raport la studiul de evalaure a impactului asupra mediului ...arpmgl.anpm.ro/files/arpm...
Post on 05-Sep-2019
16 Views
Preview:
TRANSCRIPT
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
1
CUPRINS
1. Informatii generale
1.1 Titularul proiectului
1.2 Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului
1.3 Denumirea proiectului
1.4 Descrierea proiectului
1.5 Informatii privind productia realizata si resursele folosite
1.6 Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice
1.7 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea
propusa
1.8. Alte tipuri de poluare
1.8.1 Zgomotul
1.8.2 Surse de zgomot
1.8.3 Masuri de diminuare a impactului
2. Procese tehnologice
2.1 Procese tehnologice de productie
2.2 Activitati de dezafectare
3. Deseuri
3.1 Generarea deseurilor
3.2 Managementul deseurilor , eliminarea si reciclarea deseurilor
4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri
de reducere a impactului
4.1 Apa
4.1.1 Conditii hidrogeologice ale amplasamentului
4.1.2 Alimentarea cu apa
4.1.3. Managementul apelor uzate
4.1.4. Prognozarea impactului
4.1.5. Masuri de diminuare a impactului
4.2 Aerul
4.2.1 Date generale
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
2
4.2.2 Surse si poluanti generati
4.2.3 Prognozarea impactului
4.2.4 Masuri de diminuare a impactului
4.3 Solul si subsolul
4.3.1 Surse de poluare
4.3.2 Prognozarea impactului
4.3.3 Masuri de diminuare a impactului
4.4 Biodiversitatea
4.4.1 Impactul prognozat
4.4.2 Masuri de diminuare a impactului
4.5 Peisajul
4.6 Mediul social si economic
4.7 Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural
5. Analiza alternativelor
6. Monitorizarea
7. Situatii de risc
8. Descrierea dificultatilor
9. Rezumat fara caracter tehnic
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
3
1. Informatii generale
Prezentul Raport la Studiu de evaluare a impactului s-a intocmit pentru proiectul “Modernizare
si construire hale noi ferma de pasari Zoresti , judet Buzau”.
Beneficiarul investitiei – SC LABORATOR EXPERT S.R.L. Buzau urmareste obtinerea de
fonduri structurale FEADR .
Activitatea propusa in proiect se incadreaza in Lista proiectelor supuse evaluarii
impactului asupra mediului Anexa 1 la HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor
proiecte publice si private asupra mediului.pctul 17 a-“Instalatii pentru cresterea intensiva a
pasarilor de curte sau a porcinelor , avand cel putin 85 000 locuri pentru cresterea pasarilor
pentru carne , respectiv 60.000 locuri pentru pasari ouatoare”.
- pctului 13 lit a)”orice modificari sau extinderi , altele decat cele prevazute la punctual 22
din anexa 1, ale proiectelor prevazute in anexa 1 sau in prezenta anexa , deja autorizate ,
executate sau in curs de a fi executate , care pot avea efecte semnificative negative asupra
mediului .
Categoria de activitate propusă se încadrează, de asemenea la punctul 6.6. a) - InstalaŃii pentru
creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 40.000 locuri pentru păsări din
Anexa 1 – Categoriile de activitati industriale pentru care este obligatorie obtinerea autorizației
integrate de mediu, potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006.
Evaluarea impactului asupra mediului este un proces menit sa identifice si sa stabileasca in
conformitate cu legislatia in vigoare , efectele directe si indirecte, sinergice sau cumulative ,
principale si secundare ale proiectului asupra sanatatii umane si asupra mediului.Evaluarea
impactului stabileste masurile de prevenire , reducere si unde este cazul de compensare a
efectelor semnificative adverse asupra mediului si contribuie la luarea deciziei de
emitere/respingere a acordului de mediu.
• In vederea intocmirii Raportului la Studiu de evaluare a impactului asupra mediului s-au
avut in vedere cerintele HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte
publice sau private asupra mediului .S-au respectat prevederile legislative in domeniu
:OUG 195/2005 aprobata prin Legea nr.265/2006 privind protectia mediului,Ordin
MAPM nr.863/2005 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
4
Analiza proiectului s-a facut tinand seama de urmatoarele documente de referinta:
- Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in cresterea
intensive a pasarilor si porcilor;
- Documentul de Referinta privind Principiile generale de monitorizare;
- Ordinului Ministerului Mediului si Gospodaririi apelor nr.1234/2006 privind
aprobarea Codului de bune practici in ferma.
1.1 Titularul proiectului
S.C. LABORATOR EXPERT SRL , cu sediul in Municipiul Buzau, DN 2B km.9+270-
km.9+527 (partea stanga), camera 1, J10/486/2009, CUI 8875702 ; reprezentat prin -
Administrator - POPA IRINA DANIELA
1.2 Denumirea proiectului
“ Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti , judet Buzau”
Amplasament
Ferma este situata in Comuna Vernesti, Sat Zoresti, jud. Buzau, pe un teren intravilan
apartinand beneficiarului proiectului.
Localizarea geografica
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
5
În raport cu obiectivele din zonă, terenul se află localizat la:
- cca. 100 m fata de cea mai apropiată locuinta din localitatea ZORESTI, pe directia Nord ;
- cca. 300 m fata de cea mai apropiată locuinta din localitatea ZORESTI, pe direcția Est;
- cca.25 m fata de cea mai apropiată locuinta din localitatea ZORESTI, pe directia Vest;
- la sud . teren agricol, nu sunt case pana la Lipia, adica aproximativ la 3 km peste camp
- cca. 400 m fata de canalul ANIF, pe directia Est.
Pagi Accesul la teren se face din drumul DJ 205, pe directia de mers Vernești – Zoresti, se
virează stânga, pe un drum comunal, în localitatea ZORESTI. Ferma este la cca. 150 m de
drumul judetean.
Coordonatele geografice ale amplasamentului:
Longitudine : 26,7037305
Latitudine: 45,11366667
Proiectant
GAMA PROJECT INVESTMENT, cu sediul in Bucuresti, Sector 2, Str. Nada
Florilor 54, Bl 5, Sc.1, Ap. 2, RO24589699, J40/17254/13.10.2008, fax 031.806.08.16
1.3 Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului :
Ing.Ecolog :IONITA SIMONA STANICA,persoana fizica atestata inscrisa in Registrul National
al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr.163
1.4 Descrierea proiectului
Prin proiect se prevede modernizarea si punerea in functiune pe un spatiu de 45423 mp,
din care suprafata construita 11659,65 mp ,a unei activitati de crestere intensiva a pasarilor de
carne folosind tehnologia de crestere la sol, pe asternut permanent de resturi vegetale.
Capacitatea de productie dezvoltata la finalul implementarii proiectului va fi de 202.500
capete/serie – 7 serii/an, respectiv 1.417.500 capete/an cu o greutate medie de 1,8 kg/cap,
respectiv 2552 t pui /an.Durata unui ciclu de crestere pui este de cca 38 zile .
Ferma Zoresti ce urmeaza a fi modernizata este amplasata in partea de vest a comunei
Vernesti, in vecinatatea DJ Vernesti-Magura ,a apartinut SC AVICOLA Buzau, activitatea
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
6
desfasurata de aceasta fiind reglementata din punct de vedera a protectiei mediului de Autorizatia
Integrata de Mediu nr.32/2006 reactualizata in 26.10.2007.
Ferma Zoresti a fost vanduta catre S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L.Buzau , societate
ce isi doreste modernizarea si extinderea capacitatii fermei actuale .In acest sens s-a obtinut
Certificatul de Urbanism nr.35/12.05.2010, emis de Primaria Vernesti.
SITUATIA EXISTENTA
In prezent terenul este proprietate a SC LABORATOR EXPERT S.R.L.Buzau .Pe
amplasamentul respectiv complexul agrozootenic existent a fost construit etapizat intre anii
1975-1980 .
In cadrul complexului sunt momentan doua tipuri de hale :unele care vor fi reabilitate si
altele care vor fi dezafectate datorita starii de degradare avansate in care se afla.In urma
demolarilor vor fi construite hale noi TIP pe structura metalica.
Ferma este compusa din 10 hale , acoperite partial cu azbociment, partial cu tabla
cutata(cele 5 hale in care se desfasoara activitate)si tigla ceramica la cele 5 hale aflate in stare
avansata de deteriorare , dupa cum urmeaza:
Hala 1 – are dimensiunile in plan de 10.62 x 65.265 m si este impartita structural in 2
parti distincte. O parte are acoperisul pe structurata metalica (grinzi metalice, tabla cutata) intr-o
deschidere de 9.87m si travei de aproximativ 5.70 – 5.90 m cu acoperis in 2 pante avand o
inaltime de gabarit de +3.83(la cornise) si de +4.47m (la coama). Dupa directia longitudinala la
nivelul acoperisului sunt prevazute pane metalice care reazerma pe fermele transversale. A doua
parte are acoperisul pe structura din lemn (grinzi lemn, invelitoare azbociment), rigidizata prin
tiranti metalici. Traveile sunt de aproximativ 1.75m, cu acoperis in 2 pante egale avand o
inaltime de gabarit de +2.80(la cornise) si de +6.11m (la coama). Dupa directia longitudinala la
nivelul acoperisului sunt prevazute pane din lemn care reazerma pe grinzile transversale tot din
lemn. Cele 2 parti sunt despartite printr-o incapere cu rol de hol cu suprafata de 34.30 mp. In
ambele extremitati ale halei, sunt incaperi anexa folosite in prezent pentru depozitare. Pardoselile
existente sunt din beton. Suprafata utila interior a halei acoperita cu structura metalica este
234.46mp, suprafata utila interior a halei acoperita cu structura din lemn este 181.90mp,
suprafata utila a incaperilor anexa este de 155.91 mp. Suprafata totala utila a halei 1 este 606.57
mp. Suprafata construita a halei 1 este 693.20 mp.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
7
Hala 2 – are dimensiunile in plan de 11.60 x 66.12 m structurata intr-o deschidere de
10.85 m si travei de 2.70 m cu acoperis in 2 pante avand o inaltime de gabarit de +2.30(la
cornise) si de +6.27 m (la coama). Hala 2 are peretii din caramida plina de 37,5 cm si acoperisul
pe structura din lemn ranforsat prin elemente metalice si contravantuiri din lemn. Invelitoarea
este din placi azbociment in 2 straturi cu deseuri textile la interior avand rol termoizolant. La
hala principala este adosata o incapere anexa in care sunt amplasate echipamentele de
automatizare, construita din placi OSB si acoperita cu tabla cutata. Pardoselile existente sunt din
beton. Suprafata utila interior hala este 709.25 mp, suprafata construita 767.00 mp.
Hala 3 – are dimensiunile in plan de 10.57 x 63.56 m structurata intr-o deschidere de
10.02 m si travei de 2.70 m cu acoperis in 2 pante avand o inaltime de gabarit de +2.55(la
cornise) si de +6.27 m (la coama). Hala 3 are peretii din caramida plina de 37,5 cm si acoperisul
pe structura din lemn ranforsat prin elemente metalice si contravantuiri din lemn. Invelitoarea
este din placi azbociment in 2 straturi cu deseuri textile la interior avand rol termoizolant. La
hala principala este adosata o incapere anexa in care sunt amplasate echipamentele de
automatizare, construita din placi OSB si acoperita cu tabla cutata. Pardoselile existente sunt din
beton. Suprafata utila interior hala este 631.41 mp, suprafata construita 671.90 mp.
Hala 4d – are dimensiunile in plan de 10.64 x 63.56m structurata intr-o deschidere de
10.09 m. Acoperis s-a autodemolat. Din hala au ramas doar peretii aflati intr-o stare avansata de
degradare, cu inaltime de gabarit de +2.92(la cornise) si de +5.85 m (la coama). Hala 4 are
peretii din caramida plina de 37,5 cm. Suprafata utila interior hala este 635.80 mp, suprafata
construita 676.38 mp. Hala este propusa pentru demolare.
Hala 5 – are dimensiunile in plan de 10.57 x 63.56 m structurata intr-o deschidere de
10.02 m si travei de 2.71 m cu acoperis in 2 pante avand o inaltime de gabarit de +2.55(la
cornise) si de +6.27 m (la coama). Hala 5 are peretii din caramida plina de 37,5 cm si acoperisul
pe structura din lemn ranforsat prin elemente metalice si contravantuiri din lemn. Invelitoarea
este din placi azbociment in 2 straturi cu deseuri textile la interior avand rol termoizolant. La
hala principala este adosata o incapere anexa in care sunt amplasate echipamentele de
automatizare, construita din placi OSB si acoperita cu tabla cutata. Pardoselile existente sunt din
beton. Suprafata utila interior hala este 631.40 mp, suprafata construita 671.92 mp.
Hala 6 – este alcatuita din 2 corpuri distincte : hala si magazie anexa ce urmeaza a fi
demolata. Hala are dimensiunile in plan de 11.75 x 43.39 m si este structurata intr-o deschidere
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
8
de 11.00 m si travei de 2.71 m cu acoperis in 2 pante avand o inaltime de gabarit de +2.30(la
cornise) si de +6.27 m (la coama). Hala 6 are peretii din caramida plina de 37,5 cm si acoperisul
pe structura din lemn ranforsat prin elemente metalice si contravantuiri din lemn. Invelitoarea
este din placi azbociment in 2 straturi cu deseuri textile la interior avand rol termoizolant.
Magazia anexa ce urmeaza a fi demolata are dimensiunile in plan de 8.95 x 17.20m. La hala
principala este adosata o incapere anexa in care sunt amplasate echipamentele de automatizare,
construita din placi OSB si acoperita cu tabla cutata. Pardoselile existente sunt din beton.
Suprafata utila interior hala este 469.09 mp/hala, suprafata construita 509.92 mp. Suprafata
construita a magaziei ce urmeaza a fi demolata este de 153.05 mp.
Halele 7d, 8d, 9d si 10d sunt propuse pentru demolare. Acestea se afla intr-o stare
avansata de degradare, reprezentand un real pericol pentru personalul angajat. Halele sunt
construite din materiale combinate (caramida, lemn, pamant) cu invelitori din tigla ceramica.
Halele au forme rectangulare si ocupa o suprafata construita de 1710.00 mp.
Dotări existente • 5 hale de creştere a puilor;
• PuŃ forat pentru alimentare cu apă H=l00 m;
• Foraj de observaŃie aval de platforma betonată;
• 4 buncăre exterioare de alimentare cu furaje de 5-6 t;
• platforma pentru depozitarea temporara a dejecŃiilor cu o capacitate de depozitare V=600 mc;
• sediul administrativ şi filtrul sanitar ;
• microcentrala termica cu o capacitate de combustie < 50MW;
• magazie materiale;
• şoproane pentru aşternut;
• 6 rezevoare GPL;
• grup electrogen;
• 1 tractor cu lamă,;
• 1 tractor cu încărcător frontal;
• InstalaŃii de alimentare cu furaje,
• InstalaŃii de alimentare cu apa potabila si apa de incendiu, din otel zincat cu Dn=60 mm,
• Canalizare din tuburi de beton cu Dn 200 - 400 mm,
• Rezervor metalic suprateran V=12 mc pentru înmagazinare apă
• Bazin betonat pentru colectarea apelor uzate tehnologice , V=60 mc
• Bazin betonat pentru colectarea apelor menajere, V=20 mc
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
9
• Bazin preluare levigabil de pe platforma betonată, cu V=4,5 mc.
In cadrul proiectului de reabilitare se urmareste :
- reabilitarea halelor 1, 2, 3, 5 si 6 din cadrul fermei si anexelor acesteia
- reabilitarea alimentarii cu apa,
- reabilitare si extindere canalizare,
- executie statie de epurare
- utilarea cu echipamente performante: linii de furajare, adapare, climatizare, incalzire,
ventilatie;
- demolarea halelor 4, 7, 8, 9, 10 si magazia halei 6 si construirea de 5 hale noi pe structura
metalica cu pereti si acoperis din panouri termozolante;
- construirea de cladiri anexa necesare desfasurarii activitatii de crestere a puilor la sol –
platforma dejectii, depozit asternut, grup electrogen;
Pentru reabilitarea fermei existente si introducerea tehnologiei de crestere a puilor de
carne pe asternut permanent se impune:
- Demontarea instalatiilor interioare existente pentru alimentare cu apa si cu furaje si a
instalatiilor de alimentare cu energie electrica
- Montarea liniilor de furajare si adapare cu instalatii specifice cresterii puilor de carne
- Montarea instalatiilor de ventilatie pe verticala si orizontala cu debit variabil, montate pe
coama halelor si pe peretii de la capetele halelor , precum si practicarea unor goluri de
intrare a aerului in hale, in concordanta cu parametrii tehnologici de clima pentru
crestere a puilor de carne.
- Realizarea instalatiilor de incalzire cu aeroterme cu suflare directa in hala, a amestecului
de gaze de ardere cu aer.
- Realizarea unei instalatii de racire a aerului din hale, in perioadele foarte calde, prin
pulverizarea apei la presiuni mari.
- Realizarea alimentarii cu energie electrica a instalatiilor de furajare, de adapare, de
ventilatie, de iluminat si de automatizare a parametrilor de clima in halele de productie.
- Realizarea instalatiei de automatizare cu program, pentru sincronizarea parametrilor de
clima in halele de productie, pentru asigurarea unui microclimat optim pe parcursul celor
38 de zile pentru cresterea puilor.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
10
Concluzionand, obiectivele proiectului analizat sunt:
• reparatii hale existente
• demolare hale degradate iremediabil
• contruire hale noi
• construire anexe
• reabilitare infrastructura
• tehnologizare hale ptr cresterea la sol a puilor de carne
Scopul proiectului consta in modernizarea/reabilitarea fostei ferme agricole pentru a obtine
capacitate de productie mai mare printr-o tehnologie avansata in domeniul cresterii puilor la sol,
in conformitate cu normele nationale armonizate cu cele din Uniunea Europeana..
Investitia urmeaza a se realiza prin cofinantare din fondurile FEADR.
SITUATIA PROPUSA
Hala 1 – Solutiile de reabilitare si modernizare propuse :
-Adiacent axului B si intre axele 19 si 20 se amplaseaza o constructie noua pentru camera
tablourilor electrice si amenajarea accesului personalului in hala,cu dimensiunile in plan de 2,80
x 6,35 m
- Se desfiinteaza si se demoleaza toti peretii interiori de compartimentare creandu-se un
singur compartiment in hala.
- Intre axul 7 si 8 in urma demolarilor interiore se vor reface zonele de acoperis
deterioarate.
- Se inchid toate golurile de ferestre si de usi existente cu zidarie de caramida. Se vor
excecuta goluri tehnologice noi in peretii de inchidere.
- in toate traveile in peretii laterali se prevad cite un gol pentru aerisire si ventilatie .
- Peretii de inchidere existenti nu asigura confortul termic conform normelor in vigoare si
in consecinta la toti peretii de inchidere se aplica un placaj cu un termo-sistem realizat din spuma
poliuretanica protejata cu o vopsea rezistenta la UV.
- se refac pardoselile pe intreaga hala asigurandu-se pante minime de colectare a apelor la
spalarea acestora.
- Reabiltarea acoperisului se face inspectand vizual fiecare zona, inlocuind elementelor
din lemn care sunt degradate, si cele din metal care prezinta urme avansate de coroziune. Se vor
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
11
vopsi ignifug elementele din lemn. Invelitoarea existenta, atat cea metalica cat si cea din
azbociment ondulat, va fi termoizolata la exterior cu spuma poliuretanica cu grosimea de 3cm si
la interior cu grosimea de 2 cm.
- Acoperisul se finiseaza la interior cu placi termoizolante ignifuge care au rol si de tavan
fals, montate la fila interioara a tirantilor care sustin in prezent utilajele de furajare.
- Se repara tencuielile interioare si exterioare existente si se aplica o zugraveala in culori
de apa.
- Se refac trotuarele cu latimea de 1 m si panta 2%
Hala 2 – Solutiile de reabilitare si modernizare propuse :
- Peretii de inchidere existenti nu asigura confortul termic conform normelor in vigoare si
in consecinta la toti peretii de inchidere se aplica un placaj cu un termo-sistem realizat din spuma
poliuretanica protejata cu o vopsea rezistenta la UV.
- Se refac pardoselile pe intreaga hala asigurindu-se pante minime de colectare a apelor la
spalarea acestora.
- Se inchide golul de fereastra din ax A intre ax 24-25
- Se pastreaza golurile tehnologice existente
- Reabilitarea acoperisului se face inspectand vizual fiecare zona, inlocuind elementelor
din lemn care sunt degradate, si cele din metal care prezinta urme avansate de coroziune. Se vor
vopsi ignifug elementele din lemn. Invelitoarea existenta va fi termoizolata la exterior cu spuma
poliuretanica cu grosimea de 3cm si la interior cu grosimea de 2 cm.
- Acoperisul se finiseaza la interior cu placi termoizolante ignifuge care au rol si de tavan
fals, montate la fila interioara a tirantilor care sustin in prezent utilajele de furajare.
- Se repara tencuielile interioare si exterioare existente si se aplica o zugraveala in culori
de apa.
- Se refac trotuarele cu latimea de 1 m si panta 2%
- Usile de acces in hala vor fi coodonate dupa refacerea pardoselilor astfel incat sa se
asigure cotele minime de gabarit
Hala 3 – Solutiile de reabilitare si modernizare propuse :
- Se inchid toate golurile de ferestre si de usi existente cu zidarie de caramida. Se vor
excecuta goluri tehnologice noi in peretii de inchidere.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
12
- in toate traveile in peretii laterali se prevad cite un gol pentru aerisire si ventilatie.
- Peretii de inchidere existenti nu asigura confortul termic conform normelor in vigoare si
in consecinta la toti peretii de inchidere se aplica un placaj cu un termo-sistem realizat din spuma
poliuretanica protejata cu o vopsea rezistenta la UV.
- Se refac pardoselile pe intreaga hala asigurindu-se pante minime de colectare a apelor la
spalarea acestora.
- Reabilitarea acoperisului se face inspectand vizual fiecare zona, inlocuind elementelor
din lemn care sun degradate, si cele din metal care prezinta urme avansate de coroziune. Se vor
vopsi ignifug eementele din lemn. Invelitoarea existenta va fi termoizolata la exterior cu spuma
poliuretanica cu grosimea de 3cm si la interior cu grosimea de 2 cm.
- Acoperisul se finiseaza la interior cu placi termoizolante ignifuge care au rol si de tavan
fals, montate la fila interioara a tirantilor care sustin in prezent utilajele de furajare.
- Se repara tencuielile interioare si exterioare existente si se aplica o zugraveala in culori
de apa.
- Se refac trotuarele cu latimea de 1 m si panta 2%
Hala 4d – Aceasta hala se va demola deoarece se afla intr-o stare avansata de degradare.
Hala de productie nr. 4 va fi construita pe structura metalica, inchisa cu panouri
termozolante si va avea dimensiuni in plan 13.88m x 110.50m. Suprafata utila va fi de 1481.16
mp, si suprafata construita va fi de 1533.74 mp.
Aceasta hala va fi detaliata dupa proiectare.
Hala 5 – Solutiile de reabilitare si modernizare propuse :
- Se inchid toate golurile de ferestre si de usi existente cu zidarie de caramida. Se vor
excecuta goluri tehnologice noi in peretii de inchidere.
- in toate traveile in peretii laterali se prevad cite un gol pentr aerisire si ventilatie.
- Peretii de inchidere existenti nu asigura confortul termic conform normelor in vigoare si
in consecinta la toti peretii de inchidere se aplica un placaj cu un termo-sistem realizat din spuma
poliuretanica protejata cu o vopsea rezistenta la UV.
- Se refac pardoselile pe intreaga hala asigurindu-se pante minime de colectare a apelor la
spalarea acestora.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
13
- Reabilitarea acoperisului se face inspectand vizual fiecare zona, inlocuind elementelor
din lemn care sun degradate, si cele din metal care prezinta urme avansate de coroziune. Se vor
vopsi ignifug elementele din lemn. Invelitoarea existenta va fi termoizolata la exterior cu spuma
poliuretanica cu grosimea de 3cm si la interior cu grosimea de 2 cm.
- Acoperisul se finiseaza la interior cu placi termoizolante ignifuge care au rol si de tavan
fals, montate la fila interioara a tirantilor care sustin in prezent utilajele de furajare.
- Se repara tencuielile interioare si exterioare existente si se aplica o zugraveala in culori
de apa.
- Se refac trotuarele cu latimea de 1 m si panta 2%
Hala 6 – Solutiile de reabilitare si modernizare propuse :
- Magazia din ax 1-2 se demoleaza deoarece se afla intr-o stare avansata de degradare.
- In locul magaziei se va construi in continuarea halei existente (ax A-C) o hala pe
structura metalica inchisa cu panouri termoizolante atat in zona peretilor cat si a acoperisului.
- Peretele de fronton din ax 2 se demoleaza pentru a creea un singur compartiment format
din hal nou construita si cea existenta.
- Se inchid toate golurile de ferestre si de usi existente cu zidarie de caramida. Se vor
excecuta goluri tehnologice noi in peretii de inchidere.
- in toate traveile in peretii laterali se prevad cite un gol pentru aerisire si ventilatie.
- Peretii de inchidere existenti nu asigura confortul termic conform normelor in vigoare si
in consecinta la toti peretii de inchidere se aplica un placaj cu un termo-sistem realizat din spuma
poliuretanica protejata cu o vopsea rezistenta la UV.
- Se refac pardoselile pe intreaga hala asigurindu-se pante minime de colectare a apelor la
spalarea acestora.
- Reabilitarea acoperisului se face inspectand vizual fiecare zona, inlocuind elementelor
din lemn care sun degradate, si cele din metal care prezinta urme avansate de coroziune. Se vor
vopsi ignifug elementele din lemn. Invelitoarea existenta va fi termoizolata la exterior cu spuma
poliuretanica cu grosimea de 3cm si la interior cu grosimea de 2 cm.
