românii şi ungurii. premise istorice - c. sassu
Post on 09-Jul-2015
150 Views
Preview:
TRANSCRIPT
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 1/170
C. SASSUD O C T O R Î N L I T E R E D E L A V I E N A
D I R E C T O R U L A R H I V E L O R S T A T U L U I D I N B R A Ş O V
ROMANII ŞI UNGURII
PREMISE ISTORICE
EDITURA „CUGETAREA- P. GEORGESCU-DELAFRAS-
BUCUR E Ş T I
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 2/170
PREFAŢA
De peste două decenii, din anul 1919 şi până astăzi, prin nenumărate articole
în ziarele şi revistele diferitelor ţări, prin
broşuri, conferinţe, prin hărţi, statistici,
tablouri şi, în general, prin toatemijloacele pe care o propagandă activă
şi neobosită, le poate folosi şi născoci,se încearcă să se insufle opiniei publicemondiale credinţa că, la statornicirea
unora din frontierele actuale în bazinul dunărean, s-au comis greşeli fatale
pentru liniştea şi siguranţa Europei.
Aceste greşeli ar fi produs o stare dedezechilibru aşa de mare, încât, fiind încontrazicere cu condiţiile naturale,
geografice, etnice, istorice şi economiceale regiunilor în cauză, cu dezvoltarealor culturală precum şi cu logica şi echitatea, reînceperea unei vieţi normalear fi imposibilă în aceste părţi.
5
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 3/170
Consecinţa firească a acestor greşeli
ar fi, deci, un haos, o anarhie politică,ce s-ar fi născut chiar in mijlocul continentului european, producând aci stări balcanice, asemănătoare aceloradin Macedonia de dinainte de război.
Astfel că menţinerea şi perpetuareaactualelor frontiere ar constitui unadevărat atentat faţă de cele mai
necontestate valori şi câştiguri alecivilizaţiei, faţă de liniştea şi
posibilităţile normale de evoluţie ale
Europei însăşi.Crizele economice, încordările politice
şi situaţiunile tulburi care au încercat
omenirea în ultimele două decenii, s-ar datora, în mare măsură, acestor hotaresocotite artificiale, pentru că prin ele s-ar fi distrus unităţi consolidate. Iar
trasarea acestor hotare s-ar fi făcut prinsilă şi surprindere; prin silă, pentru căs-ar fi impus cu forţa condiţiuni imposibile unui adversar fără drept dereplică şi lămurire, şi prin surprinderea
bunei credinţe a unor oameni de stat complet necunoscători ai stărilor adevărate din aceste regiuni.
Se afirmă că, numai în atari împrejurări s-ar fi putut comite faţă deUngaria — în-tr-un moment de tragicăsurpriză — o nedrep-
6
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 4/170
tate aşa de strigătoare la cer, cuconsecinţe atât de dăunătoare pentrutotalitatea lumii civilizate.
Impresionat de stăruinţa şi vehemenţa cu care se susţine neîncetat
această teză, variată sub diferite forme,conform necesităţilor politice alemomentului, am încercat să analizez temeiurile acestor afirmaţii, înaplicarea lor la un caz concret.
Cum relaţiile între România şi
Ungaria sunt neîncetat tulburate deaceastă acţiune propagandistică, este atât
în interesul ambelor state cât şi menţinerii liniştei în bazinul dunărean,
să nu se înrădăcineze credinţa căafirmaţiile, stăruitor repetate, pot fi
primite ca adevărate numai prin simplalor enunţare. Broşura de faţă, limitându-
se la premisele istorice ale relaţiilor
româno-maghiare, încearcă sălămurească, pe cât posibil, adevăratavaloare a afirmaţiilor făcute, în speranţacă minţile neîntunecate de pasiune şi
neîngrădite de interese vor socoti util şi oportun să cunoască elementeleadevărate ale unei controverse, ce esteagitată cu atâta ostentaţie şi prezentatăca una din marile probleme politicenedezlegate ale epocii pe care o trăim.
7
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 5/170
SUBÎMPĂRŢIRILECUPRINSULUI
1. Revizionismul maghiar.2. A existat Ungaria milenară?
3. Poate constitui invocarea Ungarieimilenare un argument pentrurevizuire?
4. Originea, caracterul şi pătrundereaUngurilor în câmpia Panonică,condiţionează hotarele Ungariei
actuale.5. Condiţionările istorice, caracterul şi
structura privilegială a regatului
apostolic medieval maghiar.6. Discordanţele geografice create de
pătrunderea stăpânirii maghiare inţările vecine.
7. Unitatea geografică a regiuniicarpatice.
8. Originile Poporului Românesc:civilizaţia preistorică, Tracii şi
Dacii.9. Conflictul romano-dac.
10.Moştenirea tracă şi romană.11.Romanizarea Dacilor.12.Dacia in epoca migraţiilor: Slavii şi
formarea individualităţii poporului
românesc.
9
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 6/170
13.Voevodate primitive Slavo-Române, începuturile unor organizări politice
autohtone.14.Rolul istoric al Voevodatelor Ţării
Româneşti şi Moldovei: Mihai
Viteazul şi refacerea unităţii naturale
a regiunii carpatice.15.Poporul Român şi Statul maghiar
faţă de unitatea regiunilor carpatice
— Ioan Corvin.16.Pătrunderea stăpânirii maghiare în
ţinuturile româneşti de lângă Tisa şi
Transilvania.17.Caracterul şi urmările stăpânirii
maghiare în aceste regiuni.18.Geneza Principatului autonom
ardelean: «Unio trium nationum»,
răscoala lui Dozsa, codicele tripartitşi dezastrul de la Mohaci.19.Caracterul Principatului Ardelean.20.Trecerea Transilvaniei sub stăpânirea
Habsburgică, tendinţele şi urmările
acestei stăpâniri.
21.Stările interne la sfârşitul secolului alXVIII-lea: Iosif al II-lea, Revoluţia
lui Horia şi « supplex libellusValachorum».
22.Caracterul patriotismului românesc şi
al imperialismului maghiar.23.Stările de la începutul secolului alXIX-lea.24.Revoluţia de la 1848 — Consecinţele
egoismului maghiar.25. Particularismul maghiar împiedică
reconstrucţia Europei Centrale.
26. Dualismul Austro-Ungar de la 1867 —
Consecinţele maghiarizării forţate.27. Descompunerea monarhiei dualisteinevitabilă.
10
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 7/170
Constatarea că, pentru înţelegerea
fenomenelor politice, este neapăratnecesară cunoaşterea condiţionării lor
istorice, este astăzi mai puţincontestată ca oricând, căci înrâurireaacestor fenomene este nemijlocitsimţită ca hotărâtoare, atât asupradestinelor colective, cât şi a celorpersonale.
Se recunoaşte, aşa dar, că numai înperspectiva timpului se poate înţelege
semnificaţia adevărată şi specifică a
evenimentelor contemporane. Dinaceastă cauză, asistăm chiar, de câţivaani, la acea bogată eflorescenţă de
studii istorice şi istorii romanţate,toate corespunzând dorinţei unanime
de a găsi un fir conducător şi oexplicaţie inteligibilă înfăţişării haotice
a evenimentelor tragice ce se succed cuo repeziciune aşa de vertiginoasă.
11
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 8/170
În concordanţă cu această
predispoziţie generală, pretinsele
argumente istorice ocupă un loc defrunte şi între motivele invocatepentru a obţine o schimbare a situaţiei
politice actuale în bazinul dunărean.Se evocă deci neîncetat imaginea
unei «Ungarii milenare», care ar ficonstituit, dea lungul secolelor, ceamai bună garanţie de echilibru şistabilitate, de pace, bună stare şi deprogres ale acestor regiuni, atât desensibile, din însuşi centrulcontinentului european.
I.
Numai în urma adversităţii deneînlăturat însă, pe care proiectulanacronic al refacerii unei « Ungariimilenare » îl întâmpină neîncetat, încercurile cu răspundere din diferitelestate, conştiente de pericolul pe carerăsturnarea completă şi dorită astărilor existente, în contrazicere prea
evidentă cu realităţile etnice, l-ar
prezenta, de fatalele şi imediatelerepercusiuni politice pe care acesterăsturnări le-ar avea şi pentru fiecaredin ţările lumii civilizate, s-a renunţat,deocamdată, din motive tactice, deoportunitate, la reven-
12
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 9/170
dicarea făţişă de a se cere refacerea
integrală a Ungariei în aşa numitele eihotare milenare.
Un calcul mai realist al împrejurărilor a arătat că, pentruatingerea acestui scop final, ar fi maibine să se procedeze în etape, să selimiteze, deocamdată, conformpropunerilor contelui Ştefan Bethlen,revendicările făţişe la următoarele treipuncte:
1. Retrocedarea, fără plebiscit, aregiunilor de la graniţele statelor
vecine, care, se afirmă, că ar fi locuite
de o populaţie maghiară.
2. Plebiscit în Banat şi în Bacica.3. Independenţa Transilvaniei.Cercetarea obiectivă a evoluţiei
istorice poate arăta întrucât acesterevendicări sunt întemeiate pe realităţi
şi întrucât împlinirea lor este îninteresul general, al unei ordini mainaturale şi mai drepte în centrulcontinentului european.
2.
Privită în acest fel problema, seimpune, pentru orice cercetătorobiectiv, o primă şi prealabilăconstatare, ce se referă la înseşi
13
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 10/170
premisa iniţială a revendicărilor
politice formulate. Anume: «Ungariamilenară», atât de mult invocată, nueste decât o ficţiune a istoriografiei şi
dreptului de stat maghiar,neconfirmată de realitatea istorică.Într-adevăr, după cum este îndeobştecunoscut, «Regatul Apostolic» maghiar
întemeiat de Ştefan I, sub patronajulSfântului Scaun, prin încoronarea sa la15 August 1001 cu o coroană pe care i-o trimesese Papa Silvestru al II-lea, a
încetat să mai existe la 29 August 1526,după o viaţă furtunoasă de 5 secole,
prăbuşindu-se în catastrofa luptei de laMohacs, sub lovitura neiertătoare aOtomanilor, a căror putere se aflaatunci la apogeu, în timpul domnieiglorioase a sultanului Soliman IIMagnificul. Acestei înfrângeri decisivei-a urmat, la scurt timp, cucerireaBudei (1529) şi transformarea Ungarieipropriu zise în paşalâc turcesc (1541).
Moştenirea rămăşiţelor fostului
regat ungar s-a împărţit, cu aceastăocazie, între Arhiducele Ferdinand, — fratele împăratului Carol V şilocţiitorul său în imperiu şi în acelaşitimp, cumnat al lui Ludovic II, ul-timul rege al Ungariei, căzut în luptade la
14
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 11/170
Mohacs, care ocupă teritoriile învecinate cu ţările de sub stăpânirea
habsburgică, şi între Ioan Zapolya,Voievodul Ardealului, care ia înstăpânire părţile răsăritene, Sultanul
conferindu-i, «un regat ce aparţinea învingătorului de la Mohacs prindreptul de război şi al sabiei».
De la această dată şi până la Paceade la Karlowitz (1699), locul statuluimaghiar în câmpia panonică l-adeţinut stăpânirea turcească. Timp de
un secol şi jumătate aceste ţinuturi au
fost guvernate de un paşă turcesc, ce-şi
avea reşedinţa la Buda, în fosta cetate
de scaun a regilor Ungariei, tot aşadupă cum, mai la sud, în Banat,comanda alt paşă turc.
La sfârşitul secolului al XVII-lea,când s-a născut «ChestiuneaOrientală», în urma slăbirii imperiului«Otoman», iar generalii împăratuluiLeopold I de la Viena, au cuceritUngaria cu sabia, s-a restabilit şi în
aceste regiuni stăpânirea creştină,care însă a rămas tot străină.De acum, din 1699, anul încheierii
păcii de-la Karlowitz şi până lamijlocul secolului trecut, Ungaria şiArdealul, obţinut şi el,
15
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 12/170
în acelaşi timp, prin ameninţări şi
presiuni, vor constitui două provinciiseparate, asemenea celorlalte, dincuprinsul întinsei monarhiihabsburgice, dintre care fiecare îşi vaavea formele juridice şi administrativeproprii, conform tradiţiilor locale.
De abia la o dată recentă, din 1867şi până la sfârşitul războiului mondial,Ungaria a reuşit să-şi înglobeze iarăşiArdealul şi să se reconstituie, pentru afiinţa din nou, timp de 51 de ani, într-
o formă autonomă, în cuprinsulmonarhiei habsburgice, transformată
în monarhie dualistă.
3.
Aşa dar, în locul mult invocatei «Ungarii milenare », şase stăpâniridiferite — căci pentru epoca dintre1526, respectiv 1541, şi 1699 trebuiescsocotite trei stăpâniri paralele: ceaimperială, cea otomană şi cea
ardeleană de sub suzeranitateaturcească, de prea efemerele creaţii
revoluţionare, dintr-o epocă maitârzie, ale lui Francisc Rakoczi II(1703-1711) şi Ludovic Kossuth (1848-1849) putem să facem abstracţie —
asupra
16
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 13/170
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 14/170
unor teritorii desemnate şirevendicate ca părţi integrante ale
unui stat ce n-a avut şi n-a putut avea,după cum se vede, decât valoarea uneificţiuni ideologice, de o continuitate
reală a existenţii de stat, în asemenea împrejurări, neputând fi vorba.
Este natural ca anumite elemente delegătură să fi existat între acestedeosebite stăpâniri asupra aceloraşiteritorii, dar tot aşa de neîndoios estecă, prin caracterul şi semnificaţia lor,
ele se deosebeau profund. A-şi întemeia deci pretenţii asupra unor te-
ritorii care au fost supuse cândva,unora din aceste trecute forme destăpânire, fără a putea întemeia acesterevendicări pe argumente etnicenecontestate, este tot aşa de puţin
îndreptăţit ca dacă, de pildă, Franţa
ar revendica astăzi teritoriile cefăcuseră parte din imperiul lui Carolcel Mare, Anglia ar cere Franţei
provinciile care au aparţinut regilor ei,
Germania şi Spania Italiei cele pe carele-au stăpânit în Peninsulă, sau dacăSuedia ar pretinde Prusiei regiunile pecare i le-a luat în trecut.
Caracterul grotesc este evidentpentru toate cazurile enumerate maisus ca ter-
17
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 15/170
meni de comparaţie, pentru că
realităţile şi condiţionările istorice
care le-au produs sunt prea binecunoscute în toate ţările; dacă vom
examina însă, mai atent, aceste condi-ţionări şi pentru cazul special alobiectivelor urmărite de revizionismulmaghiar, vom constata că
îndreptăţirea lor este aproape tot aşa
de puţin întemeiată.
4.
Revenind, aşa dar, la condiţiile care
au contribuit, în acel moment istoric,la întemeierea statului maghiar prinregele Ştefan I, constatăm că, atâtfactorii determinanţi cât şi scopulpentru care a fost creat, nu-i puteauconferi caracterul de stat naţional ci
numai acela de stat medieval creştin, în sens catolic apusean. Aceastăconstatare nu micşorează meritelepersonale ale primului rege, ci dincontră dezvăluie excepţionala saintuiţie politică, care, sesizând
împrejurările favorabile alemomentului, a reuşit, învingândpremisele etnice şi geografice date, sătransforme colectivitatea rudimentarăa triburilor maghiare într-unorganism de stat închegat, în măsurăsă joace un rol pre-
18
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 16/170
ponderent în bazinul Dunărean.Pentru a putea înţelege atât
însemnătatea, cât şi adevăratul rost şicaracter al creaţiei sale de stat, e
necesar să reamintim că Ungurii aufost unul din acele popoare pe carevalurile migraţiilor, ce-au pecetluitsfârşitul imperiului roman şi alcivilizaţiei greco-latine, le-au
transplantat, din regiunile înapoiate,de dinafara orizontului geograficeuropean al timpului, în centrele deintensă civilizaţie ale lumii antice.
Studiile de lingvistică comparată ne
fac să presupunem că Ungurii s-aunăscut din triburi fino-ugrice venitedin Urali, care, după ce au suferit înregiunea Caucazului influenţa Turco-Ugrilor occidentali, strămoşiiBulgarilor primitivi, au ocupat însecolul al IX-lea întinsele păşuni dinregiunile Rusiei Meridionale. Atacaţi,
în ţinuturile râului Don, de Pecenegi,
alt popor nomad, au fost siliţi să se
împartă în două părţi neegale: una dinele, mai mică, fiind împinsă spreVolga, a dispărut, între Tătari şi altepopoare de stepă, iar cealaltă, maimare, compusă din 7 triburi, cărora lis-au mai adăugat încă trei triburi delimbă turcă,
19
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 17/170
s-a stabilit temporar în Etelkus, înregiunea sudică dintre Prut şi Nistru.De aci triburile ungureşti au întreprinsnenumărate incursiuni în ţările vecine,
până când au fost silite, în urma unuiatac neaşteptat, din două părţi, alPecenegilor şi al Bulgarilor, să-şipărăsească sălaşurile şi să se îndrepte,
în anul 896, — astfel cum au făcut-o şiHunii, înaintea lor — sub conducerealui Arpad, fiul lui Almaş conducătorulunuia din triburile lor principale (altribului maghiar) — pe care-l alegchiar prinţ de drept ereditar, — spre
fertilele câmpii ale vechii Panonii, între râurile Tisa, Dunăre şi Drava.Locurile acestea le erau cunoscute,dintr-o năvălire pe care o făcuseră cucâţiva ani mai devreme în Moravia.
