reforma sistemului de pensii din suedia1
Post on 03-Apr-2018
214 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
1/42
Academia de Studii EconomiceFacultatea de Finanate, Asigurari, Banci siBurse de Valori
Reformasistemului depensii
din Suedia
Lucrare pentru Sesiunea de Comunicari Stiintifice Aprilie2005
1
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
2/42
Profesori coordonatori:
Prof. Univ.Dr Maria BodnarAsist Univ Drd Rodica Gherghina
Domnisoru Ciprian
Introducere
Precizari
Vechiul sistem de pensiiCaracterizare generalaModalitati de calcul a pensiilorFinantareaProbleme ale sistemului si necesitatea reformei
Noul sistem de pensiiCaracterizare generalaContributiiCalcularea pensieiModalitati de indexareSistemul rezervelor din primeNivelul garantat pentru pensia publicaNivelul cumulat al pensiei din venituri si a pensiei
garantateReguli de tranzitie
Stabilizatori automati ai noului sistem de pensiiFondurile de rezerva
Procesul de reforma
Concluzii
2
CU
PR
INS
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
3/42
Bibliografie
Suedia are un sistem de pensii pe trei piloni. Primul pilon consta
intr-o schema de pensii in sistemul pay as you go, care este
universala si obligatorie, al doilea pilon este un sistem de pensii
ocupationale care acopera aproximativ 90% din angajati, in vreme ce
al treilea pilon se bazeaza pe contributii voluntare. Varsta medie de
pensionare este de 63 de ani, in vreme ce speranta de viata atinge
80,3 ani. Comisia Europeana raporteaza ca Suedia este una dintre cele
mai bine pregatite tari in fata problemei imbatranirii populatiei.
Cheltuielile cu pensiile ca proportie din PIB se estimeaza ca vor creste
de la 9% in 2004 la 10,7% in 2050. Indexul de pregatire al Suediei,
variabila care masoara pregatirea tarii in fata unor viitoarea provocari
demografice este de 6,0(Economist Intelligence Unit 2004). Rata secalculeaza pe baza varstei efective de pensionare, pe baza ratei totale
de participare la sistemul de pensii, a sistemelor de pensii private si a
cresterii productivitatii muncii in ultimul deceniu. Prin comparatie,
Suedia este relativ mai slab pregatita decat Olanda, Danemarca,
Irlanda si Marea Britanie, dar mult mai bine pregatita decat tari ca
Spania, Italia, Grecia, Austria, Cehia.
Lucrarea de fata isi propune sa analizeze impactul reformei
pensiilor asupra stabilitatii financiare si a succesului sistemului de
pensii din Suedia , asupra imaginii de bunastare sociala a Suediei si a
sistemului politic suedez.
Mai mult, reforma prezinta interes in sine, deoarece a provocat
surpriza si confuzie in comunitatea internationala a teoreticienilor si
3
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
4/42
decidentilor in materie de sisteme de pensii , datorita caracterului
inovativ si complex al noului sistem de pensii.
Suedia a trecut de la un sistem traditional de beneficii definite la
doua sisteme de contributii definite. In noul sistem, 14% din contributii
se indreapta catre conturi individuale finantate intregral, in vreme ce
restul de 86% se canalizeaza catre noul sistem PAYG. Pensiile de
urmasi si de handicap care faceau parte din vechiul sistem au fost
acoperite de sisteme separate. Sistemele de contributii definite au fost
asociate in mod traditional cu scheme de finantare intregrala. Insa noul
sistem PAYG din Suedia nu reprezinta de fapt un sistem de contributii
definite, deoarece beneficiile nu sunt finantate din fonduri capitalizate
si deci dobanda la contributii va diferi de cea de pe piata. Pentru a
distinge intre sisteme de contributii definite care sunt finantate integral
si cele care sunt finantate printr-un sistem PAYG, cele din urma se
numesc sisteme de contributii definite individual (Notional Defined
Contribution- NDC). Principala diferenta intre aceste sisteme este ca in
fata instabilitatii financiare in cadrul sistemului de beneficii definite se
poate opera asupra ratei de contributie sau asupra marimii beneficiilor,
in vreme ce in noul sistem se poate opera asupra valorii pensiilor. Intr-un sistem de contributii definite individual (NDC) un deficit temporar
poate fi remediat si prin cresterea ratei contributiilor, dar cu asumarea
unor riscuri foarte mari de largire a deficitului. Cresterea contributiei in
sistemul NDC nu este viabila intrucat plati mai mari cresc in mod
automat beneficiile promise.
Echivalentul a 16% din venitul anual al individului va fi creditat in
fiecare an in contul sau individual. Suma corespondenta este
transferata in rate lunare catre fondul de rezerva, care finanteaza
platile pensiilor. In fiecare an indexarea conturilor individuale se face
si cu castiguri din reducerea cohortei si cu diminuari din costuri
administrative. Nu exista o varsta de pensionare oficiala in sistem.
Creditele de pensii continua sa se adauge daca individul are venituri
4
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
5/42
din care sa se opreasca contributii pentru pensii, indiferent de varsta
sa sau de faptul ca a inceput sa primeasca pensia. Pensia lunara poate
fi primita incepand cu varsta de 61 de ani, fara o varsta maxima limita.
Precizari
Structura unui sistem de pensii variaza in functie de doua
dimensiuni- cheie: modul in care beneficiile sunt determinate si felul
in care acestea sunt finantate. Determinarea beneficiilor urmareste
una dintre metodele:
1. beneficiu definit, in care beneficiile se determina pe baza unei
formule care se bazeaza pe salariul mediu si pe durata de
munca
2. contributie definita, in care beneficiile sunt determinate de
suma contribuita si de veniturile acumulate din acele contributii.
Finantarea pensiilor cunoaste de asemenea doua abordari:
1 PAYG (pay as you go)- contributiile de la actualii muncitori si
angajatori platesc pensiile actualilor pensionari2 pre- finantate- contributii investite in conturi individuale sunt
folosite de contribuabili pentru a plati pentru propriile pensii (este si
cazul pensiilor ocupationle).
Sistemele PAYG se axeaza pe solidaritatea inter- generationala in
vreme ce sistemele pre-finantate au un impact mai mare asupra
economiei, datorita utilizarii fondurilor constituite; in plus, aceste
fonduri cresc responsabilitatea individuala.
Vechiul sistem de pensii
Caracterizare generala
5
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
6/42
Sistemul vechi de pensii propune o pensie de baza si o pensie
suplimentara, in functie de venituri. Sistemul mai prevede si beneficii
suplimentare pentru indivizii cu o pensie suplimentara neglijabila.
Pensia de baza, Folkspension (FP) este suplimentata asadar de Allmana
Tillagspension (ATP). In vechiul sistem oricine a trait in Suedia cel putin
40 de ani sau a muncit 30 de ani are dreptul la o pensie de baza.
Pensia de baza reprezinta 96% din suma de baza. Pensionarii casatoriti
primesc fiecare 78.5% din suma de baza. Aceasta era in 1998 de 3680
de Euro anual, adica 306 euro lunar. Salariul mediu al unui angajat
este de cinci ori mai mare. Suma de baza este indexata in functie de
cresterea indicatorului costului vietii. O persoana care a muncit 30 de
ani are dreptul in acest sistem la o pensie suplimentara integrala.
Pensia anuala este calculata ca 60% din veniturile medii in cei 15 din
anii de angajare cu veniturile cele mai mari, mai putin suma de baza
( care este oricum acordata sub forma de pensie de baza). Veniturile la
care se aplica cota de 60% au limita superioara de 7,5 sume de baza,
adica aproximativ 27600 de euro. In vechiul sistem , anumite
suplimente sunt platite celor care au pensii din venituri mici sau celorcare nu primesc pensie din venituri:
Suplimentul in bani este de 55.5% din suma de baza si este
redus cu 100% din pensia de venit la care persoana respectiva
are dreptul. Astfel, daca un pensionar are numai pensia de baza,
aceasteia i se adauga 55.5%, adica suma lunara minima ajunge
la 475 de euro.
