la
nivelul unui amplasament industrial – pe care se pot desfăşura o
multitudine de activităţi). Astfel, pentru inventarele locale vor fi luate în
considerare, pentru un anumit amplasament, toate activităţile care pot
genera emisii de poluanţi, indiferent de categoria NFR în care acestea se
încadrează. În schimb, pentru inventarele naţionale, emisiile asociate
fiecărei categorii NFR vor fi cumulate, indiferent de amplasamentul
surselor.
1.3.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.1.a PRODUCEREA DE
ENERGIE ELECTRICĂ ŞI TERMICĂ
În această categorie sunt incluse instalaţiile mari de ardere (IMA), având
puteri termice nominale peste 50 MWt.
Sursele din această categorie reprezintă surse cheie, în conformitate cu
analiza prezentată în subcapitolul 1.2.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie
elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la
care se elaborează inventarul.
Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumuri de
combustibili.
1.3.1.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatorii economici deţinători de instalaţii mari de ardere;
Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului – pot furniza date
referitoare la instalaţiile mari de ardere, cuprinse în autorizaţiile
integrate de mediu, în diverse raportări (IMA, IPPC, E-PRTR) şi în
rapoartele de monitorizare a emisiilor;
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
consumurile de combustibili, incluse în balanţa energetică, anuarul
statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
18
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către fiecare operator de instalaţie mare de ardere a
chestionarului „Surse mari de ardere_energie”, care se referă atât la
activitatea principală – arderea combustibililor, cât şi la activităţile
conexe;
solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în
autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unei instalaţii mari de ardere pot
exista şi instalaţii de ardere având o putere termică mai mică de 50 MWt,
operatorilor de IMA le vor fi transmise atât chestionarul „Surse mari de
ardere_energie”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
categoriile cheie de activităţi/surse.
În ceea ce priveşte instalaţiile mari de ardere, s-a constatat că operatorii din
acest sector de activitate deţin date detaliate şi de bună calitate, pe baza
cărora se pot estima emisiile, la nivelul fiecărei instalaţii în parte, cu un
grad de certitudine ridicat.
Instalaţiile mari de ardere reprezintă o categorie cheie de surse de emisie la
nivel naţional.
Ca urmare, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3
de abordare.
1.3.1.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
În urma analizei rapoartelor elaborate de operatorii instalaţiilor mari de
ardere pentru îndeplinirea obligaţiilor de raportare conform directivei
privind instalaţiile mari de ardere, precum şi cerinţelor legale privind
raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, s-a constatat o bună
comparabilitate, integralitate şi coerenţă a evaluării emisiilor de poluanţi.
Diversitatea şi complexitatea tipurilor de instalaţii de ardere necesită
cunoaşterea cât mai detaliată a tehnologiilor existente, în procesul de
19
estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor care
deţin aceste instalaţii.
De asemenea, la instalaţiile mari de ardere au fost implementate programe
de monitorizare continuă sau discontinuă a emisiilor, ceea ce a condus la
crearea unei baze de date care poate fi utilizată pentru estimarea emisiilor.
Operatorii acestor instalaţii deţin modele de calcul al emisiilor care iau în
considerare parametrii specifici proceselor de ardere şi informaţii
referitoare la compoziţia combustibililor utilizaţi.
În aceste condiţii, operatorii instalaţiilor mari de ardere pot realiza estimări
ale emisiilor cu grad ridicat de acurateţe şi pot asigura o documentare
completă a acestora.
Pe de altă parte, raportările conform Ghidului EMEP/EEA impun definirea
unor obiective de calitate a datelor, documentarea corespunzătoare a
acestora, estimarea incertitudinilor care apar în toate etapele realizării
inventarelor de emisii, ceea ce implică o cunoaştere aprofundată a
tehnicilor şi tehnologiilor specifice fiecărei surse în parte. Se precizează că,
până în prezent, conform cerinţelor Directivei IMA, operatorii de instalaţii
mari de ardere raportau doar emisiile de oxizi de azot, oxizi de sulf şi
pulberi. Inventarele de emisii pentru ceilalţi poluanţi necesar a fi raportaţi
conform prevederilor CLRTAP erau elaborate pe baza factorilor de emisie
selectaţi de către autorităţile de mediu, ceea ce probabil a generat
incertitudini de evaluare a emisiilor.
Luând în considerare cele de mai sus, cel mai adecvat mod de elaborare a
inventarelor de emisii pentru această categorie de surse îl reprezintă
colaborarea între autorităţile competente pentru protecţia mediului şi
operatori, la nivel local şi/sau regional urmărindu-se obţinerea celor mai
corecte si complete informaţii care pot fi furnizate pe baza datelor
existente. În cazul în care este necesar ca operatorii să efectueze prelucrări
ale datelor de care dispun sau colectări de date suplimentare, acestea vor fi
solicitate clar de autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului, care vor
stabili, de comun acord cu operatorul, obiectivele de calitate a datelor şi
termenul de transmitere a chestionarelor completate cu informaţiile finale.
Modul de completare a chestionarelor, tipul de date, modul de prelucrare a
acestora precum şi toate informaţiile necesare elaborării unor inventare de
emisii satisfăcătoare pe care autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului
le vor solicita operatorilor vor fi definitivate în urma discuţiilor care vor
avea loc pe secţiunea special destinată creată pe forumul de consultare.
20
Realizarea fluxului de date
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui reprezentanţilor
operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind activitatea,
combustibilii utilizaţi, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi
tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de
mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora ţinând seama şi de
discuţiile şi comentariile de pe forum. În cazul în care sunt identificate
aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite, autoritatea de mediu
va solicita clarificări sau completări. Operatorul va transmite clarificările
solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a răspunsurilor la
chestionare.
Grupul de discuţii pentru acest subiect va analiza datele colectate pe baza
chestionarelor şi va stabili setul de date care va fi folosit pentru elaborarea
inventarelor.
De asemenea, se va verifica şi se va definitiva încadrarea activităţilor din
amplasamentul unei IMA în codurile NFR.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
În cazul instalaţiilor mari de ardere se pot aplica următoarele metode de
estimare a emisiilor:
Metode bazate pe măsurări directe – având în vedere că la o serie de
instalaţii sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a
emisiilor, există deja o bază de date care poate fi utilizată pentru
estimarea emisiilor;
Metode bazate pe bilanţuri de masă – aplicabile pentru estimarea
emisiilor de SO2;
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – categorie în care
se pot încadra modelele de estimare utilizate de operatorii IMA;
Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea
emisiilor celorlalţi poluanţi relevanţi;
Metode bazate pe date surogat – aplicabile pentru estimarea
emisiilor de metale.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care
conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie,
prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va
utiliza rezultatele măsurărilor directe. De asemenea, se va lua în
considerare faptul că legislaţia naţională în vigoare impune estimarea
emisiilor pe baza măsurărilor de concentraţii pentru SO2, NOx şi pulberi
(HG 440/2010), iar estimarea emisiilor pentru IMA care deţin date de
21
monitorizare continuă pentru aceşti poluanţi se va efectua utilizând aceste
date.
Ca urmare, se va proceda la următoarele:
Identificarea IMA la care sunt implementate programe de măsurare
continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor;
Analiza programelor de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi
parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsură
utilizate, procedurile standard de operare);
Analiza rezultatelor obţinute prin programele de monitorizare
(captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii ).
Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea
inventarelor de emisii de SO2, NOx, CO şi pulberi, doar în condiţiile
respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO
14956:2003 şi SR EN 14181:2004.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru
elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare
respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru
estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Pentru celelalte situaţii, şi anume IMA la care nu se efectuează
monitorizare continuă a emisiilor precum şi pentru poluanţii care nu sunt
monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin
utilizarea modelelor de estimare a emisiilor folosite de operatori. Se
precizează că, după caz, modelele de estimare a emisiilor folosite de
operatori vor fi extrapolate pentru estimarea emisiilor pentru poluanţii care
nu au fost incluşi până în prezent în raportările operatorilor.
Modul de extrapolare la care se face referire mai sus se va stabili în grupul
de lucru, menţionându-se necesitatea ca operatorul să prezinte modelul
propriu de estimare a emisiilor.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea
calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor,
actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza
calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei
naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia
Europeană de Mediu.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
22
Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de
funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
operator pe baza completării chestionarelor.
În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru instalaţiile mari de ardere la care
se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza
seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii
monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.
Pentru IMA la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor,
precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii
vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a
instalaţiilor.
Pentru IMA care nu dispun de un model propriu pentru estimarea emisiilor
se vor urma aceiaşi paşi procedurali cu menţiunea că selectarea metodei de
estimare se va face în cadrul grupului de discuţíi, pe baza identificării
informaţiilor disponibile la nivelul operatorului. În cazul în care se
efectuează monitorizarea continuă a emisiilor pentru poluanţii monitorizaţi
se va aplica procedura descrisă mai sus. Dintre aceste IMA, dar la care nu
se efectuează monitorizare continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii
care nu sunt monitorizaţi continuu există două alternative pentru estimarea
emisiilor.
O alternativă ar consta în elaborarea şi implementarea de către operator a
propriului model pentru calculul emisiilor, adecvat tehnicii specifice
instalaţiei.
Cea de-a doua alternativă constă în folosirea metodelor bazate pe factori de
emisie, inclusiv după caz a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de
echipamente.
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA, se vor utiliza
factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, în capitolul 1
„External Combustion Sources” şi în capitolul 3 „Stationary Internal
Combustion Sources” (http://www.epa.gov/ttnchie1/ap-42/ ).
Pentru estimarea emisiilor de SO2 se recomandă utilizarea metodei bazate
pe bilanţ de masă, luând în considerare, după caz, procentul de reţinere în
cenuşă şi/sau în instalaţia pentru reducerea emisiilor.
Pentru estimarea emisiilor de metale de la instalaţiile care funcţionează pe
combustibili solizi se recomandă utilizarea datelor privind concentraţiile de
metale în combustibili, în cenuşă şi în particulele reţinute în sistemele
pentru controlul emisiilor de particule. Metoda constă în calcularea
emisiilor de metale (cantităţile existente în particulele emise) prin
23
extrapolarea datelor privind concentraţiile de metale în particulele reţinute
la particulele emise.
Se precizează că inventarele locale de emisii pentru IMA vor include nu
numai activitatea principală, de ardere a combustibililor, ci şi celelalte
activităţi conexe desfăşurate pe amplasamentul acesteia. De exemplu,
activităţi conexe unei IMA care funcţionează cu cărbune pot fi reprezentate
de stocarea, manevrarea şi procesarea cărbunelui. Aceste activităţi conduc
la generarea de emisii de particule asociate categoriei cod NFR 1.B.1.a
Emisii fugitive generate de combustibili solizi: extracţia şi manevrarea
cărbunilor.
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii
obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii
Europene, respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
1.A.1.a se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această
categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea
unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor
naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate
pentru diferite scopuri.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind
consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din balanţa
energetică naţională.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea
incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul
EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze
incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de
monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de
combustibili, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,
localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de
date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
24
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 1.A.1.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din
toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.2 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.1.b RAFINAREA
ŢIŢEIULUI
În această categorie sunt incluse instalaţiile de ardere în care procesul de
ardere are loc fără contact cu produsul, utilizate în rafinării pentru
încălzirea ţiţeiului/produselor. Sursele de ardere din categoria NFR 1.A.1.b
sunt asociate strict proceselor de producţie (cuptoare din componenţa
instalaţiilor de procesare) şi nu includ alte surse de ardere pentru generarea
de energie electrică şi termică existente într-o rafinărie.
Trebuie precizat faptul că în cadrul unei rafinării există o multitudine de
surse de emisie asociate proceselor de producţie propriu-zise, dintre care
arderea combustibililor în cuptoarele de proces reprezintă doar o categorie
NFR (cod 1.A.1.b). Alte surse specifice sunt procesele tehnologice de
rafinare a ţiţeiului în sine, transferul şi stocarea produselor, arderea gazelor
la faclă, recuperarea sulfului, epurarea apelor uzate, răcirea apei în turnurile
de răcire, care sunt încadrate la alte categorii NFR, cum sunt: cod NFR
1.B.2.a.iv – rafinare, stocare, cod NFR 1.B.2.a.v – distribuirea produselor
petroliere, cod NFR 1.B.2.c – sisteme de ventilare şi ardere la faclă, cod
NFR 3.C – industria chimică (suflarea asfaltului).
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică
faptul că, începând cu anul 2008, sursele de ardere asociate proceselor
tehnologice de rafinare a ţiţeiului nu mai reprezintă o categorie de surse-
cheie la nivel naţional.
Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ
redusă la cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste
emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.
De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoria avută în
vedere sunt instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând
surse majore de emisii.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie
elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la
care se elaborează inventarul.
Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.1.b sunt reprezentate de
consumuri de combustibili.
25
1.3.2.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatorii economici deţinători de rafinării;
Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului – pot furniza date
referitoare la instalaţiile de rafinare a ţiţeiului, cuprinse în
autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR)
şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
consumurile de combustibil, incluse în balanţa energetică, în anuarul
statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către operatorii rafinăriilor de ţiţei a chestionarului
„Rafinării”, care se referă atât la arderea combustibililor în cuptoare
de proces, cât şi la activităţile de procesare şi de stocare;
solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în
autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
Având în vedere că o rafinărie poate include surse de ardere altele decât
cele aferente direct proceselor tehnologice, operatorilor rafinăriilor le vor fi
transmise atât chestionarul „Rafinării”, cât şi chestionarele „Surse mari de
ardere_energie” şi „Surse ardere mică putere_punctuale”.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.A.1.b sunt instalaţii care intră sub
incidenţa Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii, iar
operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea emisiilor de
poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.
26
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod
individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează
inventarul, local sau naţional.
1.3.2.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Diversitatea şi complexitatea proceselor tehnologice şi a instalaţiilor de
procesare a ţiţeiului necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor
existente, în procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea
directă a operatorilor care deţin aceste instalaţii.
Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru
această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile
competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau
regional.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele
existente în amplasamentul unei rafinării, adică:
arderea combustibililor în cuptoarele de proces, cod NFR 1.A.1.b –
rafinarea ţiţeiului;
procesele tehnologice de rafinare a ţiţeiului, recuperarea sulfului,
epurarea apelor uzate, răcirea apei în turnurile de răcire, transferul şi
stocarea produselor, cod NFR 1.B.2.a.iv – rafinare, stocare;
distribuirea produselor petroliere, cod NFR 1.B.2.a.v;
ventilare şi arderea gazelor la faclă, cod NFR 1.B.2.c – sisteme de
ventilare şi ardere la faclă;
suflarea asfaltului, cod NFR 3.C – industria chimică (suflarea
asfaltului).
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de producere
a energiei electrice şi termice prin intermediul instalaţiilor mari de ardere
(cod NFR 1.A.1.a) şi/sau activităţile de ardere în surse staţionare de mică
putere (cod NFR 1.A.4).
Dat fiind faptul că în cadrul unei rafinării există o multitudine de surse de
emisie, în cadrul secţiunii definite pe forumul INVENTARE EMISII se va
verifica încadrarea activităţilor din amplasamentul unei rafinării în codurile
NFR.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de
emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.1.b (arderi în
cuptoarele de proces din cadrul rafinăriilor).
Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile
din cadrul unei rafinării, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în
procedurile specifice acestora.
27
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
În cazul cuptoarelor de proces se pot aplica următoarele metode de estimare
a emisiilor:
Metode bazate pe măsurări directe – aplicabile în cazul în care sunt
implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor;
Metode bazate pe bilanţuri de masă – aplicabile pentru estimarea
emisiilor de SO2;
Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea
emisiilor celorlalţi poluanţi relevanţi;
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru
estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de cuptoarele de
proces.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care
conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie,
prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va
utiliza rezultatele măsurărilor directe, în cazul în care acestea există.
Ca urmare, se va proceda la următoarele:
Identificarea instalaţiilor la care sunt implementate programe de
măsurare continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor;
Analiza programelor de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi
parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsurare
utilizate, procedurile standard de operare);
Analiza rezultatelor obţinute prin programele de monitorizare
continuă (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii ).
Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru
elaborarea inventarelor de emisii de SO2, NOx, CO şi pulberi, doar în
condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR
EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru
elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare
respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru
estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru cuptoarele de proces la care nu se
efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii
care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va
efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza bilanţului
de masă pentru SO2 şi pe baza factorilor de emisie pentru restul poluanţilor.
28
Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a
emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive
ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor.
Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât
utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al
acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de
estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a
acestuia.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul secţiunii
definite pe forumul INVENTARE EMISII.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea
calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor,
actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza
calităţii aerului la nivel local, etc. pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei
naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia
Europeană de Mediu.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de
funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
operator pe baza completării chestionarelor.
În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru cuptoarele de proces la care se
efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile
dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi
continuu, generate pentru întregul an de inventariere.
Pentru cuptoarele de proces la care nu se efectuează monitorizare continuă
a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu,
operatorii care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor
furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a
instalaţiilor.
Pentru operatorii care nu dispun de un model propriu pentru estimarea
emisiilor se vor urma aceiaşi paşi procedurali cu menţiunea că selectarea
metodei de estimare se va face în cadrul grupului de discuţii, pe baza
identificării informaţiilor disponibile la nivelul operatorului.
În această situaţie se vor folosi metodele bazate pe factori de emisie,
inclusiv, după caz, a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de echipamente.
29
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA se recomandă ca
stabilirea factorilor de emisie să fie efectuată pe baza informaţiilor incluse
în Metoda de estimare a emisiilor pentru E-PRTR raportate de rafinării [Air
pollutant emission estimation methods for E-PRTR reporting by refineries,
prepared by the CONCAWE Air Quality Management Group’s Special
Task Force on Emission Reporting Methodologies (STF-69) CONCAWE
Report 01/09, 2009] şi în Documentul de referinţă privind cele mai bune
tehnici disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze, pentru fiecare
instalaţie şi pentru fiecare tip de combustibil în parte. În procesul de
selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie
deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de
altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare
informaţiile disponibile în Documentul de referinţă privind cele mai bune
tehnici disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze.
Stabilirea factorilor de emisie poate fi efectuată, de asemenea, pornind de la
factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA pentru nivelul 2 de
abordare privind estimarea emisiilor pentru categoria de activităţi cod NFR
1.A.1.b, aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei sistemelor
pentru reducerea emisiilor (de exemplu, arzătoare cu NOx reduşi, de un
anumit tip, injecţie cu abur, etc.), în conformitate cu informaţiile
disponibile în Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici
disponibile pentru rafinăriile de ţiţei şi de gaze şi/sau cu informaţiile
furnizate de producătorii de echipamente.
Dat fiind faptul că, în conformitate cu precizările Ghidului EMEP/EEA,
factorii de emisie indicaţi de acesta reprezintă factorii de emisie din
metodologia US EPA/AP-42 recalculaţi din unităţi de masă pe unităţi fizice
de combustibil (de exemplu, kg/103
litri combustibil lichid) în unităţi de
masă pe unităţi energetice de combustibil (g/GJ), se recomandă utilizarea
directă a factorilor de emisie US EPA/AP-42, pentru a se evita erorile
induse de diferenţele dintre puterile calorice ale combustibililor utilizate de
Ghid şi puterile calorice ale combustibililor utilizaţi de fiecare rafinărie din
România. În acest sens, se vor utiliza factorii de emisie furnizaţi de
metodologia US EPA/AP-42 în capitolul 1 „External Combustion Sources”
şi în capitolul 3 „Stationary Internal Combustion Sources”
(http://www.epa.gov/ttnchie1/ap-42/).
Pentru estimarea emisiilor de SO2 rezultate din procesele de ardere, se
recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă, ţinând cont de
conţinutul de sulf din combustibilii utilizaţi.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o rafinărie va cuprinde
toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia,
indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente
30
acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual,
asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii
obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii
Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
1.A.1.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această
categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea
unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor
naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate
pentru diferite scopuri.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi
din cadrul rafinăriilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor
se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2 .
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind
consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din statisticile
naţionale.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea
incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul
EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze
incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de
monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de
combustibili, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,
localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de
date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 1.A.1.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din
toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.3 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.1.c FABRICAREA
COMBUSTIBILILOR SOLIZI ŞI ALTE INDUSTRII ENERGETICE
În această categorie sunt incluse cuptoarele de fabricare a cocsului.
31
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică
faptul că sursele de ardere asociate procesului de fabricare a cocsului nu
reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.
Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ
redusă la cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste
emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.
De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoria avută în
vedere sunt instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând
surse majore de emisii.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie
elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la
care se elaborează inventarul.
Se precizează că emisiile asociate categoriei de activităţi cod NFR 1.A.1.c
sunt reprezentate numai de emisiile rezultate din procesul de ardere pentru
generarea de căldură necesară pirolizei cărbunelui în cuptorul de cocs.
Sursele sunt punctuale, dirijate.
Emisiile fugitive aferente fabricării cocsului sunt incluse în categoria de
activităţi cod NFR 1.B.1.b, fiind abordate în subcapitolul 1.3.14.2 al
prezentului Îndrumar.
Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.1.c sunt reprezentate de
consumul de cărbune cocsificabil şi de producţia de cocs.
1.3.3.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatorii economici care deţin instalaţii de fabricare a cocsului;
Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului – pot furniza date
referitoare la instalaţiile de fabricare a cocsului cuprinse în
autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR)
şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
consumurile de cărbune pentru fabricarea cocsului, incluse în balanţa
energetică, precum şi producţia de cocs, incluse în anuarul statistic şi
în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
32
transmiterea către operatorii instalaţiilor de fabricare a cocsului a
chestionarului „Fabricare cocs”, care se referă atât la activitatea
propriu-zisă de fabricare a cocsului (cuptorul de cocs), cât şi la
activităţi conexe, respectiv, surse de emisii fugitive;
solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în
autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
În cazul în care în amplasamentul unei instalaţii de fabricare a cocsului
funcţionează şi instalaţii de ardere (centrale termice, etc.), operatorilor
instalaţiilor de fabricare a cocsului le va fi transmis, de asemenea,
chestionarul „Surse de ardere de mică putere_punctuale”.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.A.1.c sunt instalaţii care intră sub
incidenţa Directivei IPPC, reprezentând surse majore de emisii este de
aşteptat ca operatorii să deţină date de detaliu privind activitatea. În acest
caz estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de
abordare. În cazul în care operatorii nu deţin astfel de date, se va utiliza
nivelul 2 de abordare în conformitate cu Ghidul EMEP/EEA.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod
individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează
inventarul, local sau naţional.
1.3.3.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Specificitatea proceselor tehnologice şi a instalaţiilor de fabricare a
cocsului precum şi a celor de tratare a gazelor de cocs necesită implicarea
directă a operatorilor în procesul de estimare a emisiilor.
În general, activitatea de fabricare a cocsului este aferentă activităţilor de
metalurgie feroasă primară. În aceste situaţii, procedura de elaborare a
inventarelor de emisii pentru activitatea de fabricare a cocsului se va
desfăşura simultan cu cea pentru activităţile de fabricare a fontei şi oţelului
(categoriile de surse cod NFR 1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare şi
construcţii – Fabricarea fontei şi oţelului şi cod NFR 2.C.1 Fabricarea
fontei şi oţelului).
33
În cazul în care activitatea de fabricare a cocsului este independentă se va
utiliza o procedură asemănătoare, adaptată acestui tip de operatori.
Pentru elaborarea inventarelor de emisii generate de fabricarea cocsului se
pot utiliza următoarele metode:
Metode bazate pe măsurări directe;
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor;
Metode bazate pe factori de emisie.
În cazul în care sunt disponibile, datele provenite din măsurări continue vor
putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii
monitorizaţi (de regulă SO2, NOx, CO şi pulberi), doar în condiţiile
respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO
14956:2003 şi SR EN 14181:2004.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru
elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare
respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru
estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
În cazul în care operatorii dispun de modele de estimare a emisiilor
specifice instalaţiilor operate, bazate pe caracteristicile constructive ale
instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor,
estimarea emisiilor pentru fiecare instalaţie va fi efectuată utilizând
modelele specifice. Se precizează că operatorul va trebui să prezinte
modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct
de vedere ştiinţific a acestuia.
Se recomandă ca operatorii să-şi elaboreze propriile modele de estimare a
emisiilor specifice fiecărei instalaţii, aceste modele permiţând o estimare
mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie.
În cazul în care nu sunt disponibile date de monitorizare continuă care să
respecte criteriile de calitate sau modele pentru estimarea emisiilor, emisiile
generate de cuptoarele de cocs se vor estima prin utilizarea factorilor de
emisie.
Inventarele locale de emisii vor include următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de
funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
operatori pe baza completării chestionarelor.
În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru cuptoarele de cocs la care se
efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile
34
dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi
continuu, generate pentru întregul an de inventariere.
Pentru cuptoarele de cocs la care nu se efectuează monitorizare continuă a
emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu,
operatorii care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor
furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a
instalaţiilor.
Pentru instalaţiile/poluanţii pentru care nu sunt disponibile date de
monitorizare sau modele de estimare a emisiilor, estimarea emisiilor se va
efectua utilizând factorii de emisie recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA
2009 în capitolul 1.A.1, subcapitolul 5, tabelele 5-3 şi 5-4 (nivelul 2 de
abordare).
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o instalaţie de fabricare
a cocsului va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în
amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor
cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în
mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Astfel, inventarul local pentru o astfel de instalaţie va include:
sursele de emisii fugitive asociate fabricării cocsului – categorie
activităţi cod NFR 1.B.1.b – Emisii fugitive generate de combustibili
solizi: transformarea combustibililor solizi;
sursele mobile reprezentate de funcţionarea utilajelor şi
echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – Surse
mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial), dacă este
cazul;
sursele mobile reprezentate de traficul vehiculelor în amplasamentul
instalaţiei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii, dacă este
cazul;
sursele de ardere de mică putere, cod NFR 1.A.4, dacă este cazul.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
1.A.1.c se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această
categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea
unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor
naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate
pentru diferite scopuri.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi
din cadrul amplasamentelor instalaţiilor de fabricare a cocsului, clasificate
cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de
activităţi (coduri NFR).
35
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind consumul
de cărbune cocsificabil pentru fabricarea cocsului şi producţia de cocs cu
datele corespunzătoare din statisticile naţionale.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea
incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul
EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze
incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, producţii).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de
combustibili şi carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale
surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-
o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate
pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 1.A.1.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din
toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.4 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.2 ARDERI ÎN INDUSTRII
DE FABRICARE ŞI CONSTRUCŢII
Categoria de activităţi 1.A.2 se referă la procesele de ardere care fac parte
integrantă din procesele tehnologice de fabricare a unui produs (de
exemplu, atunci când combustibilul este un subprodus al procesului sau
când produsele de ardere şi materiile prime se amestecă direct), precum şi
la procesele în care produsele de ardere pot fi modificate prin interacţiunea
cu activităţile de producţie. Această categorie de activităţi se referă, de fapt,
la acele procese tehnologice în care arderea combustibilului se realizează în
contact cu materialele procesate (ardere cu contact), spre deosebire de
procesele tehnologice în care arderea combustibilului în scopul producerii
de căldură necesară desfăşurării procesului tehnologic se realizează în
instalaţii separate de cele de procesare, fără contact cu materialele
procesate (de exemplu, cuptoarele de proces din rafinării) şi la care emisiile
rezultate din ardere sunt separate fizic de cele rezultate din procesare.
Emisiile asociate acestei categorii de activităţi pot avea loc în urma
ambelor procese: de ardere şi tehnologice. Emisiile asociate proceselor de
ardere se calculează conform metodologiilor prezentate pentru activităţile
cod NFR 1.A.2 (1.A.2.a ... 1.A.2.f), iar cele asociate proceselor tehnologice
se calculează conform metodologiilor prezentate pentru activităţile cod
NFR 2.B, 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a ... 2.C.5.e), 2.D.1, 2.D.2, 2.A.1,
2.A.2, 2.A.6, 2.A.7.d, 2.G.
36
Se precizează că arderile cu contact specifice industriilor chimică, celuloză
şi hârtie, prepararea hranei şi băuturilor sunt asociate proceselor
tehnologice sau sistemelor de reducere a emisiilor cum sunt:
industria chimică – fabricarea negrului de fum, oxidarea termică a
gazelor reziduale din procese, arderea apelor uzate provenite din
procese chimice în focarele cazanelor, etc.;
industria celulozei şi hârtiei – arderea leşiilor epuizate şi a gazelor cu
conţinut de COVnm în cazanul de regenerare, etc.;
prepararea hranei şi băuturilor – arderea deşeurilor tehnologice,
împreună cu combustibilul, în cazane de abur, etc.
În tabelul de mai jos sunt prezentate categoriile de procese de ardere,
împreună cu categoriile de procese tehnologice de producţie asociate
acestora, pe coduri NFR, pentru categoriile de activităţi industriale la care
se referă codul NFR 1.A.2:
Tabelul 1.2 Procesele de ardere din categoria cod NFR 1.A.2 şi
activităţile industriale asociate
Cod NFR
categoria de
activităţi
arderi
industriale
Activităţi arderi
industriale Activităţi industriale
Cod NFR
categoria de
activităţi
industriale
1.A.2.a Fabricare fontă şi oţel
şi fabricare feroaliaje
Fabricare fontă şi oţel 2.C.1
Fabricare feroaliaje 2.C.2
1.A.2.b Fabricare metale
neferoase
Fabricare aluminiu 2.C.3
Fabricare cupru 2.C.5.a
Fabricare plumb 2.C.5.b
Fabricare nichel 2.C.5.c
Fabricare zinc 2.C.5.d
Fabricare alte metale 2.C.5.e
1.A.2.c Industria chimică Industria chimică 2.B
1.A.2.d Fabricare celuloză şi
hârtie
Fabricare celuloză şi
hârtie 2.D.1
1.A.2.e Fabricare alimente,
băuturi şi tutun
Fabricare alimente şi
băuturi 2.D.2
1.A.2.f Altele Fabricare ciment 2.A.1
37
Cod NFR
categoria de
activităţi
arderi
industriale
Activităţi arderi
industriale Activităţi industriale
Cod NFR
categoria de
activităţi
industriale
Fabricare var 2.A.2
Asfaltare drumuri 2.A.6
Fabricare gips, vată
minerală, sticlă,
cărămizi şi ţigle,
2.A.7.d
Altele 2.G
Sursele din categoria cod NFR 1.A.2, asociate activităţilor de fabricare a
fontei şi oţelului (cod NFR 1.A.2.a), reprezintă surse cheie, în conformitate
cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2. De asemenea, majoritatea
instalaţiilor din categoria cod NFR 1.A.2 cad sub incidenţa Directivei IPPC
şi reprezintă surse majore de poluare a aerului la nivel local.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie
elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la
care se elaborează inventarul.
Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de consumuri de
combustibili şi de producţii.
1.3.4.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatorii economici al căror profil de activitate este: metalurgia
feroasă primară şi/sau secundară, metalurgia neferoasă primară şi/sau
secundară, fabricarea gipsului, varului, cimentului, mixturilor
asfaltice, sticlei, vatei minerale, cărămizilor şi ţiglelor, produselor
ceramice, emailurilor;
Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot
furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor
economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu,
în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare
a emisiilor;
38
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
consumurile de combustibil, incluse în balanţa energetică, precum şi
date privind producţiile pe domenii de activitate, incluse în anuarul
statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către operatori, în funcţie de domeniul de activitate, a
chestionarelor: „Chimie”, „Procese_producţie_minerale”,
„Procese_producţie_metalurgie”, „Procese_producţie_celuloză”,
„Procese_producţie_alimente_băuturi”, care se referă la toate
activităţile din cadrul unităţii industriale respective;
solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în
autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale
pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile
de mediu şi în diverse alte documente;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
Având în vedere că o unitate industrială din categoriile menţionate mai sus
poate include surse de ardere altele decât cele aferente direct proceselor
tehnologice, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele
„Surse mari de ardere_energie”, după caz, precum şi „Surse ardere mică
putere_punctuale”. Operatorilor al căror profil de activitate este fabricarea
fontei şi oţelului (metalurgie feroasă primară) le va fi transmis, de
asemenea, chestionarul „Fabricare cocs”.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
categoriile cheie de activităţi/surse;
importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Având în vedere că majoritatea activităţilor industriale din aceste sectoare
sunt bine controlate şi monitorizate de operatori, este necesară implicarea
directă a acestora în procesul de estimare a emisiilor la nivelul fiecărei
instalaţii în parte.
39
Ca urmare, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3
de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod
individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează
inventarul, local sau naţional.
1.3.4.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Diversitatea şi complexitatea proceselor tehnologice şi a instalaţiilor de
procesare din sectoarele industriale de metalurgie feroasă primară şi/sau
secundară, metalurgie neferoasă primară şi/sau secundară, fabricarea
gipsului, varului, cimentului, mixturilor asfaltice, sticlei, vatei minerale,
cărămizilor şi ţiglelor, produselor ceramice, emailurilor, necesită
cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare
a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor care deţin aceste
instalaţii.
Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru
această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile
competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau
regional.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele
existente în amplasamentul unei unităţi industriale, adică:
procese de ardere a combustibililor pentru activităţile cod NFR 1.A.2
(1.A.2.a ... 1.A.2.f);
procesele tehnologice cod NFR 2.B, 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a
... 2.C.5.e), 2.D.1, 2.D.2, 2.A.1, 2.A.2, 2.A.6, 2.A.7.d, 2.G;
procesul de fabricare a cocsului (cod NFR 1.A.1.c), în cazul
metalurgiei feroase primare.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de producere
a energiei electrice şi termice prin intermediul instalaţiilor mari de ardere
(cod NFR 1.A.1.a) şi/sau activităţile de ardere în surse staţionare de mică
putere (cod NFR 1.A.4).
În cadrul discutiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, se vor analiza
datele colectate pe baza chestionarelor in vederea stabilirii setului de date
care va fi folosit pentru elaborarea inventarelor.
De asemenea, tot in cadul discutiilor, se va verifica încadrarea activităţilor
din amplasamentul unei unităţi industriale în codurile NFR.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de
emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.2 (arderi cu contact).
40
Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile
din cadrul unei unităţi industriale având unul dintre profilurile de activitate
menţionate mai sus, clasificate cu alte coduri NFR sunt prezentate în
procedurile specifice acestora.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
În cazul proceselor de ardere cu contact se pot aplica următoarele metode
de estimare a emisiilor:
Metode bazate pe măsurări directe – având în vedere că la o serie de
instalaţii sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a
emisiilor, există deja o bază de date care poate fi utilizată pentru
estimarea emisiilor;
Metode bazate pe bilanţuri de masă – aplicabile pentru estimarea
emisiilor de SO2;
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru
estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de
ardere cu contact;
Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea
emisiilor pentru poluanţii relevanţi;
Metode bazate pe date surogat – aplicabile pentru estimarea
emisiilor anumitor poluanţi asociaţi unor activităţi.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care
conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie,
prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va
utiliza rezultatele măsurărilor directe, în cazul în care acestea există.
Ca urmare, se va proceda la următoarele:
Identificarea instalaţiilor la care sunt implementate programe de
măsurare continuă, respectiv, discontinuă a emisiilor;
Analiza programelor de monitorizare implementate (poluanţii şi alţi
parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de măsurare
utilizate, procedurile standard de operare);
Analiza rezultatelor obţinute prin programele de monitorizare
continuă (captura de date, Planul de asigurare şi control al calităţii ).
Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru
elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii monitorizaţi (de regulă
SO2, NOx, CO şi pulberi), doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate
prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru
elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare
41
respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru
estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru instalaţiile de ardere cu contact la
care nu se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru
poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de
emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe
baza bilanţului de masă pentru SO2 şi pe baza factorilor de emisie pentru
restul poluanţilor.
Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a
emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive
ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor.
Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât
utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al
acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de
estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de
vedere ştiinţific a acestuia.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul discutiilor
de pe forumul INVENTARE EMISII .
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea
calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor,
actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza
calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei
naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia
Europeană de Mediu.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de
funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
operator pe baza completării chestionarelor.
În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru instalaţiile de ardere cu contact la
care se efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza
seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii
monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de inventariere.
Pentru instalaţiile de ardere cu contact la care nu se efectuează monitorizare
continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi
continuu, operatorii care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a
42
emisiilor vor furniza emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de
funcţionare a instalaţiilor.
Pentru operatorii care nu dispun de un model propriu pentru estimarea
emisiilor se vor urma aceiaşi paşi procedurali cu menţiunea că selectarea
metodei de estimare se va face în cadrul discuţiilor din secţiunea respectivă,
pe baza identificării informaţiilor disponibile la nivelul operatorului.
În această situaţie se vor folosi metodele bazate pe factori de emisie,
inclusiv, după caz, a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de echipamente.
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA se recomandă ca
stabilirea factorilor de emisie să fie efectuată pe baza informaţiilor incluse
în ghidurile şi documentaţiile tehnice specifice diferitelor sectoare de
activitate şi în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici
disponibile pentru fabricarea fontei şi oţelului, procesarea metalelor
feroase, fabricarea metalelor neferoase, cimentului şi varului, celulozei şi
hârtiei, sticlei, materialelor ceramice, precum şi a diferitelor produse
chimice organice sau anorganice, pentru fiecare instalaţie. În procesul de
selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie
deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de
altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare
informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind cele mai bune
tehnici disponibile.
Stabilirea factorilor de emisie poate fi efectuată, de asemenea, pornind de la
Ghidul EMEP/EEA pentru nivelul 2 de abordare privind estimarea
emisiilor pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.2.a .... 1.A.2.f,
aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei sistemelor pentru
reducerea emisiilor (de exemplu, arzătoare cu NOx reduşi, de un anumit tip,
etc.), în conformitate cu informaţiile disponibile în documentele de
referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile şi/sau cu informaţiile
furnizate de producătorii de echipamente.
Dat fiind faptul că, în conformitate cu precizările Ghidului EMEP/EEA, cea
mai mare parte din factorii de emisie indicaţi de acesta reprezintă factorii
de emisie din documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici
disponibile, se recomandă utilizarea directă a factorilor de emisie incluşi în
aceste documente. În cazul în care aceştia nu sunt disponibili, se vor utiliza
factorii de emisie din Ghidul EMEP/EEA pentru nivelul 2 de abordare. Se
menţionează faptul că documentele de referinţă privind cele mai bune
tehnici disponibile care au disponibili factori de emisie îi furnizează pentru
toţi poluanţii relevanţi. Ghidul EMEP/EEA, pentru activităţile din categoria
cod NFR 1.A.2 furnizează numai factorii de emisie pentru gazele (SOx,
NOx, CO) rezultate din procesele de ardere, factorii pentru ceilalţi poluanţi
43
relevanţi (particule, metale etc.) fiind prezentaţi în subcapitolele privind
procesele tehnologice (2.A, 2.B, 2.C, 2.D, 2.G).
Pentru estimarea emisiilor de SO2 rezultate din procesele de ardere, se
recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă, ţinând cont de
conţinutul de sulf din combustibilii şi materiile prime utilizate.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va
cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul
acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt
aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod
individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea,
pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor
poluanţilor relevanţi: SOx, NOx, CO, particule, metale, COVnm, dioxine şi
furani, etc.
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii
obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii
Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR
1.A.2.a ... 1.A.2.f se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru
aceste categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore:
asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei
inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările
efectuate pentru diferite scopuri.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi
din cadrul rafinăriilor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor
se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind
consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din balanţa
energetică naţională.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea
incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul
EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze
incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de
monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
44
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de
combustibili, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,
localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de
date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile
NFR 1.A.2.a ... 1.A.2.f vor fi incluse în inventarul naţional pentru
activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport
unitar.
1.3.5 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.a. TRANSPORT AERIAN
Categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.a cuprinde transportul aerian civil şi
tratează emisiile asociate arderilor în motoarele cu care sunt echipate
aeronavele, aferente următoarelor activităţi:
traficul la nivelul aeroporturilor internaţionale (ciclurile de aterizare-
decolare), până la altitudini de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.i (i);
traficul de croazieră internaţional, care se desfăşoară peste altitudinea
de 914 m - codul NFR 1.A.3.a.i (ii);
traficul la nivelul aeroporturilor destinate traficului aerian intern
(ciclurile de aterizare-decolare), până la altitudini de 914 m - codul
NFR 1.A.3.a.ii (i);
traficul de croazieră intern, care se desfăşoară peste altitudinea de
914 m - codul NFR 1.A.3.a.ii (ii).
Diferenţierea caracterului naţional – internaţional al zborurilor trebuie să se
facă ţinând cont de locurile aterizărilor şi decolărilor şi nu în funcţie de
naţionalitatea companiilor care operează la nivel naţional.
Principalii poluanţi asociaţi acestei categorii de activităţi sunt: dioxid de
carbon, oxizi de azot, monoxid de carbon, hidrocarburi şi oxizi de sulf. Se
precizează că inventarul de emisii pentru dioxidul de carbon, care este gaz
cu efect de seră, este inclus doar în inventarul naţional pentru gaze cu efect
de seră.
Pe un aeroport se desfăşoară o serie de activităţi şi procese generatoare de
emisii atmosferice (altele decât cele datorate arderii carburantului în
motoarele de avion pe diferite faze ale zborurilor), care trebuie luate în
considerare la elaborarea inventarelor de emisii:
Arderea combustibililor în echipamentele auxiliare (mobile) pentru
producerea de energie electrică pentru alimentarea aeronavelor în
zonele parcărilor de avioane şi a terminalelor;
45
Arderea combustibililor în surse staţionare, în scopul producerii de
energie electrică sau/şi termică (cod NFR 1.A.4.a);
Stocarea şi manevrarea carburanţilor utilizaţi pentru alimentarea
aeronavelor, precum şi a vehiculelor şi utilajelor care deservesc
aeroportul (cod NFR 1.B.2.a.v);
Alimentarea cu carburant a aeronavelor (cod NFR 1.B.2.a.v);
Construcţia şi întreţinerea aeronavelor: suduri, prelucrări mecanice,
galvanizare şi testare motoare (cod NFR 7.A), precum şi degresarea
(cod NFR 3.B.1) şi vopsirea aeronavelor (cod NFR 3.A.2);
Funcţionarea utilajelor mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f);
Traficul intern al autovehiculelor (autovehiculele pentru transport
bagaje, pasageri şi catering sau alte servicii) – va fi luat în
considerare doar în elaborarea inventarelor locale;
Traficul autovehiculelor în parcările aeroportului – va fi luat în
considerare doar în elaborarea inventarelor locale.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2. arată faptul că transportul aerian nu
reprezintă o categorie cheie de surse la nivel naţional. Ansamblul
activităţilor desfăşurate în cadrul aeroporturilor poate însă genera un impact
local semnificativ.
Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.a sunt reprezentate de
consumurile de carburanţi pe tipuri de carburanţi, de aeronave şi pe tipuri
de zboruri (interne sau internaţionale).
1.3.5.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Instituţiile deţinătoare de date împreună cu tipul datelor existente sunt
prezentate în cele ce urmează:
Autoritatea Aeronautică Civilă Română – informaţii cu privire la
operatorii aerieni, operatorii de aeroporturi/aerodromuri aferente
zborurilor de pasageri şi marfă, precum şi aviaţiei generale;
Operatorii aerieni din aviaţia generală (utilitară, sportivă/de
agrement etc.) – informaţii referitoare la traficul aerian propriu;
Operatorii de aeroporturi/aerodromuri – informaţii referitoare la
orarul zborurilor, defalcate pe zboruri interne, respectiv
internaţionale, şi pe tipuri de aeronave, pentru determinarea
numărului ciclurilor de decolare-aterizare; informaţii referitoare la
cantităţile de carburanţi utilizate; informaţii referitoare la activităţile
aeroportuare etc.;
Institutul Naţional de Statistică – date privind consumurile anuale
de carburanţi pentru transportul aerian, etc.;
46
Serviciile de Reglementare din cadrul autorităţilor locale,
regionale şi centrale pentru protecţia mediului – date relevante
cuprinse în autorizaţii de mediu şi alte documente.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, autorităţile pentru protecţia mediului implicate
vor efectua următoarele activităţi:
solicitarea la Autoritatea Aeronautică Civilă Română de către
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a informaţiilor
referitoare la traficul aerian intern şi internaţional;
transmiterea chestionarului „Aeroport” către deţinătorii de date;
transmiterea chestionarului „Aerodrom” către deţinătorii de date;
solicitarea la Institutul Naţional de Statistică de către Agenţia
Naţională pentru Protecţia Mediului a informaţiilor referitoare la
traficul aerian intern şi internaţional (consumuri de carburanţi, număr
de cicluri decolare-aterizare, număr de călători, volume de mărfuri,
etc.);
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru
protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de
mediu şi în diverse alte documente.
Operatorilor aeroporturilor/aerodromurilor li se va transmite şi chestionarul
„Surse ardere mică putere_punctuale”. Se menţionează faptul că în
chestionarele „Aeroport” şi „Aerodrom” sunt incluse şi datele necesare
pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor aeroportuare.
Identificarea nivelului de abordare
Estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 2 de abordare. În
situaţia în care se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu
suficient de ridicate se va utiliza nivelul 3 de abordare.
1.3.5.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
În vederea elaborării inventarului de emisii, se propune înfiinţarea unui
grup de discuţii pentru acest subiect în cadrul forumului INVENTARE
DE EMISII.
Realizarea fluxului de date
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor contacta
autorităţile responsabile şi principalii operatori şi vor colabora pentru a
stabili urmatoarele aspecte:
Analiza calităţii şi a gradului de detaliu al datelor disponibile;
47
Identificarea operatorilor aerieni, de aeroporturi şi de aerodromuri
aferente aviaţiei generale şi a heliporturilor;
Stabilirea modalităţii de realizare a fluxului de date între autorităţile
implicate. Se va stabili modul de distribuire a chestionarelor către
marii şi micii operatori aerieni, de aeroporturi şi de aerodromuri,
precum şi modul de colectare a datelor;
Stabilirea modalităţilor optime de agregare/dezagregare a datelor
colectate prin chestionare, precum şi a emisiilor estimate pe baza
acestora.
Datele colectate prin chestionare vor fi dezagregate la nivel judeţean şi
transmise agenţiilor locale pentru protecţia mediului de către Agenţia
Naţională pentru Protecţia Mediului.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii
Dintre sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.a, în inventarele
locale de emisii vor fi incluse doar cele asociate ciclurilor de aterizare-
decolare ale aeronavelor (aferente atât zborurilor interne, cât şi celor
internaţionale).
Estimarea emisiilor pentru ciclurile aterizare-decolare se va face separat
pentru zborurile interne, respectiv zborurile internaţionale.
Emisiile asociate traficului de croazieră (intern şi internaţional) vor fi
inventariate doar la nivel naţional.
Estimarea emisiilor aferente ciclurilor de decolare-aterizare (cod NFR
1.A.3.a.ii) se va realiza pe baza nivelului 2 de abordare, utilizându-se
factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 1.A.3.a, în
tabelul 3-5.
Estimarea emisiilor asociate traficului de croazieră se va realiza pe baza
nivelului 1 de abordare. Pentru aceasta, Ghidul EMEP/EEA 2009
recomandă utilizarea factorilor de emisie indicaţi în tabelul 3-3 din
capitolul 1.A.3.a şi a următorului algoritm de calcul:
1. Obţinerea cantităţilor anuale de carburant vândut pentru aviaţie la
nivel naţional (în mii de tone);
2. Obţinerea cantităţilor de carburant utilizat pentru traficul aerian
intern;
3. Calcularea cantităţilor de carburant utilizat în traficul internaţional
prin diferenţa cantităţilor de la punctele 1 şi 2;
4. Obţinerea numărului total de cicluri aterizare-decolare din traficul
aerian intern;
48
5. Calcularea consumului total de carburant asociat ciclurilor decolare-
aterizare din traficul aerian intern prin înmulţirea numărului de
cicluri interne cu factorul generic specific de consum asociat flotei
(este necesară încadrarea acesteia în categoria flotă cu caracteristici
tehnologice de nivel mediu sau de tip vechi);
6. Calcularea consumului de carburant asociat modului de operare în
regim de croazieră pentru traficul intern prin diferenţa dintre cel
total (pct. 2) si cel asociat ciclurilor aterizare-decolare (pct. 5);
7. Estimarea emisiilor asociate traficului aerian intern în regim de
croazieră (factor de emisie din tabelul 3-3 înmulţit cu cantitatea de
carburant utilizat în regim de croazieră în traficul aerian intern);
8. Reluarea paşilor de la punctele 4-7 pentru estimarea emisiilor
asociate cu traficul aerian internaţional.
Pentru estimarea emisiilor asociate aviaţiei generale/utilitare se vor utiliza
factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-4 din
capitolul 1.A.3.a.
În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activităţile corespunzătoare
unui aeroport/aerodrom vor fi incluse toate sursele de poluanţi atmosferici
aferente (atât sursele asociate ciclurilor de decolare-aterizare ale
aeronavelor, cât şi sursele asociate activităţilor aeroportuare), indiferent
de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare
sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-se toţi
parametrii caracteristici (instalaţiile de ardere pentru producerea de
energie electrică sau/şi termică vor fi tratate ca surse punctuale).
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria cod NFR 1.A.3.a se vor
realiza prin agregarea inventarelor locale ale emisiilor aferente acestei
categorii, separat pentru zborurile interne, respectiv internaţionale şi pentru
ciclul de decolare-aterizare, respectiv zborul de croazieră.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că
este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate
fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor.
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale vor fi integrate într-o bază
de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
49
Raportarea emisiilor asociate traficului de croazieră în baza CLRTAP şi a
Directivei NEC, conform formatului de raportare recomandat, se va face
separat, la secţiunea care cuprinde activităţile ale căror emisii nu sunt
incluse în totalul emisiilor naţionale pentru codul NFR aferent categoriei
din care fac parte. Emisiile asociate traficului de croazieră intern, respectiv
internaţional vor fi raportate sub coduri NFR separate, după cum urmează:
pentru traficul intern – codul NFR 1.A.3.a.ii (ii);
pentru traficul internaţional – codul NFR 1.A.3.a.i (ii).
Emisiile asociate ciclurilor de aterizare-decolare vor fi raportate după cum
urmează:
pentru zborurile interne – codul NFR 1.A.3.a.ii (i);
pentru zborurile internaţionale – codul NFR 1.A.3.a.i (i).
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
cod NFR 1.A.3.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din
toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.6 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.b.i-iv TRANSPORT
RUTIER
Această categorie de activităţi este asociată cu emisiile de eşapament
datorate arderii carburanţilor în motoarele termice care echipează
următoarele tipuri de autovehicule:
Autoturisme – cod NFR 1.A.3.b.i;
Autoutilitare – cod NFR 1.A.3.b.ii;
Autovehicule grele incluzând şi autobuze – cod NFR 1.A.3.b.iii;
Motociclete cod NFR 1.A.3.b.iv.
Nu se includ în această categorie emisiile datorate evaporării carburanţilor
(cod NFR 1.A.3.b.v), cele datorate uzurii cauciucurilor şi frânelor (cod
NFR 1.A.3.b.vi) sau uzurii carosabilului (cod NFR 1.A.3.b.vii).
Transportul rutier reprezintă o categorie cheie, în conformitate cu analiza
prezentată în subcapitolul 1.2. şi în consecinţă inventarele de emisii trebuie
elaborate pe un nivel de abordare care să includă în estimarea acestora cât
mai multe dintre aspectele specifice şi de detaliu descrise de Ghid.
Ghidul prezintă două moduri diferite de realizare a inventarului:
Abordarea bottom-up care se bazează pe estimarea emisiilor la nivel
de arteră de trafic, ţinând cont de debitul de trafic pe artere
(vehicule/oră) şi de compoziţia acestuia (parametrii determinaţi prin
numărători de trafic), viteza medie de deplasare, lungimea arterei şi
folosind factori de emisie şi consum dependenţi de viteză. Se pot
50
face estimări privind încărcarea traficului pe restul de artere
neinventariate (în general cele mici), procentul din kilometraj
efectuat la rece la nivelul tuturor arterelor, etc.
Abordarea top-down care se bazează pe utilizarea datelor referitoare
la compoziţia parcului auto pe categorii de clase de autovehicule,
consumul de carburant la nivelul ariei de interes, folosind factori de
emisie şi consum dependenţi de viteză. Se pot face estimări privind
kilometrajul mediu anual pe categorii de autovehicule, procentul din
kilometraj efectuat la rece, etc.
Cele două metode pot fi aplicate independent una de cealaltă, rezultatele
obţinute fiind diferite în cele mai multe cazuri (atât emisiile, cât şi
consumurile de carburanţi). Ghidul propune analizarea câtorva parametri
(kilometrajul anual, procentul de kilometraj parcurs la rece, factorii de
emisie şi de consum) utilizaţi şi calibrarea lor în vederea obţinerii unor
rezultate comparabile (cel puţin din punctul de vedere al consumului de
carburant la nivelul ariei de interes).
Trebuie menţionat că în cazul abordării bottom-up, emisiile asociate
surselor mobile de emisie (autovehicule) sunt agregate şi se distribuie de-a
lungul arterelor de trafic, de aceea sursele astfel compuse sunt cunoscute
sub denumirea de surse liniare.
Abordarea top-down furnizează inventarul compact la nivelul ariei de
interes fără o distribuire spaţială, fiind necesar a se defini algoritmi
specifici în vederea distribuirii emisiilor la nivel de sursă liniară (artere
principale, secundare, etc.) sau de suprafaţă (comune, localităţi mici, zone
rezidenţiale cu trafic redus, etc.).
Un inventar construit pe gradul cel mai înalt de detaliu, care să servească
tuturor scopurilor, trebuie să cuprindă toate emisiile asociate eşapamentelor
autovehiculelor (calculate conform nivelului 3 de abordare) distribuite pe
întreaga reţea naţională şi locală de drumuri (abordare bottom-up), ţinându-
se cont de traficul asociat fiecărui segment de arteră localizat între două
intersecţii (noduri rutiere). Acest mod de abordare este extrem de complex
şi implică alocarea unor resurse umane şi materiale mari, precum:
proiectarea unor reţele cât mai reprezentative de monitorizare a
traficului care să furnizeze informaţii cât mai complete referitoare la
traficul mediu zilnic pe arterele selectate;
implementarea unor modele de trafic la nivel local şi naţional;
caracterizarea completă a infrastructurii rutiere – din punct de vedere
al debitului maxim, tip carosabil, pante, canion stradal, etc.;
realizarea unor statistici locale şi naţionale referitoare la compoziţia
parcului auto, kilometraj, procentaj din kilometraj parcurs cu motorul
51
la rece, nivel mediu de încărcare (tonaj) pe diverse tipuri de
autovehicule grele.
Astfel de inventare rafinate servesc mai ales unor scopuri precum:
realizarea de evaluări şi prognoze privind calitatea aerului în zone urbane
critice din punct de vedere al nivelurilor ridicate ale concentraţiilor de
poluanţi datorate emisiilor din trafic, realizarea planurilor de gestionare a
calităţii aerului care includ pachete specifice de măsuri ce vizează
reducerea emisiilor asociate traficului rutier.
Ghidul recomandă utilizarea metodei bottom-up menţionate mai sus, în
special pentru:
Realizarea inventarelor din trafic la nivelul marilor oraşe (aglomerări
urbane);
Realizarea inventarelor detaliate la nivelul autostrăzilor şi drumurilor
naţionale şi europene.
În restul localităţilor mici sau în zone rurale se poate realiza estimarea
emisiilor din trafic cu un grad mai redus de detaliu, folosind informaţii
referitoare la parcul auto local, traficul auto de tranzit, lungimi de drumuri
pe diverse tipuri ca funcţionalitate (drumuri principale, secundare asfaltate,
secundare neasfaltate etc.), debite medii de trafic pe aceste tipuri de
drumuri.
Pentru realizarea inventarelor asociate transportului rutier implementarea
unor modele de trafic reprezintă o soluţie care trebuie dezvoltată în viitorul
apropiat cel puţin la nivelul aglomerărilor din România
În vederea realizării inventarului datele existente vor trebui completate cu
informaţii surogat sau cu aproximări bazate pe experienţa experţilor
elaboratori ai inventarului.
Datele existente se regăsesc distribuite la nivelul mai multor autorităţi
locale/centrale şi instituţii afiliate acestora şi este necesară colectarea
sistematizată, centralizarea şi compilarea lor în scopul destinat realizării
inventarului de emisii.
1.3.6.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Instituţiile deţinătoare de date împreună cu tipul datelor existente sunt
prezentate în cele ce urmează:
Registrul Auto Român:
Statistica parcului auto judeţean şi naţional:
o Populaţie pe tipuri de categorii şi clase COPERT IV;
o Kilometraj mediu anual pe urban, rural, autostradă;
o Viteză medie de deplasare urban, rural;
52
o Tip alimentare motor (injecţie/carburaţie) şi control
evaporativ.
Monitorizare trafic în diferite puncte localizate la nivelul arterelor
urbane şi extraurbane. Aceasta constă în campanii periodice de
numărare a traficului (pe categorii de autovehicule) în puncte
localizate de-a lungul unor artere prestabilite după anumiţi algoritmi
şi măsurarea simultană a concentraţiilor de poluanţi în aceste puncte.
Suplimentar se realizează modelări ale dispersiei poluanţilor la nivel
stradal folosind datele de numărători, rezultatele extrase din modele
fiind verificate prin setul de măsurători de calitatea aerului efectuate
simultan cu numărătorile.
Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului deţin date de monitorizare
trafic în diverse puncte pe diferite artere care sunt actualizate anual. Datele
se colectează pe baza unei metodologii, utilizând chestionare specifice
propuse de RAR în cadrul proiectului „Asistenţă în România privind
transpunerea şi implementarea Directivei-cadru Calitatea aerului
înconjurător a Uniunii Europene – COWI Danish Project”.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) –
deţine informaţii referitoare la traficul mediu zilnic pe principalele Drumuri
Naţionale (monitorizare) sau studii de trafic realizate cu ocazia proiectelor
importante care vizează dezvoltarea infrastructurii rutiere extraurbane.
CNADNR are un sediu central în Bucureşti, în teritoriu fiind organizată în
7 Direcţii Regionale de Drumuri şi Poduri : DRDP Bucureşti, DRDP
Craiova, DRDP Timişoara, DRDP Cluj, DRDP Braşov, DRDP Iaşi, DRDP
Constanţa.
Autoritatea Rutieră Română – informaţii referitoare la transportatorii de
marfă şi de persoane.
Primăriile locale – deţin în general diverse studii care includ prognoze de
trafic realizate cu ocazia proiectelor importante ce vizează dezvoltarea
infrastructurii urbane. De asemenea, unele primării, în cadrul programelor
de gestionare a traficului, au instalat reţele de supraveghere a traficului
(camere de luat vederi) care pot furniza informaţii referitoare la încărcarea
traficului pe diferite artere.
Poliţia rutieră – informaţii privind monitorizarea traficului pe principalele
artere de interes (în general cele cu un trafic mediu zilnic ridicat).
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului şi
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului vor efectua următoarele
activităţi:
53
Transmiterea către RAR a chestionarelor care solicită informaţii
referitoare la:
o statistica parcului auto judeţean/naţional;
o programul de monitorizare a traficului pe artere urbane şi
extraurbane la nivelul judeţului: descrierea metodologiei de
monitorizare a traficului, descrierea programului de
monitorizare a traficului, furnizarea rezultatelor în formatul
anexat.
Transmiterea celorlalte autorităţi (primării, Compania Naţională de
Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Autoritatea Rutieră Română, Poliţia
Rutieră) a chestionarelor care solicită informaţii referitoare la
monitorizarea traficului pe artere urbane sau extraurbane şi
metodologia de realizare a acestor monitorizări;
Realizarea de către Agenţiile pentru Protecţia Mediului a unor
campanii anuale de măsurări conform unui program de monitorizare
şi unei metodologii prestabilite.
Identificarea nivelului de abordare
Având în vedere că Registrul Auto Român poate furniza informaţii cu grad
ridicat de acurateţe (la nivel judeţean şi agregate la nivel naţional)
referitoare la următoarele aspecte:
Date de activitate:
o Număr de autovehicule pe fiecare categorie
o Dezagregarea parcului auto pe clase de emisii conform
COPERT
o Kilometraj pe fiecare clasă de emisie
o Kilometraj în fiecare regim de desfăşurare a traficului (urban,
rural, autostradă)
Caracteristici ale traficului:
o Viteze medii pe categorii de autovehicule şi regim de
desfăşurare trafic
se poate alege ca nivel de abordare nivelul 3, chiar dacă anumite aspecte
specifice precum estimarea procentului din kilometrajul total parcurs la
rece, includerea corecţiilor privind panta drumului, includerea corecţiei de
vechime a autovehiculului asupra factorului de emisie, nu pot fi încă
inserate în calculele de emisie.
În acelaşi timp, existenţa unor programe de monitorizare la nivel judeţean
(efectuate de primării, Poliţia Rutieră , APM sau RAR) a traficului pe artere
importante urbane şi extraurbane oferă posibilitatea realizării unor estimări
54
ale emisiilor de-a lungul arterelor principale (atât urbane cât şi
extraurbane).