Venirea lor în aceste părţi nu avea
încă caracterul unei aşezări definitiveşi foarte uşor ar fi putut rămânenumai un accident, tot aşa detemporar şi de trecător cum au fost şi
stăpânirile trecute ale altor popoarenomade. Nici numărul lor, nicicondiţiunile geografice şi nici starea
lor de cultură nu le puteau daperspective de durată şi lăsa să seprevadă ocazia istorică fericită care
20
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 18/170
le-a dat posibilitatea să se încadreze într-un fel aşa de favorabil lor însistemul politic al epocii.
În ce priveşte numărul Ungurilor
veniţi în aceste părţi, desigur că n-a
putut fi cu mult mai mare ca alcelorlalte popoare nomade din timpulmigraţiilor, care, despărţite de patrialor de origine sau de neamurile
înrudite cu ele, n-au putut constituidin această cauză, decât oazesinguratice în mijlocul celorlaltepopoare civilizate, neavând, înconsecinţă, nici capacitatea să
întemeieze alcătuiri durabile de stat.Totuşi Ungurii au avut marelenoroc, faţă de popoarele ce se aflau
într-o situaţie asemănătoare, să nugăsească în Panonia, din cauzarepetatelor invazii şi stăpâniribarbare, decât o populaţie ce era
foarte rară, chiar în comparaţie cu
densitatea redusă a populaţiei dinmajoritatea ţărilor europene
medievale, când întinse suprafeţe erau încă acoperite de păduri. Aşa auscăpat Ungurii în Panonia depericolul absorbirii de populaţiile
băştinaşe, ce le erau superioare dinpunct de vedere cultural. Dovada că,
în limba maghiară, cuvintelereferitoare la me-
21
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 19/170
şteşuguri, instituţii şi noţiuni de civili-
zaţie, sunt, în general, de origine
slavă.Această slabă densitate a
populaţiilor băştinaşe le-a dat
Ungurilor putinţa să-şi aşezesălaşurile în Panonia, după triburi, pemari suprafeţe, potrivit felului lor de
popor nomad, obişnuit cu spaţii largi
şi câmpii întinse.Căci una din caracteristicile
principale ale ţării pe care au cuprins-o, în acest fel, pentru că se potrivea feluluilor de viaţă, a fost tocmai caracterul
de câmpie al Panoniei, configuraţia detranziţie a acestui teritoriu, fărăgraniţe de netrecut care ar fi putut
împiedeca neîncetatele lor incursiunide pradă în unităţile geografice
învecinate şi chiar mai îndepărtate. Se dovedeşte deci, că unul din
motivele mai stăruitor invocate pentru aobţine astăzi o modificare a frontierelor actuale în favoarea Ungariei, şi anume
pretinsa lipsă a unor hotare geograficenaturale, a fost însăşi premisa şi condiţia primordială a stabilirii Ungurilor în Panonia, în chiar teritoriul
pe care-l înconjoară hotarele Păcii de laTrianon, aşa de vehement contestată înultimele două decenii.
22
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 20/170
Din teritoriul acesta panonic pe care înşişi primii cronicari maghiari dinsecolele XII-XIV, îl arată a fi fostlocuit, la venirea lor, de « Sclavi,Bulgari, ac pastores Romanorum»,desemnaţi şi ca «Blahi, qui et olim
fuerunt Romanorum pastores», Un-gurii şi-au continuat obişnuitelenăvăliri în aproape toate ţărileEuropei, constituind o permanentăameninţare pentru majoritatea
statelor din acea vreme. Năvălirile lors-au îndreptat însă, de preferinţă, spre
Apus.Folosindu-se tocmai de lipsa unor
hotare de netrecut, mai ales de aceadeschizătură pe care o constituiaregiunea de depresiune în jurulVienei, aşa numita «PortaHungarica», situată între masivulboem, fortăreaţa naturală dominantă
în nordul bazinului dunărean, şi ţările
alpine, expediţiile lor de pradă aurăspândit groază şi mizerie în
Bavaria, Saxonia medievală, Suabia,Franţa şi Italia.
În secolul al X-lea, Occidentul atrăit sub nestăpânita groază anăvălirilor maghiare, până când, însfârşit, Henric I şi Otto I, prinvictoriile răsunătoare de la Merseburg(933) şi Augsburg (955), le-au închiscalea spre inima Europei.
23
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 21/170
5.Numai o împrejurare extrem de
fericită, datorită faptului că Otto I eraprea absorbit de alte probleme, ca de
pildă, supunerea şi germanizareaSlavilor de la răsărit de Elba, şiexpediţiile în Italia, în vederea
obţinerii viitoarei sale demnităţiimperiale, a ferit pe Unguri de ocompletă distrugere, de soarta pe careau avut-o mai de mult, rudele lor,Hunii şi Avarii.
În contra lor, ca un bastion înaintatal civilizaţiei occidentale, împăratul
Otto I s-a mulţumit a întemeia din
nou, « Marca Ostică », statornicindastfel temelia viitoarei Austrii şi apreponderenţei germane în bazinul
dunărean.Toate aceste evenimente n-au trecut
însă fără a lăsa urmări de durată,căci, aşezat în vecinătateagermanismului consolidat, poporulunguresc a fost silit să suporte de
acum înainte influenţa crescândă a
acestuia şi a culturii creştine pe care oreprezenta. Sub această influenţă, afost constrâns să părăsească viaţanomadă pe care a dus-o şi,abandonând existenţa în triburi, sădea colectivităţii o consistenţă maimare, primind formele politice,sociale şi culturale
24
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 22/170
ale Occidentului medieval. Iarinstinctele atavice de nomadism,manifestate în năvăliri, să şi letransforme într-o tendinţă bineprecizată de expansiune, mai ales spreSud-Est, unde stările fiind încăturburi, împotrivirile erau mai uşorde învins.
Domnia regelui Ştefan I (1001— 1038) a întruchipat adoptarea şirealizarea conştientă a acestortendinţe. Din această cauză, ca şi
părintele său, a atras numeroaseelemente străine, în deosebi germane,colonizându-le în ţară şi acordându-le
regimuri de favoare, pentru ca, şi cusprijinul lor, să poată consolidaputerea monarhică şi înfrânge re-zistenţele particulariste ale triburilor.
De ajutorul lor avea nevoie deasemenea ca să stârpească atâtpăgânismul înrădăcinat, cât şicreştinismul de rit ortodox, pe careUngurii începuseră să-l primească de
la populaţia autohtonă găsită în
Panonia, de la acei « Slavi şi păstori aiRomanilor» de care au pomenitcronicarii. Intuiţia sa politică i-a datregelui putinţa să recunoască în
catolicism factorul dominant al epocii,cu ajutorul căruia să poată schimbacolectivitatea naţională ungurească
într-un stat teritorial de caractermisionar.
25
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 23/170
Titlul de « Rege Apostolic», obţinut
de-la Roma împreună cu o coroanăregală, a consacrat această profundătransformare. În acest titlu se defineştecaracterul şi se cuprind, ca într-o
formulă simbolică, atât factorii de putere şi ascensiune cât şi elementele deslăbiciune ale noii forme de stat.
Într-adevăr, regatul apostolic a luatfiinţă într-o epocă când Apusul, trăindsub coşmarul aşteptării sfârşituluiapropiat al lumii şi al judecăţii de
apoi, dorea să răscumpere, prin actede credinţă, păcatul originar, spre a
putea beneficia de fericirea veşnică.Din această dorinţă fierbinte de
mântuire a încolţit atunci, pentruprima oară, în mintea Papei Silvestrual II-lea, ideea unei cruciade în contranecredincioşilor şi ereticilor.
În vederea cruciadei dorite, Papa aconsimţit chiar să susţină planul de outopică grandoare al fostului săudiscipol, împăratul Otto al III-lea, în
vinele căruia curgea atât sângelestrămoşilor săi germani, ce seconsiderau urmaşii lui Carol-cel-Mare, cât şi al Basileilor bizantini.Voind să refacă, într-o formă nouă,catolico-creştină, vechiul imperiuroman în toată întinderea sa, Otto
26
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 24/170
al III-lea plănuia o confederaţie de
state catolice, având centrul la Romaşi stând sub conducerea dualistă a
împăratului şi a Papei. Începutul derealizare al acestui vast proiect, dereunire a întregii lumi creştine într-ostranie unitate, concepută, dupămodelul imperiului, ca o federaţie de
suverani catolici, îl avea, în intenţiaautorilor, conferirea, din partea
împăratului, a titlului de patriciuducelui Boleslav al Poloniei, iar dinpartea Papei, a Coroanei Apostolice,viitorului rege Ştefan I al Ungariei.Moartea prematură a celor doi pro-eminenţi iniţiatori a zădărnicitcontinuarea, pe aceiaşi linie, a acestuineîngrădit imperialism medieval, cetindea, neţinând seama de realităţile
etnice şi de posibilităţile date, să
întroneze dominaţia universală necon-testată a imperiului, în formelehieratice ale statului feudal.
Aliaţi, pentru moment, cei doi factori
hotărîtori ai lumii medievale, imperiulşi Papalitatea, vor urmări, fiecare, nupeste mult timp, planurile lor dehegemonie universală în luptă deschisă,unul contra celuilalt, provocând astfelprăbuşirea întregului sistem medieval.
27
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 25/170
A fost firesc ca în această luptă, «Regatul Apostolic » ungar să fiealături de Papalitate, regii săirecunoscându-se, în baza tradiţiei, încăla începutul secolului al XIII-lea, cavasali formali ai Sfântului Scaun. Totaşa de natural a fost însă ca acestregat, construcţie politică voită a
momentului istoric avantajat, dar şicondiţionat, atât în structura sa
constitutivă, cât şi în posibilităţile sale
de viaţă şi de dezvoltare, de stările
caracteristice ale epocii care l-auprodus, să-şi piardă, odată cuprăbuşirea întregului sistem medieval,
însăşi raţiunea de existenţă. Căci«Regatul Apostolic» maghiar şi-a re-negat fiinţa naţională prin însăşi actul
său de naştere, adoptând, ca şi statelecruciaţilor de mai târziu, atât
restrânsa bază politică şi socială cât şiunilaterala premisă ideologică asocietăţii feudale.
Aceste vicii organice au fost cu atât
mai fatale pentru evoluţia statului
maghiar, cu cât era mai maredisproporţia între posibilităţile sale
etnice şi obiectivele politice pe care şile-a fixat.
Tot această fatală disproporţie l-a împiedecat să urmeze evoluţia
normală a celor-
28
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 26/170
lalte state, printr-o adoptare treptată aformelor constituţionale la realităţilenaţionale, silindu-l, spre a-şi putea
menţine extensiunea teritorială, săconserve sub aparenţe schimbate, într-
o rigidă imobilitate, structura sainiţială.
Tragica nepotrivire între formalegală şi realitatea etnică, a silit, de la
început, regalitatea, care întruchipanoua formă de stat, să înceapă o luptă
înverşunată cu însăşi forţele vii ale
naţiunii, reprezentate prin triburile
maghiare şi căpeteniile lor. Căciregalitatea dorea să nimiceascăcomunitatea primitivă a statuluimaghiar, spre a-l putea turna în noiforme constituţionale, asemănătoare
celor din Apus, unde împrejurărileistorice au produs, într-un proces delentă evoluţie, din diversitatealegăturilor feudale, acele restrânsestraturi privilegiate, suprapuse înordine ierarhică, la care se limita
organizaţia de stat în acea vreme.
Pentru a-şi putea îndeplini rostulmisionar catolic, Statul maghiar s-adesfăcut aşa dar de legăturile-i etnicenaturale, iniţiind acel proces de
îngustare a temeliei sale interne şi delărgire a dominaţiei sale externe, ce
29
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 27/170
avea să dea problemelor sociale şinaţionale, din cuprinsul teritoriilor
sale, gravitatea catastrofală de maitârziu.
Stând în slujba tendinţelor de
hegemonie universală ale Papalităţii ce încerca, în acea epocă, să transformeEuropa într-o republică de suveranicondusă de suprema autoritateeclesiastică, regalitatea maghiară aputut beneficia de sprijinul întregiilumi occidentale, care singur i-a datputinţa să schimbe caracterul statului
moştenit, transformându-l într-un Stat
anaţional de construcţie aristocratică.
Noua construcţie de stat, concretizată
în doctrina constituţională a «SfinteiCoroane», nu putea concepe drepturiledecât ca privilegii şi nu recunoştea caalte elemente ale statului decât pemembrii «Sfintei Coroane». Iar aceştimembri ai «Sfintei Coroane» nuputeau fi decât corporaţiile
aristocratice, creaţii ale regelui ca
întruchipare a naţiunii.Reprezentându-l pe întreg teritoriulstatului, prin însăşi această calitate,membrii acestor corporaţiiaristocratice, clasificate la rândul lor
într-o ordine ierarhică proprie,deţineau chiar atributele suveranităţii,
exercitând singuri
30
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 28/170
toate funcţiunile publice, militare, de
jurisdicţie, administrative şi de tutelăspirituală; aveau drept de proprietateexclusiv asupra pământurilor, — totalitatea ţării fiind considerată
domeniu regal, dreptul de proprietatedepindea de conferirea regelui. Înacest fel, odată cu introducereaproprietăţii individuale în beneficiulanumitor privilegiaţi, majoritatea
populaţiei a fost scoasă, prin noua
ordine constituţională, în afară de
cadrul Statului, ne mai putând rămânedecât în situaţia de supuşi dependenţiai anumitor persoane privilegiate, fieindividuale, fie colective, reunitecorporativ, în straturile din care secompunea şi limita organizaţia de Stat.
Dintre aceste straturi, pe care noileforme de drept le-au suprapus ţării ca
o pânză de păianjen, fie ca adunăricomitatense, fie sub alte alcătuiri şiinstituţiuni teritoriale, clericii şistrăinii, — pentru că nu erau
stânjeniţi de legături tradiţionale,
aveau conformaţia spirituală
corespunzătoare, formată de mediulfeudal al patriei lor de baştină şiconstituiau factorii necesari delegătură cu lumea externă pe careregalitatea se sprijinea, au jucat, indeosebi, un rol
31
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 29/170
însemnat. Căci nu naţionalitatea, ci
conformaţia spirituală, adicămentalitatea feudală, interesa acestStat, ce nu se putea concepe decât ca oorganizaţie catolică şi nobiliară a unui
teritoriu cât mai extins. În sfaturile pecare însuşi întemeietorul noii organi-zaţii statale, regele Ştefan I, le-a dat
fiului său, acest gând se găseşteexprimat prin următoarele cuvinte: «oţară cu o singură limbă şi un singur
fel de obiceiuri este slabă şi fragilă ».De altfel, ajutorul străin era necesar
şi pentru întinderea stăpânirii asupraţărilor vecine, căci puterea etnică
maghiară era cu mult prea slabăpentru a putea susţine această
dominaţie în unităţile geografice dis-
parate, ce începeau să fie adăugateteritoriului de baştină al statuluimaghiar.
În urma neîncetatelor luptedinastice care au slăbit puterea regală,straturile, reuşind să se emancipeze
treptat de însăşi tutela autorităţii
centrale care le-a conferit o situaţie
aşa de privilegiată, s-au constituit încorporaţii autonome, stăpânindnestânjenit teritoriile pe care ledeţineau până atunci ca mandatari airegelui. Astfel că, la înce-
32
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 30/170
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 31/170
putul epocii angevine, statul maghiara primit înfăţişarea unei federaţii decorporaţii teritoriale nobiliare sau
comitatense, pentru a folosi termenulpropriu, suprapuse populaţiei
existente.În asemenea condiţii, pătrunderea
stăpânirii maghiare în ţările vecine,
făcută în numele misionarismuluicatolic şi al civilizaţiei creştine, a fost,
de fapt, hotărâtă de interese mult maiapropiate şi mai egoiste. Aceastăextindere de dominaţie echivala cu
aducerea sub acelaş fel de stăpânirenobiliară a unor întinse ţinuturi şi a
unei numeroase populaţiiproducătoare, ce puteau constitui noiizvoare de îmbogăţire şi promiţătoare
mijloace de înălţare în treapta
ierarhiilor privilegiate. Din aceastăcauză, dorinţa de stăpânire s-a
înrădăcinat adânc în conştiinţa
acestor straturi privilegiate, care seconsideră, şi astăzi, ca adevăraţii şi
unicii reprezentanţi ai poporului
maghiar. Procesul optanţilor, regizat
şi agitat cu atâta vehemenţă în anii
care au urmat trecutului războimondial, a dezvăluit, din nou, moti-vele unei continue şi tenace acţiuni ce
încearcă să redobândească,— ascunzându-şi in-
33
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 32/170
tenţiile adevărate sub răsunătoarele
lozinci «ale sfinţeniei dreptului deproprietate » şi ale « egalei îndreptăţiri
naţionale », — situaţia privilegiată pecare evoluţia istorică i-a luat-o.
