rezumat actualizat ub in...
Post on 03-Jul-2018
217 Views
Preview:
TRANSCRIPT
1
Studiu privind evaluarea beneficiilor și serviciilor
ecosistemelor zonelor umede din lungul Dunării
Rezumat
Zonele umede furnizează servicii ecosistemice vitale pentru populația umană și sistemul
economic la diferite scări spațiale (controlul calității apei, tratarea apelor uzate, realimentarea
apelor subterane). Acestea sunt ecosisteme esențiale pentru dezvoltarea durabilă locală, în
special în zona inundabilă a marilor fluvii. Degradarea și pierderea zonelor umede au un impact
social și economic semnificativ, respectiv creșterea riscului de inundații, scăderea calității apei,
cu implicații asupra sănătății și bunăstării populației umane.
Datorită funcțiilor hidrologice pe care le îndeplinesc, zonele umede se află în centrul
preocupărilor de restaurare în multe tări. Restaurarea zonelor umede și a serviciilor furnizate
creează posibilitatea de a oferi soluții sustenabile problemelor ce apar în managementul
sistemelor acvatice, eficiente din punct de vedere al costurilor.
Scopul acestui studiu este de a identifica și evalua beneficiile și serviciile ecosistemice furnizate
de incinta agricolă Greaca conform unor scenarii diferite de funcționare, respectiv, i) păstrarea
zonei cu destinație exclusiv agricolă, așa cum este acum, ii) restaurarea fostei bălți Greaca și
utilizarea restului incintei pentru agricultură, iii) restaurarea totală pentru stocarea apei la
debite mari ale Dunării și iv) restaurarea totală și transformarea într-‐un complex de zone umede
cât mai aproape de situația din perioada 1900.
Studiul contribuie la evaluarea corectă a beneficiilor pe care zonele umede le oferă societății și
la facilitarea procesului de decizie asupra implementării programelor de reconstrucție ecologică
în lunca Dunării.
2
Incinta agricolă Greaca (Gostinu-‐Prundu-‐Greaca) face parte din cele 53 de incinte din Lunca
Dunării pentru amenajarea cărora s-‐au construit diguri pe o lungime de 1200 km, fiind îndiguită
în perioada 1964-‐1966. Pentru aceasta au fost construite diguri longitudinale pe o lungime de
41,4 km și diguri de compartimentare cu o lungime de 9 km. Această suprafață a fost desecată
în întregime pentru a fi utilizată pentru agricultură. Astfel, pe 6000 ha s-‐au efectuat drenaje,
8000 ha au fost irigate, iar 2380 ha au fost utilizate pentru orezării. Conform Corine Land Cover
(2006), in incinta agricolă Greaca sunt înregistrate 13 categorii de utilizare a terenului,
ecosistemele agricole fiind predominante ocupând peste 90% din suprafață (respectiv teren
arabil și orezării), așa cum se poate observa in tabelul și figura de mai jos.
Tabel nr. 1. Utilizarea terenului după indiguire (CLC 2006).
Din punct de vedere administrativ zona aparține județelor Giurgiu și Călărași, aici fiind localizate
șase comune, respectiv Gostinu, Băneasa, Prundu, Greaca, Căscioarele și Chirnogi. Dintre
acestea, Chirnogi și Prundu ocupă cea mai mare parte a suprafeței. Din datele statistice
existente reiese faptul că zona este preponderent agricolă, principalele activități fiind cultivarea
terenului agricol și creșterea animalelor.
3
Figura 1. Distribuția principalelor categorii de utilizare a terenului în incinta agricolă Greaca.
Conform studiului Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile din 2008, incinta agricolă
Gostinu-‐Greaca-‐Argeș a fost menționată ca pretabilă pentru stocare apă conform scenariului
hidrologic corespunzător renaturării / stocării apei în incintele agricole pretabile pentru aceste
utilizări.