În aceste condiţii inventarele locale pot fi realizate astfel:
la nivelul arterelor importante urbane (distribuite liniar uniform de-a
lungul acestora) obţinute pe baza datelor de monitorizare a traficului;
la nivelul drumurilor naţionale şi autostrăzilor – pe baza datelor
obţinute din monitorizarea traficului;
cu un grad mai scăzut de detaliu din punct de vedere al reprezentării
spaţiale pentru restul emisiilor asociate traficului care nu au fost
estimate la nivel de artere rutiere. Acestea vor fi estimate şi alocate
unor arii cu extindere spaţială mai mare, de exemplu zone
rezidenţiale cu trafic redus, localităţi mici şi zone rurale, etc.
1.3.6.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Luând în considerare importanţa traficului rutier ca fiind o categorie cheie
din punct de vedere al nivelului emisiilor în cazul mai multor poluanţi
(NOx, CO), cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii
pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile
competente pentru protecţia mediului la nivel local şi naţional cu celelalte
autorităţi.
Realizarea fluxului de date
La nivel central
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va solicita Registrului Auto
Român datele statistice actualizate referitoare la parcurile auto
(judeţene/naţional) şi informaţiile referitoare la monitorizarea traficului
(metodologie, program de monitorizare) pe artere urbane şi extraurbane,
prin intermediul chestionarelor denumite „RAR_trafic_rutier_judeţean” şi
„Numărători trafic”.
În cadrul grupului de discutii din cadrul forumului INVENTARE DE
EMISII, se va reactualiza Ghidul de numărători în trafic, care va fi
transmis către Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului împreună cu celalte autorităţi
implicate vor elabora chestionare specifice pentru colectarea datelor, în
funcţie de conţinutul şi de structura bazelor de date existente. Pentru
asigurarea uniformităţii raportării, aceste chestionare vor fi utilizate şi
pentru colectarea datelor la nivel local.
Datele vor fi furnizate de către RAR şi de celelalte instituţii, dezagregate la
nivel judeţean (parc auto pe fiecare judeţ şi monitorizări de trafic în toate
punctele aflate pe teritoriul aceluiaşi judeţ) în vederea transmiterii
55
ulterioare a acestora de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
la nivel teritorial către APM.
La nivel local
Agenţia locală pentru Protecţia Mediului va transmite tuturor instituţiilor
deţinătoare de date privind activitatea de transport rutier, chestionarele
specifice, elaborate la nivel central, referitoare la traficul pe arterele urbane
şi extraurbane.
Este deosebit de important ca, ulterior recepţionării şi centralizării tuturor
informaţiilor existente la nivel judeţean privind monitorizarea traficului
(obţinute de la autorităţile locale şi centrale), să se stabilească un program
unic de monitorizare pe baza unui program stabilit de comun acord de către
autorităţile implicate. Acest program va fi iniţiat şi realizat în urma unor
analize atente ce vizează:
Reprezentativitatea arterelor de trafic monitorizate;
Necesitatea completării cu noi puncte de monitorizare instalate în
special pe arterele de acces în interiorul oraşelor, şosele de centură,
arcuri şi inele interne urbane cu debite mari de trafic, drumuri
naţionale existente la nivel judeţean;
Necesitatea proiectării unei reţele de monitorizare a traficului
suficient de dense pentru a putea realiza după anumiţi algoritmi, cu o
precizie cât mai bună, distribuirea traficului pe restul arterelor
nemonitorizate.
O alternativă, cel puţin în cazul marilor aglomerări, este aceea de a
implementa modele de trafic, ale căror rezultate constau tocmai în această
distribuire cu un grad crescut de precizie a traficului la nivel urban şi
periurban.
La nivel judeţean eforturile autorităţilor care elaborează inventarul se vor
axa pe două direcţii:
Elaborarea inventarului de emisii din trafic la nivel urban (în special
în marile aglomerări) – care implică proiectarea unei reţele de
monitorizare a traficului cât mai densă şi cu un program de
monitorizare cât mai coerent;
Elaborarea inventarului de emisii din trafic la nivel extraurban – care
implică monitorizarea traficului pe drumurile naţionale cu trafic
intens/autostrăzi şi elaborarea unor proceduri de distribuire a
emisiilor pe celelalte drumuri judeţene sau la nivelul localităţilor
mici.
56
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
În cazul transportului rutier în cazul aplicării nivelului 3 de abordare se pot
aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru
estimarea emisiilor prin metoda top-down;
Metode bazate pe factori de emisie - estimarea emisiilor la nivel de
arteră stradală folosind factori de emisie dependenţi de viteză,
regimul de trafic (urban, rural şi autostradă), etc.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii asociate transportului rutier sunt utilizate în
special pentru evaluarea calităţii aerului prin modelarea matematică a
dispersiei poluanţilor la nivelul aglomerărilor, actualizarea/revizuirea
planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza calităţii aerului la nivel
local etc.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi de trafic ale surselor de emisie liniare
(asociate arterelor de trafic). O sursă liniară de emisie este descrisă
printr-un nod de început şi un nod de sfârşit, între care se desfăşoară
artera respectivă de circulaţie. În general o arteră este compusă din
mai multe segmente datorită existenţei intersecţiilor (nodurilor) cu
alte artere. Recomandarea este de a se porţiona artera în segmente pe
care debitele de trafic asociate sunt aproximativ constante (chiar dacă
includ mai multe noduri intermediare). De asemenea, se furnizează
informaţii referitoare la direcţia de parcurs între noduri, lungimea
arterei, tipul arterei, lăţime, capacitate maximă, date asociate
traficului pe fiecare direcţie/sens de deplasare (trafic mediu zilnic –
nr. de autovehicule/zi), viteză de deplasare, compoziţia traficului pe
principalele categorii de autovehicule (autoturisme, autoutilitare,
autovehicule grele sub 32 tone, autovehicule grele peste 32 tone,
autocare/autobuze, motorete/motociclete), variaţia în timp a debitului
de trafic.
Emisiile de poluanţi (kg/an) distribuite la nivelul arterelor (sau
segmentelor care le compun) pe care s-au făcut numărători de trafic
sau pe care au fost alocate debite de trafic pe baza unor algoritmi
specifici (eventual prin modele de trafic). Aceste emisii vor fi
însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de
variaţie (lunară, zilnică, orară).
Caracteristicile fizice şi de trafic ale surselor de emisie de suprafaţă
la nivelul cărora se distribuie emisiile care nu au fost localizate pe
arterele principale (ca surse liniare). Aceste surse pot fi definite prin
57
poligoane care delimitează arealele pe care aceste emisii de trafic
sunt distribuite uniform. Se vor furniza informaţii referitoare la
lungimea medie de parcurs pe arealul respectiv, lungimea totală a
arterelor incluse în zona respectivă, traficul mediu zilnic (total pe
zonă), viteză medie de deplasare la nivelul zonei respective,
compoziţia traficului pe principalele categorii de autovehicule
(autoturisme, autoutilitare, autovehicule grele sub 32 tone,
autovehicule grele peste 32 tone, autocare/autobuze), variaţia în timp
a debitului de trafic.
Emisiile de poluanţi asociate traficului ca sursă de suprafaţă definită.
Aceste emisii vor fi însoţite de variaţia temporală furnizată sub
forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară).
Cea mai eficientă metodă de a stoca informaţiile colectate referitoare la
caracteristicile fizice şi de trafic ale arterelor, în vederea procesării
ulterioare într-un mod cât mai performant, este de a utiliza un suport GIS.
Asupra bazei de date georeferenţiate ataşate pot fi aplicate ulterior rutine de
geoprocesare în vederea estimării emisiilor sau distribuirii în grile de calcul
(pentru modelarea dispersiei poluanţilor).
În calculul emisiilor (şi al consumurilor de carburant) se vor folosi factorii
de emisie/consum dependenţi de viteză. Aceşti factori de emisie sunt
asociaţi fiecărei clase de autovehicule. Dezagregarea pe clase a traficului
mediu zilnic la nivel de arteră (număr mediu zilnic de autovehicule
aparţinând unei anume clase) se va realiza folosind statistica parcului auto
la nivel judeţean furnizată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
Aceşti factori de emisie/consum carburant (g poluant/km, g carburant/km)
pentru fiecare clasă de autovehicule se vor multiplica cu numărul mediu
zilnic de autovehicule aparţinând clasei respective şi cu lungimea arterei.
Pentru poluanţii a căror emisie depinde de consumul de carburant (SO2,
metale) emisia se va calcula astfel:
Dioxid de sulf
mSOmSSO CCkE ,, 222 (1.1)
unde:
ESO2 = emisia de SO2
kS,m = conţinutul de sulf în carburantul de tip „m” (kg/kg carburant)
CCSO2,m = consumul de carburant de tip „m” pentru clasa de
autovehicule respectivă
Plumb
58
mPbmPbPb CCkE ,,75,0 (1.2)
unde:
EPb = emisia de Pb
kPb,m = conţinutul de plumb în carburantul de tip „m” (kg/kg carburant)
CCPb,m = consumul de carburant de tip „m” pentru clasa de autovehicule
respectivă
Metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) - folosind factori de emisie (exprimaţi în
mg/kg carburant) pentru fiecare metal multiplicat cu consumul de
carburant.
Emisia şi consumurile medii zilnice (kg/zi) la nivelul arterei se vor face
prin însumarea tuturor contribuţiilor claselor de autovehicule. De
asemenea, datele de emisie se vor agrega (la nivel de arteră, urban/rural,
total judeţ) pe categorii de autovehicule conform codurilor NFR 1.A.3.b.i -
NFR 1.A.3.b.iv.
Asupra emisiilor calculate pot fi aplicate corecţiile specifice nivelului 3 de
abordare în limita datelor disponibile sau a ipotezelor aduse de experţii din
grupul de lucru.
Separat se vor centraliza consumurile anuale pe tipuri de carburant şi pe
categorii de autovehicule conform codurilor NFR.
Se va relua procedura pentru calculul emisiilor asociate traficului asimilat
ca sursă de suprafaţă. Trebuie menţionat că procedura de distribuire a
traficului şi estimarea parcursului mediu în zone cu intensitate redusă se
poate face ţinând cont de următoarele aspecte:
Traficul mediu zilnic existent pe arterele la care zona respectivă este
conectată;
Tipul zonei: rezidenţial, comercial, industrial, localităţi mici;
Parcuri auto la nivelul localităţilor;
Capacităţi parcări publice la nivelul zonelor comerciale, industriale,
instituţionale;
Lungimea drumurilor din interiorul poligoanelor ce delimitează aria
respectivă;
Densitatea populaţiei.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
1.A.3.b.i - NFR 1.A.3.b.iv se vor elabora la nivel central prin utilizarea
statisticii referitoare la parcul auto naţional. Se va utiliza în acest sens fie
aplicarea modelului de calcul COPERT IV, fie aplicarea factorilor de
emisie/consum şi a corecţiilor asociate prezentaţi în Ghidul EMEP/EEA
59
2009, capitolul 1.A.3.b. Se precizează că programul COPERT IV reprezintă
transpunerea Ghidului.
Dat fiind faptul că RAR furnizează informaţiile statistice la nivel judeţean
şi agregate la nivel naţional este recomandat a se aplica modelul de calcul
pentru fiecare judeţ în parte şi separat la nivel naţional. Se vor obţine
emisii/consumuri carburant la nivel judeţean/naţional dezagregate pe
urban/rural/autostradă şi pe categorii de autovehicule.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Verificarea inventarelor se poate realiza prin compararea abordărilor
bottom-up şi top-down. Este recomandată efectuarea comparării la nivelul
fiecărui judeţ în parte pentru a putea identifica neconcordanţele încă de la
acest nivel de dezagregare. Se vor compara atât emisiile, cât şi consumurile
de carburant la nivel urban şi extraurban dintr-un judeţ.
O altă cheie de control în verificarea inventarului o reprezintă consumul de
carburanţi obţinut din vânzări la nivel judeţean/urban/extraurban. Trebuie
avut în vedere însă faptul că aceste consumuri obţinute din vânzări trebuie
calibrate pe consumurile reale (urban/extraurban/judeţean) datorită faptului
că există traficul de tranzit, situaţie în care autovehiculele se alimentează în
judeţele/localităţile învecinate sau se alimentează în judeţul respectiv şi
folosesc carburantul în mare parte în judeţele/localităţile învecinate.
Această calibrare se poate realiza doar prin anchete statistice ce vor urmări
stabilirea fluxului de autovehicule care circulă în acest regim.
Neconcordanţele între rezultatele obţinute prin cele două abordări la nivelul
unui judeţ vor putea fi soluţionate prin:
calibrarea unor parametri din inventarul top-down, precum
kilometrajul mediu pe clase de autovehicule, viteza medie de
deplasare, procentaj urban/rural-autostradă,
reanalizarea algoritmilor de distribuire a traficului pe artere
nemonitorizate sau zone cu trafic redus şi
reanalizarea metodologiei de realizare a numărătorilor din trafic.
Elaborarea rapoartelor
Informaţiile cuprinse în inventarul local al emisiilor asociate transportului
rutier (parametrii fizici şi caracteristicile de trafic pentru surse liniare şi de
suprafaţă, emisii, factori de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe un
suport GIS.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 1.A.3.b.i – 1.A.3.b.iv vor fi incluse în inventarul naţional pentru
60
activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport
unitar.
1.3.7 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.b.v EVAPORAREA
BENZINEI
Această activitate este asociată cu emisiile de COVnm datorate proceselor
de evaporare la nivelul vehiculelor echipate cu motoare pe benzină. Aceste
emisii trebuie raportate separat în inventarul naţional la categoria 1.A.3.b.v,
făcându-se distincţia faţă de emisiile de COVnm asociate cu eşapamentul
motoarelor autovehiculelor în activitatea de transport rutier.
1.3.7.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Realizarea inventarului de emisii asociat proceselor de evaporare a benzinei
este direct relaţionată cu procedura de elaborare a inventarului de emisii din
transportul rutier prin metoda top-down, nefiind necesar a se relua în
detaliu paşii descrişi în subcapitolul 1.3.6 al Îndrumarului.
Datorită disponibilităţii reduse a datelor referitoare la procesele evaporative
la nivelul autovehiculelor cu motoare pe benzină, realizarea inventarului se
va face utilizând nivelul 1 de abordare prezentat în Ghid. Aceasta
presupune cunoaşterea:
Numărului de autovehicule echipate cu motoare pe benzină, pe
categoriile autoturisme, autoutilitare, motorete/motociclete;
Variaţiei temperaturilor ambientale pe ciclul diurn, factorii de emisie
furnizaţi de Ghid fiind divizaţi pe patru intervale de temperatură:
o Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între 20 şi 35oC,
o Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între 10 şi 25oC,
o Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între 0 şi 15oC,
o Temperaturi ambientale (ciclu diurn) cuprinse între -10 şi 5oC.
Numărul de autovehicule echipate cu motoare pe benzină pe categoriile
menţionate se regăseşte la nivelul statisticii judeţene furnizată de Registrul
Auto Român.
Variaţia temperaturilor ambientale pe ciclul diurn se regăseşte în general în
statisticile plurianuale climatologice. Este necesară cunoaşterea numărului
de zile anual asociate cu intervalele de variaţie prezentate mai sus.
Trebuie menţionat că datorită faptului că procesele de evaporare a benzinei
au loc atât în timpul operării autovehiculului, cât şi în timpul staţionării (cu
motorul oprit), emisiile au loc atât la nivelul arterelor de trafic, cât şi la
nivelul zonelor rezidenţiale, comerciale, parcări unde maşinile staţionează.
Acest lucru trebuie luat în considerare la nivel local atunci când este
realizată distribuţia pe tip de surse (liniare sau de suprafaţă).
61
1.3.7.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Inventarul local va include:
Caracteristicile fizice ale surselor de emisie liniare (asociate arterelor
de trafic) la nivelul cărora sunt distribuite emisii de COVnm datorate
evaporării benzinei;
Emisiile de poluanţi (kg/an) distribuite la nivelul arterelor însoţite de
variaţia temporală furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară,
zilnică, orară);
Caracteristicile fizice şi de trafic ale surselor de emisie de suprafaţă
la nivelul cărora se distribuie emisiile de COVnm care nu au fost
localizate pe arterele principale (ca surse liniare);
Emisiile de poluanţi asociate proceselor de evaporare, ca sursă de
suprafaţă definită. Aceste emisii vor fi însoţite de variaţia temporală
furnizată sub forma unor timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară).
Emisiile la nivel judeţean se vor calcula prin multiplicarea numărului de
autovehicule echipate cu motoare pe benzină, pe categorii, existent în
statistica privind parcul auto judeţean, cu factorul de emisie asociat
intervalului de temperatură şi cu numărul de zile din an asociate
intervalului de temperatură respectiv. Ulterior emisiile anuale asociate
fiecărei categorii de vehicule se vor însuma, obţinându-se emisia totală la
nivel judeţean.
Referitor la dezagregarea emisiilor pe tipuri de surse trebuie ţinut cont de
faptul că emisiile din evaporarea benzinei pot avea loc:
La nivelul arterelor de trafic unde se desfăşoară cea mai mare parte a
activităţii de transport rutier – surse liniare;
La nivelul zonelor (zone rezidenţiale, localităţi mici) în care
activitatea de transport nu este intensă şi sunt asimilate unor surse de
suprafaţă;
La nivelul parcărilor comerciale, rezidenţiale supraterane deschise
(la nivelul solului) – surse de suprafaţă;
La nivelul parcărilor supraterane etajate sau subterane închise – surse
de volum sau punctuale, în funcţie de tipul de ventilaţie instalat.
Distribuirea emisiilor judeţene trebuie realizată într-o primă etapă între
zonele urbane şi extraurbane, urmând ca în etapa următoare, emisiile la
nivel urban să fie la rândul acestora, dezagregate pe categoriile de surse
enumerate mai sus.
Dezagregarea urban/extraurban se va face ţinând cont de:
62
Procentul parcursului total (kilometraj) urban faţă de cel extraurban,
existent în statistica judeţeană pe fiecare categorie de autovehicule cu
motoare pe benzină;
Procentul de autovehicule pe benzină din parcul auto judeţean care
este înmatriculat la nivel urban faţă de parcul auto înmatriculat la
nivelul localităţilor rurale.
Dezagregarea emisiilor la nivel urban pe tipurile de surse menţionate va
ţine cont de:
Nivelul traficului mediu zilnic pe arterele unde acesta este măsurat;
Capacitatea parcărilor de tip instituţional/comercial;
Densitatea populaţiei la nivelul zonelor rezidenţiale.
Inventarul local de emisii asociat evaporării benzinei va avea asociat un
suport GIS, care va utiliza informaţiile geospaţiale existente pentru
transportul rutier şi le va completa cu noi straturi (parcări) şi atribute
(nivelul traficului mediu zilnic, capacitatea parcărilor, etc.).
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR
1.A.3.b.v se vor elabora la nivel central prin cumularea inventarelor de
emisii la nivel judeţean.
Elaborarea rapoartelor
Informaţiile cuprinse în inventarul local al emisiilor asociate transportului
rutier (parametrii fizici şi caracteristicile de trafic pentru surse liniare şi de
suprafaţă, emisiile, factorii de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe
un suport GIS.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 1.A.3.b.v vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din
toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.8 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.b.vi, vii UZURA
PNEURILOR ŞI A FRÂNELOR VEHICULELOR RUTIERE, UZURA
SUPRAFEŢEI DRUMURILOR
Acest subcapitol furnizează metodologia, factorii de emisie şi alte
informaţii necesare estimării emisiilor de particule datorate uzurii pneurilor
şi frânelor (cod NFR 1.A.3.b.vi.) şi uzurii suprafeţei drumurilor (cod NFR
1.A.3.b.vii.).
Nu sunt tratate emisiile datorate resuspensiei particulelor existente la
nivelul carosabilului.
Emisiile de particule sunt asociate diferitelor categorii de autovehicule
conform clasificărilor cuprinse în capitolul asociat emisiilor de poluanţi
proveniţi din transportul rutier (cod NFR 1.A.3.b):
63
Autoturisme – cod NFR 1.A.3.b.i;
Autoutilitare – cod NFR 1.A.3.b.ii;
Autovehicule grele, incluzând şi autobuze – cod NFR 1.A.3.b.iii;
Motociclete cod NFR 1.A.3.b.iv.
1.3.8.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Realizarea inventarului de emisii asociat proceselor de uzură a pneurilor,
frânelor şi a carosabilului este direct relaţionată cu procedura de elaborare a
inventarului de emisii din transportul rutier prin metoda bottom-up, nefiind
necesar a se relua în detaliu paşii descrişi în capitolul 1.3.6.
Datorită disponibilităţii reduse a datelor referitoare la aceste procese,
realizarea inventarului se va face utilizând nivelul 1 de abordare prezentat
în Ghid. Aceasta presupune cunoaşterea:
Numărului de autovehicule pe categorii autoturisme, autoutilitare,
autovehicule grele (incluzând şi autobuze), motorete/motociclete;
Kilometrajului mediu pe perioada inventariată pentru autovehiculele
din aceste categorii (km).
În cazul în care se realizează un inventar pornind de la nivel de arteră
stradală sau de la zone de trafic (surse de suprafaţă) sunt necesari următorii
parametri:
Traficul mediu zilnic pe categorii de autovehicule pe artera
respectivă;
Lungimea arterei (surse liniare);
Lungimea medie de parcurs pentru ariile de trafic (surse de
suprafaţă).
Aceste informaţii sunt cunoscute din măsurările de trafic care se desfăşoară
pe arterele principale (desemnate în cadrul programului de monitorizare)
sau din estimările de trafic pe artere şi areale unde nu există monitorizare.
1.3.8.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Inventarul local va include:
Caracteristicile fizice ale surselor de emisie liniare (asociate arterelor
de trafic) la nivelul cărora sunt distribuite emisiile de particule
datorate proceselor de uzură a pneurilor, frânelor şi a carosabilului;
Emisiile de particule (TSP, PM10, PM2,5) (kg/an) distribuite la nivelul
arterelor, însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor
timpi de variaţie (lunară, zilnică, orară);
64
Caracteristicile fizice şi de trafic ale surselor de emisie de suprafaţă
la nivelul cărora se distribuie emisiile de particule care nu au fost
localizate pe arterele principale;
Emisiile de particule asociate proceselor de uzură a pneurilor,
frânelor şi a carosabilului, ca surse de suprafaţă definite. Aceste
emisii vor fi însoţite de variaţia temporală furnizată sub forma unor
timpi de variaţie (lunari, zilnici, orari).
Emisiile de particule (pe fracţii TSP, PM10, PM2,5) la nivel judeţean se vor
calcula la nivel de artere/zone prin multiplicarea traficului mediu zilnic, pe
categorii, cu lungimea arterei (sau cu parcursul mediu pentru zone de
trafic), cu numărul de zile dintr-un an şi cu factorul de emisie asociat
procesului respectiv (uzură pneuri-frâne şi uzură carosabil). Emisiile anuale
asociate fiecărei categorii se vor însuma, obţinându-se emisia totală de
particule la nivel de arteră/zonă (separat pentru uzură pneuri-frâne şi uzură
carosabil). Datele se vor agrega la nivel urban/extraurban/autostradă şi la
nivel judeţean prin sumarea tuturor contribuţiilor de tip arteră/zonă.
Inventarul local de emisii asociat uzurii pneurilor-frânelor şi uzurii
carosabilului va avea asociat un suport GIS care va utiliza informaţiile
geospaţiale existente pentru transportul rutier.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
1.A.3.b.vi - NFR 1.A.3.b.vii se vor elabora la nivel central prin utilizarea
statisticii referitoare la parcul auto naţional (abordarea top-down). Datele
statistice referitoare la parcul auto pe clase de autovehicule se vor agrega la
nivel de categorie. Numărul de autovehicule asociat fiecărei categorii se va
înmulţi cu kilometrajul mediu anual şi cu factorii de emisie corespunzători
nivelului 1 de abordare (pentru uzura pneuri-frâne, respectiv carosabil).
Dat fiind faptul că RAR furnizează informaţiile statistice la nivel judeţean
şi agregate la nivel naţional este recomandat a se aplica această procedură
pentru fiecare judeţ în parte şi separat, la nivel naţional. Se vor obţine
emisiile de particule la nivel judeţean, dezagregate pe
urban/extraurban/autostradă şi pe categorii de autovehicule.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Verificarea inventarelor se poate realiza prin compararea abordărilor
bottom-up şi top-down. Pentru a putea identifica neconcordanţele încă de la
acest nivel de dezagregare se recomandă compararea la nivelul fiecărui
judeţ în parte a inventarelor de emisii obţinute prin cele două abordări. Se
vor compara emisiile la nivel urban/extraurban/autostradă dintr-un judeţ.
65
Pentru eliminarea neconcordanţelor se vor realiza corecţiile propuse în
cadrul procedurii asociate Transportului rutier.
Elaborarea rapoartelor
Informaţiile cuprinse în inventarul local al emisiilor asociate transportului
rutier (parametrii fizici şi caracteristicile de trafic pentru surse liniare şi de
suprafaţă, emisiile, factorii de emisie) vor fi stocate într-o bază de date pe
un suport GIS.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 1.A.3.b.vi şi 1.A.3.b.vii vor fi incluse în inventarul naţional pentru
activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport
unitar.
1.3.9 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.c TRANSPORT
FEROVIAR
Categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.c cuprinde transportul feroviar de
marfă şi de călători. Sursele de emisie aferente acestei categorii sunt
asociate arderii carburantului lichid în motoarele Diesel cu care sunt
echipate locomotivele Diesel (sau Diesel-electrice) sau a celui solid în
locomotivele cu abur. Având în vedere că locomotivele cu abur sunt
utilizate doar în situaţii de urgenţă, procedura de faţă tratează inventarierea
emisiilor provenite doar de la locomotivele Diesel (sau Diesel-electrice).
Poluanţii relevanţi asociaţi acestei categorii de activităţi sunt cei specifici
arderii în motoarele cu ardere internă: dioxid de carbon, particule, oxizi de
azot, monoxid de carbon, oxizi de sulf, metale grele. Se precizează că
inventarul de emisii pentru dioxidul de carbon, care este gaz cu efect de
seră, este inclus doar în inventarul naţional pentru gaze cu efect de seră.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2. arată faptul că transportul feroviar
nu reprezintă o categorie cheie de surse la nivel naţional. Poate însă exista
un impact local semnificativ în zona triajelor, depourilor şi a gărilor mari.
Activităţii de transport feroviar (cod NFR 1.A.3.c) îi sunt asociate o serie
de activităţi conexe, care au loc în triaje, depouri sau gări, precum:
activitatea de ardere a combustibililor în surse staţionare, în scopul
producerii de energie electrică şi/sau termică (cod NFR 1.A.4.a);
activităţi de construcţie – reparare locomotive şi garnituri de tren:
sablare (cod NFR 7.A.5), suduri (cod NFR 7.A.6), galvanizare şi
prelucrări mecanice, vopsire (cod NFR 3.A.2), degresare (cod NFR
3.B.1), funcţionare utilaje mobile motorizate (cod NFR 1.A.2.f.ii);
stocarea şi manevrarea carburanţilor utilizaţi pentru alimentarea
locomotivelor şi utilajelor (cod NFR 1.B.2.a.v).
66
Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.c sunt reprezentate de
consumurile de carburanţi.
1.3.9.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE ABORDARE
Datele existente se regăsesc distribuite la nivelul mai multor autorităţi
locale/centrale şi instituţii afiliate acestora şi este necesară colectarea
sistematizată, centralizarea şi compilarea lor în scopul destinat realizării
inventarului de emisii.
Instituţiile deţinătoare de date împreună cu tipul datelor existente sunt
prezentate în cele ce urmează:
Ministerul Transporturilor şi structurile sale cu atribuţii în
domeniul transportului pe cale ferată:
o Autoritatea Feroviară Română (AFER) – informaţii
referitoare la operatorii licenţiaţi de transport feroviar de marfă
şi călători.
Căile Ferate Române (CFR) S.A. şi structurile regionale
(regionalele CF) ale acesteia, împreună cu filiala Informatică
Feroviară – informaţii privind infrastructura feroviară publică
(reţeaua de căi ferate, cu diferenţierea în linii electrificate şi
neelectrificate; gări, triaje şi depouri), inclusiv hărţi tematice GIS la
nivel naţional şi de regionale CF.
Operatori naţionali de cale ferată:
o CFR Marfă şi structurile sale regionale (Compania
Naţională de Transport Feroviar de Marfă) – informaţii privind
parcul de locomotive Diesel sau Diesel-electrice şi privind
traficul feroviar de marfă;
o CFR Călători şi structurile sale regionale (Compania
Naţională de Transport Feroviar de Călători) - informaţii
privind parcul de locomotive Diesel sau Diesel-electrice şi
privind traficul feroviar de călători.
Operatorii feroviari în sistem privat, pentru transportul de
marfă/călători – informaţii privind parcul de locomotive Diesel sau
Diesel-electrice pentru transportul de marfă, respectiv călători şi
traficul feroviar de marfă, respectiv călători.
Institutul Naţional de Statistică – date privind consumurile anuale
de carburanţi (motorină) pentru transportul feroviar, etc.
Serviciile de reglementare din cadrul autorităţilor locale,
regionale şi centrale pentru protecţia mediului – date relevante
cuprinse în autorizaţiile de mediu şi alte documente.
Colectarea datelor
67
În vederea colectării datelor, autorităţile pentru protecţia mediului implicate
vor efectua următoarele activităţi:
solicitarea la AFER de către Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului a informaţiilor referitoare la operatorii licenţiaţi de
transport feroviar de marfă şi călători;
transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a
chestionarului „Transport_feroviar” către CFR S.A., Informatică
Feroviară, CFR Marfă, CFR Călători şi structurile regionale ale
acestora;
transmiterea chestionarului „Transport_feroviar” către operatorii
feroviari în sistem privat, pentru transportul de marfă/călători;
solicitarea la Institutul Naţional de Statistică de către Agenţia
Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru
Protecţia Mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de
mediu şi în diverse alte documente.
Operatorilor feroviari naţionali sau privaţi, care deţin instalaţii de ardere
pentru producerea de energie electrică sau/şi termică, le va fi transmis şi
chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.
Identificarea nivelului de abordare
Se precizează că activitatea de transport feroviar este răspândită pe întreg
teritoriul ţării, liniile ferate neelectrificate aparţinând reţelei publice având
o pondere ridicată (60%).
Având în vedere cele de mai sus, estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza
nivelului 2 de abordare. În situaţia în care se vor putea colecta date de o
calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicate, se recomandă utilizarea
nivelului 3 de abordare.
1.3.9.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
În vederea elaborării inventarului de emisii, cel mai adecvat mod de
abordare pentru această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între
autorităţile competente pentru protecţia mediului cu celelalte autorităţi.
Totodată se propune înfiinţarea unui subgrup de discuţii pe forumului
INVENTARE DE EMISII.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii
Sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.c vor fi tratate în
cadrul inventarelor de emisii după cum urmează:
68
Ca surse liniare – sursele asociate transportului feroviar realizat cu
ajutorul locomotivelor de linie (locomotive pentru distanţe lungi) şi
automotoare;
Ca surse de suprafaţă – sursele de emisie asociate activităţii
locomotivelor de manevră în depouri/triaje.
Estimarea emisiilor aferente acestor surse cu nivelul 2 de abordare se va
realiza prin utilizarea factorilor de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA
2009 în tabelele 3-2 ÷ 3-4 din capitolul 1.A.3.c.
Pentru estimarea emisiilor cu ajutorul acestor factori, trebuie utilizate date
privind consumurile de carburanţi pe cele 3 tipuri de locomotive
menţionate mai sus (de linie, automotoare şi de manevră). În situaţia în care
aceste date nu sunt disponibile, se vor utiliza valorile consumurilor
specifice indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-5 din capitolul
1.A.3.c.
Agregarea/dezagregarea emisiilor asociate locomotivelor de linie şi
automotoarelor se poate realiza în două moduri:
în funcţie de kilometrajul şi rutele parcurse de către locomotive;
în funcţie de traficul de marfă şi de călători pe liniile de cale ferată
neelectrificată.
În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activităţile din cadrul
amplasamentului unui depou/triaj/gară vor fi incluse toate sursele de
poluanţi atmosferici existente în acest amplasament, indiferent de
clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă
va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-se toţi parametrii
caracteristici (instalaţiile de ardere pentru producerea de energie electrică
sau/şi termică vor fi tratate ca surse punctuale).
Estimarea emisiilor pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.3.c printr-
o abordare de nivel 3 se poate realiza printr-o metodă similară cu cea din
metodologia IPCC, prezentată de Ghidul EMEP/EEA 2009 în capitolul
1.A.3.c. [relaţia (3)]. Aceasta necesită utilizarea următoarelor tipuri de date:
Datele privind volumul de activitate (cicluri de transport efectuate,
masă totală tractată);
Numărul de locomotive (pe vechime, pe intervale de putere);
Distanţele parcurse pe unitatea de masă transportată, numărul anual
de ore de utilizare, numărul de ore de manevră;
Tipul locomotivei folosite, puterea medie dezvoltată;
Masa trenurilor marfare, factorul de încărcare.
69
Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, în tabelul 3-5 din capitolul 1.A.3.c,
factorii de emisie care pot fi utilizaţi pentru estimarea emisiilor prin
abordarea de nivel 3.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
1.A.3.c se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această
categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că
este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate
fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor.
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale vor fi integrate într-o bază
de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
cod NFR 1.A.3.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din
toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.10 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.d TRANSPORT NAVAL
Categoria de activităţi cod NFR 1.A.3.d cuprinde transportul naval şi
include următoarele categorii şi subcategorii de activităţi:
1.A.3.d navigaţia care cuprinde toate categoriile de nave inclusiv
cele pe pernă de aer şi cele cu aripi portante, mai puţin navele de
pescuit:
o 1.A.3.d.i navigaţia la nivel internaţional (pe mare, lacuri în
interiorul uscatului, ape de coastă) şi presupune porturi de
plecare şi destinaţie localizate în state diferite. Include şi
navigaţia internaţională de tip militar;
o 1.A.3.d.ii navigaţia la nivel naţional, inclusiv cea de agrement
– plecări şi destinaţii din porturi localizate în acelaşi stat.
1.A.4.c.iii navigaţia asociată activităţii de pescuit – include toată
flota de pescuit a unui stat, presupune alimentare cu carburant doar
în statul respectiv, dar include şi navigaţia în apele internaţionale;
1.A.5.b navigaţia asociată cu alte activităţi inclusiv cele militare
nespecificate în 1.A.d.i.
Poluanţii relevanţi asociaţi acestei categorii de activităţi sunt cei specifici
arderii în motoarele cu ardere internă: dioxid de carbon, particule, oxizi de
70
azot, monoxid de carbon, oxizi de sulf, metale grele. Se precizează că
inventarul de emisii pentru dioxidul de carbon, care este gaz cu efect de
seră, este inclus doar în inventarul naţional pentru gaze cu efect de seră.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2. arată faptul că transportul naval
intern cod NFR 1.A.3.d.ii este o categorie cheie de surse la nivel naţional în
ceea ce priveşte emisiile de metale (Cd, Hg, As şi Cu). De asemenea,
transportul naval şi activităţile portuare pot genera un impact local
semnificativ.
Infrastructurii de transport naval intern îi este asociată, de asemenea:
activitatea de ardere a combustibililor în surse staţionare, în scopul
producerii de energie electrică sau/şi termică (cod NFR 1.A.4.a);
activităţi de construcţie – reparare nave (şantier naval): sablare (cod
NFR 7.A.5), suduri (cod NFR 7.A.6) şi prelucrări mecanice, vopsire
(cod NFR 3.A.2), funcţionare utilaje mobile motorizate (cod NFR
1.A.2.f.ii);
activităţi de manevrare a mărfurilor – funcţionare utilaje mobile
motorizate (cod NFR 1.A.2.f.ii), încărcare/descărcare mărfuri vrac
(cod NFR 2.G), funcţionare vehicule (cod NFR 1.A.3.b.iii);
activităţi de stocare/manevrare produse petroliere pentru alimentarea
navelor (cod NFR 1.B.2.a.v);
activităţi de stocare/manevrare asociate terminalelor de produse
petroliere (cod NFR 1.B.2.a.v).
Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.A.3.d sunt reprezentate de
consumurile de carburanţi pe tipuri de carburanţi, de nave şi pe tip de
navigaţie (intern sau internaţional).
1.3.10.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Instituţiile deţinătoare de date împreună cu tipul datelor existente sunt
prezentate în cele ce urmează:
Autoritatea Navală Română şi structurile teritoriale ale acesteia
(căpitănii zonale şi portuare) – informaţii referitoare la traficul
intern;
Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi structurile
teritoriale ale acestuia;
Institutul Naţional de Statistică – date privind consumurile anuale
de carburanţi (motorină) pentru transportul naval, etc.;
71
Serviciile de Reglementare din cadrul autorităţilor locale,
regionale şi centrale pentru protecţia mediului – date relevante
cuprinse în autorizaţii de mediu şi alte documente.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, autorităţile pentru protecţia mediului implicate
vor efectua următoarele activităţi:
solicitarea la Autoritatea Navală Română de către Agenţia Naţională
pentru Protecţia Mediului a informaţiilor referitoare la traficul naval
intern şi internaţional;
transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a
chestionarului „Transport_maritim_fluvial_şantiere navale” către
Autoritatea Navală Română;
solicitarea la Institutul Naţional de Statistică de către Agenţia
Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor referitoare la traficul
naval intern şi internaţional (consumuri de carburanţi, volume de
mărfuri, etc.);
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru
Protecţia Mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de
mediu şi în diverse alte documente.
Căpităniilor porturilor şi operatorilor şantierelor navale li se va transmite şi
chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. Se menţionează faptul
că în chestionarul „Transport_maritim_fluvial_şantiere navale” sunt incluse
şi datele necesare pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor portuare
şi din cadrul şantierelor navale, excluzând activităţile de degresare şi
aplicare a vopselelor. Pentru obţinerea datelor referitoare la aceste
activităţi, se vor transmite chestionarele „Degresare_solvenţi” şi „Aplicare
vopsele”.
Identificarea nivelului de abordare
Estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza nivelului 3 de abordare, în
situaţia în care se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu
suficient de ridicate.
1.3.10.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
În vederea elaborării inventarului de emisii, se propune înfiinţarea unui
subgrup de discuţii în cadrul forumului INVENTARE DE EMISII în care
să se asigure o abordare unitară şi să se realizeze corelarea datelor obţinute
la nivel central cu cele locale.
Realizarea fluxului de date
72
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor prezenta
în cadrul grupului de lucru chestionarele de colectare a datelor, precum şi
cerinţele de calitate a datelor.
În cadrul grupului de discuţii se vor lua în considerare următoarele:
Analiza calităţii şi a gradului de detaliu al datelor disponibile;
Stabilirea modalităţii de realizare a fluxului de date între structurile
teritoriale ale autorităţilor centrale membre ale grupului de lucru. Se
va stabili modul de distribuire a chestionarelor şi modul de colectare
a datelor;
Stabilirea modalităţii de colectare şi de realizare a fluxului de date
referitoare la navigaţia de agrement;
Modalităţile optime de agregare/dezagregare a datelor colectate prin
chestionare, precum şi a emisiilor estimate pe baza acestora.
Datele colectate vor fi dezagregate la nivel judeţean şi transmise Agenţiilor
locale pentru Protecţia Mediului de către ANPM.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii
Sursele de emisie aferente categoriei cod NFR 1.A.3.d vor fi tratate în
cadrul inventarelor de emisii după cum urmează:
Ca surse liniare – sursele asociate traficului naval fluvial şi pe râuri,
inclusiv navigaţia de agrement;
Ca surse de suprafaţă – sursele de emisie asociate transportului naval
maritim şi navigaţiei de agrement pe lacuri.
Estimarea emisiilor aferente acestor surse se va realiza pe baza nivelului 3
de abordare, utilizându-se factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA
2009, capitolul 1.A.3.d, în tabelele 3-9 şi 3-10 pentru NOx, COVnm şi
particule, în tabelele 3-1 şi 3-2 pentru alţi poluanţi. Pentru estimarea
emisiilor asociate navigaţiei de agrement se vor utiliza factorii de emisie
indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-11 din capitolul 1.A.3.d.
Agregarea/dezagregarea emisiilor asociate traficului naval se poate realiza
în funcţie de:
distanţa şi de rutele de navigaţie;
intensitatea traficului pe rutele de navigaţie.
În cadrul inventarelor locale de emisii pentru activităţile din cadrul
amplasamentului unui port/şantier naval vor fi incluse toate sursele de
poluanţi atmosferici existente în acest amplasament, indiferent de
clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă
73
va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii
caracteristici.
În vederea estimării emisiilor pe nivelul 3 de abordare sunt necesare
informaţii referitoare la:
consumurile totale de carburanţi (pe fiecare tip), separate pe
navigaţie internă şi internaţională;
trafic portuar – cu statistică în funcţie de tipul motorului.
Ghidul propune parcurgerea următorilor paşi în vederea estimării emisiilor
de poluanţi:
Obţinerea datelor privind traficul portuar pe categorii de nave
(conform tabelului 3-6 din cadrul capitolului 1.A.3.d din Ghidul
EMEP/EEA 2009). Principalele categorii de nave cuprinse în tabel
sunt:
o nave pentru transportul mărfurilor uscate;
o nave pentru transportul mărfurilor lichide (nave cisternă);
o nave portcontainer;
o cargouri pentru mărfuri generale;
o nave roll-on/roll-off;
o nave de pasageri, maritime sau fluviale;
o nave de pescuit şi prelucrare a peştelui;
o altele;
o remorchere.
Calculul puterilor totale dezvoltate pe tip de navă, folosind
informaţiile cuprinse în tabelul 3-6 (este furnizată puterea motorului
pe fiecare tip de navă);
Distribuirea puterilor totale pe tipuri de motoare şi carburanţi
conform tabelului 3-7 din cadrul capitolului 1.A.3.d. Acest tabel
alocă fiecărei categorii de nave, procentual, tipurile de motoare cu
care sunt echipate şi tipul de carburant utilizat. Spre exemplu navele
pentru transportul mărfurilor uscate sunt echipate astfel:
o 0,87% motoare diesel de turaţie mică care utilizează carburant
MDO/MGO;
o 74,08% motoare diesel de turaţie mică care utilizează
carburant BFO;
o 3,17% motoare diesel de turaţie medie care utilizează
carburant MDO/MGO;
o 20,47% motoare diesel de turaţie medie care utilizează
carburant BFO;
74
o 0,52% motoare diesel de turaţie mare care utilizează carburant
MDO/MGO;
o 0,75% motoare diesel de turaţie mare care utilizează carburant
BFO;
o 0,00% turbine pe gaz care utilizează carburant MDO/MGO;
o 0,14% turbine pe gaz care utilizează carburant BFO;
o 0,00% turbine pe abur care utilizează carburant MDO/MGO;
o 0,00% turbine pe gaz care utilizează carburant BFO.
alocarea consumului de carburant conform puterilor distribuite
anterior folosind consumurile specifice (g/kWh) din tabelul 3-4 din
Ghidul EMEP/EEA 2009.
În cazul ambarcaţiunilor, Ghidul sugerează o distribuire a consumurilor în
funcţie de structura flotei de mici dimensiuni (după performanţele
tehnologice ale motoarelor cu care sunt echipate navele).
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
1.A.3.d se vor elabora prin agregarea datelor privind traficul internaţional şi
respectiv a celor privind traficul intern.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că
este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate
fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor.
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale vor fi integrate într-o bază
de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
cod NFR 1.A.3.d vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din
toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.11 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.3.e.i COMPRESOARE
PENTRU CONDUCTE
Emisiile de la compresoarele de conducte sunt importante, în special,
pentru gazele cu efect de seră, aceste emisii fiind reprezentate de scurgeri
de metan. Estimarea emisiilor se realizează utilizând Ghidul IPCC 2006.
Alte emisii care pot avea loc sunt cele provenite de la arderi în staţii de
compresoare. Aceste emisii se estimează cu factorii de emisie prezentaţi în
75
capitolul 1.A.4 „Arderi în surse staţionare de mică putere” al Ghidului
EMEP/EEA.
1.3.12 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4 SURSE MOBILE
NERUTIERE ŞI ECHIPAMENTE
Această categorie de activităţi este asociată cu emisiile de gaze de
eşapament generate de arderea carburanţilor în motoarele termice ce
echipează sursele mobile nerutiere şi alte maşini (echipamente şi utilaje din
diverse sectoare de activitate). Include următoarele coduri NFR:
cod NFR 1.A.2.f.ii – echipamente şi utilaje mobile în industria
prelucrătoare şi în construcţii;
cod NFR 1.A.4.a.ii – echipamente şi utilaje mobile în activităţi
comerciale şi instituţionale;
cod NFR 1.A.4.b.ii – utilaje mobile folosite în activităţi rezidenţiale;
cod NFR 1.A.4.c.ii – vehicule nerutiere şi alte utilaje mobile în
agricultură/silvicultură;
cod NFR 1.A.5.b – alte echipamente şi utilaje mobile din domeniul
militar.
Sunt excluse sursele mobile asociate transportului rutier, aviatic, feroviar
sau maritim/fluvial. Ghidul EMEP/EEA recomandă atenţie atunci când
anumite echipamente sau utilaje se încadrează în categoria celor mobile
fiindcă există o serie de echipamente şi utilaje care sunt proiectate a fi
mobile, dar care operează perioade îndelungate în acelaşi loc şi se pot
foarte uşor încadra la categorii asociate cu surse staţionare (de exemplu,
generatoarele de energie electrică pot fi încadrate la motoare staţionare).
Analiza referitoare la sursele-cheie, efectuată pe raportările menţionate în
Error! Reference source not found. din subcapitolul 1.2, indică faptul că
emisiile acestor categorii de activităţi au fost incluse în emisiile de la alte
coduri NFR, cu excepţia activităţilor cod NFR 1.A.4.c.ii.
Se precizează că:
echipamentele şi utilajele mobile sunt utilizate în multe ramuri de
activitate (industrie, extragerea mineralelor, agricultură, silvicultură,
în activităţi comerciale, etc.);
echipamentele şi utilajele mobile sunt răspândite pe întreg teritoriul
ţării;
echipamentele şi utilajele mobile pot reprezenta surse importante
pentru poluarea aerului la nivel local.
Având în vedere cele de mai sus, estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza
nivelului 2 sau 3 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor.
76
Inventarele locale trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă,
iar inventarul naţional de emisii se va realiza prin însumarea inventarelor
locale de emisii.
1.3.12.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date sunt:
Operatorii care au ca profil activităţi în domeniile industrial,
construcţii, comercial, agricol, silvic, etc., care deţin echipamente şi
utilaje mobile;
Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi structurile teritoriale
ale acesteia;
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi structurile
teritoriale ale acestuia;
Asociaţiile agricole;
Autorităţile administraţiei publice locale şi alte instituţii care
deţin echipamente şi utilaje mobile;
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date colectate în
cadrul recensământului agricol şi al recensământului populaţiei şi
locuinţelor, sau date incluse în anuarul statistic şi în alte anchete
statistice.
Colectarea datelor
Autorităţile pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
transmiterea către deţinătorii de echipamente şi utilaje mobile a
chestionarelor în care se solicită informaţii despre echipamentele şi
utilajele mobile (a chestionarului „Trafic intern_utilaje_vehicule”
sau, după caz, a chestionarelor privind activitatea principală - care
solicită şi informaţii referitoare la echipamente şi utilaje mobile);
solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la
Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a datelor necesare;
solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a datelor necesare;
solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la
Institutul Naţional de Statistică a datelor necesare;
transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la
agenţiile locale/regionale pentru protecţia mediului a datelor
colectate la nivel central şi dezagregate pe judeţe, în vederea
elaborării inventarelor locale de emisii.
77
Identificarea nivelului de abordare
După cum s-a menţionat anterior estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza
nivelului 2 de abordare. În situaţia în care se vor putea colecta date de o
calitate şi un grad de detaliu suficient de ridicate, se recomandă utilizarea
nivelului 3 de abordare.
1.3.12.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Realizarea fluxului de date
Întrucât folosirea utilajelor şi echipamentelor mobile reprezintă activităţi
conexe activităţilor principale ale operatorilor, fluxul de date se va realiza
simultan cu cel specific activităţilor principale.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
Pentru estimarea emisiilor asociate acestor categorii de activităţi se aplică
metode bazate pe factori de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii se vor elabora doar pentru categoriile de
activităţi cod NFR 1.A.2.f.ii, cod NFR 1.A.4.a.ii, cod NFR 1.A.4.b.ii şi cod
NFR 1.A.4.c.ii. şi trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice ale surselor de emisie (de suprafaţă sau liniare)
şi localizarea acestora;
Emisiile anuale la care este ataşat programul de desfăşurare a
activităţilor (perioada din an, durata, etc.).
Emisiile de poluanţi asociate acestor categorii de activităţi se vor estima
astfel:
Pentru nivelul 2 de abordare (nivel de abordare recomandat) se vor
utiliza factorii de emisie indicaţi în tabelul 3-2 din subcapitolul 1.A.4
„Surse mobile nerutiere şi echipamente” din Ghidul EMEP/EEA
2009. Emisiile de metale grele şi de poluanţi organici persistenţi se
vor calcula cu factorii de emisie din tabelul 3-1;
Pentru nivelul 3 de abordare (acest nivel de abordare va fi utilizat
doar dacă se vor putea colecta date de o calitate şi un grad de detaliu
suficient de ridicat) se vor utiliza factorii de emisie indicaţi în
tabelele de la 3-10 la 3-23 din subcapitolul 1.A.4 „Surse mobile
nerutiere şi echipamente” din Ghidul EMEP/EEA 2009.
Inventarele locale de emisii pentru aceste activităţi vor fi incluse în
inventarele de emisii pentru activităţile principale desfăşurate pe diferite
amplasamente.
78
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR
1.A.2.f.ii, cod NFR 1.A.4.a.ii, cod NFR 1.A.4.b.ii, cod NFR 1.A.4.c.ii se
vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că
este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile asociate
fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor.
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale vor fi integrate într-o bază
de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din aceste
categorii de activităţii (cod NFR: 1.A.2.f.ii, 1.A.4.a.ii, 1.A.4.b.ii şi
1.A.4.c.ii) vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.13 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4 ARDERI ÎN SURSE
STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE
Categoria de activităţi „Arderi în surse staţionare de mică putere” se referă
la arderea combustibililor în instalaţii de ardere cu puteri termice ≤ 50
MWt, utilizate în următoarele domenii de activitate:
Comercial/Instituţional (Încălzire comercială şi instituţională) – cod
NFR 1.A.4.a;
Rezidenţial (Încălzire rezidenţială, prepararea hranei) – cod NFR
1.A.4.b;
Agricultură/Silvicultură – cod NFR 1.A.4.c;
Altele (Alte arderi în surse staţionare, inclusiv militare) – cod NFR
1.A.5.a.
Această categorie cuprinde arderile în unităţi şi în instalaţii de ardere de
mică putere, altele decât cele din categoria 1.A.1. Tehnicile de ardere
utilizate pot fi relevante pentru sursele din categoria 1.A.1 sau din alte
domenii de activitate. Capitolul 1.A.1 din Ghid furnizează informaţii
suplimentare pentru activităţile din categoria 1.A.4 şi invers. Informaţiile
pentru categoria de activităţi 1.A.4 sunt adecvate, de asemenea, pentru
estimarea emisiilor de la surse staţionare de ardere din alte domenii.
Se precizează că în categoria 1.A.4.c nu este inclusă arderea deschisă a
deşeurilor agricole.
79
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2, referitoare la sursele-cheie indică
faptul că sursele de ardere de mică putere reprezintă categorii de surse-
cheie la nivel naţional.
Emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie importantă la
cantităţile de poluanţi emise nu numai la nivel naţional, ci şi la nivel local,
aceste emisii putând genera niveluri semnificative de poluare a aerului
înconjurător.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie
elaborate cât mai detaliat, indiferent de nivelul la care se elaborează
inventarul.
Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii sunt prezentate mai
jos, pentru fiecare dintre cele patru categorii de activităţi.
1.3.13.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4.a ARDERI ÎN
SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE – ÎNCĂLZIRE COMERCIALĂ ŞI
INSTITUŢIONALĂ ŞI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4.b ARDERI ÎN
SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE – ÎNCĂLZIRE REZIDENŢIALĂ,
PREPARAREA HRANEI
În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.a sunt incluse sistemele utilizate
pentru încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde în domeniile
comercial şi instituţional, precum şi pentru prepararea hranei în sistemul
alimentaţiei publice.
Sistemele utilizate sunt reprezentate de centrale termice cu puteri termice
cuprinse între 50 kWt şi 50 MWt, generatoare de aer cald, centrale termice
şi electrice în cogenerare, de puteri reduse. Sistemele de încălzire utilizate
în domeniile comercial şi instituţional pot fi reprezentate, de asemenea, de
centrale termice cu puteri mai mici de 50 kWt şi de sobe. Sistemele utilizate
pentru prepararea hranei în sistemul alimentaţiei publice sunt maşinile de
gătit alimentate de regulă cu gaze naturale sau cu gaze combustibile
lichefiate sau maşinile de gătit electrice.
În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.b sunt incluse sistemele utilizate
pentru încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde şi pentru prepararea hranei
în domeniul casnic.
Sistemele utilizate în mod curent au puteri termice mai mici de 50 kWt şi
constau în: sobe, şeminee, centrale de apartament, centrale pentru încălzirea
locuinţelor colective (centrale de bloc), maşini de gătit.
Pentru sistemele de ardere de mică putere din domeniul casnic se utilizează
diferiţi combustibili: gaze naturale, gaze petroliere lichefiate, produse
petroliere, cărbune, lemne, brichete de cărbune sau de rumeguş, pelete. În
mediul rural se practică, pe scară destul de extinsă, utilizarea biomasei
80
(deşeuri vegetale) drept combustibil. Emisiile sunt dependente de tipul de
combustibil şi de sistemele de ardere.
1.3.13.1.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Distribuitorii de combustibili: E.ON Gaz România, GDF SUEZ
Energy România – pentru gaze naturale, Societatea Naţională a
Lignitului Oltenia SA, Compania Naţională a Huilei SA şi
distribuitorii locali – pentru cărbune, ROMSILVA şi depozitele
locale – pentru lemn, producătorii de produse petroliere distilate (SC
OMV Petrom SA, SC Rompetrol Rafinare SA, SC LUKOIL
ENERGY&GAS ROMANIA SRL, SC RAFO SA Oneşti, etc.;
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
consumurile de combustibili, incluse în balanţa energetică, date
specifice colectate prin recensământul populaţiei şi al locuinţelor,
alte date incluse în anuarul statistic şi în diferite anchete statistice;
Autorităţile administraţiei publice locale – care pot furniza date şi
informaţii cu specific urbanistic şi lista distribuitorilor locali de
combustibili;
Agenţiile pentru Protecţia Mediului – serviciile Reglementări, care
pot furniza lista distribuitorilor de combustibili.
Colectarea datelor
Dată fiind extinderea la nivel naţional a activităţilor de ardere în domeniul
comercial, instituţional şi, în special, în domeniul casnic, în vederea
colectării datelor referitoare la consumurile de combustibili pentru
încălzire, prepararea apei calde şi pentru prepararea hranei în aceste
domenii, este necesară implicarea marilor distribuitori/furnizori de
combustibili, precum şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a
agenţiilor regionale/locale pentru protecţia mediului.
Autorităţile pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
transmiterea chestionarului „Comercial_instituţional_rezidenţial”
către marii distribuitori/furnizori de combustibili, la nivel naţional,
de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;
transmiterea chestionarului „Comercial_instituţional_rezidenţial”
către alţi distribuitori/furnizori locali de combustibili, precum şi
autorităţilor administraţiei publice locale, de către Agenţiile
locale/regionale pentru Protecţia Mediului;
81
transmiterea chestionarului „Surse ardere mică putere_punctuale”
către unităţile comerciale şi instituţiile care deţin surse de ardere cu
puteri termice peste 1MWt;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru
Protecţia Mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de
mediu şi în diverse alte documente;
solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la
Institutul Naţional de Statistică a datelor necesare;
transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la
agenţiile locale/regionale pentru protecţia mediului a datelor
colectate la nivel central şi dezagregate pe judeţe, în vederea
elaborării inventarelor locale de emisii.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
categoriile cheie de activităţi/surse.
Ca urmare a diversităţii sistemelor de ardere şi a dificultăţii colectării unor
date detaliate privind tehnicile de ardere, estimarea emisiilor de poluanţi
pentru această categorie de surse se va efectua pe baza nivelului 2 de
abordare.
1.3.13.1.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii
Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru aceste
categorii de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente
pentru protecţia mediului şi distribuitori/furnizori, la nivel naţional şi local.
De asemenea, la nivel local vor fi implicate şi autorităţile administraţiei
publice locale.
Caracterul unitar al inventarului de emisii şi atingerea unui nivel ridicat al
obiectivelor de calitate a inventarelor se va asigura prin iniţierea unui grup
de discuţii pe forumul INVENTARE DE EMISII,
Se recomandă ca datele deţinute de marii distribuitori/furnizori de
combustibili din România (E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy
România – pentru gaze naturale, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia
SA, Compania Naţională a Huilei SA – pentru cărbune, ROMSILVA –
pentru lemn, SC OMV Petrom SA, SC Rompetrol Rafinare SA, SC
LUKOIL ENERGY&GAS ROMANIA SRL – pentru produse petroliere)
să se colecteze de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în
timp ce datele provenind de la alţi distribuitori/furnizori de combustibili să
82
fie în responsabilitatea autorităţilor publice locale pentru protecţia
mediului. În scopul stabilirii celor mai adecvate modalităţi de colectare şi
corelare a datelor furnizate de sursele naţionale sau locale, se constituie o
secţiune în cadrul forumului INVENTARE DE EMISII.
Realizarea fluxului de date
Flux de date la nivel central
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor distribui
reprezentanţilor marilor distribuitori/furnizori de combustibili chestionarele
de colectare a datelor privind consumurile de combustibili pe judeţe şi pe
localităţi, dezagregate pe consumatori casnici şi pe consumatori
comerciali/instituţionali, exclusiv consumatorii industriali. De asemenea, se
vor solicita marilor distribuitori/furnizori de combustibili listele
distribuitorilor locali de combustibili. În cazul localităţilor care dispun de
reţele de distribuţie a gazelor naturale se vor solicita, de asemenea, hărţile
acestor reţele.
De asemenea, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va solicita
Institutului Naţional de Statistică date privind consumurile de combustibili
pentru domeniile comercial, instituţional şi casnic, date specifice colectate
prin recensământul populaţiei şi al locuinţelor, alte date incluse în anuarul
statistic şi în diferite anchete statistice.
După primirea datelor, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va
transmite agenţiilor locale datele defalcate pe localităţile din fiecare judeţ.
Flux de date la nivel local
Reprezentanţii agenţiilor locale pentru protecţia mediului vor distribui
chestionarul„Comercial_instituţional_rezidenţial”către distribuitorii/
furnizorii locali de combustibili şi către primării.
În vederea delimitării ulterioare a zonelor în care sunt utilizate diferite
sisteme de încălzire, se vor solicita hărţile reţelelor locale de distribuţie a
energiei termice (termoficare).
Reprezentanţii agenţiilor locale pentru protecţia mediului vor identifica
unităţile comerciale şi instituţiile în cadrul cărora funcţionează centrale
termice cu puterea egală sau mai mare de 1MWt.
Identificarea se va realiza în două etape:
solicitarea informaţiilor privind unităţile comerciale şi instituţiile din
fiecare localitate, de la serviciile Reglementări ale APM, de la
primării şi de la distribuitorii/furnizorii locali de combustibili, care
vor indica, în măsura posibilului, unităţile care deţin centrale termice
cu puteri peste 1MWt;
83
definitivarea listei cu unităţile comerciale şi instituţiile din fiecare
localitate, în cadrul cărora funcţionează centrale termice cu puteri
peste 1MWt, prin anchete telefonice.
După identificare, acestor unităţi li se va distribui chestionarul „Surse
ardere mică putere_punctuale”.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
În cazul surselor de ardere de mică putere se va utiliza metoda bazată pe
factori de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea
calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor,
actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza
calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei
naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia
Europeană de Mediu.
Inventarele locale de emisii:
Încălzire rezidenţială şi prepararea hranei – cod NFR 1.A.4.b
Sursele de emisie din această categorie sunt asociate următoarelor tipuri de
activităţi:
Încălzire rezidenţială la nivelul locuinţelor individuale (case) şi
locuinţelor colective (blocuri) dotate cu centrale termice proprii;
Preparare apă caldă la nivelul locuinţelor individuale şi colective;
Preparare hrană - folosind maşini de gătit tip aragaz (combustibil
gazos – gaze naturale sau combustibil gazos lichefiat – gaze
petroliere lichefiate) sau maşini de gătit care utilizează combustibil
lichid (produse petroliere) sau solid.
Din punct de vedere al sistemelor de încălzire se disting mai multe tipuri:
încălzire centrală de bloc/cvartal în cazul locuinţelor colective –
centrale termice de bloc/cvartal;
încălzire individuală – centrală de apartament, sobă, şemineu, etc.;
încălzire centrală asigurată prin termoficare – centrale termice de
zonă, centrale electrice şi de termoficare.
Centralele termice de zonă şi centralele electrice şi de termoficare sunt, de
regulă, instalaţii mari de ardere şi sunt incluse în categoria cod NFR
1.A.1.a, deci emisiile asociate acestora nu vor fi incluse în categoria cod
NFR 1.A.4.b.