Suplimentul locativ lunar este 85% din costurile cu intretinerea,sume ce pot varia intre 10 si 400 de euro lunar. Suplimentul
locativ este incasat de o treime din pensionari.
In 1996 321,000 de femei si 49,000 de barbati primeau suplimente
in bani.
6
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
7/42
Iata modalitatea de calcul in vechiul sistem:
1. Stabilirea punctelor de credit. Veniturile din fiecare an sunt
transformate in puncte de credit. Acestea sunt calculate daca
venitul este mai mare de suma de baza si mai mic decat 7,5
sume de baza. Suma de baza era in 1997 de 37,000 SEK.
Numarul maxim de puncte ATP este 6,5.
Venit anual Suma debazadeductibila
Venitulpensionabil
Numarul depuncte
Numarulde puncteATP
249,681 37,000 212,681 5.75 5.75
312,101 37,000 275,101 7.44 6.5
374,521 37,000 337,521 9.12 6.5
436,941 37,000 399,941 10.811 6.5
Sursa: Paster(2002)
2. Pe baza mediei punctelor din toti anii, se selecteaza 15 ani, incare veniturile sunt cele mai ridicate.
3. Nivelul pensiilor: Persoanele care au avut venituri pentru cel
putin 30 de ani primesc 60% din venitul pensionabil. Persoanele
care au muncit mai putin de 30 de ani primesc un venit redus in
concordanta cu numarul de ani munciti.
4. Valoarea pensiei este ajustata cu varsta de pensionare. Valoarea
pensiei esre redusa cu 0,5% pentru fiecare luna inainte de 65 de
ani si crescuta cu 0,7% pentru fiecare luna muncita peste varsta
de 65 de ani. O persoana care decide sa se pensioneze la 61 de
ani isi vede astfel pensia redusa cu 21%.
Sistemul de suma de baza este folosit in asigurarile sociale din
Suedia in scopul calcularii mai multor beneficii sociale, ajutoare in
7
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
8/42
caz de boala, ajutoare pentru cresterea copiilor. Aceasta suma a
fost introdusa pentru a permite o mai usoara ajustare la inflatie,
astfel asigurand pastrarea valorii reala a beneficiilor sociale. Suma
de baza reprezinta aproximativ 20% din salariul unui muncitor
industrial. Suma de baza nu este un indicator al unui standard de
viata minim acceptabil. Initial suma de baza reprezenta (anii 60)
valoarea pensiei de baza.
Finantarea
Pensia de baza este finantata partial din venituri de la bugetulstatului si partial din contributii de la angajatori. Aceeasi modalitate de
finantare functioneaza si in cazul suplimentelor in bani acordate
persoanelor cu o pensie suplimentara 0 sau foarte mica. Suplimentele
pentru intretinere sunt finantate de la bugetul de stat. Pensia
suplimentara era finantata numai de angajatori, insa cu cativa ani
inaintea introducerii reformei s-a trecut si la plati din partea
angajatilor, ca o masura de pregatire a reformei.Pensia suplimentara ( sau de venit) este bazata pe sistemul pay
as you go, respectiv, contributiile ncasate de la persoanele active se
transforma imediat n indemnizatii pentru pensionari. In timp s-a
acumulat un fond de rezerva, echivalentul a 5 ani si 6 luni de plata a
pensiei suplimentare. Acest fond este gestionat de patru institutii, care
in 1997 il investisera in proportie de 80% in obligatiuni (de stat si
private), in actiuni( 13%) si in investitii imobiliare(3%).
Probleme ale vechiului sistem
8
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
9/42
1. Dependenta dintre finantarea sistemului de pensii si cresterea
economica, deoarece veniturile sunt dependente de totalul
salariilor platite in economie
2. Plafoanele pentru calcularea pensiilor
3. Fluctuatiile demografice
1 Indexarea pensiilor se face in functie de inflatie. Daca suma
castigurilor creste in termeni reali, atunci costul relativ al pensiilor ar fi
mai mic decat daca salariile nu cresc. Insa cresterea salariilor reale nu
mai este semnificativa in Suedia incepand cu anii 60. In consecinta,
este mai greu pentru populatia activa din prezent sa finanteze sistemul
de pensii decat era in anii 50 sau 60. Un studiu realizat in anii in carese cerceta problema reformei sistemului arata ca pentru a putea
mentine aproximativ nivelul de 22.5 % al contributiilor pe termen lung
ar fi necesara o crestere anuala reala a salariului mediu in economie
de 2%.
Pensiile de varsta, de handicap si de urmas ca procentaj din baza de
contributie la diferite
niveluri de crestere a salariului real total:
0% 1% 2% 3%1990 22.5 22.5 22.5 22.52005 34.3 29.1 25.7 26.92025 49.2 33.6 23.8 17.4
2 Existenta plafonului de 7.5 * suma de baza pune de asemenea
unele probleme in viitor. Suma de baza este indexata in functie de
preturi. Daca salariile reale cresc, limita maxima a veniturilor carora li
se aplica cota de 60% scade relativ cu salariile. Aceasta inseamna ca o
crestere constanta in termeni reali a salariilor va mari suma care nu
9
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
10/42
este inclusa in calculul pensiei, pentru cei ale caror venituri sunt mai
mari de 7.5* suma de baza( aproximativ 2300 de euro lunar). In
sistemul nou, suma de baza va fi indexata in functie de cresterea
salariului mediu, generand astfel echitate intre generatii.
3. Problema demografica rezulta din faptul ca in 2025 se estimeaza
ca vor fi 41 de pensionari la fiecare 100 de indivizi activi. Daca
sistemul s-ar fi mentinut, ar fi insemnat o crestere in rata contributiei.
Contributiile ar trebui crescute oricum tinand cont de speranta de viata
care este in crestere in Suedia iar sistemul ar fi fost oricum afectat de
numarul mare de pensionari nascuti in perioda baby boom. O
rezolvare simplista a problemei demografice ar fi cresterea
contributiilor sau a varstei de pensionare. Noul sistem rezolva aceasta
problema tinand cont de cresterea sperantei de viata in calcularea
beneficiilor.
Sistemul vechi mai avea si alte probleme. Spre exemplu :
O rata ridicata a somajului reduce baza de contributie. In
perioada 1990- 1993, din cauza unei cresteri a somajului, rata
contributiei a crescut de la 24.5% la aproximativ 30%. In noul sistem
,aceasta problema este partial rezolvata prin faptul ca Statul va platicontributii din ajutoarele de somaj.
Comentand caracterul social al sistemului de pensii vechi, putem
afirma ca exista o legatura slaba intre castigurile, contributiile si
beneficiile indivizilor. Aceasta schema favorizeaza pe cei care au avut
fluxuri inegale si disparate de venituri sau au avut perioade intrerupte
sau limitate de munca. In plus, suplimentele de pensii pentru cei care
nu au avut suficiente venituri ca sa obtina o pensie suplimentara
conduc la situatii paradoxale, in care acestia primesc suplimentari
modice fata de sumele pe care le-ar fi primit daca beneficiul ar fi fost
calculat pe baza venitului lor integral. Acestia ajung sa primeasca
sume putin mai mari decat indivizi care nu au lucrat de loc sau au
lucrat pentru perioade foarte scurte. Sistemul nou reuseste sa rezolve
10
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
11/42
numai prima problema, prin incorporarea tuturor castigurilor unui
individ in formula de calcul a beneficiilor.
Sistemul privat de pensii
Reforma sistemului de pensii din Suedia nu a vizat si sistemul privat,
care genereaza pensii ocupationale si planuri individuale de pensii.
Pensiile ocupationale sunt generate de intelegeri intre patronate sau
intre patronate si sindicate, fara un amestec din partea statului. In
Suedia aproape toti angajatii vor beneficia de o pensie ocupationala.
Pensiile ocupationale multumesc in principal pe cei care desi au
venituri mari nu vor primi o pensie pe masura in sistemul public de
pensii, datorita plafoanelor.
