rezumatul tezei de doctorat tema: perspective politico ... teza-aprilie 2018/rezumat teza_ro... ·...
Post on 27-Oct-2019
24 Views
Preview:
TRANSCRIPT
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
1/ 36
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE NECLASIFICAT
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE ,,Carol I” Exemplar ......
Nr._______din___________
Drd. Georgescu (Hrib) Teodora-Irina
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
TEMA: Perspective politico-militare în
țările Europei de Nord. Implicații posibile
pentru Strategia Apărării Naționale a
României
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT:
Prof. univ. dr.
Dumitru IACOB
Teză elaborată în vederea obținerii
titlului de Doctor în Științe Militare
BUCUREȘTI, 2018
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3/ 36
STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT
Introducere
Capitolul 1. Premise și perspective metodologice existente în Strategia
Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019
1.1. Fundamente și bază legală
1.2. Relația funcțională dintre apărare și securitate. Interferențe
1.3. Radiografia conceptelor strategice: interese și valori naționale,
riscuri, amenințări și vulnerabilități
1.4. Resurse
1.5. Obiective strategice. Perspective ale Strategiei Naționale de Apărare
a Țării
Capitolul 2. Conținutul și dinamica strategiilor de asigurare a apărării
naționale în statele din Nordul Europei
2.1. Contexte ale definirii strategiilor de apărare ale statelor nord-
europene – istorice, geopolitice și geostrategice
2.2. Criterii de analiză a documentelor oficiale
2.2.1. Tipologia documentelor
2.2.2. Doctrina. Concepte strategice
2.2.3. Pilonii apărării și securității. Obiective strategice
2.2.4. Acoperirea valențelor privind apărarea și securitatea în
cadrul documentelor analizate
2.2.5. Relația cu entitățile internaționale din sfera apărării și
securității
2.2.6. Resurse naționale
2.2.7. Bugetul destinat apărării
2.2.8. Particularități
Capitolul 3. Modelul strategic al țărilor Europei de Nord
3.1. Modalități de asigurare a apărării și securității statelor Europei de Nord
3.2. Ecuația Nordului Europei
3.3. Statele baltice - repere strategice
3.4. Modelul strategic al țărilor Europei de Nord
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4/ 36
3.4.1. Note comune și mecanisme de cooperare între țările
nordice
3.5. Perspective politico-militare ale statelor Europei de Nord
Capitolul 4. Implicații posibile pentru Strategia Apărării Naționale a
României
4.1. Implicații strategice
4.2. Propuneri de acțiune
Concluzii
Bibliografie
Anexa 1. Harta geografică a cooperării regionale în Nordul Europei
Anexa 2. Harta cooperării regionale NB8
Anexa 3. Liga Hanseatică la 1400 - Perioada Uniunii de la Kalmar
Anexa 4. Glosar de concepte
Anexa 5. Glosar de acronime
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5/ 36
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
Cuvinte cheie: Strategia Națională de Apărare, România, țările nordice,
țările baltice, Rusia, Ecuația Nordului, Uniunea Europeană, NATO,
securitate, război, pace, relații internaționale.
Relațiile internaționale evoluează în umbra și în urma conflictelor
politico-militare și a războaielor. Această idee generală care reiese din
parcurgerea lucrărilor sociologului și filosofului Raymond Aron reproduce
schematic legătura dintre politica externă, politica de apărare și cea de
securitate a unui stat. „El nu a intenționat să afirme că războiul este o
posibilitate permanentă, ci doar că legitimarea violenței pentru asigurarea
scopurilor statului este comună tuturor statelor”1.
Pentru a evita lupta armată, este necesar să acordăm întâietate
cunoașterii, pe care o putem aprofunda pe timp de pace astfel încât să avem
capacitatea de a asigura apărarea și securitatea țării și națiunii cruțând
resurse, efective și forțe armate.
Din aceste rațiuni, am considerat oportun ca o asemenea temă de
cercetare să fie abordată în cadrul domeniului științelor militare, adică a
acelui „sistem de cunoștințe referitoare la legile și principiile luptei armate,
la normele și formele de organizare, pregătire și întrebuințare a forțelor
armate, la metodele și procedeele acțiunilor militare”2.
Partea introductivă a tezei de doctorat descrie motivația cercetării
științifice, prezintă premisa de la care a pornit aceasta, obiectivele și
ipotezele, metodologia, metodele și tehnicile de cercetare. De asemenea,
arată impedimentele care au apărut pe parcursul cercetării științifice.
1 Martin Griffiths, Relațiile Internaționale – școli, curente, gânditori, Ed. Ziua, București, 2003, p. 20.
2 Dr. Liviu Deac, Cap. 1. Știința Militară la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea,
în Tratat de Știință Militară, vol. 1, Statul Major General al Armatei României, Academia Oamenilor de
Știință, Secția de Știință Militară, Ed. Militară, 2001, p. 19.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6/ 36
Motivația prezentei cercetări științifice a fost una de natură
profesională. Ca diplomat al statului român, mă aflu în căutarea celor mai
eficiente modalități de a servi interesul național.
După cum considera Hans J. Morgenthau, dacă un stat nu are grijă de
interesele sale naționale, nimeni nu are3. Iar pentru a avea grijă de interesele
sale naționale, conform teoriei realiste a lui Morgenthau, statul trebuie să
aibă putere, văzută în sensul pozitiv al termenului.
Și cum „premisa indispensabilă a oricărei politici externe
independente este existența unei apărări naționale solide”4, cercetarea de
față s-a conturat ca fiind necesară.
Un asemenea drum, ce pare aproape inaccesibil la momentul prezent,
este cel care duce spre regiunea Europei de Nord, adică a celor cinci state -
Danemarca, Finalnda, Islanda, Norvegia și Suedia - în special din cauza
distanțelor geografice semnificative și a diferențelor culturale și sociale care
ne despart. Apelul la trecutul istoric a relevat că acest drum a mai fost
străbătut, incursiunile, nu rare, încă din perioada vikingilor reducând
distanțele geografice și apropiind culturile.
În prezentul context internațional, cu evoluții rapide, am avut în
vedere dinamismul și importanța zonei nordice din perspectiva apărării și
securității Europei, precum și potențialul regiunii Europei de Nord.
Pornind de la aceste considerații, a devenit necesară și relevantă o
cercetare științifică cu privire la posibile implicații ale acestei forțe de
acțiune a regiunii Nordului Europei asupra apărării și securității României,
cu precădere asupra Strategiei Apărării Naționale a țării noastre.
Cercetarea științifică care a stat la baza tezei de doctorat a fost
începută în anul 2014. La acel moment, beneficiam de patru ani de studiu
3 Hans J. Morgenthau, In Defense of the National Interest: A Critical Examination of American Foreign
Policy, Ed. Alfred A. Knopf, New York, 1951. 4 Mareșalul Finlandei, Carl Gustaf Emil Mannerheim, Memorii, Ed. Militară, Ed. a-2-a, București, 2011, p.
360.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7/ 36
empiric a culturii și istoriei statelor din Nordul Europei și a dimensiunilor
politice, sociale și economice ale societăților respective5.
Ca urmare, concluzia, care a devenit premisa cercetării științifice, a
fost următoarea: Nordul contează și va conta din ce în ce mai mult în spațiul
european și, implicit, în relația cu România. Zona nordică a Europei poate să
ofere lecții verificate și învățate, precum și modele adaptabile pentru a
răspunde provocărilor comune. Așadar, era necesară o analiză aprofundată,
ghidată de criterii științifice și supusă rigorilor metodologice și care să
acopere cei trei piloni ai siguranței unei națiuni: apărarea națională,
securitatea națională și politica externă. De ce ar putea avea Nordul Europei
vreun impact asupra apărării și securității României? Datorită preocupărilor
asemănătoare asupra evoluțiilor din vecinătatea estică a NATO și a UE.
