raport - consiliulconcurentei.ro · raport privind investigaŢia sectorialĂ pentru cunoaŞterea...
Post on 08-Sep-2018
228 Views
Preview:
TRANSCRIPT
CONSILIUL CONCURENŢEI
DIRECŢIA LICITAŢII ŞI PETIŢII
RAPORT
PRIVIND INVESTIGAŢIA SECTORIALĂ PENTRU CUNOAŞTEREA PIEŢEI
SERVICIILOR DE CATERING ŞI DE HANDLING AFERENTE ACESTORA PE
AEROPORTUL INTERNAŢIONAL „HENRI COANDĂ” BUCUREŞTI-OTOPENI
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 2 of 43
CUPRINS
SCOPUL INVESTIGAŢIEI ........................................................................................................................... 3
ABREVIERI ............................................................................................................................................... 3
INTRODUCERE ......................................................................................................................................... 3
1. PREZENTAREA GENERALĂ A SECTORULUI ....................................................................................... 4
1.1.Serviciile de catering şi furnizorii acestora ...................................................................................... 5
1.2.Serviciile de handling pentru catering şi furnizorii acestora ............................................................ 6
2. CADRUL LEGISLATIV ŞI INSTITUŢIONAL ........................................................................................... 7
2.1. Autoritatea de reglementare în domeniul serviciilor de handling la sol.......................................... 7
2.2. Legislaţia aplicabilă în domeniul serviciilor de handling la sol ........................................................ 7
2.2.1. Autorizarea agenţilor aeronautici de handling ........................................................................ 8
3. PIAŢA RELEVANTĂ ......................................................................................................................... 10
3.1. Piaţa produsului .......................................................................................................................... 11
3.2.Piaţa geografică ........................................................................................................................... 13
4. ÎNTREPRINDERILE AUTORIZATE SĂ-ŞI DESFĂŞOARE ACTIVITATEA PE PIAŢA RELEVANTĂ
IDENTIFICATĂ........................................................................................................................................ 16
5. MECANISMELE CONCURENŢIALE PE PIAŢA RELEVANTĂ IDENTIFICATĂ ......................................... 19
5.1 Procedura de selecţie/admitere a întreprinderilor care prestează servicii de catering şi/sau servicii
de handling aferente cateringului pe Aeroportul Otopeni .................................................................. 19
5.2. Procedura de selecţie a furnizorilor de servicii de catering şi de handling pentru catering de către
companiile aeriene care operează zboruri pe Aeroportul Otopeni ..................................................... 20
5.3. Concurenţa între furnizorii de servicii de catering şi de handling aferente acestora la nivelul
Aeroportului Otopeni ........................................................................................................................ 23
5.4. Cotele de piaţă ale întreprinderilor active pe piaţa serviciilor de catering şi de handling aferente
acestora pe Aeroportul Otopeni ........................................................................................................ 26
5.5. Posibile bariere de intrare pe piaţa serviciilor de catering şi de handling aferente acestora pe
aeroportul otopeni. ........................................................................................................................... 31
6. EVOLUŢII ALE SECTORULUI SERVICIILOR DE CATERING ŞI DE HANDLING AFERENT ACESTUIA LA
NIVELUL UNIUNII EUROPENE. ............................................................................................................... 33
7. PREVIZIONAREA EVOLUŢIILOR VIITOARE ÎN SECTORUL SERVICIILOR DE CATERING ŞI DE
HANDLING AFERENT ACESTUIA LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE ......................................................... 38
8. CONCLUZII ..................................................................................................................................... 41
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 3 of 43
SCOPUL INVESTIGAŢIEI
Investigaţia sectorială efectuată pe piaţa serviciilor de catering şi de handling aferente
acestora la nivelul Aeroportului Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti-Otopeni a avut
ca obiectiv o mai bună cunoaştere a mecanismelor concurenţiale existente pe această
piaţă şi a identificării unor eventuale practici care pot avea ca efect restrângerea,
împiedicarea sau denaturarea mediului concurenţial.
În vederea atingerii acestui obiectiv, au fost făcute solicitări de informaţii către
autorităţile naţionale în domeniu, către companiile aeriene care operează zboruri
către/dinspre Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti-Otopeni şi către
furnizorii de servicii de catering pentru aeronave şi de handling aferente acestora,
autorizaţi să presteze aceste servicii pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”
Bucureşti-Otopeni, precum şi unor furnizori care operează prin intermediari pe acest
aeroport (ex. Gate Retail On bord).
ABREVIERI
Aeroportul Otopeni - Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti-Otopeni
AACR - Regia Autonomă “Autoritatea Aeronautică Civilă Romană”
TAROM S.A. - Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române-TAROM S.A.
CNAB - Compania Naţională “Aeroporturi Bucureşti” S.A.
INTRODUCERE
1. Prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 179/15.05.2014, în temeiul
art.25 lit.g) din Legea Concurenţei nr. 21/1996, republicată, a fost dispusă efectuarea
unei investigaţii privind piaţa serviciilor de catering şi de handling aferente acestora pe
Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” Bucureşti – Otopeni.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 4 of 43
2. La baza emiterii acestui ordin au stat actele normative incidente în domeniu,
respectiv, Legea concurenţei nr.21/19961 republicată, cu modificările şi completările
ulterioare (în continuare Legea concurenţei), Regulamentul de organizare, funcţionare
şi procedură al Consiliului Concurenţei, cu modificările şi completările ulterioare 2 ,
precum şi Nota Direcţiei Licitaţii şi Petiţii întocmită în baza recomandării Comisiei de
Concurenţă din cadrul Consiliului Concurenţei, aprobată de Plenul Consiliului
Concurenţei în data de 13.05.2014.
3. Investigaţia s-a bazat pe datele şi informaţiile transmise echipei de investigaţie de
către autorităţile naţionale în domeniu, agenţii economici activi pe această piaţă,
companiile aeriene care operează zboruri pe Aeroportul Otopeni şi pe analiza cadrului
legislativ existent şi a informaţiilor disponibile din diferite surse: jurisprudenţa Curţii de
Justiţie a Uniunii Europene, practica decizională a Comisiei Europene şi a altor autorităţi
de concurenţă din Uniunea Europeană, studii de impact, etc.
1. PREZENTAREA GENERALĂ A SECTORULUI
Clasificarea pe grupe a serviciilor de handling la sol la nivelul Uniunii Europene este
prevăzută atât în Anexa 1 la Directiva Consiliului nr. 96/67/EC3, cât şi în Anexa A la
Acordul Standard IATA privind serviciile de handling la sol4.
Conform acestei clasificări, serviciile de catering pentru aeronave pot fi grupate
astfel:
legătura cu furnizori de alimente şi băuturi şi activităţi administrative;
depozitarea alimentelor şi băuturilor, precum şi a echipamentelor necesare
preparării lor;
1 republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 16 august 2005, cu modificările şi
completările ulterioare. 2 Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 113 din data de 14 februarie 2012
3 din 15 Octombrie 1996 privind accesul serviciilor de handling la sol pe aeroporturile din UE; Directiva a
fost transpusă în legislaţia naţională prin OMT nr. 101/2007, publicat în MO Partea I, nr. 334/17.05.2007. 4 publicat în Manualul IATA de Handling Aeroportuar.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 5 of 43
curăţarea echipamentelor necesare preparării alimentelor şi băuturilor ;
pregătirea şi livrarea echipamentelor, precum şi a alimentelor şi băuturilor.
Serviciile de handling aferente serviciilor de catering pentru aeronave sunt
cuprinse în categoria handlingului de platformă, cu următoarea descriere: transportul,
încărcarea şi descărcarea alimentelor şi băuturilor.
1.1. Serviciile de catering şi furnizorii acestora
Din informaţiile obţinute din piaţă5, a rezultat că operatorii de transport aerian pot opta
pentru două tipuri de servicii de catering pentru aeronave în funcţie de locaţia
(aeroportul) în care aceştia fac aprovizionarea:
catering oferit de către furnizorii de servicii de catering care activează la nivel
local, pe aeroportul de origine şi pe cel de destinaţie al aeronavelor unei
companii;
catering de tipul tipul dus–întors6 (back catering) oferit de către furnizorii care
activează pe aeroportul de unde compania aeriană operează zborul de origine.
În ceea ce priveşte furnizorii de servicii de catering pentru aeronave aceştia pot fi
clasificaţi astfel:
furnizori tradiţionali – cei care pot presta servicii complete de catering la bord,
începând cu aprovizionarea materiei prime, prepararea mâncării, asamblarea
tăvilor de bord şi transportul produselor alimentare către/dinspre aeronavă7.
furnizori netradiţionali (de tip nou) – cei care dispun de logistica necesară
asamblării de cutii cu meniuri simple pentru clasa economică; grupuri alimentare
ce furnizează produse de patiserie, sandvişuri şi băuturi care sunt incluse în cutii
cu meniuri reci; furnizori de alimente congelate care livrează mâncăruri
congelate gătite anterior, etc. Acest tip de furnizori pot livra fie cutii complete cu
5 răspunsurile: Czech Airlines nr.9760/18.08.2014, British Airwazs nr.9514/11.08.2014, Air Bucharest
nr.9660/14.08.2014, Air Berlin nr.10165/26.08.2014, Aeroflot nr.10648/09.09.2014 6 încărcarea aeronavelor cu produse suficiente atât pentru zborul dus, cât şi pentru cel de întoarcere
7 răspunsul Alpha Rocas cu nr.11915/03.10.2014, pct.2, pag.4/7
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 6 of 43
mâncare ce pot fi servite pasagerilor de la bordul aeronavelor, fie o parte din
produsele alimentare incluse în aceste cutii de alimente8.
Companiile aeriene pot avea contract direct cu aceşti furnizori sau îi pot
nominaliza ca şi subcontractori ai furnizorilor tradiţionali cu care colaborează9.
În ceea ce priveşte Aeroportul Otopeni prestatorii de servicii de catering existenţi,
operează atât ca furnizori tradiţionali, cât şi ca furnizori netradiţionali.
1.2. Serviciile de handling pentru catering şi furnizorii acestora
Serviciile de handling pentru catering reprezintă servicii de manipulare asociate
serviciilor de catering pentru aeronave, precum: servicii de încărcare/descărcare de
catering în/din aeronavă, servicii de transport încărcături de catering între aeronavă şi
punctele convenite.
Conform informaţiilor primite de la companiile aeriene10, furnizorii de servicii de catering
pentru aeronave includ în oferta prezentată companiilor aeriene şi serviciile de handling
aferente celor de catering. Acest lucru se datorează şi faptului că, de multe ori,
companiile de transport aerian preferă să contracteze cu un singur furnizor care
să presteze ambele servicii 11.