- Acoperisul se finiseaza la interior cu placi termoizolante ignifuge care au rol si de tavan
fals, montate la fila interioara a tirantilor care sustin in prezent utilajele de furajare.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
14
- Se repara tencuielile interioare si exterioare existente si se aplica o zugraveala in culori
de apa.
- Se refac trotuarele cu latimea de 1 m si panta 2%
Halele 7d, 8d, 9d si 10d – Aceste hale se vor demola deoarece se afla intr-o stare avansata
de degradare.
Halele de productie vor fi construite pe structura metalica, inchise cu panouri
termozolante si vor avea dimensiuni in plan 13.88m x 110.50m. Suprafata utila va fi de 1481.16
mp/hala, si suprafata construita va fi de 1533.74 mp/hala.
Noile hale de productie 7, 8, 9 si 10 vor avea o alta amplasare decat cea initiala,
conform planului de situatie modificat.
Constructii anexa aferente halelor de crestere pui, existente ce nu necesita amenajari
substantiale :
Put forat – exista un foraj de adancime H=100m, Qcaptat=6,5 l/s echipat cu o electropompa
submersibila tipHEBE Q=20 mc/h ,n=3000 rot/min,p=10kw,H-55 Mca, dar pentru asigurarea
necesarului de apa se va mai executa inca unul dupa intocmirea documentelor si avizelor
necesare de o firma specializata. Acesta va fi echipat cu electropompe submersibile si pompe
hidrofor in vederea asigurarii debitelor de apa necesare functionarii obiectivului.
Inel apa - se va reface inelul de apa asigurandu-se numarul necesar de hidranti si debitul de apa
stabilit in masurile de prevenire si stingere a incendiilor
Bazin de retentie – se va construi un bazin de retentie ape uzate in care sa se acumuleze apa
utilizata in intreaga ferma. Acesta va prelua printr-o retea de canalizare apele tehnologice si cele
pluviale de la platforma de gunoi De aici apa va fi trecuta printr-o statie de epurare si evacuata in
canalul de desecare CP11-5 al A.N.I.F –Sucursala Teritoriala Arges Buzau –Unitatea de
administrare Buzau.
Filtru sanitar – constructie existenta, parter, a carei functiune se pastreaza, urmand a fi utilizata
de catre personalul productiv aferent fermei.. Se vor face lucrari de termoizolare, schimbare
tamplarie, finisaje interioare si exterioare, lucrari la reteaua sanitara si electrica.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
15
Cladire posturi de transformare si distributie energie electrica – Constructie pe structura
rectangulara din B.A. cu pereti exteriori din BCA, desfasurata pe Parter. Cladirea va fi
tehnologica, avand rolul de a adaposti echipamentele de preluare/distributie a energiei electrice
din incinta. Postul TRAFO precum si grupul electrogen incluse in proiect sunt dotări făra de care
o unitate zootehnică nu poate funcŃiona. ImportanŃa grupului electrogen rezidă din faptul că
intreaga tehnologie de crestere si exploatare a păsărilor funcŃionează pe bază de curent electric.
Astfel, in cazul in care reŃeaua electrică existentă se intrerupe din diverse cauze, numai existenŃa
unei surse alternative pentru furnizarea energiei electruce (grupul electrogen) va putea Ńine
instalaŃiile in funcŃiune. In lipsa acestuia există riscul unor pierderi enorme de efective, foarte
rapid, mai ales prin sufocare intrucat instalaŃia de ventilaŃie nu funcŃionează.
Depozit asternut paie – Va avea o structura metalica cu platforma betonata cu suprafata
construita 529.25 mp si suprafata utila de 504.00 mp. Aceasta hala va fi detaliata dupa
proiectare.
Platforma de gunoi –Suprafata construita a platformei va fi de 620.50mp si suprafata utila de
602.25 mp inchisa perimetral cu un zid avand inaltimea de 2,00 m.Gunoiul va putea fi depus si
ridicat avand acces din doua directii. Platforma de deseuri va fi betonata , prevazuta cu rigole
.Platforma va asigura capacitatea de stocare pentru minim 6 luni.
Gospodaria de apa va fi realizata dintr-o structura metalica capabila sa asigure necesarul de apa
intangibila.
Aleile si platformele betonate interioare vor fi realizate din beton rutier conform normativului
NE 014 -03. Drumurile vor fi marcate conform legislatiei rutiere din Romania. Drumurile din
incinta fermei seimpart in 2 categorii: drumuri noi create care sa asigure accesul la constructiile
noi si drumuri existente in incinta, care vor fi reparate.
Alimentarea cu carburanti, intretinerea si repararea autovehiculelor si a altor utilaje de
transport nu se realizeaza pe amplasament. In consecinta, ferma nu detine depozit propriu de
carburanti si nici atelier mecanic.
In cadrul filtrului sanitar va fi montata o centrală termică murala cu tiraj fortat cu puterea
nominala instalata de 30 kW care va produce apa calda si agent termic.
Caracteristici dimensionale ale constructiilor:
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
16
Suprafata construita hale pentru reabilitare: Sc = 3 313.94 mp
Suprafata construita hale pentru demolare: Sc = 2 539.43 mp
Suprafata construita hale productie noi: Sc = 7 418.35 mp
Suprafata constructii anexe : Sc = 1 536.15 mp
Suprafata constructii anexe existente : Sc = 277.40 mp
Suprafata constructii anexe noi : Sc = 1 258.75 mp
Arie utila totala Hale productie Su = 10 123.50 mp
Arie utila totala Hale productie existente Su = 3 047.72 mp
Arie utila totala Hale productie noi Su = 7 075.78 mp
Suprafata desfasurata : Sc = 11 659.65 mp
Suprafata desfasurata hale: Sd = 10 123.50 mp
Suprafata desfasurata constructii anexe : Sd = 1 536.15 mp
Regimul de inaltime al constructiei : Parter
Locuri parcare parter-exterior 5 masini
In urma realizarii investitiei , ferma de pasari existenta va fi dotata cu utilaje performante
in conformitate cu standarde europene si care vor corespunde cerintelor legislative sanitare si de
protectia mediului in vigoare.Aceste utilaje vor asigura hranirea, adaparea si microclimatul
necesar cresterii puilor de carne.
Capacitatea de productie a fermei in prezent este de 55000 capete /serie , urmand ca
aceasta capacitate sa ajunga la 202.500 capete/serie-7 serii/an , la finalul implementarii
proiectului.Dupa fiecare ciclu de crestere halele vor fi complet golite , spalate si igienizate
.Durata perioadei de vid sanitar este de aproximativ 14 zile.
Activitatea de crestere se va desfasura 365 zile/an 24 ore/zi.
Puii de carne vor fi crescuti de la o zi pana la 38 zile , cand se vor livra catre abatoare.
Cresterea puilor se va realize in cele 10 hale cu o suprafata utila de 10.123,50 mp.Fiecare
hala va avea o incapere de crestere deservita de un hol de acces in care sunt montate instalatiile
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
17
de control electronic pentru masurarea temperaturii, pornirea sistemului de ventilatie , sistemului
de incalzire a aerului cand este cazul.
In toate halele vor exista :
- cate 3 linii de hranire dispuse in lungul halei pe care vor fi montate hranitori , o
hranitoare pentru 70 de pasari;
- buncar de depozitare a furajului cu umplere pneumatica si mecanica;Acesta va alimenta
un transportor cu spira catre buncarele din hala;
- sistem de adapare compus din patru linii echipate cu picuratori tip lubing cu cupita
recuperatoare , asigurand 10 pasari la o adapatoare.Alimentatorul de apa va fi dotat cu un
contor apa si un medicator care asigura doze de medicament pentru pui corespunzator
varstei
Incalzirea halelor se va realiza cu generatoare cu aer cald alimentate cu GPL cu ardere
integrala, cu un consum de 6,1 mc/h astfel:
- halele noi 7,8,9,10:4 aeroterme cu GPL , 2 randuri radiante G12 cu 22 buc
- halele 3,4,5 : 2 aeroterme cu GPL , 1 rand radiante G12 cu 6 buc
- hala 1 :1 aeroterma cu GPL , 1 rand radiante G12 cu 6 buc
- hala 2 : 1 aeroterma cu GPL , 1 rand radiante G12 cu 6 buc
- hala 6 : 2 aeroterme cu GPL , 1 rand radiante G12 cu 7 buc
Admisia aerului va fi asigurata printr-un sistem de clapeti admisie amplasati pe una din
lateralele halei, volumul de aer reglandu-se prin ajustarea deschiderii clapetilor;
Ventilatia va fi asigurata de un sistem de ventilatoare astfel:
- halele noi 7,8,9,10:9 ventilatoare cu capacitate de 38500 mc/h dispuse frontal spate , un
ventilator cu capacitatea de 18900 mc/h dispus frontal spate, 6 ventilatoare cu turatie
variabila cu capacitate 12000 mc/h dispuse in coama;
- halele 3,4,5: 5 ventilatoare cu capacitate de 38500 mc/h dispuse frontal spate , un
ventilator cu capacitatea de 18900 mc/h dispus frontal spate, 3 ventilatoare cu turatie
variabila cu capacitate 12000 mc/h dispuse in coama;
- hala 1 : 7 ventilatoare cu capacitate de 38500 mc/h dispuse frontal spate , 3 ventilatoare
cu turatie variabila cu capacitate 12000 mc/h dispuse in coama;
- hala 2 : 7 ventilatoare cu capacitate de 38500 mc/h dispuse frontal spate , 3 ventilatoare
cu turatie variabila cu capacitate 12000 mc/h dispuse in coama;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
18
- hala 6: 9 ventilatoare cu capacitate de 38500 mc/h dispuse frontal spate , 3 ventilatoare cu
turatie variabila cu capacitate 12000 mc/h dispuse in coama.
Sistemul de asigurare microclimat va fi controlat de un calculator dotat cu senzori de
umiditate, presiune, temperatura pentru a se asigura climatul optim pentru pui pe intreg parcursul
unui ciclu 0-38 zile.
Pe perioada foarte calda racirea va fi asigurata printr-o pompa de inalta presiune 100 atm si
capacitate 1200 l/h.Prin intermediul unor duze aceasta suprayaza apa in pulbere fina la o
temperature de 18 gr.C asigurand o scadere a temperaturii de pana la 8-19 gr.C.Totodata acest
sistem de sprayere va asigura si diminuarea cantitatii de pulberi in suspensie din aer.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
19
Tehnici BAT privind adapostirea si furajarea pasarilor, cuprinse in documentele de referinta
Tehnici de adapostire si furajare a pasarilor prevazute in proiect
Adapostirea pasarilor conform recomandarilor documentului de referinta BREF
Adapostirea traditionala pentru productia intensa a puilor de ingrasare este o constructie simpla inchisa de beton sau lemn cu lumina naturala sau fara ferestre cu sistem de iluminare, izolat termic si cu ventilatie fortata. Cladirile sunt de asemenea utilizate fiind contruite cu cu pereti laterali deschisi (ferestrele cu perdele de tip jaluzea); ventilatie fortata (principiul presiunii negative) este aplicat prin suflante si supape de intrare a aerului. Puii de ingrasat sunt tinuti pe strat absorbant (de obicei paie normal taiate, insa se utilizeaza si talaj sau hartie maruntatita). Puii de ingrasare sunt tinuti de obicei la o densitate de 18 la 24 pasari per m2
iar adaposturile pot creste intre 20000 si 40000 pasari. Noua legislatie pentru protectia animalelor tinde sa limiteze densitatea de crestere a puilor de ingrasare. Pentru a reduce emisiile de amoniac din adapost, trebuie evitat patul absorbant umed. Din acest motiv a fost proiectata o noua tehnica de adapost (sistem VEA) unde atentia s-a acordat unei izolatii a cladirii, sistemului de adapare (pentru a preveni scurgerile) si aplicarii talajului / pulberilor din rindeluire. Oricum, emisiile au fost aratate a fi egale cu cele din sistemul traditional de adapostire. Decizia asupra BAT a fost aceea ca BAT pentru sistemele de adapost pentru puii de ingrasare este considerat: adaposturile ventilate natural cu podea acoperita total cu pat absorbant si echipat cu sisteme de adapare fara scurgeri • adaposturile bine izolate ventilate cu suflante acoperite complet cu pat absorbent si echipate cu sisteme de adapare fara scurgeri (sistem VEA). Unele sisteme noi dezvoltate au un sistem de uscare fortat care sufla aer printr-un strat al absorbantului, uscandu-l. Reducerea emisiilor de amoniac este considerabila (83 – 94 % reduceri in comparatie cu sistemul traditional de adapostire), insa acestea sunt scumpe si indica o crestere a consumului de energie si au niveluri ridicate de pulberi. Oricum, daca acestea deja s-au instalat, se vor considera BAT. Aceste tehnici sunt: • o podea perforate cu sistem de uscare cu aer fortat
Sistemul de adapostire propus prin proiect
Societatea a adoptat tehnologia de crestere la sol pe asternut permanent de resturi vegetale.Cresterea puilor se va realize in 10 hale prevazute cu sistem de iluminare si cu ventilatie fortata..Vor fi crescute un numar de 202.500 capete/serie in 10 hale cu o suprafata utile de 10123,5 mp, de unde rezulta o densitate de 20 pasari/mp. Creşterea puilor destinaŃi producŃiei de carne, pe toata perioada de viaŃă, până la livrare, se face în sistem intensiv, la sol, pe aşternut permanent. Aşternutul este format din paie foarte curate, în cantitate şi grosime variabilă, în funcŃie de anotimp. Astfel, vara grosimea aşternutului este de 7 cm iar în timpul iernii este de 10 cm.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
20
• o podea supraetajat cu sistem de uscare cu aer fortat • un sistem supraetajat cu parti mobile ale custii si uscare forta a gunoiului. In mod normal exista un sistem de intazire a aerului in casele puilor de ingrasare. Acesta poate fi “sistemul combi”, care incalzeste podeaua si substantele (precum absorbantul) pe deasupra. Sistemul consta intr-o pompa de incalzire, un dispozitiv subteran de depozitare format din tuburi, si un strat de benzi izolate si perforate (spatiul intermediar la fiecare 4 cm) 2-4 metri sub podea. Sistemul utilizeaza doua cicluri de apa: unul servind adapostul si celalalt fiind ca un depozit subteran. Ambele cicluri sunt inchise si conectate printr-o pompa de incalzire. In hala puilor de ingrasare, benzile perforate sunt situate intr-un strat izolat de sub podeaua de beton (10 -12 cm). In functie de temperatura apei care curge prin benzi, podeaua si absorbantul vor fi fie incalzite fie racite. Acest sistem combi, de asemenea propus ca tehnica de reducere a energiei, este un BAT conditional. Poate fi aplicat daca conditiile locale permit, de ex. daca conditiile solului permit instalarea depozitelor subterane apropiate in vederea circularii apei. Sistemul este aplicat doar in Olanda si Germania, la o adancime de 2 – 4 metri. Nu se cunoaste inca daca acest sistem lucreaza la fel de bine in locatiile in care inghetul este mai indelungat si mai aspru si penetreaza solul sau unde climatul este mult mai cald si capacitatea de racire a solului poate sa fie insuficienta.
Controlul climatului la cresterea de pasari Pentru toate speciile de pasari, sistemele sunt astfel echipate pentru a mentine climatul interior. Dar pentru gainile de carne controlul climatului a fost studiat in mod deosebit. Factorii importanti pentru climat sunt : • Temperatura aerului • Compozitia si viteza aerului la nivelul animalelor • Intensitatea luminii • Concentartia de praf • Densitatea • Izolatia cladirii
Controlul climatului propus in proiect
Aerul viciat este exhaustat de ventilatoare, iar admisia aerului proaspat se face datorita depresiunii create. Clapetele de admisie prevazute cu un sistem individual de directionare a aerului sunt actionate de un servomotor comandat de calculatorul de climatizare. Acelasi calculator asigura ventilatia si sistemul de umidificare a aerului cu ajutorul unor senzori de umiditate,presiune,temperature. Pentru perioada foarte calda (calduri extreme) racirea este asigurata printr-o pompa de inalta presiune 100 atm si o capacitate de 1200 l/ora. Prin intermediul unor duze aceasta sprayaza apa in pulbere fina la o
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
21
Ajustarile se fac in general prin controlarea temperaturii, ventilatiei si iluminatului. Standardele de sanatate si nivelele de productie impun conditii pentru climatul halelor de pasari.
temp de aprox 18 °C, asigurand o scadere a temperaturii din hala la pana la 8-10 °C . De asemeni acest sistem de racire va diminua si cantitatea de praf in suspensie din aerul eliminat. Elementele de ventilatie se amplaseaza in peretii halei.
Controlul temperaturii si ventilatia Controlul temperaturii : temperatura in halele de pasari se tine sub control cu ajutorul urmatoarelor tehnici : • Izolarea peretilor • Incalzire locala (sistemele cu culcusuri) sau a spatiului • Incalzire directa ( incalzitoare cu gaz , cu infrarosii, aeroterme) • Incalzire indirecta (centrale de incalzire) • Racire prin stropirea acoperisului ( vara sau in climate calde) Podelele sunt in general din beton si nu sunt prea bine izolate. Uneori se aplica izolarea partiala a podelelor (Finlanda) . Exista o pierdere potentiala a caldurii din hala prin radiatii in solul de dedesubt, dar este mica si nu s-a constatat ca afecteaza productia. Incalzirea se face uneori prin recircularea aerului, care de asemenea se foloseste si pentru uscarea gainatului. La pasarile de carne, in general iarna, dar si pe perioada cat pasarile sunt mici, incalzirea este necesara. Capacitatea echipamentului de incalzire este functie de numarul de pasari din hala dar si de volumul halei. De exemplu, in Portugalia radiatoare pe gaz cu capacitatea de 6.000 kJ incalzesc 650 de pui mici / radiator si cu capacitatea de 12.500 kJ incalzesc 800 de pui mici. Miscarea este restrictionata cand pasarile sunt mici pentru a le tine aproape de clocitori. Ventilatia : productia de pasari poate folosi ventilatie natutala si/sau ventilatie fortata functie de conditiile de clima si de necesitatile pasarilor. Cladirea poate fi construita astfel incat fluxul de aer sa circule transversal sau longitudinal in hala sau prin deschizaturi in acoperis in jos spre custi. In ambele cazuri – ventilatie naturala sau fortata – directia predominanta a vantului poate influenta pozitionarea cladirii, atat pentru a permite controlul fluxului de aer cat si pentru a reduce emisiile in zonele sensibile din jurul fermei. Acolo unde aerul de afara este rece, se pot instala echipamente de incalzire pentru mentinerea
Controlul temperaturii Pentru controlul temperaturii se vor izola peretii si tavanul halei Asigurarea microclimatului optim se realizează printr-un sistem computerizat care comandă pornirea si oprirea automată a ventilatoarelor si a admisiilor de aer laterale, inclusiv in condiŃii de turaŃie variabilă si geometrie diferenŃiată a paletelor, adaptată după
viteza acestora.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
22
temperaturii interioare la nivelul cerut. Ventilatia este importanta pentru sanatatea pasarilor si de aceea poate influenta productia. Se aplica atunci cand este necesara racorirea aerului si mentinerea compozitiei acestuia la nivelele cerute. Sistemele de ventilatie se impart in sisteme naturale si sisteme mecanice. Sistemul natural consta in deschideri pe coama acoperisului. Marimea minima pentru evacuare este de 2.5 cm2/m3 volum hala si pentru aspiratie aer este de 2.5 cm2/m3 volum hala pe fiecare parte a cladirii. La ventilatia naturala este important ca constructia halei sa permita ventilatia. Daca marimea si inaltimea halei nu sunt stabilite corect, ventilatia poate fi insuficienta si pot apare mirosuri puternice in hala. Sistemul mecanic opereaza pe baza presiunii negative si aspiratia este de 2 cm2/m3 volum hala . Sistemul este mai scump dar permite un control mai bun al climatului din interior. Se aplica diferite modele : • Ventilatie in acoperis • Ventilatie paralela • Ventilatie laterala Pentru pasarile de carne, in general, se foloseste o capacitate de ventilatie de 3.6 m3/ kg. in viu . Viteza aerului la nivelul pasarilor variaza cu temperatura si este in general intre 0.1 si 0.3 m/s. Capacitatea de ventilatie se modifica functie de temperatura de afara si umiditatea relativa (RH), dar si functie de varsta si greutatea pasarilor (necesarul de CO2, apa si caldura). Relatia dintre ventilatia necesara si diversele variabile este : la o temperatura exterioara de 15 °C si RH de 60% ventilatia este determinata de echilibrarea CO2 in primele 3 zile, de ehilibrarea apei in perioada de pana la 28 de zile si dupa aceea de caldura. La temperaturi exterioare mai joase, echilibrul de CO2 si de apa devine mai important. Pentru o temperatura de 15°C, echilibrul caldurii devine mai important in combinatie cu un RH scazut si pasari mai grele. S-a concluzionat ca ventilatia minima necesara pentru pasari de carne este de 1 m3/ kg. in viu Iluminarea Halele de pasari pot folosi numai lumina artificiala sau pot folosi si
Iluminarea Se va folosi un sistem de iluminat artificial, prevazut cu becuri
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
23
lumina naturala. Iluminatul este de asemenea important in cresterea pasarilor. Sunt aplicate diferite scheme de iluminare cu alternari ale
perioadelor de lumina si intuneric.
economice, un sistem de ridicare in tavan a sistemului de iluminat si un mecanism de reglare a intensitatii luminoase. In prima perioada de viata (prima săptămână) intensitatea luminii trebuie sa fie mare, in jur de 20 lux/ mp, pentru ca puii sa depisteze uşor sursa de hrănire si adăpare. Programul de iluminat al halelor are influenta asupra dezvoltării puilor de carne. Astfel programul de lumina va fi : - primele doua saptamani : 1 ora intuneric ; 23 de ore lumina - saptamana 3-6 : 4 ore intuneric, 20 ore de lumina.
Utilizarea apei: Pentru toate speciile de pasari, apa trebuie sa fie disponibila fara restrictii. Tehnicile care aplicau restrictii de apa nu mai sunt permise din grija fata de nivelul de trai al pasarilor. Proiectarea si controlul sistemelor de baut se face astfel incat acestea sa aduca tot timpul suficienta apa si sa previna risipirea apei si umezirea gainatului. Exista trei sisteme de baza : • Tasnitori • De capacitate mare (80-90 ml./min) • De capacitate mica (30-50 ml./min) • Rotunde • Jgheaburi de apa Tasnitorile sunt de mai multe tipuri. In mod obisnuit sunt facute dintr-o combinatie de plastic si otel. Tasnitorile sunt plasate dedesubtul conducte de alimentare cu apa. Cele de capacitate mare au avantajul ca animalul primeste repede cantitatea de apa necesara, dar exista dezavantajul ca apar scurgeri de apa in timp ce acesta bea. Pentru a capta aceste scurgeri, se monteaza cupe mici sub tasnitori. Cele de capacitate mica nu au probleme cu scurgerile, dar animalul are nevoie de mai mult timp ca sa-si ia cantitatea necesara de apa. In sistemul pe podea, sistemul cu tasnitori poate fi instalat astfel incat sa poate fi ridicat (pentru curatenie). Acesta lucreaza la presiune scazuta. Are instalat un sistem de control al presiunii la fiecare inceput de conducta si un aparat de masura pentru consum. Sistemele rotunde sunt facute din plastic tare si au diferite forme functie
Utilizarea apei propusa in proiect Sistemul de adapare este compus din 4 linii de adapare echipate cu picuratori tip lubing cu cupita recuperatoare, asigurand 10 pasari la o adapatoare. Alimentatorul de apa este dotat cu un contor apa si un medicator care asigura doze de medicamente pt. pui corespunzatoare varstei. Adăpătorile asigură permanent apa proaspătă adecvată, temperatura apei fiind cuprinsă între 18 – 20 grade, în primele 5 zile. DistanŃa maximă pe care o parcurge un pui până la adăpători nu trebuie să depăşească 2m. Cantitatea de apă necesară puilor pentru carne, este mai mare cu 50% decât cantitatea de nutreŃuri consumată zilnic, la temperaturi tehnologice, controlate ale aerului. În cazul în care temperatura din hală scade, nevoile de apa scad, până la un coeficient de 1,2 – 1,4 % din cantitatea de nutreŃuri consumată de către pui, iar dacă temperatura mediului creşte la 28 – 30 0 C, consumul de apă creşte, la de două ori volumul nutreŃurilor concentrate consumate.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
24
de tipul de pasari sau de sistemul de crestere aplicat. De obicei sunt atasate la o linie mobila care se poate ridica. Lucreaza la presiune scazuta si sunt usor de reglat. Jgheaburile sunt plasate pe sau sub conducta de apa. Sunt de doua tipuri, unele care aduc apa in cupe automat sau unele care aduc apa atunci cand este atinsa o banda de metal. In sistemele de cresterea a puilor de carne, punctele de baut apa sunt instalate in mai multe locuri. De obicei de foloseste si sistemul cu tasnitori si cel rotund. Acesta din urma permite fiecarei pasari sa aiba acces usor la apa si are o risipire scazuta a apei pentru a preveni udarea materialului de pe jos. Cu cupe, 40 de pasari pot bea si cu tasnitori cu
12-15 pasari per tasnitoare. Energia BAT este de a reduce energia prin: izolarea cladirilor in regiunile reci; optimizarea conceptului de ventilare pentru a realiza o temperatura optima vara si iarna; inspectia permanenta si curatarea sistemelor de ventilare; aplicarea iluminarii cu consum energetic scazut
Energia, conform proiectului Reducerea consumului energetic se realizeaza prin: izolarea cladirilor; optimizarea conceptului de ventilare pentru a realiza o temperatura optima vara si iarna; inspectia permanenta si curatarea sistemelor de ventilare; aplicarea iluminarii cu consum energetic scazut.