Prezenta cercetare completează preocupările mediului academic, în
special ale Universității Naționale de Apărare „Carol I”, cu privire la noi
direcții de cercetare în domeniul de referință. De asemenea, se adaugă
demersurilor autorităților militare și civile cu privire la analiza schimbărilor
survenite în situația de securitate prezentă.
Având în vedere aceste aspecte, a devenit importantă și oportună o
cercetare științifică care să includă, pe de-o parte, relevanța Nordului
european și să articuleze o serie de concluzii cu privire la acesta, iar pe de
altă parte, să cerceteze posibilitatea existenței unor implicații ale modelului
strategic al regiunii Nordului Europei asupra apărării și securității României.
Pe tot parcursul cercetării am urmărit, în timp real, modificările aduse
documentelor programatice în domeniul apărării și securității atât de către
cele cinci state nord-europene, cât și de România.
Volatilitatea mediului internațional de securitate a arătat necesitatea
adaptării permanente a acestor documente strategice, atât în ceea ce privește
5 Teodora Hrib, Algele miros la fel. Danemarca - un ghid de utilizare, Ed.Mioritics, București, 2013.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8/ 36
SNAp6, cât și în privința strategiilor statelor din Nordul Europei, din sfera
de referință.
Obiectivele principale ale cercetării științifice sunt:
a) Evidențierea științifică a relevanței Nordului Europei pentru
securitatea și apărarea României;
b) Identificarea argumentelor în sprijinul adaptării modelului strategic
furnizat de spațiul nord-european7 în spațiul românesc;
c) Identificarea posibilelor implicații asupra SNAp și adaptarea
modelului strategic al Nordului Europei la regiunea de interes imediat
a României.
La aceste obiective principale se adaugă o serie de obiective
secundare, teoretice și practice.
Pe acest fundament, am urmărit cunoaşterea aprofundată a situaţiei din
regiunea Europei de Nord din perspectiva apărării și securității, care să
contribuie la creşterea coeziunii şi conectarea mai bună cu Nordul Europei,
la reducerea clivajelor între Nordul și Sudul Europei, inclusiv la dezvoltarea
conexiunilor cu Nordul continentului.
Acest obiectiv științific a fost completat de identificarea unor posibile
elemente ce ar putea determina implicații asupra SNAp și ar declanșa
dezvoltarea dimensiunii practice a formatelor regionale deja existente, care
să consolideze cooperarea în privința domeniului de referință.
O etapă esențială a cercetării științifice a fost reprezentată de
formularea ipotezelor principale ale cercetării științifice, precum și a celor
secundare.
6Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019, disponibil la
www.mapn.ro/despre_mapn/informatii_generale/documente/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii.pdf. 7 Spațiul nord-european rămâne în logica definiției clasice a statului bunăstării, element evidențiat de
teoreticianul Harold Wilensky, de garantare, de către guvern, a unor standarde minime privind venitul,
alimentația, sănătatea, educația și locuința pentru toți cetățenii. Disponibil în Welfare State and Equality:
Structural and ideological Roots of Public Expenditure, University of California Press, 1975.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9/ 36
Așa cum se dezvoltă orice demers științific, și cercetarea noastră s-a
confruntat cu o serie de impedimente. Pe de-o parte, acestea sunt la nivel
societal, pe de altă parte, sunt de ordin informațional. La nivel societal, am
identificat ca impediment mentalitatea generată de cultura proprie fiecărui
stat, precum și determinismul geografic în care acționăm Alte limitări ale
cercetării au fost generate de dezvoltarea rapidă a subiectului tratat în
condițiile evoluțiilor la nivel internațional și regional, precum și de ciclul
electoral din România și din statele nord-europene. Acestea au dus la
modificarea documentelor programatice.
În zona informațională, a documentării, lipsa literaturii de specialitate
cu privire la subiectul cercetat atât la nivel național, cât și la nivel
internațional, a reprezentat, de asemenea, un impediment.
Considerăm că aceste constrângeri au fost de ordin formal și nu de
fond, nu au afectat relevanța concluziilor obținute, fiind prezentate ca
oportunități, astfel încât rezultatele cercetării să permită aprofundarea
colaborării dintre mediul militar și cel civil. Aceste oportunități se regăsesc
sub forma propunerilor rezultate în urma cercetării, propuneri expuse în
capitolul final al tezei de doctorat.
Cu privire la metodologia cercetării, dilema de început a fost cum să
ne folosim de resursele metodei științifice, ca rețetă a cunoașterii de succes,
fără să ne împiedicăm de dificultățile aplicării acesteia în domeniul de
referință. Am avut în vedere îmbinarea dintre cercetarea teoretică, calitativă,
având caracter narativ și cercetarea cantitativă, având caracter interpretativ.
Cercetarea științifică în urma căreia a fost produsă teza de doctorat se
înscrie în categoria cercetărilor fundamentale teoretice, descriptiv-
explicative, cu o anumită aplicabilitate. De asemenea, are potențial de
dezvoltare în sensul unei cercetări pluridisciplinare, prin preluarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10/ 36
concluziilor/ rezultatelor din științele militare și aplicarea lor în alt domeniu,
cum ar fi în diplomație. Desigur, cu toate nuanțările necesare.
În privința metodelor de cercetare, am avut în vedere în special
metode calitative, cantitative și metoda analizei de conținut.
În urma constatării aspectelor care au evoluat permanent pe parcursul
desfășurării cercetării științifice și care au influențat contextul geostrategic
și geopolitic, am apelat la elemente care aparțin metodologiei de cercetare
din științele exacte. Această abordare a fost necesară pentru a putea prezenta
o construcție a evenimentelor politico-militare din ultima perioadă, derulate
în regiunea Mării Baltice, cu impact direct asupra apărării și securității
statelor nord-europene, dar care pot genera evenimente în alte regiuni, de
exemplu în regiunea Mării Negre.
Astfel, ne-am raportat la teoria haosului, concepută inițial de
fizicianul Edward Lorenz în 1960, și împrumutată în relațiile internaționale
și de securitate începând cu sfârșitul anilor ʼ70 și începutul anilor ʼ80.
Cu privire la tehnicile de cercetare, am apelat la cele clasice, de
analiză sociologică, iar fundamentul a fost reprezentat de tehnicile calitative,
cum ar fi documentarea, istoriografia, analiza de grup, alcătuit din cele cinci
state nord-europene, precum și interpretarea. Acestea au fost îmbinate cu
tehnicile cantitative, care au vizat obținerea unor date statistice, măsurabile,
pentru a reduce din subiectivismul ce poate însoți o cercetare calitativă.
Pe parcursul cercetării, principala provocare a fost actualizarea
informațiilor având în vedere volatilitatea evenimentelor la nivel global și
analizarea acestor informații din punct de vedere științific.
În urma cercetării desfășurate, lucrarea științifică a fost structurată în
patru capitole principale. Lucrarea științifică se finalizează cu un capitol
dedicat concluziilor generale.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11/ 36
Prin această structură, am încercat să redăm parcursul logic al
cercetării desfășurate: de la ceea ce avem în prezent la ceea ce au statele
nord-europene în domeniul de referință, să articulăm un model strategic al
țărilor nord-europene și să identificăm posibilele implicații pentru SNAp.
Stadiul actual al cunoașterii în domeniu
Cu privire la actualitatea temei cercetate, la nivel național, am
constatat o atenție deosebită studierii relațiilor României cu statele Europei
de Nord, din perspectivă istorică. Din perspectiva științelor militare, nu am
identificat, la nivel național, documente de referință, care să trateze acest
subiectul abordat în cercetarea noastră științifică. Pe plan internațional,
literatura de specialitate cuprinde numeroase lucrări și cercetări științifice cu
privire la zona Europei de Nord și a Europei de Est, fiind extrem de
deficitară în privința detalierii relației punctuale a țărilor nord-europene cu
România din perspectivă politico-militară și de securitate.