Structura sistemului în starea de referință, respectiv înainte de îndiguire
Zona face parte din sistemul Dunării Inferioare, un sistem care în întregime acoperea o
suprafață de aproximativ 619 km2 (exclusiv Delta Dunării). Zona inundabilă este formată din
bălți mari, permanente, gârle și stufărișuri, bălți mai mici și japșe, băltoace (care de cele mai
multe ori seacă în timpul verii), terenuri joase ușor inundabile, terenuri mai înalte care se inundă
doar când apele trec peste maluri și grinduri înalte care se inundă doar la cote extraordinare.
Utilizând datele și informațiile furnizate de Antipa (1910) precum și categoriile de utilizare a
terenului din Corine Land Cover, înainte de îndiguire sistemul era alcătuit predominant din
ecosisteme acvatice, pajiști naturale, păduri și zone umede, așa cum se poate vedea în tabelul și
în figura de mai jos.
4
Tabel nr. 2. Utilizarea terenului în perioada de referință (înainte de îndiguire).
Zona Greaca furniza bunuri și servicii, astfel: producea aproximativ 5-‐7 kt de pește/an; mai mult
de 70 kt de stuf și papură; până la 50000 m3 de lemn; 10 kt de produse animale; îndeplinea
servicii de reglare a inundațiilor; contribuia la retenția de N și P (între 10-‐20 kt/an, respectiv 1-‐2
kt/an); îndeplinea funcția de suport pentru numeroase specii de plante și animale; constituia
resursă estetică și de cunoaștere. Aproximativ 275 km2 de teren era inundat pentru mai mult de
6-‐7 luni pe an.
Figura 2. Principalele categorii de utilizare a terenului în starea de referință.
5
Analiza celor două situații s-‐a realizat din punct de vedere al integrității ecologice și al
principalelor categorii de servicii ecosistemice, respectiv servicii de producție, de reglare și
culturale. Aceasta a permis evidențierea descreșterii tuturor grupelor de servicii (servicii de
producție, reglare și culturale) precum și a integrității ecologice, față de situația de referință (a
se vedea figura de mai jos).
Figura 3. Reprezentarea grafică a serviciilor ecosistemice din incinta agricolă Greaca în raport cu starea de
referință.
Cea mai mare descreștere este înregistrată în cazul serviciilor de reglare (31%) și a serviciilor
culturale (35%) iar cea mai mică în cazul serviciilor de producție (87%). În acest caz producția
piscicolă, de stuf, papură și producția animală au fost înlocuite cu producția agricolă.
Harta integrității ecologice și a serviciilor ecosistemice înainte de îndiguire
Prin reprezentarea spațială a integrității ecologice și a categoriilor de servicii ecosistemice
furnizate de ecosistemele identificate în zonă, se poate observa mai jos că integritatea ecologică
cea mai ridicată este asociată sistemului de zone umede. Serviciile de reglare și culturale sunt
furnizate la nivelul cel mai ridicat tot de zonele umede. Serviciile de producție au valoarea cea
mai ridicată (respectiv verde închis) în ecosistemele acvatice, respectiv balta Greaca și celelalte
gârle interconectate, iar zonele umede au de asemenea o producție ridicată.
6
Figura 4 . Harta integrității ecologice și a serviciilor ecosistemice înainte de îndiguire.
Harta integrității ecologice și a serviciilor ecosistemice după îndiguire
În configurația structurală de după îndiguire, respectiv dominată de teren agricol și orezării (ca și
categorii de utilizare a terenului) se poate observa că integritatea ecologică mai este la un nivel
ridicat doar în ecosistemele forestiere rămase (cu verde închis în figura din stânga sus). De
asemenea, toate categoriile de servicii ecosistemice sunt furnizate la nivelul cel mai ridicat doar
în ecosistemele forestiere. Doar serviciile de producție mai au o valoare ridicată în pajiștile
naturale rămase (zona din apropierea Dunării).