Depozitarea dejectiilor BAT inseamna instalatie de stocare cu capacitate suficienta pentru perioadele cand dejectiile nu se pot aplica pe teren. Dejectiile de pasare uscate vor fi depozitate intr-o unitate cu podea impermeabilizata si cu ventilatie suficienta. Depozitul poate fi echipat cu pereti laterali pentru a preveni imprastierea materialului sau a apei de ploaie. Platforma este conectata la un rezervor efluent pentru a stoca separat portiunea de lichid. Rezervorul poate fi golit in mod regulat sau continutul poate fi mutat intr-un depozit de slam de gunoi Pentru depozitarea temporara pe camp a dejectiilor aceasta se va face departe de receptorii sensibili (vecini, cursuri de apa, drenaje ale campului)
Depozitarea dejectiilor conform proiectului Depozitarea dejectiilor se va face pe o platforma, care va fi reamenajata: construire pereti laterali, acoperire, bazin de colectare a scurgerilor lichide. Capacitatea bazinului va asigura depozitarea dejectiilor in perioada cand acestea nu pot fi imprastiate pe camp.
Hranirea pasarilor conform documentelor de referinta Calitatea hranei administrata pasarilor determina calitatea produselor obtinute. Hrana, care poate fi preparata in instalatii amplasate in ferma sau care
Hranirea pasarilor propusa prin proiect AlimentaŃia puilor pe toata perioada de creştere se face cu furaj echilibrat fabricat după reŃete optimizate conform cerinŃelor puilor de carne.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
25
poate fi adusa de la unitati situate in afara perimetrului fermei, este depozitata in silozuri adiacente halelor de crestere a pasarilor. Formula nutritionala este foarte importanta atat din punct de vedere al nivelului de productie, al calitatii impuse pentru carnea de pasare, cat si pentru asigurarea nivelului energetic si a nutrientilor esentiali (amino-acizi, minerale, vitamine) vietii pasarilor. Atat formula nutritionala de baza, cat si substantele aditionale utilizate sunt reglementate la nivel european. Pentru fiecare aditiv este specificat dozajul maxim, speciile pentru care este aplicabil, varsta propice administrarii, perioada de administrare si de observatie. Compozitia hranei pasarilor difera de la o tara membra la alta, dar in principiu este o mixtura care are in compozitie: - cereale si reziduuri de cereale - seminte si reziduuri de seminte - boabe de soia si legume - bulbi, tuberculi si radacini - produse de origine animala (faina de peste, faina de carne sau de oase, produse lactate) In alimentatia pasarilor pot fi introduse din diverse motive si alte elemente. Acestea sunt elemente care: – adaugate in cantitati mici, pot avea efecte pozitive asupra cresterii in greutate, prin cresterea ratei de conversie a hranei. Altele, de exemplu antibioticele, pot avea efecte in combaterea unor categorii riscante de flora intestinala; In unele tari membre utilizarea antibioticelor in hrana este o problema controversata; - sporesc calitatea carnii (vitaminele), imbunatatesc posibilitatile de prelucrare a hranei (de exemplu permit fabricarea hranei sub forma de granule), influenteaza continutul de proteine al hranei. Toate speciile de pasari au nevoie ca hrana sa fie suficient de bogata in amino-acizi. Fosforul este important pentru fixarea calciului in oase. Alte minerale si elemente pot fi mai mult sau mai putin controlate la prepararea hranei (de exemplu Na, K, Cl, F, Fe, Cu, Mn, Se, Zn). In hrana pot fi adaugati amino-acizi care nu pot fi asigurati de metabolismul pasarilor. In mod uzual nu sunt adaugate si alte elemente,
ReŃetele de furajare, care se vor fabrica in funcŃie de vârsta puilor, vor cuprinde in amestec cereale, şroturi proteice , premix vitamino-mineral si alŃi aditivi furajeri, astfel incit sa se realizeze un spor mediu de 50 g/zi furajata. Media de consum de furaje pe serie/cap de pui este de 3,6 kg la livrare, respectiv 1,8 kg furaj pentru 1 kg carne in viu. EvoluŃia greutăŃii corporale si a compoziŃiei chimice a puilor broiler, in special in funcŃie de vârsta, conform unui calcul matematic are loc o creştere treptata a sporului de greutate bazat pe un spor proteic, care atinge maximum la vârsta de 42 de zile. Furajarea se face la discreŃie, în tăviŃe, norma fiind de o tăviŃă sau un cofraj dublu la 100 de pui în prima săptămână. Administrarea furajului se face în strat subŃire pentru a fi consumat în maxim 4 ore de la administrare (pentru a preveni alterarea). Începând cu a doua săptămână se trece la furajarea cu utilaj specific creşterii la sol, la discreŃie. ÎnălŃimea tăviŃelor de furajare este în funcŃie de vârsta şi ritmul de creştere, raportându-se la nivelul umărului puiului. Frontul de furajare şi adăpare este foarte important pentru obŃinerea de rezultate bune în creşterea puilor broiler. În urma modernizării halelor de creştere a puilor de carne se va achiziŃiona o instalaŃie automata atât de furajare cât şi de adăpare, astfel vor exista conducte de transport al furajelor în lungul halelor de creştere care vor alimenta tăviŃele hrănitoarelor automat pe măsură ce cantitatea de furaje din tăvile de furajare scade. În ceea ce priveşte adăparea, aceasta se realizează cu picurătoare care sunt puse în funcŃiune la atingerea de către ciocul păsării acestora, sistemul de alimentare a dispozitivelor se face printr-un sistem de Ńevi de distribuŃie a apei în lungul halei. Pentru a se asigura adăparea tuturor păsărilor se va amplasa pe conducta de apă un picurător la 12 pui. Frontul de furajare trebuie calculat pentru o încărcătura de 75 pui/tăviŃă. In funcŃie de aceste date se alege numărul de hrănitoare ce se vor amplasa în lungul tubului de transport furaje. Furajele combinate vor fi aduse de la F.N.C. şi se vor depozita în buncărele de la capetele halelor; descărcarea se realizează mecanic.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
26
daca acestea sunt deja suficiente in hrana, asa cum rezulta ea prin
mixarea elementelor de baza. Exceptie fac vitaminele, care nu sunt produse de procesele metabolice ale animalelor (sau sunt produse in cantitati insuficiente) si care sunt adaugate in hrana zilnica a animalelor. Cel mai adesea vitaminele sunt livrate in amestec cu diferite minerale. Hrana administrata pasarilor difera in functie de varsta acestora si de specie. Cele mai intalnite sisteme de hranire sunt: -sisteme de hranire cu lant -sisteme de hranire cu ax melcatsisteme de hranire cu tavi -sisteme de hranire cu buncare mobile Tehnici pentru utilizarea eficienta a apei O reducere a consumului de apa la ferme poate fi realizata reducand pierderile prin scurgere cand se adapa animalele si reducand toate celelalte utilizari nu neaparat legate de necesitatile nutritionale. Utilizarea rationala a apei poate fi considerata a fi o parte a unei bune practici si poate cuprinde urmatoarele actiuni: * curatirea adaposturilor pentru animale si echipamentelor cu curatitoare de inalta presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot de animale. Cu toate acestea este important a se gasi un echilibru in ceea ce priveste curatenia si utilizand cat mai putina apa * calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin scurgere * tinerea de inregistrari referitor la consumul de apa prin folosirea contoarelor de apa * detectarea si repararea scurgerilor * colectarea separata a apei de ploaie si utilizarea ei pentru curatire.
Tehnici pentru utilizarea eficienta a apei in instalatie O reducere a consumului de apa la ferme poate fi realizata reducand pierderile prin scurgere cand se adapa animalele si reducand toate celelalte utilizari nu neaparat legate de necesitatile nutritionale. Utilizarea rationala a apei poate fi considerata a fi o parte a unei bune practici si poate cuprinde urmatoarele actiuni: * curatirea adaposturilor pentru animale si echipamentelor cu curatitoare de inalta presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot de animale. Cu toate acestea este important a se gasi un echilibru in ceea ce priveste curatenia si utilizand cat mai putina apa * calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin scurgere * tinerea de inregistrari referitor la consumul de apa prin folosirea contoarelor de apa * detectarea si repararea scurgerilor
Tehnici pentru reducerea emisiilor din adaposturi pentru pasari TradiŃional, păsările pentru carne sunt Ńinute în adăposturi cu duşumea complet aşternută Pentru motive legate de condiŃia animalului şi de scăderea emisiilor de amoniac, aşternutul umed trebuie să fie evitat. ConŃinutul de materie uscată din aşternut depinde pe: * sistemul de băut * lungimea perioadei de creştere
Tehnici pentru reducerea emisiilor din adaposturi pentru pasari prevazute in proiect - aplicarea unor retete de hranire care permit reducerea emisiilor de amoniac
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
27
* densitatea de populare * utilizarea izolaŃiei pentru duşumea. În Olanda a fost proiectată o nouă tehnică de adăpostire pentru evitarea sau scăderea aşternutului ud. În această soluŃie îmbunătăŃită (cunoscută ca sistemul VEA, abreviere olandeză pentru “ adăpost pentru păsări de carne cu emisie scăzută”) este acordată atenŃie izolaŃiei clădirii, sistemului de băut (pentru evitarea stropirii) şi aplicării de talaş/rumeguş. Cu toate acestea, măsurătorile precise arată de fapt că ambele sisteme, tradiŃional şi VEA au aceleaşi emisii de amoniac de 0.08 kg NH3 per loc pasăre de carne per an (NL). Nivelul de emisie de 0.08 kg NH3 per loc pasăre de carne per an este considerat ca nivelul de referinŃă. În Olanda, unde au fost dezvoltate un numărul de tehnicile, numai puŃine sisteme cu emisii reduse de amoniac sunt instalate la acest moment. Toate sistemele nou dezvoltate care sunt prezentate în această secŃiune provin din Olanda şi au un sistem de uscare forŃată care suflă aer printr-un strat compus din aşternut şi excremente Este evident că rata de ventilaŃie depinde de curentul natural de aer, de soluŃia constructivă a adăpostului şi că admisia precum şi evacuarea de
aer sunt cruciale. Consumul de energie (şi costurile) sunt mai scăzute decât la adăposturile ventilate cu ventilator.. Reducerea emisiilor din depozitul de dejectii solide Echiparea depozitelor cu drenari si conectandu-le pe acestea la groapa, permite colectarea fractiei de lichid si a apei din precipitatii. Este o practica comuna pentru fermieri a avea instalatii de depozitare pentru dejectiile solide, sa detina o capacitate suficienta pana cand se va face o alta tratare sau imprastiere. Capacitatea depinde de climat, care determina perioade in care aplicarea pe teren nu este posibila sau nu este permisa. Pentru a reduce mirosul este importanta locatia depozitului pe amplasamentul fermei si ar trebui sa aiba in vedere directia generala a vantului. Pozitia de preferat pentru depozit este la departare de obiectele sensibile din vecinatatea fermei, profitand si de avantajele create de barierele naturale precum copacii sau diferentele de inaltime. De
Ferma trebuie sa detina o capacitate suficienta pana cand se va face o imprastiere. Platforma de dejectii trebuie sa fie impermeabila si sa fie prevazuta cu drenaj a levigatului precum si racordata prin reteaua de canalizare la statia de epurare ape uzate.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
28
asemenea, peretii (lemnul, caramida sau betonul) pot fi utilizati pentru a imprejmui haldele de depozitare. Aceastia pot servi ca panouri anti-vant, cu deschiderea depozitului pe partea ferita de vant. Gainatul solid de la pasari trebuie sa fie depozitat uscat intr-o arie acoperita. In magaziile inchise se poate evita condensarea folosind o ventilare potrivita. Ar trebui prevenita reumectarea gainatului deoarece acest lucru ar duce la emiterea de mirosuri. Hangarele de depozitare a gainatului nu ar trebui construite foarte inalte pentru a permite piroliza sa apara in gainatul inmagazinat. Gramezile temporare de pe campuri vor fi amplasate la distante suficiente fata de cursurile apelor. In Finlanda, de exemplu, gramada trebuie sa fie la cel putin 100 metri de cursurile e apa, in principal canale sau fantani gospodaresti si 5 metri de canale (mici) . In UK, distantele aplicate sunt de 10 metri de cursurile de apa si 50 metri de izvoare, fantani, foraje sau alte surse utilizate in consumul uman . Pentru gramezile de pe camp facute anual in acelasi loc, pot fi de asemenea utilizate podele impermeabile. Unde exista soluri argiloase si se schimba locatia gramezilor, nu se preconizeaza nici o acumularea nociva de cantitati de nutriteni si nu trebuie luate masuri speciale la baza gramezii. Pentru a preveni intrarea apei in gramada de dejectii trebuie evitata acumularea apei din precipitatii la baza gramezii. Acoperirea gramezilor de dejectii se aplica de asemenea pentru a reduce apa provenita din precipitatii de la suprafata si evaporarea amoniacului (si a mirosurilor). Imprastierea pe teren a dejectiilor de pasari Directiva Nitratilor stabileste conditiile minime de aplicare a dejectiilor pe teren cu scopul de a furniza tuturor apelor un nivel general de protectie impotriva poluarii de la compusii de azot, si conditiile aditionale pentru a aplica dejectiile pe teren in zone vulnerabile. BAT se bazeaza pe respectarea tuturor actiunilor urmatoare: • aplicarea masurilor nutritionale • omogenizrea dejectiilor ce vor fi imprastiate in conditiile adecvate pentru teren si cereale • administrarea imprastierii dejectiilor pe teren utilizand tehnicile care
In aplicarea pe teren a dejectiilor se vor aplica bunele practice agricole
legiferate in tara noastra si armonizate cu cerintele UE.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
29
sunt BAT pentru imprastierea dejectiilor pe teren. BAT este de a minimiza emisiile de la dejectii in sol si panza freatica prin corelarea cantitatii de deseuri cu cerinte previzibile ale cerealeleor (azot si fosfor) Evaluarea numarului de animale fata de terenul disponibil. BAT ia in considerare caracteristicile terenului respective atunci cand se aplica dejectiile; in particular, conditiile solului, tipul solului si inclinatia, conditiile climatice, irigarea, precipitatiile, utilizarea terenului si practicile agricole inclusiv rotatia culturii de cereale. BAT este reducerea poluarii apei prin abordarea in special a urmatoarelor: • dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este: • saturat de apa • inundat • inghetat • acoperit cu zapada • dejectiile nu se vor aplica pe campuri aflate in panta • nu se vor aplica dejectii pe cursuri adiacent cursurilor de apa (se va lasa o fasie netratata de teren), si • imprastierea dejectiilor cat de aproape posibil inainte de cresterea maxima a cerealelor si cand are loc preluarea nutrientilor BAT este administrarea imprastierii dejectiilor pentru a reduce disturbarea prin miros, acolo unde vecinatatea e pasibila a fi deranjata, facand urmatoarele in special: • imprastierea in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamenii sunt acasa si evitand sfarsiturile de saptamana, sarbatorile oficiale si • luand in considerare directia vantului fata de casele vecinatatii.
Dejectiile pot fi tratate pentru a minimiza emisiile de miros care pot permite mai multa flexibilitate pentru identificarea amplasamentelor adecvate si a conditiilor atmosferice pentru aplicarea pe teren. Dejectiile de la pasari Dejectiile de la pasari au un continut mare de azot si de aceea este important sa se realizeaza o distributie omogena cu un grad reglat de aplicare. Referitor la aceasta, tipul de dispozitiv de imprastiere rotativ nu mai este considerat a aplicabil. Distribuitoarele universale si atasate sunt mult mai bune.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
30
BAT asupra imprastierii pe teren a dejectiilor de pasare solide – umede sau uscate – este integrarea intr-un interval de 12 ore. Integrarea poate fi facuta doar pe teren arabil care poate fi cultivat usor. Reducerea emisiilor realizabila este de 90%, insa aceasta este foarte specifica amplasamentului si serveste doar ca ilustrare a potentialului de reducere.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
31
1.5 Informatii privind productia realizata si resur sele folosite
PRODUCTIE RESURSE FOLOSITE
DENUMIRE CANTITATE
ANUALA
DENUMIRE CANTITATE
ANUALA
FURNIZORI
apa 18367,4 mc Sursa proprie
Energie
electrica
290000 kw SC
ELECTRICA
S.A FDEE
Buzau
GPL 200 mii l 10 rezervoare
GPL a cate
5000 l
Crestere pui carne 2552 t carne in viu
motorina 500 l Statii de
distributie
carburanti
1.6 Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele
chimice
In timpul executiei lucrarilor de constructii se vor utiliza :
• materiale de constructie (otel beton, panouri metalice, stalpi si grinzi metalice, material
lemnos, etc) ce vor fi depozitate pe toata perioada derularii constructiilor pe amplasament
• alte materiale (usi, ferestre) nu necesita depozitare , vor fi montate in momentul aducerii pe
amplasament
• si substante si preparate chimice care intra sub incidenta Legii 451/2001:
- substante si preparate inflamabile (combustibili)
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
32
- substante si preparate periculoase pentru mediu –substante si preparate care
folosite ar putea prezenta un risc imediat pentru mai multe componente de mediu:uleiuri
minerale, unsori industriale,produse petroliere,bitum)
In perioada de functionare:
Table 2: Informatii despre materiile prime si substante sau preparate chimice
Clasificarea si etichetarea substantelor sau
preparatelor chimice
Denumirea
materiei prime,
substante sau
preparat chimic
Cantitatea/serie
CATEGORIE
Periculoase/nepericuloase
periculo
zitate
Fraze de risc
Pui de o zi 202.500 capete N
Furaje
concentrate
8284 t N
Paie pentru
asternut
600 t N - -
medicamente 700 kg
GPL 200.000 l P R12
motorina 500 l P R12
Dezinfectante 350 l P R 20/21/22
R34
R42/43
Var igienizare
incinte
0,4 t N
Tabel 3 Modul de depozitare a materiilor prime, a produselor si materialelor utilizate
Denumirea materiei prime, a substantei sau a preparatului chimic
Modul de depozitare/ambalare
Materiale de constructie Pe suprafetele betonate existente, ce vor fi curatate la terminarea lucrarilor
Furaje Siloz furajere
Medicamente Farmacia sanitara
Dezinfectanti In ambalajul furnizorilor, in magazie speciala,
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
33
incuiata, substantele sunt gestionate de personal cu calificarea necesara, conform prevederilor legale
1.8. Poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa
Dat fiind specificul activitatii, exista riscul contaminarii mediului cu germeni patogeni sau
aparitia vreunui impact de natura biologica.
Apar doua aspecte de risc legate de aceasta activitate:
- aparitia unor epizootii (epidemia la animale);
- aparitia de zoonoze (boala infectioasa sau parazitara la animale, transmisibila omului).
Cresterea pasarilor implica riscul aparitiei unor epizootii. Modul de transmitere a bolilor
este extrem de complex, depinzand de tipul agentului etiologic, de speciile de animale receptive si
de factorii de mediu.
Bolile pasarilor cuprinse in Norma sanitara veterinara privind anuntarea, declararea si
notificarea unor boli transmisibile ale animalelor sunt:
• Lista A: Pesta aviara (face obiectul notificarii veterinare oficiale internationale);
• Lista B (boli transmisibile ale animalelor cu notificare interna obligatorie si
imediata):Bursita infectioasa, Boala lui Marek, Tifoza aviara, Bronsita aviara
infectioasa,Laringotraheita infectioasa aviara, Holera aviara, Paratifoza aviara,
Difterovariola aviara,Emcefalomielita infectioasa aviara, Coriza infectioasa, Hepatita
virotica aviara, Boala lui Derszy.
Aceste virusuri nu infecteaza in mod obisnuit oamenii, dar unele se pot modifica si adapta
pentru a infecta si a se raspandi la oameni. Pe linia atributiilor sale autoritatea nationala sanitara
veterinara impune masuri severe printer care enumeram:
- evidenta efectivelor de animale pe categorii si supravegherea clinica si anatomopatologica
permanenta a tuturor animalelor aflate pe teritoriul Romaniei;
- respectarea regulilor sanitare veterinare si de zooigiena privind popularea, hranirea, exploatarea
si transportul animalelor;
- imprejmuirea exploatatiilor de animale, astfel ca in incinta acestora sa nu poata patrunde
persoane, vehicule si animale, decat printr-o intrare special amenajata, aflata sub controlul
veterinar;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
34
- construirea si amenajarea la intrarea in exploatatia de animale a unui filtru sanitar veterinar,
dimensionat in raport cu numarul personalului, in care se efectueaza schimbarea obligatorie a
hainelor si incaltamintei de strada, cu echipament de protectie antiepizootica;
- interzicerea intrarii in exploatatia de animale a persoanelor care nu lucreaza direct in procesul de
productie, cu exceptia organelor de control, care vor respecta conditiile obligatorii de filtru sanitar;
- interzicerea introducerii in ferme a altor animale decat cele care constituie proprietatea
exploatatiei, precum si desfasurarea altor activitati diferite de specificul acesteia;
- mentinerea obligatorie in carantina profilactica a animalelor ce urmeaza sa fie introduse in
exploatatie.
Obligatiile persoanelor fizice si juridice conform Normei sanitare veterinare privind
anuntarea declararea si notificarea unor boli transmisibile ale animalelor:
- sa izoleze animalele bolnave sau suspectate de boala;
- sa pastreze cadavrele animalelor moarte, carnea ori produsele obtinute prin taiere, fara a le
instraina sau valorifica;
- sa nu permita circulatia animalelor si a persoanelor in locurile propuse a fi contaminate;
- sa pastreze furajele care au venit in contact cu animalele bolnave sau care sunt suspectate de
contaminare, fara a le administra altor animale; - sa pastreze la locul respectiv ustensilele de grajd,
asternutul, mijloacele de transport folosite si orice alte obiecte care pot fi purtatoare de contagiu.
Ferma va avea un plan de biosecuritate aprobat de autoritatile competente, in conformitate cu
prevederile H.G. 515/2008 cu privire la asigurarea biosecuritatii fermei.
O categorie aparte de poluanti fizici, o constituie zgomotul si vibratiile in comunitatea
umana.
Zgomotul si vibratiile sunt considerate principalele surse de poluare in timpul
construirii/renovarilor majore, constituind factori generatori de stres, mai ales pentru angajatii care
deservesc utilajele din santier.
1.8.1 Zgomotul
In perioada de executie a lucrarilor de constructie se vor efectua operatii generatoare de
zgomot si vibratii:
• echipamente mobile nerutiere (buldozer, excavator, compactor, ciocane pneumatice, etc)
• manipularea mecanizata a materialelor
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
35
• operatii de sudura si taiere prin sudura
• trafic auto aferent aprovizionarii cu materiale
Utilaje folosite si puteri acustice asociate:
• excavator Lw 117 ≈ dB (A)
• buldozer Lw 115 ≈ dB (A)
• incarcator Lw 112 ≈ dB (A)
• compactor Lw 105 ≈ dB (A)
• autobasculante Lw 107 ≈ dB (A)
• ciocan pneumatic Lw 125 ≈ dB (A)
Nivelul de zgomot datorat utilizarii utilajelor pe durata lucrarilor de constructie depaseste
temporar nivelul de zgomot admis, acest fapt fiind in acelasi timp inevitabil. Vibratiile produse in
timpul lucrarilor nu ajung sub nivelul prag de 20 Hz, sub care este afectat organismul uman.
In perioada de desfasurare a activitatii, principalele surse de zgomot sunt (documentul de
referinta BAT , tab. 3.43):
Sursa zgomot Durata Frecventa Activitatea
de zi/noapte
Nivelul de
presiune al
sunetului
dB(A)
Echivalent
continuu
Laeq dB(A)
Ventilatoare
adaposturi
Continuu/
intermitent
Tot anul Zi si noapte 43
Livrare hrana 1 h 2-3 in
fiecare
saptamana
zi 92(la 5 m)
Prindere găini (de carne)
6 h 6 – 7 ori pe an
Zi/noapte 57-60
Curatare Pasari de carne 1.manipulare
1-3 zile
6-7 ori pe
zi 88(la 5 m)
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
36
gainat 2.spalare intensa
1-3 zile
an
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU
37
Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/ reducere
Pe zone rezidenŃiale, de recreere sau alte zone protejate cu luare în considerare a poluării de fond
Tipul poluării
Sursa de poluare
Nr. surse de poluare
Poluare maximă permisă (limita
maximă admisă pentru om şi
pentru mediu)
Poluare de fond
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de protecŃie/ restricŃie aferente
obiectivului, conform
legislaŃiei în vigoare
Fără măsuri de eliminare/ reducere
a poluării
Cu implementarea măsurilor de
eliminare/ reducere a
poluării
Măsuri de eliminare/ reducere a
poluării
zgomot
Ventilatoare 57 ventilatoare 65,0dB(A)Cz60 la limita incintei , conform STAS 10009/88
Ventilatoarele halelor au functionare continua, nivelul de zgomot 43 dB
-
65 dB(A) -
Obiectivul poate modifica indicatorul presiunii acustice de fond a zonei de locuinte
-
-
-
Popularea/depopularea cu pasari
10 hale 6h /zi/hala de 6-7 ori pe an nivel de zgomot 57-60 dB
Activitatea se va desfasura pe timpul zilei
Igienizare hala
10 hale De 6-7 ori pe an , intre 1-3 zile /hala, nivel de zgomot 88 dB
Activitatea se va desfasura pe timpul zilei
Mijloace de transport materii prime , materiale auxiliare,
Se considera un trafic de maxim 3 masini /zi
65,0dB(A)Cz60 la limita incintei , conform STAS 10009/88
65 dB Obiectivul nu va modifica indicatorul presiunii acustice de fond a zonei de locuinte
Activitatea se va desfasura pe timpul zilei
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 38
1.8.2 Masuri de diminuare a impactului
Operatorul trebuie sa foloseasca masuri de buna practica pentru controlul zgomotului.
Aceasta poate include o mentenanta adecvata a echipamentelor, a caror deteriorare poate conduce
la cresterea zgomotului, o planificare adecvata a activitatii in ferma, utilizarea echipamentelor cu
nivel scazut de zgomot.
Operatorul trebuie sa foloseasca tehnici de control a zgomotului care sa asigure ca zgomotul
produs de instalatie nu conduce la cauze rezonabile de sesizari ale populatiei din vecinatate.