În contextul evoluțiilor din Ucraina, remarcăm, însă, o revigorare a
cercetărilor științifice internaționale în domeniul securității și apărării cu
privire la statele Europei de Nord.
Parcurgerea acestor lucrări a fost esențială pentru consolidarea
cercetării noastre, dar a arătat că relația punctuală a țărilor Europei de Nord
cu România, din perspectivă politico-militară și de securitate, nu a fost, încă,
abordată într-o cercetare științifică.
Capitolul 1 al tezei de doctorat, intitulat Premise și perspective
metodologice existente în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru
perioada 2015-2019, este structurat în cinci subcapitole, cuprinde analiza
fundamentului și bazei legale a elaborării documentului strategic de
referință, SNAp 2015-2019, relația funcțională dintre apărare și securitate,
precum și interferențe care apar între aceste două concepte. Este realizată o
radiografie a principalelor concepte strategice care se regăsesc în SNAp
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12/ 36
2015-2019, și anume cele cu privire la interese și valori naționale, riscuri,
amenințări și vulnerabilități. Sunt analizate resursele naționale din
perspectiva abordării lor în SNAp și sunt analizate obiectivele strategice ale
SNAp 2015-2019 și perspectivelor Strategiei după 2019.
Capitolul 2, cu titlul Conținutul și dinamica strategiilor de
asigurare a apărării naționale în statele din Nordul Europei, este dedicat
conținutului și dinamicii strategiilor de asigurare a apărării naționale în
statele Europei de Nord. Cercetarea a pornit de la același model folosit și în
cazul documentului strategic românesc. Am urmărit structura celor trei
piloni fundamentali ai unei strategii, așa cum este oferită de modelul
conturat de strategul Arthur F. Lykke Jr., și anume resurse, concepte
strategice și obiective strategice.
Pentru soliditatea demersului științific, am considerat necesar ca etapa
dedicată statelor Europei nordice să demareze prin cercetarea contextului
istoric, celui geopolitic și celui geostrategic. Adică a acelor contexte care ne
determină să înțelegem conținutul și dinamica actuală a strategiilor de
asigurare a apărării pentru fiecare dintre cele cinci state. Capitolul mai
cuprinde rezultatele cercetării criteriilor de analiză a documentelor strategice
oficiale ale celor cinci state.
Capitolul 3, cu titlul Modelul strategic al țărilor Europei de Nord,
este dedicat studierii aprofundate a strategiilor de asigurare a apărării
naționale aparținând celor cinci state din Consiliul Nordic – Danemarca,
Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia.
Sunt analizate, din punct de vedere motivațional, apartenența sau
neapartenența celor cinci state la organizațiile internaționale, precum și
perspectivele acestei colaborări.
Pe parcursul celor cinci subcapitole, sunt prezentate modalitățile de
asigurare a apărării și securității în cele cinci state, am articulat și explicat
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13/ 36
ecuația Nordului Europei. Este prezentată o cheie a acestei ecuații – raportul
dintre acțiunile de asigurare a apărării și securității ale celor cinci state și
acțiunile Federației Ruse, precum și o soluție – statele baltice – căreia îi este
dedicat un subcapitol de sine-stătător.
În continuarea acestor elemente, este prezentat modelul strategic al
țărilor Europei de Nord, sunt identificate și prezentate notele comune ale
celor cinci state precum și mecanismele de cooperare dintre acestea. Sunt
prezentate perspectivele politico-militare ale statelor Europei de Nord, ca o
finalitate logică a întregii etape de cercetare.
Cu privire la ultimul capitol, Capitolul 4, cu titlul Implicații posibile
pentru Strategia Apărării Naționale a României, ne-am raportat
permanent la determinismul geografic în care funcționează atât statele nord-
europene, dar și România.
Acest capitol este structurat în două subcapitole distincte. În primul
subcapitol sunt identificate și explicate posibilele implicații asupra strategiei
apărării naționale a României. Demersul a fost realizat din perspectiva unor
acțiuni strategice și nu din perspectiva modului în care a fost redactat
documentul de referință.
Cel de-al doilea subcapitol este consacrat unei serii de propuneri de
acțiune având la bază posibilele implicații identificate pe parcursul
cercetării.
În privința documentelor românești relevante pentru domeniul de
referință, acestea au fost Strategia Națională de Apărare a Țării pentru
perioada 2015-20198, Strategia Militară a României
9, Carta Albă a
8 Disponibil la
www.mapn.ro/despre_mapn/informatii_generale/documente/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii.pdf. 9 Disponibil la http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/182367.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14/ 36
Apărării10
, precum și obiectivele de apărare din Programul de guvernare
2017-202011
.
Partea finală a tezei de doctorat este dedicată enunțării logice a
concluziilor în urma cercetării științifice și trasării unei serii de propuneri,
așa cum reies în urma parcurgerii cercetării științifice.
Teoria haosului își demonstrează viabilitatea la nivelul studiilor în
domeniul de referință. Un incident într-o zonă mai mult sau mai puțin
îndepărtată are consecințe asupra apărării și securității României.
Tabloul actual la nivel internațional este construit astfel încât niciun
stat membru UE nu acționează militar asupra altui stat membru UE, chiar
dacă Uniunea nu este o alianță militară precum NATO.
Statutul de aliat în cadrul NATO și membru UE nu generează automat
garanția protejării tuturor intereselor naționale. UE a fost creată treptat
tocmai pentru a evita ca anumite rivalități din Europa să mai conducă la
conflicte și să existe reguli și instrumente de soluționare a divergențelor și
aspectelor concurențiale.
Toate cele patru ipoteze de la care am pornit întregul demers au fost
validate de cercetarea științifică desfășurată. De asemenea, obiectivele
stabilite, cele principale și cele secundare, au fost realizate.
Subiectul cercetării nu este cuprins în totalitatea dimensiunii sale,
dimpotrivă, este în plină evoluție.
Concluziile referitoare la România, care au reieșit în urma cercetării
documentelor strategice și programatice ale țării noastre, sunt următoarele:
- În Constituția României există referire la Strategia Națională de
Apărare a Țării, fără să existe referiri la un document programatic
similar pentru securitatea națională. Ca urmare, SNAp 2015-2019, ca
10
Disponibil la www.mapn.ro/despre_mapn/informatii_generale/documente/carta_alba_apararii.pdf. 11
Disponibil la http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/17-06-29-08-28-44Programul-de-guvernare2017-2020-2.pdf.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15/ 36
și documentul strategic anterior, acoperă ambele valențe, atât ce a
apărării, cât și cea de securitate.
- Principalul obiectiv strategic național stipulat în SNAp 2015-2019
este menționat încă din titlul documentului, cel al unei Românii
puternice în Europa şi în lume.
- România acționează, ca și statele nord-europene, în logica
determinismului geografic.
- Dezvoltarea și consolidarea sistemului național defensiv este cel mai
important element al apărării și securității României, împreună cu
garanțiile aliate stabilite prin art. 5 al Tratatului de la Washington;
- Din SNAp 2015-2019 lipsește contextul regional ca abordare
strategică, dincolo de menționarea acestuia din punctul de vedere al
dialogului politic;
- Nordul Europei are impact asupra apărării și securității României
datorită preocupărilor asemănătoare asupra evoluțiilor din vecinătatea
estică a NATO și a UE.
- Din analiza sferei de interes politic și de securitate a statelor Europei
de Nord rezultă faptul că preocuparea acestor țări asupra României
evoluează către includerea țării noastre într-o zonă de relativ interes;
- SNAp 2015-2019, ca document programatic, a punctat
vulnerabilitățile sistemice, care pot avea un impact negativ
semnificativ asupra apărării și securității țării.