7
Figura 5. Harta integrității ecologice și a serviciilor ecosistemice după îndiguire.
După aplicarea metodologiei de evaluare economică a serviciilor furnizate de principalele tipuri
de ecosisteme din zona înainte și după îndiguire, s-‐a constatat că valoarea economică totală
înainte de îndiguire era de aproximativ 40 milioane de dolari, iar după îndiguire aceasta a ajuns
la cca. 11 milioane de dolari, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.
Tabel nr. 3. Evaluarea economică totală ($/ha/an) pentru ecosisteme agricole din zona Greaca.
* valorile mentionate trebuie interpretate cu precautie – ele fiind o estimare a VET;
Costurile transformării întregii lunci inundabile a Dunării dintr-‐un sistem complex care furniza o
gamă largă de bunuri și servicii într-‐un sistem simplificat orientat către obținerea de producție
agricolă au fost de cca. 1 miliard de dolari (costuri actualizate doar cu inflația).
8
Scenarii de restaurare
Restaurarea ecologică este o activitate deosebit de complexă care trebuie să ia în considerare
atât complexitatea sistemului de referință precum și starea actuală a sistemului și proiecția
sistemului restaurat (atractorul).
Pentru sistemul Greaca starea de referință (înainte de îndiguire) era caracterizată de o
complexitate crescută a sistemelor ecologice, cu o multitudine de elemente aflate în
interacțiune, ce susținea o gamă ridicată de servicii ecosistemice. Complexul a fost îndiguit astfel
că în acest moment are o structură simplă, dominată de sisteme agricole cu capacitate mult
redusă de a furniza servicii ecosistemice. Scopul restaurării ecologice ar fi, în acest context,
refacerea unei game cât mai largi din serviciile furnizate anterior. Acest lucru poate fi posibil
prin refacerea structurii și funcțiilor ecosistemelor existente în starea de referință. Simpla
deschidere a digurilor nu ar reprezenta în opinia noastră soluția optimă pentru refacerea zonei
Greaca. Ar fi necesare lucrări complexe care să asigure refacerea ecosistemelor și a canelelor de
legătură cu Dunărea (amonte și aval) care asigurau funcționarea în condiții normale a
complexului respectiv.
Scenariul A) păstrarea zonei cu destinație exclusiv agricolă, așa cum este acum
Scopul: maximizarea producției agricole
Modalitate de realizare a scenariului: nu se modifică nimic; se investesc bani în refacerea și
menținerea digurilor de protecție
Tipul de servicii furnizate: Servicii de producție
Capacitatea sistemului de a furniza alte tipuri de servicii (de reglare, culturale sau suport) este
puternic redusă. Exista probabilitate mare de spargere a digurilor de protecție în conditiile unor
inundații puternice.
9
Figura 6. Configurația structurală în scenariul A.
Scenariul B) refacerea fostei bălți Greaca și utilizarea restului incintei pentru agricultură;
Scopul: refacerea unei părți a complexului Greaca, refacerea zonei lacurilor și mărirea capacității
de retenție a apei pe termen mediu și lung.
Modalitate: deschideri în digul de protecție
Tipul de servicii furnizate: Servicii de producție, culturale, de reglare și suport.
Figura 7. Configurația structurală în scenariul B.
Scenariul C) restaurare totală pentru stocarea apei la debite mari ale Dunării
Scopul: mărirea capacității de retenție a apei pe termen scurt
10
Modalitate: deschideri în digul de protecție; nu se reface nimic în interior.
Retenția apei se face doar pe timp limitat și doar în cazuri speciale.
Tipuri de servicii: servicii de producție, serviciul de stocare a apei (serviciu de reglare).
Figura 8. Configurația structurală în scenariul C.
Scenariul D) restaurare totală și transformare într-‐un complex de zone umede cât mai aproape
de situația din perioada 1900;
Scopul: refacerea structurii și funcționării zonei Greaca, având ca referință anul 1900-‐ înainte de
indiguirea sistemului.