In cazul de fata se utilizeaza ventilatoare silentioase, o parte din ele avand turatie reglabila,
pentru a asigura rate diferite de aerare, functie de necesitati.
Cand se curate halele de crestere a pasarilor, apare zgomotul in interiorul adaposturilor.
Manipularea si manevrarea dispozitivelor de incarcare a remorcilor din afara cladirii ar trebui
organizate astfel incat sa se reduca amploarea operarii masinilor. Daca exista suficient spatiu
frontal, atunci remorcile ar trebui incarcate in interiorul adaposturilor.
Pentru constructiile noi, se va lua in considerare orientarea si amplasarea pentru manipularea
dejectiilor si produselor, astfel incat, acolo unde este practice, manevrarea masinilor sa fie
concentrate la capatul cladirilor, cat de departe posibil de alte proprietati precum zonele
rezidentiale.
Reducerea vitezei autovehiculelor grele in zonele mai „sensibile” (viteza scazuta poate reduce
nivelul de zgomot cu pana la 5dB);
Limitarea la minim a timpului de lucru a utilajelor grele de constructii;
Conducere preventiva a autovehiculelor grele (conducerea calma creeaza mai putin zgomot
decat frecventele schimbari de acceleratie si frana);
2. PROCESUL TEHNOLOGIC
2.1. Procese tehnologice si de productie
S.C. LABORATOR EXPERT SRL BUZAU va desfasura in cadrul amplasamentului din comuna
Vernesti, satul Zoresti, activitatea de crestere intensiva a pasarilor de carne folosind tehnologia de
crestere la sol pe asternut permanent de resturi vegetale.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 39
Capacitatea de producŃie dezvoltată la finalul implementării proiectului va fi de 202.500 capete
pui de carne/serie - 7 serii/an, ceea ce înseamnă 1.417.500 capete pui/an, cu o greutate medie de
1,8 kg/cap, respectiv o cantitate de cca. 2.835 t pui vii/an.
Activitatea de crestere se va desfasura 365 zile/an, 24 ore/zi.
In cadrul fermei se va folosi principiul “totul plin – totul gol”. Durata unui ciclu de crestere va fi
de 38 zile; dupa fiecare ciclu de crestere halele vor fi complet golite, spalate si igienizate. Durata
perioadei de vid sanitar va fi de 10-14 zile.
Cresterea puilor va fi realizata in 10 hale cu o suprafata utila totala de 10.123,50 mp. Fiecare hala
este prevazuta cu un hol de acces in care sunt montate instalatiile de control electronic pentru
masurarea temperaturii, pornirea sistemului de ventilatie, sistemului de incalzire si spreiere a
aerului cand este cazul.
Tehnologia de crestere a puilor de carne folosind asternutul permanent de resturi vegetale, are
avantajul de a asigura densitatea medie de 17 capete pui/mp., de a manipula mai usor dejectiile
(umiditate cca. 60%), care pot fi stocate in halele de crestere pana la terminarea ciclului de
productie.
Tehnologia de crestere a puilor la sol si echipamente aferente acestei metode prezinta urmatoarele
plusuri in comparatie cu sistemul de crestere a puilor la baterie.
- Cresterea efectivului de pui de carne, cu un procent ridicat de uniformitate pana la
livrarea la abator;
- Scaderea procentului de mortalitate;
- Reducerea consumului specific de furaje combinate pe kg. greutate vie;
- Hranirea uniforma a intregului lot;
- Reducerea numarului de personal din momentul punerii in functiune a instalatiilor
tehnologice (comparativ cu alte sisteme similare de crestere a pasarilor, gen baterii
piramidale).
Directiva 1999/74/UE, prevede reducerea densitatii de animale per metru patrat, in vederea
cresterii bunastarii animalelor. In general fermele de crestere intensiva a animalelor, care au
umarul de animale in limitele IPPC sunt caracterizate de un grad ridicat de specializare si
organizare. Partea esentiala a activitatii este sistemul de adapostire a animalelor.
Se asigura o capacitate de productie continua prin folosirea rationala a capacitatilor existente si
prin aplicarea de principii tehnologice obligatorii de tipul:
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 40
- populare si depopulare totala;
- cicluri de crestere pentru puii de carne de 7 saptamani cu 3 saptamani de pauza, timp in
care se realizeaza curatenia dezinfectia si odihna halelor.
Pentru asigurarea calitatii carnii de pasare, este necesara respectarea normelor tehnologice de baza
si anume:
• se vor asigura si respecta toate principiile tehnologice de baza in cresterea pasarilor,
privind categoria de varsta 0-38 zile cu referinte la densitatea puilor in adapost,
temperatura, luminozitatea, ventilatia, concentratia de noxe, calitatea asternutului si
calitatea furajelor. Astfel, in cazul puilor de 1 Kg densitatea puilor va fi de 25
pui/mp, iar in cazul puilor de 1,8 Kg/cap, densitatea va scadea la 18-20 pui/mp.
• ventilatia in hale trebuie sa asigure un coeficient de 5-10 mc/Kg greutate vie/h si va
fi asigurata permanent, fara sa depaseasca vitezele admisibile ale curentilor de aer;
in cadrul fermei de crestere a pasarilor Zoresti sistemul de ventilatie este
computerizat, realizandu-se deschiderea fantelor pentru aer proaspat mai mult sau
mai putin in functie de evolutia parametrilor interiori si exteriori ai aerului.
Procesele de productie din cadrul fermei sunt:
- procese biologice de crestere a greutatii corporale a puilor care se bazeaza pe procese
metabolice;
- activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in: adapostire si
curatarea adaposturilor, administrarea hranei, administrarea apei de baut, asistenta medicala
de specialitate, colectarea si tratarea apelor uzate, transferul dejectiilor la platforma special
amenajata;
- activitati de eliminare a deseurilor;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 41
Figura 2.1.1. Schema generala a activitatilor in cadrul fermei de crestere a puilor pentru
carne Zoresti, apartinand S.C. LABORATOR EXPERT SRL BUZAU
Procesele operationale din cadrul fermei de pasari pot fi impartite in:
- populare cu pui de o zi adusi din alte ferme si instalarea acestora in hale;
- activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice de crestere a greutatii corporale a
animalelor;
- furnizare hrana, constand din: aprovizionare cu mijloace auto; descarcarea hranei in buncare si
administrarea acesteia din buncare prin reteua de distributie.
- alimentare cu apa, prin sistem automatizat cu adapatoare.
Descarcare/ incarcare pui
Hale pentru cresterea puilor
Depozitare temporara cadaver (camera special amenajata)
Eliminare prin operator autorizat
Buncare pentru depozitarea hranei
Distribuire hrana
Colectarea ape uzate tehnologice
Tratarea apelor uzate in statia de epurare
Evacuare in canalul de desecare
Colectare dejectii
Depozitare temporara pe platorme special amenajata
Raspandire pe terenurile agricole
Transportul hranei
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 42
- colectarea dejectiilor cu ajutorul incarcatorului frontal si transportul acestora pe platforma special
amenajata;
- curatarea si igienizarea halelor la sfarsitul fiecarui ciclu de productie;
- asistenta veterinara de specialitate.
Figura 2.1.2. Schema fluxului tehnologic din cadrul fermei de crestere a puilor pentru carne
Zoresti, apartinand S.C. LABORATOR EXPERT SRL BUZAU
Etapele fluxului tehnologic Actiuni intreprinse
Activitatea desfasurata in ferma se va desfasura pe baza unei tehnologii de exploatare, care
reprezinta un ansamblu de procese, metode, operatii sau faze ce se desfasoara intr-o anumita
Pregatirea halelor pentru populare
Popularea halelor
Cresterea puilor
Depopulare halelor
Efectuarea lucrarilor de curatire si igienizare a halelor
Varuire Dezinfectie
Transportul puilor in ferma
Furajare, adapare, asigurarea microclimatului,
Transportul pasarilor catre abatoare
Colectarea , evacuarea dejectiilor si evacuarea apelor uzate
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 43
ordine si corelare (flux tehnologic), respectand anumite conditii si folosind o gama de utilaje
mecanice care se refera la furajare, adapare si microclimat.
Figura 2.1.3. Parametrii cheie legati de mediu pentru activitatile principale din ferma de
crestere a pasarilor:
Parametrii cheie legati de mediu Activitatile principale
desfasurate in ferma Consum Emisie potentiala
Evacuare si depozitare
temporara a dejectiilor
produse.
- Emisii in aer (NH3), miros,
dejectii.
- sisteme de control si
mentinere a
climatului interior;
- sisteme de hranire si
adapare a pasarilor.
Energie, hrana, apa Zgomot, apa uzata
tehnologica, praf, CO2.
Descarcare/incarcare a
pasarilor
- Zgomot
Descarcare/depozitare
furajului in buncare
- Praf
Depozitarea temporara a
dejectiilor
Combustibil Emisii in aer, miros,
accidental infiltratii in sol si
apa freatica
Aplicare pe camp a
gunoiului fermentat
- Emisii in aer, miros, emisii
de N,P, K, in sol, apa
freatica, apa de suprafata
Depozitarea temporara a
cadavrelor
Energie Miros
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 44
Popularea halelor
1. Transportul puilor cu vârsta de o zi.
Preluarea de la terŃi a puilor de o zi şi transportul acestora de la staŃia de incubaŃie în halele de
producŃie se face cu autospecială prevăzută cu sursă proprie de încălzire şi ventilaŃie, în lădiŃe
speciale.
Mijloacele de transport sunt ale furnizorului puilor de o zi.
2. Introducerea puilor în hală
Puii de găină, în sistem intensiv de creştere, se introduc în halele de creştere, la vârsta de o zi.
Aceştia se repartizează în halele pregătite corespunzător, pe compartimente, hale, respectând
densităŃile.
La fermele de producŃie a puilor de carne, densitatea medie în cazul creşterii la sol este :
- pui cu vârsta de 1- 30 zile = 24 pui/mp ;
- pui cu vârsta de 30- 38 zile = 20 pui/mp .
Dacă densitatea puilor este mai mare decât cea tehnologică normală, mortalitatea poate creşte, iar
dezvoltarea lor va avea de suferit.
În aglomerări mari de pui pot apărea aberaŃii şi pervertiri ale gustului (pica si canibalismul), care o
dată apărute sunt greu de combătut, putând genera pierderi economice, uneori foarte mari.
În cadrul Fermei de păsări ZORESTI, păsările sunt crescute la sol, pe asternut de paie.
Patul de creştere este constituit din paie şi este răspândit pe toată suprafaŃa halei de creştere a
păsărilor. Pardoseala halelor de creştere a păsărilor este realizată din beton.
Evacuarea patului de creştere (pat în care sunt înglobate dejecŃii şi resturi de furaj) se face periodic,
la depopularea halelor, respectiv la sfârşitul unei perioade de creştere (38 zile).
Creşterea puilor
Hrănirea puilor de o zi va începe cât mai repede. Pentru ca hrănirea să se facă în condiŃii optime,
trebuie asigurat fondul de furaje necesar.
Creşterea puilor destinaŃi producŃiei de carne, pe toata perioada de viaŃă, până la livrare, se face în
sistem intensiv, la sol, pe aşternut permanent. Aşternutul este format din paie foarte curate, în
cantitate şi grosime variabilă, în funcŃie de anotimp. Astfel, vara grosimea aşternutului este de 7
cm iar în timpul iernii este de 10 cm.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 45
Furajarea se face la discreŃie, în tăviŃe, norma fiind de o tăviŃă sau un cofraj dublu la 100 de pui în
prima săptămână. Administrarea furajului se face în strat subŃire pentru a fi consumat în maxim 4
ore de la administrare (pentru a preveni alterarea).
Începând cu a doua săptămână se trece la furajarea cu utilaj specific creşterii la sol, la discreŃie.
ÎnălŃimea tăviŃelor de furajare este în funcŃie de vârsta şi ritmul de creştere, raportându-se la
nivelul umărului puiului.
În cazul în care temperatura din hală scade, nevoile de apa scad, până la un coeficient de 1,2 – 1,4
% din cantitatea de nutreŃuri consumată de către pui, iar dacă temperatura mediului creşte la 28 –
30 0 C, consumul de apă creşte, la de două ori volumul nutreŃurilor concentrate consumate.
Frontul de furajare şi adăpare este foarte important pentru obŃinerea de rezultate bune în creşterea
puilor broiler. În urma modernizării halelor de creştere a puilor de carne se va achiziŃiona o
instalaŃie automata atât de furajare cât şi de adăpare, astfel vor exista conducte de transport al
furajelor în lungul halelor de creştere care vor alimenta tăviŃele hrănitoarelor automat pe măsură ce
cantitatea de furaje din tăvile de furajare scade.
În ceea ce priveşte adăparea, aceasta se realizează cu picurătoare care sunt puse în funcŃiune la
atingerea de către ciocul păsării acestora, sistemul de alimentare a dispozitivelor se face printr-un
sistem de Ńevi de distribuŃie a apei în lungul halei.
Pentru a se asigura adăparea tuturor păsărilor se va amplasa pe conducta de apă un picurător la 12
pui.
Frontul de furajare trebuie calculat pentru o încărcătura de 75 pui/tăviŃă.
In funcŃie de aceste date se alege numărul de hrănitoare ce se vor amplasa în lungul tubului de
transport furaje.
Furajele combinate vor fi aduse de la F.N.C. şi se vor depozita în buncărele de la capetele halelor;
descărcarea se realizează mecanic.
Pentru hrănirea păsărilor, S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. va utiliza un furaj ale cărui
principale componente sunt: porumbul, şrotul de soia, grăsimea, premix mineralo-vitaminic.
AlimentaŃia puilor
AlimentaŃia puilor pe toata perioada de creştere se face cu furaj echilibrat fabricat după reŃete
optimizate conform cerinŃelor puilor de carne.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 46
ReŃetele de furajare, care se vor fabrica in funcŃie de vârsta puilor, vor cuprinde in amestec cereale,
şroturi proteice , premix vitamino-mineral si alŃi aditivi furajeri, astfel incit sa se realizeze un spor
mediu de 50 g/zi furajata.
Pe parcursul creşterii, puiul va primi următoarele reŃete de furaj :
a. « demaraj » furaj ce se da puilor in prima perioada de creştere si care constituie
aproximativ 20 % din cantitatea de furaje a întregii perioada ;
b. « creştere » furaj ce se da puilor in perioada cea mai lunga si care constituie 60% din
cantitatea de furajare a întregii perioada
c. « finisare » furaj ce se da puilor in ultima parte a ciclului de creştere si îngrăşare si
reprezintă 20 % din cantitatea totala de furaje ce revin pe cap de pui broiler.
Media de consum de furaje pe serie/cap de pui este de 3,6 kg la livrare, respective 1,8 kg furaj
pentru 1 kg carne in viu.
EvoluŃia greutăŃii corporale si a compoziŃiei chimice a puilor, in special in funcŃie de vârsta,
conform unui calcul matematic are loc o creştere treptata a sporului de greutate bazat pe un spor
proteic, care atinge maximum la finalul ciclului.
Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 2.1.4, arata ca tehnicile de nutritie sunt
BAT.
Tabelul nr. 2.1.4.: Conformarea cu cerintele BAT pentru tehnici de nutritie
Activitatea in ferma Cerinte BAT
a) Tehnici de nutritie
Puii sunt hraniti dupa retete diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala. Se utilizeaza nutret combinat
Hranire in faze diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala a animalului
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 47
Faza 1(1 – 10 zile): Proteina – 22-23 % Fosfor total – 0,5% Faza 2 (11 – 29 zile): Proteina – 21,3 % Fosfor total – 0,42% Faza 3 (30 – 112 zile): Proteina – 20,63% Fosfor total – 0,42%
Bref ILF Setiunea 5.3.1.1, tabelul 5.5 si Sectiunea 5.3.1.2, tabelul 5.6 Faza 1 Proteina – 20 – 22 % Fosfor total – 0,65 – 0,75 % Faza 2 Proteina – 19 – 21 % Fosfor total – 0,60 – 0,70 % Faza 3 Proteina – 18 – 20 % Fosfor total – 0,57 – 0,67 %
b) Consum de nutret
Cantitatea de furaj/loc/an este de:20 Kg/loc/an
Conform BREF ILF Sectiunea 3.2.1.1, tabelul 3.2, cantitatea de furaj/loc/an este de: 22 – 29 kg pentru pui de gratar.
Asigurarea apei in scop menajer si in procesul tehnologic:
Apa este folosita in scop menajer, in procesul de productie pentru adapatul pasarilor si igienizarea
halelor la sfarsitul fiecarui ciclu de crestre.
Alimentarea cu apa a obiectivului se va realiza din doua puturi forate, unul existent si altul ce
trebuie executat.
Apa va fi stocata in rezervoare tampon aflate in incinta complexului studiat. Gospodaria de apa se
va racorda la reteaua inelara de apa din incinta prin intermediul unui camin de vane.
Adăparea puilor se face cu adăpători tip picurător. Adăpătorile asigură permanent apa proaspătă
adecvată, temperatura apei fiind cuprinsă între 18 – 20 grade, în primele 5 zile. DistanŃa maximă pe
care o parcurge un pui până la adăpători nu trebuie să depăşească 2m.
Cantitatea de apă necesară puilor pentru carne, este mai mare cu 50% decât cantitatea de nutreŃuri
consumată zilnic, la temperaturi tehnologice, controlate ale aerului.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 48
Compararea cu cerintele BAT prezentate in tabelul nr. 2.1.5, arata ca tehnicile de adapare sunt
BAT.
Tabelul nr. 2.1.5: Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea apei
Activitatea in ferma Cerinte BAT
Apa de baut Reducerea consumului de apa de baut nu este considerata o masura practica. Este obligatoriu sa se asigure accesul permanent la apa pentru pasari.
Consumul specific este de 7,56 l/cap/serie
Consumul de apa per Ciclu
(L/cap/ciclu): 4.5 – 11 (BREF ILF
Sectiunea 3.2.2.1.1, tabel 3.11).
Microclimat
Se recomanda pentru ventilaŃie, in funcŃie de temperatura exterioara si vârsta puilor de carne,
valorile din tabelul următor :
Tabelul nr. 2.1.6.
Metri cubi / ora / pasare
Temperatura
exterioara (°C)
Saptamana 1 Saptamana 3 Saptamana 6
35 2 4 7-10
20 1,4 3 5-6
10 0,8 2 4
0 0,6 1 2-3
-10 0,1 0,8 1,2
-20 0,1 0,6 0,9
Temperaturi optime admise în halele de creştere a puilor la sol
Temperatura are un rol foarte important in procesul de creştere si dezvoltare.
Posibilitatea puilor mici de a avea control asupra temperaturii este redus, aceasta roprietate se
dezvolta insa destul de rapid, începând cu ziua a 5 –a de viata, iar după 10 ile puii sunt capabili sa
se adapteze la fluctuaŃiile de temperatura.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 49
In halele de pui, asigurarea confortului termic are o importanta decisiva, pentru reşterea si
dezvoltarea acestora, de aceea, cel puŃin cu 48 de ore înaintea popularii alelor cu pui de o zi se pun
in funcŃiune sursele de încălzire, reglându-se temperature ecesara puilor in vârsta de la 1 la 10 zile.
Tot cu 8 de ore înainte de populare, se umple cu apa sistemul de adăpare, pentru ca pa sa poată fi
încălzita la temperatura tehnologica necesara puilor.
Temperaturile optime in halele de creşterea puilor la sol sunt :
• pui 1-10 zile vara ; 28-32 ° C
iarna ; 30- 34 0 C
• pui 11-20 zile vara ; 23-25 ° C
iarna ; 26- 24 0 C
• pui 21-30 zile vara ; 22- 24 ° C
• iarna ; 20- 18 ° C
• peste 30 zile vara ; 22-26 ° C
iarna ; 20-21 ° C
Comportamentul puilor este un indicator sigur al confortului termic. Daca temperatura este prea
scăzuta aceştia se vor înghesui sub sursa de căldura.
Daca temperatura este prea ridicata se vor răspândi spre pereŃi . Daca exista curenŃi de aer puii se
vor grupa in zona opusa formarii curenŃilor.
Daca puii se simt bine din punct de vedere al confortului termic aceştia se răspândesc pe toata
suprafaŃa compartimentului.
In tabelul următor se prezintă recomandări privind temperatura in halele de pui, in erioada de
creştere.
Tabelul nr. 2.1.7. Temperatura recomandata in halele de crestere a pasarilor:
Varsta Temperatura° C
Ziua 1-2 33-34
Ziua 3-4 30-31
Ziua 5-7 29-30
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 50
Ziua 7-8 28-29
Saptamana 2 27-28
Saptamana 3 25-27
Saptamana 4 22-24
Saptamana 5 20-22
Saptamana 6 18-20
Umiditatea relativa optima admisa la halele de creşterea puilor la sol
Umiditatea relativa optima admisa in halele de creştere a puilor de carne variază funcŃie de sezon,
călduros sau rece ca si temperatura din hala, intre limitele de 60 – 80 %.
Cu cat temperatura aerului este mai ridicata, cu atât umiditatea aerului este mai scade si invers.
Săptămâna II ; 8 -15 zile Umiditate 50-70 %
Temperatura 30-27 ° C
Săptămâna III; 16 -22 zile Umiditate 60-70 %
Temperatura 27-25 ° C
Săptămâna II ; 8 -15 zile Umiditate 50-70 %
Temperatura 30-27 ° C
Săptămâna II ; 8 -15 zile Umiditate 50-70 %
Temperatura 30-27 ° C
Săptămâna II ; 8 -15 zile Umiditate 50-70 %
Temperatura 30-27 ° C
Umiditatea, in funcŃie de vârsta puilor si de temperatura interioara, se recomanda a fi conform
tabelului de mai jos :
Tabelul nr. 2.1.8. Umiditatea si temperatura interioara recomandate in functie de varsta
puilor:
Umiditate Varsta
(zile) Grade 80% 70% 60% 50% 40%
30%
1 ° C 33 33 33 33 35 36
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 51
2 ° C 32 32 32 32 34 35
3 ° C 31 31 31 31 33 35
4 ° C 30 30 30 30 32 34
5 ° C 30 30 30 30 32 34
6 ° C 29 29 29 29 31 33
7 ° C 29 29 29 29 31 33
8 ° C 28 29 29 31 31 33
Viteza optima admisa a curenŃilor de aer in halele de creşterea puilor la sol
In prima săptămână nu se face ventilaŃie forŃata, se merge pe ventilaŃie naturala – clapetele ce
urmează a se monta in pereŃii halelor, vor fi deschise, fără a se porni ventilatoarele care pot crea
curenŃi de aer. In perioada de vara se pot porni ventilatoarele dar se va regla viteza curenŃilor de
aer.
CurenŃii de aer din halele de pui trebuie sa se încadreze strict in limitele optime. La temperaturi
scăzute, nu este permisa existenta curenŃilor de aer mai mari de 0,2 – 0,3 m/s. Viteza curenŃilor de
aer, trebuie corelata strict cu temperatura existenta in aceste hale si cu vârsta puilor.
Viteza maxima a curenŃilor de aer in halele pentru pui corelata cu vârsta acestora si
temperatura adăpostului este :
• pui 1-10 zile la o temperatură de 28-30 0 C ; v= 0,05 – 0,1 m/sec ;
• pui 10- 20 zile la o temperatura de 23 –270 C; v= 0,1 – 0,2 m/sec ;
• pui 20 – 42 zile la o temperatura de 21-23 0 C ; v= 0,2 – 0,5m/sec ;
Pentru dimensionarea ventilaŃiei maxime s-a luat in calcul 6,5 cmp suprafaŃa de admisie pentru
fiecare 0,113 cm3 / min aer evacuat.
Degajări de gaze nocive in halele de creşterea puilor la sol
Gazele nocive sunt emanaŃii gazoase care provin din degradarea organica a dejecŃiilor si ca
rezultat al proceselor fiziologice ale pasărilor .
In halele de pui de găina se admit următoarele concentraŃii maxime de gaze nocive:
- amoniac ; 0,0025 % ;
- hidrogen sulfurat : 0,004 % ;
- bioxid de carbon 0,5 – 0,6 % ;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 52
- metan 5 %.
VentilaŃia este principala operaŃiune prin care se pot regla, in limitele optime admise, gazele
nocive, curenŃii de aer, umiditatea relativa, in interiorul halei. VentilaŃia realizata in halele de
pasări este o ventilaŃie mixta; mecanica si naturala, prin reglarea admisiei si evacuării aerului in
hale. Admisia aerului in hale se face prin intermediul unor fante de admisie a aerului, practicate la
nivelul parŃii superioare a pereŃilor.
Iluminatul
Iluminatul are de asemnea un rol important in procesul tehnologic de crestere a puilor. Sunt
aplicare diferite scheme de iluminare cu alternari ale perioadelor de lumina si intuneric.
In prima perioada de viata (prima săptămână) intensitatea luminii trebuie sa fie mare, in jur de 20
lux/ mp, pentru ca puii sa depisteze uşor sursa de hrănire si adăpare.
Programul de iluminat al halelor are influenta asupra dezvoltării puilor de carne.
Astfel programul de lumina va fi :
- primele doua saptamani : 1 ora intuneric ; 23 de ore lumina
- saptamana 3-6 : 4 ore intuneric, 20 ore de lumina.
Depopulare
Când puii au ajuns la vârsta de sacrificare, sunt livraŃi către un abator de păsări, la terŃi. Livrarea se
face cu mijloace de transport speciale conform graficului întocmit de către abator. Încărcarea lor in
mijloacele de transport se face manual, respectând condiŃiile tehnice de manipulare.
Depozitarea dejecŃiilor
La sfârşitul ciclului de creştere a păsărilor resturile de furaje rămase, cât si dejecŃiile (aşternutul
epuizat) vor fi transportate pe platforma betonată de stocare temporară a dejecŃiilor.