Astfel, din analiza efectuată12 a rezultat că prestarea serviciilor de handling aferente
celor de catering, pe Aerportul Otopeni, poate fi facută de către:
furnizorii tradiţionali de servicii de catering, care deţin logistica necesară
livrării la bordul aeronavelor a cărucioarelor încărcate cu alimente şi băuturi,
furnizorii netradiţionali (de tip nou), care în mod excepţional pot deţine 8răspunsul Alpha Rocas cu nr.10108/25.08.2014, art.9, pag.17/24 şi Cazul COMP/M.4170 LSG Lufthansa
Service Holding/Gate Gourmet Switzerland, cap.IV, 5.1, A. 9 COMP/M.4170 LSG Lufthansa Service Holding/Gate Gourmet Switzerland, cap.4, art.8
10 răspunsul Tarom nr.8986/31.07.2014, pct.2, pag.2, Air MOLDOVA nr.11592/29.09.2014, SAS Airlines
nr.10181/26.08.2014, pct.8 11
A se vedea de exemplu şi decizia în cazul COMP/M.4170 LSG Lufthansa Service Holding/Gate
Gourmet Switzerland, cap.4, art.11 cât şi răspunsul T.D.MACI cu nr.9706/14.08.2014, pct.9, pag.5 12
TAROM S.A., Czech Airlines, British Airways, Air Serbia, TAP Portugal, Infra Group S.R.L., Swiss
Airlines, Aeroflot Russian Airlines, EL AL Israel Airlines, Air Serbia, KLM, Austrian Airlines, Alitalia,
Turkish Airlines, Deutsche Lufthans, Qatar Airways, Air Bucharest, Wizz Air, Blue Air, Air Berlin, Aegean
Airlines, SAS Scandinavian Airlines.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 7 of 43
logistica necesară livrării la bordul aeronavelor a cărucioarelor încărcate cu
alimente şi băuturi,
companii care prestează servicii de handling sau de curăţenie şi care deţin
autorizaţii de funcţionare pe aeroport.
2. CADRUL LEGISLATIV ŞI INSTITUŢIONAL
2.1. Autoritatea de reglementare în domeniul serviciilor de handling la sol
În România, activitatea furnizorilor de servicii de handling la sol este reglementată şi
autorizată de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (denumită în continuare
„AACR”). Procedura de autorizare de către AACR a furnizorilor de servicii de handling
la sol la nivelul aeroporturilor naţionale este prevăzută de Reglementarea Aeronautică
Civilă Română RACR-AD-AAH ed. 12/200813. Potrivit prevederilor paragrafului 1.3 din
RACR-AD-AAH, actele normative şi reglementările aeronautice naţionale aplicabile
organizării şi desfăşurării activităţii furnizorilor de handling pot fi corelate/completate cu
specificaţiile de profil conţinute de ediţiile în vigoare ale unor documente de aviaţie civilă
relevante, printre care şi Manualul IATA de Handling Aeroportuar. De asemenea,
paragraful 2.1.4 prevede că furnizorii de servicii de handling la sol sunt autorizaţi de
AACR cu respectarea prevederilor din Manualul IATA de Handling Aeroportuar.
2.2. Legislaţia aplicabilă în domeniul serviciilor de handling la sol
Directiva Consiliului 96/67/ EC din 15 Octombrie 1996 privind accesul la
piaţa serviciilor de handling la sol în aeroporturile Comunitaţii – stabileşte
obiectivele ce trebuie atinse de către toate aeroporturile aflate pe teritoriul
statelor membre, pentru ca accesul la instalaţiile aeroportuare să fie garantat
tuturor utilizatorilor autorizaţi să presteze servicii de handling la sol şi utilizatorilor
aeroporturilor autorizaţi pentru handling propriu, în scopul menţinerii unei
concurenţe corecte şi eficiente.
13
privind autorizarea agenţilor aeronautici de handling, aprobată prin OMT nr. 1245/2008.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 8 of 43
Reglementarea aeronautică civilă română din 9 mai 2007 privind accesul pe
piaţa serviciilor de handling la sol pe aeroporturi – RACR – APSH, ediţia
03/2007 –aprobată prin Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 101/2007,
transpune următoarele prevederi din Directiva Consiliului 96/67/CE privind
accesul pe piaţa serviciilor de handling la sol pe aeroporturile din Comunitate art.
1 paragrafele 1-3, art. 2-8, art. 9 paragrafele 1-3 şi 6, art. 11, 13, 14, 15-17, 19-
21 şi art. 23 paragraful 1.
Reglementarea aeronautică civilă română privind autorizarea agenţilor
aeronautici de handling-RACR-AD-AAH, ediţia 01/2008 – aprobată prin
Ordinul Ministerului Transporturilor nr.1245/2008, transpune prevederile art.14
din Directiva Consiliului 96/67/CE privind accesul pe piaţa serviciilor de handling
la sol pe aeroporturile din Comunitate.
2.2.1. Autorizarea agenţilor aeronautici de handling14
Potrivit prevederilor Reglementării Aeronautice Civile Române din 06 oct 2008,
facilităţile şi serviciile din domenul aviaţiei civile trebuie contractate numai cu furnizori
autorizaţi ca agenţi aeronautici civili ori cu furnizori recunoscuţi sau acceptaţi de
AACR15.
Autorizarea şi supravegherea agenţilor aeronautici de handling se efectuează de către
AACR conform prevederilor legale în vigoare.
AACR poate să restricţioneze, să suspende sau să anuleze autorizarea unui furnizor de
servicii de catering sau de servicii de handling pentru catering, dacă acesta nu respectă
parţial sau integral condiţiile de autorizare şi/sau cerinţele specifice impuse de AACR.
Întreprinderea care solicită autorizarea ca agent aeronautic de handling trebuie să fie
constituită şi să funcţioneze în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale aplicabile
14 Orice întreprindere autorizată să desfăşoare activităţi aeronautice de handling. 15
Reglementarea Aeronautică Civilă Română din 06 oct 2008 privind autorizarea agenţilor aeronautici de
handling RACR-AD-AAH, ediţia 1/2008, cap.III, art.3.3.5
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 9 of 43
sau, în cazul unei întreprinderi din alt stat, în conformitate cu prevederile legislaţiei
aplicabile în statul respectiv.
Cerinţele pentru autorizarea agenţilor de handling sunt următoarele:
activitatea/activităţile pentru care solicită autorizarea trebuie să fie inclusă/incluse
în obiectul de activitate declarat şi înregistrat legal;
întreprinderea în cauză trebuie să facă dovada că dispune de capabilitatea
tehnică şi operaţională adecvată specificului activităţii;
întreprinderea în cauză trebuie să facă dovada că dispune de capacitatea
financiară necesară pentru susţinerea activităţilor autorizate şi de acoperire
asiguratorie suficientă, corelată cu tipul şi volumul activităţilor autorizate;
întreprinderea în cauză trebuie să dispună de personal suficient şi competent
pentru a putea desfăşura activităţile aeronautice preconizate;
întreprinderea trebuie să deţină reglementările aeronautice naţionale şi
internaţionale aplicabile pentru activităţile de bază pe care le desfăşoară;
întreprinderea trebuie să accepte autoritatea de inspecţie şi de supraveghere
exercitată de AACR şi să aplice măsurile corective sau cerinţele specifice
stabilite de AACR;
echipamentele şi serviciile din domeniul aeroportuar trebuie contractate numai
cu furnizorii din ţară autorizaţi ca agenţi aeronautici civili sau cu furnizori externi
recunoscuţi de AACR;
echipamentele folosite pentru activităţile de handling aeroportuar trebuie să
corespundă specificaţiilor producătorului şi să fie autorizate de AACR.
Pentru derularea efectivă a activităţilor autorizate pe un aerodrom16, agentul aeronautic
de handling autorizat trebuie să obţină acordul administratorului aerodromului pentru
desfăşurarea activităţii sale şi să convină cu acesta asupra cadrului de colaborare şi a
condiţiilor de operare.
16
suprafaţă de teren special adaptată pentru aterizarea, decolarea şi manevrele aeronavelor, inclusiv
instalaţiile auxiliare pe care aceste operaţii le implică pentru cerinţele traficului şi serviciilor aeriene.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 10 of 43
Durata procesului de evaluare pentru autorizare este de maximum 60 de zile
calendaristice de la data depunerii cererii de autorizare.
Termenul de valabilitate al Cerificatului de autorizare iniţială este de un an de la data
emiterii.
Prelungirea autorizării se acordă pentru o perioadă de până la 3 ani, în funcţie de
nivelul de siguranţă şi calitate asigurat, de starea tehnică a facilităţilor deţinute, de
experienţa profesională a personalului şi de alte criterii specifice de evaluare a
performanţei şi competenţei organizatorice.
Pe întreaga perioadă de valabilitate a Certificatului de autorizare, activitatea
agenţilor aeronautici de handling este supravegheată de către Autoritatea
Aeronautică Civilă Română. Aceasta autoritate realizează inspecţii/audituri periodice
ale activităţii desfăşurate de către întreprinderile în cauză, cel puţin o dată pe an.
3. PIAŢA RELEVANTĂ
În cadrul unei investigaţii sectoriale, un rol determinant în identificarea eventualelor
probleme de natură concurenţială îl are definirea şi delimitarea pieţei relevante.
Scopul principal al definirii pieţei relevante este acela de a identifica în mod sistematic
constrângerile concurenţiale cu care se confruntă întreprinderile17 care activează pe
acestă piaţă.
Potrivit Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante18, piaţa relevantă cuprinde două
componente: piaţa relevantă a produsului/serviciului şi piaţa relevantă geografică.
17
Potrivit Legii concurenţei, prin întreprindere se înţelege orice entitate angajată într-o activitate
economică, adică o activitate constând în oferirea de bunuri sau servicii pe o piaţă dată, independent de
statutul său juridic şi de modul de finanţare. 18
Publicate în Monitorul Oficial al României, partea I , numarul 553/05.08.2010, art.8 şi 11.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 11 of 43
3.1. Piaţa produsului
Potrivit Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, piaţa produsului cuprinde toate
produsele şi/sau serviciile pe care consumatorul le consideră interschimbabile sau
substituibile, datorită caracteristicilor, preţurilor şi utilizării acestora19.
Activităţile principale desfăşurate pe un aeroport sunt cele legate de exploatarea
acestuia şi constau atât în furnizarea de servicii de infrastructură (facilităţi de pistă, căi
de rulare, etc.), cât şi cele care ţin de managementul pasagerilor şi al mărfurilor
(servicii de handling pasageri, bagaje, mărfuri şi corespondenţă, alimentarea cu
combustibil, deservirea tehnică a aeronavelor, handlingul de platformă şi servicii de
catering, etc)20.
În ceea ce priveşte sectorul serviciilor de catering pentru aeronave şi de handling
aferente acestora, ele nu reprezintă servicii considerate a fi indispensabile desfăşurării
activităţilor specifice unui aeroport, astfel cum sunt serviciile de handling la sol pentru
pasageri, serviciile de handling la sol ce ţin de securitate, cele pentru transportul
mărfurilor, cele poştale, etc.21
Acest lucru se justifică prin faptul că o companie aeriană, în funcţie de propria politică
comercială, poate să decidă dacă achiziţioneză sau nu servicii de catering şi de
handling aferente acestora pentru anumite curse – spre deosebire de celelalte servicii
de handling la sol.