- SNAp 2015-2019 face referire la „precaritatea” resurselor de care
dispune România în acest moment, acest element fiind menționat ca
o vulnerabilitate.
- Considerăm că abordarea vulnerabilităților într-un document
strategic, public, prin care se transmit mesaje atât către publicul
intern, cât și extern, reprezintă o vulnerabilitate în sine.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16/ 36
- Există o neconcordanță vizibilă între obiectivele stipulate în SNAp
2015-2019, care sunt ambițioase, și „precaritatea” resurselor,
recunoscută tot de SNAp.
- Programul de guvernare 2017-2020 menține discrepanțe între planuri
și nivel de ambiție versus resurse și capacități existente. Acest lucru
reprezentând, în sine, o vulnerabilitate pentru apărarea și securitatea
statului.
- Incapacitatea strategilor români, de a identifica modalitățile de
transformare a vulnerabilităților sistemice în oportunități, duce la
neîndeplinirea totală a obiectivului strategic lansat de SNAp 2015-
2019 – o Românie puternică în Europa și în lume.
Concluziile referitoare la statele nordice, care au reieșit în urma
cercetării documentelor strategice și programatice ale Danemarcei,
Finlandei, Islandei, Norvegiei și Suediei, sunt următoarele:
- Statele Europei de Nord pun un accent deosebit, în primul rând, pe
vecinătatea imediată, relațiile dintre statele nordice beneficiind de un
mecanism complex de cooperare. Cele cinci state se raportează la
cooperarea nordică ca primă opțiune pentru asigurarea securității și
apărării naționale și regionale. Ulterior, accentul este pus asupra
relațiilor trans-atlantice, apartenenței la NATO sau parteneriatelor cu
Alianța, asupra ONU sau relațiilor cu UE.
- Valorile comune reprezintă liantul dintre pilonii pe care s-a dezvoltat
modelul strategic al Europei de Nord: pilonul geografic, pilonul
istoric, pilonul lingvistic, cel cultural și cel social. Acest liant a fost
cimentat de conceptul de identitate, ca element definitoriu, care
individualizează și diferențiază în același timp această comunitate de
securitate. Pe această bază s-a putut construi mai departe cooperarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17/ 36
nordică, care se dezvoltă într-un model strategic în permanentă
adaptare și evoluție.
- Mecanismele de cooperare dintre statele nord-europene reprezintă un
bun exemplu de menținere a unei coeziuni a statelor implicate.
- Cooperarea militară între statele nord-europene transcende NATO.
Ne referim la cooperare strategică. Există un mod de viață relativ
comun, care are ca implicații, un set de percepții comune în ceea ce
privește amenințările de securitate. De asemenea, există o anumită
standardizare și specializare în industria de apărare a statelor nord-
europene, care face legătura între capabilitățile statelor nord-europene
membre NATO (Danemarca, Islanda și Norvegia) și a celor care sunt
doar partenere ale Alianței (Finlanda și Suedia).
- Statele nord-europene au revenit la conceptul de apărare teritorială,
acțiune justificată prin modificările survenite în acțiunile strategice în
privința apărării și securității prin deteriorarea situației internaționale
de securitate.
- Ambele valențe ale politicii de apărare și securitate sunt cuprinse
integral în documentele la care ne-am raportat în cercetarea noastră,
chiar dacă acest fapt nu este stipulat în denumirea acestora.
- Politicile de apărare și securitate ale statelor nord-europene au fost
concepute având ca ax central interoperabilitatea doctrinară și
tehnologică, pe principiul asigurării apărării și securității celorlalți
vecini nord-europeni pentru consolidarea apărării și securității
propriului stat.
- În cadrul documentelor analizate, amenințările și riscurile care fost
indicate sunt cele generale, având în vedere deteriorarea conjuncturii
regionale și a celei internaționale, în timp ce vulnerabilitățile nu sunt
prezentate deloc, ci se deduc din contextul documentelor.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18/ 36
- Lipsa vulnerabilităților din documentele programatice ale statelor
nord-europene, spre deosebire de abordarea la nivelul României,
dovedește o gândire strategică pe termen lung.
- Suedia și Finlanda funcționează eficient în cadrul sistemului
internațional de securitate fără a considera necesar să devină aliate în
cadrul NATO.
- Enumerarea punctuală a resurselor naționale în documentele publice
din sfera apărării și securității ale statelor nord-europene nu reprezintă
o practică. Resursele naționale la care se raportează statele nord-
europene sunt menționate indirect, în strânsă corelație cu acțiunile și
obiectivele avute în vedere. Resursa umană este considerată cea
principală, în strânsă legătură cu resursele educaționale, tehnologice,
logistice și de leadership. Resursele naturale nu sunt indicate.
- Această abordare indică prudență la nivel public din partea
autorităților din cele cinci state în domeniul de referință, un posibil
inamic fiind în imposibilitatea de a avea un tablou clar al capacităților
de care dispun aceste state în eventualitatea angrenării într-un conflict
militar.
- Toate cele șase componente ale procesului prin care actorii statali și
non-statali iau în calcul participarea la un conflict - voința națională,
mobilizarea resurselor, transformarea resurselor, generarea de forțe,
conducere (leadership), execuție operațională - sunt prezentate
indirect. În acest mod, un posibil inamic sau agresor este avertizat în
legătură cu existența lor la nivel național, fără să aibă un tablou
complet al dimensiunii acestora.
Considerăm că demararea, cel puțin parțială, a acestor propuneri,
precum și consolidarea și aprofundarea cooperărilor propuse ar contribui la
concretizarea obiectivelor militare naționale pentru perioada următoare. Ne
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19/ 36
referim la obiectivele cu privire la „întărirea profilului militar al României
atât în cadrul organizațiilor internaționale, dar și al inițiativelor regionale
și dezvoltarea unor inițiative de cooperare și parteneriate cu armatele
statelor vecine”12
, obiective care nu se pot realiza fără aprofundarea
nivelului de încredere în vecinătate.
Considerăm că trebuie depășită „viziunea-tunel”, adică a abordării
simplificate a problemelor complexe. Într-o regiune complexă, ca cea în
care ne aflăm, a acționa doar în logica determinismului geografic ar putea fi
o frână în evoluție. A privi spre Nord, oricât de nerealist și inoportun ar
părea în această logică a determinismului geografic, pe termen lung această
privire este una strategică, având în vedere inclusiv interdependențele dintre
Nord și Sud.
În prezent, din perspectivă strategică, Europa își articulează structurile
comune de apărare și contează pe cooperare. Uniunea Europeană
cooperează cu NATO, iar relația trans-atlantică rămâne una esențială pentru
apărarea și securitatea statelor europene.
În același timp, se impune o reflecție strategică cu privire la un
orizont ce pare îndepărtat, dar nu imposibil, cel al înființării unei armate
europene. Deoarece, după cum atrage atenția Hans-Peter Bartels, comisar
pentru forțele armate din Bundestag-ul german și președinte al comisiei
parlamentare de apărare, în lucrarea sa cu privire la articularea drumului
spre o armată europeană, „în Europa, Germania a decis să ia drumul spre o
adevărată uniune a apărării. (...) Ar trebui să fim pregătiți să începem un
proces la sfârșitul căruia să ne alăturăm armatele naționale într-o armată
12
Strategia Militară a României, cap. III.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20/ 36
supranațională, mai eficientă, o armată europeană, care va fi pilonul
european al NATO”13
.