84
În continuare se prezintă procedura de elaborare a inventarelor de emisii
pentru sursele din categoria cod NFR 1.A.4.b, definite mai sus.
Sursele de emisie incluse în această categorie sunt, în general, surse
punctuale, dirijate (coşurile de evacuare a gazelor de ardere captate din
instalaţiile de încălzire). Datorită numărului mare de instalaţii de acest fel,
care sunt distribuite spaţial într-un mod relativ compact (pe zone
rezidenţiale de locuinţe individuale, ansambluri de locuinţe colective), cea
mai eficientă metodă de a inventaria aceste surse este asimilarea acestora
cu surse de suprafaţă cu înălţime de emisie proporţională cu regimul de
înălţime al zonei respective.
Ţinând cont de tipurile de sisteme de încălzire şi de preparare a hranei, de
combustibilul utilizat pentru ardere, precum şi de modul de definire spaţială
a surselor de emisie, realizarea inventarului de emisie necesită delimitarea
spaţială la nivelul judeţelor/aglomerărilor urbane a zonelor cu sisteme de
încălzire similare şi care utilizează acelaşi tip de combustibil. Se
recomandă a se identifica, la nivelul arealului de realizare a inventarului,
următoarele zone:
1. Zone rezidenţiale compuse din locuinţe individuale care sunt
racordate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale. La nivelul
acestora, sistemele de încălzire sunt sobele sau centralele termice
care utilizează gazele naturale. Sistemele de preparare a hranei sunt,
în general, maşinile de gătit tip aragaz racordate, de asemenea, la
reţeaua de gaze naturale, iar pentru prepararea apei calde se
utilizează fie centrala termică, fie boilere cu gaze naturale sau
electrice.
2. Zone rezidenţiale compuse din locuinţe individuale care
utilizează combustibil solid, lichid sau gaze petroliere lichefiate
(lemn/cărbune/produse petroliere/GPL, etc.). La nivelul acestora,
sistemele de încălzire sunt sobele sau centralele termice individuale
care utilizează aceste tipuri de combustibil. Sistemele de preparare a
hranei pot fi maşini de gătit tip aragaz (care folosesc gaze lichefiate
combustibile îmbuteliate în butelii tip aragaz sau în recipiente tip
Linde Gaz, Butan Gaz) sau maşini de gătit care utilizează
combustibil solid/lichid. Pentru prepararea apei calde se utilizează
boilere electrice sau însăşi centrala termică pentru încălzirea
spaţiilor din locuinţă, care dispune de facilitatea de preparare a apei
calde menajere.
3. Zone rezidenţiale compuse din locuinţe colective cu încălzire
centrală asigurată de centrale termice de bloc/cvartal. Aceste
centrale pot utiliza fie gaze naturale, fie alt tip de combustibil dacă
zona nu este racordată la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale. În
85
funcţie de puterea centralei, respectiv, de consumul de combustibil
şi de parametrii coşului de dispersie, aceste surse pot fi tratate
distinct, ca surse punctuale. Se recomandă ca în cazul centralelor
termice cu puteri egale sau mai mari de 1 MWt (însemnând un
necesar energetic anual egal sau mai mare de 3,6 GJ, adică având
consumuri anuale de combustibil: gaze naturale peste 400.000 Nm3,
combustibil lichid (CLU) peste 350 tone, lemn peste 1000 tone sau
cărbuni peste 1500 tone). Corespunzător tipului de combustibil
utilizat în zona respectivă, sistemele de preparare a hranei pot fi
maşinile de gătit tip aragaz (care utilizează gaze naturale sau gaze
lichefiate combustibile). Apa caldă este furnizată, de asemenea, de
centrala de bloc/cvartal.
4. Zone rezidenţiale compuse din locuinţe colective cu apartamente
dotate cu centrale proprii care utilizează gaze naturale. În
această categorie se încadrează îndeosebi cartierele de blocuri
construite recent sau cartiere de locuinţe colective care au fost
debranşate în totalitate de la sistemul de termoficare. Apa caldă este
funizată de centrala de apartament, prepararea hranei se realizează în
general cu maşini de gătit tip aragaz racordate la reţeaua de
distribuţie gaze naturale.
5. Zone rezidenţiale compuse din locuinţe colective racordate la
sistemul de termoficare. Aceste zone nu sunt în general
generatoare de emisii de poluanţi din activitatea de
încălzire/preparare apă caldă, ci doar din activitatea de preparare a
hranei, sistemele putând fi maşini de gătit tip aragaz (care folosesc
gaze naturale sau gaze lichefiate combustibile îmbuteliate). Există
situaţii, din ce în ce mai frecvente, în care anumite apartamente sunt
debranşate de la sistemul de termoficare şi în care se utilizează, în
schimb, centrale de apartament (cu gaze naturale). Numărul şi
localizarea acestor gospodării sunt cunoscute atât de furnizorul de
agent termic/apă caldă, cât şi de distribuitorul local de gaze naturale.
Având în vedere importanţa activităţilor casnice de încălzire a spaţiilor, de
preparare a apei calde şi a hranei, ca surse de emisie la nivel local este
foarte important ca delimitarea acestor surse de emisie la nivelul ariei de
inventariere să se realizeze cu un grad de detaliu cât mai mare, ajungându-
se, în limita disponibilităţii datelor, chiar şi la nivel de consumator
individual. În acest sens se vor utiliza informaţii precum:
Hărţi cu extinderea spaţială a reţelelor de distribuţie a gazelor
naturale pentru utilizatorii casnici (locuinţe individuale/colective) –
E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România, Primării;
86
Hărţi cu extinderea spaţială a reţelelor de distribuţie a agentului
termic şi apă caldă (termoficare) – Primării, operatori locali
distribuţie energie termică;
Informaţii privind tipul sistemelor de încălzire individuală ale
gospodăriilor obţinute în cadrul recensământului populaţiei –
Institutul Naţional de Statistică.
Trebuie menţionat că, în unele situaţii, se pot defini şi zone mixte din punct
de vedere al sistemelor de încălzire, în special datorită modului de
suprapunere şi neomogenităţii distribuirii acestora (de exemplu, zone
rezidenţiale cu locuinţe individuale racordate sau nu la reţeaua de
distribuire gaze naturale, fără posibilitatea de a defini reguli spaţiale de
dezagregare). În acest caz se vor estima separat consumurile de combustibil
gazos/lichid/solid/GPL la nivelul respectivei arii şi se vor calcula ulterior
emisiile asociate fiecărui tip de combustibil, emisiile finale fiind cele
obţinute prin sumarea acestor contribuţii.
În urma colectării acestor informaţii se vor întocmi hărţi pe suport GIS cu
delimitarea spaţială a tipurilor de zone identificate anterior (definite la
punctele 1 - 5). Pentru fiecare zonă identificată se vor specifica: numărul de
gospodării care utilizează pentru încălzire sistemul respectiv şi, distinct,
numărul de gospodării departajate pe fiecare tip de sisteme de preparare
apă caldă/hrană.
Consumurile de combustibili ce trebuie distribuite la nivelul acestor zone
trebuie generate, de asemenea, cu un grad de certitudine cât mai bun. În
vederea asocierii unor consumuri cât mai corecte este necesară colectarea
următoarelor date care pot fi obţinute de la furnizorii de combustibili:
Consumuri de gaze naturale pe categorii de locuinţe
individuale/colective (în cazul celor colective, separat pentru cele
racordate la sistemul de termoficare şi pentru cele care nu sunt
racordate sau sunt debranşate) cu un grad cât mai ridicat de detaliu în
funcţie de modul în care se găsesc în evidenţele distribuitorului de
gaze naturale (la nivel stradal, la nivel de număr poştal, etc.). Aceste
date pot fi apoi agregate la nivelul zonelor definite anterior. De
asemenea, se vor diferenţia consumurile asociate încălzirii/preparării
apei calde de cele asociate preparării hranei, datorită existenţei unor
factori de emisie diferiţi pentru cele două tipuri de activităţi.
Consumurile de combustibili solizi/lichizi/GPL utilizaţi în
locuinţele individuale/colective care nu sunt racordate la reţelele de
distribuţie gaze naturale sau la sistemul de termoficare. Acestea pot
fi estimate ţinând cont de vânzările către populaţie de combustibil
solid/lichid/GPL destinat exclusiv încălzirii/preparării hranei la
87
nivelul ariei respective, de numărul de gospodării pe fiecare zonă
delimitată, etc.
În cazul în care datele privind consumurile de combustibil pentru încălzire
nu sunt disponibile (situaţie foarte posibilă cel puţin în cazul zonelor care
nu sunt racordate la reţelele de distribuţie a gazelor naturale) estimarea
consumurilor pentru încălzirea spaţiilor locuite pentru o zonă anume poate
fi realizată printr-o metodă alternativă, ce utilizează un model de calcul al
consumului de combustibil necesar pentru încălzirea unei locuinţe, ce se
bazează pe estimarea pierderilor şi aporturilor de căldură în perioadele în
care se realizează această încălzire. În capitolul 2 Model de calcul pentru
estimarea consumurilor de combustibili necesare pentru încălzirea spaţiilor
locuite este descris în detaliu acest model, împreună cu categoriile de date
necesare aplicării acestuia, fiind prezentate şi exemple de calcul pentru
anumite tipuri reprezentative de locuinţe. Pentru aplicarea acestei metode la
estimarea consumurilor de combustibili sunt necesare şi date referitoare la
tipul şi randamentul instalaţiilor de ardere utilizate pentru încălzire.
În cazul în care datele privind consumurile de combustibil pentru
prepararea hranei nu sunt disponibile se recomandă a se utiliza următoarele
consumuri medii lunare: gaze naturale 60 m3/lună, respectiv 1 butelie de
aragaz/lună însemnând 12,5 kg gaze lichefiate/lună (22 litri gaze
lichefiate/lună).
Se urmăreşte ca inventarele locale de emisii vor fi realizate sub forma unor
baze de date spaţiale care vor permite asocierea datelor privind consumurile
de combustibili şi debitele masice de poluanţi emişi - zonelor la nivelul
cărora au fost estimate aceste emisii, bazele de date conţinând informaţii cu
privire la forma şi localizarea geografică a acestor zone – într-un format
GIS.
Referitor la sursele de date privind distribuţiile spaţiale ale arealelor
locuite, în vederea delimitării zonelor în care are loc activitatea de încălzire
rezidenţială trebuie făcute câteva precizări:
administraţiile publice locale din principalele oraşe (în primul rând
din oraşele reşedinţă de judeţ) deţin hărţi digitale în format vector 2D
şi cu amplasamentele tuturor clădirilor din oraş. Datele pot fi
reactualizate pe baza planurilor urbanistice generale şi zonale. Pentru
celelalte localităţi sunt disponibile, în format vector, la Ministerul
Mediului şi Pădurilor, două seturi de hărţi: hărţi ale zonelor
intravilane şi hărţi privind modul de acoperire şi utilizare a terenului
(Corine Land Cover 2006), care pot fi utilizate pentru localizarea şi
delimitarea zonelor locuite.
Recensământul populaţiei include câteva date de interes care pot fi
utilizate în realizarea definirii spaţiale a zonelor tipice de încălzire
88
rezidenţială, precum şi a consumurilor de combustibil (necesarului
energetic pentru încălzire): numărul gospodăriilor (apartamente) din
locuinţă, destinaţia locuinţei/gospodăriei (permanentă, casă de
vacanţă), situaţia ocupării locuinţei/gospodăriei (ocupată sau nu),
câte niveluri are locuinţa, suprafaţa totală (desfăşurată) a
locuinţei/gospodăriei, combustibilul folosit pentru gătit, modul de
încălzire a locuinţei/gospodăriei, tipul ferestrelor, modul de realizare
a reabilitării termice, numărul gospodăriilor din locuinţă, numărul de
etaje al locuinţei, materialul de construcţie al pereţilor exteriori ai
locuinţei (clădirii).
Pentru estimarea emisiilor asociate încălzirii rezidenţiale, din cadrul acestei
categorii de activităţi, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2
recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.A.4, tabelele 3-12
... 3-26.
Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei utilizând gaze
lichefiate, din cadrul acestei categorii de activităţi, se vor utiliza factorii de
emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP42, capitolul 1 „External
Combustion Sources”, subcapitolul 1.5 „Liquefied Petroleum Gas
Combustion”. Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei
utilizând alţi combustibili din cadrul acestei categorii de activităţi, se vor
utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul
EMEP/EEA2009, subcapitolul 1.A.4 pentru încălzire rezidenţială.
Încălzire comercială şi instituţională – cod NFR 1.A.4.a
Inventarele de emisii pentru această categorie de surse se vor elabora în
mod similar cu cele pentru categoria de surse cod NFR 1.A.4.b.
Pentru estimarea emisiilor asociate acestei categorii de activităţi se vor
utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA
2009, subcapitolul 1.A.4, tabelele 3 -27 ... 3 – 3.38.
Pentru estimarea emisiilor asociate preparării hranei în sistem public,
utilizând gaze lichefiate, se vor utiliza factorii de emisie recomandaţi de
metodologia US EPA/AP42, capitolul 1 „External Combustion Sources”,
subcapitolul 1.5 „Liquefied Petroleum Gas Combustion”. Pentru estimarea
emisiilor asociate preparării hranei în sistem public utilizând alţi
combustibili se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 recomandaţi de
Ghidul EMEP/EEA, subcapitolul 1.A.4 pentru încălzire rezidenţială.
În măsura în care vor deveni disponibile informaţii detaliate referitoare la
tehnicile de ardere şi la combustibilii utilizaţi în domeniile comercial,
instituţional şi rezidenţial, se recomandă utilizarea nivelului 3 de abordare,
respectiv a factorilor de emisie prezentaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009 în
anexa A la subcapitolul 1.A.4.
89
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii
obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii
Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR
1.A.4.a respectiv NFR 1.A.4.b se vor elabora prin cumularea inventarelor
locale pentru fiecare dintre aceste două categorii. Această abordare prezintă
o serie de avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii
şi a transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei
între raportările efectuate pentru diferite scopuri.
Se precizează că, deoarece Ghidul EMEP/EEA nu menţionează categoria
de activităţi cod NFR în care să se încadreze emisiile asociate arderilor în
surse de mică putere mai sus menţionate, se recomandă încadrarea
acestor emisii în categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.a, cu precizarea
acestui lucru în notele explicative incluse în raportul la inventarul
naţional (IIR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind
consumurile de combustibil cu datele statistice corespunzătoare.
De asemenea, un criteriu de verificare a inventarelor constă în compararea
consumurilor de combustibili între judeţe/localităţi cu populaţie, condiţii
climatice şi reţele de utilităţi asemănătoare.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea
incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul
EMEP/EEA. Se precizează că pot apărea incertitudini mari privind
consumurile de combustibil solid (în special lemne şi biomasă) pentru
încălzirea rezidenţială .
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de
combustibili, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,
localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de
date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile
cod NFR 1.A.4.a respectiv cod NFR 1.A.4.b vor fi incluse în inventarul
naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi
elaborat un raport unitar.
90
1.3.13.2 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.4.c ARDERI ÎN
SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE –
AGRICULTURĂ/SILVICULTURĂ
În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.c sunt incluse instalaţiile de ardere
de mică putere utilizate pentru furnizarea agentului termic necesar uscării
cerealelor, încălzirii serelor, a spaţiilor cu destinaţie zootehnică sau în care
se desfăşoară alte activităţi cu profil agricol, precum şi pentru posibile
necesităţi tehnologice. În categoria de activităţi cod NFR 1.A.4.c sunt
incluse, de asemenea, instalaţiile staţionare de ardere de mică putere
utilizate pentru activităţi silvice.
În această categorie sunt incluse, de asemenea, sistemele utilizate pentru
încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde în sediile administrative
ale unităţilor care activează în domeniul agricol şi în domeniul silvic.
Sistemele utilizate sunt reprezentate de instalaţii de ardere cu puteri termice
cuprinse, în general, între 50 kWt şi 50 MWt.
1.3.13.2.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatorii care au ca profil activităţi în domeniul agricol: ferme
culturi vegetale, ferme zootehnice, silozuri de cereale, sere, etc.;
Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi structurile teritoriale
ale acesteia;
Asociaţiile agricole;
Structurile teritoriale ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale;
Agenţiile regionale/locale pentru Protecţia Mediului, serviciile
Reglementări – care pot furniza date şi informaţii privind instalaţiile
IPPC din domeniul creşterii animalelor (păsări şi porci), precum şi
alte activităţi autorizate din domeniul agricol şi silvic.
Colectarea datelor
Autorităţile pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
transmiterea chestionarului „Surse ardere mică putere_punctuale”
către sursele de date menţionate mai sus;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru
protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de
mediu şi în diverse alte documente;
91
solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la
Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a datelor necesare;
transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la
agenţiile locale/regionale pentru protecţia mediului a datelor
colectate la nivel central şi dezagregate pe judeţe, în vederea
elaborării inventarelor locale de emisii.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
categoriile cheie de activităţi/surse.
Ca urmare a diversităţii sistemelor de ardere şi a dificultăţii colectării unor
date detaliate privind tehnicile de ardere, estimarea emisiilor de poluanţi
pentru această categorie de surse se va efectua pe baza nivelului 2 de
abordare.
1.3.13.2.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii
Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru aceste
categorii de surse îl reprezintă colaborarea autorităţilor competente pentru
protecţia mediului, cu autorităţile centrale şi locale din domeniul agricol şi
silvic şi, după caz, cu operatorii din domeniul agricol, în scopul obţinerii
datelor necesare.
Inventarele de emisii pentru această categorie de surse se vor elabora în
mod similar cu cele pentru categoriile de surse cod NFR 1.A.4.a şi cod
NFR 1.A.4.b, în funcţie de puterile termice ale instalaţiilor de ardere şi de
tipurile de combustibili utilizaţi.
Sursele asociate categoriei de activităţi cod NFR 1.A.4.c vor fi tratate ca
surse punctuale dirijate.
Inventarele locale de emisii pentru anumite activităţi cu profil agricol, cum
sunt depozitarea şi procesarea cerealelor în silozuri, cultivarea plantelor în
sere, etc. vor include toate sursele aferente altor activităţi decât cele de
ardere, cum ar fi: primirea, stocarea, procesarea, expedierea cerealelor în
cadrul silozurilor, funcţionarea utilajelor mobile în cadrul serelor.
1.3.13.3 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.A.5.a ARDERI ÎN
SURSE STAŢIONARE DE MICĂ PUTERE – ALTE ARDERI ÎN SURSE
STAŢIONARE, INCLUSIV MILITARE
Dată fiind confidenţialitatea datelor din domeniul militar nu vor putea fi
elaborate inventarele locale de emisie asociate acestei categorii de surse.
92
În ceea ce priveşte inventarul naţional de emisii, acesta poate fi elaborat în
măsura în care autoritatea centrală competentă furnizează datele privind
consumurile totale anuale, pe tipuri de combustibili, utilizate în surse
staţionare de ardere.
1.3.14 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B EMISII FUGITIVE
GENERATE DE COMBUSTIBILI ŞI CARBURANŢI
În subgrupa 1.B sunt incluse opt categorii de activităţi, şi anume:
Tabelul 1. 3 Categorii de activităţi din subgrupa 1.B
Cod NFR Activitate/sursă
1.B.1.a Emisii fugitive generate de combustibili solizi:
extracţia şi manevrarea cărbunilor
1.B.1.b Emisii fugitive generate de combustibili solizi:
transformarea combustibililor solizi
1.B.1.c Alte emisii fugitive generate de combustibili solizi
1.B.2.a.i, 1.B.2.b Explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor
naturale
1.B.2.a.iv Rafinare/stocare
1.B.2.a.v Distribuirea produselor petroliere
1.B.2.a.vi Extragerea energiei geotermale
1.B.2.c Ventilaţii şi facle
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică
faptul că sursele de emisii fugitive asociate extragerii, manevrării,
procesării şi stocării combustibililor şi carburanţilor nu reprezintă categorii
de surse-cheie la nivel naţional.
Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ
redusă la cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste
emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.
De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoriile avute în
vedere sunt, în cea mai mare parte, asociate unor activităţi/instalaţii care
intră sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta surse majore de emisii.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie
elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la
care se elaborează inventarul.
93
Procedurile pentru elaborarea inventarelor de emisii sunt prezentate mai
jos, pentru fiecare dintre cele opt categorii de activităţi.
1.3.14.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.1.a EMISII
FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI: EXTRACŢIA ŞI
MANEVRAREA CĂRBUNILOR
Această categorie de activităţi include extracţia şi manevrarea cărbunilor
atât din mine subterane, cât şi din mine de suprafaţă (sistem carieră).
1.3.14.1.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Societatea Naţională a Lignitului Oltenia S.A. (S.N.L. Oltenia
S.A.), Compania Naţională a Huilei S.A. (CNH S.A.), S.C.
Complexul Energetic Turceni S.A., S.C. Complexul Energetic
Rovinari S.A., alţi operatori;
Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot
furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din
domeniul extracţiei cărbunilor, cuprinse în autorizaţiile
integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-
PRTR);
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
producţiile de cărbune incluse în balanţa energetică, în anuarul
statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către operatorii minelor de cărbune a chestionarului
„Mine_cărbuni”, care se referă atât la activităţile de extracţie, cât şi
la activităţile de manevrare, de procesare şi de stocare;
solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în
autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale
pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile
de mediu şi în diverse alte documente;
94
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unui perimetru minier pot exista
instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor,
prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul
„Mine_cărbuni”, cât şi chestionarul „Surse de ardere de mică
putere_punctuale”.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 1.B.1.a pot reprezenta surse majore
de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea
emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului
3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod
individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează
inventarul, local sau naţional.
1.3.14.1.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii
Amplasamentele perimetrelor miniere, în special a celor în care extracţia
cărbunelui se realizează în sistem carieră reprezintă, în ansamblu, surse de
suprafaţă caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după
caz, surse punctuale dirijate (de exemplu, centrale termice aferente sediului
administrativ, instalaţii de ventilaţie a galeriilor din minele subterane).
În accepţia Ghidului EMEP/EEA şi în conformitate cu clasificarea NFR,
emisiile fugitive asociate activităţilor din minele de cărbune, cod NFR
1.B.1.a, se referă la particule şi la COVnm, emisiile de metan şi de dioxid de
carbon generate de extracţia cărbunelui fiind raportate în inventarele de
gaze cu efect de seră.
În amplasamentul unui perimetru minier există o multitudine de surse
mobile care generează poluanţi specifici motoarelor cu ardere internă, ale
căror emisii se încadrează în alte categorii NFR.
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracţie a
cărbunelui, precum şi diversitatea echipamentelor utilizate necesită
cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare
a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.
95
Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru
această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile
competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau
regional.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele
existente în amplasamentul unei mine de cărbune, adică:
extracţia şi manevrarea cărbunelui, cod NFR 1.A.1.b, însemnând
operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule şi, după caz, de
COVnm, ca de exemplu, pentru o carieră, operaţii de la decaparea
solului vegetal şi decopertarea terenului, forarea şi extragerea
cărbunelui, până la reabilitarea terenului;
funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod
NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul
industrial);
traficul vehiculelor în amplasamentul minei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi
cod NFR 1.A.3.b.iii.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a
combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
În cadrul forumului INVENTARE DE EMISII, se vor stabili grupuri de
discuţii în care vor fi cuprinşi specialişti din cadrul serviciilor de
reglementări şi de monitorizare ale autorităţilor competente pentru protecţia
mediului, şi eventual specialişti în tehnologiile utilizate şi protecţia
mediului.
Realizarea fluxului de date
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui reprezentanţilor
operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind producţia, fazele
procesului tehnologic, caracteristicile şi localizarea amplasamentului/
surselor, echipamente, vehicule, tehnici şi tehnologii utilizate, măsuri
pentru controlul emisiilor, etc.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de
mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care
sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite,
autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite
clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a
răspunsurilor la chestionare.
În cadrul discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII se vor analiza
datele colectate pe baza chestionarelor şi se va defini setul de date care va fi
folosit pentru elaborarea inventarelor.
96
Dat fiind faptul că în amplasamentul unei mine de cărbune există mai multe
categorii de surse de emisie, în cadrul discuţiilor se va dezbate şi încadrarea
activităţilor din amplasamentul unei mine de cărbune în codurile NFR.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de
emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.1.a (Emisii fugitive
generate de combustibili solizi: extracţia şi manevrarea cărbunilor).
Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile
din cadrul unei mine de cărbune, clasificate cu alte coduri NFR sunt
prezentate în procedurile specifice acestora.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
În cazul activităţilor de extracţie a cărbunelui se pot aplica următoarele
metode de estimare a emisiilor fugitive de particule şi de COVnm:
Metode bazate pe ecuaţii pentru calculul factorilor de emisie;
Metode bazate pe factori de emisie predefiniţi.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare mină
în parte şi pentru fiecare operaţie care se realizează în amplasamentul
respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va definitiva în
urma discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII .
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea
calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor,
actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza
calităţii aerului la nivel local, etc. pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei
naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia
Europeană de Mediu.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de lucru.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
operator pe baza completării chestionarelor.
Inventarele de emisii se vor elabora pe baza factorilor de emisie calculaţi cu
ajutorul ecuaţiilor specifice anumitor operaţii, precum şi pe baza factorilor
de emisie prestabiliţi, după caz.
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA referitoare la
nivelul 3 de abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la
minele de suprafaţă (sistem carieră) se va utiliza metodologia US EPA/AP-
42, capitolul 11, subcapitolul 11.9 “Western Surface Coal Mining”
97
Pentru estimarea emisiilor fugitive generate ca urmare a detonării
explozivilor, se va utiliza metodologia US EPA/AP-42, capitolul 13,
subcapitolul 13.3 „Explosives Detonation”.
Pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele subterane se
vor utiliza ecuaţiile şi factorii de emisie indicaţi de US EPA/AP-42,
capitolul 11, subcapitolul 11.9, adecvaţi operaţiilor care se realizează la
minele subterane, ca, de exemplu, stocarea şi întreţinerea haldelor de
cărbune, descărcarea/încărcarea cărbunelui, etc.
În cazul în care în amplasamentul unei mine se efectuează activităţi de
concasare a cărbunelui, pentru estimarea emisiilor de particule se va utiliza
factorul de emisie indicat de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12,
subcapitolul 12.2 „Coke Production”, corectat în funcţie de
existenţa/inexistenţa unui sistem de reţinere a particulelor. În cazul în care
activitatea se desfăşoară în spaţiu deschis, iar concasorul nu este prevăzut
cu o instalaţie de captare a aerului impurificat, emisiile vor fi tratate ca
emisii fugitive generate de o sursă punctuală (nedirijată). În caz contrar,
emisiile vor fi considerate ca fiind generate de o sursă punctuală dirijată.
Pentru estimarea emisiilor de COVnm se vor utiliza factorii de emisie
indicaţi de Ghidului EMEP/EEA, asociaţi nivelului 2 de abordare pentru
minele de suprafaţă şi pentru cele subterane.
Pentru estimarea emisiilor fugitive generate prin antrenarea particulelor ca
urmare a traficului pe drumurile nepavate din perimetrul exploatării
miniere, se va utiliza metodologia US EPA/AP-42, capitolul 13,
subcapitolul 13.2.2 „Unpaved Roads” – conform procedurii din
subcapitolul 4.3.44.8 – „Resuspensia particulelor de pe drumuri”.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o mină de cărbune va
cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul
acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt
aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod
individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii
obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii
Europene, respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
1.B.1.a se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această
categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea
unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor
naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate
pentru diferite scopuri.
98
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi
din cadrul perimetrelor miniere, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea
emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţia
de cărbune cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea
incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul
EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze
incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, suprafeţe
ocupate, cantităţi de sol manevrate, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de
carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,
localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de
date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 1.B.1.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.14.2 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.1.b EMISII
FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI: TRANSFORMAREA
COMBUSTIBILILOR SOLIZI
Această categorie de activităţi se referă la emisiile fugitive generate de
fabricarea cocsului. Emisiile generate de fabricarea propriu-zisă a cocsului,
adică de procesele de ardere aferente cuptoarelor de cocs sunt asociate
activităţilor din categoria NFR 1.A.1.c.
1.3.14.2.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatorii economici care deţin instalaţii de fabricare a cocsului;
Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului – pot furniza date
referitoare la instalaţiile de fabricare a cocsului cuprinse în
99
autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR)
şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
consumurile de cărbune pentru fabricarea cocsului, incluse în balanţa
energetică, precum şi producţia de cocs, incluse în anuarul statistic şi
în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către operatorii instalaţiilor de fabricare a cocsului a
chestionarului „Fabricare cocs”, care include şi cerinţele privind
datele necesare estimării emisiilor fugitive;
solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în
autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Sursele din categoria cod NFR 1.B.1.b sunt asociate surselor din categoria
cod NFR 1.A.1.c care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând în
ansamblu, surse majore de emisii. Ca urmare, este de aşteptat ca operatorii
să deţină date de detaliu privind activitatea. Estimarea emisiilor de poluanţi
se va efectua pe baza nivelului 3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod
individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează
inventarul, local sau naţional.
1.3.14.2.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii
Instalaţiile de fabricare a cocsului (cuptoarele de cocs) au asociate atât
emisii dirijate generate din cuptorul de cocs, cât şi emisii fugitive generate
de diferite operaţii implicate în procesul de fabricare a cocsului.
În accepţia Ghidului EMEP/EEA şi în conformitate cu clasificarea NFR,
emisiile fugitive asociate activităţilor de fabricare a cocsului sunt incluse în
100
codul NFR 1.B.1.b, spre deosebire de emisiile asociate procesului de ardere
pentru cuptoarele de cocs care sunt incluse în codul NFR 1.A.1.c.
Diversitatea operaţiilor din cadrul procesului tehnologic de fabricare a
cocsului, precum şi particularităţile echipamentelor utilizate necesită
cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare
a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.
Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru
această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile
competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau
regional. Elaborarea inventarelor de emisii fugitive se va efectua simultan
cu inventarele de emisii pentru procesele de ardere asociate fabricării
cocsului, urmându-se paşii procedurali descrişi pentru categoria de
activităţi cod NFR 1.A.1.c – Fabricarea combustibililor solizi şi alte
industrii energetice.
Paşii procedurali descrişi în continuare se referă exclusiv la elaborarea
inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.1.b
(Emisii fugitive generate de combustibili solizi: transformarea
combustibililor solizi).
Operaţiile din cadrul fluxului tehnologic de fabricare a cocsului care
generează emisii fugitive sunt:
manevrarea (inclusiv concasarea, dacă aceasta are loc pe
amplasamentul instalaţiei, iar emisiile nu sunt dirijate) şi depozitarea
cărbunelui – emisii de particule de cărbune;
încărcarea cuptorului – emisii de particule de cărbune;
producerea (pierderi prin uşa cuptorului) cocsului, descărcarea
cuptorului şi stingerea cocsului – emisii de particule de cărbune şi de
cocs, emisii de gaze de cocs;
manevrarea şi epurarea gazelor de cocs – emisii de benzen, toluen,
xilen, fenoli, HAP, H2S, HCN, NH3.
Pentru elaborarea inventarelor de emisii fugitive asociate fabricării cocsului
se pot utiliza următoarele metode:
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor;
Metode bazate pe factori de emisie.
În cazul în care operatorii dispun de modele de estimare a emisiilor
specifice instalaţiilor operate, bazate pe caracteristicile constructive ale
instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor,
estimarea emisiilor fugitive pentru fiecare instalaţie va fi efectuată utilizând
modelele specifice.
101
Se recomandă ca operatorii să-şi elaboreze propriile modele de estimare a
emisiilor fugitive specifice fiecărei instalaţii, aceste modele permiţând o
estimare mai precisă a emisiilor decât utilizarea factorilor de emisie.
În cazul în care nu sunt disponibile modele pentru estimarea emisiilor,
emisiile fugitive asociate fabricării cocsului se vor estima prin utilizarea
factorilor de emisie.
Inventarele locale de emisii vor include următoarele categorii de date:
Localizarea surselor de emisie;
Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de
funcţionare a instalaţiilor, inclusiv duratele fazelor tehnologice.
Datele vor fi obţinute de la operatori pe baza completării chestionarelor.
Pentru instalaţiile de fabricare a cocsului pentru care nu sunt disponibile
modele de estimare a emisiilor, determinarea emisiilor fugitive se va
efectua utilizând factorii de emisie furnizaţi de Metodologia US EPA/AP-
42, capitolul 12.2 „Coke Production”, în conformitate cu recomandarea
Ghidului EMEP/EEA referitoare la nivelul 3 de abordare.
Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de
poluanţi atmosferici existente în amplasamentul unităţii industriale,
indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente
acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual,
asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Astfel, inventarul local de emisii fugitive asociate fabricării cocsului va fi
inclus în inventarul local aferent instalaţiei de fabricare a cocsului, alături
de celelalte surse din amplasament:
sursa/sursele de ardere aferente cuptorului de cocs – categorie
activităţi cod NFR 1.A.1.c – Fabricarea combustibililor solizi şi alte
industrii energetice;
sursele mobile reprezentate de funcţionarea utilajelor şi
echipamentelor mobile motorizate, cod NFR 1.A.2.f.ii – Surse
mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul industrial);
sursele mobile reprezentate de traficul vehiculelor în amplasamentul
instalaţiei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii, dacă este
cazul;
sursele de ardere de mică putere, cod NFR 1.A.4, dacă este cazul.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
1.B.1.b se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această
categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea
unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor
102
naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate
pentru diferite scopuri.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi
din cadrul amplasamentelor instalaţiilor de fabricare a cocsului, clasificate
cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de
activităţi (coduri NFR).
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea
incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul
EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze
incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, producţii).
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de
combustibili şi carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale
surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-
o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate
pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 1.B.1.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din
toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.14.3 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.1.c ALTE EMISII
FUGITIVE GENERATE DE COMBUSTIBILI SOLIZI
Activităţile din această categorie au codul NFR 1.B.1.c şi includ toate
sursele care nu sunt luate în considerare în categoriile NFR 1.B.1.a şi
1.B.1.b.. Ghidul EMEP/EEA menţionează că această categorie ar trebui să
fie utilizată numai dacă nu există alte posibilităţi. Totodată, Ghidul
specifică faptul că bunele practici constau în a nu folosi codul NFR 1.B.1.c
pentru clasificarea şi raportarea emisiilor.
În cazul în care se decide utilizarea categoriei NFR 1.B.1.c este necesară
documentarea clară a metodei de estimare a emisiilor şi a factorilor de
emisie.
Ghidul nu indică niveluri 1 sau 2 de abordare pentru estimarea emisiilor de
la aceste surse. În schimb, precizează faptul că pentru nivelul 3 se vor
utiliza factorii de emisie pentru diferite surse incluşi în Metodologia US
EPA/AP-42.
103
1.3.14.4 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIILE COD NFR 1.B.2.a.i ŞI COD
NFR 1.B.2.b EXPLORAREA, PRODUCŢIA, TRANSPORTUL ŢIŢEIULUI
ŞI GAZELOR NATURALE
Activităţile din domeniul ţiţeiului sunt incluse în codul NFR 1.B.2.a.i, iar
cele din domeniul gazelor naturale în codul NFR 1.B.2.b.
În cele două categorii de activităţi sunt incluse emisiile fugitive rezultate
din extracţia, tratarea, încărcarea şi distribuţia ţiţeiului şi gazelor naturale,
luând în considerare atât activităţile care se desfăşoară pe uscat, cât şi cele
care se desfăşoară pe platformele marine. Estimarea emisiilor fugitive
pentru cele două categorii sunt abordate împreună, deoarece tehnicile
utilizate pentru extracţia şi pentru tratarea primară sunt similare pentru ţiţei
şi pentru gaze naturale.
Totodată se precizează că emisiile de la faclele asociate activităţilor de
extracţie şi de tratare ţiţei şi gaze naturale sunt incluse în categoria NFR
1.B.2.c. De asemenea, activitatea de desulfurare a gazelor naturale este
inclusă la categoria cod NFR 1.B.2.a.iv – Rafinare/stocare.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2, referitoare la sursele-cheie indică
faptul că emisiile fugitive asociate extracţiei, tratării, încărcării şi
distribuirii ţiţeiului şi gazelor naturale reprezintă o categorie de surse-cheie
la nivel naţional pentru emisiile de COVnm.
De asemenea, la nivel local, emisiile asociate acestor activităţi pot genera
niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.
Ca urmare, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în
mod individual, în măsura posibilului, pentru fiecare sursă/activitate,
indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.
Sunt luate în considerare următoarele activităţi, indiferent dacă acestea au
loc pe uscat sau pe mare:
emisii fugitive de la câmpurile/platformele marine de extracţie;
stabilizarea ţiţeiului;
regenerarea etilenglicolului;
rezervoarele de stocare asociate facilităţilor de producţie;
încărcarea rezervoarelor;
fluidul (noroiul) de foraj;
apele uzate;
forajele de explorare;
pierderile la transportul în tancurile navale şi din conductele de ţiţei;
pierderile din conductele de gaze, de la staţiile de compresoare şi din
reţea.
104
1.3.14.4.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
S.C. OMV Petrom S.A., Societatea Naţională de Gaze Naturale
Romgaz S.A. (S.N.G.N. Romgaz S.A.), S.C. CONPET S.A. –
proprietarul şi operatorul sistemului naţional de transport al ţiţeiului
brut prin conducte, Societatea Naţională de Transport Gaze
Naturale Transgaz S.A. (SNTGN Transgaz SA) – operatorul
tehnic al sistemului naţional de transport gaze naturale, distribuitori
de gaze naturale licenţiaţi şi autorizaţi (E.ON Gaz România,
GDF SUEZ Energy România), alţi operatori care desfăşoară
activităţi de explorare, extracţie, transport, stocare ţiţei şi/sau gaze
naturale pe teritoriul României;
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.) – care
poate furniza date referitoare la operatorii care deţin licenţe de
explorare şi/sau de extracţie;
Agenţiile regionale/locale pentru protecţia mediului – pot furniza
date referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul
extracţiei şi distribuţiei ţiţeiului şi gazelor naturale, cuprinse în
autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR);
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
producţiile de ţiţei şi de gaze naturale incluse în balanţa energetică,
în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
Dată fiind extinderea spaţială foarte mare a activităţilor de explorare,
extracţie, transport, stocare ţiţei şi/sau gaze naturale pe teritoriul României,
activităţi desfăşurate în principal de marii operatori la nivel naţional, în
vederea colectării datelor este necesară implicarea atât a Agenţiei Naţionale
pentru Protecţia Mediului, cât şi a agenţiilor regionale/locale pentru
protecţia mediului, care vor efectua următoarele activităţi:
transmiterea către operatorii care desfăşoară activităţi de explorare,
extracţie, transport, stocare ţiţei şi/sau gaze naturale a chestionarului
„Explorare_producţie_transport_ţiţei”, respectiv
„Explorare_producţie_transport_gaze naturale” care se referă atât la
activităţile de explorare şi/sau de extracţie, de tratare, de stocare şi de
transport, cât şi la sistemele de ventilare şi facle (cod NFR 1.B.2.c) şi
la instalaţiile de desulfurare a gazelor naturale (cod NFR 1.B.2.a.iv);
105
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru
Protecţia Mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile de
mediu şi în diverse alte documente;
solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la
Institutul Naţional de Statistică şi la ANRM a datelor necesare;
transmiterea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului la
Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului a datelor colectate la nivel
central şi dezagregate pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor
locale de emisii.
Având în vedere că în amplasamentele câmpurilor/platformelor de
explorare/extracţie şi a altor facilităţi pot exista instalaţii de ardere pentru
producerea energiei termice în scopuri tehnologice şi/sau pentru încălzirea
spaţiilor şi prepararea apei calde, operatorilor le vor fi transmise atât
chestionarul „Explorare_producţie_transport_ţiţei” /
„Explorare_producţie_transport_gaze naturale”, cât şi chestionarul „Surse
ardere mică putere_punctuale”. De asemenea, trebuie precizat că activităţile
de explorare/extracţie pot implica funcţionarea unor utilaje mobile
motorizate, precum şi a unor mijloace de transport (nave, vehicule). Ca
urmare, operatorilor le va fi transmis şi chestionarul „Trafic
intern_utilaje_vehicule”.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoriile cod NFR 1.B.2.a.i şi cod NFR 1.B.2.b pot
reprezenta surse majore de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu
privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura
posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod
individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează
inventarul, local sau naţional.
1.3.14.4.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii
Amplasamentele câmpurilor/platformelor marine de explorare/extracţie
ţiţei şi/sau gaze naturale reprezintă, în ansamblu, surse de suprafaţă
caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după caz, surse
punctuale dirijate (de exemplu: centrale termice, instalaţii stripare, instalaţii
de desulfurare gaze naturale, facle, etc.).
106
Sistemele pentru transportul şi distribuţia ţiţeiului/gazelor naturale includ:
surse liniare (traseele conductelor de ţiţei şi ale conductelor de mare/medie
presiune pentru gaze naturale), surse punctuale (terminale, staţii de
comprimare, etc.), surse de suprafaţă (reţele de distribuţie gaze naturale).
În accepţia Ghidului EMEP/EEA şi în conformitate cu clasificarea NFR,
emisiile fugitive asociate activităţilor de explorare/extracţie/transport ţiţei
şi/sau gaze naturale, coduri NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b, se referă la COVnm,
emisiile de metan şi de dioxid de carbon fiind raportate în inventarele de
gaze cu efect de seră.
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracţie şi
transport ţiţei/gaze naturale, precum şi diversitatea echipamentelor utilizate
necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, impunându-se
implicarea directă a operatorilor în procesul de estimare a emisiilor.
Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru
această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile
competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel naţional, local
şi/sau regional.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele
existente în amplasamentul unui/unei câmp/platforme marine de
explorare/extracţie sau al altei facilităţi, adică:
explorarea/extracţia, tratarea, transportul ţiţeiului (cod NFR
1.B.2.a.i) şi gazelor naturale (cod NFR 1.B.2.b), însemnând operaţii
cărora le sunt asociate emisii fugitive de COVnm;
sistemele de ventilare şi faclele asociate extracţiei ţiţeiului/gazelor
naturale, cod NFR 1.B.2.c;
instalaţiile de desulfurare a gazelor naturale, cod NFR 1.B.2.a.iv;
funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod
NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul
industrial);
traficul vehiculelor în amplasamentul exploatării, cod NFR 1.A.3.b.ii
şi cod NFR 1.A.3.b.iii;
traficul naval în perimetrul platformei marine, cod NFR 1.A.3.d.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a
combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
Se recomandă ca pentru marii operatori din România (S.C. OMV Petrom
S.A., SNGN Romgaz S.A., S.C. CONPET S.A., SNTGN Transgaz S.A.,
E.ON Gaz România, GDF SUEZ Energy România, alţi mari operatori
licenţiaţi şi autorizaţi) să se creeze contacte la nivel central care să
faciliteze obţinerea datelor necesare de la fiecare punct de lucru, a datelor
107
referitoare la sistemele naţionale de transport al ţiţeiului brut prin conducte
şi al gazelor naturale, precum şi a celor referitoare la reţelele de distribuţie
a gazelor naturale la consumatorii finali.
Realizarea fluxului de date
Reprezentanţii autorităţii de mediu la nivel central în cazul marilor
distribuitori/furnizori de combustibili şi la nivel local în cazul celorlalţi
operatori vor prezenta şi distribui acestora chestionarele de colectare a
datelor privind producţia, fazele procesului tehnologic, caracteristicile şi
localizarea amplasamentului/surselor, echipamente, mijloace de transport,
tehnici şi tehnologii utilizate, măsuri pentru controlul emisiilor, etc.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de
mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care
sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite,
autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite
clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a
răspunsurilor la chestionare.
Grupul de discuţii va analiza datele colectate pe baza chestionarelor şi va
face recomandări referitoare la setul de date care va fi folosit pentru
elaborarea inventarelor. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va
asigura dezagregarea datelor pe judeţe, în vederea elaborării inventarelor
locale.
Dat fiind faptul că în amplasamentele exploatărilor de ţiţei/gaze naturale şi
ale altor facilităţi există mai multe categorii de surse de emisie, grupul de
discuţii va verifica încadrarea activităţilor din amplasament în codurile
NFR.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de
emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b
(Extracţia, tratarea, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale).
Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile
din cadrul unei exploatări de ţiţei/gaze naturale, clasificate cu alte coduri
NFR sunt prezentate în procedurile specifice acestora.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
În cazul activităţilor de extracţie, tratare, transport ţiţei şi gaze naturale se
pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor fugitive de COVnm:
Metode bazate pe modelarea emisiilor pe procese;
Metode bazate pe factori de emisie predefiniţi;
Metode bazate pe bilanţuri de masă.
108
Utilizarea metodelor bazate pe modelarea emisiilor pe procese implică
existenţa, la nivelul fiecărei exploatări/facilităţi în parte, a unui model de
estimare a emisiilor fugitive de COVnm specific proceselor tehnologice şi
operaţiilor care se efectuează, luând în considerare particularităţile
echipamentelor şi instalaţiilor utilizate. Se precizează că operatorul va
trebui să prezinte modelul propriu de estimare a emisiilor, inclusiv
fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a acestuia.
În vederea asigurării unei abordări unitare a inventarelor de emisii pentru
activităţile de extracţie, tratare, transport ţiţei şi gaze naturale se recomandă
ca autorităţile pentru protecţia mediului să solicite operatorilor elaborarea
modelelor proprii pentru estimarea emisiilor.
Metodele bazate pe factori de emisie predefiniţi pot fi utilizate atunci când
nu sunt disponibile modele de emisii. Metodele bazate pe factori de emisie
pot avea grade de detaliu diferite, în funcţie de datele disponibile la nivelul
fiecărei exploatări/facilităţi.
Metodele bazate pe bilanţuri de masă sunt aplicabile pentru estimarea
emisiilor de COVnm generate de transportul şi distribuţia gazelor naturale.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare
exploatare/facilitate în parte şi, în măsura posibilului, pentru fiecare
operaţie/proces care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea
metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul discuţiilor purtate pe
forumul INVENTARE EMISII, în funcţie de datele şi de informaţiile
disponibile.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea
calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor,
actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza
calităţii aerului la nivel local, etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei
naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia
Europeană de Mediu.
Pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile din categoriile
cod NFR 1.B.2.a.i şi 1.B.2.b se vor avea în vedere următoarele surse:
Amplasamente ale perimetrelor în care se efectuează activităţi de
explorare şi/sau de extracţie ţiţei/gaze naturale: forare, extracţie,
tratare, stocare, încărcare în mijloace de transport, etc.;
Terminale ţiţei/gaze naturale;
Staţii de comprimare gaze naturale;
Transport ţiţei/gaze naturale prin conducte;
Distribuţie gaze naturale la consumatori finali.
109
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Localizarea surselor de emisie;
Emisiile anuale (lunare) la care este ataşat regimul de lucru.
Localizările surselor de emisie vor fi obţinute de la operator pe baza
completării chestionarelor.
În cazul în care operatorul dispune de modelul propriu pentru estimarea
emisiilor, emisiile vor fi determinate conform acestui model, pentru fiecare
proces/operaţie/echipament/instalaţie.
În cazul în care operatorul nu dispune de propriul model, pentru estimarea
emisiilor se vor utiliza factorii de emisie predefiniţi.
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA referitoare la
nivelul 3 de abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de COVnm de la
exploatările de ţiţei/gaze naturale, în cazul în care nu se dispune de alte
surse de informaţii, se pot utiliza:
Pentru instalaţii de extracţie a ţiţeiului şi a gazelor naturale, relaţia:
YXNanMgCOVtotali 5,81,12,40)/( (1.3)
unde:
N = numărul de instalaţii (câmpuri, platforme)
X = producţia de gaze naturale (milioane de Nm3/an)
Y = producţia de ţiţei (milioane de Mg/an)
Se poate presupune o compoziţie a COVtotali de 75% metan şi de 25%
COVnm.
Pentru instalaţii de extracţie individuală a gazelor naturale: factorii de
emisie din Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele
3-7, 3-8, 3-9 şi 3-10.
Pentru instalaţii de extracţie individuală a ţiţeiului: factorii de emisie din
Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele 3-11, 3-12
şi 3-13.
Pentru alte instalaţii şi echipamente: factorii de emisie din Ghidul
EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a.i + 1.B.2.b, tabelele 3-14 ÷ 3-21.
Factorii de emisie din tabelele menţionate mai sus presupun cunoaşterea
proceselor la nivelul fiecărui amplasament. Aceştia au un grad ridicat de
incertitudine, indicând diferenţe foarte mari între ţări. Ca urmare, aceşti
factori de emisie trebuie utilizaţi cu foarte mare atenţie, recomandându-se
ca aceştia să fie stabiliţi în urma consultărilor de pe forumul INVENTARE
110
EMISII la care să fie implicaţi alături de reprezentanţii autorităţilor pentru
protecţia mediului şi experţi în domeniu.
Se recomandă estimarea emisiilor rezultate de la stocarea ţiţeiului
(rezervoarele de la terminalele de ţiţei) cu ajutorul programului de calcul
TANKS Emissions Estimation Software (TANKS) bazat pe procedurile
de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 – Liquid Storage Tanks al
Metodologiei US EPA/AP-42 “Compilation of Air Pollutant Emission
Factors, AP-42”, disponibil la adresa
http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/.
În cazul în care nu se dispune de date adecvate utilizării nivelului 3 de
abordare se va aplica nivelul 2 de abordare, utilizând factorii de emisie
globali indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, Capitolul 1.B.2.a + 1.B.2.b,
tabelele 3-3 ÷ 3-6.
Se va acorda o atenţie deosebită modului de utilizare a factorilor de emisie
recomandaţi pentru a se evita dubla luare în considerare a emisiilor.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o exploatare de ţiţei/gaze
naturale va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în
amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor
cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în
mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Amplasamentele acestor exploatări vor fi tratate ca surse de suprafaţă
peste care se pot suprapune, după caz, surse punctuale dirijate (de
exemplu: centrale termice, instalaţii stripare, instalaţii de desulfurare gaze
naturale, facle, etc.) sau nedirijate (de exemplu: încărcare ţiţei în mijloace
de transport).
Inventarele locale de emisii pentru sistemele pentru transportul şi
distribuţia ţiţeiului/gazelor naturale vor include toate sursele aferente:
traseele conductelor de ţiţei şi ale conductelor de mare/medie presiune
pentru gaze naturale, terminalele de ţiţei/gaze naturale, staţiile de
comprimare gaze naturale, reţelele de distribuţie gaze naturale la
consumatorii finali. Vor fi incluse, după caz, şi alte surse existente în
diferite amplasamente ale unora dintre facilităţi, indiferent de clasificarea
NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi
tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii
caracteristici. Emisiile generate de reţelele de distribuţie a gazelor
naturale la consumatorii finali din localităţi vor fi tratate ca surse de
suprafaţă asociate perimetrelor intravilane construite. Terminalele de ţiţei
care nu se află în perimetrul unei exploatări petroliere şi care ocupă o
suprafaţă mare vor fi tratate ca surse de suprafaţă.
111
Se precizează că emisiile de COVnm asociate reţelelor de transport şi
distribuţie a gazelor naturale pot fi estimate prin bilanţuri de masă. Astfel,
prin bilanţuri de masă se vor putea calcula pierderile de gaze naturale ca
urmare a transportului pe anumite secţiuni. Aceste pierderi pot fi
echivalate cu emisiile de gaze naturale în atmosferă. Cunoscând
compoziţia gazelor naturale (conform analizelor care se efectuează), la
pierderile calculate se aplică procentul corespunzător conţinutului de
COVnm, rezultând emisiile de COVnm în atmosferă. Rezultatele se exprimă
în unităţi de masă pentru anul de inventariere.
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii
obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii
Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR
1.B.2.a.i şi cod NFR 1.B.2.b se vor elabora prin cumularea inventarelor
locale pentru această categorie. Această abordare prezintă o serie de
avantaje majore: asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a
transparenţei inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei
între raportările efectuate pentru diferite scopuri.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi
din cadrul exploatărilor de ţiţei/gaze naturale, clasificate cu alte coduri
NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri
NFR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţia
de ţiţei şi de gaze naturale cu datele corespunzătoare din statisticile
naţionale.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea
incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul
EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze
incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, suprafeţe
ocupate, cantităţi manevrate, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de
combustibili/carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale
surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-
112
o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate
pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile
de activităţi cod NFR 1.B.2.a.i şi cod NFR 1.B.2.b vor fi incluse în
inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care
va fi elaborat un raport unitar.
1.3.14.5 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.a.iv
RAFINARE/STOCARE
În cadrul unei rafinării de ţiţei există patru tipuri principale de procese de
producţie:
Procese de separare – separarea ţiţeiului în fracţii cu punct de
fierbere comun, prin trei procese de separare: distilare atmosferică,
distilare în vid şi recuperarea produselor de capăt uşoare (procesarea
gazelor);
Procese de conversie – conversia unor componente ca păcura, alte
produse petroliere grele, produse de capăt uşoare în benzină şi în alte
fracţii uşoare (kerosen, motorină). Procesele de conversie sunt:
cracarea, cocsarea, reducerea vâscozităţii, polimerizarea şi alchilarea,
izomerizarea şi reformarea;
Procese de tratare – au rolul de a stabiliza şi a îmbunătăţi produsele
petroliere. Procesele de tratare sunt: desalinizarea, hidrodesulfurarea,
hidrotratarea, desulfurarea chimică şi eliminarea gazelor acide,
dezasfaltarea;
Manevrarea ţiţeiului şi a produselor de rafinare – include operaţii de
stocare, amestecare, încărcare, descărcare.
Pe lângă procesele de producţie propriu-zise, în cadrul unei rafinării se
desfăşoară o serie de procese auxiliare, care constau, în principal, din:
Producerea de energie termică şi electrică – cazane, turbine cu gaz;
Epurarea apelor uzate – instalaţii de preepurare şi de epurare;
Producerea de hidrogen – instalaţii pentru generarea hidrogenului;
Recuperarea sulfului din gazele de rafinărie – instalaţii de recuperare
a sulfului elementar din gazele de rafinărie.
Procesele care generează emisii asociate categoriei de surse 1.B.2.a.iv
Rafinare şi stocare sunt reprezentate de sursele din cadrul unei rafinării,
altele decât cele de ardere, care sunt tratate în Capitolul 1.A.1.b „Rafinarea
ţiţeiului” al Ghidului EMEP/EEA, şi anume:
procesele de separare, care au asociate atât emisii din arderi
(Capitolul 1.A.1.b al Ghidului), cât şi emisii din proces;
113
procesele de conversie, care au asociate atât emisii din arderi
(Capitolul 1.A.1.b al Ghidului), cât şi emisii din proces;
procesele de tratare, care au asociate emisii din proces;
procesele de manevrare, care au asociate emisii difuze/fugitive.
Sursele de emisii fugitive sunt constituite de pierderile de vapori de
hidrocarburi de la echipamentele de proces şi de evaporarea hidrocarburilor
de pe suprafeţe deschise. Sursele de emisii fugitive sunt reprezentate de
valve de toate tipurile, flanşe, neetanşeităţi la pompe şi la compresoare,
echipamente pentru reducerea presiunii, scurgeri de proces, rezervoare de
stocare, turnuri de răcire, separatoare de produse petroliere/apă. Din clasa
emisiilor difuze fac parte emisiile fugitive care apar ca urmare a scurgerilor
din componente aflate sub presiune.
Emisiile de la faclele asociate activităţilor de rafinare a ţiţeiului sunt incluse
în categoria NFR 1.B.2.c, emisiile asociate activităţilor de distribuire a
produselor petroliere din amplasamentul rafinăriei sunt incluse în categoria
cod NFR 1.B.2.a.v, iar emisiile asociate suflării asfaltului sunt incluse în
categoria cod NFR 3.C.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică
faptul că, începând cu anul 2008, sursele asociate proceselor tehnologice de
rafinare a ţiţeiului nu mai reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel
naţional.
Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ
redusă la cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste
emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.
De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoria avută în
vedere sunt instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC, reprezentând
surse majore de emisii.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie
elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la
care se elaborează inventarul.
Datele specifice privind activitatea cod NFR 1.B.2.a.iv sunt reprezentate de
cantităţile de ţiţei/produse intermediare procesate, stocate şi manevrate,
tipurile de rezervoare de stocare, precum şi de volumele de apă de răcire,
volumele de apă uzată epurată, numărul de componente generatoare de
emisii fugitive/difuze (valve, flanşe, etc.).
1.3.14.5.1 Surse de date, colectarea datelor, nivelul de abordare
Sursele de date, colectarea datelor şi nivelul de abordare sunt aceleaşi ca
cele descrise pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.1.b – Rafinarea
ţiţeiului.
114
1.3.14.5.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii
Elaborarea inventarelor de emisii fugitive se va efectua simultan cu
inventarele de emisii pentru procesele de ardere asociate rafinării ţiţeiului,
urmându-se paşii procedurali descrişi pentru categoria de activităţi cod
NFR 1.A.1.b – Rafinarea ţiţeiului .
Paşii procedurali descrişi în continuare se referă exclusiv la elaborarea
inventarelor de emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.2.a.iv
(Rafinare/Stocare).
Pentru elaborarea inventarelor de emisii fugitive asociate rafinării ţiţeiului
se pot utiliza următoarele metode:
Metode bazate pe măsurări directe – aplicabile în cazul în care sunt
implementate sisteme de monitorizare continuă a emisiilor la sursele
dirijate de evacuare a poluanţilor rezultaţi din procese (cracare
catalitică – unitate regenerare catalizatori, cocsare, instalaţie
recuperare sulf, unitate tratare gaze de coadă, etc.);
Metode bazate pe bilanţuri de masă – aplicabile pentru estimarea
emisiilor de SO2;
Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea
emisiilor poluanţilor relevanţi de la sursele dirijate şi pentru
estimarea emisiilor fugitive;
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru
estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de procesele de
rafinare a ţiţeiului (inclusiv emisii difuze/fugitive).
Datele provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru
elaborarea inventarelor de emisii, doar în condiţiile respectării criteriilor de
calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN
14181:2004.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru
elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare
respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru
estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru sursele la care nu se efectuează
monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt
monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin
utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza bilanţului de masă
pentru SO2 şi pe baza factorilor de emisie pentru restul poluanţilor.
Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a
emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive
ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor.
115
Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât
utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al
acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de
estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a
acestuia.
Metoda de estimare a emisiilor va fi analizată în cadrul grupului de discuţii
de pe forumul INVENTARE DE EMISII.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea
calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor,
actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza
calităţii aerului la nivel local, etc. pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei
naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia
Europeană de Mediu.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de
funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
operator pe baza completării chestionarelor.
În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru sursele la care se efectuează
monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice
orare de valori ale emisiilor pentru toţi poluanţii monitorizaţi continuu,
generate pentru întregul an de inventariere.
Pentru sursele la care nu se efectuează monitorizare continuă a emisiilor,
precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, operatorii
care deţin/vor deţine modele proprii de estimare a emisiilor vor furniza
emisiile anuale/lunare împreună cu regimul de funcţionare a instalaţiilor,
pentru fiecare echipament/instalaţie/activitate.
Pentru rafinăriile deţinute de operatori care nu dispun de un model propriu
pentru estimarea emisiilor se vor folosi metodele bazate pe factori de
emisie, inclusiv, după caz, a celor puşi la dispoziţie de furnizorul de
echipamente.
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA, estimarea
emisiilor prin abordarea de nivel 3 se va realiza pentru fiecare proces, luând
în considerare detaliile procesului şi ale componentelor echipamentelor,
precum şi sistemele pentru reducerea emisiilor.
116
Estimarea emisiilor pentru procese tehnologice pe baza factorilor de
emisie
Distilarea în vid (Sistemele de condensare ale coloanei de distilare în vid)
Se va utiliza factorul de emisie pentru COVtotali indicat de metodologia US
EPA/AP-42, Capitolul 5.1 „Petroleum Refining”. Emisia de COVnm
reprezintă cca. 99% din masa emisiei de COVtotali.
Date necesare: cantitatea de materie primă procesată prin distilare în vid.
Cracarea catalitică în pat fluidizat – Unitatea de regenerare catalizatori
Se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009,
Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-2, luând în considerare sistemul pentru
reducerea emisiilor şi eficienţa acestuia (tabelul 3-7).
Date necesare: cantitatea de materie primă procesată.
Reformarea catalitică
Se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009,
Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-3.
Date necesare: cantitatea de materie primă procesată.
Cocsarea în pat fluidizat
Se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009,
Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul 3-4. Pentru estimarea emisiilor se vor lua în
considerare, după caz, eficienţele sistemelor pentru reducerea emisiilor.
Date necesare: cantitatea de materie primă procesată.
Estimarea emisiilor pentru instalaţia de recuperare sulf
Estimarea emisiilor pentru instalaţiile de recuperare sulf poate fi efectuată
prin mai multe metode.
O metodă simplă ar putea fi cea bazată pe utilizarea factorilor de emisie
indicaţi de Ghid pentru nivelul 2 de abordare (Capitolul 1.B.2.a.iv, tabelul
3-5), dar aceasta ar putea conduce la erori foarte mari deoarece nu ia în
considerare toate detaliile referitoare la procese/echipamente, factorii de
emisie fiind caracteristici utilizării unei unităţi de recuperare a sulfului cu
numai două trepte Claus.