Din punct de vedere al serviciilor de catering pentru aeronave, piaţa relevantă a
serviciului cuprinde toate tipurile de servicii de catering oferite companiilor aeriene,
indiferent de durata sau tipul zborului.
Cu toate că piaţa poate fi segmentată în funcţie de durata zborului, clasa de zbor sau
tipul mâncării servite, ţinând cont de faptul că furnizorii de servicii de catering oferă o
gamă variată de produse în funcţie de necesităţile fiecărei companii de transport aerian
19
Art. 8 din Instrucţiuni din 05 august 2010 privind definirea pieţei relevante 20
COMP/ M.786 Birmingham International Airport, para. 14 21
Decizia nr.13/06.05.2014 a Consiliului Concurenţei
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 12 of 43
(gustări calde/reci, mese pentru clasa întâi/business/economic, etc.), condiţiile
concurenţiale în cadrul acestor segmente de piaţă nu diferă în mod semnificativ.
Serviciile de handling pentru catering reprezintă servicii de transport şi manipulare
asociate cateringului. Printre acestea se numără: încărcarea/descărcarea cateringului
în/din aeronavă, transportul încărcăturii de catering de la punctul de lucru al furnizorului
de catering către/dinspre aeronavă, încărcarea cărucioarelor cu produse de vânzare la
bord (alimente şi băuturi).
În cazul Aeroportului Otopeni, s-a identificat că furnizorii de servicii de catering pentru
aeronave care activează la nivel local includ în oferta prezentată companiilor aeriene şi
servicii de handling asociate acestora.
Din analiza informaţiilor obţinute din piaţă22, a reieşit faptul că, în general, companiile
aeriene care operează la nivelul Aeroportului Otopeni, contractează atât serviciile de
catering cât şi pe cele de handling pentru catering, „la pachet”, de la acelaşi
furnizor. Astfel, identificarea de pieţe separate pentru fiecare tip de serviciu de handling
la sol nu ar fi corectă, pentru că ar rezulta definiţii de piaţă prea restrânse23.
Motivele principale care stau la baza deciziei companiilor aeriene de a contracta „la
pachet” serviciile menţionate mai sus sunt următoarele:
o calitate constantă a produselor şi a serviciilor oferite, fiind vorba de un singur
furnizor;
logistica mult simplificată în cazul contractării cu un singur furnizor;
timp minim alocat încărcării şi descărcării pachetelor de catering şi a
echipamentelor specifice la/de la bordul aeronavelor, respectiv eficientizarea
programului de zbor al aeronavelor.
22
răspunsul T.D.MACI nr.9706/14.08.2014, pct.9, pag.5; răspunsul ALPHA ROCAS nr.25.08.2014, pct.9,
pag.19/24. 23
COMP/ M. 1124 Maersk Air/LFV Holdings.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 13 of 43
Având în vedere cele prezentate mai sus, piaţa produsului în investigaţia de faţă,
este considerată ca fiind piaţa serviciilor de catering şi de handling aferente
acestora pentru aeronave.
3.2. Piaţa geografică
Potrivit Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, piaţa relevantă geografică
cuprinde zona în care întreprinderile în cauză sunt implicate în cererea şi oferta de
produse sau servicii, în care condiţiile de concurenţă sunt suficient de omogene şi care
poate fi delimitată de zonele geografice învecinate, deoarece condiţiile de concurenţă
diferă în mod apreciabil în respectivele zone. Definirea pieţei geografice constă în
identificarea surselor alternative de aprovizionare la care clienţii întreprinderilor în cauză
pot apela, sub aspectul localizării geografice a acestora.
În ceea ce priveşte serviciile de handling la sol în general (excepţie fac cele de
catering), din perspectiva beneficiarilor (companiile aeriene), aeroportul reprezintă
spaţiul în care se manifestă cererea pentru furnizarea acestora. În cazul anumitor
servicii de handling la sol, cum ar fi de exemplu: handlingul de pasageri,
handlingul de bagaje; handlingul de marfă şi poştă; handlingul de platformă
(dirijare aeronavă la sosire şi la plecare, asistenţă la parcarea aeronavei, etc.);
sevicii de curăţenie interior/exterior aeronave; etc. acestea sunt prestate exclusiv
de către furnizorii care operează la nivelul fiecărui aeroport în parte, iar piaţa
geografică poate fi clar delimitată la nivelul aeroportului.
Spre deosebire de serviciile menţionate anterior, cererea pentru prestarea serviciilor de
catering şi a serviciilor de handling pentru catering se manifestă la nivelul fiecărei rute
de zbor a companiei aeriane şi nu la nivel de aeroport. Pentru acest tip de servicii,
beneficiarii (companiile aeriene) nu sunt constrânşi să apeleze la furnizorii care
operează la nivelul fiecărui aeroport pe care/de pe care aceştia aterizează/decolează.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 14 of 43
În prezenta investigaţie am analizat modul în care se manifestă concurenţa între
furnizorii care prestează servicii de catering şi servicii de handling pentru catering
pentru companiile aeriene care efectuează zboruri pe rute către/dinspre Aeroportul
Otopeni.
Din informaţiile obţinute şi analiza efectuată, concurenţa se manifestă de la caz la caz
între furnizorii de servicii de catering şi de servicii de handling pentru catering care
operează la nivelul Aeroportului Otopeni şi cei care operează pe aeroportul de
origine/destinaţie al companiilor aeriene care efectuează curse către/dinspre Aeroportul
Otopeni.
Astfel au fost identificate următoarele situaţii:
1. Pentru cursele efectuate de companiile aeriene care deţin baze
operaţionale/aeroport de origine pe Aeroportul Otopeni (ex.TAROM S.A., WIZZ
Air, Blue Air, etc.) pe segmentul de zbor A-B (acesta reprezentând drumul de
întoarcere din punctul A către punctul B), în care:
A este orice aeroport de pe care decolează aeronavele companiilor mai
sus menţionate pe rute către Aeroportul Otopeni;
B este Aeroportul Otopeni.
Situaţia prezentată mai sus se justifică prin următoarele: pentru drumul dus,
respectiv segmentul de zbor între Aeroportul Otopeni (B) şi aeroportul de
destinaţie al uneia din companiile aeriene menţionate anterior (A), respectiva
companie aeriană va apela întotdeauna la un furnizor de servicii care
operează pe Aeroportul Otopeni. Pentru drumul de întoarcere, aceeaşi
companie are două alternative – să facă back catering (aeronava este
încărcată cu suficiente produse de catering de pe aeroportul B şi pentru
zborul de întoarcere) sau să apeleze la un funizor de servicii de catering
care opereză pe aeroportul de pe care decolează pe ruta către
Aeroportul Otopeni.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 15 of 43
În concluzie, pentru drumul de întoarcere, companiile aeriene care au
baze operaţionale/aeroportul de origine - Aeroportul Otopeni lansează
cereri de ofertă atât către furnizorii aflaţi pe Aeroportul Otopeni
(aeroportul lor de origine), cât şi către cei aflaţi pe aeroportul de
destinaţie (de pe care decolează la întoarcere), aceştia fiind în
concurenţă directă pe ruta de zbor respectivă.
2. Pentru cursele efectuate de companii aeriene care nu deţin baze operaţionale pe
Aeroportul Otopeni (ex. Air France, British Airways, SWISS Air Lines, KLM
Royal Dutch Airlines, etc.) pe segmentul de zbor B-A (acesta reprezentând
drumul de întoarcere din punctul B către punctul A), în care:
B este Aeroportul Otopeni (de pe care decolează aeronava la zborul de
întoarcere);
A este aeroportul de origine (pe care aeronava aterizează la zborul de
întoarcere).
Situaţia prezentată mai sus se justifică prin următoarele: pentru drumul dus,
respectiv segmentul de zbor între aeroportul de origine al companiei aeriene (A)
şi Aeroportul Otopeni (B), respectiva companie aeriană va apela întotdeauna la
un furnizor de servicii de catering local (aflat pe aeroportul de origine), aceasta
fiind singura alternativă de aprovizionare cu produse alimentare a aeronavei.
Pentru drumul de întoarcere aceeaşi companie are două alternative – să facă
back catering (aeronava este încărcată cu suficiente produse de catering pe
aeroportul A şi pentru zborul de întoarcere) sau să apeleze la un funizor de
servicii de catering care opereză pe Aeroportul Otopeni (B).
În concluzie, pentru drumul de întoarcere, companiile aeriene care au baze
operaţionale/aeroport de origine - altul decât Aeroportul Otopeni, lansează
cereri de ofertă atât către furnizorii aflaţi pe Aeroportul Otopeni, cât şi către
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 16 of 43
cei aflaţi pe aeroportul de origine, aceştia fiind în concurenţă directă pentru
respectiva rută de zbor.
Aşadar, din analiza efectuată, a rezultat că fiecare rută, reprezentând drumul de
întoarcere a unei companii aeriene, în fiecare dintre situaţiile prezentate mai sus
(pct.1 şi pct.2) poate reprezenta o piaţă geografică distinctă. Totodată,
identificarea fiecărei astfel de pieţe geografice nu este relevantă, aceasta
necorespunzând scopului prezentei investigaţii privind piaţa serviciilor de
catering şi de handling pentru catering.
În cuprinsul prezentului raport sintagma “Aeroportul Otopeni” este folosită
pentru toate rutele de zbor pentru care se asigură servicii de catering şi de
handling pentru catering.
În concluzie, piaţa relevantă analizată este definită ca piaţa serviciilor de catering
şi de handling aferente acestora pentru aeronave la nivelul Aeroportului Otopeni.
4. ÎNTREPRINDERILE AUTORIZATE SĂ-ŞI DESFĂŞOARE ACTIVITATEA PE
PIAŢA RELEVANTĂ IDENTIFICATĂ
Din răspunsurile la solicitările de informaţii transmise de către echipa de investigaţie, au
fost identificaţi următorii furnizori de servicii de catering şi de servicii de handling
aferente acestora, autorizaţi pentru prestarea acestor activităţi pe Aeroportul Otopeni,
astfel:
ALPHA ROCAS S.A (denumită în continuare “ALPHA ROCAS”) este persoană
juridică română, cu sediul social în Otopeni, Calea Bucureştilor, nr.224 R, jud.
Ilfov, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu
nr.J23/1077/2001, C.U.I. 4339914, activitatea principală fiind “Alte servicii de
alimentaţie n.c.a.” (cod CAEN 5629).
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 17 of 43
[...]
T.D. MACI Trading S.R.L. (denumită în continuare “TD MACI”) este persoană
juridică română, cu sediul social în Bucureşti, sector 1, str. Bucegi, nr.33 A,
înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr.J40/17439/1993,
C.U.I. 4629438, activitatea principală fiind “Activitaţi de alimentaţie (catering)
pentru evenimente” (cod CAEN 5621).