Noul sistem de pensii
Caracteristici generale
Noul sistem de pensii schimba complet regulile in priviintapensiei minime garantate cat si in priviinta pensiei calculate in functie
de venit. Pensia minima este oferita ca un supliment de Stat pentru cei
care nu au sau au o foarte mica pensie din venituri. Aceasta este
finantata din contributii si are doua surse de finantare: una dintr-un
sistem pay as you go modificat in profunzime iar cealalta dintr-o
noua schema de finantare. Reforma inlocuieste vechiul sistem de
pensii bazat pe beneficii definite cu un sistem bazat pe contributii
definite.
Tip de pensie PAYG Pre-finantat
Contributie Pensia din venit (noua) Pensia din
11
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
12/42
definita prime(noua)
Beneficiu definit Pensia ATP (veche), Pensia de
baza (veche), Pensia garantata
(noua)
Sursa: Settergren (2001)
Principalele caracteristici ale noului sistem de pensii sunt:
Beneficiile se calculeaza in functie de intregul venit obtinut pana
la pensionare
Valoarea contributiilor platite in trecut este indexata in functie de
cresterea salariilor Beneficiile sunt indexate in functie de salarii
Rata de contributie este gandita sa ramana neschimbata,
beneficiile fiind cele care se vor modifica in functie de
conjuncturae economica
Beneficiile depind de speranta de viata calculata
Beneficiile variaza si in functie de varsta individuala de
pensionare, care este flexibila
Drepturile de pensie se castiga si in perioade fara venituri, cum
ar fi perioadele de ingrijire a copilului
O schema de pensii pre-finantate, complet noua, a fost introdusa
Contributii
Pensia din venituri este compusa dintr-un sistem pay as you gosi o parte finantata din rezerve din prime. Cele doua scheme separate
vor fi finantate din contributii care totalizeaza 18.5% din veniturile
acoperite. Acestea vor fi supuse unui plafon care reprezinta
aproximativ 1,5 * salariul mediu pentru un muncitor in industrie(7,5
12
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
13/42
sume de baza).Sumele din contributii care depasesc cota de 7,5%
merg la bugetul de stat sub forma de taxa si nu au nici o influenta
asupra drepturilor de pensie ale individului. Aceasta masura a fost
luata pentru a evita ca in noul system distributia veniturilor sa se
incline in favoarea celor cu venituri mai mari.( Wadensj 2000:154).
Limita de 7,5 sume de baza se va indexa in functie de salarii,
impiedicand scaderea valorii ei reale. Contributiile din schema PAYG se
inregistreaza virtual in conturi individuale. Aceasta este caracteristica
ce justifica denumirea de sistem de contributii definite individual
(NDC).
Din cei 18.5%, 16% provin din schema pay as you go. Aceastacontributie este gandita sa fie stabila, printr-un sistem de indexari. Cei
2.5% ramasi vor finanta schema de rezerve din prime. Plafonul
veniturilor va fi indexat in functie de salarii, spre deosebire de sistemul
vechi, unde era indexat in functie de preturi.
In noul sistem s-au introdus beneficii pentru perioade care nu pot
fi corelate cu venituri ( spre exemplu cresterea copiilor acasa, studiile)
sau pentru venituri pentru care nu au fost platite contributii de catre
angajator ( indemnizatia de somaj). Statul va plati integral sau partial
aceste contributii, atat catre sistemul pay as you go cat si catre
sistemul prin prime. Dimensiunea sociala a noului sistem de pensii este
astfel evidentiata prin transparenta surselor de finantare.
Principalele caracteristici ale schemei pay as you go sunt:
Rata contributiei este gandita sa fie constanta
Beneficiile sunt calculate in functie de veniturile obtinute pe tot
parcursul vietii, in limita plafonului
Anumite perioade in care individul primeste ajutoare sau nu
realizeaza venituri conteaza ca perioade in care se platesc
contributii
13
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
14/42
Drepturile de pensie sunt indexate in functie de salariul mediu si
se acumuleaza de-a lungul intregii cariere
Varsta de pensionare este flexibila dupa 61 de ani
Cuantumul pensiei depinde de speranta de viata a unei cohortesi de varsta de pensionare individuala
Beneficiile sunt indexate in relatie cu cresterea salariului mediu
1,6%
Va continua sa existe un fond de rezerva in sistemul pay as you
go
Faptul ca nivelul pensiei depinde de castigurile de-a lungul vietii
indica o schimbare de opinie asupra ceea ce este considerat
acceptabil social. Riscul unui nivel neadecvat generat de un flux
intrerupt de castiguri de-a lungul vietii a trecut de la Stat la individ, dar
este diminuat de efectul pensiei minime garantate.
Drepuri de pensie vor fi garantate pentru anumite perioade fara
venituri. Contributiile vor fi platite integral, fie de catre Stat fie de catre
Stat si angajat. Pentru indivizii care primesc ajutoare pentru boala,
ingrijirea copilul, somaj, granturi educationale si accidente de munca,
contributia angajatorului este platita de catre Stat in vreme ce
contributia angajatului este platita individual, avand ca baza chiar
beneficiul.
Statul plateste contributia integral pentru persoanele care au un copil
in ingrijire si nu primesc beneficii, pentru militari si pentru studenti.
Aceste beneficii se acorda cu conditia ca persoana sa fi lucrat/ sa
lucreze in viitor cinci ani. In Suedia unul dintre parinti are dreptul sa
primeasca automat drepturi de pensie pentru intretinerea copilului.
Aceste drepturi se calculeaza prin trei algoritmi, alegandu-se cel mai
favorabil:
14
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
15/42
un supliment care sa acopere veniturile individului in anul
dinaintea nasterii copilului
un supliment egal cu diferenta dintre veniturile curente si 75%
din veniturile medii din sistemul de pensii in acel an
un supliment fix, care in 1999 era de 36400 SEK, indexabil fata
de salarii
Fiecare alternativa vizeaza o anumita situatie. Prima situatie ia in
calcul o persoana care ramane tot timpul acasa dupa nasterea copilului
sau munceste mai putin decat inainte. A doua ofera sprijin parintelui
care nu avea venituri inaintea nasterii copilului iar a treia varianta este
un supliment dupa intoarcerea la munca, eliminand astfel
discriminarea in favoarea celor care se intorc mai repede la munca.
Pentru fiecare copil se acorda patru ani de drepturi de pensie, utilizand
algoritmul cel mai bun dintre cele de mai sus.
Stagiul militar confera drepturi de pensie, atata vreme cat
individul a efectuat un stagiu de cel putin 120 de zile. Femeile care
urmeaza stagiul voluntar se califica de asemenea pentru drepturile de
pensie. Contributia pentru stagiul militar se calculeaza pentru fiecare zi
si este echivalentul a 50% din contributia medie a tuturor indivizilor
pana in 65 de ani/365.
Unele studii confera drepturi de pensie. Aceasta reglementare se
aplica acelor indivizi care
primesc granturi de studii in orice perioada din cursul unui an. Suma
din care se opresc
contributiile este echivalentul a 138% din grantul primit in acel an.
Calcularea pensiei
15
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
16/42
Oficiul protectiei sociale primeste informatii asupra venitului
pensionabil de la autoritatea fiscala, cum toate veniturile taxabile sunt
si pensionabile. Oficiul protectiei sociale mai calculeaza sumele
cuvenite pentru anii de ingrijire a copilului, pentru efectuarea stagiului
militar, pentru studii si pentru veniturile in forma compensatiilor de
boala. Pentru a calcula aceste sume oficiul protectiei sociale foloseste
date de la Registrul Populatiei, de la Armata si de la Oficiul National de
Burse.
Drepturile de pensie sunt inregistrate anual. La drepturile care
apar din contributii se adauga proportional drepturile celor care au
decedat iar totalul se indexeaza anual pentru a reflecta cresterile
salariale. Rezulta ca in fiecare an, pentru fiecare individ se poate
calcula o suma a drepturilor de pensie. Pe baza acestor sume se
calculeaza pensia cand individul alege sa se pensioneze.