În acest context trebuie menţionat că rafinăriile din România sunt în plin
proces de modernizare a instalaţiilor de recuperare a sulfului prin
suplimentarea unităţilor Claus şi/sau montarea de instalaţii de tratare a
gazelor de coadă (rezultate de la unităţile Claus), în vederea atingerii
nivelurilor de SO2 în emisie prin aplicarea celor mai bune tehnici indicate
de Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru
rafinăriile de ţiţei şi de gaze.
117
Ca urmare, se recomandă ca, pentru estimarea emisiilor de SO2 de la
unităţile de recuperare sulf să se utilizeze una dintre metodele bazate pe:
Bilanţul de masă al sulfului prin modelarea proceselor pe baza
datelor specifice fiecărei instalaţii în parte (Capitolul 1.B.2.a.iv al
Ghidului, subcapitolul 3.3.2.2);
Măsurarea continuă a concentraţiilor de SO2 şi a parametrilor fizici ai
emisiilor (debit volumetric, temperatură, viteză) la coşul de evacuare
a gazelor după tratarea finală, cu respectarea criteriilor de calitate
prevăzute prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN
14181:2004;
Concentraţiile maxime de SO2 şi debitele volumetrice ale emisiilor,
garantate de furnizorul de echipamente sau de proiectant.
Metoda care va fi utilizată se va stabili împreună cu operatorul, în funcţie
de particularităţile instalaţiei şi de disponibilitatea datelor. Operatorul va
furniza autorităţii pentru protecţia mediului datele privind emisiile şi o
scurtă descriere a metodei şi a datelor utilizate pentru estimarea emisiilor.
Estimarea emisiilor asociate stocării ţiţeiului şi produselor petroliere
Ghidul EMEP/EEA recomandă estimarea emisiilor de COVnm rezultate de
la stocarea ţiţeiului şi a produselor petroliere rafinate cu ajutorul
programului de calcul TANKS Emissions Estimation Software (TANKS)
bazat pe procedurile de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 – Liquid
Storage Tanks al Metodologiei US EPA/AP-42 “Compilation of Air
Pollutant Emission Factors, AP-42”, disponibil la adresa
http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/.
Estimarea emisiilor asociate sistemului de drenare din cadrul unei
rafinării
Emisiile se estimează cu relaţia:
NhkgE 032,0)/( (1.4)
unde:
N = numărul de drenuri neetanşate din cadrul sistemului de drenare.
În cazul în care numărul total de drenuri este necunoscut, se poate
considera un dren ca fiind un număr de 2,6 drenuri pe pompă în zonele de
procesare.
Estimarea emisiilor asociate separatoarelor de produse petroliere din
cadrul unei rafinării
Emisiile depind de tipul de separator şi se estimează cu relaţia:
apasep VFEkgE )( (1.5)
118
unde:
FEsep = factorul de emisie pe tip de separator, conform tabelului 3-9 din
Capitolul 1.B.2.a.iv al Ghidului
Vapă = volumul de apă uzată pretratată în separator (m3)
Estimarea emisiilor fugitive asociate componentelor sub presiune din
cadrul unei rafinării
Estimarea emisiilor generate de pierderi prin neetanşeităţi ale
echipamentelor/instalaţiilor (flanşe, pompe, etc.) se efectuează prin
utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de Ghid (Capitolul 1.B.2.a.iv,
tabelul 3-10).
Estimarea emisiilor fugitive asociate turnurilor de răcire
Estimarea emisiilor de la turnurile de răcire se va efectua utilizând factorii
de emisie indicaţi de Metodologia US EPA/AP-42 în subcapitolul 5.1
Petroleum Refining, şi anume:
fără sisteme pentru reducerea emisiilor: 0,7 kg/106 litri apă de răcire;
cu sisteme pentru reducerea emisiilor: 0,08 kg/106 litri apă de răcire.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru sursele asociate
activităţilor cod NFR 1.B.2.a.iv din cadrul unei rafinării va fi inclus în
inventarul local pentru activităţile cod NFR 1.A.1.b, astfel încât inventarul
local pentru o rafinărie va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici
existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a
activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi
prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
În acest context se precizează că, deşi Ghidul denumeşte subgrupa 1.B
„Emisii fugitive generate de combustibili şi carburanţi”, în categoria cod
NFR 1.B.2.a.iv sunt incluse şi emisii dirijate (de exemplu, emisiile de la:
instalaţiile de cracare catalitică – unităţile de regenerare catalizatori,
instalaţiile de recuperare sulf, etc.).
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
1.B.2.a.iv se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această
categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind
119
consumurile de combustibil cu datele corespunzătoare din statisticile
naţionale.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea
incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul
EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze
incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri, date de
monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (materii prime procesate,
producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,
localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de
date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 1.B.2.a.iv vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din
toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.14.6 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.a.v
DISTRIBUIREA PRODUSELOR PETROLIERE
Sursele ale căror emisii sunt generate de activităţile de distribuţie a
produselor petroliere (în special benzina), incluse în categoria cod NFR
1.B.2.a.v sunt:
staţiile de livrare din cadrul rafinăriilor, care includ umplerea
mijloacelor de transport în amplasamentul rafinăriei;
transportul şi depozitarea, care includ emisiile de la mijloacele de
transport, de la umplerea mijloacelor de transport şi a rezervoarelor
de stocare, de la terminale şi de la depozitele de produse petroliere;
staţiile de livrare de la terminale;
staţiile de distribuţie pentru populaţie (benzinării), unde principalele
emisii provin de la rezervoarele de benzină (umplere, respiraţie,
golire) şi de la umplerea rezervoarelor autovehiculelor.
Poluantul relevant este reprezentat de compuşii organici volatili (COVnm).
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică
faptul că sursele asociate activităţilor de distribuire a produselor petroliere
nu reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.
Deşi emisiile de poluanţi aferente acestor surse au o contribuţie relativ
redusă la cantităţile de poluanţi emise la nivel naţional, la nivel local aceste
emisii pot genera niveluri semnificative de poluare a aerului înconjurător.
120
De asemenea, trebuie menţionat faptul că sursele din categoria avută în
vedere au o răspândire foarte mare pe teritoriul ţării.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie
elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la
care se elaborează inventarul.
Datele specifice privind activităţile cod NFR 1.B.2.a.v sunt reprezentate de
cantităţile de produse petroliere stocate şi manevrate, de tipurile de
rezervoare de stocare, de sistemele de încărcare/descărcare a produselor, de
mijloacele de transport, precum şi de sistemele pentru recuperarea vaporilor
de hidrocarburi.
1.3.14.6.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatorii economici ai rafinăriilor;
Operatorii economici ai terminalelor şi ai depozitelor de produse
petroliere;
Operatorii economici ai staţiilor de distribuţie pentru populaţie;
Serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru Protecţia
Mediului – pot furniza date referitoare la activităţile de distribuţie a
produselor petroliere, cuprinse în autorizaţiile/autorizaţiile integrate
de mediu şi în diverse raportări;
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
producţiile, importul, exportul şi vânzările de produse petroliere,
incluse în balanţa energetică, în anuarul statistic şi în alte anchete
statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, Agenţiile locale pentru Protecţia Mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către operatori şi către transportatori a chestionarului
„Distribuire produse petroliere”, cu excepţia operatorilor rafinăriilor,
deoarece chestionarul „Rafinării” include şi necesarul de date pentru
activităţile de stocare şi de livrare;
solicitarea la serviciile Reglementări a datelor de interes cuprinse în
autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte
raportări;
121
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unui terminal/depozit de produse
petroliere sau al unei staţii de distribuire produse petroliere pentru populaţie
poate funcţiona o instalaţie de ardere, operatorilor (cu excepţia celor ai
rafinăriilor) le vor fi transmise atât chestionarul „Distribuire produse
petroliere”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Dată fiind existenţa la nivel naţional a unui număr mare de surse aferente
stocării şi manevrării produselor petroliere, dintre care unele pot fi
importante la nivel local, iar operatorii deţin date de detaliu privind
activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura
posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod
individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează
inventarul, local sau naţional.
1.3.14.6.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui operatorilor
chestionarele de colectare a datelor privind activitatea, localizarea surselor,
tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de
mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care
sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite,
autoritatea de mediu va solicita clarificări, în urma clarificărilor rezultând
forma finală a răspunsurilor la chestionare.
Se precizează că pentru rafinării, colectarea datelor se va efectua în cadrul
procedurii pentru activităţile din categoria cod NFR 1.A.1.b Rafinarea
ţiţeiului.
Estimarea emisiilor se va efectua prin utilizarea factorilor de emisie
specifici fiecărei operaţii care se efectuează în amplasamentul fiecărei
unităţi.
122
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea
calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor,
actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza
calităţii aerului la nivel local, etc. pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei
naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia
Europeană de Mediu.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de desfăşurare a
activităţilor.
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA, estimarea
emisiilor se va realiza pentru fiecare operaţie specifică activităţilor de
distribuire a produselor petroliere (umplere rezervoare stocare, umplere
mijloace de transport, stocare, umplere rezervoare vehicule) luând în
considerare volumele de produse stocate şi vehiculate, caracteristicile
echipamentelor, tehnicile utilizate, precum şi sistemele pentru reducerea
emisiilor.
Estimarea emisiilor de la rezervoarele pentru stocarea produselor
petroliere din cadrul rafinăriilor, a unor terminale şi a altor unităţi de
distribuire a produselor petroliere care sunt dotate cu rezervoare de tipul
celor din rafinării
Ghidul EMEP/EEA recomandă, pentru calculul emisiilor de COVnm de la
rezervoarele de stocare a produselor petroliere, modelul US EPA TANKS
Emissions Estimation Software
(http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/).
Modelul TANKS necesită informaţii privind construcţia rezervorului de
stocare şi privind lichidul stocat. Programul elaborează un raport asupra
emisiilor de COVnm estimate. Programul utilizează o bază de date de peste
100 substanţe chimice organice lichide şi o bază de date meteorologice
pentru mai mult de 240 oraşe din S.U.A. El are capacitatea de a estima
emisiile de la stocarea ţiţeiului şi a unor produse petroliere rafinate, precum
şi de a calcula emisiile pentru fiecare compus dintr-un amestec căruia i se
cunoaşte compoziţia.
Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt:
tipul de rezervor: subteran, suprateran, orizontal, vertical;
caracteristici constructive rezervoare supraterane: vertical cu capac
fix, orizontal cu capac fix (pot fi rezervoare subterane sau
supraterane), cu capac flotant extern, cu capac flotant intern, cu
capac flotant extern dotat cu un capac fix sub formă de dom;
123
informaţii privind amplasarea rezervorului: număr de identificare,
oraşul, compania;
date pentru rezervoare verticale cu capac fix: înălţime totală,
diametru, înălţime maximă lichid, înălţime medie lichid, volum de
lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus,
încălzit/neîncălzit, culoare, tip capac (dom sau con), înălţime capac,
rază capac în formă de dom, pantă capac conic;
date pentru rezervoare orizontale cu capac fix: lungime totală,
diametru, volum de lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum
anual de lichid introdus, poziţionare (subteran/suprateran),
încălzit/neîncălzit, culoare;
date pentru rezervoare cu capac flotant extern: diametru, volum de
lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus,
condiţii interne pereţi (ruginiţi/neruginiţi), culoare, construcţie
(sudat/nituit), tipuri etanşeizare primară şi secundară (mecanică,
etanşeizare lichid, etanşeizare vapori), tip capac (ponton/punte
dublă), categorie fitinguri (tipică/specifică);
date pentru rezervoare cu capac flotant intern: diametru, volum de
lucru, număr de umpleri/goliri pe an, volum anual de lichid introdus,
capac autoportant (da/nu), număr şi diametru coloane de sprijin
capac, condiţii interne pereţi (ruginiţi/neruginiţi), culoare, tipuri
etanşeizare primară şi secundară (mecanică, etanşeizare lichid,
etanşeizare vapori), detalii constructive capac tip punte dublă;
date meteorologice: temperatura medie zilnică, temperaturile medii
anuale minimă şi maximă, viteza medie a vântului, insolaţia medie
anuală, presiunea atmosferei;
tipul de lichid stocat (produse petroliere distilate, ţiţei).
Programul furnizează următoarele date:
emisii generate de respiraţia rezervoarelor;
emisii generate de umplerea rezervoarelor;
emisii generate de extragerea lichidului din rezervor;
emisii generate de pierderile prin neetanşeităţi, fitinguri, etc.
Emisiile de COVnm se vor estima cu modelul TANKS pentru rezervoarele
de stocare de la rafinării, de la terminale petroliere şi de la alte unităţi de
stocare/distribuire produse petroliere care utilizează rezervoare de tipurile
indicate mai sus.
Estimarea emisiilor pentru activităţi de distribuire a produselor petroliere
şi pentru activităţi de stocare şi manevrare produse petroliere la staţiile de
distribuire pentru populaţie
124
Activităţile avute în vedere sunt:
încărcarea cu produse petroliere, la rafinării, terminale, depozite, a
mijloacelor de transport: autocisterne, cisterne cale ferată, nave
cisternă, barje;
activităţi din amplasamentele staţiilor de distribuire produse
petroliere pentru populaţie: umplere rezervoare, stocare (respiraţie
rezervoare), umplere rezervoare autovehicule (inclusiv pierderi
produs).
Emisiile de COVnm generate de încărcarea mijloacelor de transport se vor
estima cu factorii de emisie asociaţi nivelului 2 de abordare, conform
Ghidului EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v, tabelele 3-2 ÷ 3-7. Se
vor utiliza factorii de emisie caracteristici sistemelor de încărcare utilizate.
Emisiile de COVnm generate de activităţile de la staţiile de distribuire
pentru populaţie se vor estima cu factorii de emisie asociaţi nivelului 2 de
abordare, conform Ghidului EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v,
tabelele 3-8 ÷ 3-11.
Factorii de emisie din tabelele 3-8 ÷ 3-11 depind de presiunea reală de
vapori (TVP), adică presiunea de vapori la încărcare, aceasta depinzând de
temperatura de încărcare. Mărimea TVP se defineşte astfel:
BATRVPTVP 10 (1.6)
unde:
A = 0,000007047 x RVP + 0,0132
B = 0,0002311 x RVP – 0,5236
T = temperatura medie anuală de încărcare (°C)
RVP = presiunea de vapori Reid (kPa)
Temperatura medie de încărcare poate fi considerată a fi egală cu
temperatura medie anuală a aerului.
Pentru activităţile de încărcare a mijloacelor de transport şi pentru cele de
la staţiile de distribuire pentru populaţie, la estimarea emisiilor vor fi luate
în considerare, după caz, eficienţele sistemelor de recuperare a vaporilor de
hidrocarburi, indicate de operatori (conform documentaţiilor tehnice ale
echipamentelor elaborate de furnizori). În cazul în care nu sunt disponibile
astfel de date se vor utiliza eficienţele de recuperare indicate de Ghidul
EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.a.v, tabelele 3-13 ÷ 3-16.
Date necesare:
încărcare mijloace de transport: volumul de produs transferat, tehnica
de transfer, tehnica pentru recuperarea vaporilor;
125
staţiile de distribuire pentru populaţie: volumele de produse vândute
anual, tehnicile pentru recuperarea vaporilor, temperatura medie
anuală a aerului, presiunea de vapori Reid a produselor distribuite (în
special benzină).
Se precizează că inventarul local de emisii pentru sursele asociate
activităţilor cod NFR 1.B.2.a.v din cadrul unei rafinării va fi inclus în
inventarul local pentru activităţile cod NFR 1.A.1.b, astfel încât inventarul
local pentru o rafinărie va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici
existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a
activităţilor cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi
prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
1.B.2.a.v se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această
categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind vânzările
de produse petroliere cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea
incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul
EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze
incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (volume produse petroliere
distribuite, eficienţe sisteme recuperare vapori, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (materii prime procesate,
producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,
localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de
date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 1.B.2.a.v vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din
toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
126
1.3.14.7 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.a.vi EXTRACŢIA
ENERGIEI GEOTERMALE
Activitatea ale cărei emisii sunt incluse în categoria cod NFR 1.B.2.a.vi
este reprezentată de extracţia energiei geotermale în scopul producerii de
energie electrică.
În conformitate cu Ghidul EMEP/EEA 2009, singurul nivel de abordare
disponibil pentru estimarea emisiilor este nivelul 1. Pentru estimarea
emisiilor se vor utiliza factorii de emisie pentru amoniac, mercur şi arsen,
indicaţi de Ghid în subcapitolul 1.B.2.a.vi, tabelul 3-1.
Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt reprezentate de cantităţile
anuale de energie electrică (MWh) produse prin utilizarea energiei
geotermale.
Dat fiind că, în prezent, în România nu se efectuează activităţi de producere
a energiei electrice pe baza energiei geotermale, nu a fost elaborat un
chestionar specific. Atunci când se vor desfăşura astfel de activităţi şi în
România, autoritatea pentru protecţia mediului va elabora chestionarul
pentru colectarea datelor necesare estimării emisiilor.
1.3.14.8 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 1.B.2.c VENTILAŢII ŞI
FACLE
Activităţile avute în vedere în categoria cod NFR 1.B.2.c constau din
ventilaţiile şi faclele din domeniile extracţiei şi rafinării ţiţeiului şi gazelor
naturale, inclusiv incinerarea după testele de forare. Astfel, emisiile de
poluanţi incluse în această categorie sunt asociate următoarelor surse:
În domeniul extracţiei şi transportului ţiţeiului şi a gazelor naturale:
evacuarea gazelor prin sisteme de ventilaţie de siguranţă (purjare),
arderea gazelor la faclă, evacuări de la terminalele de gaze;
În domeniul rafinării ţiţeiului: evacuarea gazelor prin sisteme de
ventilaţie de siguranţă (purjare), arderea gazelor la faclă.
Poluanţii relevanţi sunt reprezentaţi de compuşii organici volatili (COVnm)
pentru ventilaţii şi de NOx, CO, SO2, COVnm pentru facle.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2., referitoare la sursele-cheie indică
faptul că sursele asociate categoriei de activităţi cod NFR 1.B.2.c nu
reprezintă o categorie de surse-cheie la nivel naţional.
Totuşi, în anumite situaţii aceste categorii de surse pot genera niveluri
semnificative de poluare a aerului înconjurător la nivel local.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie
elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la
care se elaborează inventarul.
127
1.3.14.8.1 Surse de date, colectarea datelor, nivel de abordare
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt cele indicate pentru activităţile din categoria cod NFR 1.B.2.a.i şi
1.B.2.b „Explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor naturale” şi,
respectiv, din categoria cod NFR 1.A.1.b “Rafinarea ţiţeiului”.
Colectarea datelor
Colectarea datelor se va efectua în conformitate cu procedurile pentru
categoriile de activităţi menţionate mai sus.
Datele necesare pentru estimarea emisiilor sunt incluse în chestionarele
„Explorare_producţie_transport_ţiţei”,
„Explorare_producţie_transport_gaze naturale”, respectiv, „Rafinării”.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor şi a factorilor de emisie;
calitatea datelor colectate;
importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe
baza nivelului 3 de abordare. În cazurile în care nu sunt disponibili factori
de emisie sau date relevante se vor utiliza, pentru unele surse/activităţi
niveluri inferioare de abordare (nivel 2 sau nivel 1).
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod
individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează
inventarul, local sau naţional.
1.3.14.8.2 Procedura pentru elaborarea inventarului de emisii
Dat fiind că paşii procedurali referitori la colaborarea cu operatorii şi
colectarea datelor se vor desfăşura simultan cu cei pentru activităţile de
bază din domeniul explorarea, producţia, transportul ţiţeiului şi gazelor
naturale şi, respectiv, din domeniul rafinarea ţiţeiului, în cele ce urmează se
vor prezenta doar aspectele legate de elaborarea propriu-zisă a inventarelor
de emisii.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de desfăşurare a
activităţilor avute în vedere.
128
Mai jos se prezintă procedura de estimare a emisiilor asociate arderii la
faclă a gazelor de purjă şi evacuării gazelor de la sistemele de ventilare
(purjare), precum şi arderii ţiţeiului rezultat de la forajele de explorare.
Estimarea emisiilor de la faclele din domeniul extragerii ţiţeiului şi gazelor
naturale
Se vor utiliza factorii de emisie pentru NOx, CO şi COVnm indicaţi de
Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, tabelul 3-1.
Datele necesare sunt reprezentate de volumele de gaze arse la facle.
Estimarea emisiilor de la arderea ţiţeiului rezultat din forajele de
explorare
În cazurile în care ţiţeiul extras din forajele de explorare nu este stocat,
acesta este ars. Emisiile asociate arderii ţiţeiului se vor calcula utilizând
factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009,
subcapitolul 1.B.2.c, în tabelul 3-3.
Datele necesare sunt reprezentate de cantităţile de ţiţei ars.
Estimarea emisiilor de la faclele şi de la sistemele de ventilare (purjare)
din rafinăriile de ţiţei
Pentru estimarea emisiilor de NOx, CO, COVnm şi SO2 de la faclele din
rafinării se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA
2009, subcapitolul 1.B.2.c, în tabelul 3-5 pentru facle înalte şi în tabelul 3-6
pentru facle la sol închise/sisteme de oxidare termică.
Datele necesare sunt reprezentate de: volumele de gaze arse la facle,
puterea calorică a gazelor arse şi conţinuturile de COVnm şi de sulf din
gazele arse la facle.
În cazurile în care nu sunt disponibile date privind puterea calorică a
gazelor arse la facle şi conţinuturile de COVnm şi de sulf din gazele arse la
facle se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul
EMEP/EEA 2009, subcapitolul 1.B.2.c, tabelul 3-4. Factorii de emisie sunt
caracteristici pentru faclele înalte lipsite de sisteme pentru controlul
(reducerea) emisiilor. Datele necesare sunt reprezentate de volumele anuale
de materie primă procesată.
Pentru situaţiile în care gazele de ventilaţie (purjă) nu sunt recuperate sau
arse la facle, emisiile de COVnm în atmosferă asociate se vor estima
utilizând factorul de emisie 1.662 kg/103 litri materie primă procesată anual
în rafinărie, indicat de metodologia US EPA/AP-42 în capitolul 5,
subcapitolul 5.1 „Petroleum Refining”.
Estimarea emisiilor de la sistemele de ventilare (purjare) din domeniul
extragerii ţiţeiului şi gazelor naturale
129
Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, pentru nivelul 3 de abordare a estimării
emisiilor de COVnm (emisiile de CH4 şi de CO2 se raportează numai în
inventarele de gaze cu efect de seră), utilizarea factorilor de emisie
prezentaţi în subcapitolul 1.B.2.c, tabelele 3-7 ÷ 3-10.
Deoarece factorii de emisie indicaţi sunt specifici câtorva ţări, printre care
nu se numără România, şi prezintă o variabilitate foarte mare de la o ţară la
alta se recomandă ca selectarea celor care vor fi utilizaţi pentru estimarea
emisiilor să fie făcută numai în urma unor consultări pe forumul
INVENTARE EMISII la care să participe alături de reprezentanţii
autorităţilor pentru protecţia mediului şi experţi în domeniu.
Un grad mult mai bun de precizie al inventarelor de emisii pentru
activitatea avută în vedere poate fi asigurat în cazul în care operatorii ar
furniza emisiile de la sistemele de ventilare specifice fiecărui
câmp/platformă de extracţie a ţiţeiului sau a gazelor naturale din România,
modelate pe baza caracteristicilor tehnice ale instalaţiilor şi ale sistemelor
pentru reducerea emisiilor. Ca urmare, se recomandă ca autorităţile pentru
protecţia mediului să solicite operatorilor elaborarea unor modele proprii
pentru estimarea emisiilor de COVnm rezultate de la sistemele de ventilaţie.
Datele necesare pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie sunt
reprezentate de cantităţile/volumele anuale de ţiţei/gaze naturale extrase.
Estimarea emisiilor de la terminalele de gaze naturale
Ghidul EMEP/EEA 2009 indică, pentru nivelul 3 de abordare a estimării
emisiilor de COVnm (emisiile de CH4 şi de CO2 se raportează numai în
inventarele de gaze cu efect de seră), utilizarea cantităţilor de gaze
emise/terminal prezentate în subcapitolul 1.B.2.c, tabelul 3-11.
Deoarece valorile indicate sunt specifice câtorva ţări, printre care nu se
numără România, şi prezintă o variabilitate foarte mare de la o ţară la alta
se recomandă ca selectarea celor care vor fi utilizate pentru estimarea
emisiilor să fie făcută în urma unor consultări pe forumul INVENTARE
EMISII cu implicarea unor experţi în domeniu.
Un grad mult mai bun de precizie al inventarelor de emisii pentru
activitatea avută în vedere poate fi asigurat în cazul în care operatorii ar
furniza emisiile de la terminalele de gaze naturale specifice fiecărui
terminal din România, modelate pe baza caracteristicilor tehnice ale
instalaţiilor şi ale sistemelor pentru reducerea emisiilor. Ca urmare, se
recomandă ca autorităţile pentru protecţia mediului să solicite operatorilor
terminalelor de gaze naturale elaborarea unor modele proprii pentru
estimarea emisiilor de COVnm rezultate de la acestea.
Datele necesare pentru estimarea emisiilor pe baza cantităţilor de gaze
emise/terminal sunt reprezentate de menţionarea existenţei terminalului şi
130
de poziţionarea acestuia şi de volumele anuale de gaze naturale intrate în
terminal.
Faclele vor fi tratate ca surse punctuale. Celelalte surse vor fi tratate fie ca
surse punctuale, fie ca surse de suprafaţă, în funcţie de perimetrul ocupat
şi/sau de diseminarea acestora pe un amplasament.
Se precizează că inventarele locale de emisii pentru sursele asociate
activităţilor cod NFR 1.B.2.c vor fi incluse în inventarele locale pentru
activităţile cod NFR 1.B.2.a.i sau cod NFR 1.B.2.b “Explorarea, producţia,
transportul ţiţeiului şi gazelor naturale” şi, respectiv, în inventarele locale
pentru activităţile cod NFR 1.A.1.b „Rafinarea ţiţeiului”, astfel încât
inventarul local pentru un perimetru de extracţie ţiţei/gaze naturale, pentru
o rafinărie sau pentru o reţea de transport gaze naturale va cuprinde toate
sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia,
indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente
acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual,
asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
1.B.2.c se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această
categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind
cantităţile/volumele de ţiţei/gaze naturale extrase, numărul de terminale de
gaze naturale, cantităţile de ţiţei procesate în rafinării cu datele
corespunzătoare din statisticile naţionale.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea
incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul
EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze
incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (cantităţi/volume de
ţiţei/gaze naturale extrase, volume de gaze arse la facle, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (materii prime procesate,
producţii, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,
localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de
date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
131
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 1.B.2.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.15 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.1 FABRICAREA
CIMENTULUI
La această categorie NFR 2.A.1, se vor trata numai emisiile de particule în
suspensie care apar în cursul proceselor de pretratare a materiilor prime şi
postprocesare a materiilor finite. Emisiile de la cuptorul de clincher sunt
discutate în subcapitolul NFR 1.A.2.f.
1.3.15.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea
cimentului;
Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot
furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din
domeniul fabricării cimentului, cuprinse în autorizaţiile
integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-
PRTR);
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
producţiile de ciment incluse în anuarul statistic şi în alte anchete
statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către operatorii fabricilor de ciment a chestionarului
„Procese_producţie_minerale”, care se referă la activităţile de
fabricare a cimentului;
solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în
autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale
pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile
de mediu şi în diverse alte documente;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
132
Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de ciment pot exista
instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor,
prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul
„Procese_producţie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică
putere_punctuale”.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.1 pot reprezenta surse majore
de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea
emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului
3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod
individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează
inventarul, local sau naţional.
1.3.15.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a
cimentului, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în
procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a
operatorilor.
Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această
categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente
pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional.
Datele colectate vor fi ulterior discutate pe secţiunea dedicată de pe
forumul INVENTARE EMISII, urmărindu-se realizarea transparenţei,
consecvenţei, comparabilităţii, completitudinii şi preciziei inventarelor.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele
existente în amplasamentul unei fabrici de producere a cimentului, adică:
procesele de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a
materiilor finite, cod NFR 2.A.1, însemnând operaţii cărora le sunt
asociate emisii de particule;
fabricarea clincherului, cod NFR 1.A.2.f;
funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod
NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul
industrial);
133
traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii şi
cod NFR 1.A.3.b.iii.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a
combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
În cazul instalaţiilor din industria cimentului se recomandă aplicarea
următoarelor metode de estimare a emisiilor:
Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea
emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;
Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea
emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi;
Metode bazate pe utilizarea valorilor limită de emisie (ELV) – de la
coşul cuptorului de clincher;
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru
estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de
fabricare a cimentului.
Metodele bazate pe măsurări directe – sunt utilizabile pentru estimarea
emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi
sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care
conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie,
prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va
utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare
impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor
de concentraţii pentru NOx, particule şi SO2.
În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate
(poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de
măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute
prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare şi control al
calităţii ).
Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea
inventarelor de emisii doar în condiţiile în care analiza poluanţilor, precum
şi metodele de măsură de referinţă pentru calibrarea sistemelor
automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele
Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate
cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date
de o calitate ştiinţifică echivalentă.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru
elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare
134
respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru
estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Metode bazate pe factori de emisie
Pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se
va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.
Metode bazate pe utilizarea valorilor limită de emisie
Reprezintă nivelul 3 de abordare recomandat de Ghidul EMEP/EEA.
Această abordare are la bază faptul că nivelul emisiilor provenite de la
fabricarea cimentului este determinat în mare măsură de tipul şi eficienţa
sistemelor de control (reducere) a poluării implementate la coşul cuptorului
de clincher. Cunoscându-se volumul de gaze arse evacuate (Nm3/t de
clincher), se poate elabora un factor de emisie specific pe tona de clincher
produsă. Acest factor de emisie nu depinde de tehnologia utilizată pentru
producerea clincherului, ci doar de conţinutul de clincher din ciment -
singurul element care poate varia de la o fabrică la alta.
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor
Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a
emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive
ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor.
Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât
utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al
acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de
estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a
acestuia care va fi discutat pe forumul INVENTARE EMISII.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul discuţiilor
pe forumul INVENTARE EMISII.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de
funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
fiecare operator pe baza completării chestionarelor.
În cazurile în care la fabricile de ciment se efectuează programe de
monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate,
operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru
toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de
inventariere.
135
Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA
2009 prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelele 3.2 (procedeu umed)
şi 3.3. (procedeu uscat).
Dacă nu sunt accesibile informaţii privind eficienţa sistemelor de control
(reducere) a poluării pentru particule, Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă,
în tabelul 3-4, valori ale eficienţei unor sisteme de reducere a emisiilor de
particule pentru procesele de fabricare a cimentului (obţinute pe baza
rezultatelor studiului realizat în cadrul Programului european privind
inventarierea emisiilor de particule - CEPMEIP).
Trebuie subliniat faptul că factorii de emisie prezentaţi în tabelele 3-2 şi 3-3
sunt aplicabili ţărilor din Europa de Est, Caucaz si Asia Centrală (EECCA),
iar România nu este inclusă în aceasta categorie, deci utilizarea acestor
factori de emisie trebuie făcută cu precauţie, şi numai dacă au fost epuizate
celelalte metode de estimare a factorilor de emisie, aşa cum au fost
prezentate mai sus.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
2.A.1, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această
categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii, prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind
producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii
conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că
este necesar ca operatorii fabricilor de ciment să furnizeze incertitudinile
asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare,
etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de ciment,
regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea
surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date.
Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea
diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 2.A.1 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
136
1.3.16 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.2 FABRICAREA VARULUI
La această categorie NFR 2.A.2, se vor trata numai emisiile de particule în
suspensie care apar în cursul proceselor de pretratare a materiilor prime şi
postprocesare a materiilor finite. Emisiile de la cuptorul de var sunt
discutate în subcapitolul NFR 1.A.2.f., iar emisiile provenite de la extracţia
materiei prime din carieră sunt tratate în capitolul corespunzător NFR
1.B.1.b.
1.3.16.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea varului;
Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot
furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din
domeniul fabricării varului, cuprinse în autorizaţiile
integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-
PRTR);
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
producţiile de var incluse în anuarul statistic şi în alte anchete
statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către operatorii fabricilor de var a chestionarului
„Procese_producţie_minerale”, care se referă la activităţile de
fabricare a varului;
solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în
autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale
pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile
de mediu şi în diverse alte documente;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de var pot exista
instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor,
prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul
137
„Procese_producţie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică
putere_punctuale”.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.2 pot reprezenta surse majore
de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea
emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului
3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod
individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează
inventarul, local sau naţional.
1.3.16.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a
varului, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în
procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a
operatorilor.
Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această
categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente
pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional, cu
constituirea unui grup de dezbatere pe forumul INVENTARE EMISII, aşa
cum a fost descris în capitolele anterioare.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele
existente în amplasamentul unei fabrici de producere a varului, adică:
procesele de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a
materiilor finite, cod NFR 2.A.2, însemnând operaţii cărora le sunt
asociate emisii de particule;
arderea în cuptorul de var, cod NFR 1.A.2.f;
funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod
NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul
industrial);
traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii şi
cod NFR 1.A.3.b.iii.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a
combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
138
În cazul instalaţiilor din industria varului se recomandă aplicarea
următoarelor metode de estimare a emisiilor:
Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea
emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;
Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea
emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi;
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru
estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de
fabricare a varului.
Metodele bazate pe măsurări directe – sunt utilizabile pentru estimarea
emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi
sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care
conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie,
prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va
utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare
impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor
de concentraţii pentru NOx, particule şi SO2.
În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate
(poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de
măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute
prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare şi control al
calităţii ).
Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea
inventarelor de emisii doar în condiţiile în care analiza poluanţilor, precum
şi metodele de măsură de referinţă pentru calibrarea sistemelor
automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele
Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate
cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date
de o calitate ştiinţifică echivalentă.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru
elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare
respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru
estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Metode bazate pe factori de emisie
Pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se
va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor
139
Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a
emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive
ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor.
Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât
utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al
acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de
estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de
vedere ştiinţific a acestuia.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în urma discuţiilor
de pe forumul INVENTARE EMISII.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de
funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
fiecare operator pe baza completării chestionarelor.
În cazurile în care la fabricile de var se efectuează programe de
monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate,
operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru
toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de
inventariere.
Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA
2009 prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelul 3.2. Aceşti factori de
emisie au fost preluaţi din documentele BREF pentru fabricarea cimentului
şi a varului.
În tabelul 3.3 sunt prezentaţi factori de emisie de nivel 2 asociaţi producerii
varului cu sisteme de reţinere a particulelor. Dacă există informaţii de la
operatori privind eficienţa sistemelor de control (reducere) a poluării,
atunci se vor folosi aceste informaţii, şi nu factorii de emisie din tabelul 3-
4.
Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se poate folosi doar în
cazul în care celelalte metode: metoda bazată pe monitorizare continuă a
emisiilor sau modelarea detaliată a procesului de fabricare a varului, nu pot
fi aplicate.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
2.A.2, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această
categorie.
140
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind
producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii
conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că
este necesar ca operatorii fabricilor de var să furnizeze incertitudinile
asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare,
etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de var, regimuri
de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori
de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse
în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte,
în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 2.A.2 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.17 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.3 UTILIZAREA
DOLOMITEI ŞI A PIETREI DE VAR
Emisiile provenite din utlizarea dolomitei şi a pietrei de var (categoria de
surse NFR 2.A.3) constau în principal în dioxid de carbon (CO2) şi deci, nu
sunt semnificative în scopul Ghidului EMEP/EEA. Emisiile de CO2 din
această sursă sunt discutate în documentul IPCC Guidance for estimating
emissions of greenhouse gases (ghid pentru estimarea emisiilor gazelor cu
efect de seră (IPCC, 2006).
Emisiile rezultate în urma arderii combustibilului pentru calcinarea
dolomitei şi a pietrei de var se raportează în categoria cod NFR 1.A.2.c.
1.3.18 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.4 FABRICAREA ŞI
UTILIZAREA SODEI CALCINATE
Capitolul NFR 2.A.4 prezintă informaţii despre fabricarea şi utilizarea
sodei calcinate.
Soda calcinată are multiple utilizări cum ar fi în industria sticlei, în
industria săpunului şi a detergenţilor, în industria chimică şi în cea a hârtiei
şi celulozei, în desulfurarea gazelor.
141
Principalul poluant emis la fabricarea sodei este CO2 – în general 200–300
kg de CO2/t de sodă produsă. Se consideră bună practică raportarea
emisiilor de CO2 în cadrul inventarului IPCC.
La această categorie NFR 2.A.4, se vor trata numai emisiile de particule,
amoniac şi CO. Emisiile de NOx şi de SO2 trebuie raportate în cadrul
categoriei NFR 1.A.2.c.
1.3.18.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea sodei;
Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot
furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din
domeniul fabricării sodei calcinate, cuprinse în autorizaţiile
integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-
PRTR);
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
producţiile de sodă incluse în anuarul statistic şi în alte anchete
statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către operatorii fabricilor de sodă a chestionarului
„Procese_producţie_minerale”, care se referă la activităţile de
fabricare a sodei;
solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în
autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale
pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile
de mediu şi în diverse alte documente;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de var pot exista
instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor,
prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul
„Procese_producţie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică
putere_punctuale”.
142
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.4 pot reprezenta surse majore
de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea
emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului
3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod
individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează
inventarul, local sau naţional.
1.3.18.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a
sodei calcinate necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente
în procesul de estimare a emisiilor, impunându-se implicarea directă a
operatorilor.
Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această
categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente
pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional, cu
constituirea unui grup de dezbatere pe forumul INVENTARE EMISII, aşa
cum a fost descris în capitolele anterioare.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele
existente în amplasamentul unei fabrici de producere a sodei calcinate,
adică:
fabricarea sodei calcinate, cod NFR 2.A.4, pentru emisii de particule,
CO şi NH3;
fabricarea sodei calcinate – arderea în cuptorul de calcinare -, cod
NFR 1.A.2.f, pentru emisiile de NOx şi SO2;
funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod
NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul
industrial);
traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii şi
cod NFR 1.A.3.b.iii;
procesele de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a
materiilor finite.
143
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a
combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
În cazul instalaţiilor din industria sodei, se recomandă aplicarea
următoarelor metode de estimare a emisiilor:
Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea
emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;
Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea
emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi;
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru
estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de
fabricare a sodei.
Metodele bazate pe măsurări directe – sunt utilizabile pentru estimarea
emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi
sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care
conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie,
prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va
utiliza rezultatele măsurărilor directe.
În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate
(poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de
măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute
prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare şi control al
calităţii ).
Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea
inventarelor de emisii doar în condiţiile în care analiza poluanţilor, precum
şi metodele de măsură de referinţă pentru calibrarea sistemelor
automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele
Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate
cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date
de o calitate ştiinţifică echivalentă.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru
elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare
respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru
estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Metode bazate pe factori de emisie – Pentru poluanţii care nu sunt
monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se va realiza pe baza utilizării
factorilor de emisie.
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – Se recomandă
elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a emisiilor
144
specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive ale
instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor.
Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât
utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al
acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de
estimare a emisiilor în grupul de lucru, inclusiv fundamentarea din punct de
vedere ştiinţific a acestuia.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în urma discuţiilor
de pe forumul INVENTARE EMISII.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de
funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
fiecare operator pe baza completării chestionarelor.
În cazurile în care la fabricile de sodă se efectuează programe de
monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate,
operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru
toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de
inventariere.
Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA
2009, prezintă factori de emisie de nivel 1 în tabelul 3.1. Aceşti factori de
emisie au fost preluaţi din documentele BREF (Large Volume Inorganic
Chemicals - Solids and Others industry, August 2007).
Se recomandă estimarea emisiilor de la fabricarea sodei calcinate prin
folosirea factorilor de emisie indicaţi în BREF (Large Volume Inorganic
Chemicals - Solids and Others industry, August 2007), paginile 56-58, ca o
alternativă în cazul în care măsurările continue directe nu sunt de încredere
sau nu includ toţi poluanţii emişi. Modelarea detaliată a procesului de
fabricare a sodei calcinate, în cazul în care operatorul dispune de un astfel
de model, prezintă în plus avantajul identificării unui posibil factor de
emisie specific instalaţiei de fabricare a sodei calcinate respective.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
2.A.4, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această
categorie.
Verificarea inventarelor
145
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind
producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii
conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că
este necesar ca operatorii fabricilor de sodă să furnizeze incertitudinile
asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare,
etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de sodă,
regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea
surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date.
Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea
diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 2.A.4 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.19 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.5 FABRICAREA
ÎNVELITORILOR ASFALTICE PENTRU ACOPERIŞURI
Activitatea inclusă în acest capitol NFR 2.A.5 se referă la fabricarea
cartonului asfaltat pentru acoperişuri şi a şindrilei bituminoase. Deşi
denumit generic carton, stratul suport care se impregnează poate să fie şi
din fibră de sticlă.
Capitolul prezintă emisiile atmosferice care apar la fabricarea învelişurilor
asfaltice folosite în special la acoperişurile clădirilor. Se tratează emisiile
de COVnm, CO si particule care apar pe fazele procesului, cu excepţia
preparării asfaltului (“asphalt blowing” – barbotarea cu aer a asfaltului
încălzit la 200–250°C timp de 1–10 ore) şi care face obiectul subcapitolului
NFR 3.C – Produse chimice. De asemenea, emisiile provenite din ardere,
ca de exemplu, oxizii de sulf (SOx) şi oxizii de azot (NOx) care apar în
timpul procesului de fabricare a cartonului asfaltat pentru acoperişuri sunt
inventariate în categoria de surse NFR 1.A.2.f.i.
1.3.19.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
146
Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea cartonului
asfaltat;
Agenţiile locale pentru protecţia mediului – pot furniza date
referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul
fabricării cartonului asfaltat, cuprinse în autorizaţiile de mediu, în
diverse raportări (IPPC, E-PRTR);
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
producţiile de carton asfaltat incluse în anuarul statistic şi în alte
anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către operatorii fabricilor de carton asfaltat a
chestionarului „Procese_producţie_minerale”, care se referă la
activităţile de fabricare a cartonului asfaltat;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale
pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile
de mediu şi în diverse alte documente;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de carton asfaltat pot
exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea
spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât
chestionarul „Procese_producţie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse
ardere mică putere_punctuale”.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.5 nu reprezintă surse majore de
emisii, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 2 de
abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod
individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează
inventarul, local sau naţional.
147
1.3.19.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele
existente în amplasamentul unei fabrici de producere a cartonului asfaltat,
adică:
manipulare/stocare materii prime (asfalt şi minerale), însemnând
operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule, impregnarea
materialului suport (carton sau fibră de sticlă), cod NFR 2.A.5;
arderea combustibililor pentru încălzirea asfaltului, cod NFR
1.A.2.f.i;
funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod
NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul
industrial);
traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii şi
cod NFR 1.A.3.b.iii.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a
combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
În cazul instalaţiilor de fabricare a cartonului asfaltat se recomandă pentru
estimarea emisiilor aplicarea metodei bazate pe factori de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de
funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
fiecare operator pe baza completării chestionarelor.
Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA
2009 prezintă factori de emisie de nivel 2 în tabelul 3.2. – impregnare prin
imersie, şi în tabelul 3.3 – impregnare prin imersie şi spray-ere. Aceşti
factori de emisie au fost preluaţi din documentele US EPA/AP-42.
În tabelele 3.3 şi 3.4 sunt prezentaţi factori de emisie de nivel 2 asociaţi
producerii cartonului asfaltat, prin cele două metode (imersie şi spray-ere),
cu sisteme de reţinere a particulelor. Dacă există informaţii de la operatori
privind eficienţa sistemelor de control (reducere) a poluării, atunci se vor
folosi aceste informaţii, şi nu factorii de emisie din tabelele 3.3 sau 3.4.
Poluanţii inventariaţi sunt: CO, COVnm şi particule pentru metoda de
impregnare bazată pe imersie, respectiv COVnm şi particule, pentru metoda
prin spray-ere. Factorii sunt exprimaţi în kg/t de carton asfaltat (şindrilă)
produs(ă).
148
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
2.A.5, se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această
categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind
producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii
conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că
este necesar ca operatorii fabricilor de carton asfaltat să furnizeze
incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date
de monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de carton
asfaltat, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,
localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de
date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 2.A.5 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.20 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.6 ASFALTAREA
DRUMURILOR
Această categorie de activităţi include prepararea mixturilor asfaltice şi
operaţia de aşternere a acestora.
Asfaltul pentru drumuri reprezintă o mixtură dintre agregate şi un liant
asfaltic. Agregatele folosite sunt compuse din pietriş, piatră concasată (din
cariere) sau derivate ale minereurilor de metale rafinate. Betonul asfaltic
sau asfaltul lichefiat pot fi folosiţi ca şi lianţi asfaltici.
În acest capitol NFR 2.A.6, se tratează emisiile rezultate din operaţiunile de
preparare a stratului asfaltic (staţiile de mixturi asfaltice) şi emisiile care au
loc după aşternerea stratului asfaltic pe drumuri. Emisiile care rezultă din
producerea propriu-zisă (suflarea) a bitumului sunt tratate în capitolul NFR
3.C.
149
1.3.20.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatori care au ca domeniu de activitate prepararea
mixturilor asfaltice;
Agenţiile locale pentru protecţia mediului – pot furniza date
referitoare la activităţile operatorilor economici din domeniul
preparării mixturilor asfaltice, cuprinse în autorizaţiile de mediu, în
diverse raportări;
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
producţiile de asfalt şi suprafaţa anuală asfaltată incluse în anuarul
statistic şi în alte anchete statistice;
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din
România şi structurile sale teritoriale – pentru informaţii privind
asfaltarea autostrăzilor şi a drumurilor naţionale;
Autorităţile administraţiei publice locale, pentru informaţii privind
asfaltarea drumurilor din interiorul localităţilor, precum şi a
drumurilor judeţene şi comunale.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către operatorii staţiilor de mixturi asfaltice a
chestionarului „Procese_producţie_minerale”, care se referă la
activităţile de preparare a mixturilor asfaltice;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale
pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile
de mediu şi în diverse alte documente;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare – conform chestionarului „Asfaltare drumuri” - care vor fi
furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică
şi C.N.A.D.N.R., referitoare la autostrăzi şi drumurile naţionale
asfaltate în anul de raportare;
solicitarea la direcţiile de urbanism din cadrul autorităţilor
administraţiei publice locale, primării, consilii judeţene, a datelor
privind drumurile asfaltate aflate în interiorul localităţilor, precum şi
a drumurilor judeţene şi comunale – conform chestionarului
„Asfaltare drumuri”.
150
Având în vedere că în amplasamentul unei staţii de mixturi asfaltice pot
exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea
spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât
chestionarul „Procese_producţie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse
ardere mică putere_punctuale”.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.6 pot reprezenta surse
importante de emisii la nivel local, iar operatorii deţin date de detaliu
privind activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura
posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod
individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează
inventarul, local sau naţional.
1.3.20.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Aşternerea asfaltului
Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această
categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente
pentru protecţia mediului cu celelalte autorităţi la nivel local şi naţional. În
scopul obţinerii datelor necesare estimării emisiilor asociate aşternerii
stratului asfaltic la nivelul autostrăzilor şi drumurilor naţionale la nivel
central se recomandă colaborarea între ANPM şi CNADNR. Se propune ca
procedura pentru obţinerea acestor date să se desfăşoare simultan cu cea
recomandată pentru categoria cod NFR 1.A.3.b.i-iv Transport rutier.
În scopul obţinerii datelor necesare estimării emisiilor asociate aşternerii
stratului asfaltic la nivelul drumurilor din interiorul localităţilor, precum şi
a drumurilor judeţene şi comunale se recomandă colaborarea între
autorităţile locale pentru protecţia mediului şi autorităţile administraţiei
publice locale.
Estimarea emisiilor asociate aplicării stratului asfaltic se va efectua pe baza
metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 4.5 „Asphalt Paving Operations”,
în conformitate cu recomandarea Ghidului EMEP/EEA ca abordare de
nivel 3. Se menţionează că estimarea emisiilor se va efectua pe baza
informaţiilor privind tipul şi cantitatea de asfalt aşternut, cantitatea de
solvent din asfaltul aşternut, iar pentru distribuţia spaţială a acestora sunt
151
necesare informaţii privind lungimile şi localizarea sectoarelor de drum
asfaltate.
Estimarea emisiilor asociate aplicării emulsiilor bituminoase se va efectua
prin utilizarea factorului de emisie de nivel 2 recomandat de Ghidul
EMEP/EEA 2009, capitolul 2.A.6, tabelul 3-4. Se menţionează că
estimarea emisiilor se va efectua pe baza informaţiilor privind cantitatea de
emulsie aplicată şi scopul aplicării acesteia. Emisiile se estimează numai în
situaţiile în care emulsia se utilizează în alte scopuri decât ca amorsă,
pentru straturile de mixturi asfaltice. Pentru distribuţia spaţială a emisiilor
generate de aplicarea emulsiilor bituminoase sunt necesare informaţii
privind localizarea perimetrelor de aplicare.
Prepararea mixturilor asfaltice
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de preparare a
mixturilor asfaltice, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor
existente în procesul de estimare a emisiilor, impunându-se implicarea
directă a operatorilor.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele
existente în amplasamentul unei staţii de mixturi asfaltice, adică:
stocarea/manevrarea/transportul materialelor, cod NFR 2.A.7.c,
însemnând operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule;
arderea combustibilului în uscătorul de agregate, cod NFR 1.A.2.f.i;
prepararea mixturilor asfaltice, cod NFR 2.A.6;
funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod
NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul
industrial);
traficul vehiculelor în amplasamentul staţiei de mixturi, cod NFR
1.A.3.b.ii şi cod NFR 1.A.3.b.iii.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a
combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
Pentru estimarea emisiilor asociate preparării mixturilor asfaltice se pot
aplica următoarele metode de estimare a emisiilor:
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru
estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de
fabricare a mixturilor asfaltice;
Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea
emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi.
Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a
emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive
152
ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor.
Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât
utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al
acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de
estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a
acestuia.
În situaţia în care operatorul nu deţine un model propriu, pentru estimarea
emisiilor asociate preparării mixturilor asfaltice se va utiliza metoda bazată
pe factori de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul
11.1 „Hot Mix Asphalt Plants” (inclusiv stocarea/manevrarea/transportul
materialelor), în funcţie de tipul instalaţiei, de producţie şi de sistemele de
reducere a emisiilor.
Inventarele locale de emisii pentru prepararea mixturilor asfaltice includ
următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a
instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
fiecare operator pe baza completării chestionarelor.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o staţie de mixturi
asfaltice va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în
amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor
cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în
mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea,
pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor
poluanţilor relevanţi.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
2.A.6, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această
categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind
producţiile de asfalt raportate de operatori cu datele statistice disponibile.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii
conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că
este necesar ca operatorii fabricilor de mixturi asfaltice să furnizeze
153
incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii,
consumuri de materii prime, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de mixturi
asfaltice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,
localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de
date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 2.A.6 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.21 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.a EXTRACŢIA LA
SUPRAFAŢĂ (CARIERĂ) ŞI DIN SUBTERAN (MINĂ) A MINERALELOR,
ALTELE DECÂT CĂRBUNII
Această categorie de activităţi include extracţia şi manevrarea mineralelor,
atât din mine subterane, cât şi din mine de suprafaţă (sistem carieră).
1.3.21.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatori care au ca domeniu de activitate extracţia mineralelor
în exploatări de suprafaţă sau subterane;
Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot
furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din
domeniul extracţiei mineralelor, cuprinse în autorizaţiile
integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-
PRTR);
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
producţiile de minerale incluse în anuarul statistic şi în alte anchete
statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către operatorii minelor a chestionarului
„Extracţie_minerale”, care se referă atât la activităţile de extracţie,
cât şi la activităţile de manevrare, de procesare şi de stocare;
154
solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în
autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale
pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile
de mediu şi în diverse alte documente;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unui perimetru minier pot exista
instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor,
prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul
„Extracţie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică
putere_punctuale”.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.7.a pot reprezenta surse
semnificative de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind
activitatea, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura
posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod
individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează
inventarul, local sau naţional.
1.3.21.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Amplasamentele perimetrelor miniere, în special a celor în care extracţia
mineralelor se realizează în sistem carieră reprezintă, în ansamblu, surse de
suprafaţă caracterizate de emisii fugitive, peste care se pot suprapune, după
caz, surse punctuale dirijate (de exemplu, centrale termice aferente sediului
administrativ, instalaţii de ventilaţie a galeriilor din minele subterane).
În amplasamentul unui perimetru minier există o multitudine de surse
mobile care generează poluanţi specifici motoarelor cu ardere internă, ale
căror emisii se încadrează în alte categorii NFR.
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de extracţie a
mineralelor, precum şi diversitatea echipamentelor utilizate necesită
cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în procesul de estimare
a emisiilor impunându-se implicarea directă a operatorilor.
155
Astfel, cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru
această categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile
competente pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau
regional, cu constituirea unui grup de dezbatere pe forumul INVENTARE
EMISII, aşa cum a fost descris în capitolele anterioare.
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele
existente în amplasamentul unei mine, adică:
extracţia şi manevrarea mineralelor, cod NFR 2.A.7.a, însemnând
operaţii cărora le sunt asociate emisii de particule ca de exemplu,
pentru o carieră, operaţii de la decaparea solului vegetal şi
decopertarea terenului, forarea şi extragerea minereurilor, până la
reabilitarea terenului;
funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod
NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul
industrial);
traficul vehiculelor în amplasamentul minei, cod NFR 1.A.3.b.ii şi
cod NFR 1.A.3.b.iii.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a
combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
Realizarea fluxului de date
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor prezenta şi distribui reprezentanţilor
operatorilor chestionarele de colectare a datelor privind producţia, fazele
procesului tehnologic, caracteristicile şi localizarea
amplasamentului/surselor, echipamente, vehicule, tehnici şi tehnologii
utilizate, măsuri pentru controlul emisiilor, etc.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de
mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care
sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite,
autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite
clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a
răspunsurilor la chestionare.
În cadrul dezbaterilor de pe forumul INVENTARE EMISII se vor analiza
datele colectate pe baza chestionarelor şi va stabili setul de date care va fi
folosit pentru elaborarea inventarelor.
Dat fiind faptul că în amplasamentul unei mine există mai multe categorii
de surse de emisie, în cadrul discuţiilor se va verifica şi definitiva
încadrarea activităţilor din amplasamentul acesteia în codurile NFR.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de
emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 2.A.7.a.
156
Detaliile cu privire la elaborarea inventarelor de emisii pentru activităţile
din cadrul unei mine, clasificate cu alte coduri NFR, sunt prezentate în
procedurile specifice acestora.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
În cazul activităţilor de extracţie a mineralelor se pot aplica următoarele
metode de estimare a emisiilor fugitive de particule:
Metode bazate pe ecuaţii pentru calculul factorilor de emisie;
Metode bazate pe factori de emisie predefiniţi.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor de particule se va efectua pentru
fiecare mină în parte şi pentru fiecare operaţie care se realizează în
amplasamentul respectiv. Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va
definitiva în urma discuţiilor de pe forum.
Pentru estimarea emisiilor de metale - Pb, Cd, Hg, As, Cr, Cu, Ni, Se, Zn -
asociate activităţilor de extracţie a mineralelor se va utiliza metoda bazată
pe bilanţuri de masă. Pornind de la concentraţia medie (exprimată
procentual) a fiecărui metal de interes în mineralele extrase, se va calcula
emisia corespunzătoare aplicând emisiilor de particule rezultate din
operaţiile care implică extragerea/procesarea/manevrarea mineralelor,
procentul aferent metalului respectiv.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea
calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor,
actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza
calităţii aerului la nivel local, etc. pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei
naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia
Europeană de Mediu.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de lucru.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
operator pe baza completării chestionarelor.
Inventarele de emisii se vor elabora pe baza factorilor de emisie calculaţi cu
ajutorul ecuaţiilor specifice anumitor operaţii, precum şi pe baza factorilor
de emisie prestabiliţi, după caz.
În conformitate cu recomandările Ghidului EMEP/EEA referitoare la
nivelul 3 de abordare, pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la
minele de suprafaţă (sistem carieră) se va utiliza metodologia US EPA/AP-
42, capitolul 11, subcapitolul 11.9 „Western Surface Coal Mining”, luând
157
în considerare factorii de emisie specifici operaţiilor care se execută în
amplasamentul unei mine pentru extracţia mineralelor, cum sunt factorii de
emisie asociaţi următoarelor operaţii: decapare sol vegetal, decopertare,
forare, puşcare, excavare, modelare halde, stocare, încărcare vehicule, trafic
intern, eroziune eoliană de pe suprafeţele perturbate şi de pe halde, etc.
Pentru estimarea emisiilor fugitive de particule de la minele subterane se
vor utiliza ecuaţiile şi factorii de emisie indicaţi de US EPA/AP-42,
capitolul 11, subcapitolul 11.9, adecvaţi operaţiilor care se realizează la
minele subterane, ca, de exemplu, stocarea şi întreţinerea haldelor de
minerale/roci sterile, descărcarea/încărcarea mineralelor, etc.
În cazul în care nu sunt disponibile date de detaliu privind parametrii
necesari pentru calculul factorilor de emisie pe baza ecuaţiilor se vor utiliza
factorii de emisie predefiniţi corespunzători, indicaţi prin Emission
Estimation Technique Manual for Mining and Processing of Non-Metallic
Minerals şi Emission Estimation Technique Manual for Mining elaborate
de Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Mediu, Apă, Populaţie şi
Comunităţi al Guvernului Australian
(http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-
technique/index.html).
În cazul în care în amplasamentul unei mine se efectuează activităţi de
concasare a mineralelor, pentru estimarea emisiilor de particule se va
utiliza factorul de emisie indicat de metodologia US EPA/AP-42, capitolul
11, subcapitolele 11.19.2 „Crushed Stone Processing and Pulverized
Mineral Processing” şi 11.24 „Metallic Minerals Processing”, corectat în
funcţie de existenţa/inexistenţa unui sistem de reţinere a particulelor. În
cazul în care activitatea se desfăşoară în spaţiu deschis, iar concasorul nu
este prevăzut cu o instalaţie de captare a aerului impurificat, emisiile vor fi
tratate ca emisii fugitive generate de o sursă punctuală (nedirijată). În caz
contrar, emisiile vor fi considerate ca fiind generate de o sursă punctuală
dirijată.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o mină va cuprinde toate
sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia,
indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente
acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual,
asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii
obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii
Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
2.A.7.a se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această
158
categorie. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea
unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor
naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate
pentru diferite scopuri.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi
din cadrul perimetrelor miniere, clasificate cu alte coduri NFR, excluzând
traficul intern al vehiculelor şi traficul intern feroviar. Cumularea emisiilor
se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind producţia
de minerale cu datele corespunzătoare din statisticile naţionale.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea
incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul
EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze
incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, suprafeţe
ocupate, cantităţi de sol manevrate, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, consumuri de
carburanţi, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,
localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de
date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 2.A.7.a vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din
toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.22 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.b CONSTRUCŢII ŞI
DEMOLĂRI
Categoria de activităţi cod NFR 2.A.7.b se referă la activităţile de
construire şi demolare de clădiri şi infrastructură. Pentru această categorie
de activităţi, particulele reprezintă principalul poluant emis, dar pot fi
consideraţi şi alţi poluanţi, în funcţie de materialele folosite şi de tehnica
utilizată.
În cadrul amplasamentului unui şantier există următoarele activităţi care au
asociate surse de emisie:
manevrarea pământului şi a agregatelor (cod NFR 2.A.7.b):
159
o realizarea de săpături (decapări, excavări) pe suprafeţele pe
care se vor realiza căile de acces, fundaţiile, structurile,
platformele şi construcţiile – poluanţi: particule;
o realizarea de umpluturi, nivelări, compactări, etc. – poluanţi:
particule;
o descărcarea şi depozitarea agregatelor – poluanţi: particule;
o transferul şi depozitarea temporară a pământului – poluanţi:
particule;
funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate cod NFR
1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul
industrial) – poluanţi: NOx, SO2, CO, particule cu conţinut de metale
(Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), COVnm;
traficul vehiculelor în amplasamentul şantierului, cod NFR 1.A.3.b.ii
şi cod NFR 1.A.3.b.iii – poluanţi: NOx, SO2, CO, particule cu
conţinut de metale (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), COVnm;
eroziunea eoliană de pe suprafeţele de teren perturbate şi de pe
grămezile de pământ/agregate – poluanţi: particule;
stocarea şi manevrarea carburanţilor (cod NFR 1.B.2.a.v) – poluanţi:
compuşi organici volatili (COVnm);
manevrarea deşeurilor de construcţie (cod NFR 2.A.7.b) – poluanţi:
particule;
asfaltarea drumurilor (cod NFR 2.A.6) – poluanţi: particule, COVnm;
marcarea drumurilor (cod NFR 3.A.3) – poluanţi: COVnm.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a
combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
1.3.22.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru protecţia
mediului – pot furniza date cuprinse în autorizaţiile de mediu,
precum şi în diferite documente şi raportări;
Autorităţile administraţiei publice locale (primării, consilii
judeţene), prin direcţiile de urbanism, care eliberează autorizaţiile
necesare efectuării lucrărilor de construcţii şi demolări;
Inspectoratul de Stat în Construcţii;
Titularii de proiect;
160
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind acest
tip de lucrări incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru
protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în actele de
reglementare de mediu;
transmiterea către primării/consilii judeţene a chestionarului
„Construcţii_demolări” - pentru obţinerea datelor pentru şantierele
de mică anvergură;
transmiterea către deţinătorii de date a chestionarului
„Construcţii_demolări”, precum şi a chestionarelor „Trafic
intern_utilaje_vehicule”, „Asfaltare drumuri”, „Aplicare vopsele” şi
„Surse ardere mică putere_ punctuale” - pentru obţinerea datelor
pentru şantierele de mare anvergură.