[...]
Potrivit informaţiilor furnizate, TD MACI nu deţine părţi sociale sau acţiuni la alte
întreprinderi din România sau din străinătate.
Totodata, echipa de investigaţie a identificat şi furnizori care prestează exclusiv servicii
de handling pentru catering la nivelul aeroportului Otopeni, astfel:
Globe Grounde Romania S.R.L.;
Ion Ţiriac Air S.R.L.;
Menzies Aviation S.A.;
Compania Română de Aviaţie-Romavia;
Romanian Airport Services S.A.;
Infra Group S.R.L.
Aceste întreprinderi sunt întreprinderi care prestează ocazional acest tip de serviciu,
pentru companii aeriene ce deţin aeronave de mici dimensiuni şi efectuează zboruri pe
distanţe scurte (călătorii de afaceri, urgenţe medicale, etc.). În mod curent, toate
întreprinderile enumerate mai sus, cu excepţia [...], prestează în principal alte servicii
de handling la sol, precum: handling pentru pasageri, bagaje, combustibili şi lubrifianţi,
curăţenie în aeronave cât şi servicii de control a încărcăturii aeronavelor, comunicaţii,
operaţiuni de zbor şi servicii legate de asistenţa tehnică a aeronavelor.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 18 of 43
[...] este o întreprindere care deserveşte în mod exclusiv compania aeriană Blue Air –
Airline Management Solution S.R.L. 24 , companie care operează zboruri low cost
dinspre/către Aeroportul Otopeni . În acest sens, compania aeriană Blue Air a încheiat
cu [...] un contract în baza căruia pune la dispoziţia acesteia din urmă spaţiul existent la
bordul aeronavelor operate de către compania Blue Air pe Aeroportul Otopeni, pentru
comercializarea de produse alimentare şi nealimentare în regim duty free şi duty paid25,
în spaţiul european şi în afara acestuia, contra unui comision convenit.
Datele de identificare ale întreprinderilor menţionate mai sus sunt urmatoarele:
GLOBE GROUND ROMANIA S.R.L. este persoană juridică română, cu sediul
social în Otopeni, Oraş Otopeni, Calea Bucureştilor, nr. 224 H, Judet Ilfov,
înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr.J23/1116/2007,
C.U.I. 364214, activitatea principală fiind “Manipulări” (cod CAEN 5224).
ION ŢIRIAC AIR S.R.L. este persoană juridică română, cu sediul social în
Otopeni, Oraş Otopeni, Calea Bucureştilor, nr. 224G, Judet Ilfov, înregistrată la
Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J23/585/2002, C.U.I. 9648376,
activitatea principală fiind “Transporturi aeriene de pasageri” (cod CAEN 5110).
MENZIES AVIATION (ROMANIA) S.A. este persoană juridică română, cu sediul
social în Otopeni, Oraş Otopeni, Calea Bucureştilor, nr. 224E, incintă
AEROPORT INTERNAŢIONAL HENRI COANDĂ BUCUREŞTI, Judet Ilfov,
înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J23/1345/2002,
C.U.I. 9225937, activitatea principală fiind “Manipulări” (cod CAEN 5224).
R.A. COMPANIA ROMÂNĂ DE AVIAŢIE – ROMAVIA este persoană juridică
română, cu sediul social în Oraş Otopeni, Strada Zborului, nr. 1, Judet Ilfov,
24
Blue Air- Airline Management Solution S.R.L. - este persoana juridică română, cu sediul social în
Bucureşti, sect.1, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/5103/2013,
C.U.I.3152574 şi având ca principală activitate “Transporturi aeriene de pasageri” 25
Duty paid = bunuri pentru care consumatorul (pasagerii) plătesc inclusiv taxele vamale.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 19 of 43
înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J23/1245/2013,
C.U.I.1590333, activitatea principală fiind “Transporturi aeriene de pasageri”
(cod CAEN 5110).
ROMANIAN AIRPORT SERVICES S.A. este persoană juridică română, cu
sediul social în Bucureşti Sectorul 1, Sos. Bucuresti-Ploiesti, nr. 40, înregistrată
la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/26356/1994, C.U.I.
6716875, activitatea principală fiind “Activităţi de servicii anexe transporturilor
aeriene” (cod CAEN 5223).
INFRA GROUP S.R.L. este persoană juridică română, cu sediul social în Sat
Adunaţii-Copăceni, Comuna Adunaţii-Copăceni, tarla 50, nr. topografic 783,
parter, camera 2, Judet Giurgiu, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului
Comerţului cu nr. J52/131/2010, C.U.I. 26681712, activitatea principală fiind
“Activităţi de servicii anexe transporturilor aeriene” (cod CAEN 5223).
5. MECANISMELE CONCURENŢIALE PE PIAŢA RELEVANTĂ IDENTIFICATĂ
5.1 Procedura de selecţie/admitere a întreprinderilor care prestează servicii de
catering şi/sau servicii de handling aferente cateringului pe Aeroportul Otopeni
Conform Ordinul M.T. nr.101-09.05.2007 referitor la Reglementarea Aeronautică Civilă
Română privind accesul pe piaţa serviciilor de handling la sol pe aeroporturi, procedura
pentru admiterea întreprinderilor care doresc să presteze servicii de catering pe
Aeroportul Otopeni, este următoarea:
întreprinderea transmite o solicitare scrisă privind intenţia de prestare a serviciilor
de catering şi de handling pentru catering, Companiei Naţionale Aeroporturi
Bucureşti;
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti transmite întreprinderii respective
termenii şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru desfăşurarea activitaţii de
catering şi handling pentru catering;
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 20 of 43
Întreprinderea în cauză trebuie să transmită datele de identificare emise de către
Registrul Comerţului din România sau de către instituţia asimilată din ţara de
origine şi Cerificatul de Autorizare emis de Autoritatea Aeronautică Civilă
Română sau de autoritatea similară din ţara de origine, pentru prestarea
serviciilor respective;
După analizarea şi verificarea tuturor documentelor prezentate, se trece la
redactarea, negocierea şi semnarea contractului.
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a precizat faptul că nu procedează la o
selecţie a furnizorilor de servicii de catering şi de handling pentru catering,
pentru desfaşurarea activităţii pe Aeroportul Otopeni, ci numai la o limitare a
numărului acestora în cazul apariţiei unei supraaglomerări a activităţii, iar acest
lucru se face doar cu acordul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
De asemenea, din informaţiile furnizate de către AACR, în ultimii 5 ani, nu au fost
respinse cereri de autorizare pentru prestarea de activităţi/servicii de catering şi de
handling pentru catering şi nici nu au existat situaţii în care documentele de autorizare
emise să fie anulate, suspendate sau restricţionate.26
5.2. Procedura de selecţie a furnizorilor de servicii de catering şi de handling
pentru catering de către companiile aeriene care operează zboruri pe Aeroportul
Otopeni
În general, diferenţierea între serviciile de catering contractate de către companiile
aeriene de linie şi de către cele low-cost o face următorul aspect: în timp ce majoritatea
companiilor aeriene de linie includ în preţul biletului costul mâncării şi băuturii servite la
bordul aeronavelor proprii, companiile aeriene low cost oferă pasagerilor produse
alimentare şi băuturi contra cost.
Astfel, companiile aeriene de linie contractează direct cu furnizorii de servicii de catering
şi de handling aferente acestora în vederea asigurării produselor alimentare şi băuturilor
26
Răspunsul AACR, RG 8589/23.07.2014, pct.3 şi 4.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 21 of 43
incluse în costul biletului şi a vânzării la bord de articole tip butic (parfumuri, bijuterii,
ceasuri, etc.), în timp ce companiile aeriene low cost încheie contracte de vânzare la
bord, care pe lângă comercializarea de produse alimentare şi băuturi, includ şi
vânzarea de articole tip butic (parfumuri, bijuterii, ceasuri, etc.).
Contractele încheiate de companiile aeriene low cost nu vizează activitatea de vânzare
la bord pe un anumit aeroport ci, în general, activitatea de vânzare la bord pentru toate
zborurile efectuate de respectiva companie.
Totodată, din analiza informaţiilor furnizate echipei de investigaţie de către anumite
companii aeriene de linie, a rezultat faptul că acestea au adoptat pe lângă serviciile de
catering (incluse în costul biletului) şi comercializarea de produse alimentare şi băuturi
la bord (specific companiilor low cost).
Pe Aeroportul Otopeni, întreprinderile care deţin Certificatul de autorizare emis de
AACR şi au încheiat un contract cu aeroportul, îşi pot oferta serviciile companiilor
aeriene care efectuează zboruri pe Aeroportul Otopeni. Pot exista, însă, situaţii în care
întreprinderile prestatoare de servicii de catering şi de handling pentru catering să aibă
înţelegeri prealabile încheierii contractului cu aeroportul, cu companiile aeriene27.
Din informatiile obţinute din piaţă, companiile aeriene procedează astfel:
Companiile aeriene de linie îşi stabilesc modelul pentru serviciile de catering în
urma unui studiu de fezabilitate care ţine cont de următoarele criterii:
durata zborului;
perioada din zi în care are loc zborul – dimineaţa, prânz, seara;
dacă aeronava staţionează pe timpul nopţii pe aeroportul de destinaţie;
clasele de călătorie – business, economic, etc.;
profilul pasagerilor transportaţi (pasageri a căror religie impune un anumit
conţinut al cutiilor de catering – este cazul companiilor [...]);
27
Răspunsul Companiei Naţionala “Aeroporturi Bucureşti” RG 8322/18.07.2014
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 22 of 43
prin comparaţie cu oferta altor companii aeriene pentru aceeaşi rută.
Ulterior, în funcţie de impunerile rezultate ca urmare a respectării criteriilor
enumerate mai sus şi a propriei politici comerciale, companiile aeriene îşi stabilesc
cererea de ofertă pentru desemnarea furnizorului de catering.
Companiile aeriene low cost lansează cereri de oferte către întreprinderi care
deţin logistica necesară derulării unui contract de vânzare cu amănuntul la bordul
tuturor aeronavelor aflate în flota respectivei companii.
De obicei este vorba de întreprinderi ce aparţin unui grup la nivel mondial28 şi ale
căror activităţi acoperă tot ceea ce ţine de prepararea mâncării,
încărcarea/descărcarea alimentelor şi băuturilor, vânzarea la bordul aeronavelor de
produse alimentare şi nealimentare, securitatea pentru catering şi marfă,
managementul echipamentelor de la bordul aeronavelor, aprovizionarea şi
furnizarea de truse de călătorie şi articole pentru confortul pasagerilor, etc., dar
există şi situaţii în care companiile aeriene încheie contracte cu întreprinderi care
prestează doar activităţi de achiziţionare, depozitare şi vânzare la bord a produselor
alimentare şi nealimentare.