Indexul este calculat pe baza cresterii salariului mediu. In
consecinta, atunci cand exista o crestere in veniturile reale se va
inregistra o crestere in drepturile de pensie si invers. Atat contributiile
platite anterior cat si beneficiile se indexeaza in functie de modificareasalariului real, in vreme ce in vechiul sistem aceste ajustari se faceau
in functie de inflatie. Indexarea contributiilor platite in trecut se face
pentru ca veniturile castigate la inceputul carierei contribuie la
calcularea pensiei in acelasi fel ca veniturile de la sfarsitul carierei.
Contributiile se indexeaza cu cresterea medie a salariului. Prin
comparatie, in vechiul sistem drepturile de pensie se indexau in functie
de inflatie, astfel incat ele ramaneau aceleasi in termeni reali,
indiferent de evolutia salariului real. Beneficiile sunt ajustate in
principal tot dupa indexul venitului. Acesta se calculeaza tinand cont
de veniturile obtinute intre 16 si 64 de ani si carora li se aplica o cota
de contributie si de veniturile obtinute din pensiile de handicap. Aceste
beneficii se insumeaza si se calculeaza un indicator per capita.
16
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
17/42
Decidentii in procesul reformei optasera initial pentru calcularea
indicatorului la nivelul veniturilor insumate. Aceasta ar fi fost o masura
de stabilizare suplimentara, in cazul in care nivelul somajului ar fi fost
ridicat. S-a considerat insa mai buna varianta per capita, deoarece
coreleaza evolutia nivelului de viata al populatiei active si al
pensionarilor.
Pentru a modera efectele unor fluctuatii negative pe termen
scurt in economie, indicele venitului se calculeaza pe baza cresterilor
salariale in ultimii trei ani, minus inflatia pe aceeasi perioada plus
inflatia ultimelor 12 luni. Indicele pentru 1999, anul in care acest
sistem a fost introdus, a fost stabilit la 100. Indicele este stabilit prin
lege. Iata un exemplu de calculare a indicelui:
Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Venit 100 104 108 113 118 123 127 130 141 144
Modificare
%
+4 +4 +5 +4 +4 +3 +3 +8 +2
Preturi 100 102 103 113 115 117 119 120 122 124
Modificare
%
+2 + 1 +1
0
+1.5 + 1.5 +
1.5
+
1.5
+
1.5
+ 1.5
Indicele
venitului
- - - 100 110 112 114 118 122 128
Modificare
%
- - - - + 10 + 2 + 2 + 4 + 3 + 5
Sursa: Ministerul Suedez al Sanatatii si Problemelor Sociale
17
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
18/42
Sistemul vechi folosea conceptul de suma de baza. Acesta s-a
pastrat, modificandu-se modalitatea de indexare, in functie de venit.
Suma de baza se va indexa in functie de venit, generand urmatoarele
efecte:
indexarea anuala a drepturilor de pensie
indexarea beneficiilor in noul system de pensie din venituri
indexarea beneficiilor pentru pensia suplimentara veche pentru
indivizii nascuti inainte de 1954, care nu sunt in intregime
acoperiti de noul sistem
indexarea nivelului minim pentru pensia din venituri
indexarea sumelor cuvenite pentru perioadele fara venituri, dar cudrepturi de pensie
Indivizii au dreptul sa se pensioneze incepand cu varsta de 61 de
ani. Nu exista o varsta de pensionare maxima. Conform Codului Muncii
din Suedia, angajatorii nu au dreptul sa concedieze angajati fara motiv
pana la 67 de ani. Dupa aceasta varsta angajatorii pot sa opereze
concedieri. Pensiile pot fi trase fie integral fie partial. Evident, cu cat o
pensie este trasa mai tarziu, cu atat cuantumul ei va fi mai mare.
Pensionarii pot chiar intrerupe platile daca decid sa se reangajeze
temporar, platind in perioada de reangajare contributii care se aduna
la cele ramase.
Drepturile de pensie pentru pensia din venituri stabilitite intr-un
anumit an impreuna cu drepturile de pensie din anii anteriori
constituite cuantumul individual. Aceasta suma se calculeaza anual in
trei etape:
1. Sumele celor care au murit inainte de a atinge varsta
pensionarii sunt distribuite indivizilor nascuti in acelasi
an( prin simpla impartire pana la 59 de anii, prin ajustare cu
un factor dupa 60 de ani)
18
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
19/42
2. Suma este ajustata pozitiv sau negativ in functie de un indice
care tine seama de venituri
3. Costul administrarii sistemului de pensii este distribuit intre
indivizii asigurati
Beneficiile din primul an de pensie se calculeaza impartind
drepturile de pensie acumulate la un factor de anuitate.
Felul in care se stabileste factorul de anuitate si se indexeaza
pensiile este crucial pentru buna functionare a sistemului. Obiectivul
principal in stabilirea factorului de anuitate si in calcularea factorului
de indexare este principiul ca rata de contributie trebuie sa fie
constanta. Pentru a pastra stabilitatea financiara trebuie sa existe
cateva legaturi intre factorul de anuitate si indexare. Principalele
repere sunt:
1. Speranta de viata este elementul cheie in determinarea
factorului de anuitate. Aceasta inseamna ca o speranta de viata
in crestere diminueaza sumele existente la data calcularii si ca
speranta de viata a individului este luata in calcul cand se
calculeaza pensia.
2. Efectul introducerii indexarii in functie de salarii este ca in caz decrestere reala a salariilor pensiile vor creste mai mult decat in
cazul indexarii preturilor iar daca salariile se reduc pensiile vor fi
mai mici decat ar fi in cazul indexarii in functie de preturi.
Ca urmare a trecerii la indexarea in functie de salarii, nu mai
exista garantia ca pensionarii vor fi compensati integral pentru
inflatie. Astfel, pensionarii impartasesc cu restul populatiei riscul
unor slabe rezultate economice.
19
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
20/42
Drepturile de pensie acumulate la pensionare sunt impartite la
un factor de anuitate, care se calculeaza pe baza urmatorului
algoritm:
An= k x P(k,x) F(n,k,x)/12
Unde: An = factorul de anuitate pentru o persoana care se
pensioneaza la varsta de n ani
P(k,x)= Probabilitatea ca o persoana care a ajuns la varsta n sa mai
traiasca k ani si x luni
F(n,k,x)=Diferenta dintre varsta de k ani si x luni si varsta de n ani
F si P se calculeaza astfel:
F(n,k,x)=1,016{(n-k)-x/12}
P(k,x)={Lk+(Lk+1-Lk)*x/12}/Ln, unde Lk este numarulde oameni in viata la varsta k
Acest algoritm calculeaza pensia anaula a primului an din
sistemul pay as you go din sistemul nou.
Cele trei elemente care determina factorul de anuitate se
stabilesc in felul urmator: se aplica o corectie, reprezentata de o
crestere de 1,6% a salariilor reale medii, se tine cont de speranta de
20
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
21/42
viata ramasa( pentru 65 de ani este de 18 ani) si de varsta
individuala de pensionare.
Corectia, factorul de 1.6% are o importanta mare: un factor mare
initial ar presupune pensii initiale mari care pentru care riscul de a
se reduce este foarte mare, cand cresterea veniturilor nu atinge
norma. Invers, o norma redusa ar insemna pensii initial mici cu
sanse mari de a creste. Norma afecteaza distributia pensiei intre
pensionari. Evident, o persoana cu o speranta de viata mica castiga
dintr-o norma ridicata deoarece aceasta norma redistribuie
beneficiile catre primii ani cand pensionarul este beneficiar.
Pensiile vor fi ajustate anual datorita cresterii in IPC si in cazul
unei cresteri a salariului real mai mica de 1,6%. Norma de 1,6%
este introdusa in legea pensiilor si nu este supusa schimbarii.
Valoarea normei a rezultat in cadrul dezbaterilor privind rata de
crestere optima a salariului real ce va asigura stabilitatea financiara
a sistemului.