Identificarea nivelului de abordare
Estimarea emisiilor asociate surselor din categoria cod NFR 2.A.7.b se va
efectua după cum urmează:
Pentru activităţile de construcţie/demolare de mică anvergură se va
utiliza nivelul 1 de abordare, conform Ghidului EMEP/EEA;
Pentru activităţile de construcţie/demolare de mare anvergură, care
pot genera niveluri semnificative de poluare la nivel local, se va
utiliza o metodă mai detaliată, mai complexă, reprezentând o
abordare bazată pe utilizarea datelor specifice şantierului. Aceasta
poate fi considerată o abordare de nivel 3.
1.3.22.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Inventarele locale de emisii
Pentru activităţile de construcţie/demolare de mică anvergură
Inventarele locale de emisii vor include localizarea surselor de emisie
(amplasamentul construcţiilor care urmează a fi construite/demolate) şi
emisiile estimate în funcţie de suprafeţele (m2) construite/demolate (pentru
clădiri se vor considera suprafeţele totale desfăşurate).
Activităţile de construcţie/demolări de clădiri sunt asociate unor surse de
suprafaţă/volum, iar activităţile de construcţie/demolări de infrastructură
rutieră sunt asociate unor surse liniare.
161
Datele necesare estimării emisiilor vor fi obţinute de la fiecare primărie pe
baza completării chestionarelor.
Pentru estimarea emisiilor se va folosi metoda bazată pe utilizarea
factorilor de emisie de nivel 1 furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009,
subcapitolul 2.A.7.b, tabelul 3.1. Se menţionează faptul că în cazul în care
pe o suprafaţă se efectuează succesiv activităţi de demolare şi construcţie,
emisia totală va rezulta din însumarea emisiilor asociate etapei de demolare
cu a celor asociate etapei de construcţie.
Pentru activităţile de construcţie/demolare de mare anvergură
Estimarea emisiilor de particule se va efectua utilizând factorii de emisie
furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42 pentru diferite operaţii. Aceşti
factori sunt prezentaţi în tabelul de mai jos:
Tabelul 1.4 factori de emisie pentru estimarea emisiilor de particule
(TSP) pentru şantiere de mare anvergură
Operaţii Factori de emisie
Decapare sol vegetal 0,029 kg/tonă
Eroziune eoliană de pe suprafeţe perturbate 850 kg/ha/an
Încărcare pământ/sol vegetal în camioane 0,018 kg/tonă
Excavare 1,798 kg/oră
Descărcare pământ din camioane 0,020 kg/tonă
Descărcare agregate din camioane 0,0035 kg/tonă
Descărcare nisip din camioane 0,0011 kg/tonă
Datele necesare sunt reprezentate de volumele de lucrări pe operaţii.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
2.A.7.b, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această
categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii .
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (suprafeţele
construite/demolate, localizarea surselor, factorii de emisie, emisiile) vor fi
162
integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea
fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 2.A.7.b vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din
toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.23 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.c STOCAREA,
MANEVRAREA ŞI TRANSPORTUL PRODUSELOR MINERALE
Categoria cod NFR 2.A.7.c include activităţile de stocare, manevrare şi
transport ale produselor minerale şi se referă la emisiile de particule
asociate acestor activităţi. Emisiile au loc înainte, în timpul şi după
activităţile prezentate în industria mineralelor (subgrupa cod NFR 2.A).
1.3.23.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatori care au domeniul de activitate în industria
mineralelor (cod NFR 2.A);
Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot
furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din
domeniul industriei mineralelor, cuprinse în autorizaţiile
integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-
PRTR).
Colectarea datelor
Informaţii privind natura şi cantităţile de produse minerale folosite se obţin
pe baza chestionarului „Procese_producţie_minerale” transmis de către
autorităţile locale pentru protecţia mediului fiecărui operator cu domeniul
principal de activitate inclus în categoria cod NFR 2.A.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.7.c pot reprezenta surse
importante de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea,
estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza
nivelului 3 de abordare.
163
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod
individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează
inventarul, local sau naţional.
1.3.23.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
În cazul activităţilor incluse în categoria cod NFR 2.A.7.c se recomandă
aplicarea metodelor de estimare a emisiilor bazate pe factori de emisie,
după cum urmează:
utilizarea factorilor de emisie din metodologia US EPA/AP-42, în
capitolul 13.2.4 „Aggregate Handling and Storage Piles” în situaţia
în care factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-42
pentru activitatea principală nu se referă şi la activităţile de
manevrare, stocare şi transport ale mineralelor;
utilizarea factorilor de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul
EMEP/EEA 2009, subcapitolul 2.A.7.c, tabelul 3.2, pentru situaţiile
în care nu sunt disponibile date detaliate privind activităţile de
manevrare, stocare şi transport ale mineralelor.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii anuale la care este ataşat regimul de activitate.
Sursele asociate activităţilor de manevrare, stocare şi transport ale
mineralelor vor fi tratate ca surse de suprafaţă.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
2.A.7.c, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această
categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii
conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că
este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei
categorii de date furnizate (cantităţi de minerale vehiculate, eventuale
măsuri de control (reducere) a poluării, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (regimuri de funcţionare,
caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie,
emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de
164
date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie
de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 2.A.7.c vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din
toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.24 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.A.7.d ALTE PRODUSE
MINERALE
Ghidul EMEP/EEA include în această categorie de activităţi numai
fabricarea sticlei. Dat fiind că Ghidul EMEP/EEA specifică faptul că în
această categorie pot fi incluse şi alte activităţi din industria mineralelor, iar
în capitolul 1.A.2 „Arderi în industrii de fabricare şi construcţii” sunt
incluse cuptoarele pentru fabricarea vatei minerale, cărămizilor şi ţiglelor,
produselor ceramice şi emailurilor, se apreciază că în categoria cod NFR
2.A.7.d este necesară luarea în considerare a emisiilor celorlalţi poluanţi
rezultaţi din procesele de producţie aferente acestor activităţi din industria
mineralelor.
1.3.24.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatori care au ca domeniu de activitate fabricarea sticlei;
Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot
furniza date referitoare la activităţile operatorilor economici din
domeniul fabricării sticlei, cuprinse în autorizaţiile
integrate/autorizaţiile de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-
PRTR);
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
producţiile de sticlă incluse în anuarul statistic şi în alte anchete
statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către operatorii fabricilor de sticlă a chestionarului
„Procese_producţie_minerale”, care se referă la activităţile de
fabricare a sticlei;
solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în
autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
165
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale
pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile
de mediu şi în diverse alte documente;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unei fabrici de sticlă pot exista
instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea spaţiilor,
prepararea apei calde), operatorilor le vor fi transmise atât chestionarul
„Procese_producţie_minerale”, cât şi chestionarul „Surse ardere mică
putere_punctuale”.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.A.2 pot reprezenta surse majore
de emisii, iar operatorii deţin date de detaliu privind activitatea, estimarea
emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, pe baza nivelului
3 de abordare.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod
individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează
inventarul, local sau naţional.
1.3.24.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Diversitatea operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice de fabricare a
sticlei, necesită cunoaşterea cât mai detaliată a tehnicilor existente, în
procesul de estimare a emisiilor impunându-se implicarea directă a
operatorilor.
Cel mai adecvat mod de elaborare a inventarelor de emisii pentru această
categorie de surse îl reprezintă colaborarea între autorităţile competente
pentru protecţia mediului şi operatori, la nivel local şi/sau regional.
Neclarităţile apărute vor fi ulterior discutate pe secţiunea dedicată de pe
forumul INVENTARE EMISII, urmărindu-se realizarea transparenţei,
consecvenţei, comparabilităţii, completitudinii şi preciziei inventarelor
În cadrul procedurii vor fi luate în considerare toate activităţile/sursele
existente în amplasamentul unei fabrici de producere a sticlei, adică:
166
procesele de pretratare a materiilor prime şi postprocesare a
materiilor finite, cod NFR 2.A.7, însemnând operaţii cărora le sunt
asociate emisii de particule;
arderea în cuptorul de sticlă, cod NFR 1.A.2.f.i;
funcţionarea utilajelor şi echipamentelor mobile motorizate, cod
NFR 1.A.2.f.ii – surse mobile nerutiere şi echipamente (în domeniul
industrial);
traficul vehiculelor în amplasamentul fabricii, cod NFR 1.A.3.b.ii şi
cod NFR 1.A.3.b.iii.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de ardere a
combustibililor în surse staţionare de mică putere (cod NFR 1.A.4).
În cazul instalaţiilor din industria sticlei se recomandă aplicarea
următoarelor metode de estimare a emisiilor:
Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea
emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;
Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea
emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi;
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile pentru
estimarea emisiilor poluanţilor relevanţi generaţi de instalaţiile de
fabricare a sticlei.
Metodele bazate pe măsurări directe – sunt utilizabile pentru estimarea
emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi
sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care
conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie,
prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va
utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare
impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor
de concentraţii pentru NOx.
În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate
(poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de
măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute
prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare şi control al
calităţii ).
Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea
inventarelor de emisii doar în condiţiile în care analiza poluanţilor, precum
şi metodele de măsurare de referinţă pentru calibrarea sistemelor
automatizate de măsurare sunt efectuate în conformitate cu standardele
Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate
167
cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date
de o calitate ştiinţifică echivalentă.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru
elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare
respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru
estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Metode bazate pe factori de emisie
Pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se
va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor
Se recomandă elaborarea de către operatori a unor modele de estimare a
emisiilor specifice fiecărei instalaţii, bazate pe caracteristicile constructive
ale instalaţiilor, modul de operare şi măsurile pentru reducerea emisiilor.
Aceste modele vor permite o estimare mai precisă a emisiilor decât
utilizarea factorilor de emisie, ceea ce reprezintă principalul motiv al
acestei recomandări. Operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de
estimare a emisiilor , inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a
acestuia.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua în cadrul grupului
de lucru şi va fi discutat pe forumul INVENTARE EMISII.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de
funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
fiecare operator pe baza completării chestionarelor.
În cazurile în care la fabricile de sticlă se efectuează programe de
monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate,
operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru
toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de
inventariere.
În accepţiunea Ghidului EMEP/EEA, metoda de abordare de nivel 3 este
cea bazată pe modele de estimare a emisiilor şi care consideră toţi paşii de
producţie, de la pregătirea materiilor prime şi până la expedierea produsului
finit (sticlă/vată de sticlă, etc.).
168
Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, Ghidul EMEP/EEA
2009, prezintă factorii de emisie de nivel 2 preluaţi din documentele BREF
pentru fabricarea sticlei, după cum urmează:
în tabelul 3.2, factori de emisie pentru fabricarea sticlei plane;
în tabelul 3.3, factori de emisie pentru fabricarea recipientelor de
sticlă;
în tabelul 3.4, factori de emisie pentru fabricarea fibrei de sticlă;
în tabelul 3.5, factori de emisie pentru fabricarea vatei de sticlă;
în tabelul 3.6, factori de emisie pentru fabricarea sticlei cristal cu
conţinut de Pb;
în tabelul 3.7, factori de emisie pentru fabricarea recipientelor din
sticlă pentru apă;
în tabelul 3.8, eficienţe de reţinere a particulelor la fabricarea sticlei
plane, recipientelor din sticlă, sticlei trase sau suflate;
în tabelul 3.9, eficienţe de reţinere a particulelor la fabricarea fibrei
de sticlă.
Trebuie atenţie în folosirea eficienţelor prezentate în Ghid, deoarece se
referă la valori medii pe sector şi la fabrici vechi.
Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se poate folosi doar în
cazul în care celelalte metode: metoda bazată pe monitorizare continuă a
emisiilor sau modelarea detaliată a procesului de fabricare a varului, nu pot
fi aplicate.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR
2.A.7.d, se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această
categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind
producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii
conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că
este necesar ca operatorii fabricilor de sticlă să furnizeze incertitudinile
asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare,
etc.).
Elaborarea rapoartelor
169
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de sticlă,
regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea
surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date.
Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea
diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 2.A.7.d vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din
toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
Pentru elaborarea inventarelor de emisii aferente fabricării vatei minerale, a
cărămizilor şi ţiglelor, a produselor ceramice şi emailurilor se vor aplica
proceduri similare celei pentru sticlă. Pentru estimarea emisiilor se vor
utiliza factorii de emisie din metodologia US EPA/AP-42:
fabricarea vatei minerale – capitolul 11.18;
fabricarea cărămizilor şi ţiglelor – capitolul 11.3;
fabricarea produselor ceramice – capitolul 11.7;
fabricarea emailurilor – capitolul 11.14.
1.3.25 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.B INDUSTRIA CHIMICĂ
Categoria de activităţi cod NFR 2.B se referă la procese din industria
chimică anorganică (SNAP 0404) precum şi la procese din industria
chimică organică (SNAP 0405).
Următorul tabel sintetizează cuprinsul subcapitolului:
Tabelul 1.5 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.B
Categoria Titlu
NFR: 2.B Industria chimică
Subcategorii
2.B.1 Fabricarea amoniacului
2.B.2 Fabricarea acidului azotic
2.B.3 Fabricarea acidului adipic
2.B.4 Fabricarea carbidului
2.B.5.a Alte procese din industria chimică
2.B.5.b Stocarea, manevrarea şi transportul produselor
chimice
Subcategoria cod NFR 2.B.5.a cuprinde următoarele procese de fabricare:
170
Tabelul 1.6 Procese de fabricare din cadrul subcategoriei cod NFR
2.B.5.a
Cod SNAP Titlu
0404
040401 Acid Sulfuric
040404 Sulfat de amoniu
040405 Nitrat de amoniu
040406 Fosfat de amoniu
040407 Îngrăşăminte NPK
040408 Uree
040409 Negru de fum
040410 Dioxid de titan
040411 Grafit
040413 Clor
040414 Îngrăşăminte pe baza de fosfor
040416 Altele
0405
040501 Etilenă
040502 Propilenă
040503 1,2 dicloretan (cu excepţia 040505)
040504 Clorvinil (cu excepţia 040505)
040505 1,2 dicloretan + clorvinil (echilibrat)
040506 Polietilenă de joasă densitate
040507 Polietilenă de înaltă densitate
040508 Clorura de polivinil
040509 Polipropilenă
040510 Stiren
040511 Polistiren
040512 Stiren-butadienă
040513 Stiren-butadienă (latex)
040514 Stiren-butadienă (cauciuc) (SBR)
040515 Acrilonitril stiren butadienă (ABS) răşină
171
Cod SNAP Titlu
040516 Oxid de etilenă
040517 Formaldehidă
040518 Etilbenzen
040519 Anhidridă ftalică
040520 Acrilonitril
040521 Acid adipic
040523 Acid glioxilic
040525 Fabricarea pesticidelor
040526 Fabricarea compuşilor organici persistenţi
040527 Altele (fitosanitare...)
0406 040622 Fabricarea explozibililor
Subcapitolul 2.B al Ghidului EMEP/EEA se referă numai la emisiile
generate în procesele tehnologice. Emisiile asociate proceselor care
presupun arderi cu contact (de exemplu oxidarea termică, oxidarea
catalitică a amoniacului) sunt tratate în capitolul 1.A.2.
Emisiile datorate arderii combustibililor pentru a se asigura condiţiile de
desfăşurare a procesului chimic respectiv sau emisiile provenite din arderea
combustibililor în scopul generării de căldură sau energie electrică (incluse
în categoriile 1.A.1/1.A.4).
Principalii poluanţi emişi din procesele desfăşurate în industria chimică
sunt:
Oxizii de sulf (SO2, SO3) şi alţi compuşi cu sulf (H2S, CS2 şi COS);
Oxizii de azot (NOx, NO2) şi alţi compuşi cu azot (NH3, HCN);
Halogenii şi compuşi ai acestora (Cl2, Br2, HF, HCl, HBr);
Compuşii organici volatili nemetanici (COVnm);
Particulele.
Emisiile atmosferice provenite din industria chimică se pot clasifica în
emisii dirijate şi emisii nedirijate (fugitive).
Următoarele emisii reprezintă exemple de emisii dirijate:
Emisii din proces evacuate prin coşuri/ conducte de evacuare;
172
Gaze evacuate din unităţi de producere a energiei cum ar fi: cuptoare
de proces, cazane de abur, unităţi de cogenerare, turbine şi motoare
cu gaz;
Gaze evacuate după sistemele de reţinere şi control a poluanţílor cum
ar fi: filtre, instalaţii de oxidare termică, echipamente de
absorbţie/adsorbţie. Aceste gaze conţin poluanţi neeliminaţi de
instalaţia respectivă sau poluanţi generaţi de instalaţia de reţinere
însăşi;
Gaze evacuate din zone de reacţie sau condensare;
Gaze provenite de la regenerarea catalizatorilor;
Gaze provenite de la recuperarea solvenţilor;
Gaze provenite din zonele de stocare/manevrare (transfer,
încărcare/descărcare a produselor, materiilor prime şi intermediare);
Evacuări provenite din ventilaţia generală;
Gaze provenite de la sistemele de captare a emisiilor fugitive;
Gaze provenite dintr-o incintă sau dintr-o clădire.
Emisiile fugitive pot să apară de la surse punctuale, liniare, de suprafaţă sau
de volum în condiţii de funcţionare normală a instalaţiei.
Următoarele emisii reprezintă exemple de emisii nedirijate:
Emisii de proces provenite de la echipamente şi care sunt inerente
funcţionării fabricii. Acestea pot sa aibă loc de pe o suprafaţă extinsă
sau prin diverse deschideri;
Emisii necaptate: pierderi tehnologice, evaporarea din rezervoare,
pierderi în timpul manevrărilor (umplere de butoaie, camioane,
containere);
Emisii datorate funcţionării excepţionale a unităţii: pornire/oprire,
întreţinere;
Emisii de la facle;
Emisii secundare datorate manevrării şi stocării deşeurilor (emisii de
substanţe volatile din canalizări, staţii de epurare a apei, turnuri de
răcire);
Scăpări de la pompe, compresoare, valve, flanşe, conexiuni, etc.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2 arată faptul că, la nivel naţional,
sursele de emisie din categoria cod NFR 2.B „Industria Chimică” nu
reprezintă, în general, surse cheie.
Instalaţiile din categoriile cod NFR 2.B, se găsesc sub incidenţa OUG nr.
152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi pot
reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.
173
Din acest motiv, inventarele de emisii pentru instalaţiile din industria
chimică trebuie elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent
de nivelul (local sau naţional) la care se elaborează inventarul. Sursele de
emisie dirijate vor fi tratate ca surse punctuale, iar sursele care au asociate
emisii fugitive vor fi tratate ca surse de suprafaţă.
Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantităţile de
substanţe chimice produse.
1.3.25.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile din industria
chimică sunt:
Operatorii economici;
Agenţiile regionale pentru protecţia mediului – pot furniza date
referitoare la instalaţiile chimice, cuprinse în autorizaţiile integrate
de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de
monitorizare a emisiilor;
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
cantităţile de produse chimice produse, incluse în anuarul statistic şi
în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor referitoare la activităţile din industria chimică,
agenţiile pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
Transmiterea către fiecare operator de instalaţii chimice a
chestionarului „Chimie” – care se referă atât la activitatea propriu-
zisă de fabricare a substanţelor chimice, cât şi la activităţile conexe,
precum şi, după caz, chestionarul „Surse mari de ardere_energie” sau
chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. În cazul în care
profilul de activitate al operatorului se încadrează în categoria cod
NFR 2.B.5.a (Fabricare alte produse chimice) pe chestionar se va
menţiona profilul acestuia. Se vor lua în considerare activităţile de
producere a substanţelor chimice menţionate în prezenta procedură;
Solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru
protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în
autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte
documente;
174
Solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
care pot fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul Naţional
de Statistică.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora poate fi stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor;
categoriile cheie de activităţi/surse;
impactul semnificativ la nivel local.
Disponibilitatea datelor la nivel de instalaţie este asigurată prin faptul că
operatorii instalaţiilor chimice sunt instalaţii IPPC şi trebuie să efectueze în
general, măsurători continue ale emisiilor pentru următorii poluanţi: NOx,
SO2 şi pulberi totale. Astfel, în general, există o bază de date cu un grad
ridicat de completitudine şi continuitate, disponibilă pentru estimarea
emisiilor, la nivel de sursă.
Ghidul EMEP/EEA nu furnizează factori de emisie de nivel 3 şi
menţionează faptul că factorii de emisie corespunzători nivelului 2 de
abordare în estimarea emisiilor indicaţi pentru instalaţiile chimice trebuie
utilizaţi doar atunci când modelarea detaliată a procesului de fabricare – pe
baza defalcării procesului de producţie pe activităţi/etape/surse şi estimarea
emisiilor asociate fiecăreia dintre acestea nu este posibilă.
Pentru anumiţi poluanţi, cum sunt NOx, particule şi SO2, instalaţiile
chimice pot reprezenta surse majore de poluare a aerului la nivel local.
Ca urmare, se recomandă ca estimarea emisiilor de poluanţi generate de
instalaţiile chimice, să se efectueze, în măsura posibilului, pe baza nivelului
3 de abordare, ceea ce presupune estimaţii separate pentru următorii paşi
consecutivi din procesul de producţie:
Manevrarea materiilor prime;
Manevrarea substanţelor chimice, reacţiile şi procesele propriu-zise;
Manevrarea produselor finite (stocare, ambalare, transport, etc.).
1.3.25.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Procedura prezentată în acest subcapitol se referă la inventarierea emisiilor
aferente proceselor din industria chimică. Inventarele de emisii vor
cuprinde toate activităţile care se desfăşoară pe amplasamentul unei
instalaţii chimice, cum sunt: transportul intern, manevrarea, stocarea şi
pretratarea materiilor prime, respectiv manevrarea, stocarea şi transportul
produselor finite.
175
Se menţionează că în cadrul amplasamentului pot exista şi instalaţii mari de
ardere şi/sau mici de ardere pentru producerea energiei termice şi
prepararea apei calde, precum şi generatoare de energie electrică, ale căror
emisii vor fi inventariate şi luate în considerare la nivel local pentru fiecare
amplasament în parte.
În cazul instalaţiilor din industria chimică se recomandă aplicarea
următoarelor metode de estimare a emisiilor:
Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea
emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;
Metode bazate pe modelarea proceselor;
Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea
emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi.
Metodele bazate pe măsurări directe – sunt utilizabile pentru estimarea
emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi
sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care
conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie,
prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va
utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare
impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor
de concentraţii pentru NOx (fabricarea acidului azotic) şi SO2 (fabricarea
acidului sulfuric).
În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate
(poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de
măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute
prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare şi control al
calităţii ).
Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea
inventarelor de emisii doar în condiţiile în care analiza poluanţilor, precum
şi metodele de măsură de referinţă pentru calibrarea sistemelor
automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate cu standardele
Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde, în conformitate
cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura furnizarea de date
de o calitate ştiinţifică echivalentă.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru
elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare
respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru
estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Metode bazate pe modelarea proceselor
176
Utilizarea metodelor bazate pe modelarea emisiilor pe procese implică
existenţa, la nivelul fiecărei unităţi în parte, a unui model de estimare a
emisiilor specific proceselor tehnologice şi operaţiilor care se efectuează,
luând în considerare particularităţile echipamentelor şi instalaţiilor utilizate.
Se precizează că operatorul va trebui să prezinte modelul propriu de
estimare a emisiilor, inclusiv fundamentarea din punct de vedere ştiinţific a
acestuia.
Modelarea proceselor poate să includă utilizarea metodei bilanţului de
masă pentru estimarea emisiilor de compuşi organici volatili.
Metode bazate pe factori de emisie
Metodele bazate pe factori de emisie predefiniţi pot fi utilizate atunci când
nu sunt disponibile modele de emisii. Metodele bazate pe factori de emisie
pot avea grade de detaliu diferite, în funcţie de datele disponibile la nivelul
fiecărei unităţi/instalaţii chimice.
Stabilirea metodei de estimare a emisiilor se va efectua pentru fiecare
unitate/instalaţie în parte şi, în măsura posibilului, pentru fiecare
operaţie/proces care se realizează în amplasamentul respectiv. Stabilirea
metodei de estimare a emisiilor se va efectua împreună cu operatorul, în
funcţie de datele şi de informaţiile disponibile.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de
funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
fiecare operator pe baza completării chestionarelor.
În cazurile în care la instalaţiile chimice se efectuează programe de
monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate,
operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru
toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de
inventariere.
Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, se recomandă
utilizarea factorilor de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA
2009:
Fabricarea amoniacului – În tabele 3.6-3.7 sunt prezentaţi factori de
emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a amoniacului
(reformare cu abur – gaz natural ca materie primă şi oxidare parţială
177
– cărbune sau combustibil lichid ca materie primă pentru obţinerea
hidrogenului);
Fabricarea acidului azotic – În tabele 3.8-3.12 sunt prezentaţi
factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a acidului
azotic (joasă/medie/înaltă presiune şi respectiv acid azotic concentrat
produs prin metoda directă);
Fabricarea acidului adipic – În tabelul 3.15 sunt prezentaţi factorii
de emisie asociaţi producerii acidului adipic;
Fabricarea carbidului – În tabele 3.16-3.17 sunt prezentaţi factorii
de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a carbidului (cu sau
fără reutilizarea gazului de cuptor);
Fabricarea acidului sulfuric – În tabelele 3.18-3.22 sunt prezentaţi
factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a acidului
sulfuric (absorbţie simplă, dublă, dublă utilizând ca materie primă
acid sulfuric uzat, proces umed, proces umed/uscat cu condensare);
Fabricarea sulfatului de amoniu – În tabelul 3.23 sunt prezentaţi
factorii de emisie asociaţi producerii sulfatului de amoniu;
Fabricarea nitratului de amoniu – În tabelul 3.24 sunt prezentaţi
factorii de emisie asociaţi producerii nitratului de amoniu;
Fabricarea fosfatului de amoniu în îngrăşăminte NPK – În tabelul
3.25 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii fosfatului
de amoniu;
Fabricarea ureei – În tabelul 3.26 sunt prezentaţi factorii de emisie
asociaţi producerii ureei;
Fabricarea negrului de fum – În tabelul 3.27 sunt prezentaţi factorii
de emisie asociaţi producerii negrului de fum. Factorii de emisie
includ şi emisiile din ardere, iar conţinutul de sulf în materia primă
este presupus între 0,3–1%;
Fabricarea dioxidului de titan – În tabelele 3.28-3.29 sunt prezentaţi
factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a dioxidului
de titan (prin clorinare sau prin sulfatare);
Fabricarea grafitului – În tabelul 3.30 sunt prezentaţi factorii de
emisie asociaţi producerii grafitului;
Fabricarea clorului – În tabelele 3.31-3.33 sunt prezentaţi factorii de
emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a clorului (cu celule cu
mercur, cu diafragmă sau cu membrană);
Fabricarea îngrăşămintelor fosfatice – În tabelul 3.34 sunt prezentaţi
factorii de emisie asociaţi producerii îngrăşămintelor fosfatice;
Fabricarea etilenei şi a propilenei – În tabelul 3.35 sunt prezentaţi
factorii de emisie asociaţi producerii etilenei şi propilenei;
178
Fabricarea 1,2 dicloretanului – Metodologia EMEP-EEA 2009 nu
furnizează factori de emisie pentru această activitate (SNAP 040503)
deoarece se presupune că este o activitate integrată producerii
clorurii de vinil prin metoda temperată;
Fabricarea clorurii de vinil – Metodologia EMEP-EEA 2009 nu
furnizează factori de emisie pentru această activitate (SNAP 040504)
deoarece este inclusă în procesul de fabricare temperat (SNAP
040505), împreună cu producerea 1,2 dicloretanului;
Fabricarea 1,2 dicloretanului (DCE) şi a clorurii de vinil (VCM) –
În tabelele 3.36-3.37 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi
fabricării 1,2 dicloretanului (DCE) (3.36) şi clorurii de vinil (VCM)
(3.37);
Fabricarea polietilenei de joasă densitate şi a polietilenei de înaltă
densitate – În tabelele 3.38-3.39 sunt prezentaţi factorii de emisie
asociaţi fabricării polietilenei de joasă densitate (3.38), respectiv a
polietilenei de înaltă densitate (3.39);
Fabricarea policlorurii de vinil – În tabelele 3.40-3.41 sunt
prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a
policlorurii de vinil (polimerizare în suspensie sau polimerizare în
emulsie);
Fabricarea polipropilenei – În tabelul 3.42 sunt prezentaţi factorii de
emisie asociaţi producerii polipropilenei;
Fabricarea stirenului – În tabelul 3.43 sunt prezentaţi factorii de
emisie asociaţi producerii stirenului;
Fabricarea polistirenului – În tabelele 3.44-3.46 sunt prezentaţi
factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a
polistirenului (GPPS – polistiren de uz general, HIPS – polistiren dur
şi polistiren expandabil);
Fabricarea cauciucului sintetic – În tabelele 3.47-3.49 sunt
prezentaţi factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare;
Fabricarea răşinilor acrilonitril-butadien-stirenice (ABS) – În
tabelul 3.50 sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii
acestui tip de răşini;
Fabricarea oxidului de etilenă – În tabelul 3.51 sunt prezentaţi
factorii de emisie asociaţi producerii oxidului de etilenă;
Fabricarea formaldehidei – În tabelele 3.52-3.54 sunt prezentaţi
factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a
formaldehidei (prin oxidare catalitică, cu deficit sau exces de aer,
respectiv pentru procesul de oxidare catalitică, cu deficit de aer şi
sisteme de control);
179
Fabricarea etilbenzenului – În tabelul 3.55 sunt prezentaţi factorii de
emisie asociaţi producerii etilbenzenului;
Fabricarea anhidridei ftalice – În tabelele 3.56 - 3.57 sunt prezentaţi
factorii de emisie asociaţi diferitelor tehnici de fabricare a anhidridei
ftalice (o-xilen ca materie primă sau naftalina ca materie primă);
Fabricarea acrilonitrilului – În tabelul 3.58 sunt prezentaţi factorii
de emisie asociaţi producerii acrilonitrilului;
Fabricarea acidului glioxilic – În tabelul 3.59 sunt prezentaţi factorii
de emisie asociaţi producerii acidului glioxilic;
Fabricarea pesticidelor şi altele (fitosanitare,...) – În tabelul 3.60
sunt prezentaţi factorii de emisie asociaţi producerii pesticidelor;
Stocare, manevrare şi transport al produselor chimice (cod NFR 2.B.5.b) – În această categorie intră emisiile provenite din:
o Pentru substanţele lichide sau gazoase:
Umplere şi golire;
Evaporarea naturală din rezervoare;
Emisii fugitive de la flanşe, fitinguri, pompe;
Emisii din momentul prelevării de probe;
Emisii din operaţii de curăţare.
o Pentru substanţele solide:
Încărcare şi descărcare;
Transport;
Stocare în vrac.
Factorii de emisie indicaţi mai sus includ şi emisiile din categoria cod NFR
2.B.5.b.
Pentru estimarea emisiilor asociate stocării substanţelor organice aflate în
stare lichidă în rezervoare se recomandă utilizarea programului de calcul
TANKS Emissions Estimation Software (TANKS) bazat pe procedurile
de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 – Liquid Storage Tanks al
Metodologiei US EPA/AP-42 „Compilation of Air Pollutant Emission
Factors, AP-42”, disponibil la adresa
http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/.
Trebuie menţionat că majoritatea factorilor de emisie de nivel 2 furnizaţi de
Ghidul EMEP/EEA corespund situaţiei în care nu au fost implementate
sisteme de control (reducere) al emisiilor. Pentru estimarea emisiilor, în
cazul utilizării sistemelor de control (reducere) este necesară cunoaşterea
eficienţei acestor sisteme. Se recomandă utilizarea valorilor eficienţelor
sistemelor de control al emisiilor determinate pe baza informaţiilor
furnizate de producătorii de echipamente. Pentru cazurile în care aceste
180
informaţii nu sunt disponibile, vor fi utilizate eficienţele indicate în Ghidul
EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-61. Acest tabel prezintă eficienţe de reducere
pentru particule. Eficienţele sunt preluate din documentul CEPMEIP şi sunt
aplicabile unei instalaţii de vechime medie cu control limitat al emisiilor
fugitive.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru instalaţii chimice va
cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul
acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt
aferente. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual,
asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.B,
se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind
producţiile raportate de operatori cu datele statistice disponibile.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii
conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că
este necesar ca operatorii instalaţiilor chimice să furnizeze incertitudinile
asociate fiecărei categorii de date furnizate (producţii, date de monitorizare,
etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii de chimicale,
regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea
surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date.
Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea
diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 2.B vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.26 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.C INDUSTRIA METALELOR
Subgrupa 2.C Industria metalelor se referă la procesele tehnologice de
fabricare a metalelor feroase şi feroaliajelor, respectiv la fabricarea
metalelor neferoase, incluzând următoarele categorii de activităţi:
181
Tabelul 1.7 Categorii de activităţi din cadrul subgrupei 2.C
Activităţi industriale Cod NFR categoria de
activităţi industriale
Fabricare fontă şi oţel şi
fabricare feroaliaje
Fabricare fontă şi oţel 2.C.1
Fabricare feroaliaje 2.C.2
Fabricare metale
neferoase
Fabricare aluminiu 2.C.3
Fabricare cupru 2.C.5.a
Fabricare plumb 2.C.5.b
Fabricare nichel 2.C.5.c
Fabricare zinc 2.C.5.d
Fabricare alte metale 2.C.5.e
Procesele/activităţile luate în considerare în cadrul subgrupei cod NFR 2.C
sunt reprezentate de:
Procesele de ardere cu contact:
o în siderurgie: topirea minereurilor în furnale, sinterizarea,
peletizarea, elaborarea fontei, elaborarea oţelului în
convertizoare cu oxigen – pentru alţi poluanţi decât SOx, NOx
şi CO;
o în metalurgia neferoasă: topirea minereurilor în furnale,
sinterizare, topiri – pentru alţi poluanţi decât SOx, NOx şi CO.
Elaborarea oţelului în cuptoare electrice, fabricarea aluminiului
primar.
Alte procese:
o turnarea;
o laminarea;
o stocarea, manevrarea şi transportul minereurilor, produselor şi
deşeurilor metalice.
Sursele din subgrupa cod NFR 2.C asociate fabricării primare şi secundare
a metalelor feroase şi neferoase cad sub incidenţa OUG nr. 152/2005 şi
reprezintă surse majore de poluare a aerului la nivel local. Sursele din
subgrupa cod NFR 2.C reprezintă surse cheie pentru emisiile de metale, în
conformitate cu analiza prezentată în subcapitolul 1.2.
Întrucât procesul de fabricaţie care se desfăşoară în cadrul unei unităţi
metalurgice presupune ca activitate esenţială un proces de ardere
182
(arderea cu contact), estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi
2.C va respecta paşii procedurali indicaţi la procedura 1.3.4 „Activităţi
din categoria cod NFR 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi
construcţii”.
1.3.26.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile desfăşurate în
cadrul subgrupei 2.C fac parte dintre cele indicate la procedura privind
estimarea emisiilor pentru categoria de activităţi cod NFR 1.A.2 „Arderi în
industrii de fabricare şi construcţii”:
Operatorii economici al căror profil de activitate este: metalurgia
feroasă primară şi/sau secundară, metalurgia neferoasă primară şi/sau
secundară;
Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot
furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor
economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu,
în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare
a emisiilor;
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
producţiile pe domenii de activitate, incluse în anuarul statistic şi în
alte anchete statistice.
Colectarea datelor
Conform celor menţionate la procedura 1.3.4 „Activităţi din categoria cod
NFR 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii”, având în vedere
că o unitate industrială de fabricare a metalelor poate include surse de
ardere, altele decât cele aferente direct proceselor tehnologice, operatorilor
acestor unităţi le vor fi transmise atât chestionarul
„Procese_producţie_metalurgie”, cât şi chestionarele „Surse mari de
ardere_energie”, după caz, precum şi „Surse ardere mică
putere_punctuale”. Operatorilor al căror profil de activitate este fabricarea
fontei şi oţelului (metalurgie feroasă primară) le va fi transmis, de
asemenea, chestionarul „Fabricare cocs”.
Estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3 de
abordare, în corelaţie cu nivelul de abordare stabilit pentru categoria de
activităţi cod NFR 1.A.2 „Arderi în industrii de fabricare şi construcţii”.
Inventarele de emisii pentru sursele din subgrupa 2.C trebuie elaborate în
mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se
elaborează inventarul, local sau naţional.
183
1.3.26.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Inventarierea emisiilor generate de activităţile din categoria de activităţi
cod NFR1.A.2 va aborda în mod integrat, şi emisiile generate de procesele
tehnologice de fabricare a metalelor, urmându-se acelaşi flux de date.
În scopul inventarierii emisiilor trebuie luate în considerare toate
activităţile/sursele existente în amplasamentul unei unităţi metalurgice,
adică:
procesele tehnologice cod NFR 2.C (2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a ...
2.C.5.f);
procese de ardere a combustibililor pentru activităţile cod NFR 1.A.2
(1.A.2.a, 1.A.2.b);
procesul de fabricare a cocsului (cod NFR 1.A.1.c), în cazul
metalurgiei feroase primare.
De asemenea, vor fi luate în considerare, după caz, activităţile de producere
a energiei electrice şi termice prin intermediul instalaţiilor mari de ardere
(cod NFR 1.A.1.a) şi/sau activităţile de ardere în surse staţionare de mică
putere (cod NFR 1.A.4).
Conform Ghidului EMEP/EEA 2009, se consideră că emisiile de poluanţi
gazoşi NOx, SOx şi CO sunt asociate în principal arderilor cu contact în
industriile de fabricare, în timp ce emisiile celorlalţi poluanţi relevanţi
(particule, metale grele, dioxine şi furani, COVnm, HAP, PCB, HCB) sunt
atribuite categoriei de activităţi 2.C, pentru a se evita dubla luare în
considerare a emisiilor. Se menţionează că emisiile de poluanţi gazoşi NOx,
SOx şi CO pot fi asociate categoriei de activităţi 2.C în cazul în care nu sunt
generate de procese de ardere (de exemplu, elaborarea oţelului în cuptoare
electrice, fabricarea aluminiului primar).
În cazul proceselor tehnologice de fabricare a metalelor se pot aplica
următoarele tipuri de metode de estimare a emisiilor:
Metode bazate pe măsurări directe – având în vedere că la o serie de
instalaţii sunt implementate sisteme de monitorizare continuă a
emisiilor;
Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea
emisiilor pentru poluanţii relevanţi.
În cazul în care există măsurări continue pentru alţi poluanţi în afara celor
de ardere (SO2, NOx, CO), de regulă particule, datele astfel obţinute vor
putea fi utilizate pentru elaborarea inventarelor de emisii pentru poluanţii
monitorizaţi, doar în condiţiile respectării criteriilor de calitate prevăzute
prin standardele SR EN ISO 14956:2003 şi SR EN 14181:2004. Datele
provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru elaborarea
184
inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare respective au fost
stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru estimarea emisiilor
necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Pentru instalaţiile la care nu se efectuează monitorizarea continuă a
emisiilor, precum şi pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu,
elaborarea inventarelor de emisii se va efectua prin utilizarea metodelor de
estimare a emisiilor pe baza factorilor de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de
funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
operator pe baza completării chestionarelor.
În ceea ce priveşte emisiile orare, pentru instalaţiile la care se efectuează
monitorizarea continuă a emisiilor, operatorii vor furniza seriile dinamice
orare de valori ale emisiilor pentru poluanţii monitorizaţi continuu,
generate pentru întregul an de inventariere.
Pentru instalaţiile la care nu se efectuează monitorizare continuă a
emisiilor, operatorii vor furniza cantităţile anuale/lunare împreună cu
regimul de funcţionare a instalaţiilor.
În conformitate cu Ghidul EMEP/EEA se recomandă ca stabilirea factorilor
de emisie să fie efectuată pe baza informaţiilor incluse în ghidurile şi
documentaţiile tehnice specifice diferitelor sectoare de activitate şi în
documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile pentru
fabricarea fontei şi oţelului, procesarea metalelor feroase, fabricarea
metalelor neferoase, pentru fiecare instalaţie. În procesul de selectare şi de
stabilire a factorilor de emisie va trebui acordată o atenţie deosebită, pe de
o parte evaluării stării tehnice a echipamentelor, iar pe de altă parte,
sistemelor pentru reducerea emisiilor, luând în considerare informaţiile
disponibile în documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici
disponibile.
Pentru poluanţii pentru care documentele de referinţă nu furnizează factori
de emisie, se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul
EMEP/EEA. Apentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi
cod NFR 2.C.1 „Fabricarea fontei şi oţelului”, 2.C.2 „Fabricarea
feroaliajelor”, 2.C.3 „Fabricarea aluminiului”, respectiv 2.C.5.a ... 2.C.5.e
corespunzătoare fabricării metalelor neferoase (cupru, plumb, nichel, zinc
şi alte metale), aplicând, după caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei
185
sistemelor pentru reducerea emisiilor (precum sistemele de reţinere a
particulelor, etc.), în conformitate cu informaţiile disponibile în
documentele de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile şi/sau cu
informaţiile furnizate de producătorii de echipamente.
Categoria de activităţi cod NFR 2.C.1 Fabricarea fontei şi oţelului
În situaţia în care sunt disponibile date detaliate privind instalaţiile de
fabricare a fontei şi oţelului, se recomandă analiza şi selectarea factorilor de
emisie în cadrul discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, pe baza
următoarelor documente de referinţă privind cele mai bune tehnici
disponibile pentru instalaţiile care intră sub incidenţa OUG nr. 152/2005
(http://eippcb.jrc.es/reference/):
Documentul de referinţă privind BAT pentru fabricarea fontei şi
oţelului/BREF Iron and Steel;
Documentul de referinţă privind BAT pentru prelucrarea metalelor
feroase/BREF in the Ferrous Metals Processing Industry;
Documentul de referinţă privind BAT pentru turnătorii şi
topitorii/BREF in Smitheries and Foundries Industry.
Dat fiind faptul că activităţile de metalurgie primară au asociate o serie de
surse deschise, libere de emisie a particulelor (manevrare, stocare minereu,
sinter, zgură, trafic intern, etc.) cu emisii semnificative, se recomandă
estimarea acestor emisii prin utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de
metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12 „Metallurgical Industry”,
subcapitolul 12.5 „Iron And Steel Production”, tabelul 12.5-4.
Pentru poluanţi precum hexaclorbenzenul şi compuşii organici volatili
nemetanici, pentru care nu sunt furnizaţi factori de emisie prin Documentul
de referinţă privind BAT pentru fabricarea fontei şi oţelului/BREF Iron and
Steel sau prin metodologia US EPA/AP-42, se vor utiliza factorii de emisie
de nivel 2 recomandaţi de Ghidul EMEP/EEA.
Categoria de activităţi cod NFR 2.C.2 Fabricarea feroaliajelor
Pentru estimarea emisiilor de particule asociate categoriei de activităţi cod
NFR 2.C.2 se vor utiliza factorii de emisie furnizaţi de metodologia US
EPA/AP-42, capitolul 12 „Metallurgical Industry”, subcapitolul 12.4
„Ferroalloy Production”.
Pentru estimarea emisiilor de metale, se recomandă utilizarea metodei
bilanţului de masă: compoziţiile în procente de masă ale metalelor
componente ale aliajului (fiecare tip de aliaj are o reţetă stabilită printr-un
standard) se aplică emisiilor de particule de la cuptorul de topire şi de
elaborare a şarjei respectivului aliaj.
Categoria de activităţi cod NFR 2.C.3 Fabricarea aluminiului
186
Fabricarea aluminiului primar constă în două etape majore, respectiv
fabricarea aluminei din bauxită şi obţinerea aluminiului prin electroliza
aluminei.
Pentru estimarea emisiilor de particule asociate fabricării aluminei se
recomandă utilizarea factorilor de emisie furnizaţi de metodologia US
EPA/AP-42 capitolul 12 „Metallurgical Industry”, subcapitolul 12.1
„Primary Aluminum Production”.
Pentru estimarea emisiilor asociate obţinerii aluminiului prin electroliza
aluminei se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul
EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelele 3-2÷3.3 şi eficienţele de reţinere
indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelele 3-5 şi 3-6.
Pentru estimarea emisiilor de fluoruri provenite din procesul de fabricare a
aluminiului primar, se recomandă utilizarea factorilor furnizaţi de
metodologia US EPA/AP-42, capitolul 12 „Metallurgical Industry”,
subcapitolul 12.1 „Primary Aluminum Production”.
Pentru estimarea emisiilor de particule asociate fabricării aluminiului
secundar se recomandă utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de US
EPA/AP-42, capitolul 12 „Metallurgical Industry”, subcapitolul 12.1
„Secondary Aluminum Production”. Pentru estimarea emisiilor de compuşi
organici cloruraţi (dioxine şi furani, respectiv hexaclorbenzen) se vor
utiliza factorii de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009,
capitolul 2.C.3, tabelul 3-4. În cazul în care, sistemele pentru reducerea
emisiilor de particule de la cuptoarele de topire sunt altele decât filtrele cu
saci, luate în considerare de metodologia US EPA, se vor utiliza eficienţele
de reţinere indicate de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 2.C.3, tabelul 3-
7.
Categoriile de activităţi cod NFR 2.C.5.a Fabricarea cuprului, 2.C.5.b
Fabricarea plumbului, 2.C.5.c Fabricarea nichelului, 2.C.5.d Fabricarea
zincului, 2.C.5.e Fabricarea altor metale
Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării metalelor neferoase cupru,
plumb, zinc, nichel şi altor metale se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2
indicaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009, după cum urmează:
capitolul 2.C.5.a, tabelul 3-2 pentru fabricarea cuprului primar,
respectiv tabelul 3-5 pentru fabricarea cuprului secundar şi
eficienţele de reţinere indicate în tabelul 3-7;
capitolul 2.C.5.b, tabelele 3-2 ÷ 3-6 pentru fabricarea plumbului
primar, respectiv tabelele 3-9 ÷ 3-12 pentru fabricarea plumbului
secundar. Eficienţele de reţinere indicate în tabelul 3-14 sunt
aplicabile pentru corectarea factorilor din tabelele 3-2 şi respectiv 3-
9;
187
capitolul 2.C.5.c, tabelul 3-1 pentru fabricarea nichelului (Ghidul
menţionează că abordarea de nivel 2 utilizează factorii de emisie de
nivel 1);
capitolul 2.C.5.d, tabelele 3-2 ÷ 3-8 pentru fabricarea zincului
primar, respectiv tabelele 3-9 ÷ 3-12 pentru fabricarea zincului
secundar. Eficienţele de reţinere indicate în tabelul 3-13 sunt
aplicabile pentru corectarea factorilor din tabelele 3-2 şi respectiv 3-
9;
capitolul 2.C.5.e, tabelul 3-1 pentru fabricarea altor metale (topire),
ţinând cont de eficienţele de reţinere ale instalaţiilor.
Categoria de activităţi cod NFR 2.C.5.f Stocarea, manevrarea şi
transportul produselor metalice
În cazul în care pentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de activităţi
2.C.1, 2.C.2, 2.C.3, 2.C.5.a...2.C.5.e sunt utilizaţi factori de emisie furnizaţi
de metodologia EMEP/EEA 2009, emisiile asociate stocării, manevrării şi
transportului produselor metalice sunt incluse în categoriile anterioare
referitoare la activităţile de fabricare a metalelor.
În cazul în care estimarea emisiilor asociate categoriei de activităţi 2.C.1 se
realizează cu ajutorul metodologiei US EPA/AP-42, emisiile asociate
stocării, manevrării şi transportului produselor metalice pot fi estimate
separat de cele de proces şi se raportează la categoria cod NFR 2.C.5.f.
În cazul în care vor deveni disponibili factorii de emisie asociaţi stocării,
manevrării şi transportului produselor metalice, în afară de activităţile de
metalurgie feroasă, se recomandă utilizarea acestora, alături de factorii de
emisie specifici furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42. Se precizează că
Ghidul EMEP/EEA furnizează factori de emisie care includ activităţile de
stocare, manevrare şi transport, deci aceştia nu pot fi folosiţi în combinaţie
cu factorii specifici acestor activităţi, pentru a preveni dubla luare în
considerare a emisiilor generate de activităţile de stocare, manevrare şi
transport.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va
cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul
acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt
aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod
individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea,
pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor
poluanţilor relevanţi: SOx, NOx, CO, particule, metale, COVnm, dioxine şi
furani, etc.
La toate instalaţiile la care au loc arderi cu contact, se asociază emisiilor
de gaze emisiile de particule, metale şi de alţi poluanţi, deoarece prin coşul
188
de emisie aferent instalaţiei respective sunt emişi toţi poluanţii relevanţi
acestui proces. De asemenea, trebuie luat în considerare că, dacă la
cuptoarele de topire la care se utilizează combustibil fosil, gazele de
ardere şi emisiile din topirea metalelor sunt emise prin acelaşi
coş/conductă, acestui coş i se vor asocia emisiile rezultate din ambele
procese (de ardere combustibil şi de topire metale).
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR
2.C se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste
categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea
unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor
naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate
pentru diferite scopuri.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi
din cadrul industriei metalelor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea
emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea producţiilor de metale cu datele
corespunzătoare din anuare şi alte anchete statistice.
Un aspect important al verificării inventarelor de emisii constă în evaluarea
incertitudinii acestora conform metodologiei descrise de Ghidul
EMEP/EEA. Se precizează că este necesar ca operatorii să furnizeze
incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (producţii, date de
monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de
combustibili, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,
localizarea surselor, producţii, factori de emisie, emisii) vor fi integrate
într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi
utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile
NFR 2.C vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
189
1.3.27 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.D.1 FABRICAREA
CELULOZEI ŞI HÂRTIEI
Procesul de fabricare a celulozei şi hârtiei constă în 3 etape principale:
fabricarea celulozei, albirea pastei şi fabricarea hârtiei. Există 3 procedee
de obţinere a hârtiei: procedeul sulfat (Kraft) – cel mai frecvent utilizat,
procedeul cu sulfit acid şi procedeul semi-chimizat cu sulfit neutru.
Activităţile de fabricare a celulozei şi hârtiei generează emisii de compuşi
organici volatili nemetanici (COVnm), oxizi de sulf (SOx), particule, oxizi
de azot (NOx) şi monoxid de carbon (CO).
Conform Ghidului privind inventarele emisiilor de poluanţi atmosferici
EMEP/EEA, emisiile de la fabricarea celulozei trebuie raportate la
categoria de activităţi cod NFR 2.D.1 Fabricarea celulozei şi hârtiei.
Emisiile generate de arderile în cazane şi cuptoare trebuie raportate la
categoria de activităţi cod NFR 1.A.2.d Arderi la fabricarea celulozei şi
hârtiei, emisiile de la cuptoarele de regenerare a varului – în categoria de
activităţi cod NFR 1.A.2.f.i Arderi în alte cuptoare, emisiile de la fabricile
de hârtie – în categoria de activităţi cod NFR 1.A.2.d Arderi la fabricarea
celulozei şi hârtiei, iar emisiile rezultate de la epurarea apelor uzate –
trebuie raportate în cadrul categoriei de activităţi cod NFR 6.B Colectarea,
epurarea şi evacuarea apelor uzate.
Sursele din categoria cod NFR 2.D.1, asociate activităţilor de fabricare a
celulozei şi hârtiei, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza
prezentată în subcapitolul 1.2. Instalaţiile industriale pentru producerea de
celuloză din lemn sau din alte materiale fibroase, respectiv instalaţiile
pentru producerea hârtiei şi cartonului având o capacitate de producţie mai
mare de 20 tone/zi, intră sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta
surse de poluare a aerului la nivel local.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie
elaborate în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent
de nivelul la care se elaborează inventarul.
Pentru sursele din categoria cod NFR 2.D.1, datele specifice privind
activitatea sunt reprezentate de producţia de celuloză uscată, producţiile de
ulei de tal şi/sau de terebentină, precum şi cantitatea de materii solide din
leşia neagră recausticizată.
1.3.27.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
190
Operatorii economici al căror profil de activitate constă în
fabricarea celulozei şi hârtiei;
Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot
furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor
economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu,
în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare
a emisiilor;
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
producţiile de celuloză şi hârtie, incluse în anuarul statistic şi în alte
anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către fiecare operator a chestionarului
„Procese_producţie_celuloză”, care se referă la toate activităţile de
producţie propriu-zise din cadrul unităţii industriale respective;
solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în
autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale
pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile
de mediu şi în diverse alte documente;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
Deoarece în cadrul unei unităţi industriale cu profil de fabricare a celulozei
şi hârtiei pot exista instalaţii de ardere pentru producerea de abur/energie
termică, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele
„Surse mari de ardere_energie”, după caz, precum şi „Surse ardere mică
putere_punctuale”. Întrucât există posibilitatea ca la unele dintre cazanele
pentru producerea de abur/energie termică să se ardă deşeuri tehnologice
din procesul de producţie împreună cu combustibilul sau în cazul unor
procese cu contact, precum arderile pentru regenerarea leşiilor sau a
arderilor pentru regenerarea varului, operatorul va comunica datele
solicitate prin chestionarul „Procese_producţie_celuloză”.
Prin chestionarul „Procese_producţie_celuloză” sunt solicitate şi date
necesare estimării emisiilor provenite din activităţi conexe precum
manevrări, stocări de materii prime, traficul intern, funcţionarea utilajelor,
epurarea apelor uzate, etc.
191
Având în vedere conţinutul ridicat de materii organice al apelor uzate
rezultate din activităţile de fabricare a celulozei şi hârtiei, se consideră că
estimarea emisiilor în atmosferă asociate epurării acestor ape uzate se poate
realiza conform procedurii 1.3.41 „Activităţi din categoria cod NFR 6.B
Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate”.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Având în vedere că varietatea instalaţiilor din cadrul unei unităţi de
fabricare a hârtiei şi celulozei şi a impactului semnificativ al acestor unităţi
la nivel local, este necesară implicarea directă a operatorului în procesul de
estimare a emisiilor la nivelul fiecărei instalaţii în parte.
Ca urmare, estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua pe baza nivelului 3
şi/sau 2 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor.
Inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie elaborate în mod
individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează
inventarul, local sau naţional.
1.3.27.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor/surselor existente în
amplasamentul unei unităţi industriale cu profil de fabricare a hârtiei şi
celulozei, vor fi luate în considerare toate procesele care se desfăşoară pe
amplasament.
Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de
surse va cuprinde următoarele etape:
1. Realizarea fluxului de date;
2. Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;
3. Elaborarea şi verificarea inventarelor;
4. Elaborarea rapoartelor.
Realizarea fluxului de date
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor
operatorilor industriali chestionarele de colectare a datelor privind
activitatea, combustibilii utilizaţi, caracteristicile şi localizarea surselor,
tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor,
precizând termenele de raportare.
192
Operatorii industriali vor completa chestionarele şi le vor transmite
autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În
cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele
primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite
clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a
răspunsurilor la chestionare.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor verifica încadrarea activităţilor din
amplasamentul unei unităţi industriale în codurile NFR şi de comun acord
cu operatorul vor definitiva această încadrare.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de
emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 2.D.1.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
În cazul proceselor de fabricare a celulozei şi hârtiei se pot aplica
următoarele metode de estimare a emisiilor:
Metode bazate pe măsurări directe;
Metode bazate pe factori de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea
calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor,
actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza
calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei
naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia
Europeană de Mediu.
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a
instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
operator pe baza completării chestionarelor.
Metodele bazate pe măsurări directe – sunt utilizabile pentru estimarea
emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care
conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie,
prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va
utiliza rezultatele măsurărilor directe, în cazul în care acestea există. Datele
provenite din măsurări continue vor putea fi utilizate pentru elaborarea
inventarelor de emisii pentru poluanţii monitorizaţi, doar în condiţiile
193
respectării criteriilor de calitate prevăzute prin standardele SR EN ISO
14956:2003 şi SR EN 14181:2004.
Pentru celelalte situaţii, şi anume, pentru instalaţiile la care nu se
efectuează monitorizarea continuă a emisiilor, precum şi pentru poluanţii
care nu sunt monitorizaţi continuu, elaborarea inventarelor de emisii se va
efectua prin utilizarea metodelor de estimare a emisiilor pe baza factorilor
de emisie.
În cazul în care monitorizarea continuă se realizează pentru o sursă de
ardere cu contact (cuptor de regenerare var, cazan de regenerare a leşiilor),
emisiile calculate din rezultatele măsurărilor vor fi raportate la categoria de
surse 1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii.
Metoda bazată pe factori de emisie
Pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.1, corespunzătoare fabricării
celulozei şi hârtiei prin procedeul sulfat şi prin procedeul cu sulfit acid,
Ghidul EMEP/EEA furnizează factori de emisie de nivel 2 preluaţi din
metodologia US EPA pentru CO şi fracţiunile PM10 şi PM2,5, respectiv din
Documentul de referinţă privind BAT în industria de celuloză şi hârtie
pentru SOx, NOx, COVnm şi particule.
Se subliniază faptul că factorii de emisie pentru nivelul 2 de abordare
recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA, sunt aplicabili producţiei de celuloză
uscată şi integrează toate fazele procesului de fabricaţie, prin tehnologia
specifică (instalaţii prevăzute cu electrofiltre şi/sau scrubere).
Pentru selectarea factorilor de emisie se recomandă consultarea
următoarelor surse de informaţii:
metodologia US EPA – subcapitolul 10.2 Fabricarea celulozei
(Chemical wood pulping http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch10)
pentru CO şi fracţiunile PM10 şi PM2,5;
Documentul de referinţă privind BAT în industria de celuloză şi
hârtie (http://eippcb.jrc.es/reference) pentru SOx, NOx şi particule;
metodologia National Pollutant Inventory – Australia privind
Tehnicile de estimare a emisiilor provenite de la fabricarea celulozei
şi hârtiei (Emission Estimation Technique Manual for Pulp and
Paper Manufacturing http://www.npi.gov.au/publications/emission-
estimation-technique) pentru COVnm.
În procesul de selectare şi de stabilire a factorilor de emisie va trebui
acordată o atenţie deosebită, pe de o parte evaluării stării tehnice a
echipamentelor, iar pe de altă parte, sistemelor pentru reducerea emisiilor,
luând în considerare informaţiile furnizate de producătorii de echipamente,
în ghidurile şi documentaţiile tehnice specifice acestui sector de activitate
194
şi/sau informaţiile disponibile în documentele de referinţă privind cele mai
bune tehnici disponibile.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va
cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul
acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt
aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod
individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea,
pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor
poluanţilor relevanţi: SOx, NOx, CO, particule, COVnm, dioxine şi furani,
etc.
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii
obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii
Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.1
se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei
precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale,
precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite
scopuri.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi
din cadrul unităţilor industriale de fabricare a celulozei şi hârtiei, clasificate
cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de
activităţi (coduri NFR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind
producţiile de celuloză cu datele statistice corespunzătoare.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii
conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că
este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei
categorii de date (producţii, date de monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, regimuri de
funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de
emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în
baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în
funcţie de cerinţe.
195
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 2.D.1 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.28 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.D.2 FABRICAREA
PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI A BĂUTURILOR
Categoria de activităţi cod NFR 2.D.2 se referă la procesele de fabricare a
produselor alimentare şi a băuturilor, cu excepţia extracţiei uleiurilor
vegetale care corespunde categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea
altor produse din Ghidul privind inventarele emisiilor de poluanţi
atmosferici EMEP/EEA.
Fabricarea produselor alimentare include toate procesele de producţie din
industria alimentară ulterioare abatorizării, respectiv recoltării produselor
agricole cultivate, precum: fabricarea pâinii şi a produselor de panificaţie, a
produselor de patiserie, a preparatelor din carne şi peşte, a zahărului, a
margarinei şi altor grăsimi solide pentru gătit, a hranei pentru animale şi a
cafelei prăjite.
Ghidul EMEP/EEA nu tratează emisiile asociate activităţilor de
preprocesare şi de procesare a cerealelor (însilozare, morărit). Deoarece în
România aceste activităţi sunt răspândite, se consideră necesară includerea
emisiilor asociate acestora în inventarele locale şi naţionale de emisie.
Fabricarea băuturilor se referă la obţinerea băuturilor alcoolice, în special
vin, bere şi băuturi spirtoase.
Principalii poluanţi asociaţi categoriei de activităţi 2.D.2 sunt compuşii
organici volatili nemetanici (COVnm) şi/sau particulele.