La rândul lor, respectivele întreprinderi pot subcontracta în parte sau în totalitate
serviciile care urmează să fie prestate conform contractului încheiat cu companiile
aeriene, unor terţi.
Furnizorul de servicii de catering (subcontractorul) poate fi în acest caz atât un
furnizor tradiţional care îşi poate adapta cu uşurinţă activitatea pentru satisfacerea
cerinţelor acestui model de catering, cât şi un furnizor netradiţional de servicii de
catering, care deţine infrastructura necesară desfăşurării acestei activităţi.
28
De exemplu, compania aerienă Wizz Air Hungarz Kft., a contractat pentru toate zborurile pe care le
operează la nivelul spaţiului european, serviciile de catering şi de handling pentru catering, cu compania
[...]. Pe Aeroportul Otopeni, [...] a subcontractat serviciile de catering şi de handling pentru catering unui
furnizor local care activează la nivelul aeroportului. [...]este o societate care face parte din grupul de
întreprinderi [...],. Aceasta este o companie [...] care oferă întreaga gama de servicii de handling la sol de
pe un aeroport (handling bagaje, servicii catering, handling pentru catering, servicii de curăţenie, servicii
de securitate a încărcăturii etc), prin intermediul societăţilor pe care le deţine.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 23 of 43
În ceea ce priveşte modalitatea de selectare a furnizorului de servicii de catering
şi de handling aferente acestora, companiile aeriene de linie, cât şi cele low cost,
care efectuează zboruri către/dinspre Aeroportul Otopeni, îşi desemnează
furnizorii, fie prin încheierea directă a unui contract cu aceştia, fie ca urmare a
unei licitaţii, în urma căreia este desemnat un câştigător.
5.3. Concurenţa între furnizorii de servicii de catering şi de handling aferente
acestora la nivelul Aeroportului Otopeni
La nivel local, pe Aeroportul Otopeni, sunt active următoarele întreprinderi pe piaţa
serviciilor de catering şi de handling aferente acestora: Alpha Rocas şi TD MACI.
În scopul promovării unei concurenţe eficiente între aceşti furnizori de servicii, Directiva
96/67/CE a Consiliului din 15 octombrie 1996 impune ca cel puţin unul dintre ei să fie
independent atât faţă de organismul de gestionare a aeroportului 29 , cât şi faţă de
transportatorul principal30.
În cazul Aerportului Otopeni, această condiţie este îndeplinită, întreprinderea TD MACI
fiind independentă atât faţă de CNAB, cât şi faţă de transportatorul principal, TAROM
S.A..
Toate companiile aeriene care operează zboruri pe Aeroportul Otopeni au acces pe
Site-ul AACR la lista furnizorilor autorizaţi să desfăşoare activităţi de catering şi de
handling aferente acestora pe aeroportul menţionat. Acelaşi lucru este valabil în cazul
tuturor aeroporturilor aflate în spaţiul European.
În acest fel, odată cu decizia de a opera zboruri pe un anumit aeroport,
companiile aeriene îşi pot alege furnizorii de servicii de catering şi de handling
29
Un organism care are ca obiectiv administrarea şi gestionarea infrastructurii aeroportului, precum şi
coordonarea şi controlul activităţilor diferiţilor agenţi prezenţi pe aeroportul în cauză. 30
În cazul Aeroportului Otopeni, transportatorul principal este compania Tarom S.A.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 24 of 43
aferente acestora, fie în urma unei negocieri directe cu aceştia, fie urmare a unei
licitaţii.
Aeroportul Otopeni asigură accesul tuturor furnizorilor de servicii de handling la sol la
instalaţiile aeroportului, în măsura în care acestea le sunt necesare pentru desfăşurarea
activităţii. Orice condiţii, în ceea ce priveşte accesul la instalaţiile aeroportului, sunt
obiective, transparente şi nediscriminatorii pentru toate întreprinderile implicate31.
În ceea ce priveşte concurenţa existentă sau potenţială pe o anumită piaţă, din punct de
vedere economic, substituibilitatea la nivelul cererii reprezintă cel mai rapid şi mai
eficace element disciplinar care acţionează asupra furnizorilor unui anumit produs, în
special în ceea ce priveşte deciziile acestora în materie de preţuri.
O întrepindere sau o asociaţie de întreprinderi nu poate avea un impact semnificativ
asupra condiţiilor de vânzare existente, de exemplu, asupra preţurilor, atunci când
clienţii săi sunt în măsură să se orienteze fără dificultate spre produse substituibile sau
către furnizori situaţi în altă parte. În concluzie, procesul de identificare al concurenţilor
pe piaţă constă, în principal, în identificarea surselor alternative reale de aprovizionare
la care întreprinderile în cauză pot apela, atât sub aspectul produselor/serviciilor oferite
de către ceilalţi furnizori, cât şi sub aspectul localizării geografice a acestora.
Pe piaţa analizată, alternativele operatorilor de zbor în ceea ce priveşte serviciile de
catering pe Aeroportul Otopeni sunt următoarele:
servicii de catering (tradiţionale şi netradiţionle) oferite de furnizorii locali de
pe aeroportul de origine şi de pe cel care reprezintă destinaţia finală sau
aeroportul tranzitat de aeronava în cauză.
servicii de tip back catering oferite de furnizorii de pe aeroportul de origine sau
de pe aeroporturile pe care companiile respective îşi creează hub-uri32.
31
Reglementarea Aeronautică Civilă Română din 09 mai 2007 privind accesul pe piaţa serviciilor de
handling la sol pe aeroporturi – RACR-APSH, ediţia 03/2007, art.14. 32 Hub-ul reprezintă un model de transport aerian, care constă în a avea câteva aeroporturi între care există curse cu avioane de mare capacitate (şi rază de zbor) celelalte aeroporturi mai mici fiind conectate cu unul din aeroporturile principale (prin curse pe distanţe relativ scurte) cu avioane mai mici.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 25 of 43
Fiecare companie aerienă poate opta pentru una sau mai multe din alternativele
enumerate anterior, în funcţie de lungimea segmentului de zbor, situaţiile în care
aeronava rămâne la sol peste noapte (înainte de întoarcerea pe aeroportul de origine),
etc.
Din informaţiile obţinute din piaţă, urmare solicitărilor de informaţii transmise de echipa
de investigaţie (ANRC, Compania Naţională Aeroporturi Bucuresti şi companiile aeriene
care operează zboruri în spaţiul UE33), rezultă că nu există constrângeri sau restricţii din
partea organismului de gestionare a aeroporturilor în ceea ce priveşte decizia
operatorilor de zbor de a alege un anumit serviciu de catering sau a unui anumit
furnizor de servicii de catering/handling aferent cateringului.
Aşadar, fiecare companie aeriană are libertatea să aleagă tipul/tipurile de
serviciu/servicii de catering, cât şi un anumit furnizor de servicii de catering, în
funcţie de propria strategie comercială.
În ceea ce priveşte substituibilitatea la nivelul ofertei, furnizorii locali de servicii de
catering (fie ei tradiţionali sau netradiţionali), cât şi furnizorii de servicii de tip dus întors
(back-catering), beneficiază de aceleaşi facilităţi din partea organismului de gestionare
a aeroportului, de aceleaşi obligaţii în ceea ce priveşte siguranţa şi securitatea în incinta
aeroportului şi de aceleaşi criterii de selecţie obiective, transparente şi nediscriminatorii
din partea operatorilor de zbor.
Totodată, opţiunile companiilor aeriene în ceea ce priveşte serviciile de catering nu sunt
limitate la nivelul Aeroportul Otopeni.
33
TAROM S.A., Czech Airlines, British Airways, Air Serbia, TAP Portugal, Infra Group S.R.L., Swiss
Airlines, Aeroflot Russian Airlines, EL AL Israel Airlines, Air Serbia, KLM, Austrian Airlines, Alitalia,
Turkish Airlines, Deutsche Lufthans, Qatar Airways, Air Bucharest, Wizz Air, Blue Air, Air Berlin, Aegean
Airlines, SAS Scandinavian Airlines.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 26 of 43
Având în vedere că furnizorii de servicii de catering tip dus-întors (de pe aeroporturile
de origine) sunt selectaţi de către companiile aeriene după aceleaşi criterii ca şi
furnizorii de catering care activează la nivel local (care încarcă produse alimentare
suficiente pentru un singur zbor), aceştia se află în concurenţă directă cu toţi ceilalţi
furnizori de catering aflaţi pe aeroportul de destinaţie, fie ei tradiţionali sau netradiţionali.
Aşadar, companiile de transport aerian, în calitate de beneficiari ai serviciilor de
catering pentru aeronave, pot opta atât pentru serviciile de catering furnizate de
un operator local care activează pe aeroportul de destinaţie (furnizor de catering
tradiţional sau netradiţional), cât şi pentru servicii de catering tip dus-întors de pe
aeroportul de origine.
Urmare analizei efectuate, s-a concluzionat faptul că furnizorii de servicii de catering şi
de servicii de handling aferente acestora de tip dus-întors, care activează la nivelul altor
aeroporturi, exercită constrângeri concurenţiale reale asupra furnizorilor locali de servicii
de catering care activează la nivelul Aeroportului Otopeni, aceştia din urmă pierzând în
ultimii ani un numar semnificativ de clienţi care au optat pentru servicii de tip dus-întors.
5.4. Cotele de piaţă ale întreprinderilor active pe piaţa serviciilor de catering şi de
handling aferente acestora pe Aeroportul Otopeni
Cotele de piaţă ale întreprinderilor active pe piaţa serviciilor de catering şi de
handling aferente acestora de pe Aeroportul Otopeni.
Cotele de piaţă oferă o primă indicaţie utilă în legătură cu structura pieţei şi cu
importanţa relativă a întreprinderilor active pe o anumită piaţă.
În scopul de a determina poziţia întreprinderilor concurente pe piaţa serviciilor de
catering şi de handling aferente acestora pe Aeroportul Otopeni, au fost trimise
solicitări de informaţii atât către Alpha Rocas şi TD MACI, cât şi către Compania
Naţională “Aeroporturi Bucureşti“.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 27 of 43
Deşi calculul cotei de piaţă a întreprinderilor se face, ca şi regulă generală, ţinând cont
de valoarea vânzărilor produselor sau serviciilor oferite de către întreprinderea
respectivă în total piaţă, modul cel mai acurat de calcul al cotei de piaţă este cel având
ca punct de referinţă volumul vânzărilor în total piaţă.
În cazul de faţă, cotele de piaţă ale întreprinderilor analizate au fost calculate ţinându-se
cont atât de numărul de pasageri, cât şi de numărul de meniuri încărcate la bordul
aeronavelor34.
În prezenta investigaţie, astfel cum s-a arătat mai sus, serviciile oferite la nivel local
pe Aeroportul Otopeni de către furnizorii de servicii de catering şi de handling
aferente acestora şi cele oferite de către furnizorii de servicii de tip dus-întors care
activează la nivelul aeroportului de origine al companiilor aeriene, sunt substituibile.