Influenta normei este ilustrata de acest tabel:
Ajustari economice in cazul unei norme de 1,6%
Crestere=norm
a(%)
Crestere
insemnata(%)
Crestere
redusa(%)Rata de
crestere a
salariului
nominal
4,7 5,4 3,7
Rata inflatiei 3,1 3,1 3,1Rata reala de
crestere a
salariului
mediu
1,6 2,3 0,6
Abaterea de la 0 0,7 -1
21
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
22/42
medieAjustarea
pensiilor
3,1 3,8 2,1
Sursa: Informatii guvernamentale asupra noului sistem de pensii,
publicate de Ministerul Sanatatii si al Problemelor Sociale dinSuedia, disponibile in engleza
Speranta de viata medie folosita pentru o cohorta nu este in fapt
o estimare a sperantei de viata pentru acea cohorta, ci un calcul pe
ultimii cinci ani a sperantei de viata la alte cohorte.Speranta de
viata se calculeaza la fel pentru femei si barbati. Includerea
sperantei de viata in calculul pensiei este foarte importanta. O
modificare cu 0.1 a sperantei de viata ar presupune o munca de
lucru in plus pentru populatia activa. Factorul speranta de viata a
fost estimat de Ministerul Problemelor Sociale ca fiind 15,4 in 2000,
15,7 in 2010 si 15,9 in 2020. Aceste date arata ca pe masura ce
speranta de viata creste este nevoie de o solutie pentru mentinerea
echilibrului financiar: fie populatia activa munceste mai mult, fie
accepta marirea cotelor contributiilor fie accepta pensii diminuate in
consecinta.
Varsta la care pensia este trasa are o importanta foarte mare.
Presupunand ca o persoana care se pensioneaza la 61 de ani a
acumulat drepturi de pensie in valoare de 150000 de euro. Cu o
factor de 18,2, acea persoana ar obtine o pensie anuala de 8400 de
euro(700 lunar). Daca acea persoana ramane in continuare
angajata, va acumula mai multe drepturi de pensie. In acelasi timp
marimea factorului este redus deoarece durata pensionarii este
scurtata cand tragerea pensiei este amanata.
Beneficiarii isi pot calcula astfel pensia, pe baza unui algoritm ca in
tabelul:
22
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
23/42
Factorul de anuitate si pensia lunara la varsta la care pensia este
trasa( pentru un capital initial de 150000 euro si o crestere anuala a
salariului real de 1,6%)
Varsta de
pensionare
Factorul de
anuitate
Pensia pe luna Procent din
pensia obtinuta
la 65 de ani61 18,2 700 7262 17,6 760 7863 17,1 820 8464 16,5 890 9265 15,9 970 10066 15,3 1060 10967 14,2 1270 130
68 14,2 1390 14370 13,0 1530 157Sursa: Informatii guvernamentale asupra noului sistem de pensii,
publicate de Ministerul Sanatatii si al Problemelor Sociale din
Suedia, disponibile in engleza
Sistemul rezervelor din prime
2,5% din contributiile platite sunt transferate intr-un sistem de
pensii platite integral, sistem administrat separat de sistemul pay as
you go. In acest sistem, se mentine principiul acoperirii contributiilor
si in perioade cand individul nu are venituri sau primeste beneficii de la
stat. Autoritatea Nationala de Asigurari este responsabila de
organizarea acestei scheme de pensii si de gestionarea ei, mai putin in
cazul fondurilor de investitii. Contributiile se aduna in unul sau mai
multe fonduri pe care individul si le alege. Acestea pot fi private sau deStat. Fondul acumulat creste cu castigul obtinut din investitiile derulate
pe baza fondurilor depuse. Pensia este determinata de principii
conventionale din asigurari. O institutie guvernamentala, Autoritatea
pentru Pensiile din Prime mediaza legatura dintre contribuabili si
fonduri.
23
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
24/42
Pensia din prime poate fi trasa incepand cu varsta de 61 de ani si
nu neaparat in acelasi timp cu pensia in sistem PAYG. Aceasta masura
inlatura situatiile in care deponentii ar fi fortati sa retraga pensia intr-o
conjunctura nefavorabila pe piata financiara. Indivizii pot sa aleaga
intre o anuitate cu rata fixa si o anuitate variabila.
In cazul ratei fixe, intregul capital acumulat va fi transferat la PPM.
PPM va calcula apoi un nivel al beneficiului intr-un mod in care
capitalul total disponibil sa fie sufficient pentru a plati o pensie pe viata
cu valoare garantata. Calculul este similar calculului efectuat in cazul
PAYG. Daca individul allege o pensie variabila, capitalul va ramane in
fondurile alese de individ si vor continua sa fie gestionate de fonduri.
In prezent exista 650 de fonduri diferite in sistemul de prime. Un
individ poate alege un maxim de 5, dar le poate schimba ori de cate ori
doreste. Fondurile celor care nu aleg un fond sunt gestionate de catre
o agentie de stat special creata in acest scop. In toamna anului 2000 4
milioane de suedezi au trebuit sa isi aleaga un fond. Dintre acestia,
70% au facut o alerege. In medie, la prima alegere indivizii au selectat3,4 fonduri. Cea mai mare parte a contributiilor a fost investita in
actiuni : 74% din portofoliile barbatilor si 69% din portofoliile femeilor
au fost investite in actiuni. Toate informatiile dintre asigurat si fond
sunt transmise prin intermediul agentiei PPM(Premium Pension
Authority) ; de fapt, fondurile nu stiu care le sunt clientii individuali. Din
perspectiva lor, PPM este clientul. PPM negociaza comisionele
fondurilor. Costul total de operare al sistemului se ridica la 0.75% din
valoare fondurilor, dintre care costurile PPM se ridica la 0.2- 0.3%.
Valori mai mari comparativ cu costurile de operare a unor sisteme
similare din Statele Unite( 0,1%) dar mai mici decat costurile de
operare din America Latina. ( care in Chile in 1999 erau 1,36%). In
prezent, fondul de stat detine 65% din active in actiuni internationale
24
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
25/42
si 17% in actiuni suedeze. Fondul de stat trebuie de asemenea sa
respecte principii ecologice si etice in deciziile sale de investitii. In
consecinta, fondul de stat poate investi numai in companii care
respecta conventiile internationale asupra drepturilor omului, folosirii
muncii sopiilor, mediului si coruptiei. Fondul investeste in aproape
2500 de companii. In prezent, proportia participantilor care isi
selecteaza activ portofoliul a scazut considerabil. De exemplu, in 2004,
numai 9% din noii angajati si-au ales un portofoliu. Cu toate ca lipsa
interesului se poate explica prin faptul ca decidentii sunt tineri,
numarul indivizilor care isi aleg in mod activ fondurile de pensii a
scazut din 2000. Dupa scaderea dramatica de la bursa incepand cu
anul 2000, fondul de stat a adus beneficii de -29,9% in vreme ce
fondurile private au adus pierderi de 39,9%.
Distributia fondurilor in Sistemul Conturilor Individuale
Tipul de fond Procent din total Comision
(procentual)Actiuni 68 1,16Actiuni si Obligatiuni 10 0,86
Ciclu de
viata( optiunile de
investitii se modifica
in functie de
apropierea varstei de
pensionare)
6 0,61
Investitii purtatoare
de dobanda
16 0,47
Dezbaterea internationala in priviinta impactului potential al unui
fond de pensii constituit din prime asupra economiei si tipul de
proprietate al unui asemenea fond sunt intense. O problema o
reprezinta impactul pe care fondurile de pensii o vor avea asupra
25
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
26/42
economisirii, investitiilor si a cresterii economice in Suedia. O a doua
problema ar fi intrarea pe piata de credite a noilor fonduri de pensii,
care ar putea schimba gradul de bancarizare al economiei suedeze.
Marile intrebari ating tema riscului la care este supus
contribuabilul. Un punct de vedere ar fi ca acestia ar trebui sa fie
complet responsabili si ca ar trebui sa aleaga liberi catre care fond sa
isi directioneze contributiile. Ar trebui atunci sa existe un plafon maxim
de risc sau garantii din partea statului pentru profitabilitatea minima a
fondului sau cel putin garantii care sa acopere riscul de insolvabilitate?
Fondurile ar trebui sa fie deschise investitiilor straine?