6.Cu autoritatea pe care rolul misionar
i-a conferit-o şi superioritatea pe careorganizaţia militară mai perfecţionatăa nobilimii sale privilegiate i-a dat-o,«Regatul Apostolic» ungar a reuşit săcuprindă ţările întinse din vecinătate,
între care Croaţia, Dalmaţia şi, mai
ales, Transilvania, au o importanţădeosebită.Prin supunerea acestor ţări,
«Regatul Apostolic» a ajuns dintr-oconstrucţie artificială din punct de
vedere politic şi social, unconglomerat neînchegat din punct devedere geografic şi etnic. Reunindunităţi divergente prin natura lor, într-
o organizaţie de stat, în care mozaicul
disparat al părţilor componente n-avea
drept element comun decât ierarhiasuprapusă a privilegiaţilor de o parte,decăderea economică şi nedreptăţirea
politică şi socială a populaţiei de altă
34
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 33/170
parte, «Regatul Apostolic» vacontinua să fie, în bazinul dunărean,un centru de neîncetate frământări şideci un element permanent denelinişte.
Siluirea condiţiilor naturale pe care întinderea teritorială a regatuluimaghiar o reprezenta, este evidentă laprivirea unei hărţi în cadrul căreia
Croaţia şi Dalmaţia apar ca regiuni deun vădit caracter mediteranean, cutendinţe evidente spre Marea
Adriatică, iar Ardealul ca un bastionnatural, formând centrul unei unităţi
geografice bine caracterizată,mărginită de Tisa la Apus, Nistrul laRăsărit, Dunărea la Sud şi MunţiiMaramureşului la Nord, întreg acestcomplex fiind condiţionat şi intim
legat de Gurile Dunării şi MareaNeagră.
Discordanţele geografice aleUngariei medievale între hotareleastfel lărgite, a umplut de disperare, în
secolul trecut, pe însăşi contele ŞtefanSzecheny, întemeietorul AcademieiMaghiare, considerat, în propria saţară, drept cel mai mare patriot ungur,
care, plin de îngrijorare, a făcuturmătoarea exclamaţie: «Dumnezeuleal nostru, vezi că situaţia noastră
geografică nu este favorabilă».
35
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 34/170
În special podişul Transilvanieiavea, faţă de câmpia Panonică, o
situaţie cu totul excentrică,depresiunea Tisei formând, pânăacum câteva decenii, o imensă baltă cedespărţea regiunile carpatice, întotalitatea lor, de restul teritoriilor«Regatului Apostolic» maghiar, într-un fel chiar mai radical decât ar fiputut-o face un lanţ înalt de munţi,fără deschizături pentru trecători.
7.
Faţă de această situaţie geograficăatât de anormală a regatului medievalmaghiar, regiunile din jurulbastionului carpatic, cuprinse întrecele trei râuri de hotar — Tisa, Nistrulşi Dunărea — formau, atât prin si-stemul lor de ape, cât şi prin curentelede circulaţie care le străbăteau, o
unitate naturală aşa de armonică,concretizată în unitatea etnică atât dedesăvârşită a poporului românesc,care le-a locuit, încât suprapunerea, înaceste părţi, a stăpânirii regatuluimaghiar nu-şi găseşte explicaţia decât
în împrejurările istorice alemomentului, în forma neevoluată aorganizaţiilor politice locale din aceaepocă.
36
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 35/170
Pe bună dreptate unitateageografică a acestor regiuni carpaticea fost comparată cu o cetate naturală,« Ardealul şi cununa lui de munţi
închipuind fortăreaţa propriu zisă,
dealurile dimprejur întăriturile înaintate, iar Dunărea, Tisa şi Nistru,şanţurile de apă care înconjoară
cetatea ». Înălţimea, nu prea mare, deca. 500 metri, a podişului ardelean l-au făcut, totdeauna, bun de locuit, iarnumeroasele trecători care străbatCarpaţii au stabilit contactul
permiţând o continuă şi neîntreruptălegătură între ambele versante alemunţilor.
De această unitate geografică,poporul românesc a fost legat de lanaşterea sa. Ca şi strămoşii săi, Dacii,el a fost adesea silit să se ţină «lipit de
munţi», în văile şi pădurile care-iofereau adăpost, pentru că, fiindsituat la marginea răsăriteană aEuropei, Vistula şi Nistrul constituind
hotarele adevărate ale continentuluinostru, a stat neîncetat în calea tuturornăvălirilor, a tuturor migraţiunilor
care au întovărăşit, de milenii,conflictul, de neîmpăcat, între lumeaoccidentală şi cea orientală. Dinaceastă cauză, numai cu greu şi-auputut da aceste regiuni,
37
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 36/170
predestinate de la natură să constituiearmonice organisme de stat,organizaţii politice proprii şi
puternice. Căci aceste state, ce aveaurostul unor posturi înaintate de pazăale civilizaţiei occidentale, nu se
puteau înjgheba decât în epoci destabilitate şi de echilibru, existenţa lor
însăşi fiind un simptom al consolidăriiordinei în Europa.
*Importanţa deosebită a acestor
regiuni pentru liniştea şi siguranţa
Europei au recunoscut-o şi Romanii.Înainte de poporul roman, care, —
reuşind să unească întreaga lumemediteraneană într-o unitate de stat şide civilizaţie ce constituie însăşi
temelia culturii moderne — eranatural să aibe o deosebită înţelegere
şi să acorde o specială atenţie unorlocuri de o importanţă strategică aşa
de mare pentru menţinerea stăpâniriisale la Răsărit, Grecii au fost aceia care
au descoperit valoarea economică aacestor regiuni.
8.Din cauza condiţiunilor favorabile
de trai, teritoriile carpatice aparlocuite din timpuri imemoriale, încădin vremea erei
38
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 37/170
paleolitice. În epoca următoare a neo-şi eneoliticului, aceste regiuni formauchiar, după cum arată urmele deceramică pictată, centrul uneistrălucite civilizaţii, a cărei arie se
întindea peste întreg Sud-Estuleuropean, de la Marea Egee până înCarpaţii Nordici şi din Panonia până
în regiunea Chievului.Una dintre aceste civilizaţii
preistorice, şi anume cea de tip BoianA, ce-şi avea origina în CâmpiaMunteană, a pătruns, de aci, înpodişul ardelean prin trecătorile ŢăriiBârsei, dovedind că, şi în aceastăepocă îndepărtată, Carpaţii n-au fostun hotar de nepătruns, ci un obstacoluşor de trecut pentru menţinerea
acelor schimburi regulate de bunuri,ce constituie condiţiile prealabile
necesare înfiripării oricărei sfereunitare de civilizaţie.
Asupra poporului care ar fi creataceastă unitate de civilizaţie, părerile
sunt încă împărţite. Se pare, totuşi, că
trebuie să fie atribuită Tracilor, acelpopor indo-european, care, venind dela Nord, s-a răspândit în PeninsulaBalcanică până spre Marea Adriatică,
în Macedonia, insulele Mării Egee şi
39
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 38/170
chiar în Asia Mică, înrudit cu neamulcare a produs civilizaţia troiană,
descrisă de poemele homerice. Înconştiinţa omenirii, Tracii trăiesc prin
influenţele pe care le-au avut asupra
Elenilor, zeul Dionysos şi cultul săuorgiastic fiind unul din factoriihotărâtori pentru naştereasentimentului tragic, exprimat înformele nepieritoare ale tragedieiantice.
Ramura nordică a Tracilor o formauDacii sau Geţii, ce locuiau pământul
României de astăzi, pe o arie chiar
mai întinsă, între Câmpia Tisei laApus şi Crimeia la Răsărit, învecinaţi,
mai la Nord de neamuri înrudite, ce se întindeau până în Moravia şi chiarpeste Carpaţi, până spre Vistula şi
Marea Baltică.Pe când Tracii de la sudul Dunării,
orientaţi spre Răsărit, au fost cuceriţide strălucirea civilizaţiei elenice şi
orientale, Dacii, dimpotrivă, mai
conservatori, înclinau spre Apus, spreinfluenţele italice şi celtice, mai
apropiate de firea lor de popor deplugari şi de păstori. Din aceastăcauză, mai târziu, au şi putut ficomplet romanizaţi, numai într-un
secol şi jumătate, atunci când impe-
40
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 39/170
riul roman învingător şi-a extins, la începutul veacului al doilea dupăHristos, stăpânirea şi asupra acestorregiuni, înglobându-le în mareaunitate civilizatoare, de valoare şicaracter universal, a lumiimediteraneene.
Înainte de a ajunge însă substăpânirea romană, Dacii au fost aceiacari au reuşit, în diferite epoci, prin
înjghebarea unor puternice formaţiunipolitice, să dea unitate şi consistenţă
Europei Centrale.Religia lor stăpânită de un înalt
idealism şi de credinţa în nemurirea
sufletului, le-a fost un excelent mijlocde solidaritate etnică, dându-leputerea morală să îndeplineascăaceastă misiune. Într-adevăr, cultul luiZalmoxis, zeul suprem de origineiraniană, impunea credincioşilor oţinută austeră şi le dădea speranţadobândirii unei vieţi veşnice în
tovărăşia zeului, prin moartea în
luptă, eliberatoare de trup şi depatimile necurate ce-l stăpânesc.Slujitorii zeului erau deci foarte
respectaţi, aşa că sfaturile preotuluiaveau valoarea unor adevărate poruncidivine. Cu ajutorul lor regii, care s-auridicat dintre nobilii bogaţi în
pământuri ai ginţilor autonome, dinepoca
41
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 40/170
organizaţiei patriarhale, au reuşit să-
şi întindă autoritatea asupra întinselorţinuturi dace, populate de sate, aşezate
pe înălţimi greu accesibile, şi săformeze unităţi politice aşa de
puternice, cum au fost, mai ales,regatele lui Boerebista şi Decebal.
9.Regatul celui dintâi a preocupat şi
pe Caesar, care, dacă moartea tragicănu i-ar fi curmat în mod prematurviaţa, intenţiona chiar să întreprindă o
expediţie în contra sa, pentru că de
puterea expansivă a statului luiBoerebista se ciocnea, încă de atunci,imperialismul roman în drumul săuspre Răsărit, la Dunăre şi în Balcani.Aşa că războaiele lui Traian cuDecebal n-au constituit decât ultimulepisod al conflictului dramatic, plin deperipeţii, ce despărţea, de peste douăsecole, cele două popoare, înăsprindu-se tot mai mult, în măsura progreselor
stăpânirii Romane în aceste părţi.Faţă de extinderea stăpâniriiromane până la Dunărea mijlocie, întimpul împăratului Octavian August,Dacii, prinşi ca într-un
42
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 41/170
cleşte, au făcut, sub Decebal, o ultimăşi serioasă încercare de a organiza, înpodişul ardelean, un centru puterniccapabil să polarizeze toate dorinţele de
rezistenţă în contra stăpânirii romane.
La început, încercarea părea chiar săaibe sorţi de izbândă, căci mareaofensivă pornită în contra Daciei de
împăratul Domiţian s-a terminat
printr-un eşec dureros, Romanii fiindsiliţi să încheie, în anul 89 d. Hr., pacecu Decebal, obligându-se a-i plăti osumă anuală, a-i ceda meşteri pentruconstrucţiile militare de care avea
nevoie, precum şi diferite feluri demaşini de război.Era natural ca stăruinţa neobosită şi
grija prevăzătoare a împăratuluiTraian să nu poată tolera perpetuareaunei situaţii de care-şi dădea bine
seamă cât de mult vătămaseprestigiului roman şi, mai ales, ceameninţări conţinea existenţa unui
regat dacic de sine stătător la gurile
Dunării, într-un loc strategic aşa deimportant, prin situaţia dominantă pe
care o avea, de la natură, în bazinuldunărean şi Peninsula Balcanică,putând oricând constitui poarta deintrare pentru orice atac duşman încontra
43
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 42/170
provinciilor orientale, din Europa, aleimperiului.
Cu toate resursele aproapenelimitate şi pregătirile excepţionale,
eroica rezistenţă a Dacilor n-a putut fi
înfrântă de Traian decât în douăcrâncene şi sângeroase războaie, dupăsforţări uriaşe de mai mulţi ani, de la
101—102 şi 105—106, când ultima împotrivire a fost zdrobită laSarmizegetusa, puternicul, misteriosulşi greu accesibilul bastion de peculmile din apropiere de actualulorăşel Orăştie, în părţile sud-vestice ale
Transilvaniei.10.
Cu supunerea Daciei şitransformarea ei în provincie romanădispare ultima încercare, dinantichitate, de a da bazinului dunăreano organizaţie politică proprie. De acum
înainte, pentru mult timp, acesteregiuni nu vor constitui decât anexe
ale altor sisteme politice.Istoria Dacilor nu se sfârşeşte totuşiodată cu dispariţia statului, ci secontinuă, în regiunile de la graniţa noii
provincii, făcându-se adesea simţită
prin numeroasele incursiuni
44
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 43/170
pe care Dacii din aceste părţi le fac, de
cele mai multe ori împreună cu alteneamuri, în interiorul provincieiromane. Amintirea Dacilor s-amenţinut însă şi trăieşte, şi astăzi încă,
prin urme mult mai adânci şi mai viidecât le-ar fi putut constituinaraţiunile autorilor antici sau
rămăşiţele arheologice. Această
amintire s-a menţinut într-o seamă denumiri toponimice, ca de pildă numelemunţilor Carpaţi, a fluviului Dunărea,
a râurilor Someşul, Oltul, Mureşul,Tisa, Motrul, Argeşul şi Buzăul, a
localităţii Abrud din Transilvania, nu
prea departe de regiunea de la graniţa
de Apus a României actuale. Eatrăieşte încă într-o mulţime deobiceiuri ale poporului român — acărui temelie etnică au constituit-oDacii, — în ocupaţia sa de căpetenie,plugăria şi păstoritul, în modul de a-şiconstrui casele din bârne lipite cu pă-mânt, în portul şi sângele ţăranului
român; în felul de a-şi purta capuldescoperit cu plete bogate, în cămăşilescoase peste pantaloni şi legate pestebrâu, în iţarii strânşi la glezne, înţesăturile de lână şi în iscusinţabroderiilor, în arta sa populară,produs al unei moşteniri ancestrale, înlegătura trainică
45
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 44/170
a plugarului de pământ, dar, maipresus de toate, în puterea de răbdareşi de rezistenţă a neamului întreg,care, în pofida tuturor vitregiilor, a
înfruntat veacurile şi mileniile,rămânând în locurile pe care le-a avutde la început.
Romanitatea poporului român însă,exprimată prin limba sa, prin folclorulsău caracteristic şi prin formelespirituale superioare concretizate încultura sa, a fost opera conştient voităa împăratului Traian, a căruipersonalitate, din această cauză,
trăieşte şi astăzi în conştiinţa po-poarelor din aceste regiuni, în formelelegendare ale folclorului românesc şislav balcanic.
11.
Romanizarea Daciei s-a făcut într-unritm excepţional de rapid şi de
intensiv, chiar de la începutul cuceririi
Daciei. Căci romanizarea Daciei a fostproblema de căpetenie care a stăpânit întreaga domnie a împăratului numit,cu drept cuvânt, «optimus princeps»,de învăţatul italian Roberto Paribeni,adică con-
46
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 45/170
ducătorul ce întruchipa în cea maidesăvârşită măsură calităţile de
suveran, în înţelesul de prim servitoral statului, în slujba intereselor salevitale şi permanente.
Dorind cu aşa de mare ardoarecucerirea Daciei încât îşi pecetluiaorice făgăduinţă cu jurământul «aşa
să-mi ajute Zeii să văd Dacia prefăcută în provincie romană », împăratulTraian, a cărui domnie se confundă cu
însuşi apogeul puterii romane, el fiindultimul dintre împăraţi care a reuşit
«să fixeze acvilele romane pe tărâmuri
încă necălcate de legionari», a începutrefacerea şi romanizarea Daciei, dupăun plan bine conceput şi îndelungpregătit în toate amănuntele.
Predestinat, pare că, prin origineasa de provincial şi prin sângele său decolonist italo-spaniol, spre aceastămăreaţă operă, el are posibilitatea săcunoască, prin propria sa experienţă
de guvernator al Germaniei, metodele
de colonizare atât de desăvârşite aleRomei, dobândite în cursul uneideprinderi seculare.
Aşa încât, odată Dacia supusă,Traian a putut lua imediat toatemăsurile pentru a
47
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 46/170
transforma cât mai grabnic acestbastion înaintat în lumea barbară, pecare geniul său militar îl recunoscusecât de important era pentrumenţinerea păcii romane, într-o de-
săvârşită ţară romană. Căci, împăratul îşi dădea bine seama, cănumai prin grabnică romanizare se vaputea asigura Dacia în contraagresivităţii crescânde a barbarilor.Din această cauză, împăratul a creat înDacia, din chiar momentul cuceririi,condiţiunile necesare pentru
încadrarea activă a ţării în reţeaua de
interese economice ale imperiului şipentru începerea unei intensive vieţi
romane, care să prindă în formele eisuperioare de civilizaţie populaţiaautohtonă a Dacilor supuşi, deprinşicu viaţa patriarhală a tradiţiei lor
rustice.În acest scop, a întocmit noua
stăpânire, după modul de organizareal celor mai romanizate provincii.
Aducând, după cum aratăEutropius, « mulţimi nesfârşite » de
colonişti « din toată lumea romană »,dar mai ales din Illiricul învecinat şiromanizat, împăratul Traian şi urmaşiisăi au creat temelia etnică de ne-zdruncinat a romanităţii din aceste
regiuni,
48
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 47/170
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 48/170
iar printr-o bună organizare administrativăşi o prosperă stare economică au dat ţării
posibilitatea să se bucure de toatebinefacerile păcii romane, în acel fericit secolal doilea al erei creştine, «al păcii şi alprosperităţii înlăuntrul limesului ocrotitor ».