Aşadar, companiile aeriene pot să recurgă la oricare dintre tipurile de servicii (la nivel
local sau de tip dus-întors) pentru cursele efectuate dinspre Aeroportul Otopeni.
Având în vedere aceste aspecte, pentru calculul cotelor de piaţă ale întreprinderilor
active pe piaţa serviciilor de catering şi de handling aferente acestora s-au luat în
considerare, atât cotele deţinute de furnizorii care activează la nivel local pe Aeroportul
Otopeni, cât şi cele deţinute de furnizorii de servicii de tip dus-întors de pe aeroporturile
de origine ale companiilor aeriene care operează curse către/dinspre Aeroportul
Otopeni.
Justificarea pentru care s-a ţinut cont şi de numărul pasagerilor care au aterizat pe
Aeroportul Otopeni este că anumite companii aeriene (de ex. [...]) beneficiază de servicii
de tip dus întors furnizate pe Otopeni.
Urmare informaţiilor obţinute de la Compania Naţională “Aeroporturi Bucureşti“, rezultă
următoarele:
distribuţia anuală a traficului de pasageri (îmbarcaţi, debarcaţi şi
în tranzit) pentru perioada 2009-2014
34
În prezenta investigaţie numărul platourilor/porţiilor livrate la bord de catre întreprinderile implicate
(Alpha Rocas şi T.D. MACI) a fost asimilat numărului de pasageri deserviţi, respectiv volumului vânzărilor.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 28 of 43
-pasageri-
An
2009 2010 2011 2012 2013 sem I
2014
Total
pasageri
[...] [...] [...] [...] [...] [...]
numărul platourilor/porţiilor livrate de către întreprinderile Alpha
Rocas în perioada 2009-2014 şi TD MACI în perioada 2012-
201435
-bucăţi-
An
Întreprinderi
2009 2010 2011 2012 2013 sem I
2014
Alpha Rocas [...] [...] [...] [...] [...] [...]
TD MACI [...] [...] [...] [...] [...] [...]
Urmare informaţiilor obţinute de la întreprinderile Alpha Rocas şi TD MACI rezultă
următoarele:
-bucăţi-
An
Întreprinderi
2009 2010 2011 2012 2013 sem I
2014
Alpha Rocas36 [...] [...] [...] [...] [...] [...]
TD MACI [...] [...] [...] [...] [...] [...]
Precizăm că, diferenţa dintre datele furnizate de către Alpha Rocas şi cele primite de la
Compania Naţională “Aeroporturi Bucureşti“ provine din faptul că aceştia din urmă au
inclus în datele lor şi numărul de platouri/porţii livrate către crew (echipaj), spre
35
T.D. MACI şi-a început activitatea pe Aeroportul Otopeni în anul 2012. 36
Pentru anul 2014 cifra furnizată de către Alpha Rocas include şi luna august.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 29 of 43
deosebire de Alpha Rocas care ne-a furnizat date referitoare la numărul de
platouri/porţii livrate către pasageri.
În ceea ce priveşte datele primite de la TD MACI, aceştia au inclus în datele furnizate şi
comenzile ad hoc, primite de la companii aeriene cu care nu au încheiate contracte de
colaborare, livrările către acestea făcându-se pe baza unor solicitări de ultim moment .
Pentru un calcul cât mai acurat al cotelor de piaţă aferente jucătorilor existenţi pe
această piaţă, s-au folosit informaţii care includ numărul total al platourilor/porţiilor
servite de către aceştia atât pasagerilor, cât şi echipajelor companiilor aeriene pe care
le deservesc.
Astfel, cotele de piaţă rezultate în urma acestui calcul sunt:
-%-
An
Întreprinderi
2009 2010 2011 2012 2013 sem I
2014
Alpha Rocas [...] [...] [...] [...] [...] [...]
TD MACI [...] [...] [...] [...] [...] [...]
Alţi concurenţi 37 [...] [...] [...] [...] [...] [...]
Din practica Consiliului Concurenţei rezultă că, în general, o cotă de piaţă redusă
reprezintă un bun indicator al absenţei unei puteri de piaţă semnificative. Experienţa
Consiliului Concurenţei sugerează că o poziţie dominantă este puţin probabilă în cazul
în care cota de piaţă a întreprinderii este mai mică de 40% pe piaţa relevantă. Cu toate
acestea, pot exista cazuri specifice în care, deşi cota de piaţă este inferioară acestui
prag (40%), întreprinderile respective pot exercita o presiune efectivă asupra
concurenţilor lor.
37 Furnizorii de servicii tip back-catering, care activează pe aeroportul de origine/bază operaţională al companiei aeriene care efectuează zboruri către Aeroportul Otopeni, furnizorii de servicii de catering aflaţi pe aeroportul de destinaţie (aterizare) al companiior aeriene care au aeroportul de origine/baza operaţională - Aeroportul Otopeni (decolare), Infra Group S.R.L.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 30 of 43
În cazul de faţă, concurenţii celor două întreprinderi autorizate să presteze servicii de
catering şi de handling aferente acestora pe Aeroportul Otopeni, respectiv Alpha Rocas
şi TD MACI, sunt întreprinderi prestatoare de servicii de tip dus întors (back catering)
aflate pe aeroporturile de origine ale companiilor aeriene care aterizează/decolează
pe/de pe Aeroportul Otopeni.
Jucătorii activi pe piaţa serviciilor de catering şi de handling aferente acestora exercită
o presiune constantă unii asupra altora, niciunul neputându-se comporta în mod
independent faţă de concurenţii sau faţă de clienţii săi, din următoarele motive:
deciziile pe care le iau în ceea ce priveşte politica de preţuri depind de presiunile
concurenţiale permanente exercitate de ceilalţi jucători de pe piaţă (furnizori
locali şi potenţiali/actuali furnizori aflaţi pe aeroporturile de origine ale companiilor
aeriene);
există presiuni concurenţiale permanente exercitate de către clienţii acestor
întreprinderi, respectiv companiile aeriene, companii care au o putere de
negociere suficientă astfel încât să nu le permită întreprinderilor prestatoare de
servicii de catering şi de handling pentru catering să acţioneze în mod
independent38;
cu cât dimensiunea unei companii aeriene este mai mare, cu atât importanţa ei
comercială pentru întreprinderile prestatoare de servicii de catering şi de
handling pentru catering este mai mare. În acest caz, capacitatea companiei
aeriene de a-şi schimba cu uşurinţă furnizorii de servicii sau chiar de a favoriza
intrarea pe piaţă a unor noi jucători, reprezintă o ameninţare permenentă şi
credibilă la adresa întreprinderilor active pe acestă piaţă, acestea fiind sensibile
la orice pierdere a unui client existent;
38
De exemplu a se vedea Decizia C/76 United Brands v.Comisia
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 31 of 43
impactul potenţial al expansiunii unor concurenţi existenţi sau intrarea pe piaţă a
unor noi jucători în lipsa unor bariere reale ale pieţei, sunt ameninţări
permanente cu care se confruntă întreprinderile prestatoare de servicii de
catering şi de handling pentru catering.
Poziţia dominantă a fost definită, în conformitate cu dreptul Uniunii Europene, ca fiind o
poziţie de putere economică de care beneficiază o întreprindere şi care îi permite să
împiedice menţinerea unei concurenţe efective pe o piaţă dată, acordându-i posibilitatea
de a se comporta în mare măsură independent faţă de concurenţii şi clienţii săi.
Această independenţă depinde de presiunea concurenţială exercitată de întreprinderea
respectivă39.
Ţinând cont de cele enumerate mai sus, nu se poate vorbi de existenţa unei
poziţii dominante a uneia din întreprinderile active pe piaţa serviciilor de catering
şi a serviciilor de handling aferente acestora de pe Aeroportul Otopeni, în ciuda
cotelor de piaţă care depăşesc pragul de 40%.
În cazul Aeroportului Otopeni, întreprinderile prestatoare de servicii de catering şi
de handling aferente acestora pentru companiile aeriene care operează zboruri pe
acest aeroport, nu pot adopta un comportament care să aibă ca efect
restrângerea sau denaturarea mediul concurenţial. Acestea nu pot avea un
comportament independent nici unele faţă de celelalte şi nici faţă de clienţii lor,
respectiv companiile aeriene, astfel cum am argumentat anterior.
5.5. Posibile bariere de intrare pe piaţa serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe aeroportul otopeni.
Aşa cum s-a precizat la pct. 2.2.1din prezentul Raport, pentru a desfăşura servicii de
catering şi servicii de handling aferente acestora, întreprinderile trebuie să fie autorizate
de către AACR, conform prevederilor Reglementării aeronautice civile române privind
autorizarea agenţilor aeronautici de handling, aprobată prin Ordinului Ministrului
39
Orientări privind priorităţile Comisiei în aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la practicile de excludere
abuzivă ale întreprinderilor dominante (2009/C 45/02)
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 32 of 43
Transporturilor nr.1245/2008 care transpune prevederile art.14 din Directiva Consiliului
96/67/CE privind accesul pe piaţa serviciilor de handling la sol pe aeroporturile din
Comunitate în legislaţia naţională.
Cerinţele legale pe care întreprinderile prestatoare de servicii de catering şi de handling
aferente acestora sunt obligate să le îndeplinească în vederea obţinerii autorizării de
funcţionare, reprezintă bariere administrative de intrare pe piaţa relevantă identificată.
Totodată, în ceea ce priveşte îndeplinirea cerinţelor legale, acestea nu reprezintă
bariere semnificative la intrarea pe piaţa serviciilor de catering şi a serviciilor de
handling aferente acestora. În acest sens, din analiza efectuată de către echipa de
investigaţie, a rezultat că, atât timp cât o întreprindere dispune de capitalul iniţial pentru
a-şi realiza logistica punctului de lucru şi obţine toate avizele şi aprobările necesare de
a-şi instrui personalul necesar desfăşurării activităţii, aceasta nu va întâmpina dificultăţi
în ceea ce priveşte accesul pe piaţa serviciilor de catering şi de handling aferente
acestora de pe Aeroportul Otopeni.40
În ceea ce priveşte costurile investiţionale, în vederea desfăşurării activităţii în calitate
de furnizor de servicii de catering şi de handling aferente acestora pe Aeroportul
Otopeni, acestea sunt dimensionate de fiecare întreprindere în parte în funcţie de
strategia economică proprie.
În acest sens, costul investiţional nu reprezintă o barieră la intrarea pe piaţa
serviciilor de catering şi de handling aferente acestora pe Aeroportul Otopeni,
întrucât aceste costuri nu sunt impuse furnizorilor interesaţi să intre pe această piaţă (a
se vedea răspunsul T.D. MACI Trading S.R.L. nr.9706/14.08.2014, pct.12 şi răspunsul
Alpha Rocas S.A. nr.10108/25.08.2014, pct.12).