Contribuabilii au dreptul sa isi schimbe fondurile oricand si sa isi
imparta depunerile intre fonduri. Nu exista reglementari specifice in
priviinta portofoliului de investiii al fondurilor de pensii, altele decat
cele in vigoare pentru fondurile generale de investitii. Nu exista de
asemenea garantii impotriva falimentelor sau garantii asupra
randamentului fondurilor. Indivizii trebuie sa suporte riscul. Este totusi
de notat ca reglementarile generale si stabilitatea pietei de capital
suedeze inlatura asemenea probleme.
Nivelul garantat pentru pensia publica
Statul plateste un supliment, echivalentul diferentei intre un
nivel garantat si pensia din venituri obtinuta. Toti cetatenii care au trait
in Suedia cel putin 40 de ani sunt indreptatiti sa primeasca acest
supliment. Acesta se reduce in functie de timp pentru cei care au trait
mai putin de 40 de ani in Suedia. Pentru un pensionar singur farapensie din venituri, suplimentul integral este echivalentul a 2,13 sume
de baza din vechiul sistem, ceea ce reprezenta in 1998 646 euro.
Suplimentul se reduce cand o persoana are dreptul la o pensie din
venituri astfel:
26
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
27/42
Formula de reducere pentru pensia minima garantata
Pensia din venituri Reducerea din supliment0
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
28/42
Sursa: Scherman, 2001
In grafic pensia publica totala si pensia din venituri sunt
exprimate in sume de baza din vechiul sistem de pensii. Graficul
ilustreaza efectul suplimentarii pensiei din venituri cu pensia minima
garantata. Aceasta garantie constituie o responsabilitate sociala din
partea statului. Cu toate acestea, suma minima garantata este
indexata in functie de preturi in vreme ce pensia din venituri este
indexata in functie de cresterea salariului real.
Comparatie
Noul sistem este gandit sa nu coste mai mult in ceea ce priveste baza
de contributie decat vechiul sistem ar fi costat la o rata de crestere a
salariului real de 2%. Insa daca ratele de crestere sunt mai mici noul
sistem va genera pensii mai mici decat ar fi generat vechiul sistem.
Invers, daca ratele de crestere sunt mari, pensiile vor fi mai mari in
consecinta. Noul sistem ia in calcul veniturile de pe tot parcursul vietii
in vreme ce vechiul sistem era bazat pe o perioada de calcul relativ
scurta.
Reguli de tranzitie
28
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
29/42
Noul sistem va fi introdus succesiv intr-o perioada de 17 ani
pentru persoanele nascute intre 1938 si 1954. Pentru o persoana
nascuta in 1938 pensia va fi suma dintre 4/20 din suma de tras din
noul sistem si 16/20 din suma adunata in vechiul sistem. Pentru fiecare
an proportiile se modifica cu 1/20, urmarindu-se ca in final persoanele
nascute in 1954 si mai tarziu sa beneficieze complet de noul sistem.
O data cu noul sistem au fost operate si modificari la vechiul
sistem. Aceeasi formula de indexare a pensiilor ca in noul sistem va fi
aplicata si pensiilor care au inceput sa fie acordate in vechiul sistem.
Aceasta inseamna ca aceste pensii vor fi mai mici in sistemul de
tranzitie decat ar fi fost in vechiul sistem in cazul in care cresterea
salariilor reale este mai mica de 1,6%.
Fondul de rezerva al sistemului nou este compus din patru
fonduri diferite, care si-au inceput activitatea la 1 Ianuarie 2001
mostenind de la vechiul fond capitaluri in valoare de 540 de miliarde
SEK, la vremea aceea aproximativ 54 de miliarde de dolari. Reforma
sistemului de pensii a presupus si liberalizarea regulilor de investitii
pentru aceste fonduri: numai 30% din active trebuie investite in
obligatiuni, ceea ce teoretic inseamna ca 70% din fonduri pot fi
investite in cumpararea de actiuni. Maximum 40% din fonduri pot fi
supuse unor riscuri de risc de schimb. Un transfer de 250 de miliarde
de SEK de la fond la bugetul de stat a fost facut intre 2001 si 2003, ca
o forma de compensare a bugetului central pentru costurile crescute
generate de reforma. Datoria nationala a fost in acest fel redusa prin
tranferul de fonduri.
Fondurile de rezerva joaca un rol important in implementarea
noului sistem de pensii. Pe termen scurt, aceste fonduri acopera
presiunile asupra bugetului general generate de reforma. Mai multe
programe finantate din contributii( pensia garantata, pensia de
29
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
30/42
handicap si de urmas) sunt acum finantate din bugetul de stat. Pentru
a contrabalansa aceste cheltuieli sume importante au fost transferate
la buget in anii 1999, 2000 si 2001. Fondurile de rezerva ramase sunt
necesare pentru a finanta deficitele din viitor, cand generatia baby
boom va incepe sa se pensioneze. In trecut utilizarea fondurilor de
rezerva a fost criticata pentru sacrificarea profitului in favoarea unor
scopuri politice ( in special finantarea constructiei de locuinte).
Stabilizatorii automati ai noului sistem de pensii
In noul sistem beneficiile sunt ajustate automat la fluctuatii economice
si demografice prin trei stbilizatori automati:
Indexarea in functie de cresterea salariului real a drepturilor de
pensie si a beneficiilor
Indexarea varstei de pensionare cu speranta de viata
Sistemul de echilibrare
Sistemul de echilibrare presupune ca activele si pasivele
sistemului PAYG ar putea fi calculate anual si chiar trecute intr-un
bilant. Calcularea activelor si a pasivelor din sistem se face conform
legislatiei si se poate calcula o rata de acoperire a a activelor cu
pasivelor:
Rata de acoperire= (Valoarea capitalizata a contributiilor+ Fonduri
de rezerva) / Obligatii sub forma de beneficii
Mecanismul automat de balansare este intentionat sa activeze
de indata ce rata de acoperire scade sub 1; la acel moment
indexarea drepturilor de pensii si a beneficiilor curente vor fi
adaptate la cresterea salariului real. Indexarea va fi redusa prin
multiplicarea variatiei in cresterea salariului real cu rata de
30
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
31/42
acoperire. Indexarea va continua pentru atata vreme cat rata de
acoperire este mai mica de 1. In cazul unor anumite conditii
economice si demografice, sistemul ar putea constitui un surplus
permanent si substantial. In acest caz, daca surplusul devine prea
mare, ar putea fi distribuit catre beneficiarii sistemului de pensii.
Fondurile de rezerva
Fiecare sistem PAYG este in principiu expus unor riscuri inpriviinta balantei financiare: intr-un sistem PAYG contributiile colectate
intr-un an sunt in principiu folosite pentru a finanta platile de beneficii
sub forma de pensii din acelasi an. Intr-un sistem PAYG perfect suma
contributiilor ar trebui sa fie egala cu suma beneficiilor. Cum
cuantumul de contributii si beneficii variaza de la an la an, rata
contributiei ar trebui modificata in permanenta. Pentru a evita o
crestere a acesteia, Guvernul Suedez a stabilit o rata de contributie
mai mare decat ar fi necesar pentru finantarea beneficiilor curente.
Contributiile care nu sunt folosite pentru plata pensiilor sunt stranse in
fonduri- tampon.
Aceste fonduri, cunoscute sub numele de Fonduri Nationale de
Pensii sau fonduri AP au inceput sa se constituie inca din anii 60. La
sfarsitul anilor 90 erau suficiente pentru finantarea beneficiilor pentru
5,5 ani. In cadrul procesului de reforma, o mare parte a rezervelor a
fost transferata in Trezoreria de Stat, pentru a acoperi o parte a
cheltuielor bugetare generate de reforma, cum ar fi costurile generate
de pensia garantata si contributiile platite pentru ingrijirea copilului,
31
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
32/42
studii superioare sau pensii de handicap. Fondurile au fost reduse la
3,5 ani de plati. Evolutia acestor fonduri este anticipata astfel:
Nivelul de acoperire masurat in ani de plati de pensii, la diferite
rate de crestere in salariul real/ rate de rentabilitate a investitiilor
Crestere salariala/
rentabilitate a
investitiilor
1997 2010 2020 2030 2040 205
0
2 % / 4 % 3.5 4.4 4.2 4.3 4.6 6.0
2 % / 2 % 3.5 3.6 2.7 2.0 1.3 1.5
0.5 % / 2 % 3.5 3.6 2.6 1.8 1.0 1.0
Sursa: Scherman 1999:42
Daca scenariile de mai sus se dovedesc nerealiste, un mecanism
de balansare va fi activat. Acest mecanism a fost votat de Riksdag inMai 2001 si consista intr-un indice alternativ pentru indexarea
drepturilor de pensie si a beneficiilor, care reduce in fapt sumele
acordate. Pentru a anticipa un dezechilibru, se calculeaza o balanta
anuala care compara beneficiile de plata in viitor cu contributiile de
primit + sumele din fondurile de rezerva.