Platforma pentru stocarea temporară a dejecŃiilor, pentru o perioadă de cca. 6 luni, este prevăzută
cu ziduri din beton pe trei laturi, cu înălŃimea de 200 cm. Suprafata construită a platformei va fi de
620,50 mp, iar suprafața utilă de 602,25 mp.
După depozitarea temporară, dejecŃiile se vor administra ca îngrăşământ natural pe terenuri
agricole, în cantităŃile indicate în studiile pedologice si agrochimice şi cu respectarea prevederilor
Ordinului MMGA/MAPDR nr. 242/197/2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naŃional de
monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 53
poluanŃi proveniŃi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din
zootehnie.
CurăŃirea mecanica
OperaŃia de evacuare a aşternutului din hale se face mecanic cu utilaje echipate corespunzător prin
uşile special practicate. Acest aşternut este încărcat in mijloace de transport si depozitat la
platforma de depozitare aşternut.
După golirea halelor urmează operaŃia de măturare si spălare mecanica cu apa sub presiune. Apa
uzata rezultata din spălare este dirijata prin sistemul de canalizare interior în bazinele betonate
vidanjabile.
Igienizare
Fazele tehnologice de igienizare sunt:
� spalat;
� dezinfectie utilaje, pereti, ventilatoare; dezinfectia se face cu solutie de VIROCID 1 – 1,5
% concentraŃie;
� limpezit, retusat
� uscare hala;
� ezinfectie pardoseala, pereti;
� varuit;
� incalzit hala;
� introdus asternutul in sala;
� dezinfectie asternut, pereti, cu soluŃie VIROCID concentraŃie 0,5%;
� dezinfectie coloana de distributia apei catre adapatori cu sol VIROCID 0,5% concentratie;
� dezinfectie exterior hala;
Întrucât nici un dezinfectant nu asigură distrugerea totală a germenilor patogeni, odihna halelor
între serii este singura cale de a asigura o asanare perfectă a acestora după fiecare serie. Durata
odihnei halelor, perfect curatate de resturi organice si dezinfectate, trebuie să fie aproximativ
corespunzătoare duratei ciclului biologic al majoritătii germenilor – cca. 3 săptămâni. Recoltarea
de probe de sanitatie, în special care vin în contact cu puiul de o zi, ne edifică asupra eficientei
odihnei dintre serii si dezinfectiei.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 54
Starea de sănătate a păsărilor va fi asigurată si controlată de către medical epizootolog al societătii,
pe bază de decizie a conducerii, care organizează dezinfectia halelor si urmăreste starea de
sanitatie a acestora, în timpul vidului sanitar, pe baza BA emise de Directia Sanitar Veterinară si
Siguranta Alimentelor Buzau.
Pregătirea pentru populare
Halele se pregătesc înainte de introducerea puilor de o zi, dupa cum urmeaza :
- asigurarea sistemului de incalzire a halelor, prin revizia aerotermelor dupa care are loc incalzirea
halei in trepte de temperatura, in asa fel incat, in momentul popularii, sa se asigure temperatura
tehnologica necesara.
- Punerea in stare de functionare a sistemului de adapare si de hranire. Apa de baut trebuie sa aiba
temperatura tehnologic necesara, apropiata de cea a adăpostului;
- Verificarea aşternutului format din paie foarte curate şi rumeguş de lemn, in cantitate si grosime
variabila, in funcŃie de anotimp astfel ca vara grosimea aşternutului este de 7 cm iar in timpul iernii
este de 10 cm.
Asigurarea calităŃii produselor
Pentru obŃinerea de pui de carne sanatosi, la preturi de cost reduse, se impune respectarea de catre
crescator a tuturor masurilor ce decurg din cele doua principii ce se aplica in mod curent in
zootehnia moderna: Biosecuritate si Bunastarea in cresterea animalelor.
a) Biosecuritatea este totalitatea masurilor de siguranta in ceea ce priveste patrunderea agentilor
biotici daunatori in incintele in care cresc pasarile si in hrana si apa pe care acestea le
consuma.Toate aceste masuri sunt cele mai simple si cele mai ieftine pentru reducerea pierderilor
de orice natura din activitatea de crestere a pasarilor.
Principalii vectori care pot transmite imbolnavirile la animale sunt: apa, furajul, adapostul si
echipamentele, asternutul, aerul, vehicolele, echipamentul vizitatorilor, oamenii, insectele,
rozatoare, pasarile salbatice si chiar puii la populare.
Proiectul va face posibila implementarea unui sistem HACCP adaptat pentru controlul tuturor
oamenilor, a tuturor obietelor si materialelor ce vin in contact cu pasarile. Astfel prin controlul
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 55
riguros al acestor vectori si prin reducerea incarcaturii microbiene a lor, se va reduce simtitor riscul
de imbolnavire a pasarilor.
b). Bunastarea in cresterea animalelor este cumulul de conditii optime de viata pe care
crescatorul este obligat sa le asigure pasarilor pentru ca acestea sa isi puna in valoare capacitatile
productive fara ca viata lor sa fie vreodata in pericol.
In acest sens, crescatorul trebuie se respecte norme de buna crestere a pasarilor, norme care se
refera la:
1. Conditii de securitate
- sa nu fie expuse la calamitati naturale; alunecari de teren, inundatii;
- sa nu fie accidentate prin electrocutare sau lovite la manipulare;
2. Conditii de mediu
- densitatea nu mai mult de 19,5 pasari/m2
- temperatura care sa fie corespunzatore varstei si greutatii (de la 340C la 200C) fara a depasi
aceste limite in caz de extreme atmosferice;
- umiditatea sa fie corespunzatore varstei;
- calitatea aerului de inspirat sa fie cat mai naturala;
- asternutul pe care cresc pasarile sa nu fie dur si umed;
- intensitatea luminii si a zgomotelor sa nu fie deranjanta;
3. Calitatea furajului
- sa nu fie toxic si sa fie salubru;
- sa contina pe cat mai putin posibil aditivi furajeri artificiali;
4. Calitatea apei
- sa fie potabila si la o temperatura normala, ca cea a ambientului.
5. Accesul liber la furajare, adapare si miscare.
Pentru a controla toate aceste conditii, proiectul prevede utilizarea de echipamente si instalatii
moderne, automatizate care sa reduca interventia omului prin asistarea de catre calculator a cat mai
multor operatiuni.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 56
2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE
Functionarea obiectivului este nedeterminata. In eventualitatea incetarii activitatii si
dezvoltarii unei alte forme de activitate, va fi necesara dezafectarea instalatiilor.
Daca se pune problema incetarii activitatii si schimbarii destinatiei terenului, apare
obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament
(sol, subsol, freatic) pentru identificarea gradului de poluare a amplasamentului datorat activitatii
propuse (Bilant de Mediu).
Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului in starea care sa permita utilizarea sa in
viitor, se vor face astfel incat sa nu se genereze efecte negative in timpul actiunii de inchidere si sa
se minimizeze impactul potential remanent dupa incetarea activitatii.
In acest scop se va elabora Planul de inchidere a instalatiei are in vedere redarea
amplasamentului intr-o stare care sa permita utilizarea sa in viitor si se bazeaza pe urmatoarele
elemente:
- spălarea si dezinfectarea halelor;
- golirea continutului de ape uzate din toate structurile subterane si supraterane;;
- spălarea si dezinfectarea structurilor subterane si supraterane;
- evacuarea apelor uzate rezultate din spălarea structurilor subterane si supraterane;
- ambalarea deseurilor si eliminarea acestora;
- colectarea si evacuarea din incintă a tuturor deseurilor menajere si industriale.
Tabelul nr. 2.2.1. Structuri subterane
Structuri subterane Continutul Masuri pentru scoaterea din functiune in conditii de siguranta
Retea de canalizare interioara si exterioara Camine de vizitare Bazin de stocare a apelor uzate
Dejectii, ape uzate. Golirea preliminara, spalarea si igienizarea retelei de canalizare.
Tabelul nr. 2.2.2. Structuri supraterane
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 57
Cladire sau alta structura
Materiale periculoase Alte pericole potentiale
Hale de productie, platforma dejectii, cladiri anexe
Substantele periculoase utilizate, pentru care ar putea fi necesara o atentie sporita la demontare si/sau eliminare: substantele de dezinfectie si curatare. Se interzice evacuarea acestora in ape de suprafata, subterane sau pe sol. Daca sunt in stoc vor fi valorificate sau predate unei firme autorizate in vederea eliminarii. Deseuri din demolare cu continut de azbest vor fi eliminate prin operatori autorizati.
Nu exista alte pericole potentiale pentru mediu.
Tabelul 2.2.3. Zone in care se preleveaza probe
Zone/ localizari in care se preleveaza
probe
Motivul
Eventual, din jurul structurilor subterane
Prelevarea de probe de sol din jurul structurilor subterane va avea ca obiect doar, eventual, stabilirea gradului de incarcare cu fertilizanti a solului, deoarece acestea servesc la stocarea de ape uzate cu continut de azot si fosfor care nu sunt considerate poluanti pentru mediu decat in zone cu vulnerabilitate la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole. Conform inventarului realizat si pus la dispozitia publicului prin OM 242/2005 al MMGA si MAPDR, ferma nu este amplasata intr-o astfel de zona.
Inainte de data prevazuta pentru scoaterea din functiune, se va inainta APM Buzau solicitarea de
obtinere a autorizatiei pentru incetarea activitătii.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 58
Planul de inchidere a activitatii si de refacere a amplasamentului
� Curătarea si dezinfectarea halei
Inchiderea completa a activitatii va fi precedata de curatarea si dezinfectarea halei de productie
respectandu-se aceeasi tehnologie ca in cazul unei depopulari obisnuite, mai putin actiunile de
pregatire a halei pentru repopulare.
� Golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile subterane si supraterane: fosa
septica, conducte si bazine colectoare si de stocare.
Se va proceda la golirea prin vidanjare a intregii cantitati de apa cu continut de resturi de dejectii
rezultata din spalarea halelor si adunata in bazinele colectoare.
� Spălarea si igienizarea bazinelor colectoare si a celor de stocare
Dupa golirea bazinelor se va face spalarea acestora iar apa rezultata va fi de asemenea vidanjata.
� Demolarea halei si a celorlalte structuri supraterane.
In functie de destinatia ulterioara a amplasamentului, este posibil sa se doreasca demolarea tuturor
structurilor supraterane. In acest caz:
- se va elabora un proiect de demolare;
- se va obtine autorizatia de demolare;
- actiunile propriu-zise se vor desfasura pe baza proiectului si in conformitate cu toate normele de
securitate specifice;
- deseurile de constructie vor fi manevrate si eliminate in conformitate cu regulile aplicabile pentru
gestionarea deseurilor, in baza prevederilor din proiectul de demolare.
� Gestionarea materialelor de constructie periculoase.
Deseuri din demolare cu continut de azbest vor fi eliminate prin operatori autorizati.
• substantele de dezinfectie si curatare. Se interzice evacuarea acestora in ape de
suprafata, subterane sau pe sol. Daca sunt in stoc vor fi valorificate sau predate unei
firme autorizate in vederea eliminarii.
� Colectarea si evacuarea din incintă a tuturor deseurilor menajere si industriale.
De asemenea in baza prevederilor din proiectul de demolare, toate deseurile ramase in incinta vor
fi colectate si eliminate corespunzator;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 59
3.DESEURI
3.1. GENERAREA DESEURILOR
Tipuri de deseuri rezultate pe faze de activitate
a)Etapa de construire
- pamantul in exces , rezultat de la excavari si solul fertil din decopertare , se recupereaza integral
in scopul amenjarilor terenului (spatii verzi, umpluturi)
- deseuri de materiale de constructii din demolari sau din activitatea de reabilitare a halelor:acestea
vor fi colectate selectiv – pe categorii – o parte putand fi refolosite(grinzi,caramizi , etc), o parte
moloz sau amestecuri de materiale inerte pot fi folosite pentru sistematizarea pe verticala a
amplasamentului din cadrul incintei daca necesita ;
- metale din dezafectarea halelor vor fi colectate in vederea valorificarii de catre firme autorizate.
Se recomanda ca in perioada executarii constructiilor pe amplasament sa fie asigurat un container
metalic in care urmeaza a fi colectate deseurile nerecuperabile.
b) Etapa de operare a obiectivului
In fermele de crestere a pasarilor, principalele tipuri de deseuri sunt dejectiile si cadavrele
de animale. Daca in cazul dejectiilor, nu exista tehnici de minimizare a cantitatilor anuale produse,
acestea variind intre anumite limite in functie de rasa, cantitatea de hrana si de apa, clima, tipul de
adapost si dotarea acestuia cu instalatii de furajare/ adapare/ ventilare/ incalzire; in cazul
cadavrelor, mentinerea mortalitatii in limitele normale se realizeaza prin respectarea cerintelor de
bune practici veterinare.
Celelalte tipuri de deseuri sunt in general in cantitati nesemnificative si depind de activitatile
conexe desfasurate in ferma.
In perioada de exploatare a obiectivului proiectat vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:
- dejectii de pasare
- deseuri de tesuturi animaliere
- deseuri menajere
- deseuri metalice care rezulta ca urmare a unor eventuale reparatii a instalatiilor
- deseuri de ambalaje de la subtantele utilizate la dezinfectie, dezinsectie, igienizare
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 60
- deseuri de ambalaje de medicamente de uz sanitar-veterinar
3.2. MANAGEMENTUL DESEURILOR
Tabel 3.2. Managementul deseurilor
Denumire deseu Cantitatea prevazuta
a fi generate
t/an
Starea
fizica
Cod
deseu
Mod de eliminare
dejectii de pasare
3000 S 02 01 06 Stocare temporara pe
platforma amenajata ,
urmand a fi
distribuite pe terenuri
agricole
deseuri de tesuturi
animaliere
20 S 02 01 02 Se vor colecta într-o incintă special amenajată, dotată cu instalație frigorifică şi se predau la unități de ecarisare
deseuri menajere 4 S 20 03 01 In interiorul incintei se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu containere de tip pubelă. Periodic acestea vor fi golite de masinile de salubritate. Se vor incheia contracte cu unitătile specializate pentru colectarea
deseurilor menajere.
deseuri de ambalaje de la
substantele utilizate la
dezinfectie, dezinsectie,
igienizare, medicamente de
0,2 S 18 02 05 Ambalajele vor fi
returnate furnizorului
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 61
uz sanitar-veterinar
Namol statia de epurare 2 SS 19 08 12 Namolul se va pompa
peste asternutul cu
dejectii stocat
temporar pe
platforma special
amenajata.
Managementul dejectiilor
Documentul de referinta BREF, Codul bunelor practici agricole precum si legislatia privind
reducerea poluarii cu nitrati:
• Ord. 242/2005 pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al
solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti
din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in
zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;
• Ord.296/2005 – Programul cadru de actiune tehnic pentru elaborarea programelor de
actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, stabilesc criterii pentru
reducerea emisiilor in domeniul managementului dejectiilor.
Dejectiile uscate de pasare au urmatorul continut de nutrienti (Documentul BREF, tab. 3.26):
Nutrienti (%din greutatea uscata) Specia Sistemul de
adapostire
Productia
de
dejectii
Kg/loc/an
Total N NH4-N Acid uric-
N
P K Mg S
Pui de
carne
Asternut absorbant
(5-8 serii)
10-17 2,6-10,1 0,1-2,2 <0,1-1,5 1,1-
3,2
1,2-
3,6
0,3-
0,6
0,3-
0,8
Managementul dejectiilor se axeaza pe:
• strategia de hranire;
• formula alimentelor (nivelul de proteine);
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 62
• adaparea si sistemul de adapare;
• sistemul transport si de depozitare a dejectiilor;
• imprastierea pe camp a dejectiilor.
Controlul sistemului de hranire
Un inalt nivel de proteine in alimentatie conduce la un nivel inalt de azot in dejectii.
Sistemul de depozitare a dejectiilor
Dupa fiecare serie dejectiile sunt evacuate si transportate la platforma de dejectii.
Dejectia colectata la capat de hala sunt transportate cu mijloace speciale de transport autom la
platforma de dejectii. Cantitatea de dejectii este de 3000 t/an.
Imprastierea pe camp a dejectiilor
Este necesar a se avea in vedere ca limita de incarcare pentru terenurile arabile, dupa decembrie
2010 va fi de 170 kg/ha.
Conform Ordin nr. 1182/2005 din 22/11/2005, privind aprobarea Codului de bune practice
agricole pentru protecŃia apelor impotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole, suprafaŃa de teren
de pe care se pot imprăstia dejecŃiile este de 0,0021 ha/pasare: 0,0021 ha/pasare x 202500 pasari
/serie =425 ha /serie pentru imprastierea pe camp a dejectiilor.
Titularul va trebui sa detina un borderou pentru fiecare livrare externa a dejectiilor, care sa
cuprinda producatorul, destinatarul, cantitatea livrata, tipul si provenienta dejectiilor, data livrarii.
(OM 296/2005, art. 2.1.).
4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului
si masuri de reducere a impactului
Conform celor prezentate, in faza de constructie se vor realiza urmatoarele lucrari:
· lucrari de demolare si constructie a halelor de crestere a pasarilor, constructie platforma pentru
depozitarea dejectiilor solide, gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa, canalizare,
electricitate;
· montarea echipamentelor specifice tehnologiei de crestere a pasarilor (adapare, hranire,
iluminare, climatizare).
Efectele asupra mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice tuturor santierelor, cu
implicatii cu arie redusa de manifestare, de scurta durata si de intensitate redusa asupra
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 63
componentelor mediului, in conditiile respectarii disciplinei de lucru. Posibilele efecte negative
asupra factorilor de mediu sunt reversibile, se manifesta pe perioada lucrarilor si pot fi diminuate
sau chiar eliminate prin adoptarea unor masuri corespunzatoare.
Prin implementarea proiectului nu se va produce impact cu caracter transfrontier.
4.1 Apa
4.1.1 Conditii hidrogeologice ale amplasamentului
Din punct de vedere hidrografic Satul Zoresti, Com. Vernesti, este situat in :
- Bazinul hidrografic Buzau , cod cadastral XII-1.082.00.00.00.0
- Curs de apa : Niscov, cod cadastral XII-1.82.028.00.00.0
Acest curs important de apa, cu albie majora (lunca) inundabila, are un regim de curgere
permanent iar in regim de viitura un caracter torential si efect erozional asupra malurilor si
inundabil asupra terenului de lunca.
Prin constitutia litologica a formatiunilor si structura tectonica, zona de campie este cea mai
importanta sub aspectul posibilitatilor de circulatie si acumulare a apei.
Cele mai importante formatiuni din punct de vedere hidrogeologic sunt cele constituente ale
conului aluvionar Buzau si depozitele din partea superioara a complexului pleistocen superior.
Acviferul cantonat in stratele de varsta pleistocen superior si mediu
Stratele acvifere de adancime, cantonate in formatiunile atribuite pleistocenului superior si mediu
se dezvolta adancimi cuprinse intre 40-50 m si 224 m si au grosimi variate intre 17 si 75m.
In cadrul acestui complex acvifer directia de curgere a apelor este in general nord vest sud est,
acestea corespunzand cu directia de curgere a apelor de suprafata.
Mineralizatia foarte diferita a apelor de adancime se datoreaza fie zonelor de aflorare prin care
acestea patrund, fie vitezei mici de circulatie in zona sudica a Buzaului, datorita careia continutul
in saruri al apelor creste. In general din punct de vedere fizico-chimic apele sunt clorurate sau
calcice-magneziene.
Acviferul cantonat in stratele de varsta Pleistocen inferior
Acest complex acvifer se delimiteaza de complexul acvifer cantonat in Pleitocenul superior, prin
complexul marnos al Pleistocenului mediu.
In general granulometria stratelor stratelor poros permeabile atribuite acestui complex este foarte
fina acestea fiind constituite din nisipuri fine bine sortate.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 64
In formatiunuile celor doua complexe exista o discontinuitate de sedimente, stratele atribuite
Pleitocenului inferior avand inclinari mai mari pe directia de afundare care in zona este de nord
vest-sud est, datorita miscarii lor de subsisdenta ce a avut loc in timpul Pleistocenului inferior.
Apele cantonate in stratele poros permeabile ale acestui complex au o mineralizatie totala de cca
3000 mg/l fiind in general nepotabile. Directia de curgere a acestora este foarte mica.
Acviferul cantonat in conul Buzaului
Acest acvifer a fost separate tot pe criterii stratigrafice si litologice, principala caracteristica a
acestuia constituind-o granulatia grosiera a sedimentelor, acestea fiind reprezentate de: nisipuri,
pietrisuri si bolovanisuri separate prin nivele argiloase.
Formatiunile respective sunt separate hidrodinamic de complexul Pleistocenului superior, delimitat
de depozitele loessoide vechi, care sunt atribuite complexului psamitic superior.
Acest complex dezvolta pe verticala pana la adnacimea de 50-60 m, si are in componenta sa 1-4
strate acvifere care cantoneaza ape potabile ce constituie principala sursa de alimentare a
localitatilor din zona.
4.1.2 Alimentarea cu apa
Breviar de calcul
Necesarul de apă în scop potabil şi igienico-sanitar, Npi:
Npi = U x n [mc/zi]
Unde:
- U=nr. de personal la ferma de pui
- U=20;
- n=necesarul specific de apa;
- n = 60 l/om/zi;
Npi = 20 x 60 = 1.200 l/zi
Npi = 1,2 mc/zi.
Necesarul de apă în scop tehnologic, Nt:
- cand se cresc pui in hala: Ntp = Nap + Nua + Nse [mc/zi]
- cand se curata hala: Nts = Nse + Nsp + Nsh [mc/zi]
Apă pentru pui, Nap:
Nap = U x n [mc/zi]
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 65
Unde:
- U=număr capete de pui ( U = 20 capete x Su = 20 x 10.123,50 ≈ 202.500)
- U = 202.500 pui;
- n=necesar specific de apă corespunzator unui pui intr-o zi;
- n = 0,18 l/pui zi;
Nap = 202.500 x 0,18
Nap = 36,45 mc/zi
Nap = 202.500 x 0,18 x 42 zile/serie x 7 serii/an
Nap = 10716,3 mc/an.
Apă pentru spălarea echipamentului de lucru, Nse:
Nse = U x n [mc/zi]
Unde:
- U = 1,4 kg/zi;
- N = necesar specific de apă
- n = 65 l/kg echipament;
- U = echipament supus spălării (10kg/săptămână)
Nse = 1,4 x 65 = 91 l/zi
Nse = 0,1 mc/zi
Nse = 36,5 mc/an.
Apă pentru umidificarea aerului din hale, Nua:
Nua = U x 24 x n [mc/zi]
Unde:
- U = debit specific pentru umdificare aer (30 l/hala ora);
- n = numar de hale;
Nua = 30 l/hala/ora x 24 ore x 10 hale
Nua = 7,2 mc/zi
Nua = 30 l/hală/oră x 24 ore x 60 zile/an x 10 hale
Nua = 432 mc/an
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 66
Apă pentru spălat platforme betonate şi căi de acces, Nsp:
Nsp = U x n [mc/zi]
Unde:
- U=suprafaŃă platforme betonate şi căi de acces
- U = 200 x 10 hale = 2.000 mp;
- n=necesar specific de apă/serie
- n = 6,0 l/mp;
Nsp = 200 x 6,0 x 2 platforme/zi = 2.400 l/serie
Nsp = 2,4 mc/zi
Nsp = 2.000 x 6,0 = 12000 l/serie x 7 serii/an
Nsp = 84 mc/an
Apă pentru spălarea şi clătirea suprafeŃelor din hale, Nsh:
Nsh = U x n [mc/zi]
Unde:
- U=suprafaŃa totală din hale
- U = 10123,5 mp;
- U’= 1481,16 mp (Suprafata celei mai mari hale)
- n=necesar specific de apă
- n = 15,0 l/mp;
Nsh = 1481,16 x 15,0 x 1 spălare/serie x 2 hale/zi
Nsh = 44,4 mc/zi
Nsh = 10123,5 x 15,0 x 1 spălarei/serie x 7 serii/an
Nsh= 1063 mc/an.
Necesarul de apa in scop tehnologic rezulta:
Ntp = Nap + Nua + Nse = 36,45 + 7,2 +0,1 = 43,75 mc/zi
Nts = Nse + Nsp + Nsh = 0,1 + 2,4 + 44,4 = 46,9 mc/zi
Asadar: Nt = Nts = 46,9 mc/zi
NECESARUL DE APĂ TOTAL, N:
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 67
N = Np + Nt [mc/zi]
N = 1,2 + 46,9
N = 48,1 mc/zi.
Debitul mediu zilnic, Qzi mediu:
Qzi mediu = 48,1 mc/zi
Debitul maxim zilnic, Qzi maxim:
Qzi maxim = Kzi * Qzi mediu [mc/zi]; Kzi=1,4
Qzi maxim = 67,34 mc/zi
Debitul maxim orar, Qzi maxim:
Qor max = 1/24 (Qzi maxim * K o) [mc/zi]; Ko=3;
Qor max = 8,41 mc/h
CERINłA DE APĂ LA SURSĂ, Qs:
Qs = Ks x Kp x N/1.000 [mc/zi]
Qs = 1,02 x 1,1 x 48100/1.000
Qs = 54 mc/zi
Volumul anual de apa consumat, Vanual:
Vanual = 18367,4 mc
CerinŃa de apă potabilă, Cap:
Cap = Ks x Kp x Ni [mc/zi]
Cap = 1,02 x 1,1 x 1,2
Cap = 1,4 mc/zi
CerinŃa de apă tehnologică,
Cat = Ks x Kp x Nt [mc/zi]
Cat = 1,02 x 1,1 x 46,9
Cat = 52,62 mc/zi
Alimentarea cu apa a obiectivului se va realiza din doua puturi forate, unul existent si altul ce
trebuie executat.
Forajul existent este de adancime H=100 m ,Qcaptat=6,5 l/s, si este echipat cu electropompa
submersibila tip HEBE Q=20 mc/h, n=3000 rot/min,H=55 mCA
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 68
Putul forat inexistent se va executa dupa intocmirea documentelor si avizelor necesare de o firma
specializata. Acesta va fi echipat cu electropompe submersibile si statie hidrofor in vederea
asigurarii debitelor de apa necesare functionarii obiectivului.