Suplimentar, gradul de complexitate al procedurii de autorizare a furnizorilor de servicii
de catering şi de servicii de handling aferente acestora este mai ridicat doar în cazul
40
Răspunsul T.D. MACI –RG 9706/14.08.2014, pct.12, paragraf 1
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 33 of 43
când un furnizor solicită autorizarea şi pentru alte tipuri de servicii de handling la sol
(handling pentru bagaje, pasageri, etc.)
În urma analizei efectuate de către echipa de investigaţie şi din informaţiile furnizate de
către întreprinderile care activează la nivel local, respectiv Alpha Rocas şi TD MACI, nu
au fost identificate bariere semnificative la intrarea pe piaţa serviciilor de
catering şi de handling aferente acestora la nivelul Aeroportul Otopeni.
6. EVOLUŢII ALE SECTORULUI SERVICIILOR DE CATERING ŞI DE HANDLING
AFERENT ACESTUIA LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE.
Prin Directiva 95/67/ CE a fost introdusă o politică comună în domeniul transportului
aerian cu scopul de a elimina restricţiile privind libertatea de a presta servicii în spaţiul
Uniunii Europene. Astfel, deschiderea accesului la piaţa serviciilor de handling la sol a
avut ca principal obiectiv reducerea costurilor de exploatare a companiilor aeriene şi
îmbunătăţirea serviciilor oferite utilizatorilor aeroporturilor din Uniunea Europeană.
Odată cu creşterea calităţii serviciilor de handling la sol a avut loc o scădere a preţurilor
practicate pentru acestea prin creşterea numărului de furnizori care au pătruns pe
această piaţă.
Aeroporturile au şi ele un rol important în ceea ce priveşte direcţia de dezvoltare a
pieţei serviciilor de catering şi de handling aferent acestora. Tarifele practicate de
acestea pentru accesul la infrastructura aeroportuară reprezintă o parte semnificativă a
costurilor suportate de către companiile aeriene. Aceste costuri se regăsesc ulterior în
ofertele companiilor aeriene, respectiv în nivelul serviciilor oferite pasagerilor şi a
costului călătoriilor.
Criteriile de diferenţiere ale aeroporturilor din spaţiul Uniunii Europene sunt următoarele:
nivelul serviciilor oferite;
volumul anual de pasageri;
constrângeri ce ţin de capacitatea aeroportului (de obicei capacitatea pistelor);
puterea de negociere a aeroporturilor în relaţia cu companiile aeriene;
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 34 of 43
caracteristicile aeronavelor care operează zboruri pe aeroportul respectiv (nivel
zgomot, emisii poluante, etc.).41
Cu cât este mai mare diferenţa dintre aeroporturile din spaţiul european, considerând
criteriile enumerate anterior, cu atât mai mare este diferenţa dintre taxele percepute de
acestea, companiilor aeriene.
Valoarea taxelor de aeroport poate varia de la [...]% pe Aeroportul Otopeni până la
[...]% pe alte aeroporturi din Europa 42.
Concurenţa dintre aeroporturi a crescut odată cu liberalizarea pieţei transportului aerian
în Europa, dar aceasta este neuniformă, astfel încât există aeroporturi care deţin o
putere de piaţă considerabilă.
Din anul 1996 a avut loc o creştere continuă a traficului aerian şi ca urmare acestui fapt
au apărut constrângeri legate de capacitatea aeronavelor şi de eficienţa şi calitatea
serviciilor oferite pe aeroporturi, inclusiv pentru serviciile de handling la sol.43
În scopul de a-şi eficientiza timpul şi costurile alocate serviciilor de catering şi de
handling aferente acestora, din ce în ce mai multe companii aeriene au renunţat la
cateringul oferit la nivel local atât pe aeroportul de destinaţie cât şi pe aeroportul de
origine, preferându-l pe cel de tip dus-întors (back-catering).
Odată cu adoptarea sistemului de catering de tip dus-întors (back-catering), unele
companii aeriene au susţinut următoarele:
1. a fost eliminată o parte importantă a costurilor generate de către:
41
Evaluation of Directive 2009/12/EC on airport charges, prepared by Steer Davies Gleave for DG Move,
art.3.37 42
Răspunsul TAROM S.A.- RG 8986/31.07.2014, pct.1, paragraf 3 43
Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind serviciile de handling la
sol în aeroporturile din Uniune şi de abrogare a Directivei 96/67/CE a Consiliului. Bruxelles 01.12.2011,
COM( 2011) 824final.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 35 of 43
taxa de handling, care se plătea de două ori în cazul cateringului local (la
fiecare încărcare se plăteşte taxă de handling);
costuri cu depozitarea echipamentelor la escală;
costuri cu expedierea echipamentelor la escală.
2. au fost înregistrate câştiguri în ceea ce priveşte:
negocierea unor preţuri mai mici cu furnizorii care prestează servicii de tip
dus-întors (back-catering);
un bonus pe volumul încărcat;
micşorarea duratei de aprovizionare a aeronavei;
o calitate constantă a produselor şi serviciilor, companiile colaborând cu un
număr mult mai mic de furnizori.
Cu toate acestea, din analiza efectuată, a rezultat faptul că serviciile de catering de tip
dus-întors (back catering) sunt substituibile celor oferite la nivel local, companiile
aeriene putând opta oricând pentru oricare tip de serviciu, în funcţie de politica
comercială aplicabilă în momentul respectiv.
Astfel, pe Aeroportul Otopeni, în perioada 2005-2010, companiile aeriene [...] au decis
să treacă la modelul de catering de tip dus întors, renunţând astfel la serviciile
furnizorului local ALPHA ROCAS, iar în perioada 2010-2013, un numar de alte [...]
companii au decis să renunţe la serviciile de catering furnizate de întreprinderea ALPHA
ROCAS, în favoarea modelului de catering de tip dus întors: [...]
Din informaţiile furnizate de către o parte din companiile aeriene care au adoptat
modelul de catering de tip dus întors în ultimii 10 ani, renunţând astfel la cateringul oferit
la nivel local, a rezultat că această schimbare a reprezentat cea mai simplă şi rapidă
modalitate prin care şi-au putut reduce cheltuielile şi eficientiza activitatea, fără a fi
nevoie de o perioadă de tranziţie sau de costuri suplimentare.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 36 of 43
În cazul [...], începând cu anul 2009 aceasta a decis să asigure servicii de tip dus întors
(back-catering) pentru majoritatea curselor operate, cu excepţia acelor curse cu “stop
over”44/timp lung de zbor/staţionare mare la escală în condiţii improprii de păstrare a
platourilor cu mâncare la bord şi pentru o deplină siguranţă alimentară (temperaturi
ridicate): Dubai, Tel Aviv, Amman, Chişinău (staţionare overnight) şi escale interne (pe
teritoriul ţării) unde există furnizori de catering abilitaţi să aprovizioneze aeronavele cu
produse şi servicii de catering.
Pe baza informaţiilor primite de la companiile aeriene care operează zboruri pe
Aeroportul Otopeni, este reprezentată mai jos ponderea serviciilor de tip back catering
raportată la serviciile de catering oferite la nivel local, în ultimii zece ani.
[...grafice ]
Cu toate acestea, în cazul curselor care rămân peste noapte pe aeroportul tranzitat sau
a rutelor pe distanţe lungi, aeronavele au păstrat modelul de servicii de catering oferit la
nivel local. Această decizie se justifică prin faptul că, în aceste cazuri, companiile
aeriene ar fi înregistrat costuri prea mari pentru depozitarea peste noapte a
containerelor cu alimente, întrucât un volum prea mare de alimente nu poate fi păstrat
în condiţii de igienă sanitară corespunzătoare.
Odată cu criza economică mondială, începând cu anul 2007, companiile aeriene au
operat modificări în ceea ce priveşte meniurile oferite la bord pasagerilor şi au
renegociat contractele cu furnizorii de servicii de catering şi de handling aferente
acestora.
Din informaţiile obţinute din piaţă, majoritatea acestora oferă pentru zborurile de scurtă
durată doar snacksuri şi o băutură, iar pentru zborurile pe distanţe medii au redus
mesele la sandwich-uri şi o băutură, în locul unei mese calde.
44
escală
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 37 of 43
De asemenea, au optimizat mesele în funcţie de durata zborului şi de timpul în care are
loc acesta (dimineaţa/prânz/seara).
Companiile aeriene utilizează diverse strategii pentru a obţine cele mai bune
condiţii/preţuri de la furnizorii de servicii de catering şi de handling aferente acestora.
Aceste strategii includ: alegerea unor noi furnizori tradiţionali; transferul unei părţi a
activităţilor către alţi furnizori tradiţionali existenţi; alegerea/transferul la furnizori
netradiţionali de servicii de catering; trecerea la modelul de back catering pentru cursele
efectuate pe distanţe scurte şi medii.
Există abordări diferite ale companiilor aeriene în ceea ce priveşte nivelul serviciilor
oferite pasagerilor, corelat cu nivelul tarifelor practicate de către aceştia.
Astfel, au apărut companii aeriene care au adoptat o nouă politică de marketing,
constând într-o combinaţie de servicii clasice de catering (incluse în costul biletului) şi
modelul de catering specific companiilor low cost, respectiv vânzarea la bord.
În acest fel, companiile aeriene au fost în măsură să reducă costul biletului de călătorie,
păstrând însă nivelul serviciilor oferite pasagerilor care călătoresc cu respectivele
aeronave.
Excepţie fac companiile aeriene care deservesc categorii de pasageri cu cerinţe
specifice în ceea ce priveşte meniul oferit la bordul aeronavelor în cauză (ex. [...]).
Acestea au păstrat neschimbate atât meniul, cât şi cantitatea de alimente servite
pasagerilor.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 38 of 43
7. PREVIZIONAREA EVOLUŢIILOR VIITOARE ÎN SECTORUL SERVICIILOR DE
CATERING ŞI DE HANDLING AFERENT ACESTUIA LA NIVELUL UNIUNII
EUROPENE
Un raport realizat de o firmă de consultanţă independentă în anul 2010 45 pentru
Comisia Europeană, în vederea unei posibile revizuiri a Directivei 96/67/CE, arată că, în
viitor, ar trebui să fie eliminaţi subcontractorii furnizorilor de servicii de handling la sol,
aceştia urmând să presteze respectivele servicii în mod integral. Acest lucru ar duce la
o creştere a salariilor pentru angajaţii furnizorilor de servicii de handling la sol şi la
minimizarea timpului de lucru a acestora.
Raportul arată, de asemenea, că intensificarea concurenţei între furnizorii de servicii de
handling la sol a produs presiune asupra preţurilor practicate de către aceştia, dar, pe
de altă parte, a avut de suferit calitatea serviciilor.