Daca raportul Contributii+ Rezerve / Beneficii de plata este
subunitar, indicele cu care se indexeaza pensiile si drepturile de pensie
se va actualiza cu valoarea acestui raport. Practic se vor plati pensii
mai mici, pana cand raportul redevine supraunitar. In acel moment
pensiile se calculeaza cu un indice majorat, pana la revenirea la o
situatie de echilibru.
32
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
33/42
Puterea acestui mecanism este ca ia in calcul obligatiile pe
perioade mari de timp (aceasta perioada era in 1998 de 33 de ani),
putand sa anticipeze din timp deficite si sa le raspandeasca pe mai
multe cohorte.
Sursa: Scherman (2001)
Punctul de plecare in procesul de reforma a fost stabilitateasistemului pay as you go in fata fluctuatiilor demografice si a
fluctuatiilor in cresterea economica. Prin conectarea pensiilor la
cresterea veniturilor, prin indexarea plafonului la salarii si prin legarea
varstei de pensionare de speranta de viata pentru fiecare cohorta s-a
reusit obtinerea unei rate constante a contributiei. Ideea centrala a
procesului de reforma a fost asigurarea unei rate constante a
contributiei in ciuda oricaror modificari ale variabilelor.
Principalele diferente intre vechiul si noul sistem sunt
1. in vechiul sistem beneficiile erau calculate in functie de o
perioada de referinta scurta
33
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
34/42
2. in vechiul sistem drepturile de pensie acumulate si
beneficiile erau indexate in functie de preturi. In noul
sistem drepturile de pensie sunt indexate in functie de
salarii iar pensiile sunt indexate in functie de un index al
salariului ajustat cu 1.6%
3. vechiul sistem nu ajusteaza beneficiile la schimbarile in
speranta de viata
4. felul in care beneficiile sunt calculate in noul sistem
interconecteaza mai bine beneficiile de contributiile
individuale si de capacitatea sistemului de pensii de a plati.
Procesul de reforma
Dupa al doilea razboi mondial Suedia a rezvoltat un model
distinct de stat providenta, Modelul Suedez, caracterizat in general
prin asigurararea riscurilor de catre stat in favoarea indivizilor,
beneficii mari distribuite universal si rate de inlocuire mari. Beneficiile
mari au redus din importanta asigurarilor sociale private. Statul
providenta a fost supus la grele incercari in anii 90 de schimbarile in
mediul economic si politic- schimbari asociate cu probleme financiare
si necesitatea reducerii beneficiilor pentru a asigura sustenabilitatea
sistemului. Intre 1990 si 1993 PIB real a scazut trei ani la rand iar
bugetul de stat, care cunoscuse un excedent de 3% in 1990 ajungea la
un deficit de 12% in 1993. Somajul inregistrat ajunsese la 13% din
forta de munca. In aceste conditii imbunatatirea situatiei economice a
devenit scopul atat al conservatorilor cat si al social democratilor.
Procesul de reforma a sistemului de pensii a fost unul de durata.
Se pot identifica mai multe faze: reliefarea nevoii de a modifica
sistemul, construirea unor alternative, crearea unor conditii politice
34
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
35/42
favorabile pentru reforma, crearea unui consens politic si schitarea
propunerilor finale.
In vechea lege a pensiilor Comisia Nationala a Asigurarilor
Sociale trebuia sa trimita Guvernului din cinci in cinci ani o analiza a
situatiei financiare a sistemului de pensii. Pe baza acestei analize
Comisia propunea o rata a contributiei pentru urmatorii sapte ani. In
primii ani, Comisia s-a restrans la a face o analiza pe termen lung a
dezvoltarii sistemului de pensii. Scopul analizei a fost largit in timp si s-
a aratat ca sistemul de pensii devenea instabil, aceasta inca de la
inceputul anilor 80. La mijlocul anilor 80 o comisie Guvernamentala a
fost formata, avand sarcina sa studieze sistemul de pensii si
principalele probleme si solutii. Comisia a propus numai o reforma
partiala, in cazul pensiilor de urmas, inlocuind beneficiul pe viata
acordat urmasilor cu un beneficiu temporar, de ajustare. Aceasta
masura a rezultat in economii insemnate pentru sistemul de pensii pe
termen mediu si lung. Concluzia comisiei si raportul final din 1990 a
fost ca problemele financiare ramase vor deveni acute in 2010- 2015 si
in concluzie nu sunt necesare masuri urgente. Concluzia comisiei nu
era corecta si in 1991 era numita o noua comisie, prezidata de BoKonberg, in acea perioada ministru al Sanatatii si Asistentei Sociale.
Propunerile noii comisii au fost prezentate in 1994 si au fost adoptate
cu o vasta majoritate in Riksdag in acelasi an. De atunci a mai fost
formata o comisie Guvernamentala pentru a crea legea in sine.
Membrii comisiei erau reprezentanti ai partidelor care sustin reforma.
Problemele financiare ale sistemului de pensii nu au asteptat o
reforma amanuntita, ci s-au manifestat cu precadere in perioadele de
crestere economica slaba sau de recesiune, cand pensiile au fost
reduse.
In timpul dezbaterii publice din anii 80 si de la inceputul anilor 90
a devenit evident ca formula de beneficii era prea generoasa. Varsta
de pensionare era de asemenea destul de redusa comparativ cu
35
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
36/42
contributiile care puteau fi acumulate. De la inceputul anilor 60
speranta de viata a crescut cu mai bine de 3 ani in Suedia, in vreme ce
varsta de pensionare fusese redusa pana in momentul reformei de la
67 la 65 de ani. Faptul ca vechiul sistem era dependent de cresterea
economica devenise evident.
Politicienii suedezi erau constienti ca a arata problemele si a
renunta la facilitatile costisitoare din vechiul sistem insemna sinucidere
politica. Foarte multe campanii electorale se bazasera pe promisiuni ca
asemenea schimbari in sistemul de pensii nu sunt necesare iar
sindicatele si patronatele aveau un cuvant greu de spus in priviinta
acestei reforme.
Strategia politica aleasa a fost cea ca schimbarile menite sa faca
sistemul de pensii mai stabil financiar sa fie ascunse intr-o
modificare completa a sistemului. Spre exemplu:
1. cresterea varstei de pensionate este ascunsa prin introducerea
unui factor dependent de speranta de viata ramasa in calculara
formulei pentru pensii si in schimbarea regulilor de pensionare
flexibila. In acest fel se poate sustine ca exista alegere libera si
flexibilitate cand de fapt varsta de pensionare, asa cum seconsidera acum, va creste treptat.
2. luarea in calcul a veniturilor din intreaga activitate, inclusiv in
anumite perioade fara venituri, luarea in calcul a indexului
salariului real par ca avantajeaza pe cei care au muncit mai mult
si ofera si insemnate beneficii sociale. Privind situatia din alt
punct, o prevedere importanta a reformei este aceea ca indivizii
trebuie sa lucreze mai mult decat in vechiul sistem pentru a
obtine o pensie de un anumit nivel.
36
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
37/42
O critica ce poate fi adusa din perspectiva redistribuirii este ca
daca valoarea pensiei tine cont de speranta de viata, cei mai
favorizati sunt bogatii, care traiesc mai mult decat saracii.
Renuntarea la considerarea a varste diferite pentru barbati si
femei mai ridica o problema: femeile sunt in general responsabile
de intretinerea copiilor, de ingrijirea membrilor bolnavi si familiei
sau a parintilor batrani si bolnavi, ceea ce presupune ca este mai
dificil pentru ele sa isi prelungeasca cariera, pentru a obtine pensii
mai mari.