Arderile asociate preparării hranei şi băuturilor pot fi încadrate fie la
categoria de surse cod NFR 1.A.2.e, în cazul arderilor cu contact (de ex.
arderea deşeurilor tehnologice, împreună cu combustibilul, în cazane de
abur, etc.), fie la categoria de surse cod NFR 1.A.1/1.A.4 în cazul arderilor
pentru producerea de abur şi/sau de energie termică.
În general, de la fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor rezultă ape
uzate, cu conţinut de nutrienţi şi materii organice, a căror degradare
conduce la emisii de CH4, COVnm, NH3, H2S. Emisiile generate la
evacuarea şi epurarea apelor uzate trebuie raportate în cadrul categoriei de
activităţi cod NFR 6.B „Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate”.
Sursele din categoria cod NFR 2.D.2, asociate activităţilor de preparare a
hranei şi băuturilor, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza
prezentată în subcapitolul 1.2. Instalaţiile de tratare şi procesare în scopul
fabricării produselor alimentare din materii prime de origine animală (altele
decât laptele), având o capacitate de producţie mai mare de 75 tone produse
196
finite/zi, respectiv din materii prime de origine vegetală, având o capacitate
de producţie mai mare de 300 tone produse finite/zi de exploatare (valoarea
medie trimestrială), intră sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta
surse de poluare a aerului la nivel local.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie
elaborate în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent
de nivelul la care se elaborează inventarul.
Pentru sursele din categoria cod NFR 2.D.2, datele specifice privind
activitatea sunt reprezentate de consumurile de materii prime şi de
producţii.
1.3.28.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatorii economici al căror profil de activitate este industria
alimentară sau fabricarea băuturilor alcoolice;
Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot
furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor
economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu,
în diverse raportări (IPPC, E-PRTR) şi în rapoartele de monitorizare
a emisiilor;
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
producţiile pe domenii de activitate, incluse în anuarul statistic şi în
alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către fiecare operator a chestionarului
„Procese_producţie_alimente_băuturi”, care se referă la toate
activităţile de producţie propriu-zise din cadrul unităţii industriale
respective;
solicitarea la agenţiile regionale a datelor de interes cuprinse în
autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte raportări;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale
pentru protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în autorizaţiile
de mediu şi în diverse alte documente;
197
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
Deoarece în cadrul unei unităţi industriale cu profil de industrie alimentară
sau de fabricare a băuturilor alcoolice există instalaţii de ardere pentru
producerea de abur/energie termică, operatorilor acestor unităţi le vor fi
transmise şi chestionarele „Surse mari de ardere_energie”, după caz,
precum şi „Surse ardere mică putere_punctuale”. Întrucât există
posibilitatea ca la unele dintre cazanele pentru producerea de abur/energie
termică să se ardă diferite resturi de procesare împreună cu combustibilul,
operatorul va comunica datele solicitate prin chestionarul
„Procese_producţie_alimente_băuturi”.
Prin chestionarul „Procese_producţie_alimente_băuturi” sunt solicitate şi
date necesare estimării emisiilor provenite din activităţi conexe precum
traficul intern, funcţionarea utilajelor, epurarea apelor uzate, etc. Având în
vedere faptul că apele uzate rezultate din activităţile de fabricare a
alimentelor şi/sau băuturilor au o compoziţie similară apelor uzate
menajere, se consideră că estimarea emisiilor în atmosferă asociate epurării
acestora se poate realiza conform procedurii 1.3.41 „Activităţi din categoria
cod NFR 6.B Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate”.
Se precizează că este posibil ca pe un amplasament operatorii să desfăşoare
şi activităţi specifice, de cultivare şi recoltare a plantelor, de creştere a
păsărilor şi animalelor cod NFR 4.D, 4.B. În acest caz, autoritatea pentru
protecţia mediului le va transmite şi chestionarele „Agricultura” şi/sau
„Zootehnie”.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate;
importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Având în vedere diversitatea activităţilor din industria alimentară şi de
fabricare a băuturilor, variaţia semnificativă a capacităţilor de producţie, de
la producătorii industriali, până la micii producători/producătorii în sistem
casnic, abordarea pentru estimarea emisiilor va fi diferenţiată, astfel:
pentru producătorii industriali – estimarea emisiilor se va realiza la
nivel de unitate industrială, utilizând nivelul 2 sau 3 de abordare, în
funcţie de disponibilitatea datelor;
pentru micii producători şi producătorii în sistem casnic – pentru
care datele privind activitatea pot fi obţinute numai din date
198
statistice, estimarea emisiilor se va realiza utilizând nivelul 2 de
abordare, pe categorii de produse alimentare sau băuturi alcoolice.
1.3.28.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor/surselor existente în
amplasamentul unei unităţi industriale cu profil de fabricare a produselor
alimentare sau a băuturilor alcoolice, vor fi luate în considerare toate
procesele care se desfăşoară pe amplasament.
Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de
surse va cuprinde următoarele etape:
1. 1. Realizarea fluxului de date;
2. Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;
3. Elaborarea şi verificarea inventarelor;
4. Elaborarea rapoartelor.
Realizarea fluxului de date
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor
operatorilor industriali chestionarele de colectare a datelor privind
activitatea, combustibilii utilizaţi, caracteristicile şi localizarea surselor,
tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor,
precizând termenele de raportare.
Operatorii industriali vor completa chestionarele şi le vor transmite
autorităţii de mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În
cazul în care sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele
primite, autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite
clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a
răspunsurilor la chestionare.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor verifica încadrarea activităţilor din
amplasamentul unei unităţi industriale în codurile NFR şi de comun acord
cu operatorul vor definitiva această încadrare.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de
emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 2.D.2.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării produselor alimentare şi/sau a
băuturilor alcoolice se pot aplica următoarele metode:
Metode bazate pe factori de emisie;
Metode bazate pe date surogat – aplicabile pentru estimarea
emisiilor asociate micilor producători şi a producătorilor în sistem
casnic.
199
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea
calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor,
actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza
calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei
naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia
Europeană de Mediu.
Pentru unităţile industriale, inventarele locale de emisii trebuie să cuprindă
următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a
instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
operator pe baza completării chestionarelor.
Factorii de emisie vor fi preluaţi din metodologia US EPA/AP-42 –
capitolul 9 Industria alimentară
(http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch09/index.html), inclusiv pentru
activităţile de însilozare şi morărit – subcapitolul 9.9.1 „Grain Elevators
and Processes”, iar în cazul în care aceştia nu sunt disponibili, se vor utiliza
factorii de emisie de nivel 2 de abordare recomandaţi prin Ghidul
EMEP/EEA pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.2, aplicând, după
caz, corecţiile corespunzătoare eficienţei sistemelor pentru reducerea
emisiilor, în conformitate cu informaţiile disponibile în Documentul de
referinţă privind BAT în industriile de alimente, băuturi şi lapte, cu
informaţiile incluse în ghidurile şi documentaţiile tehnice specifice
diferitelor sectoare de activitate şi/sau furnizate de producătorii de
echipamente. Se subliniază faptul că factorii de emisie pentru nivelul 2 de
abordare aplicabili producţiei, recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA,
integrează toate fazele procesului de fabricare a produselor alimentare şi a
băuturilor, prin tehnologia specifică - de la materia primă până la livrarea
produsului finit.
Se precizează că în ceea ce priveşte emisiile asociate silozurilor şi morilor
de cereale, în categoria de activităţi cod 2.D.2 vor fi incluse astfel: silozuri
şi mori de cereale care funcţionează în acelaşi amplasament şi mori de
cereale. Nu se includ emisiile aferente silozurilor care funcţionează
independent, acestea urmând să fie incluse în categoria cod NFR 4.D.
Pentru estimarea emisiilor generate de activităţile desfăşurate de micii
producători şi de producătorii în sistem casnic se vor utiliza factorii de
emisie de nivel 2 de abordare recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA,
aplicabili producţiilor, pe categorii de produse, în corelaţie cu datele
200
statistice privind producţiile sau consumurile pe locuitor. Din producţiile
naţionale provenite din date statistice se scad producţiile raportate de
operatorii industriali, corespunzător fiecărei categorii de produse, factorii
de emisie fiind aplicaţi acestei diferenţe. Dezagragarea emisiilor naţionale
rezultate din această diferenţă se va realiza la nivel de localitate, în funcţie
de numărul de locuitori şi de consumul mediu pe locuitor, pe tip de
localitate (urban sau rural) şi regiune de dezvoltare, luând în considerare că
datele statistice referitoare la consumuri pentru produsele de interes din
cadrul activităţii cod NFR 2.D.2 (pâine, carne şi produse din carne, zahăr,
băuturi alcoolice, etc.) sunt structurate pe regiuni de dezvoltare şi pe tipul
de localitate – urban sau rural.
În cazul în care se constată că diferenţa între producţiile naţionale provenite
din date statistice şi producţiile raportate de operatorii industriali,
corespunzător fiecărei categorii de produse, este negativă sau neplauzibilă
se va proceda la utilizarea unei metode alternative. Astfel, în cazul
produselor provenite predominant din producţia internă se pot folosi date
surogat referitoare la consumul mediu pe locuitor, care se regăsesc, în
general, în datele statistice naţionale. Din aceste date se vor calcula
consumurile totale la nivel naţional care sunt asimilabile producţiilor
naţionale corespunzătoare produselor respective. Din consumurile totale
astfel calculate se vor scădea producţiile raportate de operatorii industriali,
diferenţa fiind considerată ca producţie a micilor producători şi a celor în
sistem casnic. Pentru a estima emisiile corespunzătoare se vor aplica
diferenţei obţinute factorii de emisie mai sus menţionaţi. Dezagregarea
rezultatelor se va efectua conform metodei prezentate anterior.
Emisiile asociate activităţilor desfăşurate de micii producători şi de
producătorii în sistem casnic sunt tratate ca emisii din surse de suprafaţă.
Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde:
pentru fiecare unitate industrială cu profil de industrie alimentară
sau de fabricare a băuturilor alcoolice - toate sursele de poluanţi
atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de
clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea,
fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici;
emisiile provenite din activităţile desfăşurate de micii producători şi
de producătorii în sistem casnic, repartizate pe localităţi (ca emisii din surse de suprafaţă).
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii
obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii
Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
201
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.2
se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei
precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale,
precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite
scopuri.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi
din cadrul unităţilor de fabricare a produselor alimentare sau a băuturilor,
clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe
categorii de activităţi (coduri NFR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind
producţiile naţionale anuale de produse alimentare şi băuturi cu datele
statistice corespunzătoare.
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că
este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei
categorii de date (producţii, consumuri materii prime, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (producţii, regimuri de
funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea surselor, factori de
emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în
baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în
funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 2.D.2 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.29 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.D.3 PRELUCRAREA
LEMNULUI
În această categorie de activităţi se vor include procesele de prelucrare
mecanică a lemnului, cu excepţia fabricării mobilei.
1.3.29.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
202
Operatorii care desfăşoară activităţi de procesare a lemnului,
precum fabricarea placajelor, a produselor din lemn reconstituit şi a
produselor din lemn prelucrat, cu excepţia fabricării mobilei;
Agenţiile regionale/locale pentru protecţia mediului – pot furniza
lista operatorilor economici cu profil de prelucrare a lemnului, date
referitoare la activităţile acestora, cuprinse în autorizaţiile de mediu,
în diverse raportări (E-PRTR);
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
volumul de lemn prelucrat, incluse în anuarul statistic şi în alte
anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către operatorii a chestionarului „Procese_lemn”,
chestionar care se referă atât la activităţile acoperite de categoria de
surse cod NFR 2.D.3 cât şi la fabricarea mobilei;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor
regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes
cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în diverse alte documente;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
Având în vedere că în amplasamentul unei unităţi de prelucrare a lemnului
pot exista instalaţii de ardere pentru producerea energiei termice (încălzirea
spaţiilor, prepararea apei calde), operatorilor le va fi transmis şi
chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”.
Identificarea nivelului de abordare
Întrucât sursele din categoria cod NFR 2.D.3 pot reprezenta surse de emisii
cu impact local, iar această activitate este larg răspândită la nivel naţional,
estimarea emisiilor de poluanţi se va efectua, în măsura posibilului, la nivel
de unitate de prelucrare a lemnului – nivel 3.
1.3.29.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii pentru
particule
În cazul activităţilor de procesare a lemnului, acoperite de categoria cod
NFR 2.D.3 se pot aplica următoarele metode de estimare a emisiilor de
particule:
203
Metode bazate pe modele de estimare a emisiilor – aplicabile la
nivel de operatori industriali;
Metoda bazată pe factori de emisie predefiniţi – aplicabilă la nivelul
micilor operatori.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii
Pentru operatorii industriali
Pentru operatorii industriali, se recomandă elaborarea modelelor proprii de
estimare a emisiilor. În cadrul acestor modele, pentru echipamentele care
sunt racordate la sisteme de reţinere a emisiilor de particule, se iau în
considerare nivelurile de concentraţii de particule în efluentul gazos, ce
sunt garantate a fi atinse de către producătorul/furnizorul sistemului de
reducere a emisiilor, precum şi debitul de efluent gazos.
În situaţia în care operatorul nu deţine un model propriu de estimare,
estimarea emisiilor se poate face pe baza factorului de emisie indicat de
Ghidul EMEP/EEA. Dat fiind că acest factor de emisie are un grad de
incertitudine ridicat şi permite doar calculul emisiei la nivelul întregii
unităţi de prelucrare a lemnului, se recomandă ca împreună cu operatorul,
să se repartizeze emisia totală pe sursele de emisie ale unităţii.
Pentru unităţi cu capacităţi mici de producţie
Pentru evaluarea emisiilor de particule rezultate în urma proceselor de
prelucrare mecanică a lemnului în unităţile de mici dimensiuni se va utiliza
factorul de emisie de nivel 1 recomandat pentru particulele totale în
suspensie de Ghidul EMEP/EEA aplicat cantităţii de lemn procesat pe
unitate/instalaţie.
Factorii de emisie se vor aplica cantităţilor de produse de lemn fabricate.
Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde pentru fiecare
unitate cu profil de prelucrare a lemnului - toate sursele de poluanţi
atmosferici existente în amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea
NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind
tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii
caracteristici.
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 2.D.3
se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Această abordare prezintă o serie de avantaje majore: asigurarea unei
precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei inventarelor naţionale,
precum şi asigurarea concordanţei între raportările efectuate pentru diferite
scopuri.
204
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevazut în Anexa 2.
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri, producţii,
regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor, localizarea
surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date.
Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea
diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 2.D.3 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.30 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.E PRODUCEREA DE
POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP) ŞI DIN CATEGORIA COD
NFR 2.F CONSUMUL DE POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP)
ŞI DE METALE GRELE
Conform ghidului privind inventarele de emisii de poluanţi organici
persistenţi (POP), elaborat de Comitetul Director al Programului european
de cooperare pentru monitorizarea şi evaluarea transmiterii poluanţilor
atmosferici la lungă distanţă, pentru inventarierea emisiilor de POP trebuie
avut în vedere regimul reglementat al producerii, comercializării şi utilizării
acestora, după cum urmează:
Tabelul 1.8 Date generale privind abordarea inventarierii emisiilor de
POP
Substanţa
Anexa la
Protocolul
POP
Producere Comercializare Utilizare Emisii
Aldrin NU NU NU NU
Clordan NU NU NU NU
Clordecon NU NU NU NU
DDT (anexele I şi
II) I ; II DA DA DA DA
Dieldrin NU NU NU NU
Endrin NU NU NU NU
Heptaclor NU NU NU NU
205
Substanţa
Anexa la
Protocolul
POP
Producere Comercializare Utilizare Emisii
Hexabromobifenil NU NU NU NU
HCB (anexele I şi
III)
Hexaclorbenzen
I ; III NU NU NU DA
Mirex NU NU NU NU
PCB (anexele I şi
II) I ; II NU NU NU DA
Toxafen NU NU NU NU
HCH2
Hexaclorciclohexan II NU NU NU NU
Lindan II DA DA DA DA
PCDD/PCDF NU NU NU DA
PAH
(benzo(a)piren,
benzo(b)fluoranten,
benzo(k)fluoranten,
indeno(1,2,3-
cd)piren)
NU NU NU DA
PentaBDE
Pentabromodifenil
eter
NU NU NU DA
PFOS
Acidul
perfluorooctan
sulfonic şi sărurile
acestuia, precum şi
fluorura de sulfonil
perfluorooctanică
DA DA DA DA
PCN
Naftalina
policlorurată
NU NU NU DA
PeCB
Pentaclorbenzen NU NU NU DA
206
Substanţa
Anexa la
Protocolul
POP
Producere Comercializare Utilizare Emisii
HCBD
Hexaclorbutadienă NU NU NU DA
OctaBDE
Octabromodifenil
eter
NU NU NU DA
SCCP
Parafine cu lanţ
scurt clorinate
DA DA DA DA
Substanţe
raportate1
DA DA DA DA
Alte substanţe1 DA DA DA DA
PCP
Pentaclorfenol DA DA DA DA
Endosulfan DA DA DA DA
Trifluralin DA DA DA DA
Dicofol DA DA DA DA
1În funcţie de substanţă (de exemplu, pentru substanţele emise
neintenţionat nu se solicită date privind activitatea – producţii, utilizări,
vânzări). 2HCH nu se foloseşte în prezent decât pentru fabricarea lindanului.
Substanţele care se încadrează în Anexa I la Protocolul Convenţiei din
1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la
poluanţii organici persistenţi ratificat prin Legea nr. 271/2003, pot fi emise
în mediu doar pe parcursul şi ulterior utilizării acestora. Majoritatea acestor
substanţe au fost interzise.
Deşi bifenilii policloruraţi sunt, de asemenea, interzişi, produsele cu
conţinut de PCB reprezintă încă potenţiale surse de emisie, fapt valabil şi
pentru alte substanţe precum pentaBDE, octaBDE, SCCP.
DDT poate fi încă produs în cazuri de urgenţe medicale (de exemplu
epidemii de malarie), emisia asociată fabricării fiind astfel limitată.
Conform ghidului privind inventarele de emisii de poluanţi organici
persistenţi (POP), pentru Părţile la Protocol, emisiile curente de astfel de
substanţe sunt prin definiţie 0, cu excepţia PCB, HCB şi DDT.
207
Substanţele care se încadrează în Anexa II la Protocolul POP pot fi
fabricate numai pentru un număr restricţionat de utilizări, după cum
urmează:
DDT – care se poate fabrica şi utiliza numai în situaţii de urgenţe
epidemiologice;
HCH – care se foloseşte în prezent numai pentru fabricarea
lindanului;
Lindan
PCB – pentru care a fost deja depăşit termenul limită prevăzut de
protocol pentru restricţia de utilizare, iar emisiile curente sunt
asociate numai utilizării şi eliminării produselor/echipamentelor cu
conţinut de PCB.
Substanţele care se încadrează în Anexa III la Protocolul POP – PAH,
PCDD/PCDF, HCB – pot fi eliberate neintenţionat în atmosferă, în special
din diferite surse de ardere.
Pentru amendamentele la Protocolul POP, Părţile au acceptat includerea
următoarelor substanţe:
PentaBDE – care sunt în mare măsură eliminate, fabricarea şi
utilizarea limitându-se la domeniul aviaţiei militare. Emisiile curente
pot proveni din utilizarea/eliminarea produselor cu conţinut de
pentaBDE;
PFOS şi substanţele derivate – eliminate în mare măsură din uz şi
fabricaţie, emisiile fiind asociate utilizării istorice;
PCN – a cărei producţie şi utilizare au încetat, emisiile incidentale
fiind asociate combustiei;
PeCB – a cărui producţie şi utilizare au încetat, emisiile incidentale
fiind asociate combustiei;
HCBD – a cărui fabricare şi utilizare au încetat treptat. Emisiile
incidentale apar în procesele de fabricare a magneziului şi a
hidrocarburilor clorurate;
OctaBDE – a cărui fabricare şi utilizare au încetat treptat, emisiile
fiind asociate utilizării istorice;
SCCP – care sunt produse şi utilizate în prezent.
Alte substanţe care ar putea fi incluse în anexele la Protocolul POP sunt
PCP, Endosulfan, Trifluralin şi Dicofol.
208
1.3.30.1 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.E PRODUCEREA DE
POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP)
Ghidul EMEP/EEA nu furnizează factori de emisie pentru fabricarea
substanţelor din categoria POP.
Întrucât fabricarea majorităţii acestor substanţe este interzisă, emisiile
rezultate din aceste activităţi nu sunt semnificative, acestea reprezentând
mai puţin de 1% din emisiile naţionale din oricare alt poluant.
Pentru acele substanţe din clasa POP, care se mai fabrică încă, se
recomandă inventarierea emisiilor la nivel de instalaţie, pe baza bilanţurilor
masice şi/sau a preluării factorilor de emisie disponibili pentru tipurile de
procese/operaţii tehnologice similare, aplicate în industria chimică (a se
vedea subcapitolul 2.B Industria chimică).
1.3.30.2 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.F CONSUMUL DE
POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI (POP) ŞI DE METALE GRELE
Pentru estimarea emisiilor de POP ca urmare a utilizării substanţelor din
clasa POP, se recomandă ca, în funcţie de disponibilitatea datelor, să se
utilizeze una dintre variantele de factori furnizaţi prin Ghidul EMEP/EEA
2009, după cum urmează:
Tabelul 1.9 Factori de emisie furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA 2009
pentru estimarea emisiilor de POP din utilizarea acestora
Substan
ţe din
clasa
POP
Factor de
emisie Aplicabilitate Surse de date
PCB
0,1
g/locuitor/
an
Factor de emisie de
nivel 1 aplicabil în
situaţia în care nu
sunt disponibile date
privind numărul şi
starea echipamentelor
cu conţinut de PCB
(cantitatea de PCB,
masa echipamentului,
vechimea, gradul de
uzură, în
uz/conservare/depozit
are)
Estimarea acoperă
emisiile provenite atât
INS – recensământul populaţiei
209
Substan
ţe din
clasa
POP
Factor de
emisie Aplicabilitate Surse de date
de la pierderile din
transformatoare şi
condensatoare, cât şi
de la fragmentarea
echipamentelor
scoase din uz supuse reciclării.
PCB
0,06
kg/tonă
PCB
Factor de emisie de
nivel 3 aplicabil
pentru estimarea
emisiilor asociate
pierderilor din
transformatoare Agenţi economici deţinători de
echipamente (transformatoare,
condensatoare) care conţin
PCB 0,8
kg/tonă
PCB
Factor de emisie de
nivel 3 aplicabil
pentru estimarea
emisiilor asociate
pierderilor din
condensatoare
PCB
0,025
kg/tonă
deşeu
metalic
supus
reciclării
Factor de emisie de
nivel 3 aplicabil
pentru estimarea
emisiilor asociate
dezmembrării
echipamentelor (condensatoare,
transformatoare)
scoase din uz supuse
reciclării.
Agenţi economici autorizaţi
pentru reciclarea
transformatoarelor/condensatoa
relor
Pentru estimarea emisiilor asociate pierderilor din echipamente, datele
privind activitatea vor fi solicitate agenţilor economici deţinători de
echipamente cu conţinut de PCB (transformatoare, condensatoare) printr-un
chestionar specific elaborat de autoritatea competentă de mediu în
conformitate cu precizările din capitolul 2.F al Ghidului EMEP/EEA. În
cazul echipamentelor în funcţiune, aflate în stare bună, pentru care
210
operatorul constată că nu au loc pierderi de lichid dielectric se consideră că
nu au loc emisii de PCB în atmosferă şi nu se efectuează calcule în acest
sens.
Pentru estimarea emisiilor asociate reciclării echipamentelor
(dezmembrare), datele privind activitatea vor fi solicitate agenţilor
economici autorizaţi pentru reciclarea transformatoarelor/condensatoarelor,
prin acelaşi chestionar.
Emisiile de mercur (Hg) pot proveni ca urmare a utilizării bateriilor, a
echipamentelor de măsură şi control (inclusiv echipamentele de laborator şi
cele medicale), a echipamentelor electrice şi de iluminat. Utilizarea altor
produse (de ex. vopsele, produse farmaceutice, alte medicamente/materiale
de uz stomatologic şi amalgame dentare) pot fi, de asemenea, o sursă de
emisii de Hg, dar de mică importanţă la nivel naţional.
Pentru estimarea emisiilor de mercur generate ca urmare a utilizării acestor
echipamente/produse, Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează un factor de
emisie de nivel 1 în valoare de 0,01 g/locuitor/an, datele privind activitatea
fiind reprezentate de numărul de locuitori.
1.3.31 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 2.G ALTE PROCESE
INDUSTRIALE
Activităţile de manevrare, stocare şi transport a materiilor prime/produselor
în vrac au fost luate în considerare ca activităţi conexe categoriilor de
activităţi industriale.
1.3.32 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.A APLICAREA
VOPSELELOR
În această categorie de activităţi este inclusă utilizarea vopselelor în
sectoarele industrial şi casnic, şi anume, acoperirile în strat continuu, atât
cu preparate cu conţinut de pigmenţi, cât şi transparente, precum lacurile şi
emailurile.
În această categorie de activităţi sunt incluse următoarele:
Realizarea acoperirilor decorative (cod NFR 3.A.1) prin:
o Aplicarea vopselelor în construcţii şi amenajarea clădirilor de
către firme de construcţii şi zugravi/pictori profesionişti;
o Aplicarea vopselelor în sectorul casnic, pentru decorarea
locuinţelor sau mobilierului în domeniul privat.
Realizarea acoperirilor industriale (cod NFR 3.A.2) prin:
o Aplicarea vopselelor în industria de construcţii de
autovehicule. Această categorie face referire la acoperirea
automobilelor în cadrul activităţii de fabricare a acestora. De
211
exemplu aplicarea produselor de protecţie a podelei exterioare
pe durata fabricării vehiculelor este asociată categoriei de
activităţi cod NFR 3.A.2, în timp ce aplicarea acestora în
atelierele de reparaţii auto corespunde categoriei de activităţi
cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse;
o Aplicarea vopselelor în sectorul reparaţiilor auto. Această
categorie face referire la acoperirea vehiculelor rutiere ca parte
a reparaţiilor, asigurării protecţiei şi decorării acestora în afara
amplasamentului producătorului;
o Acoperirea bobinelor (învelirea bobinelor), care se referă la
acoperirea rulourilor/benzilor şi sârmelor din oţel, precum şi a
rulourilor/benzilor din aluminiu sau cupru;
o Aplicarea vopselelor la fabricarea ambarcaţiunilor/navelor;
o Vopsirea lemnului prin aplicarea vopselelor pe lemn şi
produse de lemn, excluzând utilizarea produselor de
conservare şi a creozotului;
o Aplicarea vopselelor în alte activităţi industriale: aplicarea pe
metale, materiale plastice, hârtie, piele şi sticlă.
Realizarea altor tipuri de acoperiri (cod NFR 3.A.3), în afara
sectorului industrial. Această categorie face referire la aplicarea
vopselelor de protecţie anticorozivă pe structuri de oţel, beton sau pe
alte substraturi. De asemenea, în această categorie sunt incluse
vopsirile pentru platformele de foraj marin, platformele industriale şi
pentru alte structuri similare, precum şi aplicarea vopselelor pentru
marcarea drumurilor.
Utilizarea preparatelor de lipire, precum cleiurile şi adezivii corespund
categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse din Ghidul
EMEP/EEA, în timp ce aplicarea discontinuă a cernelurilor pentru formarea
imaginilor corespunde categoriei de activităţi cod NFR 3.D.1 Tipărire, iar
acoperirile asociate unor procese industriale precum fabricarea adezivilor,
benzilor magnetice, filmului şi fotografiei, finisarea materialelor textile şi
tăbăcăria sunt atribuite categoriei de activităţi cod NFR 3.C Produse
chimice.
Aplicarea vopselelor reprezintă o sursă majoră de emisii de compuşi
organici volatili nemetanici (COVnm).
Emisiile de COVnm generate de realizarea diferitelor tipuri de acoperiri
(aplicarea de vopsele, chituri, grunduri, lacuri) pe diferite substraturi sunt
reglementate prin HG nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru
reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organici în
anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare.
212
O instalaţie pentru aplicarea vopselelor intră sub incidenţa OUG 152/2005
numai în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200
t/an, exclusiv cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.
1.3.32.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatorii care desfăşoară activităţi de aplicare a vopselelor;
Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot
furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor
economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu,
în diverse raportări (bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din
Planurile de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV, IPPC, E-
PRTR);
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
populaţia, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Aplicare
vopsele”;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor
regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes
cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut
de COV şi în diverse alte documente;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
Identificarea nivelului de abordare
Pentru estimarea emisiilor de COVnm generate de aplicarea vopselelor
decorative (cod NFR 3.A.1) se recomandă aplicarea nivelului 1 sau 2 de
abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor.
Pentru estimarea emisiilor de COVnm generate de aplicarea vopselelor cod
NFR 3.A.2 şi cod NFR 3.A.3 se recomandă ca inventarele de emisii pentru
aceste surse să fie elaborate, în mod individual, pentru fiecare
amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul.
Se va utiliza nivelul 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu
213
conţinut de COV ce trebuie raportate de către operatori. În situaţia în care
nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se aplică nivelul 2 de
abordare.
1.3.32.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de
surse va cuprinde următoarele etape:
1. Realizarea fluxului de date;
2. Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;
3. Elaborarea şi verificarea inventarelor;
4. Elaborarea rapoartelor.
Realizarea fluxului de date
Categoria de activităţi cod NFR 3.A.1
Luând în considerare faptul că inventarele de emisii pot fi elaborate prin
utilizarea a două metode bazate pe date diferite, colectarea datelor se va
face astfel:
Numărul de locuitori pe localităţi – date obţinute de la Institutul
Naţional de Statistică;
Cantităţi de produse de acoperire (vopsele, lacuri, adezivi, etc.)
vândute de unităţile comerciale generale şi/sau specializate în
desfacerea produselor pentru construcţii, în anul de elaborare a
inventarului – pe baza unui chestionar specific.
Categoriile de activităţi cod NFR 3.A.2 şi cod NFR 3.A.3
Întrucât aplicarea vopselelor reprezintă o fază a procesului tehnologic sau o
activitate conexă activităţilor principale ale operatorilor, fluxul de date se
va realiza simultan cu cel specific activităţilor principale.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui operatorilor cunoscuţi ca
desfăşurând activităţi de aplicare a vopselelor, chestionarele de colectare a
datelor privind această activitate, împreună cu chestionarele referitoare la
activitatea principală, precizând termenele de raportare. Printre operatorii
care desfăşoară activităţi de aplicare a vopselelor sunt cei care au ca
activităţi principale: fabricarea autovehiculelor, repararea autovehiculelor,
fabricarea şi/sau repararea navelor, fabricarea şi/sau repararea de material
rulant, fabricarea şi/sau repararea de aeronave, fabricarea produselor
electrocasnice, etc. De asemenea, vor fi avute în vedere: autorităţile
administraţiei publice locale, structurile teritoriale ale CNADNR – pentru
obţinerea datelor privind operaţiile de vopsire din cadrul activităţilor de
întreţinere a infrastructurii rutiere, precum şi platformele industriale – în
vederea obţinerii datelor privind operaţiile de vopsire. Se precizează că
214
datele privind aplicarea lacurilor şi vopselelor în industria lemnului
(prelucrare lemn, fabricare mobilă) sunt solicitate prin chestionarul
„Procese_lemn”, elaborat special pentru acest sector industrial.
De asemenea, chestionarele de colectare a datelor privind activităţile de
vopsire vor fi transmise şi operatorilor identificaţi după prima etapă de
colectare a datelor.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de
mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care
sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite,
autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite
clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a
răspunsurilor la chestionare.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de
emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 3.A.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
Pentru estimarea emisiilor asociate aplicării vopselelor se pot utiliza
următoarele metode:
Metode bazate pe bilanţ masic;
Metode bazate pe factori de emisie.
Elaborarea inventarelor locale de emisii
Categoria de activităţi cod NFR 3.A.1
Inventarele locale de emisii pentru activitatea de aplicare a vopselelor vor
include emisiile de COVnm generate de activitatea de aplicare a vopselelor
pentru construcţia/întreţinerea locuinţelor, emisii care vor fi luate în
considerare ca surse de suprafaţă asociate perimetrelor intravilane
construite ale localităţilor.
Estimarea emisiilor se poate realiza pe baza utilizării factorilor de emisie,
în două alternative:
Alternativa 1 - aplicarea factorului de emisie indicat de metodologia
US EPA/AP-42, subcapitolul 4.2.1 „Nonindustrial Surface Coating”,
şi anume 2,09 kg COVnm/locuitor/an;
Alternativa 2 - aplicarea factorului de emisie de nivel 2 indicat de
Ghidul EMEP/EEA 2009 în tabelul 3-4 din subcapitolul 3.A, şi
anume 230 g COVnm/kg vopsea convenţională pe bază de solvent
(50% conţinut masic de solvent). Pentru utilizarea acestui factor de
emisie sunt necesare date privind consumurile de produse de
acoperire (vopsele, lacuri, adezivi, etc.) pentru
construcţia/întreţinerea locuinţelor. Dată fiind dificultatea obţinerii
215
unor astfel de date, acestea vor fi asimilate cu cantităţile de produse
de acoperire vândute de unităţile comerciale generale şi/sau
specializate în desfacerea produselor pentru construcţii, în anul de
elaborare a inventarului.
Având în vedere că în prezent nu sunt disponibile datele statistice specifice,
inventarele locale se vor elabora prin aplicarea alternativei 1 – pe baza
factorului de emisie 2,09 kg COVnm/locuitor/an. Alternativa 2 se va utiliza
atunci când aceste date vor deveni disponibile.
Categoriile de activităţi cod NFR 3.A.2 şi cod NFR 3.A.3
Inventarele locale de emisii pentru activitatea de aplicare a vopselelor
pentru categoriile de activităţi cod NFR 3.A.2 şi 3.A.3 trebuie să cuprindă
următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a
instalaţiilor/activităţilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
operator pe baza completării chestionarelor.
Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din
bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe
surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă
incertitudine. În scopul repartizării corecte a emisiilor pe surse
dirijate/controlate şi a emisiilor fugitive, bilanţurile de solvenţi trebuie
elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire în parte.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici
activităţilor de aplicare a vopselelor, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu
conţinut de COV, după cum urmează:
Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
consumului real de solvenţi organici;
Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei totale de COVnm în aer pe unitate (kg/an);
Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei fugitive de COVnm pe unitate (kg/an);
Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei de COVnm din gazele reziduale epurate (kg/an) şi va fi egală
cu suma emisiilor dirijate de COVnm. În cazul în care există mai
multe surse dirijate de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe
surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe baza datelor privind
activitatea corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă.
216
Se subliniază că bilanţurile masice de COV pentru categoria de activităţi
3.A vor include şi consumurile de solvenţi utilizaţi pentru diluarea
vopselelor.
În situaţia în care nu sunt disponibile bilanţurile de solvenţi cu conţinut de
COV sau datele pe baza cărora să fie elaborate astfel de bilanţuri se va
utiliza metoda bazată pe factori de emisie.
Estimarea emisiilor pe baza utilizării factorilor de emisie se va realiza prin
aplicarea factorilor de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009 –
subcapitolul 3.A – tabele 3-4 ... 3-16 - datelor specifice privind activitatea
(consumuri de materiale de acoperire, număr de
autoturisme/cabine/autobuze/camioane, masa de sârmă acoperită, suprafaţa
acoperită pentru ambarcaţiuni sau bobine, cantitatea de piele vopsită),
corelaţi cu documentele de bază publicate de EGTEI (Expert Group on
Techno-Economic Issues
http://www.citepa.org/forums/egtei/egtei_index.htm). Aceşti factori de
emisie, prezentaţi centralizat în tabelul de mai jos, corespund utilizării
solvenţilor convenţionali pe bază de solvent, fără măsuri/sisteme de
reducere a emisiilor.
Tabelul 1.10 Factori de emisie de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul
EMEP/EEA 2009 pentru estimarea emisiilor asociate categoriilor de
activităţi cod NFR 3.A.2 şi 3.A.3
Tip acoperire Factor de emisie
3.A.2 Aplicarea vopselelor
pentru vopsire în industria
construcţiilor de maşini
8 kg COVnm/autoturism pentru acoperiri
pe bază de solvenţi şi fără măsuri de
reducere secundară
28 kg COVnm/camion +
8 kg COVnm/cabina camion
pentru acoperiri pe bază de solvenţi şi fără
măsuri de reducere secundară
150 kg COVnm/autobuz
pentru acoperiri pe bază de solvenţi şi fără
măsuri de reducere secundară
3.A.2 Aplicarea vopselelor
pentru reparaţii în ateliere auto
720 g COVnm/kg vopsea
pentru acoperiri pe bază de solvenţi şi fără
măsuri de reducere secundară
3.A.2 Acoperirea bobinelor 480 g/kg vopsea aplicată
217
Tip acoperire Factor de emisie
43,2 g COVnm/m2 - pentru vopsele pe bază
de solvenţi (90g vopsea/m2), fără măsuri
de reducere secundară
10,8 g COVnm/m2 - pentru vopsele pe bază
de apă, fără măsuri de reducere secundară
(90g vopsea/m2)
0 g/m2 - pentru vopsele sub formă de
pulbere
3.A.2 Învelirea sârmei
17 g COVnm/kg sârmă
pentru acoperiri pe bază de solvenţi şi fără
măsuri de reducere secundară
3.A.2 Vopsirea lemnului în
sectorul industrial
960 g COVnm/kg vopsea aplicată
pentru acoperiri pe bază de solvenţi şi fără
măsuri de reducere secundară
3.A.2 Vopsirea pieilor 200 g COVnm/kg piele vopsită
3.A.2 Aplicarea vopselelor la
fabricarea
ambarcaţiunilor/navelor
125 g COVnm/m2
3.A.3 Aplicarea vopselelor pe
structuri
740 g COVnm/kg vopsea pe bază de
solvenţi
În funcţie de tipul sistemul/măsura de reducere a emisiilor aplicate, factorii
de emisie vor fi corectaţi cu eficienţele recomandate prin Ghidul
EMEP/EEA 2009 – subcapitolul 3.A - tabele 3-17 ... 3-26 sau prin
documentele de bază publicate de EGTEI pentru categorii de
sisteme/măsuri de reţinere, ori cu eficienţa indicată de furnizorul
echipamentelor de reducere a poluării.
Utilizarea metodei bazate pe factori de emisie prin aplicarea procedurilor
din prezentul îndrumar se va face numai pe o perioadă limitată de timp.
În viitor se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă (bilanţ
de solvenţi cu conţinut de COV), şi în acest scop, autoritatea pentru
protecţia mediului va solicita operatorilor realizarea bilanţurilor anuale
de solvenţi cu conţinut de COV. Se precizează că bilanţurile de solvenţi
vor trebui elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire, cu
evidenţierea emisiilor dirijate/controlate şi a celor fugitive.
218
Inventarul local de emisii pentru activităţile de aplicare a vopselelor cod
NFR 3.A.2/3.A.3 va fi inclus în inventarul de emisii pentru unitatea în care
se desfăşoară această activitate conexă. Fiecare sursă asociată activităţilor
de aplicare a vopselelor va fi tratată şi prezentată în mod individual,
împreună cu toţi parametrii caracteristici.
Inventarele locale de emisii de COVnm corespunzătoare activităţii de
aplicare a vopselelor pentru marcarea drumurilor şi a podurilor, cod NFR
3.A.3, vor fi luate în considerare ca emisii provenite din surse liniare
asociate drumurilor/podurilor aflate sub jurisdicţia autorităţilor
administraţiei publice locale sau în responsabilitatea structurilor teritoriale
ale CNADNR. Pentru inventarele locale, emisiile de COVnm
corespunzătoare aplicării vopselelor de protecţie pe structuri/platforme
industriale, cod NFR 3.A.3, vor fi considerate ca emisii provenite din surse
de suprafaţă asociate perimetrului platformei industriale.
Elaborarea inventarului naţional de emisii pentru categoriile de activităţi
cod NFR 3.A se va realiza prin cumularea inventarelor locale pentru
această categorie.
Verificarea inventarelor - conform metodologiei descrise de Ghidul
EMEP/EEA, se precizează că este necesar ca furnizorii de date să indice
incertitudinile asociate fiecărei categorii de date (consumuri de solvenţi cu
conţinut de COV, alte date specifice).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi,
alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,
localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de
date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din
categoriile NFR 3.A.1, 3.A.2, 3.A.3 vor fi incluse în inventarul naţional
pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un
raport unitar.
1.3.33 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.B.1 DEGRESAREA
Degresarea constă în îndepărtarea de pe produse a substanţelor insolubile în
apă (unsori, grăsimi, uleiuri, ceruri, depuneri de cărbune, gudroane). În cele
mai frecvente cazuri, procesul se aplică pentru curăţarea suprafeţelor
metalice, dar şi a obiectelor/suprafeţelor din plastic, sticlă, circuitelor
imprimate şi altor produse, corespunzător unui domeniu larg de activităţi
industriale. Industria de prelucrare a metalelor reprezintă consumatorul
major, dar degresarea cu solvenţi se aplică şi în tipografii, unităţi de
219
fabricare a substanţelor chimice, materialelor plastice, cauciucului,
textilelor, sticlei, hârtiei şi chiar în cele de producere a energiei electrice,
service-uri auto.
Emisiile de COVnm generate de activitatea de degresare cu solvenţi sunt
reglementate prin HG nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru
reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organici în
anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare.
O instalaţie de degresare intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în cazul
unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv
cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.
Se recomandă ca inventarele de emisii pentru aceste surse să fie elaborate,
în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent de nivelul
la care se elaborează inventarul.
Pentru sursele din categoria cod NFR 3.B.1, datele specifice privind
activitatea sunt reprezentate în principal de consumurile de solvenţi.
1.3.33.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatorii care desfăşoară activităţi de degresare cu solvenţi:
industria construcţiilor de maşini, fabricarea produselor
electrocasnice, fabricarea componentelor electronice, reparaţii
material rulant, şantiere navale, etc.;
Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot
furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor
economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu,
în diverse raportări (IPPC, E-PRTR, bilanţurile de solvenţi cu
conţinut de COV din Planurile de gestionare a solvenţilor cu conţinut
de COV).
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către fiecare operator a chestionarului
„Degresare_solvenţi”;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor
regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes
220
cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut
de COV şi în diverse alte documente.
Identificarea nivelului de abordare
Pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea nivelului 3 de
abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de COV care trebuie
raportate de către operatori. În situaţia în care nu sunt disponibile date
detaliate privind activitatea se aplică nivelul 2 sau 3 de abordare, după caz.
1.3.33.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Realizarea fluxului de date
Întrucât degresarea cu solvenţi a suprafeţelor reprezintă o activitate conexă
activităţilor principale ale operatorilor, fluxul de date se va realiza simultan
cu cel specific activităţilor principale.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de
emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.B.1.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
Pentru estimarea emisiilor asociate activităţii de degresare cu solvenţi
organici se pot aplica următoarele metode:
Metode bazate pe bilanţ masic;
Metode bazate pe factori de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii pentru activitatea de degresare trebuie să
cuprindă următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a
instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
operator pe baza completării chestionarelor.
Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din
bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe
surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă
incertitudine. În scopul repartizării corecte a emisiilor pe surse
dirijate/controlate şi a emisiilor fugitive, bilanţurile de solvenţi trebuie
elaborate pentru fiecare echipament/linie de degresare în parte.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici
activităţilor de degresare, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de
COV, după cum urmează:
221
Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
consumului real de solvenţi organici;
Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei totale de COVnm în aer pe unitate (kg/an);
Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei fugitive de COVnm pe unitate (kg/an);
Valoarea O6 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
cantităţii de solvenţi organici din deşeurile colectate;
Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma
emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O6-F-
O5. În cazul în care există mai multe surse dirijate de evacuare a
efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va
realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare
echipamentelor conectate la fiecare sursă;
Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor.
Pentru operatorii cu consumuri de solvenţi pentru degresare mai mici de 1
t/an şi care nu deţin bilanţuri de solvenţi cu conţinut de COV se va aplica,
de asemenea, metoda bilanţului de masă, luând în considerare:
consumurile reale de solvenţi;
eficienţele sistemelor de reducere a emisiilor de COV;
cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea de degresare (deşeuri cu
conţinut de solvenţi – conţinutul de solvenţi este estimat la 20% din
cantitatea de deşeuri).
Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie se va realiza prin aplicarea
factorului de nivel 2 recomandat prin Ghidul EMEP/EEA 2009 –
subcapitolul 3.B.1 pentru echipamentele de degresare cu circuit deschis. În
funcţie de tipul sistemului de reducere a emisiilor existent, factorul de
emisie va fi corectat cu eficienţa recomandată prin Ghidul EMEP/EEA
2009 – subcapitolul 3.B.1 pentru categorii de sisteme de reţinere sau cu
eficienţa indicată de furnizorul echipamentului de reducere a poluării.
Această metodă este aplicabilă în situaţia în care nu sunt disponibile
bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV sau datele pe baza cărora să fie
elaborate astfel de bilanţuri.
Inventarul local de emisii pentru activităţile de degresare va fi inclus în
inventarul de emisii pentru unitatea în care se desfăşoară această activitate
conexă. Fiecare sursă asociată activităţilor de degresare va fi tratată şi
prezentată în mod individual, împreună cu toţi parametrii caracteristici.
222
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.B.1
se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că
este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei
categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, alte date
specifice).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi,
alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,
localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de
date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 3.B.1 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.34 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.B.2 CURĂŢAREA CHIMICĂ
Categoria de activităţi 3.B.2 Curăţarea chimică (uscată) se referă la orice
proces de îndepărtare cu solvenţi organici a impurităţilor de pe articolele
textile şi produsele din blană, poluanţii de interes fiind compuşii organici
volatili nemetanici (COVnm).
Emisiile de COVnm generate de activitatea de curăţare chimică (uscată) sunt
reglementate prin HG 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru
reducerea emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organici în
anumite activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru o instalaţie de curăţare chimică este prevăzută o valoare limită
pentru emisiile totale în valoare de 20 g COVnm/kg produs curăţat şi uscat.
Specificul activităţii de curăţare chimică constă în desfăşurarea acesteia, în
general în unităţi cu capacitate redusă, dotate cu una-două maşini cu
capacitate de 10-12 kg de articole pe ciclu de curăţare. Activitatea se
desfăşoară predominant în mediul urban, existând o tendinţă de grupare a
unităţilor de curăţare în lanţuri comerciale. Implementarea Directivei
1999/13/CE a impus eliminarea din uz a echipamentelor cu circuit deschis,
întrucât emisiile generate de aceste echipamente depăşeau valorile limită de
emisie.
O instalaţie de curăţare chimică intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai
în cazul unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an,
exclusiv cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.
223
Sursele din categoria cod NFR 3.B.2, asociate activităţilor de curăţare
chimică, nu reprezintă surse cheie, în conformitate cu analiza prezentată în
subcapitolul 1.2.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie
elaborate în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent
de nivelul la care se elaborează inventarul.
Pentru sursele din categoria cod NFR 3.B.2, datele specifice privind
activitatea sunt reprezentate de consumurile de solvenţi şi de cantitatea de
textile curăţate.
1.3.34.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatorii economici al căror profil de activitate este curăţarea
chimică (uscată) a articolelor textile ș i a produselor din blană;
Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului, care pot
furniza lista operatorilor autorizaţi şi date referitoare la activităţile şi
instalaţiile deţinute de aceştia, cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în
diverse raportări (Bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din
Planuri de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV);
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date surogat
privind populaţia, numărul şi capacitatea unităţilor cu acest profil de
activitate, numărul de angajaţi, etc., incluse în anuarul statistic şi în
alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Curăţare
chimică”;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor
regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes
cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut
de COV şi în diverse alte documente;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
224
În cazul în care o unitate care prestează activităţi de curăţare chimică a
textilelor deţine instalaţii de ardere pentru producerea agentului termic şi
apei calde, operatorilor acestor unităţi le vor fi transmise şi chestionarele
„Surse ardere mică putere_punctuale”.
Cantităţile de solvenţi organici utilizate în cadrul unităţii pentru activităţile
de întreţinere (curăţarea maşinilor) trebuie raportate la categoria de
activităţi 3.B.1 Degresare.
Identificarea nivelului de abordare
Având în vedere dinamica tehnologică ce impune actualizarea repetată a
metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activitatea de
curăţare chimică, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă
utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu
conţinut de COV care trebuie raportate de către operatori. În cazul în care
nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se va aplica nivelul 2
de abordare.
1.3.34.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor/surselor existente în
amplasamentul unei unităţi de curăţare chimică (uscată), vor fi luate în
considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasament.
Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de
surse va cuprinde următoarele etape:
1. Realizarea fluxului de date;
2. Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;
3. Elaborarea şi verificarea inventarelor;
4. Elaborarea rapoartelor.
Realizarea fluxului de date
Identificarea unităţilor cu profil de curăţare chimică se va realiza pe baza
informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale autorităţii de mediu.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor
curăţătoriilor chimice chestionarele de colectare a datelor privind
activitatea, caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii
utilizate, inclusiv cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de
raportare.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de
mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care
sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite,
autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite
225
clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a
răspunsurilor la chestionare.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de
emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.B.2.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
Pentru estimarea emisiilor asociate activităţii de curăţare chimică (uscată)
se pot aplica următoarele metode:
Metode bazate pe bilanţ masic;
Metode bazate pe factori de emisie;
Metode bazate pe date surogat.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii pentru curăţătoriile chimice trebuie să
cuprindă următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a
instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
operator pe baza completării chestionarelor.
Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din
bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe
surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă
incertitudine.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici
activităţilor de curăţare chimică, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu
conţinut de COV, după cum urmează:
Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
consumului real de solvenţi organici;
Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei totale de COVnm în aer pe unitate (kg/an);
Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei fugitive de COVnm pe unitate (kg/an);
Valoarea O6 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
cantităţii de solvenţi organici din deşeurile colectate;
Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma
emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O6-F-
O5. În cazul în care există mai multe surse dirijate de evacuare a
226
efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va
realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare
echipamentelor conectate la fiecare sursă;
Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control
al emisiilor.
Estimarea emisiilor pe sursă, pe baza factorilor de emisie, se va realiza prin
aplicarea factorului de nivel 2 recomandat prin Ghidul EMEP/EEA 2009 –
subcapitolul 3.B.2 pentru echipamentele de curăţare cu circuit deschis. În
funcţie de tipul sistemului de reducere a emisiilor existent, factorul de
emisie va fi corectat cu eficienţa recomandată prin Ghidul EMEP/EEA
2009 – subcapitolul 3.B.2 pentru categorii de sisteme de reţinere sau cu
eficienţa indicată de furnizorul echipamentului de reducere a poluării.
Această metodă este aplicabilă numai în situaţia în care nu sunt disponibile
alte date privind activitatea în afara cantităţii de textile curăţate.
Metode bazate pe date surogat se vor aplica în absenţa datelor privind
activitatea necesare utilizării metodelor bazate pe bilanţ masic sau pe
factori de emisie. În acest caz, emisiile de COVnm pot fi estimate cu
ajutorul datelor surogat precum:
populaţia urbană– prin aplicarea factorului indicat prin Ghidul
EMEP/EEA, factor care aproximează cu un grad ridicat de
incertitudine cantitatea de textile curăţate anual per capita;
datele privind numărul şi capacitatea unităţilor, numărul de angajaţi,
etc. pot fi extrapolate la unităţile a căror existenţă este cunoscută, dar
pentru care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea.
Utilizarea metodei bazate pe factori de emisie prin aplicarea procedurilor
din prezentul îndrumar se va face numai pe o perioadă limitată de timp.
În viitor se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă (bilanţ
de solvenţi cu conţinut de COV), şi în acest scop, autoritatea pentru
protecţia mediului va solicita operatorilor realizarea bilanţurilor anuale
de solvenţi cu conţinut de COV. Se precizează că bilanţurile de solvenţi
vor trebui elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire, cu
evidenţierea emisiilor dirijate/controlate şi a celor fugitive.
Inventarul local de emisii va cuprinde pentru fiecare unitate cu profil de
curăţare chimică (uscată) toate sursele de poluanţi atmosferici existente în
amplasamentul acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora
le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod
individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.B.2
se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
227
Verificarea inventarelor
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că
este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei
categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, producţii,
etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi,
capacităţi de lucru, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale
surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-
o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate
pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 3.B.2 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.35 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.C PRODUSE CHIMICE
Categoria de activităţi cod NFR 3.C Produse chimice se referă la:
fabricarea spumelor poliuretanice şi polistirenice;
suflarea (oxidarea) bitumului;
fabricarea anvelopelor;
fabricarea substanţelor chimice organice speciale;
fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor);
extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile;
aplicarea industrială a adezivilor;
tăbăcirea pieilor.
Sub incidenţa HG 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, intră
următoarele activităţi:
conversia cauciucului – în cazul unui consum anual de solvenţi cu
conţinut de COV mai mare de 15 tone;
fabricarea produselor farmaceutice – în cazul unui consum anual de
solvenţi cu conţinut de COV mai mare de 50 tone;
fabricarea preparatelor de acoperire, a lacurilor, cernelurilor şi
adezivilor – pentru un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV
mai mare de 50 tone;
extracţia şi rafinarea uleiurilor vegetale şi a grăsimilor animale –
pentru un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de
10 tone;
228
fabricarea încălţămintei – în cazul unui consum anual de solvenţi cu
conţinut de COV mai mare de 5 tone.
Instalaţiile din industria chimică, respectiv instalaţiile pentru tăbăcirea
blănurilor şi a pieilor cu o capacitate de tratare care depăşeşte 12 tone
produse finite/zi, intră sub incidenţa Anexei nr. 1 la OUG nr. 152/2005,
fiind obligatorie obţinerea autorizaţiei integrate de mediu.
Conform Anexei nr. 1 la OUG nr. 152/2005, industria chimică este
indicată drept categorie de activităţi industriale pentru care este obligatorie
obţinerea autorizaţiei integrate de mediu.
1.3.35.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatorii economici care desfăşoară următoarele categorii de
activităţi: fabricarea spumelor poliuretanice şi polistirenice, suflarea
(oxidarea) bitumului, fabricarea anvelopelor, fabricarea substanţelor
chimice organice speciale, fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a
cleiurilor (adezivilor), extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile
şi necomestibile, aplicarea industrială a adezivilor;
Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului, care pot
furniza lista operatorilor autorizaţi şi date referitoare la activităţile şi
instalaţiile deţinute de aceştia, cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în
diverse raportări (Bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din
Planuri de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV);
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
producţiile, incluse în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Utilizare
produse chimice”, care include o foaie separată dedicată facilităţilor
pentru stocarea în vrac a solvenţilor (rezervoare) care trebuie
completată de fiecare operator care deţine astfel de facilităţi,
indiferent de domeniul de activitate;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor
regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes
229
cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut
de COV şi în diverse alte documente;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
Operatorilor unităţilor cu profilele menţionate mai sus le vor fi transmise şi
chestionarele „Surse ardere mică putere_punctuale”. În acest context, se
precizează că fabricile de ulei vor trebui să indice dacă utilizează drept
combustibil adiţional cojile de seminţe.
Identificarea nivelului de abordare
Având în vedere dinamica tehnologică care impune actualizarea repetată a
metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activitatea de
curăţare chimică, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă
utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu
conţinut de COV care trebuie raportate de către operatori. În cazul în care
nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea se va aplica nivelul 2
de abordare.
1.3.35.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor avute în vedere, vor fi
luate în considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasamentul
fiecărei unităţi.
Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de
surse va cuprinde următoarele etape:
1. Realizarea fluxului de date;
2. Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;
3. Elaborarea şi verificarea inventarelor;
4. Elaborarea rapoartelor.
Realizarea fluxului de date
Identificarea unităţilor cu profil de fabricare a spumelor poliuretanice şi
polistirenice, suflarea (oxidarea) bitumului, fabricarea anvelopelor,
fabricarea substanţelor chimice organice speciale, fabricarea vopselelor,
cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor), extracţia grăsimilor şi a uleiurilor
comestibile şi necomestibile, aplicarea industrială a adezivilor, se va realiza
pe baza informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale autorităţii
de mediu.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor acestor
unităţi chestionarele de colectare a datelor privind activitatea,
230
caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv
cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de
mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care
sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite,
autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite
clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a
răspunsurilor la chestionare.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de
emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.C.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
Pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor încadrate în categoria cod
NFR 3.C se pot aplica următoarele metode:
Metode bazate pe bilanţ masic;
Metode bazate pe factori de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii pentru unităţile/instalaţiile de fabricare a
produselor chimice trebuie să cuprindă următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a
instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
operator pe baza completării chestionarelor.
Având în vedere diversitatea activităţilor, proceselor, tehnicilor şi
tehnologiilor aferente categoriei de activităţi cod NFR 3.C, gama largă de
produse fabricate, precum şi variaţia capacităţilor de producţie, abordarea
pentru estimarea emisiilor va fi diferenţiată.
Fabricarea spumelor poliuretanice şi polistirenice
Emisiile asociate fabricării spumelor poliuretanice şi polistirenice sunt
cauzate de evaporarea agenţilor de expandare. Se precizează că întreaga
cantitate de agenţi de expandare utilizată va fi în cele din urmă emisă în
atmosferă. Astfel, o parte din această cantitate este emisă în cursul
procesului de fabricare, restul (cantitatea reţinută în produs) fiind eliberat
de-a lungul timpului, pe perioada de utilizare/stocare a produselor.
Pentru estimarea emisiilor asociate fabricării spumelor poliuretanice şi
polistirenice se va aplica metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie
de nivel 2, corespunzători activităţii fără măsuri/sisteme de control,
231
recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.C Produse
chimice, în tabelele 3-2, 3-3 şi 3-4.
În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor
generate de fabricarea spumelor polistirenice, se vor utiliza eficienţele
recomandate în tabelul 3-15 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele
furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.
În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor
generate de fabricarea spumelor poliuretanice, se vor utiliza eficienţele
furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.
În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la
dispoziţia utilizatorilor acestor echipamente eficienţele de reducere, ci
concentraţiile maxime care pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor
utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulţirea
debitului volumetric cu valoarea maximă a concentraţiei garantate de
furnizor.
Suflarea (oxidarea) bitumului
Suflarea bitumului, care implică oxidarea bitumului fierbinte prin
barbotarea aerului de suflare, se realizează în scopul îmbunătăţirii
comportamentului acestuia. Emisiile rezultate din suflarea bitumului sunt în
principal de particule organice, hidrocarburi gazoase în concentraţie destul
de ridicată şi substanţe organice policiclice.
Pentru estimarea emisiilor asociate etapei de suflare (oxidare) a bitumului
se va aplica metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2,
corespunzători activităţii fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin
Ghidul EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.C Produse chimice, după cum
urmează:
tabelul 3-8 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului în
rafinării;
tabelul 3-9 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului folosit
la fabricarea materialelor bitumate (carton bitumat, membrane
bitumate, etc.);
tabelul 3-10 pentru evaluarea emisiilor de la suflarea bitumului
folosit la pavarea drumurilor.
În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor, se
vor utiliza eficienţele recomandate prin tabelele 3-17, 3-18 şi 3-19 din
Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de producătorii
instalaţiilor/sistemelor de control.
În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la
dispoziţia utilizatorilor acestor echipamente eficienţele de reducere, ci
232
concentraţiile maxime care pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor
utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulţirea
debitului volumetric cu valoarea maximă a concentraţiei garantate de
furnizor.
Suflarea (oxidarea) bitumului reprezintă o etapă a procesului de fabricare a
bitumului, respectiv a diferitelor materiale bitumate şi a mixturilor
asfaltice. În consecinţă, emisiile asociate acestei activităţi trebuie luate în
considerare la elaborarea inventarelor de emisii pentru rafinării, iar dacă
este cazul şi în unităţile de producţie a materialelor bitumate sau la
prepararea şi aplicarea mixturilor asfaltice.
Fabricarea vopselelor, cernelurilor şi a cleiurilor (adezivilor)
În cadrul acestei categorii de procese nu au loc reacţii chimice, ci numai
procese fizice, precum cele de cântărire, amestecare, măcinare, nuanţare,
subţiere şi de ambalare. Aceste procese sunt realizate în rezervoare mari de
amestecare la temperaturi apropiate de temperatura ambiantă.
Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din
bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe
surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă
incertitudine.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici
activităţilor de fabricare a vopselelor, cernelurilor şi adezivilor, preluaţi din
bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de elaborare a
inventarului, după cum urmează:
Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
consumului de solvenţi organici în stare pură sau în preparate
cumpărate, care sunt utilizaț i în instalaţie, în cursul perioadei pentru
care se calculează bilanţul masic;
Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma
emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O6-
O7-O8. În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a
efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va
realiza pe baza datelor privind activitatea corespunzătoare
echipamentelor conectate la fiecare sursă.
Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al
emisiilor;
Valoarea O6 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
cantităţii de solvenţi organici din deşeuri;
233
Valoarea O7 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
cantităţii de solvenţi organici în produsele finite (comercializate);
Valoarea O8 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
cantităţii de solvenţi organici refolosiţi, care nu fac parte din
categoria input;
Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei fugitive de COVnm pe instalaţie (kg/an). Emisia fugitivă F =
I1–O1–O5–O6–O7–O8;
Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei totale de COVnm în aer pe instalaţie (kg/an). E = F + O1.
Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazată pe bilanţ de masă (bilanţ
de solvenţi cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul instalaţiilor care
intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările
ulterioare.
Estimarea emisiilor pe unitate/instalaţie, pe baza factorilor de emisie, se
va realiza prin aplicarea factorilor de emisie, a eficienţelor şi a relaţiilor de
calcul al factorilor de consum, recomandate prin documentul de bază
EGTEI 2003 referitor la Fabricarea vopselelor, cernelurilor şi adezivilor.
Conform documentului de bază EGTEI 2003, factorul mediu de emisie
pentru fabricarea vopselelor, cernelurilor şi adezivilor prin practicile
curente este de 3,5% din cantitatea de solvent utilizată. Aplicarea măsurilor
primare de reducere a emisiilor, prin utilizarea bunelor practici, conduce la
o diminuare a acestui factor la 2,5% - corespunzător unei eficienţe de 27%,
în timp ce aplicarea măsurilor secundare determină o scădere a emisiei de
COVnm la 1,75% din consumul de solvent - corespunzător unei eficienţe de
50%.
În scopul determinării emisiilor de COVnm pe unitate/instalaţie, în funcţie
de structura producţiei, se va calcula factorul de consum conform relaţiei:
i
ii SPFC 1000
(1.7)
unde:
FC = factor de consum, exprimat în g solvent/kg produse de acoperire
fabricate
Pi = cantitatea de produse de acoperire de tip i (pe bază de apă, pe bază
de solvenţi, solvenț i), exprimată în procente din producţia
unităţii/instalaţiei)
Si = conţinutul de solvent din produsul i, exprimat în procente de masă
234
Factorii de emisie se obţin aplicând factorului de consum determinat pentru
o unitate/instalaţie procentul de emisie indicat pentru tehnica utilizată
(3,5%, 2,5%, respectiv 1,75% din consumul de solvent).
Datele privind activitatea sunt reprezentate de producţiile de preparat
(vopsele, cerneluri, adezivi), pe tipuri de preparate (preparate pe bază de
apă, pe bază de solvenţi, solvenţi) şi în funcţie de conţinutul mediu de
solvenţi.
Fabricarea substanţelor chimice organice speciale
Această industrie este foarte eterogenă: fabricile produc o gamă largă de
produse şi pot stoca câteva sute de tipuri de materii prime şi de produse
intermediare. Procesele de producţie se desfăşoară în campanii, în instalaţii
ce se pot folosi pentru mai multe scopuri. Operaţiile care se desfăşoară într-
o asemenea fabrică sunt diverse: reacţii chimice propriu-zise, extracţie
lichid-lichid sau separare lichid-solid, gaz-solid, distilare, cristalizare,
uscare, etc.
Având în vedere că Ghidul EMEP/EEA este destinat elaborării inventarelor
naţionale de emisii, acesta precizează că, dată fiind diversitatea proceselor
de fabricare a substanţelor organice speciale, nu este posibilă o descriere
simplificată a acestui tip de procese.
Pentru această categorie de activităţi Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează
factori de emisie de nivel 2 pentru estimarea emisiilor de COVnm rezultate
din utilizarea solvenţilor pentru fabricarea de produse farmaceutice –
tabelul 3-7, precum şi eficienţe ale sistemelor de control al poluării –
tabelul 3-16.
Dat fiind faptul că activităţile de fabricare a substanţelor chimice organice
speciale (pigmenţi, produse farmaceutice, biocide, etc.) intră sub incidenţa
OUG nr. 152/2005 (Directiva IPPC) şi pot genera probleme de poluare a
aerului la nivel local, se recomandă abordarea unui nivel mai detaliat pentru
estimarea emisiilor pentru toţi poluanţii relevanţi. Datele necesare estimării
emisiilor trebuie detaliate la nivel de unitate în funcţie de tehnicile şi
tehnologiile aplicate, gama de produse şi producţiile realizate, consumuri
de materii prime şi materiale, sistemele pentru controlul emisiilor şi
eficienţele acestora.
Dată fiind complexitatea proceselor de fabricare a substanţelor chimice
organice speciale, se apreciază că estimarea cu cel mai mic grad de
incertitudine a emisiilor poate fi efectuată de fiecare operator în parte,
luând în considerare particularităţile instalaţiilor de producţie şi pentru
controlul emisiilor. În acest sens, autoritatea pentru protecţia mediului va
solicita operatorilor furnizarea datelor referitoare la emisiile de poluanţi
pentru fiecare instalaţie/proces/produs, precum şi datele privind tehnicile şi
235
tehnologiile aplicate, gama de produse şi producţiile realizate, consumuri
de materii prime şi materiale, sistemele pentru controlul emisiilor şi
eficienţele acestora. Se precizează că vor fi incluse şi procesele de
stocare/manevrare a materiilor prime lichide şi solide, instalaţiile de răcire,
precum şi procesele de ardere pentru producerea de abur/energie termică
şi/sau în scopuri tehnologice (de exemplu instalaţii de oxidare termică).
Informaţiile furnizate de operatori vor fi coroborate cu cele provenite din
documentaţiile întocmite în scopul autorizării, din bilanţuri de solvenţi cu
conţinut de COV sau din alte documentaţii.
Fabricarea anvelopelor
Prin HG 699/2003 cu modificările şi completările ulterioare, conversia
cauciucului constă în transformarea cauciucului natural sau sintetic în
produs finit, incluzând orice activitate de mixare, frezare, malaxare,
calandrare, extrudare şi vulcanizare a cauciucului natural sau sintetic,
precum şi orice operaţiune conexă.
Fabricarea anvelopelor reprezintă o activitate specifică de conversie a
cauciucului.
Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din
bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe
surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă
incertitudine.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici
activităţilor de conversie a cauciucului, respectiv de fabricare a
anvelopelor, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru
anul de elaborare a inventarului, în mod similar recomandărilor formulate
pentru fabricarea vopselelor, cernelurilor şi adezivilor.
Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazată pe bilanţ de masă (bilanţ
de solvenţi cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul instalaţiilor care
intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările
ulterioare.
În situaţia în care nu sunt disponibile date aferente etapelor de proces
(amestecare, frezare, extrudare, calandrare, tratare, reşapare) estimarea
emisiilor pe unitate/instalaţie de procesare a cauciucului, pe baza
factorilor de emisie, se va realiza prin aplicarea factorilor de emisie
specifici de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA, ţinând cont de
eficienţele sistemelor de reducere a emisiilor indicate prin Ghid sau de
furnizorul echipamentului de producţie.
Estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, pe etape ale procesului
de fabricaţie şi tip de produs din cauciuc, se va realiza prin aplicarea
236
factorilor de emisie recomandaţi prin metodologia USEPA AP42 –
capitolul 4.12 „Manufacture of Rubber Products”
(http://www.epa.gov/ttn/chief/ap42/ch04/index.html), care furnizează
factori de emisie atât pentru compuşii organici volatili cât şi pentru
particule-fracţiunea PM10 şi o serie de compuşi ai metalelor.
În cazul în care nu sunt disponibile date referitoare la tipurile de cauciuc,
dar sunt disponibile date privind etapele de proces, estimarea emisiilor pe
etape ale procesului de fabricaţie se poate realiza pe baza factorilor de
emisie, furnizaţi prin Manualul privind tehnicile de estimare a emisiilor de
la fabricarea produselor din cauciuc elaborat de Departamentul de
Dezvoltare Durabilă, Mediu, Apă, Populaţie şi Comunităţi al Guvernului
Australian (http://www.npi.gov.au/publications/emission-estimation-
technique/frubber.html).
Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile
Ghidul EMEP/EEA 2009 nu furnizează informaţii cu privire la aceste
activităţi în categoria cod NFR 3.C Produse chimice. Trebuie totuşi
menţionat că Ghidul abordează estimarea emisiilor asociate activităţilor de
extracţie a grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile în
subcapitolul 3.D.3 Utilizarea altor produse. Ca urmare, estimarea emisiilor
se va face conform procedurii prezentate în subcapitolul 1.3.38 al
Îndrumarului, iar datele vor fi raportate la categoria de activităţi cod NFR
3.D.3.
Aplicarea industrială a adezivilor
Pentru această categorie de activităţi Ghidul EMEP/EEA ia în considerare
fabricarea benzilor adezive şi fabricarea încălţămintei.
În acelaşi timp, Ghidul tratează aplicarea industrială a adezivilor, în care
sunt incluse şi fabricarea benzilor adezive şi fabricarea încălţămintei, în
cadrul categoriei de activităţi 3.D.3 Utilizarea altor produse.
Ca urmare, pentru a preveni dubla luare în considerare a emisiilor asociate
aplicării adezivilor pentru fabricarea benzilor adezive şi fabricarea
încălţămintei, estimarea acestora se va face conform procedurii prezentate
în subcapitolul 1.3.38 al Îndrumarului, iar emisiile vor fi raportate la
categoria de activităţi cod NFR 3.D.3.
Tăbăcirea pieilor
Pentru această categorie de activităţi Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează
un factor de emisie de nivel 2 pentru amoniac în valoare de 0,68 g/kg de
piele brută, aplicabil în cazul în care pentru tăbăcire se folosesc săruri de
amoniu.
Estimarea emisiilor asociate stocării solvenţilor organici în rezervoare
237
În cazul în care se practică stocarea solvenţilor organici în rezervoare,
estimarea emisiilor asociate se va realiza cu ajutorul programului de calcul
TANKS Emissions Estimation Software (TANKS) bazat pe procedurile
de estimare a emisiilor incluse în Capitolul 7 – Liquid Storage Tanks al
Metodologiei US EPA/AP-42 “Compilation of Air Pollutant Emission
Factors, AP-42”, disponibil la adresa
http://www.epa.gov/ttnchie1/software/tanks/.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va
cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul
acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt
aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod
individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea,
pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor
poluanţilor relevanţi.
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.C se
va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că
este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei
categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, producţii, alte
date specifice).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi,
producţii, alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice
ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate
într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi
utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 3.C vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.36 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.D.1 TIPĂRIRE
Emisiile de COVnm generate de activităţile de tipărire sunt reglementate
prin HG nr.699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea
emisiilor de COV datorate utilizării solvenţilor organici în anumite
activităţi şi instalaţii, cu modificările şi completările ulterioare.
O instalaţie de tipărire intră sub incidenţa OUG 152/2005 numai în cazul
unui consum de solvent mai mare de 150 kg/oră sau 200 t/an, exclusiv
cantitatea de solvenţi organici recuperată în scopul refolosirii.
238
Obţinerea datelor statistice privind consumurile de cerneluri utilizate pe
tipuri de tehnici de tipărire fiind dificilă, se recomandă ca inventarele de
emisii pentru tipografii să fie elaborate, în mod individual, pentru fiecare
amplasament/sursă, indiferent de nivelul la care se elaborează inventarul. În
aceste condiţii, datele specifice privind activitatea în tipografii sunt
reprezentate de consumurile de cerneluri, solvenţi pentru diluarea
cernelurilor, soluţii de umidificare, adezivi, etc.
De asemenea, este necesară luarea în considerare a emisiilor de COVnm
generate de activităţile de tipărire desfăşurate în instituţii, întreprinderi,
mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire.
1.3.36.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatorii care desfăşoară activităţi de tipărire;
Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului – pot
furniza date referitoare la activităţile şi instalaţiile operatorilor
economici, cuprinse în autorizaţiile integrate/autorizaţiile de mediu,
în diverse raportări (bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din
Planurile de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV, IPPC, E-
PRTR);
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
populaţia pe localităţi urbane, incluse în anuarul statistic şi în alte
anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea către fiecare operator a chestionarului „Tipărire”;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor
regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes
cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut
de COV şi în diverse alte documente;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
În cazul în care o tipografie deţine instalaţii de ardere pentru producerea
agentului termic şi apei calde, operatorilor acestor unităţi le va fi transmis
239
şi chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. De asemenea, în
cazul în care tehnica de tipărire utilizată presupune surse de ardere asociate
(instalaţii de încălzire aer pentru uscare) vor fi furnizate date privind
activitatea conform chestionarului „Surse ardere mică putere_punctuale”.
Identificarea nivelului de abordare
Având în vedere dinamica tehnologică, care impune actualizarea repetată a
metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activitatea de
tipărire, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă utilizarea
nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu conţinut de
COV care trebuie raportate de către operatori. În cazul în care nu sunt
disponibile date detaliate privind activitatea se va aplica nivelul 2 de
abordare.
1.3.36.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor/surselor existente în
amplasamentul unei tipografii, vor fi luate în considerare toate procesele
care se desfăşoară pe amplasament.
Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de
surse va cuprinde următoarele etape:
1. Realizarea fluxului de date;
2. Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;
3. Elaborarea şi verificarea inventarelor;
4. Elaborarea rapoartelor.
Realizarea fluxului de date
Identificarea tipografiilor se va realiza pe baza informaţiilor deţinute de
serviciile de Reglementări ale autorităţii de mediu.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor
tipografiilor chestionarele de colectare a datelor privind activitatea,
caracteristicile şi localizarea surselor, tehnici şi tehnologii utilizate, inclusiv
cele pentru controlul emisiilor, precizând termenele de raportare.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de
mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care
sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite,
autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite
clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a
răspunsurilor la chestionare.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de
emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.D.1.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
240
Pentru estimarea emisiilor asociate activităţii de tipărire se pot aplica
următoarele metode:
Metode bazate pe bilanţ masic - aplicabile pentru estimarea emisiilor
de COVnm din activitatea de tipărire desfăşurată în cadrul
tipografiilor;
Metode bazate pe factori de emisie - aplicabile pentru estimarea
emisiilor de COVnm din activitatea de tipărire desfăşurată în instituţii,
întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi
tipărire.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii pentru tipografii trebuie să cuprindă
următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a
instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
operator pe baza completării chestionarelor.
Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din
bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe
surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă
incertitudine.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici
activităţilor de curăţare chimică, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu
conţinut de COV pentru anul de elaborare a inventarului, după cum
urmează:
Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
consumului real de solvenţi organici;
Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma
emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O6-F-
O5. În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor
gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe
baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor
conectate la fiecare sursă;
Valoarea O4 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiilor de COVnm necaptate, pe unitate (kg/an);
Valoarea O3 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
cantităţii de solvenţi organici reţinută în materialele tipărite;
241
Valoarea O6 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
cantităţii de solvenţi organici din deşeuri;
Valoarea O9 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
cantităţii de solvenţi organici eliberaţi în alte moduri;
Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al emisiilor;
Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei totale de COVnm în aer pe unitate (kg/an);
Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei fugitive de COVnm pe unitate (kg/an). Emisia fugitivă F = O3
+ O4 + O9.
Estimarea emisiilor pe sursă, pe baza factorilor de emisie, se va realiza prin
aplicarea factorilor de nivel 2 recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009 –
subcapitolul 3.D.1 pentru diferitele tehnici tipografice. În funcţie de tipul
sistemului de reducere a emisiilor existent, factorii de emisie vor fi
corectaţi cu eficienţele recomandate prin Ghidul EMEP/EEA 2009 –
subcapitolul 3.D.1 pentru categorii de metode de reducere a poluării sau cu
eficienţa indicată de furnizorii echipamentelor de reducere a emisiilor.
Această metodă este aplicabilă numai în situaţia în care nu sunt disponibile
bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COVnm.
În funcţie de tehnica de tipărire, datele privind activitatea sunt reprezentate
de:
consumul de cerneală pentru tipărirea pe rotativă ofset cu uscare prin
încălzire;
consumul de cerneală nediluată pentru rotogravura de editare;
consumul de cerneală gata de utilizare pentru flexografie şi
rotogravura pentru tipărirea ambalajelor.
Utilizarea metodei bazate pe factori de emisie prin aplicarea procedurilor
din prezentul îndrumar se va face numai pe o perioadă limitată de timp.
În viitor se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă (bilanţ
de solvenţi cu conţinut de COV), şi în acest scop, autoritatea pentru
protecţia mediului va solicita operatorilor realizarea bilanţurilor anuale
de solvenţi cu conţinut de COV. Se precizează că bilanţurile de solvenţi
vor trebui elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire, cu
evidenţierea emisiilor dirijate/controlate şi a celor fugitive.
Pentru estimarea emisiilor de COVnm din activitatea de tipărire desfăşurată
în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi
tipărire se va utiliza factorul de emisie 0,4 kg COVnm/an/locuitor,
recomandat prin metodologia US EPA – AP42 subcapitolul 4.9.1 General
242
Graphic Printing. Emisiile asociate acestei activităţi se vor distribui cu
preponderenţă pe localităţile urbane.
Inventarul local de emisii va cuprinde pentru fiecare tipografie toate
sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul acesteia,
indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt aferente acestea,
fiecare sursă fiind tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi
parametrii caracteristici.
De asemenea, inventarele locale de emisii vor include şi emisiile de COVnm
generate de activitatea de tipărire desfăşurată în instituţii, întreprinderi,
mici unităţi economice, centre de fotocopiere şi tipărire, emisii care vor fi
luate în considerare ca surse de suprafaţă asociate perimetrelor intravilane
construite ale localităţilor.
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.D.1
se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
Verificarea inventarelor
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA, se precizează că
este necesar ca operatorii să furnizeze incertitudinile asociate fiecărei
categorii de date (consumuri de solvenţi cu conţinut de COV, alte date
specifice).
În ceea ce priveşte incertitudinea privind emisiile de COVnm din activităţile
de tipărire desfăşurate în instituţii, întreprinderi, mici unităţi economice,
centre de fotocopiere şi tipărire, se va lua în considerare că factorul de
emisie este încadrat în clasa C de evaluare calitativă a incertitudinii.
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi,
alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,
localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de
date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 3.D.1 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.37 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.D.2 UTILIZAREA CASNICĂ
A SOLVENŢILOR
Categoria de activităţi 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenţilor se referă la
emisiile de COVnm generate de folosirea a numeroase produse destinate
uzului casnic, produse care sunt încadrate în următoarele categorii:
243
cosmetice şi produse de toaletă – aerosoli, geluri, şampoane, şi alte
produse de îngrijire a părului, antiperspirante/deodorante, parfumuri,
loţiuni după dizolvant şi lacuri pentru unghii, alcool sanitar, etc.;
produse pentru întreţinerea locuinţei – aerosoli, produse de curăţat,
dezinfectanţi, odorizante de cameră, produse de lustruit;
produse pentru întreţinerea vehiculelor - antigel, lichid de frână,
lichidul de parbriz, lacuri şi ceruri, produse pentru curăţarea
motorului, produse pentru îndepărtarea gheţii;
produse utilizate în construcţii – adezivi pentru tapet, faianţă,
conducte, construcţie, diluanţi pentru vopsele, produse pentru
îndepărtarea vopselei, alţi solvenţi, exclusiv aplicarea vopselelor.
Lichidul de răcire (etilen glicol) poate contribui în mod semnificativ la
emisiile naţionale de COVnm.
Pesticidele precum erbicidele şi insecticidele de grădină şi spray-urile cu
insecticid pentru uz casnic sunt considerate bunuri de consum gospodăresc.
Cele mai multe produse agrochimice sunt destinate uzului agricol şi nu fac
subiectul acestui subcapitol.
De asemenea, se face distincţie între produsele în stare de aerosoli şi cele
care nu se află în această stare.
Compuşii organici volatili nemetanici din bunurile de uz gospodăresc au,
de regulă, rol de solvenţi. În aerosoli, COVnm precum butanul şi propanul
au şi rol de agenţi de propulsare.
Datele privind consumurile/vânzările defalcate pe categorii de produse a
căror utilizare casnică generează emisii de COVnm sunt dificil de obţinut,
iar compoziţiile acestora variază foarte mult. De asemenea, este dificilă
departajarea consumurilor industriale de cele casnice, din totalul vânzărilor
de astfel de produse.
Din aceste considerente, estimarea emisiilor se va realiza pe baza factorilor
de emisie de nivel 2 de abordare furnizaţi de Ghidul EMEP/EEA,
subcapitolul 3.D.2.
Având în vedere că în mediul rural consumurile de astfel de produse sunt în
general mai reduse decât în mediul urban, precum şi faptul că specificul
naţional este mai apropiat de cel european, se recomandă ca estimarea
emisiilor de COVnm generate de utilizarea casnică a solvenţilor să se facă în
modul următor:
pentru utilizarea produselor pentru întreţinerea vehiculelor, factorul
de emisie de nivel 2 exprimat în kg COVnm/vehicul/an se va aplica
numărului de vehicule înmatriculate care se poate obţine de serviciul
specializat al Poliţiei Române;
244
pentru utilizarea celorlalte categorii de produse, se vor lua în
considerare:
o în mediul rural - valorile minime ale intervalului de încredere
recomandat pentru factorul de emisie de nivel 2 exprimat în kg
COVnm/locuitor/an pentru fiecare categorie de produse în
parte;
o în mediul urban - factorii de emisie specifici, de nivel 2,
exprimaţi în kg COVnm/locuitor/an pentru fiecare categorie de
produse în parte.
Factorii recomandaţi, prezentaţi în tabelul următor, se referă la categoriile
de produse, cumulat pentru produsele sub formă de aerosoli şi sub alte
forme.
Tabelul 1.11 Factorii recomandaţi pentru estimarea emisiilor de
COVnm asociate categoriei de activităţi cod NFR 3.D.2
Categorii de produse
Factori de emisie (kg
COVnm/locuitor/an) Factori de emisie (kg
COVnm/vehicul/an) rural urban
Solvenţi
cosmetice şi produse
de toaletă 0,3 0,7 -
produse pentru
întreţinerea locuinţei 0,13 0,25 -
produse pentru
întreţinerea
vehiculelor
- - 0,8
produse utilizate în
construcţii 0,14 0,27 -
Agenţi de propulsare 0,4 0,8 -
Datele privind această activitatea sunt reprezentate de numărul de locuitori,
respectiv de numărul de vehicule înmatriculate, la nivelul fiecărei localităţi.
Inventarul local va include emisiile de COVnm generate de utilizarea
casnică a solvenţilor, care vor fi luate în considerare ca emisii asociate
surselor de suprafaţă reprezentate de perimetrele intravilane construite ale
localităţilor.
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.D.2
se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
245
Verificarea inventarelor
În ceea ce priveşte incertitudinea privind emisiile de COVnm generate de
utilizarea casnică a solvenţilor, se va lua în considerare că factorii de emisie
recomandaţi de Ghid sunt încadraţi în clasa B de evaluare calitativă a
incertitudinii.
1.3.38 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 3.D.3 UTILIZAREA ALTOR
PRODUSE
Categoria de activităţi cod NFR 3.D.3 Utilizarea altor produse se referă la:
Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile -
extragerea uleiului din seminţe se realizează fie mecanic, fie prin
utilizarea de solvenţi, fie utilizând ambele metode în cadrul aceluiaşi
proces;
Conservarea lemnului în sectorul industrial - în scopul asigurării
protecţiei împotriva mucegaiurilor, a altor ciuperci, a insectelor sau
împotriva intemperiilor. Utilizarea agenţilor pentru conservarea
lemnului în sectorul casnic este acoperită de categoria de activităţi
cod NFR 3.D.2 Utilizarea casnică a solvenţilor;
Tratarea împotriva coroziunii şi pentru conservarea vehiculelor –
prin aplicarea unui strat protector de acoperire pe partea inferioară a
caroseriilor autovehiculelor – în cadrul procesului de reparaţii şi
întreţinere ale vehiculelor. În această categorie de activităţi nu este
inclusă aplicarea vopselelor în cazul reparării autovehiculelor, care
se încadrează în categoria de activităţi cod NFR 3.A Aplicarea
vopselelor, din Ghidul EMEP/EEA;
Deparafinarea vehiculelor;
Aplicarea adezivilor – este o activitate care se desfăşoară în
numeroase sectoare de activitate, precum producerea benzilor
adezive şi a foliilor compozite, fabricarea şi/sau reparaţiile
autoturismelor, vehiculelor comerciale, rulotelor, vagoanelor de cale
ferată şi avioanelor, fabricarea încălţămintei şi a pielăriei, industria
lemnului şi a mobilei;
Combustia tutunului prin fumat.
Sub incidenţa HG 699/2003, cu modificările şi completările ulterioare, intră
următoarele activităţi:
extracţia şi rafinarea uleiurilor vegetale şi a grăsimilor animale –
pentru un consum anual de solvenţi cu conţinut de COV mai mare de
10 tone;
fabricarea încălţămintei – în cazul unui consum anual de solvenţi
cu conţinut de COV mai mare de 5 tone;
246
impregnarea lemnului – în cazul unui consum anual de solvenţi cu
conţinut de COV mai mare de 25 tone,
acoperirea cu adezivi – pentru un consum anual de solvenţi cu
conţinut de COV mai mare de 5 tone.
1.3.38.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatorii economici care desfăşoară activităţi din categoriile mai
sus prezentate: fabrici de ulei, unităţile din industria lemnului şi a
mobilei, ateliere pentru reparaţii şi întreţinere auto, fabrici de
automobile, de material rulant, de avioane, unităţi specializate pentru
impregnarea lemnului, unităţi cu profil de fabricare a benzilor
adezive şi/sau a foliilor compozite, fabrici de încălţăminte, fabrici de
ţigarete;
Agenţiile regionale şi locale pentru protecţia mediului, care pot
furniza lista operatorilor autorizaţi şi date referitoare la activităţile şi
instalaţiile deţinute de aceştia, cuprinse în autorizaţiile de mediu şi în
diverse raportări (Bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV din
Planuri de gestionare a solvenţilor cu conţinut de COV);
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
numărul de locuitori şi repartiţia acestora, incluse în anuarul statistic
şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, agenţiile locale pentru protecţia mediului vor
efectua următoarele activităţi:
transmiterea următoarelor chestionare:
o „Extracţie_uleiuri_grăsimi” către operatorii cu acest profil de
activitate (fabrici de ulei);
o „Aplicare_adezivi” către operatorii care desfăşoară activităţi
de aplicare a adezivilor precum: fabrici de automobile, de
material rulant, de avioane, unităţi specializate pentru
impregnarea lemnului, unităţi cu profil de fabricare a benzilor
adezive şi/sau a foliilor compozite, fabrici de încălţăminte,
etc.;
o „Fumat” către fabricanţii de ţigarete;
247
o „Procese_lemn” către operatorii din sectorul de prelucrare a
lemnului.
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor
regionale/locale pentru protecţia mediului a datelor de interes
cuprinse în autorizaţiile de mediu, bilanţurile de solvenţi cu conţinut
de COV şi în diverse alte documente;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare, care vor fi furnizate, la cererea acesteia, de către Institutul
Naţional de Statistică.
Operatorilor unităţilor cu profilele menţionate mai sus le vor fi transmise,
după caz şi chestionarele „Surse ardere mică putere_punctuale”. În acest
context, se precizează că fabricile de ulei vor trebui să indice dacă
utilizează cojile drept combustibil adiţional.
Identificarea nivelului de abordare
Având în vedere dinamica tehnologică, care impune actualizarea repetată a
metodologiei, precum şi dificultatea obţinerii datelor privind activităţile
mai sus menţionate, pentru estimarea emisiilor de COVnm se recomandă
utilizarea nivelului 3 de abordare, pe baza bilanţurilor de solvenţi cu
conţinut de COV care trebuie raportate de către operatori. Nivelul 2 de
abordare se va aplica atât pentru estimarea emisiilor de COVnm – în cazul în
care nu sunt disponibile date detaliate privind activitatea – cât şi pentru
estimarea emisiilor altor poluanţi (particule, HAP).
1.3.38.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor avute în vedere, vor fi
luate în considerare toate procesele care se desfăşoară pe amplasamentul
unei unităţi.
Procedura de elaborare a inventarelor de emisii pentru această categorie de
surse va cuprinde următoarele etape:
1. Realizarea fluxului de date;
2. Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii;
3. Elaborarea şi verificarea inventarelor;
4. Elaborarea rapoartelor.
Realizarea fluxului de date
Identificarea unităţilor care desfăşoară activităţi de extracţie a grăsimilor şi
a uleiurilor comestibile şi necomestibile, conservare a lemnului,
reparaţii/întreţinere pentru tratarea împotriva coroziunii şi conservarea
vehiculelor, deparafinarea vehiculelor, aplicare industrială a adezivilor
(fabrici de automobile, de material rulant, de avioane, fabrici de
248
încălţăminte, fabrici de mobilă, etc.), fabricile de ţigarete, se va realiza pe
baza informaţiilor deţinute de serviciile de Reglementări ale autorităţii de
mediu.
Reprezentanţii autorităţii de mediu vor distribui reprezentanţilor unităţii
care desfăşoară activităţi din categoria 3.D.3 chestionarele de colectare a
datelor.
Operatorii vor completa chestionarele şi le vor transmite autorităţii de
mediu, care va efectua o analiză preliminară a acestora. În cazul în care
sunt identificate aspecte neclare sau neconcordanţe în datele primite,
autoritatea de mediu va solicita clarificări. Operatorul va transmite
clarificările solicitate, în urma acestei operaţii rezultând forma finală a
răspunsurilor la chestionare.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de
emisii pentru activităţile din categoria cod NFR 3.D.3.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
Pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor încadrate în categoria cod
NFR 3.D.3 se pot aplica următoarele metode:
Metode bazate pe bilanţ masic;
Metode bazate pe factori de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii pentru unităţile/instalaţiile care desfăşoară
activităţi din categoria cod NFR 3.D.3 trebuie să cuprindă următoarele
categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de funcţionare a
instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
operator pe baza completării chestionarelor.
Având în vedere diversitatea activităţilor, proceselor, tehnicilor şi
tehnologiilor aferente categoriei de activităţi cod NFR 3.D.3, gama largă de
produse fabricate, precum şi variaţia capacităţilor de producţie, abordarea
pentru estimarea emisiilor va fi diferenţiată.
Extracţia grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi necomestibile
În cazul în care se utilizează un solvent pentru extracţie, acesta este, în
general, recuperat şi purificat în scopul reutilizării. În cadrul procesului,
seminţele pot fi supuse mai multor extracţii succesive cu solvent, reziduul
fiind apoi uscat şi utilizat pentru hrana animalelor.
249
Sistemul de recuperare a solventului reprezintă o parte integrantă a oricărei
instalaţii de extracţie cu solvenţi. Eficienţa de recuperare este de obicei
mare. Solventul utilizat pentru extragerea uleiurilor şi grăsimilor este
hexanul. Emisiile în atmosferă provin din cantitatea de solvent care nu
poate fi recuperată şi constau preponderent din hexan, la care se adaugă
aldehide şi acizi graşi eliberaţi în timpul tratamentului cu abur.
Procesul de uscare a seminţelor care au fost supuse extracţiei generează, de
asemenea, emisii de compuşi organici volatili nemetanici (COVnm), iar în
timpul transportului, manipulării şi a prelucrării mecanice a seminţelor
(decorticare, măcinare, transformare în formă de fulgi), pot apărea emisii
de particule în suspensie.
Estimarea emisiilor pe baza bilanţurilor masice de COV, preluate din
bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV, cu repartizarea pe
surse/echipamente reprezintă modul de estimare cu cea mai redusă
incertitudine.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici
activităţilor de extracţie a grăsimilor şi a uleiurilor comestibile şi
necomestibile, preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV
pentru anul de elaborare a inventarului, după cum urmează:
Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
consumului de solvenţi organici în unitate/instalaţie, în cursul
perioadei pentru care se calculează bilanţul masic;
Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma
pe unitate/instalaţie a emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor
dirijate O1 = I1-O5-O6-O8. În cazul în care există mai multe coşuri
de evacuare a efluenţilor gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de
COVnm se va realiza pe baza datelor privind activitatea
corespunzătoare echipamentelor conectate la fiecare sursă;
Valoarea O4 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiilor necaptate de COVnm;
Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al
emisiilor;
Valoarea O6 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
cantităţii de solvenţi organici din deşeuri;
Valoarea O8 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
cantităţii de solvenţi organici refolosiţi, care nu fac parte din
categoria input;
250
Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei fugitive de COVnm pe instalaţie (kg/an). Emisia fugitivă F =
I1-O1-O5-O6-O8 = O4;
Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei totale de COVnm în aer pe instalaţie (kg/an). E = F + O1.
Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazată pe bilanţ de masă (bilanţ
de solvenţi cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul
unităţilor/instalaţiilor care intră sub incidenţa HG 699/2003 cu
modificările şi completările ulterioare.
Metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2, corespunzători
activităţii fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin Ghidul
EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.D.3 „Utilizarea altor produse”, tabelul 3-
2, este aplicabilă pentru estimarea emisiilor de pulberi (TSP, fracţiuni
PM10 şi PM2,5), respectiv pentru estimarea emisiilor de COVnm în situaţia
în care unitatea/instalaţia, care nu intră sub incidenţa HG 699/2003 cu
modificările şi completările ulterioare, nu deţine bilanţul de solvenţi cu
conţinut de COV. Se va avea în vedere repartizarea emisiilor pe
instalaţii/surse în raport cu cantităţile de materii prime (seminţe) procesate.
În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor, se
vor utiliza eficienţele recomandate în tabelul 3-12 din Ghidul EMEP/EEA
2009 sau eficienţele furnizate de producătorii instalaţiilor/sistemelor de
control.
În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la
dispoziţia utilizatorilor acestor echipamente eficienţele de reducere, ci
concentraţiile maxime care pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor
utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulţirea
debitului volumetric cu valoarea maximă a concentraţiei garantate de
furnizor.
Impregnarea lemnului
Impregnarea lemnului în scopul asigurării protecţiei împotriva
mucegaiurilor, a altor ciuperci, a insectelor sau împotriva intemperiilor se
poate realiza cu trei tipuri de conservanţi: creozot, conservanţi pe bază de
solvenţi organici şi conservanţi pe bază de apă.
Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazată pe bilanţ de masă (bilanţ
de solvenţi cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul
unităţilor/instalaţiilor care intră sub incidenţa HG 699/2003 cu
modificările şi completările ulterioare.
251
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici
preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de
elaborare a inventarului, după cum urmează:
Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
consumului de solvenţi organici – în stare pură sau în preparate
cumpărate, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanţul
masic;
Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma
emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O7.
În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor
gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe
baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor
conectate la fiecare sursă;
Valoarea O4 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiilor necaptate de COVnm;
Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al
emisiilor;
Valoarea O7 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
cantităţii de solvenţi organici în produsele finite (comercializate);
Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei fugitive de COVnm pe instalaţie (kg/an). Emisia fugitivă F =
I1–O1–O5-O7=O4;
Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei totale de COVnm în aer pe instalaţie (kg/an). E = F + O1.
Metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie de nivel 2, corespunzători
activităţii fără măsuri/sisteme de control, recomandaţi prin Ghidul
EMEP/EEA 2009, subcapitolul 3.D.3 „Utilizarea altor produse”, se va
aplica după cum urmează:
în cazul impregnării cu creozot – pentru estimarea emisiilor de
hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) se vor folosi factorii din
tabelul 3-3;
în situaţia în care unitatea/instalaţia, care nu intră sub incidenţa HG
699/2003 cu modificările şi completările ulterioare, nu deţine
bilanţul de solvenţi cu conţinut de COV, estimarea emisiilor de
COVnm se va realiza pe baza factorilor prezentaţi în tabelele 3-3, 3-4
şi 3-5.
Se va avea în vedere repartizarea emisiilor pe instalaţii/surse în raport cu
cantităţile agent de impregnare aplicate, respectiv în raport cu volumul de
252
lemn impregnat cu fiecare tip de conservant - ţinând cont de consumurile
orientative de agent de impregnare indicate în Ghid:
1 m3 de lemn necesită 75 kg de creozot;
1 m3
de lemn necesită 24 kg de conservant pe bază de solvenţi
organici;
1 m3 de lemn cântăreşte aprox 1 Mg.
În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor
generate de impregnarea lemnului, se vor utiliza eficienţele recomandate în
tabelele 3–10 şi 3-11 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate
de producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.
În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la
dispoziţia utilizatorilor acestor echipamente eficienţele de reducere, ci
concentraţiile maxime care pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor
utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulţirea
debitului volumetric cu valoarea maximă a concentraţiei garantate de
furnizor.
Tratarea împotriva coroziunii şi pentru conservarea vehiculelor – prin
aplicarea unui strat protector de acoperire pe partea inferioară a
caroseriilor autovehiculelor – în cadrul procesului de reparaţii şi
întreţinere ale vehiculelor
Pentru această activitate Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează un factor de
emisie de nivel 2 de abordare în valoare de 0,2 kg/locuitor/an.
Întrucât factorii de emisie exprimaţi pe locuitor prezintă un nivel ridicat
de incertitudine, utilizarea metodei bazate pe factori de emisie se va face
numai în primul an de inventariere.
Utilizarea metodei bazate pe factori de emisie prin aplicarea procedurilor
din prezentul îndrumar se va face numai pe o perioadă limitată de timp.
În viitor se recomandă utilizarea metodei bazate pe bilanţ de masă (bilanţ
de solvenţi cu conţinut de COV), şi în acest scop, autoritatea pentru
protecţia mediului va solicita operatorilor realizarea bilanţurilor anuale
de solvenţi cu conţinut de COV. Se precizează că bilanţurile de solvenţi
vor trebui elaborate pentru fiecare echipament/linie de vopsire, cu
evidenţierea emisiilor dirijate/controlate şi a celor fugitive.
Aplicarea adezivilor
Aplicarea adezivilor se realizează în cadrul unui număr mare de unităţi cu
profile de producţie variate cum ar fi: unităţile din industria lemnului şi a
mobilei, fabrici de automobile, de material rulant, de avioane, unităţi cu
profil de fabricare a benzilor adezive şi/sau a foliilor compozite, fabrici de
încălţăminte, etc.
253
Metoda de estimare a emisiilor de COVnm bazată pe bilanţ de masă (bilanţ
de solvenţi cu conţinut de COV) se va aplica la nivelul
unităţilor/instalaţiilor care intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările
şi completările ulterioare.
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza valorile parametrilor caracteristici
preluaţi din bilanţurile de solvenţi cu conţinut de COV pentru anul de
elaborare a inventarului, după cum urmează:
Valoarea I1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
consumului de solvenţi organici – în stare pură sau în preparate
cumpărate, în cursul perioadei pentru care se calculează bilanţul
masic;
Valoarea O1 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei de COVnm din gazele reziduale (kg/an) şi va fi egală cu suma
emisiilor dirijate de COVnm. Suma emisiilor dirijate O1 = I1-O5-O7.
În cazul în care există mai multe coşuri de evacuare a efluenţilor
gazoşi, repartizarea pe surse a emisiilor de COVnm se va realiza pe
baza datelor privind activitatea corespunzătoare echipamentelor
conectate la fiecare sursă;
Valoarea O4 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiilor necaptate de COVnm;
Valoarea O5 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
cantităţilor de COVnm reţinute sau distruse cu sistemele de control al
emisiilor;
Valoarea O7 din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
cantităţii de solvenţi organici în produsele finite (comercializate);
Valoarea F din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei fugitive de COVnm pe instalaţie (kg/an). Emisia fugitivă F =
I1–O1–O5-O7=O4;
Valoarea E din bilanţul de COV, exprimată în kg/an, corespunde
emisiei totale de COVnm în aer pe instalaţie (kg/an). E = F + O1.
Metoda bazată pe utilizarea factorilor de emisie este aplicabilă pentru
estimarea emisiilor de COVnm în situaţia în care unitatea/instalaţia care
nu intră sub incidenţa HG 699/2003 cu modificările şi completările
ulterioare nu deţine bilanţul de solvenţi cu conţinut de COV. Se va avea
în vedere repartizarea emisiilor pe instalaţii/surse în funcţie de cantităţile de
adeziv utilizate pe fiecare echipament/instalaţie.
Pentru estimarea emisiilor asociate aplicării industriale a adezivilor pe baza
utilizării factorilor de emisie se vor utiliza factorii de emisie de nivel 2
recomandaţi prin Ghidul EMEP/EEA 2009, după cum urmează:
254
tabelul 3-12, subcapitolul 3.C, pentru evaluarea emisiilor de la
aplicarea adezivilor pentru fabricarea benzilor adezive;
tabelul 3-13, subcapitolul 3.C, pentru evaluarea emisiilor de la
aplicarea adezivilor pentru fabricarea încălţămintei;
tabelul 3-8, subcapitolul 3.D.3, pentru evaluarea emisiilor de la
aplicarea adezivilor în alte activităţi industriale.
În situaţia în care sunt aplicate măsuri/sisteme de control al emisiilor
generate de aplicarea adezivilor, se vor utiliza eficienţele recomandate în
tabelul 3-13 din Ghidul EMEP/EEA 2009 sau eficienţele furnizate de
producătorii instalaţiilor/sistemelor de control.
În cazul în care furnizorii de echipamente de control al emisiilor nu pun la
dispoziţia utilizatorilor acestor echipamente eficienţele de reducere, ci
concentraţiile maxime care pot fi atinse, pentru estimarea emisiilor se vor
utiliza aceste date. Astfel, estimarea emisiilor se va realiza prin înmulţirea
debitului volumetric cu valoarea maximă a concentraţiei garantate de
furnizor.
Combustia tutunului prin fumat
Estimarea emisiilor asociate fumatului se va face la nivel naţional,
distribuţia acestor emisii la nivel local realizându-se în funcţie de numărul
de locuitori.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va
cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul
acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt
aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod
individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici. De asemenea,
pentru fiecare sursă vor fi estimate şi prezentate emisiile tuturor
poluanţilor relevanţi.
Inventarul naţional de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 3.D,3
se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie,
exceptând emisiile asociate fumatului.
Pentru estimarea emisiilor asociate fumatului, Ghidul EMEP/EEA 2009
furnizează factori de emisie de nivel 2 prin tabelul 3-9 din subcapitolul
3.D.3.
Consumul naţional de tutun poate fi calculat pe baza:
bilanţului producţie + import - export pentru a obţine cantitatea de
ţigarete distribuite pe piaţa internă, la care se aplică un conţinut
mediu de tutun/ţigaretă;
anchetelor statistice privind procentajul de fumători, numărul de
ţigarete fumate, cantitatea medie de tutun/ţigaretă.
255
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (consumuri de solvenţi,
producţii, alte date specifice, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice
ale surselor, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate
într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi
utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoria
NFR 3.D.3 vor fi incluse în inventarul naţional pentru activităţile din toate
categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport unitar.
1.3.39 ACTIVITĂŢI DIN GRUPA 4 AGRICULTURĂ, CATEGORIILE COD NFR
4.B CREŞTEREA ANIMALELOR ŞI MANAGEMENTUL DEJECŢIILOR
ANIMALIERE, 4.D CULTIVAREA PLANTELOR ŞI TERENURI AGRICOLE,
4.F ARDEREA MIRIŞTILOR ŞI A RESTURILOR VEGETALE, 4.G ALTE
ACTIVITĂŢI AGRICOLE
Activităţile cu specific agricol sunt incluse în Grupa 4 Agricultură, care
cuprinde următoarele categorii de activităţi: Creşterea animalelor şi
managementul dejecţiilor animaliere - cod NFR 4.B, Cultivarea plantelor şi
terenuri agricole - cod NFR 4.D, Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale -
cod NFR 4.F şi Alte activităţi agricole - cod NFR 4.G.
În categoria de activităţi cod NFR 4.B sunt incluse toate activităţile legate
de creşterea animalelor şi păsărilor, în special cele referitoare la
managementul dejecţiilor. Poluanţii relevanţi sunt: metanul, amoniacul,
compuşii organici volatili nemetanici, monoxidul de azot, protoxidul de
azot şi particulele. Se precizează că inventarele de emisii pentru metan şi
protoxid de azot, care sunt gaze cu efect de seră, sunt incluse doar în
inventarele naţionale pentru gaze cu efect de seră.
În categoria de activităţi cod NFR 4.D sunt incluse toate activităţile legate
de cultura vegetalelor, în special cele referitoare la aplicarea
îngrăşămintelor chimice. Poluanţii relevanţi sunt: amoniacul, monoxidul de
azot, protoxidul de azot, particulele, metanul şi compuşii organici volatili
nemetanici. Se precizează că inventarele de emisii pentru metan şi protoxid
de azot, care sunt gaze cu efect de seră, sunt incluse doar în inventarele
naţionale pentru gaze cu efect de seră.
Categoria de activităţi cod NFR 4.F reprezintă o sursă minoră de poluanţi,
referindu-se la activităţi care au loc sporadic şi pe suprafeţe relativ reduse.
Poluanţii relevanţi sunt: oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon,
compuşi organici volatili nemetanici, amoniac, particule, metale, dioxine şi
furani şi alţi poluanţi organici persistenţi.
256
În categoria de activităţi cod NFR 4.G sunt incluse activităţile agricole
legate de utilizarea pesticidelor şi de tratarea cu amoniac a paielor şi
fânului. Poluanţii relevanţi sunt: compuşii organici nemetanici şi, respectiv,
amoniacul.
Alte activităţi asociate celor agricole sunt:
Arderea combustibililor în surse staţionare, în scopul generării de
energie termică - cod NFR 1.A.4.c;
Arderea la scară redusă a deşeurilor agricole (exclusiv arderea
miriştilor) – cod NFR 6.C.e;
Incinerarea cadavrelor de animale – cod NFR 6.C.d.
Grupa 4 reprezintă o sursă cheie pentru emisiile de amoniac, în special
datorită activităţilor de creştere a animalelor şi managementului dejecţiilor
animaliere. Fermele pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor,
având o capacitate mai mare de 40.000 de locuri pentru păsări, respectiv,
2.000 de locuri pentru porci de producţie (cu o greutate care depăşeşte 30
de kg) sau 750 de locuri pentru scroafe, reprezintă instalaţii IPPC, care intră
sub incidenţa OUG nr. 152/2005 şi pot reprezenta surse de poluare a
aerului la nivel local.
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru aceste surse trebuie
elaborate în mod individual, pentru fiecare amplasament/sursă, indiferent
de nivelul la care se elaborează inventarul.
1.3.39.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatorii economici al căror profil de activitate este creşterea
animalelor şi/sau cultivarea plantelor, prepararea hranei pentru
animale şi deţinătorii de silozuri;
Asociaţiile agricole;
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi structurile
teritoriale ale acestuia;
Agenţiile regionale/locale pentru protecţia mediului, serviciile
Reglementări – care pot furniza date şi informaţii privind instalaţiile
IPPC din domeniul creşterii animalelor (păsări şi porci), precum şi
alte activităţi autorizate din domeniul agricol şi silvic;
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date colectate în
recensământul agricol, precum şi date statistice privind efectivele de
257
animale, suprafeţele cultivate şi producţiile agricole, cantităţile de
îngrăşăminte chimice şi cantităţile de pesticide aplicate, etc. incluse
în anuarul statistic şi în alte anchete statistice.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor, autorităţile pentru protecţia mediului implicate
vor efectua următoarele activităţi:
transmiterea chestionarului „Agricultura” şi/sau „Zootehnie” către
fiecare operator (persoană juridică, persoană fizică autorizată,
asociaţie familială);
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul Agenţiilor pentru
Protecţia Mediului a datelor de interes cuprinse în
autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte
documente;
solicitarea la Institutul Naţional de Statistică de către Agenţia
Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor necesare.
Deoarece în cadrul unei ferme există instalaţii de ardere pentru producerea
de energie termică, operatorilor acestor unităţi le va fi transmis şi
chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. Operatorilor economici
care deţin silozuri de cereale li se va transmite chestionarul „Siloz cereale”.
Operatorilor independenţi care deţin mori de cereale pentru hrana
animalelor li se va transmite chestionarul „Zootehnie”. Fermelor
zootehnice li se va transmite şi chestionarul „Crematorii”.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor colectate:
importanţa surselor pentru poluarea la nivel local.
Se precizează că:
activitatea de creştere a animalelor este o sursă cheie în ceea ce
priveşte emisiile de amoniac şi de compuşi organici volatili
nemetanici;
fermele pentru creşterea intensivă a animalelor/păsărilor pot
reprezenta surse importante pentru poluarea aerului la nivel local;
activităţile agricole sunt răspândite pe întreg teritoriul ţării.
Având în vedere cele de mai sus, estimarea emisiilor va fi efectuată pe baza
nivelului 2 sau 3 de abordare, în funcţie de disponibilitatea datelor. Se
precizează că, în conformitate cu Ghidul EMEP/EEA, în ceea ce priveşte
activitatea de creştere a animalelor, deosebirea între nivelele 2 şi 3 de
258
abordare constă în eventualele diferenţe dintre valorile predefinite (nivel 2)
ale unor parametri şi valorile specific naţionale (nivel 3) ale acelor
parametri.
1.3.39.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Pentru inventarierea emisiilor aferente activităţilor agricole, vor fi luate în
considerare toate operaţiile care se desfăşoară pe suprafeţele destinate
acestor activităţi.
Se recomandă colectarea datelor necesare de către Agenţia Naţională
pentru Protecţia Mediului, cu implicarea Institutului Naţional de Statistică
şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Realizarea fluxului de date
Flux de date la nivel central
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor stabili
chestionarele de colectare a datelor, şi modul de agregare/dezagregare a
datelor la nivel teritorial. În acest context, se precizează că pentru
elaborarea inventarelor locale de emisii datele necesare trebuie să fie
prezentate pe următoarele niveluri:
Nivel individual (de amplasament) – fermele de creştere a
animalelor/păsărilor, inclusiv terenurile proprii pe care se aplică
dejecţiile, precum şi fermele pentru culturi de vegetale;
Nivel local (localitate/unitate administrativ teritorială - UAT) –
creşterea animalelor/păsărilor şi culturile de vegetale în sistem
particular (populaţie).
Datele la nivel individual şi datele la nivel local vor fi prezentate pentru
fiecare judeţ în parte şi vor fi însoţite de datele spaţiale (hărţi) aferente
Luând în considerare cerinţele pentru elaborarea inventarelor locale de
emisii, pe forumul INVENTARE EMISII se va asigura coroborarea datelor
disponibile din diverse surse (recensământul agricol, anchete statistice,
raportări către diverse organisme naţionale şi internaţionale), pentru anul de
inventariere, iar Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va procesa
datele furnizate de agenţiile locale.
Flux de date la nivel local
Reprezentanţii agenţiilor locale pentru protecţia mediului vor distribui
chestionarele „Agricultura” şi/sau „Zootehnie”, precum şi chestionarele
„Surse ardere mica putere_punctuale” şi „Crematorii”, „Silozuri cereale”
către fiecare operator (persoană juridică, persoană fizică autorizată,
asociaţie familială).
259
Fluxul de date la nivel local este necesar în scopul corelării, completării şi
comparării cu datele obţinute şi prelucrate la nivel central.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de
emisii pentru activităţile din categoriile cod NFR 4.B, 4.D, 4.F şi 4.G.
Stabilirea metodei de elaborare a inventarelor de emisii
Pentru estimarea emisiilor asociate activităţilor agricole se utilizează
modelarea emisiilor cu ajutorul unei serii de ecuaţii şi factori de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii sunt utilizate la nivel local pentru evaluarea
calităţii aerului prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor,
actualizarea/revizuirea planurilor de gestionare a calităţii aerului, prognoza
calităţii aerului la nivel local etc., pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei
naţionale în domeniul protecţiei mediului şi raportărilor către Agenţia
Europeană de Mediu.
Pentru activităţile agricole, inventarele locale de emisii trebuie să cuprindă
următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
Emisii anuale la care este ataşat programul de desfăşurare a
activităţilor (perioada din an, durata, etc.).
Caracteristicile fizice, localizarea surselor de emisie şi programul de
desfăşurare a activităţilor vor fi obţinute pe baza completării chestionarelor
şi, după caz, pe baza datelor furnizate în urma discuţiilor de pe forum
Categoria cod NFR 4.B Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor
animaliere
Compuşii de azot (amoniac, monoxid de azot, protoxid de azot)
Estimarea emisiilor de compuşi de azot se va realiza prin utilizarea
modelului indicat în anexa B la capitolul 4.B al Ghidului EMEP/EEA 2009
(4.B AppendixB.xls) şi care poate fi accesat la adresa
http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-emission-inventory-
guidebook-2009/part-b-sectoral-guidance-chapters/4-agriculture/4-b/4-b-
appendixb.xls
Se precizează că în acest model sunt prezentate două exemple de calcul a
emisiilor de compuşi de azot, pentru creşterea vacilor de lapte şi pentru
creşterea porcilor. Se recomandă utilizarea modelului şi pentru estimarea
emisiilor asociate creşterii altor categorii de animale/păsări, utilizând
parametrii predefiniţi de model (coloanele B...G din foaia „Standards”) şi
factorii de emisie de nivel 2 indicaţi în subcapitolul 4.B din Ghid.
260
În cazul în care vor fi stabilite valori specific naţionale pentru parametrii
din coloanele B...G din foaia „Standards”, se va aplica modelul utilizând
aceste valori în locul celor predefinite. Acest mod de estimare a emisiilor
corespunde nivelului 3 de abordare.
Alţi poluanţi (COVnm şi particule)
Emisiile de COVnm şi de particule se vor estima utilizând factorii de emisie
de nivel 2 indicaţi în subcapitolul 4.B din Ghidul EMEP/EEA 2009,
inclusiv în anexele A şi B la acest subcapitol.
Procesarea cerealelor pentru hrana animalelor
În cazul în care în cadrul unei ferme se desfăşoară activităţi de măcinare a
cerealelor pentru hrana animalelor, emisiile asociate vor fi estimate cu
factorii de emisie furnizaţi de metodologia US EPA/AP-42, subcapitolul
9.9.1 „Grain Elevators and Processes”.
Categoria cod NFR 4.D Cultivarea plantelor şi terenuri agricole
Amoniacul şi particulele
Estimarea emisiilor acestor poluanţi, rezultaţi din cultivarea plantelor şi
terenuri agricole, se va realiza prin utilizarea modelelor indicate în
subcapitolul 4.D al Ghidului EMEP/EEA 2009, pentru nivelul 2 de
abordare:
Pentru amoniac: relaţiile (3), (4) şi (5) şi factorii de emisie cuprinşi
în tabelul 3-2;
Pentru particule: relaţia (6) şi factorii de emisie din tabelele 3-3 ÷ 3-
6.
Estimarea emisiilor de amoniac rezultate din aplicarea de nămol de epurare
ca îngrăşământ se va efectua prin asimilarea acestuia, după caz, cu
dejecţiile solide/lichide de la porci, prin utilizarea factorilor de emisie
specifici indicaţi în tabelul 3.8 al capitolului 4.B al Ghidului EMEP/EEA
2009 (valorile de 0,81 pentru dejecţii solide, respectiv 0,4 pentru dejecţii
lichide, exprimate ca procente de azot amoniacal total în dejecţii) şi a
modelului de calcul indicat în anexa B a acestui capitol.
Estimarea emisiilor de particule rezultate din activităţile de însilozare a
cerealelor se va efectua în conformitate cu metodologia US EPA/AP-42,
subcapitolul 9.9.1 „Grain Elevators and Processes”.
Monoxidul de azot şi compuşii organici volatili nemetanici
Estimarea emisiilor acestor poluanţi se va realiza utilizând factorii de
emisie de nivel 1 indicaţi în subcapitolul 4.D al Ghidului EMEP/EEA 2009,
în tabelul 3-1.
Categoria cod NFR 4.F Arderea miriştilor şi a resturilor vegetale
261
Estimarea emisiilor pentru această categorie de surse se va realiza utilizând
factorii de emisie de nivel 2 indicaţi în subcapitolul 4.F al Ghidului
EMEP/EEA 2009, în tabelele 3-3 ÷ 3-6. Datele privind activitatea la care se
aplică factorii sunt reprezentate de cantităţile de materie uscată arsă, care se
determină cu relaţia (2), utilizând valorile mărimilor din această relaţie
prezentate în tabelul 3-2, precum şi în subcapitolul 3.2.3.
Categoria cod NFR 4.G Alte activităţi agricole
Aplicarea pesticidelor
Estimarea emisiilor rezultate din aplicarea pesticidelor pe terenuri agricole
se va realiza utilizând factorii de emisie de nivel 1 indicaţi în subcapitolul
4.G al Ghidului EMEP/EEA 2009, în tabelul 3-1.
Tratarea paielor şi fânului cu amoniac
Estimarea emisiilor de amoniac rezultate din tratarea paielor şi fânului se
va realiza utilizând factorul de emisie de 0,54 kg/kg NH3 pur utilizat pentru
tratare, recomandat în secţiunea 3.2.2.2 din subcapitolul 4.G al Ghidului
EMEP/EEA 2009. Se menţionează că soluţia de amoniac utilizată pentru
tratare poate conţine maximum 25% amoniac pur.
Emisiile asociate activităţilor agricole vor fi tratate ca emisii din surse de
suprafaţă.
Se precizează că inventarul local de emisii va cuprinde:
pentru fiecare fermă de creştere a animalelor/păsărilor şi/sau pentru
culturi de vegetale - toate sursele de poluanţi atmosferici existente în
amplasamentul acesteia (inclusiv surse punctuale cum sunt
centralele termice), indiferent de clasificarea NFR a activităţilor
cărora le sunt aferente acestea, fiecare sursă fiind tratată şi
prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici;
emisiile provenite din activităţile desfăşurate în sistem particular
(populaţie), repartizate pe localităţi/UAT (ca emisii din surse de suprafaţă).
Inventarele naţionale de emisii se elaborează în scopul îndeplinirii
obligaţiilor de raportare care derivă din statutul de stat membru al Uniunii
Europene respectiv de Parte la convenţiile internaţionale.
Inventarul naţional de emisii pentru categoriile de activităţi coduri NFR
4.B, 4.D, 4.F şi 4.G se va elabora prin cumularea inventarelor locale pentru
aceste categorii. Această abordare prezintă o serie de avantaje majore:
asigurarea unei precizii ridicate, a integralităţii şi a transparenţei
inventarelor naţionale, precum şi asigurarea concordanţei între raportările
efectuate pentru diferite scopuri.
262
Se precizează că emisiile asociate aplicării dejecţiilor animaliere pe teren
(indiferent dacă terenul aparţine operatorului fermei animaliere sau unei
terţe părţi), precum şi emisiile asociate suprafeţelor de teren pe care se
efectuează păşunatul, se vor raporta la activităţile cod NFR 4.B, pe
categorii de animale care au generat dejecţiile.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi
din cadrul fermelor, clasificate cu alte coduri NFR. Cumularea emisiilor se
va realiza pe categorii de activităţi (coduri NFR).
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA 2009, se precizează
că este necesar să fie cunoscute, în măsura posibilului, incertitudinile
asociate fiecărei categorii de date utilizate pentru estimarea emisiilor
(efective de animale, suprafeţe cultivate, producţii, etc.). Se recomandă ca
aceste tipuri de incertitudini să fie solicitate la Institutul Naţional de
Statistică.
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (efective de animale,
suprafeţe cultivate, producţii, tipuri de culturi, consumuri de carburanţi
pentru utilaje, localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate
într-o bază de date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi
utilizate pentru elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarului naţional de emisii pentru activităţile din categoriile
coduri NFR 4.B, 4.D, 4.F şi 4.G vor fi incluse în inventarul naţional pentru
activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport
unitar.
1.3.40 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 6.A DEPOZITAREA
DEŞEURILOR SOLIDE PE TEREN
Categoria de activităţi cod NFR 6.A se referă la depozitarea finală a
deşeurilor solide municipale pe teren şi include generarea emisiilor
atmosferice asociate cu eliberarea gazelor de depozit. Ghidul EMEP/EEA
prezintă exclusiv o metodă de estimare a emisiilor necontrolate de COVnm
care utilizează un factor de emisie aplicabil volumului de gaze de depozit.
Ghidul nu prezintă o metodă de estimare a acestui volum.
Ca urmare, prezenta procedură recomandă utilizarea metodologiei US
EPA/AP-42, capitolul 2, subcapitolul 2.4 sau a modelului Landfill Gas
Emissions Model – LandGEM
http://www.epa.gov/ttn/catc/products.html#software (care transpune
263
metodologia US EPA/AP-42) pentru estimarea emisiilor generate de
depozitarea finală a deşeurilor municipale. Metodologia US EPA permite
calcularea emisiilor de metan, dioxid de carbon, compuşi organici volatili şi
de alţi compuşi, ale căror volume însumate reprezintă volumul gazelor de
depozit.
Principalii poluanţi asociaţi acestei surse sunt reprezentaţi de fapt de gaze
cu efect de seră (CO2 şi CH4). Se precizează că inventarele de emisii pentru
dioxid de carbon şi metan sunt incluse doar în inventarele naţionale pentru
gaze cu efect de seră.
În vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi de poluanţi
periculoşi, managementul depozitelor de deşeuri municipale prevede
colectarea gazelor de depozit şi valorificarea acestora în instalaţii pentru
producerea de energie termică şi/sau electrică. Se precizează că atunci când
volumele de gaze de depozit sunt reduse (depozite cu capacităţi reduse sau
depozite relativ noi), acestea nu pot fi valorificate şi sunt arse la faclă.
În funcţie de vârsta depozitului şi de cantitatea de deşeuri depozitată, se pot
întâlni următoarele situaţii:
Depozite cu emisii necontrolate şi nedirijate. În această situaţie,
gazele de depozit sunt emise integral în atmosferă, de pe întreaga
suprafaţă a depozitului;
Depozite la care sunt funcţionale sistemele de
colectare/valorificare/ardere la faclă a gazelor de depozit. În această
situaţie, maximum 85% din volumul de gaze de depozit este ars
(surse punctuale), restul fiind emis direct în atmosferă, nedirijat, de
pe întreaga suprafaţă a depozitului.