În aceste condiții, la nivel academic, strategic și al decidenților
politici se impune o reflecție asupra următoarelor elemente:
- Dacă și în ce mod va fi afectată suveranitatea statului și apărarea
națională;
- Care vor fi modalitățile în care ar putea fi păstrat un echilibru corect
între dezvoltarea capabilităților pentru apărarea UE și generarea de
forțe necesare acesteia;
- În ce mod se va evita dublarea rolului și structurilor NATO.
Avem speranța că întregul demers științific încheiat cu teza de
doctorat prezentată va determina mediul academic din România să includă
în procesele de cercetare cu privire la apărarea și securitatea țării noastre și
regiunea Europei de Nord. De asemenea, suntem încrezători că cercetătorii
din statele nord-europene vor deveni din ce în ce mai interesați să abordeze
relația cu România din perspectiva apărării și securității statelor lor.
13
Hans-Peter Bartels, Anna Maria Kellner, Uwe Optenhögel, Strategic Autonomy and the Defence of Europe – On the Road to a European Army?, Verlag J.H.W.Dietz Nachf. GmbH, Bonn, 2017, pp. 49-50.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
21/ 36
BIBLIOGRAFIE
I. LEGI, ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. Constituția României, modificată şi completată prin Legea de
revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie
2003; republicată, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o
nouă numerotare, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767
din 31 octombrie 2003, disponibil la www.ccr.ro/constitutia-
romaniei-2003;
2. Legea apărării naționale a României nr. 45, cu modificările
ulterioare, Monitorul Oficial nr.172, 7 iulie 1994; disponibil și la
www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame;
3. Legea 473/2004 privind planificarea apărării, Monitorul Oficial
nr.1052, 12 noiembrie 2004 (în vigoare de la 15 noiembrie 2004 până
la 29 iulie 2015);
4. Legea nr. 203/2015 privind planificarea apărării, Monitorul Oficial
nr.555, 27 iulie 2015;
5. Legea 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului
militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de
voluntariat, Monitorul Oficial nr. 1155 din 20 decembrie 2005;
6. Legea 223/2010 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 395/2005
privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar
obligatoriu si trecerea la serviciul militar pe baza de voluntariat,
Monitorul Oficial, Partea I nr. 792 din 26 noiembrie 2010;
II. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI
7. *** Glosar de termeni şi expresii privind angajarea operaţională a
forţelor, Bucureşti, Editura AISM, 2002.
8. *** Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Academia Română,
ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic Gold,
2009;
9. ***Enciclopedia Relațiilor Internaționale, Editura Institutului de
Științe Politice și Relații Internaționale „I.C.Brătianu”, București,
2015, ISBN: 978-606-8656-22-9;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
22/ 36
10. ***Tratat de Știință Militară, vol. 1 și vol. 2, Editura Militară,
București, 2001, ISBN 973-32-0581-6;
11. Bărbulescu, I., Ghe., Noua Europă. Vol. I: Identitate și model
european, Editura Polirom, 2015, ISBN: 978-973-46-5128-3;
12. Cioculescu, Ș.F., Introducere în teoria relațiilor internaționale,
Editura Militară, București, 2007, ISBN 978-973-32-0732-0;
13. Crăciun, Ion, Prevenirea conflictelor și managementul crizelor,
Editura U.N.Ap. „Carol I”, București, 2006;
14. Cristea, George, Regi și diplomați suedezi în spațiul românesc –
Secolele XVII-XX, Editura Academia Română, Centrul de Studii
Transilvane, Cluj-Napoca, 2007, ISBN: (13) 978-973-7784-18-6;
15. Dragomir, E., Miloiu, S., Istoria Finlandei, 2010-2011, Târgoviște,
Editura Cetatea de Scaun, ISBN: 978–606–537–058-6;
16. Dr. Duțu, P., dr. Sarcinschi, A., Bogzeanu, C., Apărarea Națională,
între viziune și realitate, la început de mileniu, Editura U.N.Ap
„Carol I”, București, 2013, ISBN 978-606-660-072-9;
17. Dr. Duțu, Petre, Amenințări asimetrice sau amenințări hibride:
delimitări conceptuale pentru fundamentarea securității și apărării
naționale, Editura U.N.Ap. „Carol I”, București, 2013, ISBN 978-
606-660-045-3;
18. Dungaciu, D., Cinca, S., NATO post-Lisabona și provocările
regionale, Editura ISPRI, București, 2011, ISBN: 9789737745644;
19. Ghica, L. A, Zulean, M., Politica de securitate națională – concepte,
instituții, procese, Editura Polirom, Iași, 2007, ISBN 978-973-46-
0624-5;
20. Hrib,Teodora, Cap. Politici și Strategii de securitate și apărare ale
Suediei, în Marian Zulean (coord), Strategii de securitate națională,
Editura Tritonic, București, 2017, ISBN: 978-606-749-275-0;
21. Hrib, Teodora, Algele miros la fel. Danemarca - un ghid de
utilizare, Editura Mioritics, București, 2013, ISBN: 978-606-93400-
2-8;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
23/ 36
22. Iacob, Dumitru, Pacea și războiul în schimbare. Apărarea
Națională – noi riscuri și vulnerabilități, Editura Tritonic, București,
2017, ISBN 978-606-749-209-5;
23. Iacob, M., Iacob, D., Fondul și forma. O poveste culturală, Editura
Tritonic, București, 2010, ISBN 978-606-8139-47-0;
24. Maior, George, Cristian (coord.), Despre Intelligence, Editura RAO,
București, 2014, ISBN: 978-606-609-746-8;
25. Maior, George, Cristian, Incertitudine – gândire strategică și relații
internaționale în secolul XXI, Editura RAO, București, 2009, ISBN:
978-973-54-0149-8;
26. Moise, Leonida, Introducere în teoria relațiilor internaționale,
Editura Paideia, București, 2008, ISBN: 978-973-596-445-0;
27. Onuț, Gheorghe, Cercetarea sociologică, vol.I, Editura Tritonic,
București, 2014, ISBN 978-606-8571-88-1;
28. Popa, Mircea, De la Nord spre Sud, Editura Școala Ardeleană, Cluj-
Napoca, 2015, ISBN: 978-606-92593-8-2;
29. Popescu, Oana, România și Danemarca în prima jumătate a
secolului XX, 2010-2011, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun,
ISBN: 978-606-537-057-9;
30. Tomescu, Speranza, Terminologia militară. Delimitări.
Caracteristici. Relații cu alte limbaje. Editura Centrului Tehnic-
Editorial al Armatei, București, 2008, ISBN 978-973-1743-74-5;
31. Vlad, Constantin, Istoria Diplomației – Secolul XX, Editura Cetatea
de Scaun, Târgoviște, 2014, ISBN: 978-606-537-235-1.
III. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI
32. ***Satow’s Diplomatic Practice, Sixth Edition, edited by Sir Ivor
Roberts, Oxford University Press, New York, 2011, ISBN: 978-0-
19-969355-9;
33. Adler, Emanuel; Barnett, Michael, Security Communities,
Cambridge University Press, 1998, ISBN 0 521 63953 0;
34. Aron, Raymond, Democracy and Totalitarianism, University of
Michigan Press, 1990, ISBN: 0472094513;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
24/ 36
35. Aron, Raymond, Les Désillusions du progrès: essai sur la
dialectique de la modernité, Calmann-Levy, 1994, ISBN:
2702109209;
36. Bartels, Hans-Peter; Kellner, Anna Maria; Optenhögel, Uwe (Hg),
Strategic Autonomy and the Defence of Europe. On the Road to a
European Army?, Verlag J.H.W.Dietz Nachf. GmbH, Bonn, 2017,
ISBN: 978-3-8012-0498-3;
37. Buzan, Barry, People, States and Fear: The National Security
Problem in International Relations, Chapel Hill, University of North
Carolina Press, 1983;
38. Colas, Dominique, Larousse - Dicționar de gândire politică, Editura
Univers Enciclopedic, București, 2003, ISBN 973-637-011-9;
39. Curtin, A. Patricia; Gaither, T. Kenn, Relații Publice Internaționale
– Negocierea Culturii, a Identității și a Puterii, Editura Curtea
Veche, București, 2008, ISBN: 978-973-669-633-6;
40. Diamond, Jared, Collapse: How societies choose to fail or succeed,
Editura Viking Press, USA, 2005, ISBN 0-14-303655-6;
41. Englund, Peter, The Battle That Shook Europe: Poltava and the
Birth of the Russian Empire, I.B. Tauris&Co Ltd., Londra, 2013,
ISBN: 9781 780764764;
42. Fukuyama, Francis, Sfârșitul istoriei și ultimul om, Editura Paideia,
București, 1994, ISBN 973-9131-33-6;
43. Goldstein, Joshua S.; Pevehouse, Jon C., Relații Internaționale,
Editura Polirom, Iași, 2008, ISBN 978-973-46-0771-6;
44. Gray, Colin S., The Future of Strategy, John Wiley & Sons, 2015,
ISBN: 978-0-7456-8793-3;
45. Gray, Colin S., Modern Strategy, Oxford University Press, 1999,
ISBN: 978-0-1987-8251-3;
46. Griffiths, Martin, Relații Internaționale - școli, curente, gânditori,
Editura Ziua, București, 2003, ISBN: 973-86292-1-7;
47. Guzzini, Stefano, Realism și relații internaționale, Editura
Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică, Iași,
2000, ISBN 973-611-123-7;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
25/ 36
48. Hunyadi, Zsolt; Laszlovszky, József, The Crusades and the Military
Orders: Expanding the Frontiers of Medieval Latin Christianity,
Budapest, Central European University Press, 2001. ISBN 963-9241-
42-3;
49. Kaplan, Robert D., Politici de război – De ce necesită conducerea
politică un etos păgân, Editura Polirom, 2002, ISBN 973-681-096-8;
50. Kissinger, Henry, Ordinea mondială. Reflecții asupra specificului
națiunilor și cursului istoriei, Editura RAO, București, 2015, ISBN
978-606-609-867-0
51. Kissinger, Henry, Diplomația, Editura All, București, 2007, ISBN
978-973-571-761-2
52. Lidegaard, Bo, A Short History of Denmark in the 20th Century,
Gyldendal, København, 2009, ISBN: 978-87-02-07941-8;
53. Mannerheim, C.G.E, Mareșalul Finlandei, Memorii, Editura Militară,
Ediția a-2-a, București, 2011, ISBN 978-973-32-0842-6;
54. Morgenthau, J. Hans, In Defense of the National Interest: A Critical
Examination of American Foreign Policy, Alfred A. Knopf, New
York, 1951, prima ediție;
55. Ockrent, Christine; De Marenches, Conte, Consilier de taină al
Puterii, Editura Humanitas, București, 1992, ISBN 973-28-0330-4;
56. Paine, Lincoln, Marea și civilizația. O istorie maritimă a lumii,
Editura Polirom, Iași, 2015, ISBN 978-973-46-4186-4;
57. P. Pesonen; O. Riihinen, Dynamic Finland the political system and
the welfare state, Helsinki Finnish Literature Society, Studia Fennica,
Historica, 2002, ISBN 9517464266;
58. Roth, Philip, The Plot Against America, Houghton Mifflin
Company, New York, 2004, ISBN: 0-618-50928-3;
59. Tinbergen, Jan (coord), Restructurarea Ordinii Internaționale.
Raport către Clubul de la Roma, Editura Politică, București, 1978,
comanda nr. 8933/70 482;
60. Tomasson, Richard F., Iceland, the first new society, University of
Minnesota Press, 1980, ISBN 0-8166-0913-6;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
26/ 36
61. Vergez, André, Huisman, Denis, Curs de filozofie, Editura
Humanitas, București, 1995, ISBN: 973-28-0521-8.
62. Von Clausewitz, Carl, On War, Wordsworth Editions Limited, 1997,
Londra, ISBN 978 1 85326 482 5;
63. Wilensky, Harold, Welfare State and Equality: Structural and
ideological Roots of Public Expenditure, University of California
Press, 1975;
IV. SURSE WEB
64. Agenția Europeană de Apărare - www.eda.europa.eu/;
65. Agenția Europeană de Mediu - www.eea.europa.eu ;
66. Agenția pentru Refugiați a Națiunilor Unite – www.unhcr.org;
67. Agenția de presă Agerpres – www.agerpres.ro;
68. Aftenposten, cotidian norvegian - www.aftenposten.no ;
69. Apollon Research Magazine -
www.apollon.uio.no/english/articles/2015/intelligence.html;
70. Baranauskas, Tomas - www.viduramziu.istorija.net;
71. BBC, portal britanic de știri - www.bbc.com/news;
72. Buletin de teorie militară editat de Statul Major al Forțelor Terestre -
www.revista.forter.ro/2009_1_t/02-tgl/03.htm;
73. Camera Deputaților, repertoriul legislativ -
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame;
74. Consiliul Arctic - www.arctic-council.org/index.php/en/;
75. Consiliul Euro-Arctic al Mării Barents -
www.barentscooperation.org;
76. Consiliul Nordic - www.norden.org/da/nordisk-raad;
77. Consiliul Nordic al Miniștrilor - www.norden.org/da/nordisk-
ministerraad;
78. Centrul nordic și european de cercetare pentru dezvoltare regională și
planificare - NORDREGIO, înființat de Consiliul Nordic al
Miniștrilor - www.nordregio.se;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
27/ 36
79. Centrul European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor
Hibride - www.hybridcoe.fi/;
80. Consiliul Statelor Baltice – www.cbss.org;
81. Departamentul pentru Armamente, Ministerul Apărării Naționale -
www.dpa.ro/despre/sistemul-integrat-de-management-al-achizitiilor-
pentru-aparare/programe;
82. Departamentul de Stat al SUA - www.state.gov;
83. Forțele de apărare ale Estoniei - www.mil.ee/en/defence-forces;
84. Foster, D. Gregory, A conceptual Foundation for the Development
of Strategy - http://smallwarsjournal.com/jrnl/art/statecraft-strategy-
and-ethics-a-noetic-trinity;
85. F.S. Gady, Russia Inducts New S-400 Missile Air Defense System,
24 octombrie 2017, disponibil la
https://thediplomat.com/2017/10/russia-inducts-new-s-400-missile-
air-defense-system/;
86. Friedman, George, From the Intermarium to the Three Seas,
Geopolitical Futures, 17 iulie 2017, disponibil la
https://geopoliticalfutures.com/intermarium-three-seas/ ;
87. Geographic Guide - www.geographicguide.com;
88. Grupul Nordic de Luptă - www.forsvarsmakten.se/sv/var-
verksamhet/internationella-insatser/nordic-battlegroup/;
89. Guvernul Danemarcei – http://denmark.dk/;
90. Guvernul Finlandei – http://valtioneuvosto.fi/en/frontpage;
91. Guvernul Islandei - www.government.is;
92. Guvernul Norvegiei - www.regjeringen.no;
93. Guvernul României – www.gov.ro;
94. Guvernul Suediei - www.government.se;
95. Hotnews, portal românesc de știri – www.hotnews.ro;
96. Ilves Toomas Hendrik, Estonia As A Nordic Country, Swedish