Alegerile din 1991 au adus la putere un nou guvern, compus din
patru partide nesocialiste. Consensul nu a fost atins in cadrul acestui
guvern de larga coalitie iar Partidul Social Democrat se impotrivea unei
scheme care sa cuprinda o componenta prin prime. Partidul Social
Democrat, sustinut de sindicate, se impotrivea unor masuri propuse de
coalitia de partide condusa de Partidul Conservator :
componenta pre-finantata a sistemului de pensii- a ramas in
varianta sustinuta de coalitia de partide burgheze(Partidul
Conservator, Partidul Liberal, Partidul Popular, Partidul Crestin
Democrat)
trecerea de la plata contributiilor de catre angajatori la plata
lor de catre angajati- in final solutia a fost 50%-50%
plata contributiilor peste limita de 7,5 sume de baza- sub
forma de taxe (varianta acceptata de coalitie)
Toate partidele si sindicatele au sustinut noua metoda de indexare. In
preajma alegerilor din 1994 discutiile au fost intensificate si temareformei nu a aparut in camapanie, acest lucru fiind rezultatul unui
compromis politic.
Dealtfel intregul proces de reforma este caracterizat de ideea
compromisului : nici unul dintre actori nu ar fi putut trece legea prin
37
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
38/42
Parlament, intrucat Guvernele erau minoritare. Mai mult, sustinerea
larga (80% pentru la votul din Iunie 1998) denota o anumita intelegere
intre partide : nici unul dintre partide nu va putea fi sanctionat pentru
un eventual esec sau pentru dificultati ale sistemului.
Partidul Social Democrat din Suedia a trecut printr-o criza interna
in 1994 in dezbateri pe principiile reformei. Acest proces a inceput
cand unele din elementele restrictive sau sensibile din punct de vedere
politic au fost facute publice. O parte a discutiei s-a concentrat pe
trecerea la calculul pe baza veniturilor de-a lungul vietii, o alta pe
introducerea fondului alimentat din prime si o a treia a fost
concentrata pe trecerea la plata unei parti din contributii si de catre
angajati.
Multe dintre schimbarile operate asupra sistemului de pensii
schimba elementele redistributive. Trecerea de la beneficii definite la
contributii definite, introducerea veniturilor de-a lungul vietii in calculul
pensiei, sistemul de prime, ridicarea plafonului de beneficii maxime
minimizeaza redistribuirea pe orizontala. Pensia garantata a fost
crescuta, insa este orientata catre grupurile cu venituri mici, deci numai constituie un drept in sine si un nivel minim universal. Daca o
parte a populatiei face parte din grupa celor care au nevoie de pensia
garantata, fie integral sau partial, redistribuirea va avea loc.
38
Tarile care au introdus NDC sunt: Suedia in 1994, Italia (1995), Letonia
(1996), Republica Kirghiza (1997), Polonia (1999) si Mongolia (2000).
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
39/42
O inovatie tehnica a fost aceea de a da pensionarilor o parte din
cresterea reala a salariilor In avans prin calcularea anuitatilor pe
baza unui presupus factor de crestere de 1,6%. Daca cresterea reala
este mai mica decat factorul, indexarea normala in functie de preturi
va fi redusa cu diferenta dintre norma si cresterea efectiva economica
iar daca cresterea economica este mai mare de 1,6% indexarea in
functie de preturi este ajustata in sus prin diferenta. Aceasta regula s-a
aplicat si pentru cei care deja s-au pensionat- aproximativ 1,5 milioane
de pensionari. Indexarea pensiilor lor se face cu cresterea in salariile
medii minus 1,6% in loc de prin preturi. Aceasta a insemnat o crestere
in valoarea reala a pensiilor pentru prima data dupa decenii.
Reforma sistemului suedez de pensii este in primul rand un
compromis politic : problema sustenabilitatii financiare putea fi
rezolvata prin simpla crestere a contributiilor sau a varstei de
pensionare, prin reducerea numeroaselor facilitati pe care modelul
suedez le oferea. Decidentii in procesul de reforma au fost influentati si
de situatia economica negativa din anii 90-93. Doua alegeri succesive
au dat Guverne minoritare. In aceasta situatie nici un partid nu a riscat
sa impuna o reforma dupa propriile principii si sa isi asume
responsabilitatea. Rezultatul este un sistem foarte greoi, desi multe
aspecte de comunicare si responsabilizare individuala incearca sa-l
faca mai transparent. In spatele formulelor numeroase se ascund de
fapt masuri mascate, cum ar fi cresterea varstei de pensionare,
reducerea pensiei in caz de rezultate economice nefavorabile. Masurilede protectie sociala aparent generoase- contributii pentru intretinerea
copilului, studii, etc au fost introduse in fapt sub forma de compensatii
pentru categoriile afectate negativ de acest sistem.
Sistemul de prime a inceput cu stangul, pe fondul entuziasmului
fondurilor de investiii de a specula cresterile companiilor IT de la burse.
39
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
40/42
Piata foarte aglomerata si surprinzator de putin regulata a fondurilor
de pensii a pierdut pe fondul IT Bubble sume importante.
Sistemul nou este evident mai complex : precedentul fusese
gandit in anii 50, intr-o Suedie care cunostea numai crestere
economica si care nu anticipa probleme demografice. Mai mult, acest
sistem a fost indelung gandit si este adaptat in continuare.
Complexitatea sistemului denota autonomizarea sa : Statul mai are
putine parghii de interventie intr-un sistem care are 3 supape de
rezerva : fondurile de rezerva, formulele de calcul care tin seama de
potentialii factori negativi si mecanismul de stabilizare.
Palme, M, Sunden, A, Soderlind, P(2004) Investment choice in the
Swedish Premium Pension Plan, Center for Retirement Research,Boston
Andra AP Fonden Raport Anual 2004
Paster, Thomas(2002),The politics of pension reform in Sweden
from 1984 to 2001, Viena
Settergren, Ole(2001) The Swedish Pension System Annual Report
2001, International Social Security Association
Settergren, Ole(2001), The Automatic Balance Mechanism of theSwedish Pension System
40
BIBLIO
GRAFIE
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
41/42
Palmer, Edward(2002)- The New Swedish Pension System, Swedish
National Social Board
Palmer, Edward, (1999)- The Swedish Pension Reform Model,
Frameworks and Issues
Weaver, Kent- Design and implementation issues in Swedish
Individual Pension Accounts, Center for Retirement Research,
Boston College
***Ministerul Sanatatii si al Problemelor Sociale din Suedia, Comisia
Nationala a Asigurarilor Sociale din Suedia- The Swedish National
Pension System
Sunden ,Annika(2004), The Future of Retirement in Sweden
Natali, David(2004), Sweden- The Reformed Pension System,
Observatoire Social Europeen
Maasen, Jaap F.(2005), European Pension Challenges, European
Federation for Retirement Provision
Williamson, John, B(2004)- Assessing the Notional Defined
Contribution Model, Center for Retirement Research, Boston College
Marginean, Ioan (coord) (2001), Analiza comparativa a finantarii
politicilor sociale: Romania- Tari in tranzitie- Tari in U.E
Williamson, John.B, Williams, Matthew (2003), The Notional Defined
Contribution Model :An assessement of the strenghts and limitations
41
-
7/28/2019 Reforma Sistemului de Pensii Din Suedia1
42/42
of a new approach to the provision of old age security, Center for
Retirement Research, Boston College
Klevmarken, Anders, Swedish Pension Reforms in the 1990s,
Lucrare prezentata la
Conferinta Fundatiei Ramon Areces asupra pensiilor in Europa,
Madrid 2002
Scherman, Karl Gustaf(2001), The Swedish Pension Reform,Departamentul Asigurarilor Sociale, International Labour Office,Geneva
Reynaud, Emmanuel (coord)(2000) Social dialogue and pensionreformUnited Kingdom, United States, Germany, Japan, Sweden, Italy, Spain,International Labour Office, Geneva
42
top related