Stabilirea unor criterii comune minime la nivel european în ceea ce priveşte accesul pe
piaţa serviciilor de handling la sol ar putea conduce la o îmbunătăţire a calităţii
serviciilor şi la condiţii de concurenţă echitabile. Aceste criterii se referă la stabilirea
unor cerinţe pentru: operaţiunile efectuate, siguranţă, mediu, gradul de calificare a
personalului şi nu în ultimul rând la criteriile ce privesc certificarea întreprinderilor
prestatoare de servicii de handling la sol.
În funcţie de dimensiunile şi caracteristicile fiecărui aeroport în parte (tipul aeronavelor
care aterizează/decolează, traficul anual de pasageri, dacă aeroportul reprezintă sau nu
hub pentru o companie/companii aeriene), există intenţia de a creşte numărul minim de
prestatori de servicii de handling la sol, de la două la 3-4 întreprinderi.
Vor exista, în continuare, aeroporturi pe care, din cauza dimensiunii acestora şi a
capacităţii limitate, numărul minim al prestatorilor de servicii de handling la sol nu va
45
Possible revision of Directive 96/67/EC on access to the groundhandling market at Community airports
from 16 June 2010, prepared by Steer Davies Gleave for Unit E4, European Commision , Directorate-
General Energy and Transport, DM 28 0/110.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 39 of 43
putea depăşi un număr de 2 întreprinderi, dar în aceste cazuri restricţiile vor trebui sa fie
pertinente, obiective, transparente şi nediscriminatorii.
Concurenţa din ce în ce mai intensă între companiile aeriene, le constrânge pe acestea
să aplice noi strategii de afaceri care să aibă ca efect o reducere a costurilor.
Cu toate acestea, întrucât fiecare aeroport în parte prezintă propriile particularităţi, este
dificil de definit o practică comună tuturor.
Tendinţa evidentă în polica companiilor aeriene din punct de vedere al serviciilor de
catering este de a migra către serviciile de tip dus întors (back catering) pentru cursele
pe distanţe scurte şi medii, păstrând serviciile de catering oferite la nivel local pentru
zborurile pe distanţe lungi, pentru care rămân deocamdată impedimente legate de:
consumul suplimentar de combustibil asociat cu greutatea
transportată;
costuri suplimentare aferente manipulării, având în vedere faptul
că mâncarea trebuie transferată din cală în cabină;
potenţiale pierderi de venit provenind din transportul de marfă,
asociate cu spaţiul ocupat de produsele de catering;
calitatea redusă a mâncării asociată cu durata de timp scursă
între momentul pregătirii acesteia şi cel al servirii.
Conform unor studii facute la nivelul aeroporturilor aflate în spaţiul UE, inclusiv
Aeroportul Otopeni, acestea sunt din ce în ce mai implicate în activităţi economice ce
constau în oferirea de bunuri şi servicii aeroportuare companiilor aeriene şi diferiţilor
furnizori de servicii din cadrul aeroporturilor, adoptând în acest fel, comportamentul unei
întreprinderi care doreşte să obţină profit.
Această situaţie a dus la o presiune mai mare asupra companiilor aerine şi implicit
asupra furnizorilor de servicii de handling la sol, datorată majorării taxelor de aeroport.
Există o propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind
serviciile de handling la sol pe aeroporturile din Uniunea Europeană şi de abrogare a
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 40 of 43
Directivei 96/67/CE46 care prevede faptul că organismul de administrare a aeroportului
trebuie să se asigure că valoarea taxelor percepute companiilor aeriene şi prestatorilor
de servicii de handling la sol să fie stabilită pe baza unor criterii relevante, obiective,
transparente şi nediscriminatorii. Astfel, organismul de administrare a aeroportului este
îndreptăţit la recuperarea costurilor şi ţinut să realizeze o rentabilitate moderată a
activelor din taxele percepute. Tot în această propunere de Regulament este prevăzută
obligativitatea organismului de gestionare a aeroportului de a face publică lista detaliată
a serviciilor prestate, astfel încât să demonstreze că toate taxele percepute pentru
furnizarea infrastructurii centralizate, a spaţiului pentru serviciile de handling la sol şi a
serviciilor esenţiale asociate prestării serviciilor de handling la sol sunt utilizate exclusiv
pentru recuperarea parţială sau totală a costuilor .
Modificările organizatorice fundamentale propuse prin Regulamentul menţionat anterior
ar avea ca efect sporirea eficienței și calitatea globală a serviciilor de handling la sol
pentru beneficiari (companiile aeriene) și clienţii finali (pasageri și expeditori de marfă)
în aeroporturile UE, precum şi asigurarea unor condiții echitabile de concurență la nivel
de aeroport pentru companiile de handling la sol care operează în conformitate cu
regimuri diferite de reglementare.
De asemenea, în principal pentru a amortiza costurile echipamentului utilizat la sol,
Regulamentul propune ca perioada maximă pentru care este selectat un prestator de
servicii de handling la sol să fie mărită la 10 ani, întrucât perioada actuală de 7 ani este
considerată a fi insuficientă.
Propunerea conţine specificaţii suplimentare cu privire la detaliile procedurii de selecţie
pentru furnizorii de servicii de handling la sol, pentru a garanta o aplicare unitară şi
pentru a garanta faptul că întreprinderile selectate sunt, într-adevăr cele mai potrivite
pentru a opera respectivele servicii.
46
Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind serviciile de handling la
sol în aeroporturile din Uniune şi de abrogare a Directivei 96/67/CE a Consiliului. Bruxelles 01.12.2011,
COM( 2011) 824final
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 41 of 43
Totodată, Regulamentul propune o nouă abordare “gate-to-gate”, care vizează
optimizarea şi integrarea tuturor etapelor unui zbor, de la un aeroport la celălalt,
inclusiv serviciile de handling la sol, pentru a spori performanţa în termeni de întârzieri,
costuri, impact asupra mediului şi siguranţă.
8. CONCLUZII
La nivelul Uniunii Europene serviciile de catering şi serviciile de handling pentru
catering sunt reglementate prin Directiva 96/67/CE din 15 octombrie 199647, prevederile
acesteia fiind transpuse în legislaţia naţională prin Reglementarea aeronautică civilă
română privind accesul pe piaţa serviciilor de handling la sol pe aeroporturi – RACR-
APSH ediţia 03/2007 48 şi prin Reglementarea aeronautică civilă română privind
autorizarea agenţilor aeronautici de handling –RACR-AD-AAH, ediţia 1/200849.
Reglementările în vigoare prevăd în sarcina aeroporturilor obligaţia de a garanta
accesul la instalaţiile proprii în mod echitabil şi nediscriminatoriu tuturor prestatorilor de
servicii de catering pentru aeronave şi de servicii de handling aferente acestora, în
măsura în care acestea le sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii50.
Prezenta investigaţie a analizat mecanismele concurenţiale existente la nivelul
furnizorilor de servicii de catering şi a celor de servicii de handling pentru catering, care
oprerează la nivelul Aeroportului „Henri Coandă” Bucureşti-Otopeni.
Urmare analizei efectuate a rezultat că, în ceea ce priveşte piaţa produsului, cu toate
că, în general, fiecare serviciu de handling la sol poate constitui o piaţă distinctă, în
cazul serviciilor de catering şi a celor de handling pentru catering piaţa a fost definită
cuprinzând ambele tipuri de servicii. Acest fapt se justifică prin aceea că majoritatea
47
Privind accesul pe piaţa serviciilor de handling la sol în aeroporturile Comunităţii (JO L 272,
25.10.1996). 48 Aprobată prin OMT nr.101/2007. 49 Aprobată prin OMT nr.1245/2008. 50 RACR-APSH, ediţia 03/2007, art.14.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 42 of 43
furnizorilor de servicii de catering pentru aeronave include în oferta prezentată
companiilor aeriene şi serviciile de handling asociate acestora. Mai mult decât atât si
cererile venite de la companiile aeriene vizează achiziţionarea ambelor tipuri de servicii
“la pachet”.
În ceea ce priveşte piaţa geografică, aceasta este limitată la nivelul “Aeroportului
Otopeni”, această sintagmă fiind folosită pentru toate rutele de zbor pentru care se
asigură servicii de catering şi servicii de handling pentru catering, de la caz la caz.
Aşadar, a rezultat din analiză că piaţa relevantă este piaţa serviciilor de catering şi
de handling aferente acestora la nivelul Aeroportului Otopeni.
Furnizorii de servicii de catering şi de handling aferente acestora care operează
local, la nivelul Aeroportului „Henri Coandă” Bucureşti-Otopeni, sunt întreprinderile
Alpha Rocas S.A. şi T.D.MACI S.R.L. Totodată, analiza a evidenţiat faptul că furnizorii
de servicii de catering pentru aeronave şi de servicii de handling aferente acestora care
activează la nivel local sunt în concurenţă directă cu prestatorii aflaţi pe aeroporturile de
origine ale companiilor aeriene 51 şi care furnizează acestora din urmă servicii de
catering şi de handling aferente acestora de tip dus întors (back-catering).
Din punct de vedere al mecanismelor concurenţiale existente pe piaţa care a făcut
obiectul investigaţiei, au rezultat următoarele:
1. Nu au fost identificate bariere semnificative de intrare pe piaţa serviciilor de
catering şi de handling aferente acestora la nivelul Aeroportului „Henri
Coandă” Bucureşti-Otopeni.
2. Cu toate că analiza a evidenţiat niveluri ridicate ale cotelor de piaţă pentru un
furnizor de servicii de catering şi de handling aferente acestora, Raportul a
arătat că pe piaţa analizată nu se poate reţine existenţa/posibilitatea creării
51
Aeroport de origine = aeroport de pe care companiile aeriene decolează către alte destinaţii.
Raport privind investigaţia sectorială pentru cunoaşterea pieţei serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora pe Aeroportul Internaţional „Henri-Coandă” Bucureşti-Otopeni
Page 43 of 43
sau consolidării poziţiei dominante a unei întreprinderi, întrucât furnizorii nu
pot adopta un comportament independent faţă de clienţi sau faţă de
concurenţi.
Companiile aeriene sunt cele care decid asupra tipului de serviciu adoptat
(catering oferit la nivel local sau back-catering), cât şi a furnizorului de servicii
de catering şi de handling aferente acestora în funcţie de dinamica pieţei şi
de politica comercială de la momentul respectiv.
De asemenea, companiile aeriene deţin o putere de negociere suficient de
mare în relaţia cu furnizorii, astfel încât acestea îşi pot schimba cu uşurinţă
partenerii contractuali sau pot chiar favoriza intrarea pe piaţă a unor noi
jucători. Acest lucru reprezintă o ameninţare permanentă şi credibilă la
adresa furnizorilor de servicii de catering şi de handling aferente acestora,
existenţi.
Aşadar, ţinând cont de cele de mai sus, în perioada 2009-2014, nu s-au identificat
probleme de natură concurenţială pe piaţa serviciilor de catering şi de handling
aferente acestora la nivelul Aeroportului Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti
Otopeni.
top related