Clădirea unor oraşe înfloritoare, cum aufost de pildă Ulpia Traiana Augusta, desco-perită în proporţiile nebănuite pe care le-a
avut, prin săpăturile arheologice făcute înultimul deceniu de învăţaţi români, Poro-lisum, în nordul Transilvaniei, în curs desăpare, şi multe altele, construcţiile de şosele,
acele renumite drumuri romane care au dat
viaţă căilor naturale de schimb şi populaţiei
sentimentul unei depline siguranţe, întărit şi
printr-un sistem perfecţionat de aşezare alagărelor şi garnizoanelor precum şi avalurilor de apărare, atestă măreţia operei
înfăptuite şi dovedesc că numele de « DaciaFericită » conferit ţării, în această vreme, n-afost un epitet gol, ci că, într-adevăr, voinţaconştientă a imperialului său ctitor a reuşit să
îndrume spre destine noi o ţară şi un popor.
49
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 49/170
12.Profunda criză, socială, politică şi
economică care a zguduit, din temelii,imperiul roman, în secolul următor,
schimbându-i caracterul şi slăbindu-iputerile de rezistenţă în contraasalturilor tot mai înverşunate alebarbarilor înconjurători, a provocat şi
în Dacia scăderea nivelului decivilizaţie, printr-o decădere în stările
de primitivitate rustică ale unor epocidepăşite. Iar poziţia expusă aprovinciei a silit pe împăratulAurelian să retragă, în anul 271—275
după Hristos, legiunile şi administraţia
romană, pentru a stabili noile hotareale imperiului la Dunăre, pe o liniemai scurtă şi mai uşor de apărat.
Dacia a ajuns astfel sub stăpânirilesuccesive ale popoarelor barbare, careau invadat Europa, şi în deosebi pe ceameridională, din secolul al III-lea,constituind însă numai o etapă îndrumul lor spre centrele de civilizaţie
ale lumii romane, spre Constantinopolşi Italia, adevăratele obiective aledorinţelor lor.
Prin dispariţia vechii forme de stats-a încetinit şi stânjenit, într-o măsurăoarecare,
50
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 50/170
din cauza condiţiilor neprielnice, şi procesul
de formare al poporului român, început înDacia prin colonizarea romană. În acelaşitimp însă, acest proces s-a amplificat, prin
înglobarea în unitatea etnică a poporuluiromân şi a altor elemente naţionale.
Dintre acestea cel mai important elementau fost Slavii, a căror influenţă se atestă atât
în limbă, în numărul mare de cuvinte pe carel-au lăsat, cât şi, deopotrivă, de o parte îninstituţiile de organizare colectivă, politice şisociale, de altă parte în formele spirituale,culturale şi bisericeşti ale poporului român.
Influenţa slavă n-a fost totuşi aşa de pu-
ternică ca să poată altera fondul său originardaco-roman, ce se arată atât în înfăţişarea sa
fizică cât şi în structura sa spirituală, înexpresiunile pentru noţiunile fundamentale,
în cuvintele mai des folosite, în morfologia şisintaxa latină a limbii, în conştiinţa
individualistă şi ascuţimea raţionalistă a firiisale.
Astfel încât, se poate susţine cu adevărat«că Românii sunt un popor romanic cu
51
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 51/170
un adaos slav, tot aşa după cumFrancezii, Italienii, Spaniolii suntpopoare romanice cu un adaosgermanic ». În mijlocul, marei familiiromanice, poporul român reprezintăaşa dar, «o nuanţă aparte,caracteristică, şi o posibilitate decivilizaţie unică», corespunzătoare
aşezării sale geografice speciale, ca oinsulă izolată între popoarele de altneam. Căci migraţia slavă a avutdrept consecinţă şi sfărâmarea
continuităţii teritoriale traco-latine în
părţile răsăritene ale imperiului, unde
ţinuturi întinse au fost pierdute pentru
romanitate prin aşezarea în masă aslavilor şi deznaţionalizarea populaţieibăştinaşe.
În Dacia fenomenul s-a petrecuttocmai invers, pentru că, la venireaSlavilor, procesul de romanizare a fostmai înaintat, iar majoritatea Slavilor afost împinsă înainte, peste Dunăre, înapropierea obiectivelor dorite, de
mulţimea nerăbdătoare a celorlaltepopoare barbare care urmau. Desigurcă şi conformaţia terenului, podişul
carpatic cu văile sale ferite şi pădurilesale întinse, a favorizat conservareapoporului român, care, în urmaregresului de civilizaţie din ultimele
decenii ale stăpânirii romane,revenind trep-
52
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 52/170
tat la stilul de viaţă rustică al tradiţiei
sale ancestrale, s-a putut adapta maiuşor condiţiilor vitregi de existenţăcreate de noile împrejurări.
Căci, în faţa valurilor de năvălitori,
populaţia din Dacia s-a retras şi ferit
atât înăuntrul cetăţii naturale amunţilor cât şi a pădurilor imense dela deal şi şes, spre a reapare ca naţiune
perfect unitară şi a reocupa teritoriilepe care le-a deţinut, în momentul cândaceste valuri s-au mai potolit şi o viaţă
organizată a fost iarăşi posibilă.Convieţuirea cu Slavii, ale căror
prime triburi au apărut în Dacia dupăplecarea Goţilor şi convertirea la
creştinism a populaţiei autohtone
daco-romane, a avut loc în acestelocuri ferite, sub ameninţarea pe-ricolului comun, reprezentat denăvălirile ce veneau de la Răsărit şi destăpânirile pe care le aduceau.
Plătind dijma în natură, cerută deaceste stăpâniri străine, cele două
populaţii producătoare, cea daco-
romană şi cea slavă, s-au apropiat şi s-au influenţat reciproc, până cândvitalitatea mai puternică a băştinaşilors-a impus. Primind organizaţia ecle-
53
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 53/170
siastică de la Statul slavizat alBulgarilor, care era pe cale să câştige,prin opera misionară a apostolilorMetodiu şi Ciril, întreg bazinuldunărean pentru creştinismul de ritortodox, s-a ajuns şi la această treaptăa evoluţiei.
13.Daco-Romanii, desăvârşindu-şi
individualizarea etnică prinabsorbţiunea completă a Slavilorconlocuitori, devenind Români, aureuşit chiar să dea viaţă unor
restrânse înjghebări colective.Aceste alcătuiri rudimentare,adaptate nevoilor locale şi stărilorpatriarhale, se numeau cnezate, celemici, iar voievodate, cele mai mari,compuse din unirea mai multorunităţi de prima categorie.
Limitându-se, de obicei în starea loriniţială, la ţinuturi naturale nu prea
extinse, şi populaţii nu prea
numeroase, puse sub autoritatea unuiconducător ales pentru a împărţi
dreptatea în timp de pace şi a exercitacomanda în timp de război, voievo-datele româneşti erau totuşi capabilesă devină, ca şi regatele strămoşilordaci de odinioară, serioaseformaţiuni de stat pe
54
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 54/170
bază autohtonă, în măsură săreprezinte şi să susţină intereselepolitice proprii ale unitarei regiunigeografice din jurul bastionuluicarpatic.
Dacă această evoluţie s-ar fi putut
împlini, ar fi fost posibilă şi întronarea unei ordini bazată pe unechilibru firesc al factorilor naturalidin bazinul dunărean.
14.Căci întreaga istorie a
Voievodatului Ţării Româneşti şi a
Moldovei, continuatoarele directe aleacestor voievodate originare şisingurele alcătuiri de stat propriipoporului românesc, timp de maimulte secole, din veacul al XIII-leapână la mijlocul celui de al XIX-lea,este caracterizată tocmai prin tradiţialor constantă de a elimina, în măsuraposibilităţilor şi a împrejurărilor,imperialismele străine de la gurile
Dunării, semănătoare de discordie şiprovocatoare de nelinişti, tulburări şiconflicte.
Astfel, în secolul al XIV-lea, chiar dela întemeiere, Voievodatele suntconstrânse să lupte atât în contrapretenţiilor de suzeranitate ale
regatelor maghiar şi polon, ce-şi
55
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 55/170
dispută reciproc stăpânirea acestorregiuni, cât şi, în unire cu ele, sau,adeseori, singure, în contra stăpâniriitătare de peste Nistru, întâi, şi pentruoprirea expansiunii turceşti pesteDunăre apoi. Slăbite însă de luptaneîncetată pe toate fronturile, derivalităţile dinastice fomentate de
vecini puţin prevăzători şi părăsite decreştini, Voievodatele sunt silite sărecunoască suzeranitatea turcească,pentru a relua lupta din nou subŞtefan-cel-Mare, în a doua jumătate asecolului al XV-lea, ca apărători aicivilizaţiei creştine la hotarul Dunării.
Atacate iarăşi pe la spate de veciniilor creştini, prea egoişti ca să poată
înţelege importanţa generală a misiunei
pe care o îndeplineau cu atâteasacrificii, Voievodatele au trebuit să seplece din nou puterii Semilunei,pentru ca, la sfârşitul secolului al XVI-lea, să înscrie acea scurtă şi tragicăepopee reprezentată prin domnia de 8
ani a lui Mihai Viteazul (1593—1601).Ridicându-se, la rându-i, în contraimperiului Otoman şi reuşind săscuture prin victoriile de laCălugăreni şi Giurgiu suzeranitateaPorţii, aşteptat ca un liberator de
56
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 56/170
totalitatea popoarelor creştine dinBalcani, Mihai Viteazul a fost silit să-şi îndrepte oştile în Ardeal, din cauzăcă Principele Andrei Bathory,reprezentantul tipic al egoismuluiaristocratic maghiar, stăpân în ţară,
voia să-l răstoarne.Dealtfel, Domnii Ţării Româneşti au
stăpânit în Ardeal, încă din anul 1366,cu titlul de feude: a) DucatulFăgăraşului, care cuprindea cea maimare parte a judeţului actual cu acest
nume — afară de satele de la Nord deOlt, dar întinzându-se în N-Est în
judeţul Târnava Mare; b) Amlaşul, cu
cele opt sate de la Vest de Sibiu — in-clusiv Săliştea — cedate la aceeaşi datălui Vladislav, voievodul Ţării
Româneşti. Aceste regiuni au fost substăpânirea domnilor munteni până la1478, adică mai bine de o sută de ani.Dealtfel chiar Cetatea Branului a fost
în stăpânirea lui Mircea cel Bătrân şi afiului său Mihail — între 1395— 1420.
Pe de altă parte Ştefan cel Mare aobţinut de la Matei Corvin două cetăţi
— Ciceiul (la răsărit de Dej) şiCetatea de Baltă (cam pe la 1476).Aceste cetăţi aveau în jurul lor,
57
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 57/170
ca dependenţe, 60 de sate (aproape
toate româneşti), adică aproape întregul comitat Solnoc Dobâca de maitârziu, şi o parte a comitatuluiCojocna (judeţul Cluj de astăzi). La
Vad — unul din aceste sate — Ştefancel Mare întemeiază o episcopieortodoxă pentru Românii din acearegiune. La 1529 Joan Zapolyacedează lui Petru Rareş 50 de sate în
jurul Bistriţei — cu Rodna şi ţinutulminelor —, precum şi Unguraşul, cu24 de sate. O parte din această întinsăstăpânire a fost pierdută la 1538, dar
Rodna, Unguraşul şi Ciceiul rămân înstăpânirea moldovenilor până la 1561.În aceeaşi situaţie s-au aflat şi
domeniile Vinţul de Jos şi Vurpărul,din preajma Sibiului, cedate DomnilorŢării Româneşti şi reluate de
Voievodul Ardealului de mai multe ori în cursul primei jumătăţi a secoluluiXVI.
Cucerind Ardealul, a fost constrâns
să ocupe apoi şi Moldova, deoareceimperialismul egoist al altui statcreştin îi ameninţa spatele în unire cu
Turcii. Realizând astfel, pentru o clipă,după atâtea secole, unitatea teritorialăfirească a regiunii carpatice, în
58
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 58/170
formele dinastice ale organizaţiei de
stat din acea vreme, Mihai Viteazul afost răsturnat de conjuraţia
straturilor aristocratice din Ardeal înunire cu ambiţiunile personale ale
generalului imperial Basta. În faţa
anarhiei care s-a lăţit imediat, deschi-zând drumul oştilor străine, cereprezentau toate imperialismeleepocii, de la Nord-Est, de la Sud şi dela Nord-Vest, împăratul de la Viena,pus în faţa situaţiei de a pierde orice
posibilitate de a-şi valorificapretenţiunile şi, pe deasupra, de a maifi şi târât în conflictele neprevăzute pecare acest haos le putea provoca, s-avăzut constrâns să încredinţeze
Voievodului Român, în unire cugeneralul Basta, misiunea de arestabili situaţia şi a reîntrona ordinea.
Căci numai Voievodul Român aveaputinţa să redobândească Ardealul,
stăpânirea lui fiind condiţionată deexcluderea imixtiunilor străine,
semănătoare de anarhie şi în voie-vodatele vecine, în Moldova şi Ţara
Românească.Misiunea lui Mihai s-a terminat însă
în chip prematur şi tragic, prinasasinarea mişelească a Voievoduluitocmai în clipa când
59
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 59/170
se pregătea, după câştigareaArdealului, să pornească în Ţara
Românească spre a completa opera începută aşa de promiţător. Actul
sângeros şi necugetat care a îm-piedecat refacerea unităţii politice ateritoriilor de la gurile Dunării, prinunirea părţilor despărţite artificial, a
dat neîntârziat roadele fatale.Cele trei ţări au recăzut fulgerător
sub suzeranitatea turcească, Poloniifiind înlăturaţi din Moldova, iar
imperialii alungaţi din Ardealul
rămas pradă anarhiei.
Încercările de a reînvia, sub alteforme, cel puţin parţial, unitatea
pierdută, dovedită ca necesară pentrureprimarea anarhiei şi salvgardareaintereselor comune, n-au avut succes.Nici măcar alianţa Braşovului cu
Voievozii Radu Şerban şi RaduMihnea, urmaşii în Scaun aigloriosului Mihai, n-a putut înfrânainstinctele neîngrădite ale lui Gabriel
Bathory, Principele Ardealului care, întruchipând mai vădit, înpersonalitatea sa grotescă, tendinţele
sălbatece de stăpânire ale straturiloraristocratice din Transilvania,suprapuse ţării, a arătat rolul nefast şi
ajutorul inconştient pe care l-au dat,prin în-
60
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 60/170
săşi existenţa lor, factorilor de
descompunere veniţi din afară.Iar eşecul suferit, este cu atât mai
semnificativ, cu cât Braşovul, prin însăşi poziţia sa geografică, aproape în
centrul teritorial al celor trei ţări,
având legături strânse, de secole, atâtcu Moldova cât şi cu Muntenia, decare era condiţionată însăşi buna sastare, liniştea şi chiar existenţa sa, era
din capul locului predestinat să repre-zinte nevoile lor comune.
Insuccesul acestor încercăridovedeşte că, fără autoritateadomnului răpus, fără capacitatea sade conducere şi, mai ales, fără puterileetnice româneşti pe care Mihai le
însuma, o restabilire a ordineinaturale, expresie a interesului comunşi a condiţiilor autohtone de viaţă, nu
era posibilă.În această lumină, scurta domnie a
lui Mihai Viteazul dezvăluie, înperipeţiile dramatice ale furtunoasei
sale vieţi, factorii care au împiedicat,
în mod constant, evoluţia spre o
normalizare şi consolidare a ordineide stat în Ardeal şi, în consecinţă, întotalitatea unităţii carpatice, cât şi
ceilalţi,
61
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 61/170
care ar fi fost în stare să dea acestorregiuni stabilitatea şi echilibrulnecesar. Căci de stările din Ardeal,centrul geografic şi poziţia dominantăa întregei regiuni, depindea siguranţa
şi stabilitatea situaţiei politice la gurile
Dunării. Fără Transilvania, era na-tural ca toate străduinţele celor două
Voievodate, Muntenia şi Moldova, sărămână infructuoase, decăderea lor sădevie inevitabilă şi, odată cu ea,terenul să se facă liber pentrudeclanşarea neîngrădită a tuturorimperialismelor care, din ciocnirea lorpe acest loc de întretăiere, în mod fatalaveau să extindă conflictele şi în alteţări.
Astfel că, dorinţa lui Mihai Viteazul
de a-şi croi o stăpânire durabilă lagurile Dunării prin unirea Ardealului,Moldovei şi Ţării Româneşti într-oputernică şi respectată organizaţie de
stat, a împlinit în mod instinctiv unadin cele mai înrădăcinate tendinţe ale
întregii regiuni spre o unitate politicăproprie şi a corespuns, în ţelurile ei
ultime, interesului general, de a avea oordine mai consolidată şi un echilibrumai stabil în bazinul dunărean.
62
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 62/170
15.Predispoziţia aceasta înnăscută a
poporului român de a servi tendinţele
de unificare ale ţinuturilor carpatice în forme autonome de stat, sedatoreşte caracterului său de autoh-tonie, identificării sale complete culegile naturale ale regiunilor pe carele-a locuit.