Institute for International Affairs, Stockholm, disponibil la
http://vm.ee/en/news/estonia-nordic-country;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
28/ 36
97. Kuosa, Tuomo, The evolution of Strategic Foresight. Navigating
Public Policy Making, Gower, July 2012, disponibil la
http://tuomokuosa.webs.com;
98. Merriam Webster Dictionary - www.merriam-webster.com ;
99. Ministerul danez al Apărării – www.fmn.dk;
100. Ministerul finlandez al Apărării - www.defmin.fi;
101. Ministerul norvegian al Apărării –
www.regjeringen.no/en/dep/fd/id380/;
102. Ministerul român al Apărării Naționale – www.mapn.ro
103. Ministerul suedez al Apărării - www.government.se/government-of-
sweden/ministry-of-defence/;
104. Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei - http://um.dk/en;
105. Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei - www.vm.ee/en;
106. Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei - http://formin.finland.fi;
107. Ministerul Afacerilor Externe al Islandei - www.mfa.is;
108. Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei - www.mfa.gov.lv;
109. Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei -
https://www.regjeringen.no/en/dep/ud/id833/#
110. Ministerul Afacerilor Externe al României – www.mae.ro ;
111. Ministerul Afacerilor Externe al Suediei -
http://www.government.se/government-of-sweden/ministry-for-
foreign-affairs/;
112. Monitorul Oficial - www.monitoruloficial.ro;
113. Monitorul Juridic - www.monitoruljuridic.ro ;
114. NORDEFCO - Cooperarea nordică în domeniul apărării –
www.nordefco.org;
115. Parlamentul European - www.europarl.europa.eu/portal/en;
116. Politica Comună de Securitate și Apărare -
https://eeas.europa.eu/topics/common-security-and-defence-policy-
csdp_en;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
29/ 36
117. Portalul Alianței Nord-Atlantice – www.nato.int;
118. Portalul Departamentului de Stat al SUA - www.state.gov;
119. Portalul Jane's 360 – www.jane.com;
120. Portalul Oficiului Prim-ministrului Danemarcei - www.stm.dk;
121. Portalul Organizației Națiunilor Unite – www.un.org;
122. Portalul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa -
www.osce.org;
123. Portalul Uniunii Europene – http://europa.eu/;
124. Președintele României – www.presidency.ro ;
125. Rador, portal românesc de știri – www.rador.ro;
126. Rețeaua Comună de cooperare NORDUnet – www.nordu.net;
127. Revista Baltic Worlds, BW 4:2011, decembrie -
http://balticworlds.com/the-idea-of-%E2%80%9Cyule-land/;
128. Selbervik, Hilde, The end of Nordic Exceptionalism?, CopyCat
Lysaker, 2015, disponibil la Disponibil la
www.kirkensnodhjelp.no/globalassets/utviklingskonf-2015/end-of-
nordic-exceptionalism.pdf;
129. The Local, portalul danez de știri, disponibil la
www.thelocal.dk/20170428/danish-eu-parliaments-agree-on-europol-
arrangement;
130. YLE, compania publică de radiodifuziune a Finlandei, https://yle.fi;
131. Zhang Ming, Keynote speech by Vice Foreign Minister Zhang
Ming at the China Country Session of the Third Arctic Circle
Assembly, 17 octombrie 2015, în Kristina Schönfeldt, The Arctic in
International Law and Policy, disponibil la
https://books.google.ro/books?id=C9YsDwAAQBAJ&pg=PA307&lp
g=PA307&dq=Keynote+speech+by+Vice+Foreign+Minister+Zhang
+Ming+at+the+China+Country+Session+of+the+Third+Arctic+Circl
e+Assembly&source=bl&ots=pHVrtEvMGT&sig=bae2D0cEzL5LP
ABYOSrsNoAP420&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwiYxtH1tr3WAhU
jM5oKHZ_7AxUQ6AEIQzAH#v=onepage&q=Keynote%20speech
%20by%20Vice%20Foreign%20Minister%20Zhang%20Ming%20at
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
30/ 36
%20the%20China%20Country%20Session%20of%20the%20Third%
20Arctic%20Circle%20Assembly&f=false;
V. ARTICOLE ÎN REVISTE
132. *** (Dis)Information: Fake It, Leak It, Spread It, Munich Security
Report 2017 – Post-Truth, Post-West, Post Order?, Munich Security
Conference; Ed. Stiftung Münchner Sicherheitskonferenz GmbH,
2017, ISSN (print): 2365 – 2179;
133. Bailes, Alyson JK, Parliaments and National Strategy Documents:
A comparative case-study from the Nordic region, Policy Paper, No.
36, Geneva Centre for the Democratic Control of Armed Forces
(DCAF), iunie 2015;
134. Cdor. drd. Ion Condur, Cdor. prof. univ. dr. Ioan Crăciun,
Regionalizarea și efectele de perspectivă ale securității maritime în
Regiunea Mării Negre, Buletinul U.N.Ap „Carol I”, septembrie
2016;
135. Chifu, Iulian, Parteneriat Strategic, Sistemul de Parteneriate
Strategice al României, în Occasional Papers, vol. 5, nr. 09/2012,
Center for Conflict, Prevention and Early Warning;
136. Chiriac, Mircea, Implicațiile globalizării asupra noii arhitecturi de
securitate, în Buletinul U.N.Ap nr. 4/2003, Editura U.N.Ap „Carol I”,
2004;
137. Chiriac, Mircea, Națiunea în era globalizării, în Provocări la
adresa securității și strategiei la începutul secolului XXI, Sesiunea
de comunicări științifice cu participare internațională – 14-15 aprilie
2005, secțiunea Istorie, geopolitică și geostrategie, București, Editura
U.N.Ap „Carol I”, 2005;
138. Ciochinaru, Ștefan, Intermarium, de la utopie a Secolului XX la
realitate a Secolului XXI, Magazin Istoric, Anul L- serie nouă – nr. 9
(606) septembrie 2017, ISSN 0541-88IX;
139. EPSC Strategic Notes, In Defence of Europe Defence Integration
as a Response to Europe’s Strategic Moment, European Political
Strategy Center, Issue 4, 2015, 15 June;
140. FIIA Briefing Paper 163, decembrie 2014;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
31/ 36
141. Forss, Stefan; Holopainen, Pekka, Breaking the Nordic defense
deadlock, februarie 2015, Strategic Studies Institute și U.S.Army War
College Press, ISBN 1-58487-667-0;
142. Gentry, J.A., Warning Analysis: Focusing on Perceptions of
Vulnerability, International Journal of Intelligence and
CounterIntelligence – vol.28, 2015, ISBN 0885-0607;
143. GoodGov Policy Paper, No.25 (127), august 2015, PISM;
144. Gustafsson, Harald, A State that Failed? Scandinavian Journal of
History (2006) 32#3;
145. Hrib, I., Teodora, The National Defense Strategy of Romania and
military-political perspectives of the countries on Northern
Europe.Points of view on strategic models for the generation and
management of national resources, comunicare științifică prezentată
în cadrul Conferinței științifice internaționale Strategii XXI –
Tehnologii-aplicații militare, simulare și resurse, U.N.Ap. „Carol I”,
Facultatea de Comandă și Stat Major, București, noiembrie 2015;
146. Imsen, Steinar, The Union of Calmar: Northern Great Power or
Northern German Outpost? in Christopher Ocker, Politics and
Reformations: Communities, Polities, Nations, and Empires, 2007;
147. Mikkola, Harri, The Return of Realpolitik? The deepening crisis in
Ukraine may spill over to the Arctic, FIIA Comment, nr.6/2014;
148. Pham, J. Peter, What is in the National Interest? Hans
Morgenthau’s Realist Vision and American Foreign Policy,
American Foreign Policy Interests - NCAFP, 2008, pp. 256–265,
ISSN: 1080-3920;
149. Policy Paper, No. 36, Geneva Centre for the Democratic Control of
Armed Forces (DCAF), iunie 2015;
150. Piirimäe, Pärtel, Baltic Provinces or a Common Nordic Space? On
the Formation of Estonian mental Geographies, Baltic Worlds, BW
4:2011, Decembrie, pp. 36-39, disponibil la