Modalitate: deschideri în digul de protecție
Presupune refacerea întregului sistem de gârle și a funcționalității acestora
Tipuri de servicii: servicii de producție, servicii culturale, servicii de reglare și suport
Figura 9. Configurația structurală în scenariul D.
11
Evaluarea scenariilor de restaurare ecologică utilizând tehnici de analiză multicriterială
Scenariile de restaurare ecologică propuse au fost discutate cu comunitățile locale. Au fost
discutate atât categoriile de servicii ecosistemice furnizate cât și nivelul acestora în fiecare
situație, pentru a putea fi selectată cea mai de dorit opțiune.
În cadrul analizei multicriteriale au fost luate în considerare focus-‐grupurile organizate cu
membrii comunităților locale pentru a identifica percepții, atitudini, preocupări cu privire la
posibilitatea reconstrucției ecologice a incintei agricole Greaca. Etapele principale parcurse au
fost: definirea problemei, obiectivelor și stabilirea criteriilor; definirea alternativelor; evaluarea
fiecărui scenariu de reconstrucție ecologică în funcție de criteriile stabilite (stabilirea scorurilor);
stabilirea ponderilor pentru fiecare criteriu (acordate de participanți); obținerea valorilor finale
ale alternativelor; realizarea unei analize de sensibilitate a rezultatelor la schimbări ale
ponderilor unor criterii.
Figura 10. Criterii considerate în analiza multicriterială.
Serviciile de producție au fost analizate prin prisma a patru criterii:
s Producția agricolă (producție de grâu, rapiță, porumb, orz, floarea-‐soarelui, vii, livezi,
legume, etc.) + producția animală (productie rezultată din creșterea animalelor, ex:
carne, ouă, lapte, branză, etc.)
Servicii de producție
Producția agricolă
Investiții/ Cheltuieli/
Locuri de muncă
Producția piscicolă
Servicii culturale
Turism
Pescuit sportiv
Valori estetice
Recreere
Servicii de reglare
Calitatea apei
Eroziunea malurilor
Protecția împotriva inundațiilor
Integritate ecologică
Diversitatea tipurilor de ecosisteme
Zone umede
Ecosisteme acvatice
12
s Investiții/ cheltuieli (costuri suportate de localnici pentru a desfășura activități agricole-‐
cheltuieli pentru îngrășăminte, pesticide, diverse lucrări – semănat, plivit, arat, etc.)
s Locuri de muncă (numărul de persoane/localnici angajate ȋn zona incintei agricole
Greaca)
s Producția piscicolă (producţie rezultată ȋn urma pescuitului)
Serviciile culturale au fost analizate prin prisma a patru criterii:
s Turism (numărul de turiști pe an, numărul de pensiuni turistice din zona incintei agricole
Greaca sau venituri provenite din turismul anual din zonă)
s Pescuit sportiv (zona atractivă pentru desfășurarea activităților de pescuit sportiv)
s Valori estetice (existenţa peisajelor plăcute privirii/ care oferă relaxare oamenilor sau/şi
sursă de inspiraţie pentru artişti)
s Recreere (activități de recreere desfășurate de către comunitățile locale ex: plimbări în
aer liber, plimbări cu barca, alergare, ciclism, etc.)
Serviciile de reglare au fost analizate prin prisma a trei criterii:
s Calitatea apei (îmbunătățirea apei prin reducerea necesarului de îngrășăminte și
pesticide dar și prin amplificarea funcției de retenție a nutrienților/mărire a fenomenului
de reţinere/oprire a nutrienţilor (de ex.compuşi cu azot, fosfor) de către zonele umede:
purificarea apei, precum şi capacitatea apei de a fi folosită ca apă potabilă/pentru băut-‐
gătit, activități de pescuit, înot)
s Eroziunea malurilor (prăbuşirea malurilor/fărȃmiţarea nisipului din zona de mal/mărirea
albiei rȃului/cursului de apă)
s Protecția împotriva inundațiilor (reprezentată prin frecvența inundațiilor pe an/scăderea
numărului de gospodării inundate)
Integritatea ecologică a fost analizată prin prisma a trei criterii:
s Diversitatea tipurilor de ecosisteme (tipuri diferite de ecosisteme –de ex: zone agricole,
păduri, păşuni, zone umede, bălţi, lacuri etc.)