O deprindere milenară cu mediul înconjurător i-a dat posibilitatea să ise adapteze în aşa măsură încât,absorbind şi multe din elementelestrăine aduse de împrejurări, să-l facăcapabil de a-l exprima instinctiv, înformele valabile ale unui stil de viaţăoriginal.
Regăsindu-se atât în opera marilorsăi conducători cât şi încomandamentele determinante alevieţii sale de stat, acest instinct deautohtonie i-a fost atât de înrădăcinat,
încât a condiţionat şi existenţa per-sonalităţilor ce nu i-au mai aparţinut
decât prin sânge. Între acestea, figuralui Ioan Corvin de Huniade constituieun exemplu edificator.
Român curat prin origine, dinţinutul Hunedoarei, în Sud-Vestul
Transilvaniei, fiu al lui Voicu, unuldin acei păzitori de
63
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 63/170
graniţă înnobilaţi de regele Ungariei
pentru faptele lor de arme, IoanCorvin s-a desprins de neamul săutocmai prin pătrunderea sa în clasanobilimii catolice maghiare. Integratformelor suprapuse ale organizaţiei de
stat, fiul său Matei va deveni chiar celmai mare şi mai strălucit rege alUngariei, promotorul şi ocrotitorulstilului cultural al renaşterii în aceastăţară.
Ioan Corvin însă rămâne, prinvictoriile sale asupra Otomanilor,unul din cei mai mari eroi aiCreştinătăţii, a cărui faimă intrată în
legendă a fost preamărită în poeziilepopulare ale diferitelor popoare.
Căci vitejia sa a menţinut
Creştinătăţii hotarul Dunării, într-o
epocă când strălucitul Bizanţ, « regina
între cetăţi», şi-a încheiat glorioasaexistenţă sub călcâiul de cuceritor
neînvins al sultanului Mohamed al II-lea.
În ierarhia statului medievalmaghiar, Ioan Corvin a urcat toatetreptele: ca ban de Severin a clăditcetatea Timişoarei, spre a fi un centrustrategic al sistemului defensiv încontra Turcilor; ca Voievod alTransilvaniei şi Comite alSecuilor, ca
64
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 64/170
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 65/170
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 66/170
regent şi comandant suprem al Ungariei, aajuns persoana cea mai proeminentă în stata epocii.
Cu toate acestea, depăşind orizontul fixatal mediului străin în care s-a încadrat şi aldemnităţilor sale oficiale, ascultând de sigurporunca tainică a sângelui înnăscut, a încer-cat, ca şi Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul,marii Domni de mai târziu ai VoievodatelorRomâneşti, să dea bastionului carpatic, întoată întinderea sa, posibilitatea unei acţiuniunitare proprii, prin impunerea unor legă-turi mai strânse între cele 3 ţări, Ardealul,
Muntenia şi Moldova, pentru ca împreună,
să poată constitui un factor de mai multăstabilitate la gurile Dunării. Aşa încât, cutoate meritele pe care şi le-a câştigat, IoanCorvin a trebuit să suporte duşmănia ace-loraşi factori care, după un secol şi jumătate,au provocat, prin uneltirile lor, răsturnareastăpânirii lui Mihai Viteazul în Ardeal.
Sub imperiul unei legi a fatalităţii, stra-turile aristocratice ale regatului apostolicmaghiar l-au silit şi pe Ioan Corvin, pentru
că personalitatea sa îi depăşise şi pla-65
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 67/170
nurile sale constructive, întemeiate pe rea-lităţile autohtone, nu se potriveau misiuniiistorice pe care însăşi artificialitatea statuluice i-a creat le-o hărăzise, să părăsească dem-nităţile pe care le deţinea. Numai într-un
moment de suprem şi iminent pericol pentrutoată lumea creştină, puterile aristocratice i-au îngăduit să reia comanda, pentru a murivictorios, apărând cetatea Belgradului.
In două momente istorice de răscruce sedefinesc astfel tendinţele şi rosturile pe care
cei doi factori determinanţi le-au avut, prinantagonismul lor constant, în evoluţia atât
de dramatică din trecutul unităţii geograficea regiunii carpatice.
De o parte, ca o expresie a realităţilor
autohtone, poporul românesc, de altă partestraturile privilegiate înstăpânite peste Ardeal,zădărnicind orice consolidare a situaţiei prinopoziţia lor îndărătnică, atât în contra în-
cercărilor de regrupare a ţărilor în unitateageografică naturală a regiunii, cât şi împotrivaunei evoluţii interne fireşti spre un regim demai multă echitate socială şi mai largă
îndreptăţire etnică şi politică. Căci fiecare66
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 68/170
din aceşti factori era supus legilor inerentecauzelor care l-au creat.
Poporul românesc urma calea evoluţieinormale, conform destinului istoric care l-aaşezat, din vechime, în aceste părţi.
Straturile aristocratice suprapuse, pe al lor,condiţionat de împrejurările care le-au în-
stăpânit în ţinuturile din stânga Tisei până în Carpaţi.
Am cunoscut factorii şi împrejurările isto-rice ale epocii când s-a constituit statul ma-ghiar în formele pe care i le-a dat întemeie-torul său, Ştefan I cel Sfânt, primul rege
apostolic, sub care a început şi stabilizareastăpânirii acestui stat în Ardeal. Am văzut deasemenea cum însăşi existenţa şi întinderea
teritorială a creaţiei sale a fost condiţionată destructura aristocratică şi de caracterulmisionar catolic al statului, ambeleconcretizate în teoria constituţională a «Sfintei
Coroane», precum şi transformarea treptată aacestui organism de stat într-o federaţie destraturi privilegiate, emancipate tot mai mult
de autoritatea centrală a coroanei.67
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 69/170
Urmează să examinăm deciurmările, în desfăşurarea lor în timp,pe care structura privilegială şicaracterul misionar al statului l-auavut în ţinuturile româneşti din
stânga Tisei, înglobate succesivregatului medieval maghiar.
16.Poporul românesc a ajuns în
atingere cu cel maghiar mai de mult, încă din epoca aşezării Ungurilor înPanonia.
După cum arată cel mai vechi izvor
istoric, cronicarul anonim, preţuit, din
nou, de ştiinţa maghiară, ce-i laudă
astăzi opera ca «una din creaţiile celemai armonioase ale istoriografieilatine medievale», dovedind «reflecţie
metodică şi profunzime de cu-noştinţe», tocmai în părţile referitoarela venirea Ungurilor în Panonia,generalii lui Arpad au dus luptevictorioase cu diferite voievodate
româno-slave în regiunile din stângaTisei, în Bihor, în Transilvania şi înBanat. Este de sigur vorba de uneleincursiuni pe care triburile maghiarele-au întreprins, pe cont propriu, înaceste părţi, după cum le-au făcut
adesea şi în alte regiuni.
68
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 70/170
Consecinţa acestor acţiuni nu putea
fi decât, în cel mai bun caz, o şubredădominaţie nominală în felul celeia pecare au înstăpânit-o şi alte popoarenăvălitoare, înaintea lor, fără a alteraprea mult, prin aceasta, formele deviaţă colectivă ale localnicilor.
De abia acţiunea de penetraţie
începută de noua organizare de stat aregelui Ştefan I a lăsat urme durabileşi a produs perturbări.
Din această cauză, penetrarea s-afăcut mult mai greu şi, întâmpinândrezistenţe serioase, a durat două
secole, de la începutul veacului al Xl-lea până la începutul celui de al XIII-lea.
Din vremea regelui Ştefan I însă s-apus temelia viitoarei stăpâniri, prinsupunerea regiunilor nord-estice dinvalea Someşului, care constituiau ceamai largă cale de penetrare, din Apus,
în Ardeal.La sfârşitul secolului, sub Domnia
regelui Ladislau I, s-a putut forţa şicealaltă cale apuseană de penetraţie în
Ardeal, supunându-se valea Mureşuluişi a Târnavei Mici. Ca un simbol vădital noii stăpâniri, s-a întemeiat, atunci,la Alba Iulia episcopatul catolic alTransilvaniei.
69
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 71/170
În secolul al XII-lea s-au supusregiunile din centrul Ardealului şivalea Oltului, pentru ca de-abia la
începutul secolului al XIII-lea să fie înglobată şi Ţara Bârsei, prin
conferirea ei Ordinului CavalerilorTeutoni.
17.Noua stăpânire a intenţionat să
organizeze teritoriul supus într-un felasemănător cu cel din UngariaPanonică, suprapunând astfel, înteritoriile de la stânga Tisei, formelor
populare ale cnezatelor şivoievodatelor româneşti, unităţile
teritoriale ale comitatelor regale.Prin aceste forme de organizare s-au
produs schimbări profunde în stărileexistente. Vechii conducători aipopulaţiei autohtone, cnejii şivoievozii, au devenit judecători săteştişi organe executive ajutătoare alenoilor demnitari regali. Din această
situaţie coborîtă ei au putut totuşi,
dacă primeau religia catolică, să seridice şi să-şi croiască chiar o stareeconomică favorizată, prin însuşireacelor mai bune părţi din proprietăţileindivize de pământ, de până atunci.
Căci, odată cu înscăunarea noiistăpâniri, populaţia autohtonă a ajuns
într-o stare de-
70
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 72/170
pendentă, totalitatea pământurilorfiind considerată, de drept, caproprietate regală, lăsată numai înposesia vechilor deţinători. Astfel s-apregătit desprinderea treptată a claseiautohtone de conducători din comu-nitatea lor naţională, prin înnobilare şidonaţii de moşii, donaţiile regale
mobilând şi conferind beneficiarilortotalitatea drepturilor şi puterilorasupra teritoriului primit.
De aceste favoruri beneficiau, cuprecădere, organele bisericii catolice.Pe lângă ele, din cauza număruluiredus al noilor stăpânitori, s-a făcutun larg apel şi la o mulţime deelemente străine, unora cedându-li-se
întregi regiuni în stăpânire autonomă,«calitatea de oaspeţi» atribuită
străinilor, dând organizaţiilor lor
colective putinţa să beneficieze dedrepturile nobiliare de proprietate
într-un fel asemănător celuia folosit, înmod individual, de ceilalţi beneficiari
nobili ai donaţiilor.
Saşii, aşezaţi în grupuri compacte, în
centrul şi sud-vestul Transilvaniei, aufost asemenea colonişti, veniţi dinGermania, în a doua jumătateasecolului al XII-lea şi la începutul
71
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 73/170
celui de al XIII-lea, fiind atraşi desituaţia privilegiată ce li se oferea; iarSecuii au fost, probabil, resturile uneipopulaţii mongolice refugiată şicolonizată cu privilegii speciale,grănicereşti, la hotarele răsăritene aleţării.
Toate măsurile luate n-au pututtotuşi suplini numărul prea redus alnoilor stăpânitori. Din această cauză,
în multe părţi, vechile organizaţii de
formă populară ale populaţieibăştinaşe s-au menţinut încă timp
îndelungat, iar rănile cauzate bloculuietnic unitar al populaţiei autohtone
româneşti n-au putut căpăta o extensiecatastrofală.
Căci, după cum se vede, penetrareastăpânirii maghiare în regiunile de lastânga Tisei, a avut caracterul uneiadevărate deposedări, pentru a se
înălţa, pe ruinele stărilor găsite, noua
ordine de stat condiţionată, înstructura sa, de felul de proprietate al
pământului, iar toţi cei care n-aveau
proprietăţi nobiliare conferite de regesub o formă oarecare, nu făceau partedin straturile privilegiate şi erau deciscoşi, prin chiar acest fapt, din cadrelecomunităţii de stat.
În puţinele documente păstrate dinepoca anterioară marei invazii tătarede la 1241,
72
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 74/170
care a devastat şi distrus «totalitatearegiunilor până la Tisa», în majoritateacazurilor, când se aminteşte deRomâni, se face aceasta spre a se rupeo parte din proprietăţile lor indivize şi
a se conferi, prin donaţie regală,
membrilor uneia din cele trei categoriide straturi privilegiate.
Căci, încă din această epocă, sepregăteşte forma de stat pe careevoluţia o va da ţinuturilor din stânga
Tisei, chiar în cadrul statului medievalmaghiar, printr-o unire a celor treifeluri de straturi privilegiate,constituite în baza celor trei categoriide drept privilegial, în treicircumscripţii teritoriale deosebite:nobilii şi organizaţiile eclesiastice în
regiunile de la Nord, Centru şi Apus,Saşii în cele de la Sud, Centru şi Nord-Est, şi, între ele, la hotarul Nord-Estical Transilvaniei, Secuii.
Legătura slabă cu regatul medievalmaghiar, datorită situaţiei geografice
excentrice a acestor regiuni, a împiedicat contopirea lor deplină curestul ţării şi a îndreptat, chiar, noile
forme suprapuse ale organizaţiei destat, create din graţia regală, spre o
diferenţiere într-un particularism
politic propriu condiţiilor naturale alelocului, adesea chiar în
73
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 75/170
opoziţie făţişă faţă de îndepărtata
autoritate centrală.Acest particularism firesc s-a impus
şi coroanei, silind-o, sub influenţacreaţiilor politice autohtone dedinainte de înstăpânire, să deaconducerea acestor regiuni unui dem-nitar special, numit Voievod. IarVoievozii Transilvaniei, cu toate căerau demnitari regali şi adesea chiarfiii suveranului, îşi exercitau atribuţiilepeste un teritoriu ce ajungea chiarpână la Tisa, «în direcţii de multe ori
ostile puterii regale», răzvrătindu-se,
ca să le stăpânească după bunul lorplac, dăruind moşii oamenilor lor de încredere şi nerespectând autonomiilestabilite în privilegiile regale.
Într-un fel paralel s-au dezvoltat şistraturile privilegiate din acesteregiuni, folosindu-se de mişcareagenerală spre o autonomie tot mailargă a factorilor feudali, declanşată întot regatul maghiar în urma invaziei
tătare, când regii au fost siliţi, prin
donaţii cât mai multe şi mai mari dindomeniul lor, să-şi reducă însăşitemelia puterii, spre a câştiga ajutorultuturor organelor de stat la refacereaţării.
74
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 76/170
În anul 1291 straturile privilegiatedin aceste regiuni au reuşit deci săobţie pentru prima oară convocarea
unei diete proprii, ardelene, la care aumai luat parte şi Românii, alături deNobili, Secui şi Saşi, cu scopul de adiscuta îndreptarea stărilor existente.Din cauza ruinelor lăsate de invaziatătară, chiar şi straturile privilegiateau fost constrânse să accepte oriceconcurs şi să recunoască, spre a putea
îndrepta lucrurile, vechileorganizaţiuni populare ale Românilor.
Căci, sub construcţia şubredă astatului de privilegii se menţinea
realitatea etnică a poporului băştinaşce era aşa de considerabilă, încât aveaputinţa să asimileze, trecând peste
toate piedicile pe care ordinea privile-gială i le opunea, chiar şi pe Unguri şipe Saşi, ameninţând astfel însăşicaracterul apostolic al regatului. PapaGrigore al IX-lea s-a văzut, dinaceastă cauză, silit să intervină în anul
1234, la regele junior, viitorul Bela alIV-lea, «în interesul acelor Unguri şiGermani din regatul Ungariei, care fă-cându-se un popor cu Valahii,deopotrivă cu ei dispreţuiau pe
episcopul catolic al
75
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 77/170
Cumaniei, primind sfintele taine de lanişte pseudo-episcopi care ţineau ritul
Grecilor».A fost deci firesc ca încercările
regatului maghiar ca să-şi extindăstăpânirea, suprapunând aceiaşiordine privilegială, şi la Sud deCarpaţi, să dea greş, pentru că aici
voievodatele şi cnezatele româneştiajunseseră, prin unirea lor subdominaţia nominală a popoarelorbarbare învecinate, a Pecenegilor,Cumanilor şi mai ales a Tătarilor, ladestulă consistenţă pentru a putea ţine
piept cu succes tentativelor de acest felşi a întemeia, pe fundamente etnicenaturale, o viaţă proprie de stat, alcărei rol la apărarea hotaruluiDunării s-a manifestat, în istoriaMoldovei şi Ţării Româneşti, din
secolele următoare, în felul arătat.În regatul medieval maghiar însă,
dimpotrivă, şubreda temelie etnică asilit pe regi, spre a da totuşi
organizaţiei privilegiale de stat maimultă vigoare, să cedeze întregiteritorii din interiorul ţării atât unor
populaţii mongolice înrudite, cum aufost de pildă Cumanii, şi săabandoneze mari latifundii în mâinilecâtorva care, reuşind
76
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 78/170
să se ridice deasupra celorlalţi
privilegiaţi, s-au constituit într-o clasă
aparte de magnaţi.În contra atotputerniciei acestor
magnaţi, deoarece autoritatea regală
nu mai avea puterea să le apereprivilegiile, s-au organizat ceilalţinobili, uzurpând şi însuşindu-şidrepturile şi veniturile pe care leavuseseră până atunci din
încredinţarea regelui. Astfel s-auconstituit, pe tot întinsul regatului,«comitatele nobiliare», ca o federaţie a
unor grupuri de privilegiaţi suprapuşi
diferitelor regiuni, monopolizândpentru adunările acestor oligarhiilocale, aşa numitele adunăricomitatense, toate atribuţiile Statului.