http://balticworlds.com/the-idea-of-%E2%80%9Cyule-land/;
151. Rieker, P., Terlikowski, M., The Lilimts and Achievements of
Regional Governance in Security: NORDEFCO and the V4,
GoodGov Policy Paper, No.25 (127), august 2015, PISM;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
32/ 36
152. Salonius-Pasternak, Charly, Deeper Defence Cooperation. Finland
and Sweden Together again?, FIIA Briefing Paper 163, decembrie
2014;
153. Vogt, Ingve, Better intelligence services based on a new
mathematical logic could have averted the attack on Saddam,
Apollon Research Magazine, mai 2015;
VI. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ
154. Acordul politic național privind creșterea finanțării pentru
apărare, disponibil la
http://old.presidency.ro/static/Acordul%20politic%20national%20pri
vind%20cresterea%20finantarii%20pentru%20Aparare.pdf;
155. Agreement concerning support for industry cooperation in the
defence material area, disponibil la www.norden.org/en/om-
samarbejdet-1/nordic-agreements/treaties-and-agreements/defence-
affairs/agreement-concerning-support-for-industry-cooperation-in-
the-defence-material-area;
156. Carta Albă a Apărării, disponibil la:
www.mapn.ro/despre_mapn/informatii_generale/documente/carta_alb
a_apararii.pdf;
157. Capable and Sustainable - Long Term Defence Plan, disponibil la:
www.regjeringen.no/globalassets/departementene/fd/dokumenter/rap
porter-og-regelverk/capable-and-sustainable-ltp-english-brochure.pdf;
158. Conceptul Strategic pentru apărarea și securitatea membrilor
Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, disponibil la
www.nato.int/nato_static_fl2014/assets/pdf/pdf_publications/201202
03_strategic-concept-2010-eng.pdf;
159. Declarația de la Varșovia cu privire la cooperarea NATO-UE,
disponibil la: www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_133163.htm;
160. Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada
2015-2019, disponibil la
www.presidency.ro/files/userfiles/Ghid_SNApT_2015-2019_AP.pdf ;
161. Government’s Defence Report, Prime Minister’s Office – Finland
7/2017, ISBN:978-952-287-374-3, disponibil și la
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
33/ 36
www.defmin.fi/files/3688/J07_2017_Governments_Defence_Report_
Eng_PLM_160217.pdf;
162. Joint Communication to the European Parliament and the
Council: An Integrated European Policy for the Arctic, 27 aprilie
2016, disponibil la
http://eeas.europa.eu/archives/docs/arctic_region/docs/160427_joint-
communication-an-integrated-european-union-policy-for-the-
arctic_en.pdf;
163. Memorandum of Understanding on Nordic defence cooperation
(NORDEFCO), disponibil la www.norden.org/en/om-samarbejdet-
1/nordic-agreements/treaties-and-agreements/defence-
affairs/memorandum-of-understanding-on-nordic-defence-
cooperation-nordefco;
164. Memorandum of Understanding on the European Centre of
Excellence for Countering Hybrid Threats, disponibil la
www.hybridcoe.fi/wp-content/uploads/2017/08/Hybrid-CoE-final-
Mou-110417-1.pdf.
165. National Security Policy, disponibil la -
www.mfa.is/media/Varnarmal/National-Security-Policy-ENS.pdf
166. Nationell säkerhetsstrategi -
www.regeringen.se/48e36d/contentassets/a02552ad9de94efcb84154b
0f6ed76f9/nationell-sakerhetsstrategi.pdf;
167. Norwegian Defence 2013, disponibil la
www.regjeringen.no/globalassets/upload/fd/dokumenter/fakta-om-
forsvaret-2013_engelsk_oppdatert-mai-2013.pdf;
168. Overview of the appropriations of the Ministry of Defence in the
Finance Act 2017, disponibil la
www.fmn.dk/eng/allabout/Documents/danish-defence-expenditure-
2017.pdf;
169. Parliamentary Resolution on a National Security Policy for
Iceland - disponibil la www.mfa.is/media/Varnarmal/National-
Security-Policy-ENS.pdf;
170. Planul de implementare a strategiei globale în domeniul
securității și apărării (EU Global Strategy Implementation Plan on
Security and Defence);
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
34/ 36
171. Planul European de Acțiune în materie de Apărare (European
Defence Action Plan), disponibil la:
www.europarl.europa.eu/legislative-train/theme-europe-as-a-stronger-
global-actor/file-european-defence-action-plan
172. Programul de guvernare 2017-2020, publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I, Nr. 496/29.VI.2017, disponibil la
http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/17-06-29-08-28-44Programul-de-
guvernare2017-2020-2.pdf;
173. Parliamentary Resolution on a National Security Policy for
Iceland, no. 26/145, disponibil la
www.mfa.is/media/Varnarmal/National-Security-Policy-ENS.pdf;
174. Reflection paper on the future of European Defence by 2025,
disponibil la https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-
political/files/reflection-paper-defence_en.pdf;
175. Roadmap / European Defence Action Plan, disponibil la
http://ec.europa.eu/smart-
regulation/roadmaps/docs/2016_grow_006_cwp_european_defence_a
ction_plan_en.pdf
176. România şi Politica de Securitate şi Apărare Comună, disponibil
la www.mae.ro;
177. Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019
– O Românie puternică în Europa şi în lume; disponibil la
www.mapn.ro/despre_mapn/informatii_generale/documente/Strategia
_Nationala_de_Aparare_a_Tarii.pdf;
178. Strategia Națională de Apărare. Pentru o Românie care
garantează securitatea și prosperitatea generațiilor viitoare,
disponibil la
http://ccpic.mai.gov.ro/docs/Strategia_nationala_de_aparare.pdf
179. Strategia de Securitate Națională a României, disponibil la:
http://old.presidency.ro/static/ordine/CSAT/SSNR.pdf;
180. Strategia Globală de politică externă și securitate a Uniunii
Europene (EU Global Strategy), disponibil la
http://eeas.europa.eu/archives/docs/top_stories/pdf/eugs_review_web.
pdf și la https://europa.eu/globalstrategy/en/global-strategy-foreign-
and-security-policy-european-union și www.mae.ro/node/1882;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
35/ 36
181. Strategia Militară a României din 28 septembrie 2016, disponibil
la http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/182367;
182. Sweden Defence Policy 2016 - 2020, disponibil la
www.government.se/globalassets/government/dokument/forsvarsdepa
rtementet/sweden_defence_policy_2016_to_2020;
183. The Common Security and Defence Policy, disponibil la
https://eeas.europa.eu/headquarters/headquarters-
homepage/431/common-security-and-defence-policy-csdp_en;
184. The Danish Defence Agreement 2013-2017, disponibil la:
www.fmn.dk/eng/allabout/Documents/TheDanishDefenceAgrement2
013-2017english-version.pdf;
185. The Foreign and Security Policy Working Group’s proposal for a
foreign and security policy guideline, disponibil la
http://valtioneuvosto.fi/documents/10184/1412921/Foreign+and+secu
rity+policy+guidelines.pdf/886e3771-d425-4192-af4a-
dd6d3c9c0144;
186. The Defence Act 34/2008, disponibil la www.mfa.is/foreign-
policy/security/the-defence-act/;
187. The North Atlantic Treaty (1949), disponibil la
www.nato.int/nato_static_fl2014/assets/pdf/stock_publications/20120
822_nato_treaty_en_light_2009.pdf;
188. Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) - versiunea
consolidată, disponibil la http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?uri=CELEX:12012M/TXT;
189. UN Charter – disponibil la www.un.org/en/sections/un-charter/un-
charter-full-text/.
top related