s Zone umede (zone frecvent inundate, care fac trecerea între ecosisteme acvatice și
terestre, mlaștini, bălți, lacuri de adâncime mică)
s Ecosisteme acvatice (luciu de apă permanent – ex: lacuri, iazuri, râuri)
13
Analiza integrată a rezultatelor celor patru întâlniri cu reprezentanți ai comunităților locale arată
că din punct de vedere al serviciilor furnizate de ecosistemele existente în cele patru configurații
structurale propuse spre discuție, scenariul B, respectiv “refacerea fostei bălți Greaca și
utilizarea restului incintei pentru agricultură” este preferat de către localnicii din Greaca și
Gostinu, iar scenariul A, respectiv “păstrarea zonei cu destinație exclusiv agricolă, așa cum este
acum” este a doua opțiune, așa cum se poate observa în figura 27. Pentru localnicii din
Căscioarele prima opțiune este scenariul D, respectiv “restaurare totală și transformare într-‐un
complex de zone umede cât mai aproape de situația din perioada 1900“ iar a doua este scenariul
B respectiv “refacerea fostei bălți Greaca și utilizarea restului incintei pentru agricultură”. Pentru
localnicii din Chirnogi scenariile D și B au reprezentat primele opțiuni, diferența dintre ele fiind
foarte mică, nesemnificativă.
Figura 11. Reprezentarea grafică a opțiunilor comunităților locale pentru scenariile discutate.
Scenariul C, respectiv “restaurare totală pentru stocarea apei la debite mari ale Dunării“
reprezintă ultima opțiune fiind cea mai puțin agreată de comunitățile locale.
În general, serviciile de producție sunt preferate de comunitățile locale, acordându-‐se totuși
atenție și serviciilor de reglare (de exemplu, protecția împotriva inundațiilor) și culturale.
Integritatea ecologică, cea care constituie suportul pentru furnizarea tuturor categoriilor de
servicii, este cel mai puțin apreciată. Excepția o reprezintă comunitatea locală din Chirnogi, care,
surprinzător, și-‐a exprimat aprecierea pentru această componentă în trei dintre scenariile
14
discutate, arătând astfel un gradul ridicat de înțelegere a legăturii dintre starea sistemelor
ecologice și beneficiul potențial al activităților economice.
Nu au fost abordate în studiu sau în discuțiile cu comunitățile locale elemente legate de
fezabilitate, aspecte tehnice sau financiare ale unor posibile proiecte de reconstrucție ecologică.
Comunitățile locale și-‐au exprimat speranța reorganizării sistemului economic local către
creșterea bunăstării sociale prin valorificare mai eficientă a potențialului existent în zonă.
Rezultatele acestui studiu ar putea fi utilizate în discuții și dezbateri privind elaborarea unor
proiecte de investiții sau de restaurare ecologică, pentru o dezvoltare sustenabilă a luncii
inundabile a Dunării.
Autori: Elena Preda, Mihai Adamescu, Constantin Cazacu, Nicoleta Geamănă, Relu Giucă, Magda Bucur, Adina
Stanciu
Centrul de Cercetare în Ecologie Sistemică și Sustenabilitate, Universitatea din București
Studiu realizat în cadrul proiectul „Guvernare participativă activă pentru dezvoltare durabilă prin reconstrucția
ecologică a Luncii Dunări”, finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009 – 2014;
Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org și www.fondong.fdsc.ro .
top related