Prin această evoluţie s-a împărţit
definitiv populaţia ţării în două
categorii separate şi înduşmănite, de oparte privilegiaţii de toate categoriile,formând statul, de altă parte mareamulţime muncitoare şi apăsată, pusă
în afară de cadrele Statului şi de-pinzând numai de bunăvoinţa
stăpânului său local, a fost coborâtădin situaţia de atârnare pe care o aveafaţă de rege prin intermediul catego-riilor intermediare de privilegiaţi, în
77
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 79/170
aceea de şerbie propriu zisă, supusădirect şi exclusiv domnului său depământ.
Dinastia angevină, întronată înUngaria, după stingerea Arpadienilor,cu ajutorul efectiv al papalităţii şivenită din mediul cavalerieiinternaţionale produs de cruciade, n-a
avut nici intenţia, nici înţelegerea şi
nici putinţa de a îndrepta aceastăsituaţie. Dimpotrivă, ea a mai înăspritcaracterul confesional catolic alStatului, aşa încât situaţia Românilor
ortodocşi a devenit tot mai grea.
Ca o consecinţă imediată a acestor
stări schimbate s-a produs răscoalaVoievodului Bogdan din Maramureş,silit să-şi părăsească ţara de baştină,spre a întemeia, împreună cucredincioşii săi, în formele de or-ganizare cunoscute, Voievodatul desine stătător al Moldovei.
Regalitatea angevină, cu toate că nuconcepea Statul pe temelii naţionale,
ci numai ca o confederaţie deprivilegiaţi şi luptători, se îndrepta
totuşi, prin caracterul său confesional, în primul rând împotriva mareimulţimi a Românilor supuşi. Pentruformele lor de organizare tradiţio-
nală, noua
78
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 80/170
dinastie nu putea avea nici un fel de înţelegere, cel mult dacă putea admite,ca un mijloc de apărare în contraTurcilor, existenţa acelor scauneromâneşti în apropiere de hotarulDunării. Din mijlocul acestora s-aridicat, mai târziu, figurabinecunoscută a lui Ioan Corvin.
Stabilităţii tot mai şubrede în interior îi corespundea însă o tendinţă aven-
turoasă de expansiune în exterior,cauzată şi favorizată de revendicăriledinastice ale regilor. Din aceastăcauză, regatul medieval maghiar adus războaie ofensive aproape
împotriva tuturor vecinilor săi, dinNeapole şi Veneţia până în Lituania şi
Polonia, din Boemia şi Austria până înMoldova, Ţara Românească şi
Peninsula Balcanică, slăbind, prinacest anarhic imperialism dinastic, ine-rent caracterului anaţional al statului,
puterea de rezistenţă a ţărilor dincalea Imperiului Otoman; astfel, în
mod inconştient, a ajutat progreseleameninţătoare ale Turcilor pentru
întreaga creştinătate şi a pregătitchiar, fără să vrea, prăbuşirea de maitârziu a propriei lor ţări, în lupta de la
Mohaci (1526).
79
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 81/170
Departe deci de a fi îndeplinitmisiunea istorică pentru care regatulapostolic fusese creat, anume de aconstitui, în bazinul dunărean, unbastion al civilizaţiei creştine în contra
năvălirilor, statul medieval maghiar afost numai un element de neliniştecare, dezorganizând Europa centrală,atât prin imperialismul său extrem câtşi prin slăbiciunea sa internă, datorităsiluirii condiţiilor adevărate şi realită-
ţilor etnice existente, printr-o ordine
constituţională şi ierarhie socială în
flagrantă nepotrivire şi contrazicere custările naturale date, a deschis chiar,
într-un moment de tragică încercarepentru întreaga civilizaţie occidentală,
calea acestor năvăliri spre inimaEuropei.
Instabilitatea regatului medievalmaghiar a crescut în ultimul secoldinaintea prăbuşirii, atât prin repeta-tele lupte şi frământări pentru ocu-parea tronului cât şi, mai ales, prin
înfiinţarea oştilor de mercenari care,
eliberând straturile privilegiate, stă-pâne în stat, şi de ultima obligaţie faţă
de comunitate, le-a îndreptat spre acelegoism strâmt şi feroce, concentrat îndorinţa de a-şi asigura cât mai multebeneficii şi de a
80
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 82/170
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 83/170
exploata cât mai neîngrădit populaţia
ce le era supusă şi dată în completăstăpânire.
Nu este deci de mirare că, înasemenea condiţii, regatul apostolic
maghiar, cu toată întinderea sateritorială considerabilă, a trebuit săse prăbuşească în faţa atacului otoman,
în vreme ce state mult mai mici şi maiexpuse, ca Moldova şi Ţara Româ-nească, au reuşit să i se împotriveascăşi să-şi păstreze chiar fiinţa proprie.
18.
Mentalitatea straturilor saleprivilegiate atinsese, într-adevăr, olimită insuportabilă pentru menţinerea
oricărei organizaţiuni colective.Doi martori italieni contemporani au
caracterizat, în forme drastice şiconcludente, mentalitatea straturilorprivilegiate. Unul, Massaro, descriindpe conducătorii ţării din acea vreme,afirmă «că nu există nedreptate sau
ignominie pe care ei să n-o facă, dacăli se dau bani»; iar celălalt, Burgio,spunea că, «dacă Ungaria ar putea fisalvată din vârtejul primejdieiturceşti pentru un preţ de trei fiorini,
nu s-ar găsi în toată
81
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 84/170
ţara trei oameni gata să facă acest
sacrificiu».Mai elocvente însă decât toate
mărturiile, grăiesc evenimentele careau premers catastrofei de la Mohacs.
Începutul descompunerii statului s-amanifestat, în Ardeal, din anul 1437,unde persecuţiile religioase aureînceput sub domnia lui Sigismund deLuxemburg, atunci când episcopulTransilvaniei, George Lepeş, a
încercat să impună cu forţa darea de
cult, zecimea, şi populaţiilor de altăconfesiune. Populaţia ţărănească,
compusă din Români, cărora li s-aumai adăugat şi Secui şi Ungurinedreptăţiţi, s-a revoltat, adunându-se
într-un lagăr fortificat, pe munteleBobâlna, pentru a obţine satisfacerea
plângerilor.Armata nobilimii, condusă de
Voievodul Ardealului, fiind înfrântă, afost silită să înceapă tratative de
împăcare şi să încheie, la 7 Iunie 1437,
tratatul de la Cluj-Mânăştur, princare straturile renunţau la judecăţile
patrimoniale, la încasarea unei dărice-i fusese concesionată în 1351 şi lamajoritatea robotelor şi prestaţiilor pecare supuşii erau siliţi să le facă
domnilor de pă-
82
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 85/170
mânt; ţărănimea urma să fie
considerată, conform acestei înţelegeri, ca un strat deosebit, cu
dreptul de a-şi alege ca apărători aiintereselor sale proprii anumiţi căpi-
tani, a căror persoană trebuia să fierespectată ca inviolabilă.
Cum executarea acestui tratatechivala cu o completă răsturnare astărilor existente, straturile privilegiate,şi anume nobilii, deputaţii Saşilor şi
Comitele Secuilor, s-au adunat, subprezidenţia Vice-Voievodului Ardea-
lului, chiar în luna Septembrie a ace-luiaşi an, în localitatea Copâlna,
încheind o alianţă prin care se obligausă-şi dea ajutor reciproc în contraoricărui adversar şi să facă intervenţii
comune la rege, când acesta ar comitevreo nedreptate faţă de una din cele
trei «naţiuni».Este pentru prima oară când
straturile privilegiate din Ardeal îşiarogă titlul de «naţiuni». Termenul
urmează a se înţelege în sensul restrâns
al constituţiei privilegiale şi nu în
sensul etnic, obişnuit în lumea întreagă.
Una din cele mai conştient inten-ţionate şi mai stăruitor repetateconfuzii, folosite de ştiinţa şi istorio-
grafia maghiară, spre a da o perspec-tivă falsă stărilor din Ardeal, este
83
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 86/170
înţelesul naţional ce-i era cu totul
străin, pe care-l atribuie acesteinoţiuni; cum termenul va revenineîncetat pentru că indică un fenomence constituie însăşi temelia organizaţiei
istorice de stat a Transilvaniei, pre-cizarea conţinutului său în acest senseste absolut necesară.
Alianţa aceasta, o adevărată
confederaţie separatistă, se intitula
«Unio trium nationum» şi concretizavechile tendinţe particulariste ale
straturilor privilegiate din Ardeal ; eadocumenta şi intenţia lor nelimitată de
a monopoliza complet, exclusiv peseama lor, chiar şi în contra suve-ranului legitim, stăpânirea ţării, pre-
cum şi hotărîrea de a menţineneştirbite toate beneficiile excepţio-nale, pe care situaţia privilegiată li le-
a dat. Autoritatea regală a fost astfeldin nou slăbită, iar majoritatea locui-torilor şi mai crunt aservită.
Fără ajutorul armat însă al
straturilor privilegiate din UngariaPanonică, «Uniunea» nu s-ar fi pututimpune, pentru că oştile ei, atâta timpcât au luptat singure, au fost înfrântede cele ale populaţiei băştinaşe. Dupăbiruinţa câştigată cu ajutor străin,
84
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 87/170
s-au pornit groaznice persecuţii în
contra ţărănimii care a fost, de fapt,
din această vreme, legată de pământ.Numai completa abdicare a
regalităţii de la funcţiile şi atribuţiile
de arbitru ce-i incumbau, a făcutposibilă dezlănţuirea acestui adevăratrăzboi civil, cu urmări atât de fatale înviitor, atât pentru autoritatea regali-tăţii cât şi pentru existenţa statului.
«Uniunea celor trei naţiuni» s-a încheiat cu un scop intern bineprecizat, acapararea puterii şistăpânirii exclusive în stat, iar nu, cum
s-a afirmat adesea, ca un mijloc deapărare în contra pericolului extern,reprezentat de Turci. Dovadă că,reînnoirea acestei uniuni s-a făcut cuacelaşi scop, în anul 1459 la Mediaş, şianume de a apăra «libertăţile»
straturilor privilegiate, de va fi nevoieşi cu armele, împotriva regelui MateiCorvin, care voia să-şi restabileascăautoritatea, înfrânând, cu dreptate,
orice act de samavolnicie comis deprivilegiaţi. Matei Corvin intenţiona
chiar să consolideze organismulstatului printr-o mai dreaptărepartiţie a sarcinilor, suprimândscutirile nobilimii şi ale clerului, prinintroducerea unui impozit generalagricol.
85
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 88/170
Răscoala din anul 1467, repede înăbuşită, a celor trei straturi privi-legiate ardelene, legate prin acesttratat mutual de asistenţă, a dezvăluit
îndrăzneala intenţiilor lor, care —
încă de atunci — urmăreau emancipa-rea lor completă de autoritatea regală,chiar cu preţul dezmembrării statului.
Cu această ocazie apar şi alţi termenice vor stăpâni viaţa publică a Tran-
silvaniei din secolele următoare şi vorconstitui un nou prilej de confuzie,atribuindu-li-se înţelesuri deosebite decele pe care le aveau în realitate. Căci,
pentru acţiunea aceasta de acaparare
totală a puterii în stat, în interesul loregoist de clasă, straturile privilegiateardelene au folosit şi vor folosirăsunătoarea formulă «a luptei pentrumenţinerea libertăţilor în contraasupririi», înţelegând prin «libertate»,
posibilitatea nestânjenită de abuzuri,iar prin «asuprire» orice încercare derestabilire a ordinei în organizaţia de
stat.Pretinsa libertate, urmărită de«Uniunea celor trei naţiuni» s-amanifestat, în Ardeal, de o parte, înasuprirea sângeroasă a populaţiei
dependente, a ţăranilor români, iar dealtă parte în acte de trădare faţă derege şi
86
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 89/170
ţară. Groaznica şi neomeneasca lor
sălbăticie împotriva ţăranilor s-a arătatcu prilejul răscoalei lui Dozsa, iaractele de trădare au provocat dezastrulde la Mohacs şi prăbuşirea regatuluiapostolic maghiar. Aceste două eve-nimente sunt semnificative, condi-ţionând întreaga evoluţie ulterioară.
Răscoala ţăranilor sub Dozsa a luatnaştere dintr-o mişcare de cruciadă.
Giovani Medici, fiul lui LorenzoMagnificul, fiind ales, în anul 1513,Papă, sub numele de Leon al X-lea, aconferit, spre a-l împăca, lui ThomasBakocz, arhiepiscopul Ungariei, caredorise pentru el Scaunul Pontifical,demnitatea de legat apostolic pentrutot Sud-Estul European şi competenţe
foarte întinse spre a organiza ocruciadă împotriva Turcilor. Bulapapală, publicată de sărbătorilePaştelui din acelaşi an, promiţând cru-
ciaţilor, în afară de iertarea păcatelor,eliberarea din iobăgie şi deplina
libertate personală şi de proprietate şipentru familiile lor rămase acasă, aavut un răsunet nemaipomenit,atrăgând în lagărele cruciaţilor mul-ţimi nenumărate de ţărani, dornici să
scape de asupririle stăpânilor lor.
87
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 90/170
Deoarece nobilimea sabota acţiunea,
legatul papal a încredinţat comandaacestor mulţimi lui George Dozsa, un
om de rând care se distinsese în luptele în contra Turcilor.
Straturile privilegiate înfricoşate însăde amploarea mişcării, au început săprindă pe ţăranii care se înrolau, şi să
le aplice pedepse crude, provocândastfel o agitaţie nemaipomenită în
lagărele cruciaţilor; ca răspuns, grupe
numeroase, cu Dozsa în frunte, au şi început expediţii de răzbunare.
Armata nobiliară sub ŞtefanBathory, comitele Timişoarei,
învingând o parte a cruciaţilor, a
comis atâtea cruzimi, mutilând pe cei învinşi şi trimiţându-i aşa acasă, încât
a provocat o răscoală generală a ţă-ranilor. Armate de răsculaţi s-au
format în toate părţile; una formatădin Români, a fost învinsă la Oradea;mulţi au fost siliţi să fugă înMaramureş şi să emigreze de aci în
Moldova şi Polonia. Dozsa, cu armataprincipală, reuşind în cele din urmă săsfărâme armata nobilimii, a conceputplanul unei reforme radicale aStatului, printr-o împărţire a
pământurilor şi desfiinţarea privi-
legiilor straturilor suprapuse.
88
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 91/170
Între timp, sub conducerea lui IoanZapolya, Voievodul Ardealului,armata celor trei straturi privilegiatereuşind, după lupte sângeroase, săreprime mişcarea din ţara lor, s-a
îndreptat, la cererea lui Ştefan Ver-boczi, şi împotriva lui Dozsa, nimicindprincipala armată a răsculaţilor în faţa
Timişoarei.Răzbunarea care a urmat a întrecut
orice închipuire, dezvăluind toatăfuria nestăpânită a celor ce sevăzuseră ameninţaţi, pentru un
moment, în stăpânirea lor privilegiată.
Cruciaţii urmăriţi în toate părţile, şi
reveniţi acasă, au fost schingiuiţi,
mutilaţi şi însemnaţi cu fierul roşu.Dozsa, «regele Kuruţilor», cum a fostnumit în batjocură, după 40 de zile detemniţă şi de foame, a fost urcat pe un
tron de fier înroşit cu o coroană defier înroşită pe cap, iar tovarăşii lui aufost siliţi să înghită carnea ruptă cu
cleştele înroşit din trupul celuia ce se
prăjea de viu.Groaza contemporanilor, obişnuiţi
totuşi cu multe cruzimi, în acea epocăde tranziţie, de la începutul secoluluial XVI-lea, a fost atât de mare în faţaacestui nemaipomenit spectacol, încâts-a răspândit legenda că
89
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 92/170
Voievodului Zapolya i-a pieritvederea în faţa sfintelor daruri dintimpul slujbei religioase, şi că de abiadupă 2 ani, rugăminţile pioase alemamei şi surorii sale l-ar fi izbăvit depedeapsa cerească.
Straturile privilegiate însă l-auconsiderat ca pe salvatorul lor,discutând, în adunările lorcomitatense, ridicarea sa pe tronulregal.
În acelaşi timp, au făcut neîntârziattotul pentru a da un caracter definitivsituaţiei excepţionale, câştigată prinacţiunea lor sângeroasă.
În acest scop, considerând căpedepsirea populaţiei răsculate trebuiesă fie extinsă şi asupra urmaşilor,pentru ca nici o încercare derăsturnare a stăpânirii lor să nu semai poată repeta, dieta a legiferatlegarea de drept şi definitivă aţăranilor de pământ sub stăpânireaperpetuă a domnilor. Iar spre a da şi
mai multă siguranţă stăpânirii lor de
clasă, a interzis ţăranilor, sub asprepedepse, portul armelor. De pildă,dacă un ţăran va fi găsit cu o puşcă înmână, să i se taie mâna dreaptă.
Nesatisfăcute, — în nestăpânita lorsete de răzbunare şi în neîngrădita lordorinţă de stăpânire, — numai cu nişte
simple hotărâri
90
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 93/170
ale dietei, straturile au adoptat,pentru a da o şi mai mare garanţie destabilitate privilegiilor lor de clasă, uncodice complet de legi, renumitul«Opus tripartitum» al protonotaruluiŞtefan Verboczi, ruda şi sfătuitorul,din timpul răscoalei, al VoievoduluiZapolya.