Poluanţii principali specifici arderii gazelor de depozit sunt dioxidul de
azot, monoxidul de carbon şi particulele.
Volumul gazelor de depozit depinde de:
Vârsta depozitului – volumul gazelor de depozit creşte proporţional
cu vârsta depozitului, atingând valoarea maximă imediat după
încetarea activităţilor de depozitare, după care scade, constant, în
timp;
Cantitatea de deşeuri depozitată - volumul gazelor de depozit creşte
proporţional cu cantitatea de deşeuri depozitată;
Conţinutul în materii organice al deşeurilor depozitate - volumul
gazelor de depozit creşte proporţional cu conţinutul în materii
organice, a căror descompunere generează aceste gaze.
Dat fiind faptul că modelul pentru calculul emisiilor de gaze de depozit a
fost calibrat în condiţiile specifice SUA, este de aşteptat ca rezultatele să fie
264
afectate de incertitudini semnificative. Cu toate acestea, utilizarea acestui
model prezintă avantajul asigurării comparabilităţii datelor pentru
depozitele de deşeuri municipale din România.
Emisiile de poluanţi asociate arderii gazelor de depozit la faclă sau în
scopul generării de energie termică şi/sau electrică se vor determina cu
factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul 2,
subcapitolul 2.4 „Municipal Solid Waste Landfills”.
Trebuie menţionat că în perioada de operare a unui depozit de deşeuri, pe
amplasamentul acestuia se desfăşoară o serie de operaţii care generează
emisii de poluanţi în atmosferă, şi anume:
Traficul intern al autovehiculelor care aduc deşeurile în scopul
depozitării finale;
Funcţionarea utilajelor mobile (încărcătoare, buldozere,
compactoare), care asigură organizarea deşeurilor în depozit;
Funcţionarea generatoarelor de energie electrică;
Funcţionarea instalaţiilor de ardere pentru generarea de energie
termică şi pentru prepararea apei calde menajere;
Descărcarea, împrăştierea şi compactarea materialului inert de
acoperire intermediară;
Eroziunea eoliană;
Epurarea levigatului.
Pentru colectarea datelor se va utiliza chestionarul „Depozite deşeuri
municipale”, care va fi transmis operatorilor de depozite de deşeuri
municipale. De asemenea, acestor operatori li se va distribui şi chestionarul
„Surse ardere mică putere_punctuale”.
Deoarece depozitele de deşeuri municipale cu capacitatea mai mare de 10
tone deşeuri/zi sau având o capacitate totală mai mare de 25.000 tone
deşeuri intră sub incidenţa OUG nr. 152/2005, informaţii detaliate pot fi
obţinute din documentaţiile şi din autorizaţiile integrate de mediu
disponibile la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor regionale pentru
protecţia mediului.
Pentru depozite de deşeuri municipale cu capacităţi mai mici, informaţii
necesare pot fi obţinute din documentaţiile şi din autorizaţiile de mediu
disponibile la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor locale pentru
protecţia mediului.
Inventarele locale vor include emisiile asociate tuturor surselor din
amplasamentul unui depozit de deşeuri municipale, indiferent dacă acestea
sunt surse de suprafaţă, liniare sau punctuale. Fiecare sursă va fi tratată în
265
mod individual. De asemenea, fiecare depozit de deşeuri municipale va fi
tratat în mod individual în cadrul inventarelor locale de emisii.
În tabelul de mai jos sunt prezentate metodele de estimare a emisiilor şi
încadrarea în categoriile cod NFR pentru toate activităţile din
amplasamentul unui depozit de deşeuri municipale.
Tabelul 1.12 Metode de estimare a emisiilor şi coduri NFR asociate,
pentru categoriile de activităţi care pot avea loc pe amplasamentul
unui depozit de deşeuri municipale
Activitate Metode de estimare a
emisiilor
Cod NFR raportare
inventar naţional
Depozitarea
deşeurilor solide pe
teren
Procedura 4.3.40 din
Îndrumar, pentru activităţile
din categoria cod NFR 6.A
Depozitarea deşeurilor
solide pe teren
Emisii din depozitarea
propriu-zisă, precum şi, după
caz, emisii din arderea
gazelor de depozit
6.A Depozitarea
deşeurilor solide pe teren
– emisii din depozitarea
propriu-zisă, precum şi,
după caz, emisii din
arderea gazelor de
depozit
Traficul intern al
autovehiculelor
care aduc deşeurile
în scopul
depozitării finale
Procedura 4.3.6 din
Îndrumar, pentru activităţile
din categoria cod NFR
1.A.3.b.i-iv Transport rutier
(Autoutilitare – cod NFR
1.A.3.b.ii, Autovehicule
grele incluzând şi autobuze –
cod NFR 1.A.3.b.iii).
Emisiile se iau în
considerare numai în
inventarul local.
Nu se raportează la
inventarul naţional.
Funcţionarea
utilajelor mobile
(încărcătoare,
buldozere,
compactoare), care
asigură organizarea
deşeurilor în
depozit
Procedura 4.3.12 din
Îndrumar, pentru activităţile
din categoria cod NFR 1.A.4
Surse mobile nerutiere şi
echipamente
1.A.2.f.ii Surse mobile
nerutiere şi echipamente
(în domeniul industrial)
Funcţionarea Procedura 4.3.13 din 1.A.4.a Arderi în surse
266
Activitate Metode de estimare a
emisiilor
Cod NFR raportare
inventar naţional
generatoarelor de
energie electrică
Îndrumar, pentru activităţile
din categoria cod NFR 1.A.4
Arderi în surse staţionare de
mică putere
staţionare de mică putere
comercial/instituţional
(nerezidenţial)
Funcţionarea
instalaţiilor de
ardere pentru
generarea de
energie termică şi
pentru prepararea
apei calde
menajere
Procedura 4.3.13 din
Îndrumar, pentru activităţile
din categoria cod NFR 1.A.4
Arderi în surse staţionare de
mică putere
1.A.4.a Arderi în surse
staţionare de mică putere
comercial/instituţional
(nerezidenţial)
Descărcarea,
împrăştierea şi
compactarea
materialului inert
de acoperire
intermediară
Estimare folosind factorii de
emisiie propuşi în Procedura
4.3.22 din Îndrumar, pentru
activităţile din categoria cod
NFR 2.A.7.b
7.A Alte activităţi
Eroziunea eoliană
Estimare folosind factorii de
emisiie propuşi în Procedura
4.3.22 din Îndrumar, pentru
activităţile din categoria cod
NFR 2.A.7.b
7.A Alte activităţi
Epurarea
levigatului
Procedura 4.3.41 din
Îndrumar, pentru activităţile
din categoria cod NFR 6.B
Colectarea, epurarea şi
stocarea apelor uzate
6.B Colectarea, epurarea
şi stocarea apelor uzate
Incinerarea
deşeurilor
Procedura 4.3.42 din
Îndrumar, pentru activităţile
din categoria cod NFR 6.C
Incinerarea deşeurilor
6.C.a Incinerarea
deşeurilor medicale
6.C.b Incinerarea
deşeurilor industriale
6.C.c Incinerarea
deşeurilor municipale
Compostarea
deşeurilor
Procedura 4.3.43 din
Îndrumar, pentru activităţile
din categoria cod NFR 6.D
6.D Alte deşeuri
267
Activitate Metode de estimare a
emisiilor
Cod NFR raportare
inventar naţional
Alte deşeuri
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii
conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că
este necesar ca operatorii depozitelor de deşeuri să furnizeze incertitudinile
asociate fiecărei categorii de date furnizate (cantităţi de deşeuri depozitate,
etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (cantităţi de deşeuri
depozitate, program de depozitare, caracteristici fizice ale surselor,
localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de
date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile şi procesele
din categoria NFR 6.A vor fi incluse în inventarul naţional pentru
activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport
unitar.
1.3.41 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 6.B COLECTAREA,
EPURAREA ŞI STOCAREA APELOR UZATE
Categoria de activităţi cod NFR 6.B se referă la procesele generatoare de
emisii atmosferice aferente a două categorii de surse:
Staţii de epurare ape uzate menajere;
Latrine/Bazine vidanjabile pentru colectare ape uzate fecaloid-
menajere.
Se precizează că, în ceea ce priveşte emisiile de la staţiile de epurare, cele
asociate proceselor propriu-zise de epurare sunt incluse în categoria de
activităţi cod NFR 6.B, în timp ce emisiile asociate managementului
nămolului sunt incluse în categoria cod NFR 6.D Alte deşeuri.
Sursele incluse în categoria cod NFR 6.B generează următorii poluanţi
relevanţi: metan, dioxid de carbon (care se raportează numai în inventarele
de gaze cu efect de seră), precum şi COVnm şi NH3 care sunt emişi în
cantităţi mai reduse.
268
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2 indică faptul că, la nivel naţional,
latrinele reprezintă o sursă cheie în ceea ce priveşte emisiile de NH3.
Latrinele sunt surse multiple, dispersate pe întreg teritoriul naţional, în
special în zonele rurale şi vor fi tratate ca surse de suprafaţă. De asemenea,
staţiile de epurare a apelor uzate menajere pot constitui o sursă importantă
de poluare cu COVnm la nivel local, în zonele urbane. În cadrul inventarelor
locale de emisii, staţiile de epurare vor fi tratate în mod individual, ca surse
de suprafaţă.
Date fiind cele de mai sus se recomandă ca elaborarea inventarelor locale
de emisii să se efectueze astfel:
Pentru staţiile de epurare a apelor uzate menajere – la nivel de sursă;
Pentru latrine – la nivel de localitate.
Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantităţile de ape
uzate epurate, respectiv de populaţie.
Pentru colectarea datelor în vederea estimării emisiilor pe baza factorilor de
emisie, se va utiliza chestionarul „Epurare ape uzate menajere”, care
include şi date referitoare la managementul nămolului de epurare şi care va
fi transmis operatorilor staţiilor de epurare a apelor uzate menajere. În cazul
în care autoritatea pentru protecţia mediului, în urma discuţiilor de pe
forumul INVENTARE EMISII, decide estimarea emisiilor pe baza
metodologiei US EPA/AP-42 sau pe baza programelor de modelare,
aceasta va elabora un chestionar pentru colectarea datelor necesare aplicării
metodologiei selectate. De asemenea, operatorilor li se va distribui şi
chestionarul „Surse ardere mică putere_punctuale”. În cazul în care în
amplasamentul staţiei de epurare îşi desfăşoară activitatea o staţie de
compostare, operatorului i se vor transmite şi chestionarul „Compostare
deşeuri”.Se menţionează că informaţii detaliate privind staţiile de epurare a
apelor uzate menajere pot fi obţinute de la Administraţia Naţională „Apele
Române”.
În ceea ce priveşte colectarea datelor privind latrinele, aceasta se va face de
la Institutul Naţional de Statistică. Într-o primă etapă se va lua în
considerare populaţia rurală, pe localităţi, urmând să se utilizeze şi datele
rezultate din ultimul recensământ al populaţiei şi locuinţelor, care permite
cunoaşterea datelor reale cu privire la numărul şi amplasarea
gospodăriilor/instituţiilor care utilizează latrinele/bazinele vidanjabile
pentru colectarea apelor uzate fecaloid-menajere.
Estimarea emisiilor de COVnm de la staţiile de epurare a apelor uzate
menajere se poate efectua prin două metode:
269
Prin aplicarea factorului de emisie de 15 mg COVnm/m3 de apă uzată
menajeră epurată, corespunzător nivelului 2 de abordare, recomandat
de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 6.B, tabelul 3-3;
Prin utilizarea unor modele de estimare a emisiilor, precum cele
implementate în cadrul:
o Relaţiilor de calcul prezentate de metodologia US EPA/AP-42,
capitolul 4, subcapitolul 4.3 „Waste Water Collection,
Treatment and Storage”, în funcţie de configuraţia staţiei de
epurare, de capacitatea acesteia, de parametrii fizico-chimici ai
apei uzate şi de procesele de epurare utilizate;
o Programelor de modelare precum WATER9, disponibil public,
gratuit, la Clearinghouse for Inventories and Emission Factors
(CHIEF)
(http://www.epa.gov/ttn/chief/software/water/index.html) sau
TOXCHEM+, program de modelare aprobat de US EPA,
dezvoltat de Wastewater Technology Centre of Environment
Canada şi Enviromega şi disponibil contra cost.
Estimarea emisiilor de la latrine se poate efectua prin aplicarea factorului
de emisie de 1,6 kg NH3/locuitor/an, corespunzător nivelului 2 de abordare,
recomandat de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 6.B, tabelul 3-2.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii
conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că
este necesar ca operatorii staţiilor de epurare să furnizeze incertitudinile
asociate fiecărei categorii de date furnizate (volume de ape uzate epurate,
suprafeţe ocupate, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (volume de ape uzate
epurate, suprafeţe ocupate, caracteristici fizice ale surselor, localizarea
surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de date.
Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru elaborarea
diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile şi procesele
din categoria NFR 6.B vor fi incluse în inventarul naţional pentru
activităţile din toate categoriile NFR, pentru care va fi elaborat un raport
unitar.
270
1.3.42 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 6.C INCINERAREA
DEŞEURILOR
Categoria de activităţi cod NFR 6.C se referă la procesele de incinerare a
deşeurilor în unităţi de incinerare specializate în procesarea termică a
deşeurilor medicale (spitaliceşti) (cod NFR 6.C.a), industriale (cod NFR
6.C.b), respectiv municipale (cod NFR 6.C.c), activităţile asociate
incinerării cadavrelor umane în crematorii sau a cadavrelor de animale (cod
NFR 6.C.d), precum şi procesele de ardere la scară redusă a deşeurilor (cod
NFR 6.C.e).
Categoria de activităţi cod NFR 6.C se referă la tratarea termică efectuată
cu scopul principal de a reduce volumul de deşeuri, costurile de depozitare
sau cantităţile de substanţe toxice eliberate în mediu, putându-se realiza şi
recuperarea căldurii dezvoltate prin incinerare, sub formă de energie
electrică şi/sau termică. Tratarea termică a deşeurilor municipale,
industriale sau spitaliceşti poate cuprinde procese de piroliză, gazeificare,
combustie, hidrogenare etc., acestea fiind în general combinate în cadrul
unui proces de incinerare.
Cazurile în care scopul principal al tratării termice a deşeurilor este
reprezentat de utilizarea acestora drept combustibili, cum ar fi
coincinerarea deşeurilor şi a altor combustibili în instalaţii de ardere
aferente centralelor termoelectrice sau unităţilor industriale de producţie
(de exemplu, cuptoarele de ciment), sunt tratate în capitolele
corespunzătoare din Îndrumar referitoare la activităţile din categoriile cod
NFR 1.A.1, 1.A.2 şi 1.A.4.
Analiza prezentată în subcapitolul 1.2 arată faptul că, la nivel naţional,
sursele de emisie din categoria cod NFR 6.C „Incinerarea deşeurilor” nu
reprezintă, în general, surse cheie, cu excepţia însă a unor micropoluanţi
toxici, precum dioxine/furani (PCDD/PCDF) sau hexaclorbenzen (HCB).
Instalaţiile din categoriile cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c şi 6.C.d, în funcţie
de capacitate, pot cădea sub incidenţa OUG nr. 152/2005 privind
prevenirea şi controlul integrat al poluării şi pot reprezenta surse majore de
poluare a aerului la nivel local.
Categoria de activităţi cod NFR 6.C.e se referă la arderea deschisă a
resturilor vegetale, altele decât miriştile, în scopul curăţării terenurilor
agricole, pădurilor, etc., precum şi a altor deşeuri (folii de material plastic
utilizate în agricultură, etc.).
Date fiind cele de mai sus, inventarele de emisii pentru instalaţiile de
incinerare deşeuri spitaliceşti, deşeuri industriale şi deşeuri municipale,
precum şi pentru crematoriile umane şi ale cadavrelor de animale trebuie
elaborate în mod individual, pentru fiecare sursă, indiferent de nivelul
271
(local sau naţional) la care se elaborează inventarul. Sursele vor fi tratate ca
surse punctuale.
Inventarele de emisii asociate arderii deschise a resturilor vegetale şi a altor
deşeuri vor fi elaborate la nivelul localităţilor/UAT, în funcţie de
suprafeţele cultivate. Sursele vor fi tratate ca surse de suprafaţă.
Datele specifice privind activitatea sunt reprezentate de cantităţile de
deşeuri incinerate (în cazul incineratoarelor de deşeuri medicale, industriale
sau municipale), de numărul de cadavre incinerate (în cazul crematoriilor),
respectiv de suprafeţele cultivate (în cazul arderii deschise a resturilor
vegetale).
1.3.42.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
Surse de date
Sursele care deţin şi pot furniza date privind activităţile avute în vedere
sunt:
Operatorii economici deţinători de instalaţii de incinerare a
deşeurilor medicale, industriale şi/sau municipale, respectiv de
crematorii;
Agenţiile regionale pentru protecţia mediului – pot furniza date
referitoare la instalaţiile de incinerare a deşeurilor, cuprinse în
autorizaţiile integrate de mediu, în diverse raportări (IPPC, E-PRTR)
şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;
Agenţiile locale pentru protecţia mediului – pot furniza date
referitoare la instalaţiile de incinerare a deşeurilor, cuprinse în
autorizaţiile de mediu şi în rapoartele de monitorizare a emisiilor;
Institutul Naţional de Statistică – poate furniza date privind
cantităţile de deşeuri incinerate, incluse în anuarul statistic şi în alte
anchete statistice.
Sursele de date pentru activităţile de ardere deschisă a resturilor vegetale
sunt cele indicate la procedura 1.3.39 „Activităţi din Grupa 4 Agricultură”
din Îndrumar.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor referitoare la activităţile de incinerare a
deşeurilor, respectiv a cadavrelor umane şi animale în crematorii, agenţiile
locale pentru protecţia mediului vor efectua următoarele activităţi:
transmiterea către fiecare operator de instalaţii de incinerare a
deşeurilor a chestionarului „Incinerare deşeuri”, respectiv
transmiterea către fiecare operator de crematorii umane, crematorii
272
de animale de companie, crematorii de animale de producţie, ferme
zootehnice, grădini zoologice a chestionarului „Crematorii” – care se
referă atât la activitatea propriu-zisă de incinerare, cât şi la
activităţile conexe, precum şi, după caz, transmiterea către aceşti
operatori a chestionarului „Surse ardere mică putere_punctuale”;
solicitarea la serviciile Reglementări din cadrul agenţiilor pentru
protecţia mediului a datelor de interes cuprinse în
autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu şi în diverse alte
documente;
solicitarea la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a datelor
necesare din baza sa de date, precum şi a celor care pot fi furnizate,
la cererea acesteia, de către Institutul Naţional de Statistică.
Instalaţiile de incinerare a deşeurilor medicale, industriale sau municipale
pot fi constituite în unităţi de incinerare de sine stătătoare sau pot deservi o
anumită unitate industrială, situându-se pe amplasamentul acesteia, caz în
care chestionarul „Incinerare deşeuri” va fi transmis operatorului
respectivei unităţi industriale, împreună cu chestionarele referitoare la
activităţile specifice acesteia. De asemenea, instalaţiile de incinerare pot
face parte dintr-un sistem integrat de management al deşeurilor, care poate
cuprinde, pe lângă incinerare, şi alte procedee de tratare/eliminare a
deşeurilor, precum depozitarea controlată. În cazul în care aceste activităţi
au loc în amplasamentul aceleiaşi unităţi de tratare, operatorului acestei
unităţi îi vor fi transmise toate chestionarele care privesc activităţile
desfăşurate în amplasamentul respectiv.
Identificarea nivelului de abordare
Criteriile pe baza cărora poate fi stabilit nivelul de abordare sunt:
disponibilitatea datelor;
calitatea datelor;
categoriile cheie de activităţi/surse;
impactul semnificativ la nivel local.
Disponibilitatea datelor la nivel de instalaţie este asigurată prin faptul că
operatorii instalaţiilor de incinerare trebuie să întocmească un registru cu
evidenţa deşeurilor incinerate, care se păstrează minim 5 ani, în
conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.128/2002 privind incinerarea
deşeurilor, modificată şi completată de Hotărârea Guvernului nr.268/2005
şi de Hotărârea Guvernului nr.427/2010. Acelaşi act normativ impune, în
general, efectuarea de măsurători continue ale emisiilor pentru următorii
poluanţi: NOx (cu condiţia să fie stabilite valori limită de emisie), CO,
pulberi totale, carbon organic total (TOC), HCl, HF, SO2. Astfel, în
273
general, există o bază de date cu un grad ridicat de completitudine şi
continuitate, disponibilă pentru estimarea emisiilor, la nivel de sursă.
Ghidul EMEP/EEA 2009 nu furnizează factori de emisie de nivel 3 şi
menţionează faptul că factorii de emisie corespunzători nivelului 2 de
abordare în estimarea emisiilor indicaţi pentru instalaţiile de incinerare a
deşeurilor sunt caracterizaţi de un grad ridicat de incertitudine, datorită
variaţiilor considerabile de la o regiune la alta sau de la un anotimp la altul
în compoziţia deşeurilor incinerate, precum şi datorită variaţiilor în
condiţiile de operare a incineratoarelor şi a multitudinii de combinaţii
posibile de echipamente de control (reducere) al emisiilor utilizate.
Pentru anumiţi poluanţi, cum sunt dioxinele şi furanii, incineratoarele de
deşeuri reprezintă surse cheie de emisie la nivel naţional.
Instalaţiile din categoriile cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c şi 6.C.d, în funcţie
de capacitate, pot cădea sub incidenţa Directivei IPPC şi pot reprezenta
surse majore de poluare a aerului la nivel local.
Ca urmare, se recomandă ca estimarea emisiilor de poluanţi generate de
instalaţiile de incinerare şi respectiv de crematorii, să se efectueze, în
măsura posibilului, pe baza nivelului 3 de abordare.
Pentru estimarea emisiilor asociate arderii deschise a resturilor vegetale,
categorie cod NFR 6.C.e, se recomandă aplicarea factorilor de emisie de
nivel 2 de abordare.
1.3.42.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Categorii de surse cod NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c
Procedura prezentată în acest subcapitol se referă la inventarierea emisiilor
aferente incineratoarelor de deşeuri, cu sau fără utilizarea de combustibili
suport. Inventarele de emisii vor cuprinde toate activităţile legate de
incinerarea propriu-zisă, care se desfăşoară pe amplasamentul unor astfel
de instalaţii, cum sunt: transportul intern, manevrarea, stocarea şi
pretratarea deşeurilor, respectiv manevrarea, tratarea, stocarea şi transportul
intern al reziduurilor de incinerare.
Se menţionează că în cadrul amplasamentului pot exista şi surse mici de
ardere pentru producerea energiei termice şi prepararea apei calde, precum
şi generatoare de energie electrică, ale căror emisii vor fi inventariate şi
luate în considerare la nivel local pentru fiecare amplasament în parte.
Următorii paşi procedurali se referă exclusiv la elaborarea inventarelor de
emisii pentru activităţile propriu-zise de incinerare a deşeurilor.
În cazul instalaţiilor de incinerare a deşeurilor se recomandă aplicarea
următoarelor metode de estimare a emisiilor:
274
Metode bazate pe măsurări directe - aplicabile pentru estimarea
emisiilor poluanţilor pentru care se efectuează măsurări continue;
Metode bazate pe factori de emisie – aplicabile pentru estimarea
emisiilor tuturor poluanţilor relevanţi.
Metodele bazate pe măsurări directe – sunt utilizabile pentru estimarea
emisiilor în cazul în care sunt montate sisteme de monitorizare continuă şi
sunt respectate criteriile pentru asigurarea calităţii datelor.
Având în vedere că metodele bazate pe măsurări sunt, teoretic, cele care
conduc la estimarea emisiilor de poluanţi cu cel mai mare grad de precizie,
prima metodă a cărei aplicabilitate va fi evaluată va fi metoda care va
utiliza rezultatele măsurărilor directe. Legislaţia naţională în vigoare
impune, cu unele excepţii posibile, estimarea emisiilor pe baza măsurărilor
de concentraţii pentru NOx (cu condiţia să fie stabilite valori limită de
emisie), CO, pulberi totale, carbon organic total (TOC), HCl, HF, SO2
(Anexa 2 la HG nr.128/2002 privind incinerarea deşeurilor).
În acest sens, vor fi analizate programele de monitorizare implementate
(poluanţii şi alţi parametri monitorizaţi, metodele şi echipamentele de
măsură utilizate, procedurile standard de operare) şi rezultatele obţinute
prin aceste programe (captura de date, Planul de asigurare şi control al
calităţii ).
Datele provenite din măsurări continue vor fi utilizate pentru elaborarea
inventarelor de emisii doar în condiţiile în care, conform HG nr.128/2002,
„analiza poluanţilor, precum şi metodele de măsură de referinţă pentru
calibrarea sistemelor automatizate de măsură sunt efectuate în conformitate
cu standardele Comunităţii Europene CEN, sau, în lipsa acestor standarde,
în conformitate cu standarde naţionale sau internaţionale care pot asigura
furnizarea de date de o calitate ştiinţifică echivalentă”.
Datele provenite din măsurări discontinue nu vor fi utilizate pentru
elaborarea inventarelor de emisii, deoarece programele de măsurare
respective au fost stabilite pentru verificarea conformării şi nu pentru
estimarea emisiilor necesare elaborării inventarelor locale şi naţionale.
Metode bazate pe factori de emisie
Pentru poluanţii care nu sunt monitorizaţi continuu, estimarea emisiilor se
va realiza pe baza utilizării factorilor de emisie.
Elaborarea inventarelor
Inventarele locale de emisii includ următoarele categorii de date:
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie;
275
Emisii orare sau emisii anuale (lunare) la care este ataşat regimul de
funcţionare a instalaţiilor.
Caracteristicile fizice şi localizarea surselor de emisie vor fi obţinute de la
fiecare operator pe baza completării chestionarelor.
În cazurile în care la instalaţiile de incinerare se efectuează programe de
monitorizare continuă a emisiilor care respectă criteriile de calitate,
operatorii vor furniza seriile dinamice orare de valori ale emisiilor pentru
toţi poluanţii monitorizaţi continuu, generate pentru întregul an de
inventariere.
Pentru estimarea emisiilor pe baza factorilor de emisie, se recomandă
utilizarea factorilor de emisie de nivel 2 indicaţi de Ghidul EMEP/EEA
2009:
Pentru incinerarea deşeurilor medicale – factorii de emisie din
tabelele 3.2 şi 3.3 din capitolul 6.C.a, pentru incineratoarele cu
sistem pentru controlul aerului de ardere, respectiv pentru
incineratoarele rotative; pentru incineratoarele de capacitate redusă,
se vor utiliza factorii de emisie din tabelul 3.4 din capitolul 6.C.a;
Pentru incinerarea deşeurilor industriale – factorii de emisie din
tabelele 3.2 şi 3.3 din capitolul 6.C.b;
Pentru incinerarea deşeurilor municipale – factorii de emisie din
tabelul 3.2 din capitolul 6.C.c.
Trebuie menţionat că aceşti factori de emisie de nivel 2 recomandaţi de
Ghid corespund situaţiei în care nu au fost implementate sisteme de control
(reducere) al emisiilor. Având în vedere faptul că valorile limită ale
concentraţiilor de poluanţi în emisie nu pot fi respectate decât în situaţia în
care incineratoarele sunt prevăzute cu sisteme de control al emisiilor,
pentru estimarea emisiilor este necesară cunoaşterea eficienţei acestor
sisteme.
Se recomandă utilizarea valorilor eficienţelor sistemelor de control al
emisiilor determinate pe baza informaţiilor furnizate de producătorii de
echipamente. Pentru cazurile în care aceste informaţii nu sunt disponibile,
vor fi utilizate eficienţele indicate în Ghidul EMEP/EEA 2009:
Pentru incinerarea deşeurilor medicale – valorile eficienţelor din
tabelele 3.7, respectiv 3.8, precum şi cele din tabelul 3.9 din capitolul
6.C.a, pentru incineratoarele cu sistem pentru controlul aerului de
ardere, respectiv pentru incineratoarele rotative;
Pentru incinerarea deşeurilor industriale – valorile eficienţelor din
tabelele 3.4 şi 3.5 din capitolul 6.C.b;
276
Pentru incinerarea deşeurilor municipale – valorile eficienţelor din
tabelul 3.3 din capitolul 6.C.c.
Se precizează că inventarul local de emisii pentru un incinerator de deşeuri
va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în
amplasamentul acestuia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor
cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în
mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Pentru o instalaţie de incinerare situată pe amplasamentul unei unităţi
industriale pe care o deserveşte, emisiile asociate vor fi incluse în
inventarul local de emisii pentru unitatea industrială respectivă, care va
cuprinde toate activităţile/sursele de emisii desfăşurate/existente pe
respectivul amplasament.
Categoria de surse cod NFR 6.C.d
Estimarea emisiilor aferente arderii cadavrelor umane şi animale în
crematorii se va efectua prin utilizarea factorilor de emisie indicaţi în
Ghidul EMEP/EEA 2009, în capitolul 6.C.d – tabelul 3.1 pentru corpurile
umane, în tabelele 3.2 şi 3.3 pentru oi, respectiv vaci. În cazul arderii
cadavrelor altor categorii de animale, pentru estimarea emisiilor se vor
utiliza factorii de emisie din tabelele 3.2 şi 3.3 prin extrapolare în funcţie de
masa animalului.
Trebuie precizat că factorii de emisie sunt stabiliţi pentru crematorii lipsite
de sisteme de control al emisiilor. În cazul în care aceste sisteme există,
eficienţele acestora vor fi luate în considerare la estimarea emisiilor.
Categoria de surse cod NFR 6.C.e
Pentru nivelul 3 de abordare, Ghidul EMEP/EEA 2009 recomandă
estimarea emisiilor aferente arderii deschise a resturilor vegetale, exclusiv
miriştile, pe baza factorilor de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-
42, capitolul 2, subcapitolul 2.5 „Open Burning”. Ghidul EMEP/EEA 2009
precizează că, în cazul în care nu sunt disponibile informaţii privind
cantităţile de resturi vegetale arse în sistem deschis, se va utiliza o cantitate
medie de 25 kg/hectar pentru terenurile arabile.
Având în vedere că arderea resturilor vegetale, altele decât miriştile,
provenite de pe terenurile agricole nu reprezintă o practică uzuală în
România, elaboratorii inventarelor de emisii vor acorda o atenţie deosebită
răspunsurilor referitoare la acest aspect, din chestionarul „Agricultură”
(coloana N). În cazul în care nu sunt indicate cantităţile de resturi vegetale
arse, ci se menţionează doar practicarea acestei activităţi (DA), pentru
calculul emisiilor se va utiliza cantitatea medie de 25 kg/hectar pentru
terenurile arabile.
277
În cazul în care în cadrul unei ferme se practică arderea deschisă a
resturilor de folii de material plastic, pentru estimarea emisiilor se vor
utiliza factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul
2, subcapitolul 2.5 „Open Burning” şi datele din chestionarul „Agricultură”
(coloana AJ).
Se menţionează că, în cazul practicării arderii deschise a resturilor vegetale
din păduri, pentru estimarea emisiilor se vor utiliza datele incluse în
chestionarul „Surse naturale”.
Emisiile asociate arderii deschise a deşeurilor vor fi tratate ca provenind
din surse de suprafaţă.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoriile de activităţi cod NFR
6.C.a, 6.C.b, 6.C.c, 6.C.d şi 6.C.e se vor elabora prin cumularea
inventarelor locale pentru aceste categorii.
În acelaşi mod se va proceda cu emisiile aferente categoriilor de activităţi
din cadrul unităţilor de incinerare a deşeurilor, clasificate cu alte coduri
NFR. Cumularea emisiilor se va realiza pe categorii de activităţi (coduri
NFR).
Ghidul EMEP/EEA recomandă, pentru activităţile de incinerare a
deşeurilor care se realizează cu recuperarea căldurii generate prin ardere,
includerea acestora în inventarele naţionale de emisii realizate pentru
categoria corespunzătoare de activităţi de sub codul NFR 1.A. Astfel,
trebuie avută grijă pentru evitarea dublei luări în considerare a unor emisii
raportate sub codul NFR 6.C şi sub codul NFR 1.A.
Verificarea inventarelor
În toate etapele realizării inventarelor de emisii, se va aplica Planul de
asigurare şi control al calităţii , prevăzut în Anexa 2.
Un aspect important în verificarea inventarului naţional pentru această
categorie de surse constă în compararea datelor cumulate privind cantităţile
de deşeuri incinerate cu datele statistice disponibile.
De asemenea, este necesară estimarea incertitudinilor inventarelor de emisii
conform metodologiei descrise de Ghidul EMEP/EEA. Se precizează că
este necesar ca operatorii instalaţiilor de incinerare să furnizeze
incertitudinile asociate fiecărei categorii de date furnizate (cantităţi de
deşeuri incinerate, date de monitorizare, etc.).
Elaborarea rapoartelor
Toate informaţiile cuprinse în inventarele locale (cantităţi de deşeuri
incinerate, regimuri de funcţionare, caracteristici fizice ale surselor,
localizarea surselor, factori de emisie, emisii) vor fi integrate într-o bază de
278
date. Informaţiile cuprinse în baza de date vor putea fi utilizate pentru
elaborarea diferitelor rapoarte, în funcţie de cerinţe.
Rezultatele inventarelor naţionale de emisii pentru activităţile din
categoriile NFR 6.C.a, 6.C.b, 6.C.c, 6.C.d şi 6.C.e vor fi incluse în
inventarul naţional pentru activităţile din toate categoriile NFR, pentru care
va fi elaborat un raport unitar.
1.3.43 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 6.D ALTE DEŞEURI
Întrucât emisiile aferente categoriei de surse cod NFR 6.D au un caracter
incidental, procedura pentru estimarea emisiilor generate de aceste surse
este prezentată succint. Elementele necesare estimării emisiilor sunt
prezentate în tabelul de mai jos:
279
Tabelul 1.13 Elementele necesare estimării emisiilor generate de
sursele aferente categoriei cod NFR 6.D
Categorii
de surse Surse de date
Date
necesare
Factori de
emisie/
Procedura de
estimare a
emisiilor
Raportare
inventar
naţional
Producerea
compostului
Operatorii staţiilor
de compostare sau
ai depozitelor de
deşeuri
municipale/staţiilor
de epurare care
deţin şi staţii de
compostare
Capacitatea
staţiei de
compostare
Cantitatea de
deşeuri
organice
compostate
în anul de
inventariere
Tabel 3.1
subcapitolul
6.D
Ghidul
EMEP/EEA
2009
6.D Alte
deşeuri
280
Categorii
de surse Surse de date
Date
necesare
Factori de
emisie/
Procedura de
estimare a
emisiilor
Raportare
inventar
naţional
Număr şarje
pe an
Durata unei
şarje
Cantitate
compost
produs
Localizare
Număr
utilaje
mobile
Număr
vehicule
Procedura
4.3.6 din
Îndrumar,
pentru
activităţile din
categoria cod
NFR
1.A.3.b.i-iv
Transport
rutier
(Autoutilitare
– cod NFR
1.A.3.b.ii,
Autovehicule
grele
incluzând şi
autobuze –
cod NFR
1.A.3.b.iii).
Emisiile se iau
în considerare
numai în
inventarul
local.
Nu se
raportează la
inventarul
naţional
Procedura
4.3.12 din
Îndrumar,
pentru
activităţile din
categoria cod
NFR 1.A.4
Surse mobile
nerutiere şi
echipamente
1.A.2.f.ii
Surse
mobile
nerutiere şi
echipamente
(în domeniul
industrial)
Împrăştierea
pe teren a
Operatorii staţiilor
de epurare a apelor
Cantitatea de
nămol Tabel 3.2
subcapitolul
6.D Alte
deşeuri
281
Categorii
de surse Surse de date
Date
necesare
Factori de
emisie/
Procedura de
estimare a
emisiilor
Raportare
inventar
naţional
nămolului
de la staţiile
de epurare a
apelor uzate
menajere
uzate menajere Conţinutul
procentual
de amoniac
din nămol
6.D
Ghidul
EMEP/EEA
2009
Incendiile
de
autovehicule
Inspectoratul
General al Poliţiei
Române
Număr de
incendii de
autovehicule
Tabel 3.3
subcapitolul
6.D
Ghidul
EMEP/EEA
2009
6.D Alte
deşeuri
Se
raportează
numai la
inventarul
naţional
Incendiile la
clădiri de
locuit şi
industriale
Inspectoratul
General pentru
Situaţii de Urgenţă
Număr de
incendii la
clădiri
individuale
Tabel 3.4
subcapitolul
6.D
Ghidul
EMEP/EEA
2009
6.D Alte
deşeuri
Se
raportează
numai la
inventarul
naţional
Număr de
incendii la
clădiri alipite
Tabel 3.5
subcapitolul
6.D
Ghidul
EMEP/EEA
2009
6.D Alte
deşeuri
Se
raportează
numai la
inventarul
naţional
Număr de
incendii la
blocuri de
apartamente
Tabel 3.6
subcapitolul
6.D
Ghidul
EMEP/EEA
2009
6.D Alte
deşeuri
Se
raportează
numai la
inventarul
naţional
282
Categorii
de surse Surse de date
Date
necesare
Factori de
emisie/
Procedura de
estimare a
emisiilor
Raportare
inventar
naţional
Număr de
incendii la
clădiri
industriale
Tabel 3.7
subcapitolul
6.D
Ghidul
EMEP/EEA
2009
6.D Alte
deşeuri
Se
raportează
numai la
inventarul
naţional
Colectarea datelor necesare elaborării inventarelor se va realiza astfel:
Producerea compostului – chestionarul „Compostare deşeuri”
transmis operatorilor de către agenţiile locale pentru protecţia
mediului;
Împrăştierea pe teren a nămolului de la staţiile de epurare a apelor
uzate menajere – chestionarul „Epurare ape uzate menajere” transmis
operatorilor de către agenţiile locale pentru protecţia mediului;
Incendiile de autovehicule, respectiv incendiile de clădiri de locuit şi
industriale – solicitarea de către Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului a datelor necesare la Inspectoratul General al Poliţiei
Române, respectiv la Inspectoratul General pentru Situaţii de
Urgenţă.
1.3.44 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 7.A ALTE SURSE
1.3.44.1 PROCESAREA NISIPULUI ŞI PIETRIŞULUI
Această categorie de activităţi include următoarele operaţii:
Uscare;
Manevrare, transfer, stocare;
Sortare.
În cazul în care în amplasamentul unei unităţi industriale se desfăşoară
astfel de activităţi, emisiile de poluanţi se calculează cu factorii de emisie
indicaţi de metodologia US EPA AP-42, subcapitolul 11.19.1 „Sand and
Gravel Processing”.
283
În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare
pe baza chestionarului „Procesare nisip_agregate”, pe care îl va transmite
operatorilor de balastiere.
Se precizează că activităţile de procesare a nisipului şi pietrişului se pot
desfăşura fie în cadrul unei unităţi industriale cu acest profil, fie ca
activităţi conexe unei activităţi principale de alt profil, cum ar fi: staţii
preparare mixturi asfaltice, staţii preparare betoane şi mortare, turnătorii de
metale feroase, etc. În situaţia în care procesarea nisipului şi agregatelor
constituie o activitate conexă, datele necesare estimării emisiilor (cantităţile
de nisip/agregate uscate, manevrate, transferate, cernute şi stocate, precum
şi sistemele de control al emisiilor) sunt solicitate prin chestionarele
„Procese_producţie_minerale” şi „Procese_producţie_metalurgie”.
Se precizează că, în cazul în care pe amplasament se desfăşoară numai
activităţile de procesare a nisipului şi pietrişului, inventarul local de emisii
va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în acest
amplasament (de exemplu, funcţionarea utilajelor mobile motorizate,
traficul vehiculelor, etc.), indiferent de clasificarea NFR cărora le sunt
aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod individual,
asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
În cazul în care activităţile de procesare a nisipului şi pietrişului reprezintă
activităţi conexe activităţii principale, acestea vor fi incluse în inventarul
local de emisii realizat pentru întregul amplasament. Aspectele referitoare
la activităţile principale cărora le pot fi asociate operaţiile de procesare a
nisipului şi pietrişului sunt prezentate în cadrul procedurilor specifice
acestor activităţi.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.1
se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
1.3.44.2 PROCESAREA ROCILOR CONCASATE ŞI A MINERALELOR SUB
FORMĂ DE PULBERI
Această categorie de activităţi include următoarele operaţii:
Concasare (primară, secundară, terţiară şi fină);
Sortare;
Transfer pe bandă rulantă;
Forare umedă a fragmentelor de rocă agabaritice;
Descărcare şi încărcare vehicule transport.
Principalele tipuri de roci procesate în unităţile de concasare sunt: piatra de
var, granitul, dolomita, gresia, cuarţul, cuarţitul, precum şi marna
calcaroasă, marmura, etc. Tipurile principale de minerale care se
284
procesează în industria mineralelor pulverizate includ: carbonatul de calciu,
talcul şi barita.
În cazul în care în amplasamentul unei unităţi industriale se desfăşoară
astfel de activităţi, emisiile de poluanţi se calculează cu factorii de emisie
indicaţi de metodologia US EPA AP-42, subcapitolul 11.19.2 „Crushed
Stone Processing and Pulverized Mineral Processing”.
În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare
pe baza chestionarului „Extracţie minerale”, pe care îl va transmite
operatorului.
Se precizează că activităţile de procesare a rocilor concasate şi a
mineralelor sub formă de pulberi se pot desfăşura fie în cadrul unei unităţi
industriale cu acest profil, fie ca activităţi conexe unei activităţi principale
de alt profil, cum ar fi: fabricarea cimentului, fabricarea varului, etc. În
cazul în care factorii de emisie pentru activitatea principală includ şi
operaţiile de procesare a rocilor, atunci se vor utiliza integral factorii
aferenţi activităţii principale.
Se precizează că, în cazul în care pe amplasament se desfăşoară numai
activităţile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor sub formă de
pulberi, inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanţi
atmosferici existente în acest amplasament (de exemplu, funcţionarea
utilajelor mobile motorizate, traficul vehiculelor, etc.), indiferent de
clasificarea NFR cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată
şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
În cazul în care activităţile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor
sub formă de pulberi reprezintă activităţi conexe activităţii principale,
acestea vor fi incluse în inventarul local de emisii realizat pentru întregul
amplasament. Aspectele referitoare la activităţile principale cărora le pot fi
asociate operaţiile de procesare a rocilor concasate şi a mineralelor sub
formă de pulberi sunt prezentate în cadrul procedurilor specifice acestor
activităţi.
O atenţie deosebită se va acorda evitării dublei luări în considerare a
emisiilor pentru activităţile conexe activităţilor principale, în situaţiile
în care factorii de emisie pentru activităţile principale includ şi
activităţile conexe, cum sunt cei pentru fabricarea cimentului şi pentru
fabricarea varului.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.2
se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
1.3.44.3 PREPARAREA BETOANELOR
Această categorie de activităţi include următoarele operaţii:
285
Transferul agregatelor şi al nisipului;
Descărcarea cimentului în silozuri;
Încărcarea elevatorului;
Încărcarea malaxorului;
Încărcarea vehiculelor;
Traficul de incintă;
Eroziunea eoliană.
Emisiile de poluanţi pentru activităţile de preparare a betoanelor se
calculează cu factorii de emisie indicaţi de metodologia US EPA AP-42,
capitolul 11.12 „Concrete Batching”.
În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare
pe baza unui chestionar specific pe care îl va elabora şi definitiva în urma
discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, în conformitate cu
cerinţele metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 11.12 „Concrete
Batching” şi pe care îl va transmite operatorului.
Inventarul local de emisii va cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici
existente în cadrul unei staţii de preparare betoane (de exemplu,
funcţionarea utilajelor mobile motorizate, traficul vehiculelor, etc.),
indiferent de clasificarea NFR cărora le sunt aferente acestea. Fiecare sursă
va fi tratată şi prezentată în mod individual, asociindu-i-se toţi parametrii
caracteristici.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.3
se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
1.3.44.4 GALVANIZARE
Estimarea emisiilor asociate operaţiei de galvanizare se va realiza prin
utilizarea factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42,
capitolul 12.20 „Electroplating”.
În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare
pe baza unui chestionar specific pe care îl va elabora şi definitiva în urma
discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, în conformitate cu
cerinţele metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 12.20 „Electroplating” şi
pe care îl va transmite operatorului.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.4
se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
286
1.3.44.5 SABLARE
Estimarea emisiilor asociate operaţiei de sablare se va realiza prin utilizarea
factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul
13.2.6 „Abrasive Blasting”.
Datele necesare pentru estimarea emisiilor asociate acestei categorii de
activităţi sunt solicitate prin chestionarele privind diferite activităţi
industriale sau de altă natură.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.5
se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
1.3.44.6 SUDURĂ CU ARC ELECTRIC
Estimarea emisiilor asociate acestei operaţii se va realiza prin utilizarea
factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul
12.19 „Electric Arc Welding”.
În acest scop, autoritatea competentă de mediu va colecta datele necesare
pe baza unui chestionar specific pe care îl va elabora şi definitiva în urma
discuţiilor de pe forumul INVENTARE EMISII, în conformitate cu
cerinţele metodologiei US EPA/AP-42, capitolul 12.19 „Electric Arc
Welding” şi pe care îl va transmite operatorului.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.6
se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
1.3.44.7 FABRICAREA MANGALULUI
Estimarea emisiilor asociate acestei operaţii se va realiza prin utilizarea
factorilor de emisie recomandaţi de metodologia US EPA/AP-42, capitolul
10.7 „Charcoal”.
În acest scop, autoritatea competentă de mediu va solicita informaţii
privind producţia de mangal de la cuptoarele de mangal şi de la activitatea
de brichetare, durata unei şarje, precum şi date privind caracterizarea şi
amplasamentul surselor.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.7
se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru această categorie.
1.3.44.8 RESUSPENSIA PARTICULELOR DE PE DRUMURI
Resuspensia particulelor de pe drumuri reprezintă antrenarea în aer a
particulelor depuse pe drumuri, pavate sau nepavate, prin deplasarea
vehiculelor.
Ghidul EMEP/EEA 2009 nu tratează emisiile de particule la nivelul
drumurilor datorate acestui fenomen, ci numai emisiile directe asociate
287
arderii carburanţilor în motoare, respectiv uzurii
frânelor/cauciucurilor/carosabilului.
Estimarea emisiilor asociate resuspensiei particulelor de pe drumuri se va
efectua prin utilizarea relaţiilor de calcul indicate de metodologia US
EPA/AP-42, după cum urmează:
Drumuri pavate – capitolul 13, subcapitolul 13.2.1 „Paved Roads”,
relaţia 1, utilizând următoarele date referitoare la anul de
inventariere: cantitatea de particule cu diametrul sub 75 m depuse
pe suprafaţa drumurilor pavate (g/m2), greutatea medie a vehiculelor
care parcurg drumul (tone), numărul mediu zilnic al vehiculelor care
parcurg drumul, lungimea drumurilor pavate parcurse;
Drumuri nepavate – capitolul 13, subcapitolul 13.2.2 „Unpaved
Roads”, relaţia 1a pentru drumurile industriale, respectiv relaţia 1b
pentru drumurile publice. Se vor utiliza următoarele date: conţinutul
de particule cu diametrul sub 75 m în praful depus pe suprafaţa
drumurilor nepavate (%), umiditatea medie a materialului suprafeţei
drumului (%), greutatea medie a vehiculelor care parcurg drumul
(tone), viteza medie de deplasare (km/h), numărul mediu zilnic al
vehiculelor care parcurg drumul, lungimea drumurilor pavate
parcurse. Aplicarea relaţiei 1b, de calcul al emisiilor de particule
resuspendate de pe drumurile publice nepavate presupune scăderea
emisiilor asociate uzurii frânelor şi cauciucurilor, calculate pentru
anul de inventariere conform procedurii 1.3.8 „Activităţi din
categoria cod NFR 1.A.3.b.vi, vii Uzura pneurilor şi a frânelor
vehiculelor rutiere, uzura suprafeţei drumurilor”.
288
Inventarele locale de emisii
Se precizează că inventarul local de emisii pentru o unitate industrială va
cuprinde toate sursele de poluanţi atmosferici existente în amplasamentul
acesteia, indiferent de clasificarea NFR a activităţilor cărora le sunt
aferente acestea. Fiecare sursă va fi tratată şi prezentată în mod
individual, asociindu-i-se toţi parametrii caracteristici.
Inventarele locale de emisii vor include emisiile asociate resuspensiei
particulelor generate de:
traficul intern din amplasamentul fiecărei unităţi economice;
traficul pe drumurile publice de pe teritoriul judeţului.
Inventarele naţionale de emisii
Emisiile asociate resuspensiei particulelor de pe drumuri vor fi raportate în
inventarul naţional după cum urmează:
la categoria cod NFR 7.A.8.a – pentru emisiile asociate resuspensiei
particulelor traficul intern de pe amplasamentele unităţilor
economice;
la categoria cod NFR 7.A.8.b – pentru emisiile asociate resuspensiei
particulelor datorate traficului pe drumurile publice.
Inventarele naţionale de emisii pentru categoria de activităţi cod NFR 7.A.8
se vor elabora prin cumularea inventarelor locale pentru aceste categorii de
surse.
1.3.45 ACTIVITĂŢI DIN CATEGORIA COD NFR 11 SURSE NATURALE
Categoria de activităţi cod NFR 11 se referă la emisii din surse naturale.
Următorul tabel sintetizează cuprinsul subcapitolului:
Tabelul 1.14 Surse de emisie din categoria cod NFR 11
Categoria Titlu
SNAP NFR
1108
110800 11.A Vulcani
1103
110301
110302
11.B Incendii de păduri
289
Categoria Titlu
11.C Alte surse naturale
1101
1102
1111
1112
5.E Păduri de foioase şi de conifere
amenajate/neamenajate
110401
110402
110403
110404
- Alte tipuri de vegetaţie (păşuni, tundră, etc.)
110501
110502
110503
110504
110505
110506
110601
- Zone umede, mlaştini, lacuri, etc.
110701
110702
110703
- Animale: termite, mamifere, alte animale
1109
110900 - Scăpări de gaze din litosferă
110117
110216
110405
111117
111216
-
Soluri de păduri de foioase şi conifere
amenajate şi neamenajate; soluri de păşuni şi
alte tipuri de vegetaţie
111000 - Descărcări electrice
112101
112102
112103
112104
112105
- Schimbări în natura pădurilor şi a altor zone
împădurite
290
Categoria Titlu
112201
112202
112203
112204
112205
- Conversia pădurilor şi a zonelor înierbate
112301
112302
112303
112304
112305
- Terenuri agricole abandonate
112400 - Emisii de CO2 din sol
112500 7.B Alte surse
1.3.45.1 SURSE DE DATE, COLECTAREA DATELOR, NIVEL DE
ABORDARE
În vederea elaborării inventarului de emisii, se recomandă colaborarea
autorităţilor la nivel central şi discuţii pe forumul INVENTARE EMISII.
Autorităţile implicate în discuţiile de pe forum la această secţiune pot fi:
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;
Administraţia Naţională de Meteorologie;
Administraţia Naţională „Apele Române”;
AdministraţiaRezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”;
Institutul Naţional de Statistică;
Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA;
Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice;
Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie,
Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti;
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
Institutul Geologic al României;
Instituţii de învăţământ superior/cercetare cu profil de
geografie/geologie/biologie;
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
Realizarea fluxului de date
291
În cadrul discuţiilor de pe forum reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru
Protecţia Mediului vor prezenta chestionarul de colectare a datelor, precum
şi cerinţele de calitate a datelor, urmând ca în urma dezbaterilor să se
stabilească:
Calitatea şi gradul de detaliu al datelor disponibile;
Modalitatea de realizare a fluxului de date
Modalităţile optime de dezagregare a datelor colectate prin
chestionare, precum şi a emisiilor estimate pe baza acestora.
Datele colectate şi emisiile estimate la nivel naţional vor fi dezagregate la
nivel judeţean şi transmise agenţiilor locale pentru protecţia mediului de
către ANPM.
Surse de date
Vulcani, scăpări geologice, zone umede, mlaştini, lacuri, etc., animale:
termite, mamifere, alte animale
Sursele care deţin şi pot furniza date privind sursele de mai sus sunt:
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului - Direcţia
conservarea naturii, biodiversităţii;
Inspectoratele Teritoriale de regim Silvic şi Vânătoare;
Instituţiile de învăţământ superior/cercetare cu profil de
geografie/geologie/biologie;
Administraţia Naţională „Apele Române”;
Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”;
Institutul Naţional de Statistică.
Incendii de păduri, păduri de foioase şi de conifere
amenajate/neamenajate, alte tipuri de vegetaţie (păşuni, etc.), soluri de
păduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de păşuni
şi alte tipuri de vegetaţie
Sursele care deţin şi pot furniza date privind sursele de mai sus sunt:
Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA;
Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice;
Administraţia Naţională de Meteorologie;
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
Institutul Geologic al României;
Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie,
Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti;
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
Institutul Naţional de Statistică.
292
Descărcări electrice
Sursele care deţin şi pot furniza date privind descărcările electrice sunt:
Administraţia Naţională de Meteorologie;
Institutul Naţional de Statistică.
Colectarea datelor
În vederea colectării datelor referitoare la activităţile din cadrul grupei 11
„Surse naturale”, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va transmite
către deţinătorii de date identificaţi mai sus, chestionarul „Surse Naturale”.
1.3.45.2 PROCEDURA PENTRU ELABORAREA INVENTARULUI DE EMISII
Inventarul de emisii pentru sursele din tabelul de mai sus se va elabora pe
baza factorilor de emisie indicaţi de Ghidul EMEP/EEA în subcapitolele
respective şi/sau pe baza ecuaţiilor cu ajutorul cărora se calculează aceste
emisii.
Emisiile de metan şi dioxid de carbon care caracterizează majoritatea
surselor naturale se estimează şi se raportează numai în inventarele
naţionale de gaze cu efect de seră.
Categorii de surse cod NFR 11.A Vulcani
Pentru estimarea emisiilor de SO2 se vor utiliza relaţia (2) şi tabelul 3-2 din
Ghidul EMEP/EEA 2009 capitolul 11.A „Vulcani”.
Categorii de surse cod NFR 11.B Incendii de păduri
Pentru estimarea emisiilor se vor utiliza factorii de emisie indicaţi de
Ghidul EMEP/EEA 2009 capitolul 11.B „Incendii de păduri”, în tabelele 3-
5, 3-7 şi 3-8.
Categorii de surse cod NFR 11.C Alte surse naturale
Păduri de foioase şi de conifere amenajate/neamenajate – cod 5.E
Estimarea emisiilor se va efectua cu relaţia:
FSE (1.8)
unde:
E = emisia
S = suprafaţa luată în considerare, exprimată în m2
F = fluxul de poluanţi emis, exprimat în µg/ m2/an
Calculul fluxului de poluanţi se efectuează aplicând relaţia (7) şi valorile
mărimilor prezentate în tabelele 4-1 şi 8-1 din Ghidul EMEP/EEA 2009,
capitolul 11.C, NFR 5.E, ”B1101 Non-managed & managed forests
GB2009”.
293
Relaţia (7) se aplică pentru estimarea fluxurilor de izopren (mărimile cu
indice iso), terpene (mărimile cu indice mts), şi alţi compuşi organici
volatili (mărimile cu indice ovoc).
În cazul în care o pădure este formată din mai multe specii, emisiile pentru
izopren, terpene şi alţi compuşi organici volatili se vor calcula pentru
fiecare specie în parte, după care valorile obţinute vor fi însumate pentru a
se obţine emisiile pentru întreaga suprafaţă de pădure avută în vedere.
Alte tipuri de vegetaţie (păşuni, etc.)
Estimarea emisiilor se va efectua în mod similar cu cea utilizată pentru
categoria de surse „Păduri de foioase şi de conifere
amenajate/neamenajate” cod NFR 5.E, utilizându-se relaţia (2) pentru
calculul fluxurilor de poluanţi şi valorile mărimilor prezentate în tabelul 4-
1, tabelul 6-1 şi alte tabele din secţiunea 6, precum şi tabelele 8-1, 8-2, 8-3
din Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul „B1104 Natural
grassland and other vegetation GB2009”.
Zone umede, mlaştini, lacuri, etc.
Pentru estimarea emisiilor de gaze cu conţinut de compuşi cu sulf se va
utiliza factorul de emisie de 5,8 g S pe m2 şi pe an pentru mlaştini, indicat
de Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul „B1105 B1106
Wetlands and waters GB2009”.
Animale: termite, mamifere, alte animale
Estimarea emisiilor de amoniac se va efectua prin utilizarea factorilor de
emisie indicaţi în tabelul 8-1 din Ghidul EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C,
documentul „B1107 Animals GB2009”, aplicabili efectivelor de animale şi
de păsări.
Dat fiind faptul că Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisii
pentru amoniac pentru un număr limitat de mamifere, în cadrul discuţiilor
se va stabili de către specialiştii în domeniu similitudinea dintre speciile de
animale reprezentative din România şi speciile pentru care Ghidul
furnizează factori de emisie. De asemenea, se vor grupa speciile de păsări
în categoriile indicate în Ghid (a se lua în considerare informaţiile din
secţiunea 8 din documentul „B1107 Animals GB2009”).
Scăpări de gaze din litosferă
Metanul, dioxidul de carbon şi azotul molecular reprezintă compuşii
principali emişi de această categorie de surse, emisiile de metan şi de
dioxid de carbon fiind estimate şi raportate numai în inventarele naţionale
de gaze cu efect de seră.
Dat fiind că în România există vulcani noroioşi, precum şi numeroase
zăcăminte de ape termale, de ţiţei şi de cărbuni şi ţinând cont de faptul că
294
emisiile variază semnificativ în funcţie de sursa de poluare, se recomandă
stabilirea unor factori de emisie şi a unor modele de estimare a emisiilor
specifice.
Soluri de păduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de
păşuni şi alte tipuri de vegetaţie
Pentru estimarea emisiilor de NO generate de categoriile de surse „Soluri
de păduri de foioase şi conifere amenajate şi neamenajate; soluri de păşuni
şi alte tipuri de vegetaţie” se va utiliza relaţia de calcul indicată de Ghidul
EMEP/EEA 2009, capitolul 11.C, documentul ”B110117 Forest &
grassland soils GB2009”, în secţiunea 5, după cum urmează:
Se vor identifica zonele de păduri, de păşuni, precum şi zonele
umede pentru care se va efectua estimarea emisiilor, pe baza datelor
georeferenţiate solicitate de la furnizorii de date;
Pentru calculul temperaturii solului (Ts) se vor lua în considerare
valorile medii lunare ale temperaturii aerului (Ta) de la staţiile
meteorologice reprezentative pentru zonele pentru care se face
estimarea, pe baza datelor furnizate de Administraţia Naţională de
Meteorologie. În vederea obţinerii acestor date, se vor transmite către
ANM hărţile cu zonele de interes;
Pentru estimarea fluxurilor de NO se vor lua în considerare numai
perioadele în care valorile calculate ale temperaturii solului se
încadrează în intervalul 0–35oC;
Pentru estimarea emisiilor de NO, fluxurile de NO calculate cu
relaţia furnizată de Ghidul EMEP/EEA 2009 vor fi multiplicate cu
suprafeţele zonelor pentru care se face inventarierea.
Descărcări electrice
Estimarea emisiilor de NO se va efectua utilizând relaţia:
ICCGCGCGCGCG EFNEFNLNO ]1))30/(1/(10()/[()/( 2
(1.9)
unde:
LNO = emisiile de NO pentru descărcările electrice din zona de
interes (molecule de NO)
NCG = numărul de fulgere de tip nor-sol numărate
εCG = eficienţa reţelei de monitorizare a fulgerelor
EFCG = factorul de emisie pentru NO pentru fiecare descărcare
electrică de tip nor-sol
Φ = latitudinea zonei investigate, exprimată în grade
EFIC = factorul de emisie pentru NO pentru fiecare descărcare
electrică de tip nor-nor sau în interiorul norului
295
Ghidul EMEP/EEA 2009 furnizează factori de emisie (EFCG şi EFIC) în
tabelul 8.1. Datele privind numărul de descărcări electrice pot fi furnizate
de Administraţia Naţională de Meteorologie.
Schimbări în natura pădurilor şi a altor zone împădurite
Modificările generate de schimbările în natura pădurilor şi altor zone
împădurite sunt luate în considerare numai în inventarele naţionale de gaze
cu efect de seră.
Conversia pădurilor şi a zonelor înierbate
Modificările generate de conversia pădurilor şi a zonelor înierbate sunt
luate în considerare numai în inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.
Terenuri agricole abandonate
Sursele din această categorie sunt luate în considerare numai pentru
elaborarea inventarelor naţionale de gaze cu efect de seră.
Emisii de CO2 din sol
Emisiile de dioxid de carbon din sol se estimează şi se raportează numai în
inventarele naţionale de gaze cu efect de seră.
Alte surse – cod NFR 7.B
Ghidul EMEP/EEA 2009 nu face precizări în legătură cu această categorie
de surse.
Inventarul de emisii pentru sursele naturale se va elabora la nivel
naţional.
Având în vedere că Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de
emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici reglementează „emisiile de pe
teritoriul statelor membre şi din zonele lor exclusive economice provenind
din toate sursele de poluanţi prevăzute la articolul 4, emisii care rezultă ca
urmare a activităţilor umane” (art. 2), emisiile estimate pentru sursele
naturale nu sunt luate în considerare în raportările prevăzute de această
directivă.
Inventarele locale de emisii se vor elabora prin dezagregarea pe judeţe a
inventarului naţional.
top related