Apa va fi stocata in rezervorul metalic aerian aflat in incinta complexului studiat.H=9 m si V=12
mc in care este pastrata si rezerva de apa pentru stingerea incendiilor .
Gospodaria de apa se va racorda la reteaua inelara de apa din incinta prin intermediul unui camin
de vane. Consumul de apa este stabilit dupa cum urmeaza:
• Consum curent potabil, tehnologic si igienico-sanitar:
Debitul cerintei de apa
Qs = 54 mc/zi.
• Debite stingere incendiu:
Debit necesar hidranti interiori
Qinc.int. = 5 l/s
Debit necesar hidranti exteriori
Qinc.ext. = 10l/s
Distributia apei la consumatorii tehnologici din halele de crestere intensiva a puilor de carne se va
face prin intermediul unui inel de alimentare cu apa racordat prin doua bransamente avand Dn 100
mm la gospodaria de apa. Conductele exterioare de distributie apa potabila si combatere incendiu
vor fi realizate din polietilena de inalta densitate. Conductele interioare de distributie apa potabila
si tehnologica vor fi realizate din polipropilena, iar cele de incendiu se vor realiza din Ol-Zn.
Bransamentele de apa potabila/tehnologica si de incendiu la fiecare hala se vor face separat printr-
un camin de bransament dotat cu vane de sectionare.
Reteaua exterioara de apa se va monta ingropat, pe pat de nisip la cota 0,8m – 1,0 m, pentru
preintampinarea inghetului.
Fiecare hala va fi prevazuta cu propriul racord pentru alimentare cu apa in scop tehnologic si apa
pentru incendiu.
Debitul de calcul necesar stingerii incendiilor este de qc=15 l/s (54m3/h) si va fi asigurat de
gospodaria de apa.
Debitul de calcul necesar cerintelor potabile si tehnologice este de Qor_max=8,41 mc/h si va fi
asigurat de gospodaria de apa.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 69
Gospodaria de apa pentru instalatiile de stingere incendii s-a proiectat conform NP-086/05 si SR-
1478/90.
Aceasta asigura stocarea si pomparea apei pentru stingere incendii si va functiona cu
urmatoarele echipamente:
- instalatia de alimentare si mentinere nivel constant in rezervor formata din 2 robinete cu plutitor;
- rezervorul de inmagazinare pentru apa incendiu se va dota cu preaplin si golire, acesta fiind
montat intr-un spatiu special prevazut in incinta obiectivului;
- coloana de senzori de nivel pentru monitorizarea si reglarea rezervelor intangibile din rezervor;
- grupuri de pompare cu functionare automata, inclusiv tabloul electric de alimentare si control;
Statia de pompare va avea acces direct din exterior, prin intermediul unei trape, avand 2,5 x
2,5 m, racorduri pentru alimentarea directa din rezervoare de la pompele mobile.
Pentru asigurarea necesarului de apa tehnologica si potabila, se vor considera urmatoarele
echipamente:
- instalatia de filtrare a apei, formata din 2 filtre autocuratatoare cu cartus inox pentru apa potabila,
vane de inchidere, manometre, by-pass;
- instalatia de alimentare si mentinere nivel constant in rezervor formata din 2 robinete cu plutitor;
- rezervorul de inmagazinare pentru apa potabila se va dota cu preaplin si golire, acesta fiind
montat intr-un spatiu special prevazut in incinta obiectivului;
- coloana de senzori de nivel pentru monitorizarea si reglarea nivelului din rezervor;
- grupuri de pompare cu functionare automata, inclusiv tabloul electric de alimentare si control.
Pentru asigurarea debitului si inaltimii de pompare a instalatiilor mentionate mai sus s-a prevazut o
gospodarie de apa formata din urmatoarele:
- rezervor tampon pentru asigurarea rezervei intangibile pentru incendiu;
- rezervor tampon pentru asigurarea rezervei de apa tehnologica si potabila;
- grup pompare hidranti exteriori-interiori;
- grup pompare apa potabila/tehnologica.
Grupul de pompare pentru hidranti interiori si exteriori, comun, este format din 2 pompe(1+1) si o
pompa pilot. Pompele active si cea de rezerva vor avea pornire automata si oprire exclusiv
manuala si vor fi prevazute, de asemenea cu sistem de alternare la prima oprire. Pompa pilot va
avea pornire si oprire automata, avand rolul mentinerii presiunii de stand-by a sistemului.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 70
Alimentarea cu energie electrica a pompelor se va face de la sursa de baza cat si de la o sursa de
rezerva conform NP-086/05 si I7/2002.
Se prevede un distribuitor de apa avand urmatoarele racorduri: doua racorduri DN100mm, la
reteaua inelara pentru hidrantii exteriori, un racord DN150 mm la cele doua prize de realimentare
de la masinile pompierilor tip B-DN80 mm, 2 racorduri de alimentare DN 150 de la statia de
pompe, un racord de golire distribuitor, un racord manometru, un racord conducta de by-pass. Pe
racorduri, se vor monta detectoare de curgere a apei avand rolul semnalizarii declansarii instalatiei
la centrala de control si semnalizare din cadrul camerei de pompieri.
Rezerva intangibila a fost dimensionata pentru acoperirea necesarului de apa in cazul functionarii
instalatiilor de stins incendiu, conform NP-086/05, si anume:
- Functionarea instalatiei de hidranti interiori timp de 10 minute;
- Functionarea instalatiei de hidranti exterior timp de 3 ore;
Alimentarea rezervorului se va face prin intermediul puturilor forate care vor asigura debitul de
apa necesar in cazul izbucnirii unui incendiu si vor realimenta rezervorul. Rezerva intangibila de
apa incendiu are un volum util de Vin=115 mc. Rezerva intangibila de apa de incendiu trebuie
refacuta in 24 de ore, asadar este necesar un debit de apa pentru umplere de 5,2 mc/h.
Grupurile de pompare sunt amplasate intr-un loc special amenajat, amplasat ingropat, intr-un
camin din beton armat, langa rezervorul de incendiu.
Gospodaria de apa pentru consum tehnologic si potabil, este alcatuita din:
- Rezervor suprateran, separat de cel de incendiu, avand un volum util Vap=65 mc.
- Grup de pompare format dintr-o pompa activa si una de rezerva.
- Recipient de hidrofor cu membrana.
Cerintele BAT pentru utilizarea apei
Reducerea consumului de apa se poate realiza prin reducerea pierderilor prin scurgeri la
adapat si reducand pierderile de apa din alte activitati decat adaparea pasarilor. Utilizarea rationala
a apei poate fi considerata o buna practica si poate fi realizata prin:
- curatarea halelor si a utilajelor cu apa sub presiune;
- calibrarea permanenta a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin
scurgere;
- utilizarea contoarelor de apa;
- detectarea si repararea scurgerilor;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 71
- colectarea separata a apei de ploaie si utilizarea ei pentru curatire.
Aceste cerinte sunt respectate in proiectul pentru amenajare a fermei, cu exceptia utilizarii apei de
ploaie de pe platformele incintei.
Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea apei
Activitatea la ferma Cerinte BAT
Curatarea si igienizarea halelor
Halele se spala folosind apa la temperatura naturala si dezinfectanti.
Curatirea cu apa sub presiune dupa ciclul de productie. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3)
Se urmareste realizarea celei mai mici cantitati de apa care sa asigure curatenia
Pastrarea unui echilibru intre consumul de apa si mentinerea curateniei. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3).
Consumul specific de apa de spalare este de 15 l/m2.
Consumul mediu de apa pentru curatenie: 0,002-0,02 m3/ m2 (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.2; tab.3.12).
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 72
Bilantul consumului de apa
Apa prelevata din sursa
Recirculata/
reutilizata
Comentarii
Consum industrial
Pentru compensarea
pierderilor in sisteme cu
circuit inchis
Proces
tehnologic
Sursa
de apa
Consum
total de apa
total
Consum
menajer Apa
subterana
Apa de
suprafata
Apa
subterana
Apa de
suprafata
Apa de la
propriul
obiectiv
Apa de la
alte
obiective
Ferma
crestere
pasari
Alimentare
din surse
proprii
54 mc/zi 54mc/zi 1,4 mc/zi 52,62
mc/zi
- - - - -
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 73
4.1.3. Managementul apelor uzate
Apele menajere uzate provenite de la filtrul sanitar se vor scurge printr-o conducta de PVC-KG
cu Dn=200mm in canalizarea menajera din incinta prin intermediul careia vor ajunge in statia de
epurare a apelor uzate.
Apele tehnologice uzate provenite de la spalarea si clatirea halelor de crestere a puilor precum si
de la spalarea platformelor si cailor de acces betonate vor fi colectate de o retea de conducte din
tuburi de PVC-KG cu Dn=200mm si vor fi directionate catre statia de epurare a apelor uzate.
Statia de epurare a apelor uzate tehnologice si menajere este mecano-biologic de tipSBR.
Bazine aferente obiectivului:
Pentru desfasurarea procesului tehnologic sunt necesare urmatoarele bazine:
- bazinul de pompare
- bazin de egalizare/omogenizare
- bazin de contact
- bazin de aerare tip SBR
1. Bazine din beton armat
- bazin de pompare – (V = 3 mc),
- bazin de egalizare/omogenizare - (V = 200 mc),
- bazin de contact - (V = 12 mc),
- bazin de aerare tip SBR - (V = 56 mc)
- bazin de aerare tip SBR - (V = 56 mc)
- bazin de namol exces - (V = 12 mc)
Statia de epurare include urmatoarele etape tehnologice:
EPURAREA PRIMARA
1. Bazin de pompare
2. Filtru parabolic
3. Bazin de acumulare
EPURAREA SECUNDARA
1. Bazin de contact
2. Reactor biologic discontinuu tip SBR
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 74
TRATAREA NAMOLULUI
1. Bazin de stocare namol secundar
TREAPTA DE EPURARE PRIMARA
Bazinul de pompare
Apa uzata patrunde in bazinul de pompare, care este dotat cu senzor de nivel hidrostatic, in
vederea automatizarii pompei de alimetare filtru parabolic.
In interiorul bazinului de pompare se va instala o pompa submersibila speciala, dotata cu rotor
Vortex, special construit pentru aplicatii in pomparea apelor reziduale.
Filtru parabolic
Filtrele parabolice sunt folosite pentru retinerea tuturor suspensiilor solide mai mari de 0,5mm,
care ar putea ingreuna tratrarea ulterioara. Lipsa acestor filtre ar duce la unele disfunctionalitati
cum ar fi: blocarea conductelor si a garniturilor, blocarea instalatiilor de aerare si pompare,
acumularea de impuritati pe pragul deversorului. Aceste probleme au ca rezultat:
1. Cresterea intretinerii curente;
2. Inrautatirea performantei procesului de epurare a apei uzate;
3. Capacitate de aerare scazuta;
4. Erori in sistemul de tratare biologic;
5. Namolul
Bazin de omogenizare
Apa filtrata de pe filtrul parabolic, ajunge in bazinul de acumulare/omogenizare.
Omogenizarea debitului de apa uzata este necesara pentru a preintampina problemele de operare
si pentru a imbunatati performantele proceselor urmatoare. Atenuarea variatiilor de debit este un
proces simplu, la incheierea caruia se obtine un debit constant.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 75
In situatia de fata, acest bazin are inca un rol suplimentar, necesar fiind avand in vedere
ca debitele de apa zilnice sunt variabile.
Enumeram cateva dintre principalele avantaje obtinute dupa omogenizarea debitului:
1. Debitul de apa uzata care patrunde in statia de epurare este constant, protejand
urmatoarele etape de epurare, de eventualele socuri hidraulice.
2. Omogenizarea incarcarilor poluante de CBO5, CCOCr si MTS.
3. Neutralizarea pH-ului: amestecarea adecvata a influentului are loc in bazinul de
omogenizare. Avand in vedere ca aciditatea si alcalinitatea efluentului variaza, in acest
bazin, timpul de retentie este suficient pentru omogenizare.
Apa din bazinul de omogenizare este mixata cu ajutorul unui sistem special de mixare- aerare
pentru a pastra substantele solide in suspensie si pentru a oxigena apa uzata, evitand astfel
aparitia conditiilor anaerobe.
Bazinului de omogenizare va fi dotat cu a pompa submersibila si un senzor hidrostatic de
nivel, in vederea automatizarii acesteia.
TRAPTA DE EPURARE SECUNDARA (BIOLOGICA)
SCHEMA TEHNOLOGICA:
Bazinul de contact ( selectorul )
Apa uzata din bazinul de acumulare este condusa catre bazinul de contact (selector), unde
este amestecata cu namolul activat recirculat, pompat continuu din reactorul secvential SBR.
Scopul bazinului de selectare este de a controla cresterea excesiva a microorganismelor
filamentoase. S-a observat ca o aparitie excesiva a microorganismelor filamentoase (fibroase) in
cultura bacteriana produce deteriorari semnificative a proprietatilor de sedimentare a namolului
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 76
activat (infoiere) si o deteriorare importanta a calitatii apei epurate, datorita deversarii
concomitente a apei cu namol. Scopul bazinului de contact (selector) este de a expune celulele de
namol activat unui mediu cu caracteristici speciale (o panta a substratului ridicata), care
favorizeaza cresterea microorganismelor care formeaza flocoane (cu proprietati de sedimentare
ridicate) si de a stopa cresterea microorganismelor fibroase (selectie cinetica).
Apa uzata din bazinul de contact este mixata cu ajutorul unui sistem de mixare.
BAZINUL ( REACTORUL ) BIOLOGIC SECVENTIAL
Apa uzata din bazinul de egalizare ajunge, prin pompare in in bazinul ( reactorul )
biologic secvential SBR, in vederea tratarii.
In reactor biomasa e aerata si amestecata prin introducerea masei de aer provenit dintr-o
suflanta, instalata in camera de control.
Aerul e introdus in masa de apa prin difuzoarele de bule fine. Difuzoarele sunt instalate in
partea inferioara a bazinului, astfel se atinge o distributie si amestec oxigen / apa maxim.
Nitrificarea si denitrificarea sunt realizate in faze succesive, prin 6 cicli programabili ( 1 ciclu =
2 ore nitrificare + 1 ora denitrificare)
Ciclurile specifice procesului de tratare sunt urmatoarele:
• Introducerea apei uzate in reactor
• Reactia propriu zisa (aerarea / amestecarea continutului in reactor) (6 cicli x 3 ore + 2 ore
aerare intensiva)
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 77
• Sedimentarea (sedimentarea naturala – separarea suspensiilor solide de apa uzata
tratata) (1 ciclu x 2 ore)
• Evacuarea (extragerea prin pomparea apei uzate tratate din reactor) (1ciclu x 1,5 ore)
• Stagnare (indepartarea namolului in exces din partea inferioara a reactorului) in bazinul de
stabilizare namol sau pe patul de uscare (1ciclu x 0,5 ore)
Productia de namol zilnica (namol exces) se estimeaza va fi cca. 0,3 m3 , si va fi indepartat
printr-un sistem de evacuare namol in momentul in care raportul dintre volumul de namol si
volumul bazinului este 2/5 ( aproximativ la un interval de 7 zile).
TRATAREA NAMOLULUI
BAZIN DE STOCARE NAMOL SECUNDAR
Namolul biologic primar si excedentar se va pompa peste asternutul cu dejectii depozitat in
bazinele de stocare.
Apele uzate sunt epurate la normele precizate de normativul NTPA-001/2002, ulterior fiind
eliminate la canalizarea detinuta de ANIF.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 78
Asternutul cu dejectii, evacuat din halele de crestere pui, va fi depozitat temporar in bazine din
beton, prevazute cu drenaj si racordate prin reteaua de canalizare ape uzate la statia de epurare.
Periodic dupa mineralizare asternutul cu dejectii va fi preluat si utilizat de catre beneficiar si terti
la fertilizarea terenurilor agricole din vecinatate.
Apele pluviale cazute de pe acoperisuri si suprafata amenajata a fermei vor fi colectate prin
jgheaburi si de o retea de rigole pluviale si se vor directiona catre canalul ANIF, aflat la cca. 400
m de limita proprietatii, în partea de Est.
Structura apelor uzate:
- Ape menajere uzate;
- Ape tehnologice uzate
Ape menajere uzate, Qm:
Qm = 0,8 x Np [mc/zi]
Qm = 0,8 x 1,2
Qm = 1,0 mc/zi
Ape tehnologice uzate, Qt:
Qt = Nse + Nsp + Nsh
Qt = 0,1 + 2,4 + 44,4
Qt = 46,9 mc/zi.
Ape menajere uzate, Qm: Ape tehnologice uzate, Qt:
Volum zilnic maxim = 1,2 mc; Volum zilnic maxim = 65,66 mc;
Volum zilnic mediu = 1,0 mc; Volum zilnic mediu = 46,9 mc;
Qorar maxim = 0,15 mc/h; Qorar maxim = 8,2 mc/h;
Vanual = 375 mc. Vanual = 1720 mc.
Ape meteorice
Preluarea apelor pluviale de pe acoperisul cladirilor vor fi colectate prin pante , jgheaburi si o
retea de rigole pluviale .Se vor scurge gravitational prin rigolele pluviale catre canalul de desecare
detinut de ANIF.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 79
Pentru determinarea calculului de dimensionare al retelei de evacuare ape pluviale s-au
respectat urmatoarele standardizari romane: STAS-1846/9 si STAS-1795/87 astfel:
Debitul de calcul al apelor meteorice se determina cu formula:
Qp = SxФxIx0,0001 (l/s)
unde: - S – suprafata de calcul aferenta invelitorilor in mp; - Ф – coeficient de scurgere aferent constructiilor calculat cu relatia
qp
qc=φ
in care: - qc – debitul de apa de ploaie cazuta pe aria S, care ajunge in canalizare in l/s; - qp – debitul de apa de ploaie cazuta pe aria S, in l/s;
- I – intensitatea ploii de calcul in functie de frecventa, f, si de durata ploii de calcul conform STAS 9470/73, in l/sxha
Hale:
Se aleg:
S= 10600 mp = 1,06 ha – suprafata teraselor
Ф = 0,90 – invelitori azbociment (conform SR-1846/90 tabel 1)
i = f(f, t)
f = 1/5 (conform SR-1846/90 tabel 2)
t = 15 minute
i = 200 l/s*ha (conform nomograma-anexa B SR-1795/87)
Qp = 1,06 x 0,90 x 200 l/s
Qp = 190,8 l/s
Suprafete betonate:
Se aleg:
S= 5000 mp = 0,5 ha
Ф = 0,85 – beton (conform SR-1846/90 tabel 1)
i = f(f, t)
f = 1/5 (conform SR-1846/90 tabel 2)
t = 15 minute
i = 200 l/s*ha (conform nomograma-anexa B SR-1795/87)
Qp = 0,5 x 0,85 x 200 l/s
Qp = 85 l/s
Debitul total de ape meteorice:
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 80
Qt = 190,8 + 85 = 275,8 l/s
Qt = 76,6 mc/h
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 81
Bilantul apelor uzate
Totalul apelor uzate
generate
Ape uzate evacuate Ape directionate spre
reutilizare/recirculare
menajere industriale pluviale In acest obiectiv Catre alte
obiective
Sursa apelor uzate
evacuate
Proces tehnologic
mc/zi
mc/an
mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/h l/s mc/zi mc/an mc/zi mc/an
Comentarii
Ape uzate 47,9 2095 1 375 46,9 1720 76,6 275,8 - - - -
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 82
4.1.4.Surse de poluanti
Surse de poluanti pentru ape in perioada de executie
Sursele de poluare a apelor in perioada de executie a proiectului sunt reprezentate de :
- utilajele de transport.Acestea pot cauza poluarea apelor subterane prin scurgeri
accidentale de carburanti sau uleiuri minerale;
- apele pluviale care pot antrena de pe frontul de lucru materialele de constructie depozitate
necorespunzator
Surse de poluanti in perioada de exploatare
Principalele surse cu posibil impact asupra calitatii apelor in zona amplasamentului fermei sunt:
- defectiuni aparute la reteaua de canalizare;
- fisurarea sistemului de etansarea platformelor de dejectii si bazinului de retentie a apelor uzate;
- depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor, altor tipuri de deseuri.
4.1.5. Masuri de diminuare a impactului
- nu se vor evacua apele tehnologice si menajere neepurate corespunzator ;
- se vor lua masuri de reducere a impurificarii apelor pluviale printr-un management corespunzator
al dejectiilor;
- masuri de prevenire a evacuarilor necontrolate de ape uzate in perioada de executie a investitiei;
- evitarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol si substante chimice,
- prevederea de materiale absorbante pentru scurgerile accidentale atat in perioada de executie a
investitiei cat si in perioada de functionare a fermei.
- construirea de retele de canalizare si bazine etanse pentru prevenirea impurificarii solului si
apelor subterane;
- prevenirea supraincarcarii bazinului de retentie a apelor uzate
- masuri de control intern si de service al conductelor de alimentare cu apa si de canalizare, precum
si al conductelor;
- monitorizarea periodica a calitatii apei subterane.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 83
Impactul prognozat
Faza de realizare a investitiei
Factor de
mediu
Impact
potential
Impact
prognozat(mari
me,
extindere,timp)
Sistem de diminuare Impact rezidual
Apa
subterana
Ca urmare a unor pierderi accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale, posibile infiltratii in sol-subsol, freatic
Impact negativ pe o arie redusa si timp limitat
Masuri de diminuare a
impactului conform pct
4.1.5.
Impact negativ minor, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in limitele prevazute de legislatia in vigoare.
Apa de
suprafata
Cele mai apropiate ape de suprafata sunt paraul Niscov cca 4km, raul Buzau cca 4,5
km, deci nu se pune problema unei potential impact
Concluzie - impact nesemnificativ prin masurile de diminuare
Faza de exploatare a investitiei
Factor de
mediu
Impact
potential
Impact
prognozat(mari
me,
extindere,timp)
Sistem de diminuare Impact rezidual
Apa
subterana
Ca urmare a unor pierderi accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale, posibile infiltratii in sol-subsol, freatic
Impact negativ pe o arie redusa si timp limitat
Masuri de diminuare a
impactului conform pct
4.1.5.
Impact negativ minor, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in limitele prevazute de legislatia in vigoare.
Fisurarea sistemului
Impact negativ pe o arie redusa si
Masuri de diminuare a Impact negativ minor, reprezentand o degradare
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 84
de etansare a platformelor de dejectii
timp limitat impactului conform pct
4.1.5.
minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in limitele prevazute de legislatia in vigoare
Apa de
suprafata
Cele mai apropiate ape de suprafata sunt paraul Niscov cca 4km, raul Buzau cca 4,5
km, deci nu se pune problema unei potential impact
Concluzie - impact nesemnificativ prin masurile de diminuare
4.2 Aerul
4.2.1 Date generale
CondiŃii de climă si meteorologice pe amplasament
Clima ariei studiate este temperat continentala, cu urmatoarele caracteristici:
- temperature medie anuala → 10,6 °C;
- temperature minima absoluta →-30,0 °C;
- temperature maxima absoluta →39,4 °C;
Temperaturile medii multianuale ale aerului in luna ianuarie sunt de -2 °C, iar cela ale lunii iulie de
22 °C. iarna circulatia atmosferica este mai intense, iar contrastul termic al diferitelor mase de aer
este mai mare, de aceea temperatura aerului prezinta diferentieri diurne importante fata de celelalte
anotimpuri.
Intervalele de ger, in diferite zile din lunile ianuarie, mediile zilnice au scazut de la valori moderate
de - 3°C sau de -7°C pana la - 25°C in timpul iernilor, in perioada de incalzire, temperaturile
zilnice cresc pana la + 10°C.
Posibilitatile de aparitie a primelor formatiuni de inghet si de existenta a ultimelor formatiuni de
inghet sunt determinate de temperaturile minime 0°C. Incalzirile excesive conduc la medii zilnice
de 30-31° in zona de campie, cele mai scazute temperature in luna iulie fiind de 12-13 °C.
Temperaturile aerului din perioada calda a anului intensifica procesul de evapotranspiratie,
influentand scurgerea apei.
Volumul si intensitatea precipitatiilor influenteaza regimul hidrologic si hidrogeologic, apa
provenita din precipitatii constituind sursa principala a alimentarii cursurilor de apa din zona si a
acviferelor freatice.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 85
Precipitatiile anuale medii pe perioada multianuala variaza intre 600-900 mm.
In mersul anual al cantitatilor lunare de precipitatii, acestea prezinta de obicei un maxim in luna
iunie. Cele mai mici cantitati de precipitatii cad in intervalul ianuarie-martie.
Precipitatiile care au efecte hidrogeologice si hidrologice sensibile sunt cele care depasesc 20 mm
pe zi. In aceasta zona, zilele cu precipitatii mai mari de 20 mm/zi sunt mai rare si nu depasesc 6
zile /an. In perioada rece a anului parte din precipitatiile cazute sub forma solida de acumuleaza pe
suprafata acvatica formand straturi de zapada, a caror rezerva de apa alimentaeaza acviferele
freatice in intervalele cu temperature pozitive in perioada de iarna si mai ales in perioada de
primavara.
Durata stratului de zapada depinde nu numai de mentinerea temperaturii aerului si a solului sub
0°C, ci si de precipitatiile sub forma de zapada, de aceea inceputul si sfarsitul perioadei cu strat de
zapada se incadreaza de obicei intre datele primei si ultimei zile cu ninsoare.
In aceasta zona prima zi cu strat de zapada se incadreaza, in medie, in decadele I si II ale lunii
decembrie, iar ultima zi cu strat de zapada se semnaleaza, in medie, in prima decada a lunii martie.
Numarul anual al zilelor cu strat de zapada variaza de la 3- 40 zile pe an.