Codicele lui Verboczi, asemănătorcelor mai sângeroase şi mai cruntelegiuiri din antichitate, a definit, într-un amplu sistem de paragrafe, dreptulconsuetudinal în interpretarea pe carei-au dat-o straturile privilegiate substăpânirea dorinţei lor de
răzbunare.În el s-a expus teoria constituţională
a «Sfintei Coroane», chiar în ajunulprăbuşirii ţării, stabilindu-se că
«esenţa statului o constituie libertatea
nobilimii», faţă de care mulţimeapopulaţiei neprivilegiate, nefăcând
parte din stat, rămâne «o plebemizerabilă şi plătitoare» condamnată
la «mera et perpetua servitute».
19.
«Opus tripartitum» a constituit îndreptarul juridic şi temeliaconstituţională a Transilvaniei în
epocile care au urmat.
91
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 94/170
Principiile de nedreptate politică şisocială pe care le-a enunţat, au
corespuns într-atâta dorinţelor şimentalităţii straturilor suprapuse,
încât mulţi străini au numit nobilimea
privilegiată ungară «populus Verbo-czyanus», iar straturile au cerut, chiar
în plin secol al XVIII-lea, în preziuamarei revoluţii franceze, suveranului
lor din dinastia de Habsburg să lerestituie, fără nici o modificare,libertăţile şi constituţia, astfel cum a
fost fixată de codicele tripartit».Drept răsplată, Ştefan Verboczy a
fost ales palatin al regatului, avândastfel putinţa să guverneze ţara în
spiritul legilor sale şi s-o conducă ladezastru. Iar ca o încununare a roluluilor distructiv, straturile privilegiatedin Ardeal, cele «trei naţiuni», de sub
conducerea Voievodului lor lăudat, IoanZapolya, au comis, în momentul desupremă încercare, şi actul de trădarefaţă de ţară, neluând parte cu armata
lor, la nenorocita luptă care a avut loc în ziua de 29 August 1526, pe locurilemlăştinoase mai în jos de Mohacs.
Prin nimicirea armatei şi moarteaultimului său rege, Ludovic al II-lea,Ungaria medievală a încetat, de fapt,să mai existe,
92
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 95/170
calea fiind deschisă Turcilor până îninima Europei, până la Viena.
Evenimentele care au urmat,ocuparea Ungariei, asediul Vienei,lupta pentru moştenirea coroanei întreFerdinand de Austria şi Ioan Zapolya,până la instituirea paşalâcului turcesc
în Ungaria, n-a fost decât lichidareatreptată a vechei organizaţiuni de stat,a regatului apostolic, conform intere-selor şi dorinţelor sultanului Soliman,
arbitrul necontestat al situaţiei. Însăşi
organele constituite şi reprezentativeale vechiului stat privilegiat, straturile,au recurs la arbitrajul sultanuluipentru a-şi menţine situaţiapreponderentă şi în noua ordinepolitică, pe cale de formare, în urmadezastrului pe care ele înşile l-auprovocat.
Ioan Zapolya ca şi Ferdinand deAustria, ambii compeţitori, aleşi în
mod nelegal regi numai de câte unpartid al straturilor, în diete separate,
s-au adresat sultanului spre a obţine
recunoaşterea lor. Mai ales IoanZapolya, reprezentantul favorizat alstraturilor privilegiate, considerându-se candidatul unui partid ce avea
îndrăzneala să se creadă «naţional»,a procedat cu aceeaşi
93
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 96/170
totală lipsă de scrupul şi de respectfaţă de interesele generale, de care adat dovadă şi în cursul luptei de laMohacs.
Prin trimisul său la Constantinopol,Jeronim Lasczky, nu s-a dat îndărătsă se ofere, pe el şi ţara pe care orâvnea, stăpânirii sultanului,asigurându-l că va fi prietenul său şiduşmanul adversarilor săi, obligându-se să plătească un tribut în bani şi săgaranteze, prin ostatici, atât completasa supunere faţă de sultan, suzeranul
său, cât şi libera trecere a oştilorturceşti prin ţara sa.
Căci Turcii, după cum au spus-ofăţiş generalului Habordansky,
trimisul lui Ferdinand, celălaltcompetitor, considerau Ungaria caaparţinându-le: «Acolo unde a pus
piciorul calul sultanului, acolo segăseşte stăpânirea noastră. Noi amdistrus pe regele Ungariei, regatul săueste de acum în mâinile noastre, iar
noi putem să-l păstrăm sau să-l dămcui ne va place. Stăpânul tău nu vaputea fi rege al Ungariei decât în ziua
în care îl vom încorona noi».Pentru purtarea sa lipsită de ruşine
şi de credinţă, Zapolya a fost chiarexcomunicat printr-o bulă papală. Cutoate umilinţele şi
94
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 97/170
trădările comise, lichidarea totală astatului ungar, pregătită şi cauzatătocmai prin această atitudineinteresată şi egoistă a straturilorconducătoare care l-au întruchipat, n-a întârziat însă să se producă. În anul1540 Soliman a ocupat din nou Budaşi, întinzând stăpânirea turcească încentrul Europei, a transformat câmpiapanonică în paşalâc turcesc; la scurtinterval a urmat şi ocupareaBanatului, prin cucerirea, în anul1551, a Timişoarei, cetatea zidită cu unsecol înainte de Ioan Corvin pentru aconstitui un bastion în contrapericolului turcesc. Numirea lui Verboczy, ca judecător suprem al creştinilor din Buda, în cadrul stăpânirii turceşti, este semnificativă
pentru rolul pe care straturile privilegiate, conduse de Ioan Zapolya, l-au jucat în această tragedie, iar Paceade la Adrianopol din 1568 a confirmat
şi printr-un act public de drept
internaţional lichidarea statului
medieval maghiar, recunoscând atât stăpânirea turcească directă în Ungariacentrală cât şi suzeranitatea sultanului asupra tuturor teritoriilor ce aparţinu-
seră acestui stat; ambii competitori creştini la moştenirea coroanei, atât împăratul Maxi-
95
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 98/170
milion II, urmaşul părintelui săuFerdinand I, cât ţi Ioan Sigismund
Zapolya, Principele Transilvaniei, fiul Voievodului Ioan Zapolya de tristăamintire, plăteau tribut Porţii pentru
teritoriile care le-au mai rămas dinîmpărţirea « Regatului Apostoli ».
Catastrofala dispariţie a regatului
medieval maghiar a doveditimposibilitatea reunirii regiunilordeosebite ale bazinului dunărean într-oformă privilegială de Stat, deoarece,contrar intenţiilor factorilor
dominanţi care într-un moment istoricau favorizat-o şi susţinut-o, nu s-a
putut obţine stabilitatea şi echilibrul
dorit în aceste părţi, necesare liniştiteidezvoltări a civilizaţiei europene.
Dimpotrivă, în loc de a fi constituitun element pozitiv în grandioasa operăde reconstrucţie a evului mediu, Statulmaghiar s-a dovedit a fi fost, în totcursul existenţii sale istorice, un factor
de slăbiciune a întregului sistem politicşi de permanentă ameninţare pentruvecinii săi, şi, în genere, pentrusiguranţa lumii occidentale.
Instabilitatea internă tot maiaccentuată şi imperialismul extern totmai disproporţionat
96
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 99/170
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 100/170
al Regatului Apostolic au exprimatabsoluta neputinţă a poporuluimaghiar de a se adapta condiţiilor noi
de viaţă ale unui Stat ce nu fusesecreat din resursele sale naţionale, ci de
voinţa hotărâtă a unui singur om, şi
care, în consecinţă nu corespundeanevoilor sale adevărate, ci din contrădepăşea cu mult şi sleia posibilităţilesale etnice. Având, din această cauză,de la început, un caracter preaartificial, ierarhia feudală a Regatuluimaghiar n-a îndeplinit rolul necesar alunui element de tranziţie spre formeleatotcuprinzătoare ale Statului naţional,
ci a păstrat exclusiv caracterul unuiinstrument de stăpânire suprapus unorregiuni disparate şi neamuri străine,incapabil să exprime intereseleadevărate şi înrădăcinate ale mediului
înconjurător. Fiind deci total lipsite deacea disciplină instinctivă pe carenumai simţământul solidarităţii derasă îl poate impune, straturile
privilegiate ale Regatului medievalmaghiar nu puteau rămâne decâtprizonierele total aservite ale unuiinstinct de stăpânire fără obiectiv mai
îndepărtat sau mai general.Sub stăpânirea exclusivă a acestui
instinct de dominare, singura lorrealitate, a fost natural
97
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 101/170
ca straturile să aibe în permanenţă acea
atitudine de egoism strâmt şi brutal,care a pricinuit atât destrămareainternă cât şi prăbuşirea externă a
întregului edificiu de Stat.Din cauza acestui instinct
atotputernic, straturile au avut chiar, în momentele tragice ale prăbuşirii,cunoscuta atitudine de criminalăcomplicitate şi ruşinoasă supunere faţă
de cuceritorul străin, unica lor grijăfiind numai să-şi salveze şi să-şipăstreze neştirbite privilegiileexcepţionale dobândite. Slăbireaautorităţii de Stat se potrivea chiar de
minune scopurilor lor, căci în aceeaşimăsură creştea autoritatea şi puterealor proprie.
Din cauza acestui paralelism deinterese s-a şi putut încheia aşa deuşor, pe ruinele vechiei forme de Stat,
înţelegerea între cuceritorul din afară
şi elementele particulariste dininterior. Prin această înţelegere s-au
menţinut şi sporit chiar posibilităţile
de stăpânire nelimitată ale straturilorprivilegiate. Sub ocrotirea suzeranităţii
turceşti, straturile au putut să-şirealizeze deplin dorinţele, luând în
completă stăpânire, pentru 150 de ani,şubreda organizaţie de Stat a
Principatului Ardealului.
98
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 102/170
Aşa dar, departe de a fi dispărutodată cu el, factorii de nelinişte şi dedezorganizare ai vechiului Stat i-ausupravieţuit cu puteri şi posibilităţisporite, împiedecând şi în viitor, prinfanatismul lor de asuprire, orice
încercare de a da bazinului dunăreanmai multă linişte şi stabilitate, printr-o ordine mai corespunzătoare con-diţiilor naturale din aceste părţi.
Din cauza lor, toate proiectele careau urmărit o normalizare a stărilor
într-un interes superior şi maigeneral, fie prin crearea uneiadministraţii centralizate şi a unei mai
drepte egalizări a populaţiilor şineamurilor în cadrul unui Statabsolutist şi unitar, fie printr-ofederalizare a diverselor regiuni pebază de autonomie naţională, nu s-au
putut realiza, fiind combătuteneîncetat de aceleaşi straturi, care, înacţiunile lor negative, s-au folosit demult exploatata şi mereu repetata
formulă «a libertăţilor constituţio-
nale».Aceste «libertăţi constituţionale», de
atâtea ori invocate de câte ori li secerea să renunţe, în interes general, la
o parte din privilegiile lor, n-aufost, de fapt, decât
99
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 103/170
libertăţi excepţionale de asuprire şi de
exploatare abuzivă, în felul pe carestraturile privilegiate din Ardeal şi le-au asigurat reciproc prin celebra«uniune a celor trei naţiuni»,
statornicindu-le apoi în codiceletripartit al lui Verboczy.
Căci Principatul autonom alArdealului, în cei 150 ani desuzeranitate turcească, n-a fost unorganism unitar de Stat, ci numai oalinaţă de asuprire a celor trei straturiprivilegiate conduse, mai multnominal, de autoritatea fantomatică aprincipelui, ales de dietele lor.
Voind să arate că pentru PrincipatulTransilvaniei, de sub suzeranitateaturcească, temelia constituţională o
formează vestita uniune a celor treinaţiuni, au reînnoit-o imediat după
constituirea noului stat, în anul 1542,spre a o reînnoi apoi neîncetat îndecursul existenţii istorice a acestuia.Suveranul ţării, principele, n-a fost
decât mandatarul încredinţat şi
confirmat de Poartă cu executareaagendelor limitate, comune celor «treinaţiuni».
În ierarhia împărăţiei Otomane,
Principele a fost precis încadrat, fiindsubordonat marelui vizir şicaimacanului şi coordonat pa-
100
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 104/170
şilor din Buda, Timişoara şi Oradea.Atât politica sa externă cât şi ceainternă a fost supusă tutelei făţişe a
Porţii. În politica externă n-aveadreptul să înceapă nici o acţiune
războinică fără învoirea prealabilă aPorţii. Din cauza nerespectării acesteiobligaţiuni, George Rakoczi al II-lea a
fost chiar depus din demnitatea sa, înanul 1675.
În politica internă, Principele eraobligat să menţină o bună înţelegere
cu cele trei straturi privilegiate, sărespecte şi să apere obiceiurile şiprerogativele lor.
Adunările comune ale straturilor,dietele, aveau chiar dreptul exclusiv delegiferare, hotărârile lor fiind adeseaexecutate şi fără confirmareaprinciară. Nici cea mai mică acţiune nu
avea dreptul s-o îndeplinească Prin-cipele fără încunoştiinţarea sfatului
princiar, exponentul ales al dietei. Fărăaceastă încuviinţare nu putea duce
nici tratative, nici trimite sau primideputaţiuni, nici citi scrisorile dinstrăinătate şi, cu atât mai puţin, face
donaţii sau conferiri de drepturi,pentru că Poarta considera pePrincipele Ardealului ca pe un locţiitor
al său, încredinţat numai cuadministraţia Transilvaniei şi a
101
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 105/170
părţilor ungurene învecinate, pe care
ar fi avut dreptul oricând să-l revoceşi să-l înlocuiască cu un paşă. În anul1634 a intenţionat, iar în 1658, 1659 şi1661 a ameninţat făţiş cu această
schimbare.Suzeranitatea turcească nu era deci
nominală, ci cât se poate de efectivă.Ea avea însă caracterul unui contract
încheiat cu straturile privilegiate,principele nefiind decât un organexecutiv subordonat lor.
Prin această înţelegere, stăpânirea
otomană şi-a răsplătit foştii aliaţi carei-au deschis calea în inima Europei; înacelaşi timp ea n-avea nici un interessă favorizeze consolidarea internă aTransilvaniei, care odată realizată, s-arfi putut îndrepta şi în contraintereselor Porţii. Straturile, de cealaltă
parte, erau deplin mulţumite să-şi ştiestăpânirea asupritoare asigurată şigarantată de impunătoarea autoritateşi putere a sultanului.
Nici situaţia umilitoare, nici sarcinile
grele, pe care suzeranitatea turceascăle impunea ţării, nu le emoţiona,
pentru că nu de ele urmau să fiesuportate, ci de Români, acea plebemizerabilă şi plătitoare ce le era dată
în stăpânire, exploatare şi asuprire.
102
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 106/170
Obţinând în anul 1566, un Athname
prin care, statornicind situaţia dedrept a Transilvaniei, sultanul îşi luaobligaţia să-i menţină şi să-i apere în«libertăţile» lor, toate dorinţele şi
străduinţele straturilor se vedeau
împlinite, restul — dezmembrarearegatului apostolic, anarhia şidescompunerea bazinului dunărean,devenit teatru permanent de război,ameninţarea civilizaţiei creştine —
neinteresându-i, deoarece, după cumse exprimă un reputat istoric maghiar,prin păstrarea structurii privilegiate, încadrul căreia nobilimea avea o situaţie
preponderentă, «Ardealul avea putinţasă facă politica ungurească», politicadomnilor săi de pământ. Iar această«politică ungurească» în Ardeal, ca şi înpărţile apusene ale fostului regat
trecute sub stăpânirea Habsburgilor, secaracteriza prin «împilarea celui slabdin partea celui puternic, împiedecareacunoaşterii plângerilor celor nedreptă-
ţiţi şi în tendinţele de asimilare forţată
a celorlalte neamuri».Statul se prezenta ca o şubredă
uniune a trei teritorii deosebite, supusestăpânirii exclusive a fiecăreia din celetrei feluri de corporaţiuni privilegiate,
aristocraţia maghiară
103
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 107/170
şi secuiască de o parte, oligarhia,patriciatul funcţionăresc săsesc de altăparte, care urmăreau interesele lordeosebite, ducând adesea şi o altăpolitică externă; se bănuiau şi secertau între ele şi nu se înţelegeau
decât într-o singură chestiune, înasuprirea comună a populaţiei supuse
şi menţinerea neştirbită a«libertăţilor» lor. Când îşi vedeau
aceste «libertăţi» ştirbite cât de puţin,
atunci se înţelegeau deodată şi
acţionau de comun acord, aşa cum au
făcut-o în timpul scurtei stăpâniri a luiMihai Viteazul: pentru că Domnul
îndrăznise să se atingă de scutirile lorde impozite şi să impună o contribuţie
generală, de 6 fiorini pe poartă, şi-audat mâna ca să-l răstoarne şi i-auurmărit memoria, chiar după moarte,cu o ură neîmpăcată. Când însădorinţele sau interesele lor o reclamau,
straturile privilegiate nu mai păstrauaceeaşi atitudine intransigentă de
conservatorism rigid, ci acceptau chiarinovaţii revoluţionare. Astfel, în urma
răspândirii diferitelor confesiunireformate în mijlocul lor, n-aupregetat să declare ca recepte, adicăprimite şi recunoscute cu aceleaşidrepturi şi prerogative ca şi religiacatolică, confe-
104
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 108/170
siunile luterană, calvină şi ariană sauunitariană, atingându-se astfel de
însăşi temelia care a condiţionat
întregul sistem privilegial. Numaiconfesiunea de rit ortodox, a majo-rităţii populaţiei, a rămas mai departe
exclusă de la această recunoaştere,pentru că nu era a niciuneia din celetrei corporaţiuni privilegiate.Dimpotrivă, religia ortodoxă aRomânilor din Transilvania, a fostsupusă, în această epocă de aşa zisătoleranţă, celor mai aspre şi
umilitoare persecuţii şi interdicţii.Ca în toate celelalte domenii ale
activităţii lor, straturile privilegiate aucăutat şi în domeniul credinţei să
sfărâme unitatea naturală, bazată pe osingură temelie etnică, a bisericiiortodoxe româneşti din cele trei ţări
învecinate, Transilvania, Moldova şiŢara Românească. În acest scop unii,
şi anume Saşii, au încercat să facăprozelitism între Români, tipărind şi
răspândind traduceri în limba românădin cărţile sfinte interpretate în sens
luteran. Activitatea lor însă a rămasfără ecoul dorit, producând numai unefect cu totul contrar celui aşteptat, şianume naşterea unei limbi literare şi aunei literaturi religioase în senstradiţional, în care s-au
105
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 109/170
produs primele manifestări aleconştiinţei naţionale româneşti.