Vanturile predominante sunt din sectorul Nord – Est, cu componentele sale pe directiile E (12,9%),
NE (12,6%), si N (9,8 %), precum si SV (9,6%). Intensitatea medie a vantului este de 2,8 – 3,1
m/s, iar conform STAS 10101/90, presiunea de baza a vantului stabilizata la 10 m inaltime este cea
pentru zona B.
4.2.2 Surse si poluanti generati de activitatea propusa
S-au luat in considerare cele doua faze de activitate:
• realizarea proiectului
Calitatea aerului atmosferic poate suferi local datorita urmatoarelor surse care apar in timpul
realizarii proiectului:
• mijloace auto si utilitare in incinta – gaze de esapament,
• lucrari de reabilitare si constructii – particule in suspensie si sedimentabile.
Efectele vor fi scurta durata si de intensitate medie si se vor manifesta numai la nivel local. In
aceasta faza emisiile nu pot fi cuantificate.
• in timpul functionarii fermei
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 86
S-au identificat urmatoarele surse de emisii:
Surse fixe dirijate: emisii de gaze din hale – evacuarea fortata a aerului prin sisteme de ventilatie,
emisii ocazionale de la generatorul propriu de curent.
Surse mobile – emisii de gaze de esapament in incinta si drumurile conexe.
Surse de suprafata: emisiile de la platforma de depozitare a dejectiilor si de la bazinul de colectare
a apelor uzate (miros).
POLUANT SURSA
Amoniac (NH3) - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie
Metan (CH4) - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie
Protoxid de azot (N2O) - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie
Dioxid de carbon (CO2) - Hale pentru pasari - Combustibil utilizat la transport auto
Miros (H2S) - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie, platforma de depozitare dejectii
Praf (pulberi sedimentabile si in suspensie, PM10, PM2,5)
- Transportul si manipularea furajelor in incinta, - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii din adaposturi
Gaze de esapament (SOx, NOx, CO, particule, COV, PAH)
- Mijloace de transport in incinta (pentru furaje,
dejectii )
Gaze de ardere, praf Generator curent,centrala termica pentru
incalzirea spatiilor administrative ,care
functioneaza pe motorina .
Amoniacul
Amoniacul se elimină in special prin managementul dejecŃiilor.
Printre consecinŃele negative ale emisiilor de amoniac sunt poluarea aerului, poluarea
apelor de suprafaŃa si subterane.
Reducerea emisiilor de amoniac in adăposturi se poate realiza prin:
- strategia de hrănire (hrana săraca in proteine), hrănirea pe faze;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 87
- reducerea emisiilor din sistemul de adăpostire prin ventilaŃia naturală si mecanică, menŃinerea
uscată a asternutului din hale;
- managementul azotului: aplicarea bunelor practici agricole la imprăstierea pe camp a dejecŃiilor;
- reducerea emisiilor in timpul stocării apelor uzatein bazine din beton, acoperite
Metanul
Cantitatea de metan depinde de producŃia de dejecŃii pe cap de animal, de numărul de
animale si de sistemul de management al dejeŃtiilor. Temperatura si timpul de retentie in unitatea
de stocare are efect asupra producerii metanului. In cazul descompunerii aerobe se produc cantităti
reduse de metan. In afara de problemele legate de inflamabilitatea metanului, acesta este un gaz cu
efect de sera care contribuie la schimbările climatice.
Praful in adaposturi
Emisiile de praf in cazul cresterii puilor pe asternut sunt importante.Praful este un vector de
transport al mirosului.
Intervalul de praf inspirabil se află intre 2 – 10 mg/mc, iar de praf respirabil de 0,3 – 1,2
mg/mc, la adăposturile de păsări, in general . Pentru oameni, la expunerea pe termen lung, limita
maximă de praf respirabil este de 10 mg/mc, iar pentru animale de 3,4 mg/mc. O rată mare de
ventilaŃie duce la scăderea acestor concentraŃii in microclimatul adăpostului.
Emisiile fugitive de gaze si pulberi mai sunt semnificative in perioadele de vid sanitar, cand
dejecŃiile sunt evacuate din adăposturi, mecanizat si manual. Aceste dejecŃii sunt incărcate direct in
mijloacele de transport ale beneficiarilor sau in remorci sau sunt transportate la platforma de
stocare a dejecŃiilor, din fermă.
Emisiile de gaze de esapament datorate mijloacelor auto.
Principalii poluanŃi evacuaŃi prin gazele de esapament au următoarele caracteristici:
- oxidul de carbon – cantitatea mai mare evacuată este la mersul in relanti al motorului si in
momentul demarajelor;
- oxizi de azot – respectiv mono si dioxidul de azot;
- hidrocarburi aromatice – acestea contribuie la formarea poluării fotochimice oxidante;
- suspensiile – formate in special din particule de carbon care absorb o serie din gazelle eliminate;
- dioxidul de sulf – apare la motoarele DIESEL, determinat fiind de conŃinutul de sulf al motorinei.
4.2.3 Prognozarea impactului
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 88
■ Manipulare / transport materii prime si materiale i n perioada de constructie
• particulele minerale in suspensie, dar care sedimentează rapid chiar si intr-o atmosfera
stabilă. Se estimează emisiile de praf de aproximativ 1Kg/t (sursa AP42, asimilat cu extractia
rocilor).
• gazele de esapament din funcŃionarea utilajelor si a mijloacelor de transport.
S-a aproximat cantitatea de pamant din săpaturi (refacere canalizări, puŃuri absorbante) la 2 t.
Din manevrarea acestei mase, funcŃie de compoziŃia si umiditatea straturilor si de condiŃiile
atmosferice, rezultă emisiile in aer de particule minerale si gaze de esapament de la utilajele de
lucru. Pămantul din săpături este utilizat pe amplasament pentru nivelări, sau in cazul in care
depăseste cantitatea necesară, va fi transportat si depozitat in zonele stabilite de primărie.
Emisiile de praf din manipularea pămantului, a pietrisului in perioada de execuŃie vor fi de
aproximativ 2 kg, respectiv 0,007 g/s (pentru o perioada de 80 h). Acestea se regăsesc in special
sub forma pulberilor sedimentabile pe amplasament.
Emisii de poluanŃi prin gazele de esapament
Principalii poluantaŃi evacuaŃi prin gazele de esapament sunt:
- oxidul de carbon (cantitatea mai mare evacuata este la mersul ralanti al motorului si in momentul
demarajelor);
- oxizi de azot respectiv mono si dioxidul de azot;
- suspensiile formate in special din particule de carbon care absorb o serie din gazele eliminate
(hidrocarburi aromatice, olefine, naftene, parafine, hidrocarburi policiclice);
- dioxidul de sulf, apare la motoarele DIESEL determinat de conŃinutul de sulf al motorinei.
Gradul ridicat de uzura al motoarelor sau reglările necorespunzătoare pot creste mult
cantitatea de poluanŃi. Emisiile autovehiculelor, constatate prin verificările tehnice ale acestora se
supun in cea mai mare parte reglementarilor Registrului Auto Roman.
Pentru determinarea poluanŃilor de la mijloacele de transport si de la utilajele de lucru (buldozere,
excavatoare) s-au utilizat factorii de emisie indicaŃi de metodologia CORINAIR pentru
autovehicule grele pe motorina si motoare staŃionare pe motorina, făcandu-se o aproximare globala
pentru consumul orar de motorina si energia consumata.
Datele din literatura (CORINAIR emisii de la autovehiculele grele 3,5 – 16 t) indica urmatoarele:
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 89
CO :18,6 g/kg
NOx : 36,1 g/kg
COV : 8,1 k/kg
Suspensii : 2,9 g/kg
Pentru un consum estimat de 0,5 kg/h , rezulta emisiile principalilor poluanti pe ora:
CO :9,30 g/h
NOx : 18,05 g/h
COV : 4,05 k/h
Suspensii : 1,45 g/h
Pentru perioada de activitate
Pentru calculul emisiilor s-a folosit metodologia CORINAIR .
Factorii de emisie luati in considerare conform CORINAIR 2009, tab. 3.8 pentru amoniac: Cod Tip
animal Perioada in adapost
Nex Proportie din TAN
Tip dejectie
EF adapost
EF stocare
EF imprastiere
100908 pui 365 0,36 0,7 solid 0,28 0,17 0,66 Nota. TAN – total azot amoniacal
TAN = 0,36 x 0,7 = 0,252kg/an.
Emisia de amoniac:
Emisie adapost
0,28 x 0,252 = 0,0756 kg/cap,an;
0,0756 kg/cap *202500 cap/serie*7 serii/an = 107163 kg/an :8760 h/an=12,23 kg/h=0,0034 kg/s=3,4 g/s
12,23 kg/h 3485300 mc/h=3,50 mg/mc
Emisie stocare
0,17*0,252 =0,04284 kg/cap*202500 cap/serie*7 serii/an=60725,7 kg/an:8760 h/an=6,93 kg/h=1,92 g/s
Emisie imprastiere
0,66*0,252=0,16632kg/cap*202500 cap/serie*7 serii/an=235758,6 kg/an:8760 kg/an=26,91 kg/h=7,47 g/s
Factorii de emisie luaŃi in considerare conform Ghid IPPC 2006, tab. 10.15 pentru metan:
CH4 : 0,02 kg/cap/an*202500 cap/serie*7 serii/an=28350 kg/an=3,24 kg/h=0,88 g/s
Factorii de emisie luaŃi in considerare conform CORINAIR, tab. B-14, B-15, pentru pulberi PM10
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 90
0,052 kg/cap/an *202500 cap/serie*7 serii/an=73710 kg/an=8,41 kg/h=2,33 g/s
8,41 kg/h:3485300 mc/h=2,41 mg/mc
Emisii de la sistemul de incalzire
Energia termica produsa de centrala termica pe GPL:
25,24 MJ/l*30000 l/an=757200 Mj/an=757,2 Gj/an:1800 l/an=0,42 Gj/h
NOx: 150g/Gj*0,42 Gj/h=63 g/h=0,0175 g/s
CO: 3000 g/Gj*0,42 Gj/h=1260 g/h=0,35 g/s
SOx: 20 g/Gj*0,42 Gj/h=8,4 g/h=0,0023 g/s
PM10: 76 g/Gj*0,42 Gj/h=31,92 g/h=0,0089 g/s
Centralizarea emisiilor dirijate
Indicatori Concentratia poluantului la emisie (kg/an)
Concentratia poluantului la emisie (mg/mc)
Valori limita, conform Ord. 462/93 (mg/_mc)
Descrierea generală a sursei
Emisii dirijate din adaposturi
NH3 107163 3,50 30
CH4 28350 - -
PM10 73710 2,33 50
sistemul de ventilaŃie al halelor
Emisii de la centrala termica pe GPL
NOx 63 g/h 0,0175 g/s
CO 1260 g/h 0,35 g/s
SOx 8,4 g/h 0,0023 g/s
PM10 31,92 g/h 0,0089 g/s
Cos de evacuare
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 91
Faza de construcŃie
Factor
de mediu
Impact potential Impact
prognozat(mari
me,
extindere,timp)
Sistem de diminuare Impact rezidual
Calitatea
aerului
Pulberi in suspensie si sedimentabile, NOx, SOx, CO, COV: emisii de la manipularea si transportul pămantului si a materialelor de construcŃii; - emisii gaze de esapament de la utilajele rutiere si nerutiere.
Impact negativ pe o arie redusa si timp limitat
Masuri de diminuare a
impactului conform pct
4.2.4.
Impact negativ minor, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in limitele prevazute de legislatia in vigoare.
Faza de functionare
Factor
de mediu
Impact potential Impact
prognozat(mari
me,
extindere,timp)
Sistem de diminuare Impact rezidual
NOx, CO, COV, Particule: - gaze de ardere de la centrala termica; -emisii de la mijloacele de transport
Impact negativ pe o arie de extindere medie, permanent
Calitatea
aerului
NH3, N2O, NMVOC: Emisii din adăposturi si din
Impact negativ pe o arie de extindere medie,
Masuri de diminuare a
impactului conform pct
4.2.4.
Impact negativ minor, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in limitele prevazute de legislatia in vigoare.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 92
managementul dejecŃiilor
permanent
Concluzii: impactul asupra aerului se poate aprecia ca fiind nesemnificativ, în condiŃiile
respectării m ăsurilor de reducere a impactului menŃionate în acest capitol.
Modernizarea fermei, prin sistemul de ventilaŃie al halelor prin sistemul de stocare a
dejecŃiilor si de împrăstiere pe câmp, va reduce considerabil poluarea asupra aerului.
4.2.4 Masuri de diminuare a impactului
In perioada de construcŃie
- se vor utiliza numai masini si utilaje rutiere si nerutiere in stare buna de funcŃionare si cu toate
reviziile făcute la zi;
- se va impune constructorului stropirea drumurilor de acces in incinta santierului pentru evitarea
ridicării prafului in timpul perioadei de decopertare si construcŃie;
- se va face curăŃarea zilnica a cailor de acces din vecinătatea santierului
– indepărtarea nisipului, a pămantului, pentru prevenirea ridicării prafului.
In perioada de funcŃionare
• Reducerea emisiilor de amoniac in adăposturi, care se poate realiza prin:
- strategia de hrănire (hrana săracă in proteine);
- reducerea emisiilor din sistemul de adăpostire prin ventilaŃia mecanică,
- evitarea umezirii asternutului;
- managementul azotului: aplicarea bunelor practici agricole la imprăstierea pe camp a dejecŃiilor;
- reducerea emisiilor in timpul stocării dejecŃiilor: rigole de scurgere a apelor de infiltraŃie;
• Reducerea emisiilor de praf
- asigurarea unui corect management al materialelor pulverulente;
- curăŃarea zilnica a căilor de acces;
- menŃinerea in bună stare a căilor rutiere in zonă.
► Reducerea emisiilor de poluanŃi de la mijloacele auto
- întreŃinerea corespunzatoare a vehiculelor;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 93
- se vor utiliza numai masini si utilaje rutiere si nerutiere in stare buna de funcŃionare si cu toate
reviziile tehnice la zi.
Emisii de mirosuri
Mirosurile sunt generate in principal de:
- emisiile de amoniac din halele de productie;
- emisii secundare de H2S care, in adaposturi conforme cu cerintele BAT, sunt nesemnificative
fiind sub limita de detectie chiar si in interiorul halelor.
Controlul pentru minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicarea celor mai bune tehnici
pentru: sistemul de adaposturi, compozitia hranei si modul de administrare a acesteia, colectarea/
transferul/ tratarea/ stocarea si eliminarea dejectiilor.
Impactul generat de mirosuri
Impactul advers cel mai frecvent incriminat in legatura cu fermele de cresterea animalelor este
mirosul neplacut, datorat in special amoniacului dar si altor compusi ca de ex. hidrogenul sulfurat.
In tara noastra nu exista inca legislatie pentru mirosuri. Ordinul nr. 536/1997 emis de Ministerul
Sanatatii recomanda o distanta de minim 1,0 km intre localitati si fermele pasari, determinante
fiind insa rezultatele studiilor de evaluare a impactului.
Prevederi ale BREF pentru reducerea emisiilor de mirosuri
Nivelul mirosurilor este asociat cu nivelul concentratiilor de nutrienti din bălegar.
Un continut mare de nutrienti în bălegar determină valori ridicate ale mirosului.
Aplicarea unor tehnici nutritionale de reducere a continutului de azot si fosfor din bălegar conduc
si la diminuarea nivelului mirosurilor din halele de crestere si din exteriorul acestora. Pentru ca
mirosul emis de bălegar să fie cât mai putin perceput de receptorii din vecinătatea fermei,
evacuarea aerului din hale trebuie să se facă pe directii si la înăltimi, fată de cota terenului, care să
asigure o bună diluare a aerului evacuat din hale. Ecranele situate pe directia de evacuare a aerului
din halele de crestere contribuie si ele, prin turbulentele pe care le generează, la o mai bună diluare
a aerului evacuat.
La amplasarea halelor de crestere pe un teren, la orientarea halelor, respectiv la amplasarea
ventilatoarelor cu care se face aerarea, este recomandat să se tină cont de existenta receptorilor
care ar putea fi deranjati de mirosurile din halele de crestere si, implicit de directia predominantă a
vântului.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 94
Ventilarea fortată a halelor de crestere duce la o diluare a mirosurilor. Debitele prea mari
de ventilare pot duce la cresteri semnificâtive ale concentratiilor de pulberi în aerul evacuat si la
consumuri sporite de energie pentru ventilatie si pentru încălzirea halelor.
4.3 Solul si subsolul
4.3.1 Surse de poluare
Amplasarea obiectivului va ocupa o suprafata construita de 11659,65 mp.
Realizarea obiectivului se va desfasura in etape:
- pregatirea terenului in vederea inlocuirii conductelor apa potabila si canalizare.Aceasta
etapa consta in decopertarea solului fertil.
- Excavatiile pentru fundarea unor noi fundatii si realizarea canalelor interioare pentru
ampasarea retelelor
In faza de executare a lucrarilor, se produce un impact asupra structurii solului pe
suprafetele unde se vor realiza constructii noi/modificari fie datorita tasarii terenului pe unde trec
utilajele sau actionarii directe asupra straturilor de sol (excavare), decopertarea solului fertil,fie
datorita depozitarii materialelor de constructii in spatii neamenajate, sau scurgeri accidentale de
hidrocarburi de la utilajele terasiere si mijloacele de transport.
In etapa de functionare a fermei principalele surse de poluare a solului sunt reprezentate
de: poluari accidentale prin deversarea de produse petroliere, de ape uzate prin neetanseitatile
structurilor subterane, de depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, dejectiilor sau altor
materiale care pot induce o poluare asupra solului, de practici agricole gresite .
Conform celor prezentate anterior, in conditii normale, activitatea din ferma nu reprezinta
surse de poluare pentru solul de pe amplasament.
4.3.2 Prognozarea impactului
Amenajarea unui depozit pentru dejectiile animaliere elimina posibilitatea poluarii solului
si subsolului cu diverse substante continute de acestea (azot amoniacal, fosfor, potasiu, substante
organice, microelemente – cupru, zinc, mangan, fier, etc.).
Poluarea solului si a subsolului nu se poate produce decat accidental.
Dupa mineralizarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea pot fi folosite
pentru fertilizarea terenurilor agricole.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 95
Factorii care afecteaza calitatea si proprietatile fizice, chimice si biologice ale dejectiilor sunt in
functie de specia si marimea animalelor, clima, caracteristicile furajelor si sistemul de crestere a
animalelor. Deoarece aceste proprietati variaza mult, este necesar ca dejectiile sa faca obiectul
unor analize de laborator inainte de a fi utilizate in agricultura.
Valorificarea dejectiilor trebuie sa aiba in vedere conditiile geografice, modul de folosinta a
terenurilor limitrofe, relieful, potentialul de irigare, nivelul panzei de apa freatica si masurile de
protectie si amelioare a solurilor.
Cantitatea maxima de azot care se aplica cu dejectiile depinde, in special, de cerintele culturilor,
rezerva de azot din sol, pierderile de azot prin volatilizare, levigare, denitrificare si pierderea prin
scurgerea de suprafata.
Stabilirea dozelor de dejectii pe anumite soluri se face in principal in functie de continutul acestora
in azot si saruri.
In concluzie, este necesar un studiu pedologic pe terenurile care urmeaza a fi fertilizate cu dejectii
animaliere.
In cazul in care nu se realizeaza o analiza a dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant si nu
se intocmeste un studiu pedologic pe terenul care urmeaza a fi fertilizat pot apare efecte daunatoare
asupra solului, cum ar fi:
- Aplicarea unor cantitati mari de dejectii, are ca rezultat cresterea excesiva a continutului de saruri
solubile in sol ce pot impiedica cresterea plantelor sau pot leviga in apele freatice;
- Dezechilibrele elementelor nutritive in sol duc la dezechilibre metabolice la animalele care
consuma furaje cultivate pe asemenea soluri. Furajele cu un continut ridicat de nitrati pot fi
daunatoare animalelor.
- Excesul de azot din sol afecteaza si omul prin consumarea in stare proaspata a unor legume cu o
capacitate mare de acumulare a nitritilor (morcov, ceapa, sfecla, salata, telina, etc.), precum si a
unor legume preparate (cartofi, spanac, etc.). In aceasta situatie in organism are loc formarea
nitrozaminelor (substanta cu mare potential mutagen si cancerigen) ca rezultat al unei reactii intre
aminele secundare si acidul azotos.
- Excesul de sodiu si potasiu din sol, ca rezultat al aplicarii in exces a dejectiilor, contribuie la
marirea continutului de saruri solubile, la degradarea structurii solului si reducerea productiei
vegetale.
- Acumularea unor metale grele (zinc, cupru, etc.) in sol.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 96
In cazul aplicarii dejectiilor in stare proaspata, direct pe sol, se poate produce si o poluare
biologica a solului. Aceasta este caracterizata prin diseminarea pe sol odata cu diversele reziduuri a
germenilor patogeni.
Supravieturirea pe sol a acestora este variabila si depinde atat de specia microbiana cat si de
calitatile solului si conditiile meteo – climatice.
Indicatorii poluarii biologice a solului sunt reprezentati de o serie de germeni a caror prezenta si
mai ales numar arata gradul de poluare.
Numarul total de germeni din sol sau mai als numarul germenilor impurificatori, constituie un
indicator global a carui valoare in cazul solului este mult mai redusa decat in cazul apei.
In starea lor proaspata, dejectiile animaliere prezinta atat pentru muncitorii agricultori, cat si pentru
culturile care se vor dezvolta pe terenurile tratate cu aceste reziduuri.
Din aceste considerente, utilizarea dejectiilor in stare proaspata este interzisa.
Fermentarea dejectiilor se realizeaza in 2 – 3 luni vara si in 3 – 4 luni iarna, timp in care sunt
distrusi si germenii patogeni, parazitii intestinali si larvele de insecte.
Azotul si fosforul continut in dejectiile imprastiate pe camp in cadrul actiunii de fertilizare sunt
componente fertilizante.
Beneficiarii de material fertilizant, vor fi atentionati sa actioneze in conformitate cu cerintele de
protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole. Acestia vor fi
obligati sa intreprinda demersurile legale necesare pentru efectuarea acestor lucrari, inclusiv
aprobarea planului de fertilizare de catre autoritatile agricole si de gospodarire a apelor.
In concluzie, putem spune ca impactul fermei asupra solului si subsolului este pozitiv in conditiile:
- etanseizarii depozitului de dejectii;
- folosirea dejectiilor ca ingrasamant natural numai dupa fermentare;
- analizarea dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant pentru a vedea pentru ce tipuri de
culturi si terenuri se preteaza;
- efectuarea unui studiu pedologic pe terenurile unde urmeaza a fi aplicate ingrasaminte naturale.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 97
Faza de amenajare/retehnologizare
Factor de
mediu
Impact potential Impact
prognozat(marime,
extindere,timp)
Sistem de diminuare Impact rezidual
Calitatea solului si subsolului
- distrugere a structurii superficiale a solului - posibile evacuari accidentale de produse petrolie/ depozitari necontrolate de deseuri/ materiale de constructii
Impact negativ (pe suprafata mica si limitat in timp)
Masuri de diminuare a
impactului conform pct
4.2.4.
impact negativ minor, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in limitele prevazute de legislatia in vigoare.
Faza de functionare
Factor
de mediu
Impact potential Impact
prognozat(marime,
extindere,timp)
Sistem de diminuare Impact rezidual
Calitatea solului si subsolului
- posibile evacuari accidentale ape uzate - posibile depozitari necontrolate de dejectii/deseuri
Impact negativ (pe suprafata mica si limitat in timp
Masuri de diminuare a
impactului conform pct
4.2.4.
Impact negativ minor, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in limitele prevazute de legislatia in vigoare.
Concluzie – impactul prognozat este nesemnificativ datorita dotarilor si masurilor de
siguranta ce vor fi luate.
4.3.3 Masuri de diminuare a impactului
Astfel, in timpul realizarii investitiei:
• lucrarile de constructii se vor realiza de firme specializate ;
• societatile care asigura constructia obiectivului si montajul instalatiilor specifice isi asuma
sarcina de a colecta si elimina sau reutiliza deseurile specifice din constructii; nu se vor
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 98
realiza depozite exterioare neorganizate, la finalizarea lucrarilor terenul va fi curatat si
eliberat de astfel de deseuri;
• organizarea de santier va fi dotata cu container pentru colectarea selectiva a deseurilor
rezultate din activitatea de construire ;
• circulatia se va realiza pe drumuri deja existente, minimizand astfel impactul asupra
solului.
• decoperta va fi utilizata in totalitate pentru amenajarea spatiilor verzi ;
• pamantul in exces din excavatii va fi folosit in totalitate pentru umpluturi ;
• deseurile refolosibile vor fi valorificate ;
• se vor folosi materiale si utilaje care au agrement tehnic de specialitate ;
Masuri de protectie prevazute in timpul functionarii instalatiei:
• desfasurarea activitatii pe suprafete betonate;
• transportarea dejectiilor direct pe platforma amenajata in acest scop ;
• asigurarea etanseitatii bazinului de retentie a apelor uzate;
• utilizarea materialelor de absorbtie in cazul scaparilor accidentale de produse petroliere sau
substante chimice, pe caile de acces. Aceste materiale vor fi colectate in containere si
ulterior transportate la o instalatie de incinerare;
• depozitarea corespunzatoare a cadavrelor de pasari: in pungi de material plastic, in
containere etanse frigorific.
• Transportul dejectiilor din hale la platforma de depozitare cu mijloace de transport etanse.
• reabilitarea retelei de canalizare a apelor uzate din incinta rezervoare si conducte(închidere
etansă a rezervoarelor, etc.)
• mentinerea unor valori scăzute ale umiditătii dejectiilor solide depozitate pe platforma ;
• planificarea si urmărirea operatiilor de verificare, întretinere si reparare a instalatiilor de
colectare, transport, epurare a apelor uzate
• furajarea animalelor conform unor tehnici nutritionale care reduc cantitătile de nutrienti
din dejectii;
• existenta pardoselilor impermeabile în halele de crestere a animalelor;
• planificarea operatiilor de întretinere si reparare pentru instalatiile/echipamentele si
amenajările din halele de crestere a animalelor;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 99
Consideram ca prin realizarea masurilor constructive propuse in proiect si a
recomandarilor anterioare (apa, aer si deseuri), impactul asupra solului va fi minim.
Prevederi ale BREF/BAT pentru reducerea emisiilor pe sol, in subsol si in apa subterana
- aplicarea unor tehnici nutritionale care să minimizeze cantitatea de fosfor si de azot
din dejectii;
- existenta pardoselilor impermeabile în halele de crestere a animalelor;
- depozitarea dejectiilor solide în asa fel încât să se prevină umectarea acestora;
- existenta unor bazine de colectare a exfiltratiilor din dejectiile solide depozitate si
tratarea părtii lichide colectate;
- planificarea operatiilor de verificare si întretinere/reparare a instalatiilor din fermă;
Sunt prevăzute măsuri mai severe de urmărire a calitătii solului în zonele în care există o
densitate mare de ferme si în care s-a constatat o presiune a activitătilor de cresterea animalelor
asupra calitătii factorilor de mediu. În aceste zone există obligativitatea ca fermierii să conducă un
registru în care să fie consemnate cantitătile de azot si fosfor evacuate din ferme. Informatiile pot fi
utilizate pentru optimizarea cantitătilor de minerale din hrana animalelor, în corelatie cu cantitătile
de minerale din dejectii care ajung pe terenurile agricole.
În unele ferme se estimează cantitătile de nutrienti din sol, iar dejectiile se aplică în functie
de cerintele solului si a culturilor practicate. Precizia acestei metode depinde de modul în care este
evaluat continutul de nutrienti din sol si din dejectii, precum si de experienta celui care stabileste
modul în care se fertilizează terenurile.
In vecinatatea amplasamentului studiat nu au fost identificate alte proiecte care
impreuna cu proiectul analizat sa inregistreze un impact cumulat asupra factorilor de mediu.
4.4 Biodiversitatea
Obiectivul analizat este situat in extravilanul municipiului Buzau, zona caracterizata de o
vegetatie ierbacee sărăcăcioasă, compusa din ierburi si arbori ornamentali.
Strict in jurul amplasamentului, biocenoza nu cuprinde nici o specie vegetala sau animala protejata
prin reglementarile legale in vigoare.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 100
Flora in zona amplasamentului este cea specifica stepei si in general, a fost modificata de om si
inlocuita pe mari intinderi prin plante cultivate Vegetatia naturala este reprezentata de specii
ierboase: pelinita (Artemisia austriaca), palamida, pelinul, ciulinul, coada soricelului, colilia (Stipa
capillata), scaietele, spinul, brusturul.
Prin si pe langa terenurile cultivate cresc si plante cu flori frumoase: macul, neghina, cicoarea,
musetelul, papadia, codita-soricelului, unele dintre ele avand virtuti terapeutice. Foarte raspandite
sunt loboda si traista ciobanului.
Printre animalele nevertebrate terestre intalnite aici se numara o serie de moluste (Helicella, Helix
pomatia, Ena montana), insecte, arahnide diverse.
Vertebratele terestre sunt larg reprezentate de amfibieni (broasca bruna de pamant, salamandra,
brotacelul), reptile (soparla cenusie, gusterul, serpi neveninosi - Natrix n. si, mai rar, vipera), pasari
(vrabia, bufnita, cucuveaua, soimul, grangurul, gaita, pupaza, pitigoiul, sitarul, cucul, ciocanitoarea
pestrita) , mamifere (orbetele, popandaul, harciogul, cartita, liliacul, soarecele de camp, dihorul,
iepurele).
Obiectivul propus prin activitatea care se va desfasura in cadrul amplasamentului nu va
produce modificari ale suprafetelor de padure, zone umede, ape de suprafata,
4.4.1 Impactul prognozat
In caz de o poluare accidentala cu dejectii, impactul va fi limitat la nivelul amplasamentului
afectat. Prin folosirea corecta a mijloacelor tehnice de transport a dejectiilor se vor preveni astfel
de evenimente, neexistand astfel un pericol potential de distrugere a mediului natural.
4.5 Peisajul
Modernizarea si extinderea fermei de pasari va afecta o suprafata de teren, suprafata care
deja a fost afectata considerabil de constructiile existente in amplasament, intrucat pe amplasament
se desfasoara si in prezent aceeasi activitate cu utilaje si dotari specifice mai putin performante.
Dupa terminarea lucrarilor, aspectul asupra peisajului va fi unul vizibil imbunatatit prin
realizarea obiectivelor propuse in proiect, dand un aspect de prosperitate si buna stare.
4.6 Mediul social si economic
Avand in vedere faptul ca ferma este amplasata intr-o zona rurala, putem spune ca impactul
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 101
produs asupra locuitorilor va fi unul pozitiv datorita: posibilitatii achizitionarii de ingrasamant
natural de la o sursa apropiata de terenurile locuitorilor, locurilor de munca care vor fi create si
incurajarea altor investitori de a-si realiza o afacere din fonduri structurale.
4.7 Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural
In vecinatate a fermei nu se afla monumente istorice sau social-culturale, deci nu se pune
problema afectarii lor.
5.ANALIZA ALTERNATIVELOR
Alternativele la proiect se pot referi la: - un amplasament alternativ - alt moment de demarare al proiectului; - alte solutii tehnice si tehnologice; In cazul studiat nu se pune prolema unui amplasament alternative,deoarece se realizeaza
modernizarea/retehnologizarea unei ferme existente.
Momentul demararii proiectului tine de managementul firmei, si din punct de vedere al mediului
nu este important acest criteriu.
Solutiile tehnice si tehnologice sunt la nivelul celor mai bune tehnici in domeniu , sunt solutii
implementate de beneficiar atat din considerente economice cat si din al protectiei mediului.
Alternativa la modalitatea de crestere a pasarilor:
A fost analizata varianta cresterii pasarilor in baterii, (fata de solutia adoptata – cresterea la sol),
insa aceasta modalitate de crestere este costisitoare, dificila in exploatare si mai putin ecologica
rezultand dejectii umede, care ar necesita realizarea unei platforme special amenajate pentru
stocarea temporara a acestora in vederea mineralizarii. Acest fapt ce ar duce la un efect negativ
asupra factorului de mediu aer prin emisii de HN3 si mirosuri specifice fermentarii dejectiilor.
A fost adoptata solutia cresterii pasarilor la sol, care prezinta avantaje atat din punct de vedere
ecologic rezultand dejectii uscate, cat si din punctul de vedere al calitatii carnii, in special al
pieptului de pui, care se dezvolta mai bine decat in sistemul de crestere in baterii, unde puii se
lovesc cu pieptul in timpul hranirii.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 102
Sistemul de ventilare functioneaza pe baza de depresiune. Aerul este exhaustat de ventilatoare, iar
admisia aerului proaspat se face datorita depresiunii create. Clapele de admisie prevazute cu sistem
individual de directionare a aerului, sunt actionate de un servomotor comandat de calculatorul de
climatizare. Acelasi calculator asigura comanda incalzirii, ventilatiei si sitemului de umidificare cu
ajutorul unor senzori de temperatura si umiditate.
Sistemul de climatizare automatizat prin programare, asigura o climatizare optima in functie de
varsta puilor si de temperaturile din exteriorul halelor.
6.MONITORIZAREA
Monitorizarea calităŃii apei subterane
Pe amplasament există un puŃ de monitorizare a calitatii apei freatice pozitionat in aval de
platforma de depozitare dejectii. Parametrii propusi pentru monitorizare cu o frecventa anuala :pH,
suspensii, CBO5,CCOCr, azot amoniacal, azotiti, azotati, fosfor total .Rezultatele analizelor se vor
compara cu valorile de referinta –prima analiza efectuata dupa realizarea forajului.Astfel se va
urmari evolutia calitatii apei subterane in timp respective influenta fermei asupra acesteia.
Constatarea unor valori depasite semnificative indica poluarea apei subterane de la
platforma de dejectii sau o alta sursa de poluare a solului si a apei subterane. In acest caz se repeta
analizele se identifica sursa de poluare si se iau masuri de stopare a poluarii
Monitorizarea zgomotului
Nivelul zgomotului la limita incintei va fi monitorizat anual .
Activitatile de pe amplasament vor respecta limitele nivelului de zgomot pentru incinte industriale
conform STAS 10009/88 in timpul zilei 65 Db, curba de zgomot Cz60.
Monitorizarea deseurilor
Evidenta deseurilor produse va fi tinuta lunar , conform prevederilor HG 856/2002 si va
contine urmatoarele informatii:tipul deseului,codul deseului, instalatia producatoare, cantitatea
produsa, data evacuarii deseului din instalatie, modul de stocare,date privind expeditiile respinse,
data predarii deseului.Vor fi pastrate inregistrari privind persoanele fizice sau juridice care preiau
deseurile de dejectii pentru imprastierea pe terenuri agricole.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 103
Monitorizarea calitatii apelor uzate la iesirea di statia de epurare
Frecventa de analiza semestrial, parametrii propusi pentru monitorizare : pH, suspensii, CBO5,
CCOCr, azot amoniacal, fosfor total, detergenti sintetici biodegradabili.Indicatorii de calitate se
vor incadra in valorile limita admisibile impuse de NTPA001/2005.
Monitorizarea emisiilor in aer
Puncte de prelevare
1.cosul de evacuare a gazelor arse de la microcentrala termica , frecventa de prelevare probe anual,
poluanti analizati:SO2,NOx,CO,pulberi. Indicatorii de calitate se vor incadra in valorile limita
admisibile impuse de Ordin MAPPM 462/1993
2. emisii sistem de ventilatie hale , frecventa de prelevare probe semestrial , poluanti analizati
:NH3,H2S,CH4,CO. Indicatorii de calitate se vor incadra in valorile limita admisibile impuse de
STAS 12574/87
Monitorizarea calitatii solului
Puncte de prelevare :o proba martor in afara amplasamentului, o proba in zona depozitului de
dejectii animaliere, o proba in zona statiei de epurare.Rezultatele analizelor se vor raporta la
valorile de referinta prevazute in Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997
7. SITUATII DE RISC
7.1. Pericole de risc major in care sunt implicate substante periculoase
Pe amplasamentul fermei va fi depozitat GPL, dar intr-o cantitate mica care nu determina
incadrarea activitatii in categoriile de risc conform prevederilor HG 804/2007 care transpune
Directiva SEVESO. Ferma de păsări Zoresti nu intr ă sub incidenŃa prevederilor Directivei
SEVESO transpusă în legislaŃia naŃională prin H.G. nr. 804/2007 privind controlul asupra
pericolelor de accident major în care sunt implicate substanŃe periculoase.
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 104
Pe amplasament se află 10 rezervoare pentru depozitarea GPL necesar încălzirii halelor pentru
păsări. Conform H.G. nr. 804/2007, cantitatea minimă de GPL posibil a fi prezentă pe
amplasament, pentru a intra sub incidenŃa Directivei Seveso, este de 50 t.
CAPACITATEA MAXIM Ă DE STOCARE GPL
În Ferma Zoresti se poate depozita o cantitate maximǎ de 22,8 t GPL, în cele 10 rezervoare,
fiecare cu o capacitate de 5.000 l .
Calculul s-a făcut în conformitate cu prevederile H.G. nr. 804/2007 (Anexa 1, pct. 4), luând în
considerare cantităŃi maxime, posibil a fi prezente pe amplasament. Cele 10 de rezervoare GPL
au constructiv capacitatea de 5.000 l fiecare, însă capacitatea maximă de umplere este de 4.000 l
fiecare.
Gradul de umplere al rezervoarelor este de max. 80 %.
Densitatea GPL este ρ = 0,570 kg/dm3 (conform datelor din fişa tehnică de securitate a GPL).
Rezultă : 4.000 l x 0,570 kg/dm3 = 2.280 kg x 10 buc. = 22.800 kg = 22,8 t
Cantitatea de GPL din conducte este neglijabilă, fiind mai mică decât 2% din cantitatea relevantă.
Cantitatea de GPL maxim posibil a fi prezentă pe amplasament este mai mică decât limita
cantitativa din coloana 2, Anexa nr. 1, Partea 1, gaze lichefiate extreme de inflamabile (inclusiv
GPL), respectiv 50 tone.
Accidente potentiale
Incidentele se produc, in general, datorită defectării unor utilaje sau a nerespectării normelor de
sănătate si securitate in muncă si /sau a disciplinei de productie.
Accidentele, in functie natura acestora, pot fi de mai multe tipuri:
• accidente de natură mecanică,
• accidente de natură termică,
• accidente electrice,
• incendii,
Accidentele de natură mecanică si termică afectează, in principal, personalul direct implicat in
aceste accidente.
Sursele principale ale acestor accidente mecanice sunt:
• transport si depozitare temporară deseuri;
• utilaje / echipamente in miscare;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 105
• instalatii de ardere.
Ca surse de accidente de natură electrică, le reprezintă toate utilajele actionate de energia electrică
si bineinteles, sistemul de distributie a energiei electrice. Riscurile unor electrocutări există, in
special, in cazul personalului de intretinere a instalatiilor electrice. Evitarea unor asemenea
accidente se poate realiza prin angajarea unor oameni cu o bună calificare, responsabili si
constienti privind riscurile care există la instalatiile electrice.
Surse de incendii
• instalatii electrice defecte;
• scurgeri de lichide inflamabile;
• nereguli organizatorice;
• actiuni intentionate sau alte imprejurări;
Astfel de accidente sunt evitate prin:
· controlul strict si intretinerea periodică a instalatiilor ;
· interzicerea oricăror surse de aprindere (inclusiv fumatul);
· dotarea corespunzătoare a amplasamentului cu dispozitive de stingere a incendiilor.
Masuri pentru limitarea riscurilor
Masurile generale pentru limitarea riscului pe amplasament pornesc de la reguli simple in
ideea ca o neglijenta minora poate duce la declansarea unui accident cu consecinte extrem de grave
asupra angajatilor, comunitatii invecinate si mediului. Se considera ca probabilitatea de
manifestare a riscului este minimizata prin masurile stricte impuse la nivelul organizatiei:
Securitatea obiectivului este strict asigurata prin:
• este restrictionat accesul in incinta si se face identificarea eventualilor vizitatori si scopul
vizitei pe amplasamentul bazei de productie;
• se asigura iluminatul la obiectivele importante si pe caile de acces;
• paza obiectivului este asigurata de personalul angajat, in scopul prevenirii producerii unor
accidente ca urmare a intrarii a persoanelor straine pe amplasament;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 106
• protectia retelelor electrice si a corpurilor de iluminat exterioare si interioare s-a realizat in
faza de constructie. Retelele electrice vor fi periodic verificate si intretinute de catre
profesionisti.
• gospodarirea interna corespunzatoare este considerata o necesitate pentru diminuarea
riscului de accident;
• caile de evacuare si acces sunt permanent tinute libere;
• respectarea unui management corespunzator al deseurilor;
• dejectiile, apele uzate, cadavrele de animale sunt depozitate corespunzator;
• este asigurat controlul si asistenta sanitara – veterinara;
• instalatiile vor fi periodic verificate, ca si echipamentele de intretinere si interventie;
• se pastreaza permanent legatura cu echipele externe de interventie, in special corpul de
pompieri;
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
Prezentul Raport la Studiu de evaluare a impactului s-a intocmit pentru proiectul “Modernizare si
construire hale noi ferma de pasari Zoresti , judet Buzau”.
Beneficiarul investitiei – SC LABORATOR EXPERT S.R.L. Buzau urmareste obtinerea de
fonduri structurale FEADR .
Evaluarea impactului asupra mediului este un proces menit sa identifice si sa stabileasca in
conformitate cu legislatia in vigoare , efectele directe si indirecte, sinergice sau cumulative ,
principale si secundare ale proiectului asupra sanatatii umane si asupra mediului.Evaluarea
impactului stabileste masurile de prevenire , reducere si unde este cazul de compensare a efectelor
semnificative adverse asupra mediului si contribuie la luarea deciziei de emitere/respingere a
acordului de mediu.
Titularul proiectului
S.C. LABORATOR EXPERT SRL , cu sediul in Municipiul Buzau, DN 2B km.9+270-
km.9+527 (partea stanga), camera 1, J10/486/2009, CUI 8875702 ; reprezentat prin -
Administrator - POPA IRINA DANIELA
Denumirea proiectului
“ Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti , judet Buzau”
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 107
Prin proiect se prevede modernizarea si punerea in functiune pe un spatiu de 45423 mp,
din care suprafata construita 11659,65 mp ,a unei activitati de crestere intensiva a pasarilor de
carne folosind tehnologia de crestere la sol, pe asternut permanent de resturi vegetale.
Capacitatea de productie dezvoltata la finalul implementarii proiectului va fi de 202.500
capete/serie – 7 serii/an, respectiv 1.417.500 capete/an cu o greutate medie de 1,8 kg/cap, respectiv
2552 t pui /an.Durata unui ciclu de crestere pui este de cca 38 zile .
Concluzionand, obiectivele proiectului analizat sunt:
• reparatii hale existente
• demolare hale degradate iremediabil
• contruire hale noi
• construire anexe
• reabilitare infrastructura
• tehnologizare hale ptr cresterea la sol a puilor de carne
Scopul proiectului consta in modernizarea/reabilitarea fostei ferme agricole pentru a obtine
capacitate de productie mai mare printr-o tehnologie avansata in domeniul cresterii puilor la sol, in
conformitate cu normele nationale armonizate cu cele din Uniunea Europeana..
Investitia urmeaza a se realiza prin cofinantare din fondurile FEADR.
Capacitatea de producŃie dezvoltată la finalul implementării proiectului va fi de 202.500 capete
pui de carne/serie - 7 serii/an, ceea ce înseamnă 1.417.500 capete pui/an, cu o greutate medie de
1,8 kg/cap, respectiv o cantitate de cca. 2.835 t pui vii/an.
Activitatea de crestere se va desfasura 365 zile/an, 24 ore/zi.
In cadrul fermei se va folosi principiul “totul plin – totul gol”. Durata unui ciclu de crestere va fi
de 38 zile; dupa fiecare ciclu de crestere halele vor fi complet golite, spalate si igienizate. Durata
perioadei de vid sanitar va fi de 10-14 zile.
Cresterea puilor va fi realizata in 10 hale cu o suprafata utila totala de 10.123,50 mp. Fiecare hala
este prevazuta cu un hol de acces in care sunt montate instalatiile de control electronic pentru
masurarea temperaturii, pornirea sistemului de ventilatie, sistemului de incalzire si spreiere a
aerului cand este cazul.
Procesele de productie din cadrul fermei sunt:
- procese biologice de crestere a greutatii corporale a puilor care se bazeaza pe procese
metabolice;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 108
- activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in: adapostire si
curatarea adaposturilor, administrarea hranei, administrarea apei de baut, asistenta medicala
de specialitate, colectarea si tratarea apelor uzate, transferul dejectiilor la platforma special
amenajata;
- activitati de eliminare a deseurilor;
Procesele operationale din cadrul fermei de pasari pot fi impartite in:
- populare cu pui de o zi adusi din alte ferme si instalarea acestora in hale;
- activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice de crestere a greutatii corporale a
animalelor;
- furnizare hrana, constand din: aprovizionare cu mijloace auto; descarcarea hranei in buncare si
administrarea acesteia din buncare prin reteua de distributie.
- alimentare cu apa, prin sistem automatizat cu adapatoare.
- colectarea dejectiilor cu ajutorul incarcatorului frontal si transportul acestora pe platforma special
amenajata;
- curatarea si igienizarea halelor la sfarsitul fiecarui ciclu de productie;
- asistenta veterinara de specialitate.
. GENERAREA DESEURILOR
Tipuri de deseuri rezultate pe faze de activitate
a)Etapa de construire
- pamantul in exces , rezultat de la excavari si solul fertil din decopertare , se recupereaza integral
in scopul amenjarilor terenului (spatii verzi, umpluturi)
- deseuri de materiale de constructii din demolari sau din activitatea de reabilitare a halelor:acestea
vor fi colectate selectiv – pe categorii – o parte putand fi refolosite(grinzi,caramizi , etc), o parte
moloz sau amestecuri de materiale inerte pot fi folosite pentru sistematizarea pe verticala a
amplasamentului din cadrul incintei daca necesita ;
- metale din dezafectarea halelor vor fi colectate in vederea valorificarii de catre firme autorizate.
b) Etapa de operare a obiectivului
In perioada de exploatare a obiectivului proiectat vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:
- dejectii de pasare
- deseuri de tesuturi animaliere
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 109
- deseuri menajere
- deseuri metalice care rezulta ca urmare a unor eventuale reparatii a instalatiilor
- deseuri de ambalaje de la subtantele utilizate la dezinfectie, dezinsectie, igienizare
- deseuri de ambalaje de medicamente de uz sanitar-veterinar
Surse de poluanti pentru factorul de mediu apa:
Surse de poluanti pentru ape in perioada de executie
Sursele de poluare a apelor in perioada de executie a proiectului sunt reprezentate de :
- utilajele de transport.Acestea pot cauza poluarea apelor subterane prin scurgeri
accidentale de carburanti sau uleiuri minerale;
- apele pluviale care pot antrena de pe frontul de lucru materialele de constructie depozitate
necorespunzator
Surse de poluanti in perioada de exploatare
Principalele surse cu posibil impact asupra calitatii apelor in zona amplasamentului fermei sunt:
- defectiuni aparute la reteaua de canalizare;
- fisurarea sistemului de etansarea platformelor de dejectii si bazinului de retentie a apelor uzate;
- depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor, altor tipuri de deseuri.
Masuri de diminuare a impactului
- nu se vor evacua apele tehnologice si menajere neepurate corespunzator ;
- se vor lua masuri de reducere a impurificarii apelor pluviale printr-un management corespunzator
al dejectiilor;
- masuri de prevenire a evacuarilor necontrolate de ape uzate in perioada de executie a investitiei;
- evitarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol si substante chimice,
- prevederea de materiale absorbante pentru scurgerile accidentale atat in perioada de executie a
investitiei cat si in perioada de functionare a fermei.
- construirea de retele de canalizare si bazine etanse pentru prevenirea impurificarii solului si
apelor subterane;
- prevenirea supraincarcarii bazinului de retentie a apelor uzate
- masuri de control intern si de service al conductelor de alimentare cu apa si de canalizare, precum
si al conductelor;
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 110
- monitorizarea periodica a calitatii apei subterane.
Concluzie - impact nesemnificativ prin masurile de diminuare
Surse si poluanti generati de activitatea propusa pentru factorul de mediu aer
S-au luat in considerare cele doua faze de activitate:
• realizarea proiectului
Calitatea aerului atmosferic poate suferi local datorita urmatoarelor surse care apar in timpul
realizarii proiectului:
• mijloace auto si utilitare in incinta – gaze de esapament,
• lucrari de reabilitare si constructii – particule in suspensie si sedimentabile.
Efectele vor fi scurta durata si de intensitate medie si se vor manifesta numai la nivel local. In
aceasta faza emisiile nu pot fi cuantificate.
• in timpul functionarii fermei
S-au identificat urmatoarele surse de emisii:
Surse fixe dirijate: emisii de gaze din hale – evacuarea fortata a aerului prin sisteme de ventilatie,
emisii ocazionale de la generatorul propriu de curent.
Surse mobile – emisii de gaze de esapament in incinta si drumurile conexe.
Surse de suprafata: emisiile de la platforma de depozitare a dejectiilor si de la bazinul de colectare
a apelor uzate (miros).
In perioada de funcŃionare
• Reducerea emisiilor de amoniac in adăposturi, care se poate realiza prin:
- strategia de hrănire (hrana săracă in proteine);
- reducerea emisiilor din sistemul de adăpostire prin ventilaŃia mecanică,
- evitarea umezirii asternutului;
- managementul azotului: aplicarea bunelor practici agricole la imprăstierea pe camp a dejecŃiilor;
- reducerea emisiilor in timpul stocării dejecŃiilor: rigole de scurgere a apelor de infiltraŃie;
• Reducerea emisiilor de praf
- asigurarea unui corect management al materialelor pulverulente;
- curăŃarea zilnica a căilor de acces;
- menŃinerea in bună stare a căilor rutiere in zonă.
► Reducerea emisiilor de poluanŃi de la mijloacele auto
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”
________________________________________________________________________
S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 111
- întreŃinerea corespunzatoare a vehiculelor;
- se vor utiliza numai masini si utilaje rutiere si nerutiere in stare buna de funcŃionare si cu toate
reviziile tehnice la zi.
Masuri de diminuare a impactului
In perioada de construcŃie
- se vor utiliza numai masini si utilaje rutiere si nerutiere in stare buna de funcŃionare si cu toate
reviziile făcute la zi;
- se va impune constructorului stropirea drumurilor de acces in incinta santierului pentru evitarea
ridicării prafului in timpul perioadei de decopertare si construcŃie;
- se va face curăŃarea zilnica a cailor de acces din vecinătatea santierului
– indepărtarea nisipului, a pămantului, pentru prevenirea ridicării prafului.
Concluzii: impactul asupra aerului se poate aprecia ca fiind nesemnificativ, în condiŃiile
respectării m ăsurilor de reducere a impactului menŃionate în acest capitol.
Modernizarea fermei, prin sistemul de ventilaŃie al halelor prin sistemul de stocare a
dejecŃiilor si de împrăstiere pe câmp, va reduce considerabil poluarea asupra aerului.
Solul. Amenajarea unui depozit pentru dejectiile animaliere elimina posibilitatea poluarii solului si
subsolului cu diverse substante continute de acestea (azot amoniacal, fosfor, potasiu, substante
organice, microelemente – cupru, zinc, mangan, fier, etc.).
Poluarea solului si a subsolului nu se poate produce decat accidental.
Dupa mineralizarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea pot fi folosite
pentru fertilizarea terenurilor agricole.
Intocmit ,
Ing. Ecolog Simona Ionita
top related