Principii şi nobilimea maghiară deconfesiune calvină au folosit însămijloace violente spre a curmaraporturile naturale neîntrerupte ceexistau între biserica ortodoxă dinTransilvania şi cea din Ţara
Românească. Astfel, bisericaromânească a fost trecută cu forţa sub
jurisdicţia unui supraintendent calvin,iar preoţii, care n-ar fi predicat noua
credinţă, au fost ameninţaţi cu amenzi
grele şi cu expulzarea, interzicându-li-
se totdeodată şi trecerea frontierei înŢara Românească, precum şi primirea
preoţilor hirotonisiţi, conform unuistrăvechi obicei, în această ţară.
Preoţii înşişi au fost legaţi ca iobagi
de pământ şi supuşi tuturor asupririlorşi abuzurilor domnilor de pământ.Căci, în această perioadă aprincipatului autonom, oligarhiastraturilor privilegiate şi-a împlinit în
voie fanatismul înrădăcinat deasuprire, suprimând şi răzleţele
privilegii pe care «Regii Apostolici» leacordaseră, în anumite părţi,Românilor, stabilind prin lege condiţiapoporului român «ca atârnând debunul plac al principilor şi alcetăţenilor», adică al
106
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 110/170
membrilor celor trei straturiprivilegiate. Acest popor, se spunea
într-un articol de lege, «nefiind admis în ţară decât în interesul bineluiobştesc», pentru că el constituiapătura productivă a populaţiei «a
îndrăznit totuşi să ceară scutiri delucru şi de prestaţii pentru zilele de
sărbătoare; astfel de revendicări îisunt interzise în mod expres să le maiprezinte naţiunii maghiare», adică
nobilimii. Iar, pentru ca nu cumva să-şi poată totuşi ameliora într-o măsurăoarecare situaţia, «s-a hotărât ca niciclerul român să nu poată fi înnobilat şisă nu aibe dreptul să poseadă pă-mânturi». Fără nici o reticenţă s-a
decretat atunci principiul că statul nuse compune decât din cele trei«naţiuni» privilegiate şi patru religii
«recepte », religia ortodoxă şi poporulromân nefăcând parte din stat;poporul a fost numai tolerat, pentru camunca sa să producă cele necesare
binelui public. În această ultimă şilapidară expresie constituţională, a
culminat regimul oligarhic exclusivistal celor «trei naţiuni», care atransformat starea populaţiei «într-o
sclavie de nesuportat» iar stăpânireaprivilegiaţilor «într-o tiranie fără simţ
de răspundere».
107
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 111/170
Un mare patriot maghiar, baronulWessellnyi, a numit aceste 7 principiifundamentale ale ordinei constitu-ţionale «cele 7 păcate capitale aleTransilvaniei». Şi totuşi, istoriografiamaghiară preamăreşte şi astăzi aceastăepocă a principiului autonom ardelean,ca o vârstă de aur. Această vârstă a fost
însă de aur numai pentru nobilimeaprivilegiată maghiară, care şi-a pututrealiza toate dorinţele. Pentru ţară
însă, vârsta de aur a însemnat o totalăanarhie internă şi externă, o destră-mare în trei teritorii separate, înposesia exclusivă uneia din cele treicorporaţiuni privilegiate, neconteniteintrigi şi rivalităţi între straturile
privilegiate, instituirea celei mai ciniceşi mai anormale opresiuni politice, so-ciale, economice, naţionale şi
religioase, o atitudine de umilinţă şi deslugărnicie faţă de cei puternici şi de
neîngrădită brutalitate faţă de ceislabi.
Iar din punct de vedere general,acestei « vârste de aur » i-a corespunstotala anarhizare a bazinului dunărean,transformat într-un permanent câmpde război, într-un centru de completăanarhie, de luptă a tuturor contratuturor, chiar în mijlocul Europei.
108
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 112/170
Momentul culminant al «libertăţilor
constituţionale » necontenit lăudate destraturile suprapuse, reunite în celetrei «naţiuni» privilegiate din Ardeal,se dovedeşte astfel a fi fost o stare decompletă dezorganizare a bazinuluidunărean, transformat într-un vulcan,ce era un permanent pericol, prinnenumăratele sale conflicte şisurprize, pentru liniştea Europei şi acivilizaţiei occidentale.
20.
Cu eşecul Turcilor în faţa Vienei, în
anul 1683, începe însă o nouăperioadă istorică, caracterizată prinofensiva victorioasă a creştinilor, ceau reuşit să recucerească teritoriilepierdute şi să ameninţe chiar şi stă-pânirea Porţii din Europa. Se naşte
astfel «Chestiunea Orientală», încheiată de abia cu sfârşitulrăzboiului mondial.
Dominată de rivalitatea ruso-
austriacă în concurenţă pentru
moştenirea imperiului otoman,chestiunea orientală va provoca, înconcordanţă cu spiritul timpului,emanciparea naţională a popoarelor
creştine din aceste părţi şi va danaştere unui nou sistem de echilibruinternaţional, întemeiat pe exi-
109
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 113/170
stenţa Statelor naţionale independente
din bazinul dunărean şi PeninsulaBalcanică. În faţa victorioaseicontraofensive imperiale, reprezen-tanta civilizaţiei apusene în aceste
părţi, care — ocupând câmpia Pano-nică — a ajuns până la Tisa şi Dunăre,nici Principatul Ardelean al celor «treinaţiuni» privilegiate nu s-a putut
menţine în forma sa anarhică, subocrotirea suzeranităţii turceşti, ci a fostsilit să se integreze proiectelor dereorganizare a bazinului dunărean,supunându-se stăpânirii împăratului
de la Viena. Ca şi în timpul prăbuşirii«Regatului Apostolic» maghiar, cu 150de ani în urmă, straturile ardelene aufost exclusiv preocupate şi în decursulacestei răsturnări istorice, de salvareaprivilegiilor lor de castă, prin menţi-
nerea «libertăţilor lor constituţionale».Din această cauză au început tratativeneîntârziate cu generalii imperiali,grăbindu-se să ratifice imediat acordul
încheiat, care le garanta, în schimbulrecunoaşterii suzeranităţii imperiale şi
a prestării unui tribut anual, atâtpăstrarea vechii forme constituţionalecât şi menţinerea şubredei stăpâniri aprincipelui, executorul docil şi
110
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 114/170
interesat al intenţiilor lor. Împăratul
de la Viena cunoştea însă bine, dinexperienţa câştigată în regiunile pe
care le moştenise de la fostul regatungar, mentalitatea anarhică şiintenţiile adevărate ale straturilor
privilegiate şi nu era câtuşi de puţindispus să le satisfacă. Dimpotrivă, elintenţiona să asigure ordinea şi liniştea
în bazinul dunărean, prin organizareaunei administraţii cât mai centralizate
şi instituirea puterii sale absolute într-un Stat cât mai unitar, în care toateforţele particulariste urmau să fiereduse, pe cât cu putinţă, spre a face
loc unei cât mai mare nivelări apopulaţiei din cuprinsul întregului
imperiu.Împăratul era chiar constrâns, în
interesul lui propriu, să n-aibe decâtadversitate şi neîncredere faţă destraturile privilegiate, pentru că, înafară de pericolul şi restrângerea pecare tendinţa lor particularistă o
reprezenta pentru autoritatea sa,stăpânirea lor sărăcise în aşa măsurăpopulaţia, încât nu-i da posibilitate să
suporte sarcinile fiscale necesaresusţinerii Statului, iar exploatarea lor
abuzivă provocase emigrări în masăaşa de numeroase, încât nici ca-
111
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 115/170
drele armatei nu se mai puteaucompleta în măsura trebuinţelor.
Ca o primă măsură, pentru a-şi întări autoritatea şi a aduce ordine în ţară, împăratul s-a folosit deci de
moartea ultimului principe alTransilvaniei, Mihail Apafi I, spre anu mai confirma altă persoană înaceastă demnitate. Preluând-oasupra sa, a vrut să emancipezeadministraţia ţării de atotputernicia
straturilor, prin instituirea unuiguvernator şi a unei cancelarii aulicetransilvănene la Viena, instanţămenită să facă oficiul de legătură
între centru şi provincia sa îndepărtată. Iar în Transilvania,autoritatea generalului comandant,sprijinită de puterea efectivă agarnizoanelor militare, trebuia să-iasigure primul rol de comandă înaşa măsură ca simplele lui sfaturi săaibe valoare de ordine.
În acelaş timp, socotind că
autoritatea spirituală a bisericiicatolice este cel mai bun reazem alstăpânirii sale, a căutat, neocolindnici mijloacele de constrângereviolentă, să răspândească cât maimult această credinţă în mareamulţime a supuşilor. Câştigând prin
promisiunea îmbunătăţirii situaţiei
lor materiale şi morale, prinacceptarea
112
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 116/170
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 117/170
lor între membrii confesiunilorrecunoscute ca recepte de constituţiaTransilvaniei, deci ca privilegiaţi, un
număr de preoţi şi protopopi românidin Ardeal, i-a convins să se despartăde biserica ortodoxă spre a se declarauniţi cu Roma, având dreptul să-şipăstreze numai formele cultului înschimbul recunoaşterii autorităţiisupreme a Papei şi a primirii unoranumite norme dogmatice.
Rezistenţa înnăscută a poporului
român în contra tuturor schimbărilorde credinţă, considerate ca un noumijloc de asuprire şi de atentat lafiinţa sa etnică, precum şi opoziţia înnumele libertăţilor constituţionale,
încununată de succes, a straturilorreprezentate în dietă, împotrivapromisiunilor imperiale făcute, azădărnicit, în mare măsură, opera decatolicizare, adăugând încă unferment de descompunere celorexistente. Căci, în loc să fie câştigat
sufleteşte stăpânirii imperiale,poporul român a rămas despărţit în
două biserici, cea tradiţională orto-
doxă şi cea unită nou creată,favorizată de stăpânire în detrimentulceleilalte.
În acelaş timp, opoziţia înverşunată
a straturilor privilegiate în contratuturor refor-
113
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 118/170
melor iniţiate de autoritatea imperială,
a zădărnicit, în mare măsură,programul imperial de îmbunătăţire a
situaţiei găsite prin suprimareaprivilegiilor nedrepte şi instituireaunei administraţii mai bune şi mai
imparţiale. Astfel încât s-a ajuns larezultatul paradoxal că, în loc să se
îmbunătăţească, situaţia majorităţiipopulaţiei s-a înrăutăţit şi mai mult.
Căci, în urma revoluţiei straturilor
privilegiate, sub conducerea luiFrancisc Rakoczi al II-lea, în contramăsurilor de centralizare şicatolicizare ale regimului, care a pus,pentru moment, în pericol însăşistăpânirea imperială asupra ţinuturilor
recent dobândite, ţara ajunsese în aşa
stare de mizerie, încât nu mai putea fitulburată prin reforme radicale.
Intimidată de amploarea acesteirevoluţii şi silită, atât din cauza
planurilor dinastice, de a asiguramoştenirea coroanei şi în linie
femeiască, cât şi din pricinarăzboaielor de apărare în contraagresivităţii nepotolite a Prusiei lui
Frederic al II-lea, să recurgă labunăvoinţa şi la ajutorul factorilor
politici organizaţi din stat, autoritateaimperială s-a văzut constrânsă săabandoneze planul iniţial
114
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 119/170
de reforme şi să se mulţumească cu
jumătăţi de măsuri.
21.
Respectând şi menţinând structura
privilegială a statului, astfel cum sedezvoltase în timpul principatuluiardelean din «uniunea celor treinaţiuni» şi din codicele tripartit al lui
Verboczy, guvernul imperial alTransilvaniei s-a văzut nevoit săadauge sarcinilor grele existente, înfolosul privilegiaţilor, şi alte sarcini
noi, reclamate de susţinerea imensului
aparat de stat. Aşa încât populaţiaromânească, asupra căreia apăsautoate aceste sarcini, ajunsese la aşastare de disperare, încât părăsea înmasă locurile natale spre a trece înVoievodatele învecinate, în Munteniaşi Moldova, unde, cu toate căstăpânirea străină a DomnilorFanarioţi era şi ea deosebit de
apăsătoare şi de abuzivă, totuşi
situaţia era mai suportabilă.
Nici nenumăratele edicte şiordonanţe imperiale din tot secolul alXVIII-lea, nici pedepsele grele pe carele prevedeau pentru familiile şiconsătenii celor fugiţi, nici con-
115
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 120/170
trolul sever la graniţă, nici
promisiunile de iertare de oricepenalitate pentru cei ce vor reveni, nicichiar cordonul sanitar şi epidemiileendemice de ciumă din VoevodateleRomâneşti, n-au putut stăvili valulnecurmat de emigranţi care părăseau înmod clandestin Ardealul.
Şi cum era să nu-şi părăseascăcăminele dacă, — după cum a arătatcontele Auersperg, GuvernatorulArdealului, într-un raport din 1Aprilie 1772 către Iosif al II-lea, fiul şicoregentul împărătesei Maria Tereza,
— ţăranii erau siliţi, chiar şi prinordonanţa din 1769, care totuşi îmbunătăţise situaţia populaţiei
supuse, să presteze domnilor depământ săptămânal «patru zile delucru cu mâna şi trei zile de lucru cuvitele». În afară de acestea, ţăranii
trebuiau să plătească şi impozitele şi,pe deasupra, să mai întreţină şi pefuncţionarii cârmuirii din părţile lor,
ale căror «prevaricaţiuni şi
malversaţiuni», mai ales aleperceptorilor, le simţeau destul de des.
Adânc îngrijoraţi de aceste stări ce
dovedeau că, şi în noua situaţie dedrept internaţional, organizaţia şistructura internă a Transilvaniei arămas aproape neschimbată,
116
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 121/170
din cauza opoziţiei permanente a celor
«trei naţiuni» privilegiate ce invocauneîncetat, la orice tentativă dereformă a guvernului, «libertăţileconstituţionale» ce le fuseseră garanta-
te, funcţionarii superiori veniţi de la
Viena se vedeau adesea constrânşi săse adreseze chiar suveranului, spre aputea obţine remedierea unor releprea evidente. Între aceştia, conteleClary, conducătorul Tesaurariatului,administraţia financiară a provinciei,
s-a simţit obligat să arate că «trebuie
întreprins totul spre a se păstraRomânii, care, dacă sunt cei maisăraci, sunt totuşi cei mai numeroşicontribuabili ai ţării».
Nu este deci surprinzător că Iosif alII-lea, monarhul care întruchipa maihotărât tendinţele centraliste şi
absolutiste tradiţionale ale Habs-burgilor, să fi rămas într-adevăr în-grozit de situaţia pe care a găsit-o înTransilvania, Banat şi ţinuturile
învecinate de lângă Tisa, în anul 1773,când a vizitat cu deamănuntul acesteţări.
Şi pe el l-a impresionat îndeosebicaracterul străin, suprapus, pe carestatul constituit îl avea faţă derealităţile date, faţă de populaţia ţării.
117
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 122/170
«Îmi fac o datorie de conştiinţă»
scria el într-un raport adresatConsiliului de Stat şi împărăteseiMaria Terezia, mama sa, să arăt «căţara aceasta, Transilvania, este
desigur bună şi frumoasă, însă arenevoie de un ajutor imediat, de oreformă radicală, căci nici
îmbunătăţiri şi nici jumătăţi de
măsuri nu ajung, mentalităţile fiinddeja aşa de stricate». «Straturileconducătoare sunt stăpânite de unspirit de neîncredere, suspiciune şiintrigă. Toţi caută numai să-şi
păstreze privilegiile, să nu fiestânjeniţi în încasarea veniturilor şi să
poată face ce vor cu supuşii lor».Îndeosebi «nobilimea maghiară nu sefereşte de nimic mai mult în lumedecât de ceea ce i-ar putea micşoraveniturile sau restrânge dreptul pecare şi-l extinde, cu dreptate saunedreptate, aşa de departe cât poate,numai ca să poată exploata cât mai
mult ţăranii supuşi».«Iobagul este un sclav al domnuluisău, n-are nici un mijloc de susţinere;
trebuie să slujească mult sau puţin,după bunul plac al stăpânului său,cum şi unde vrea acesta. De oreglementare a sarcinilor nici nupoate fi vorba», aşa încât, încheie
împăratul «aşi
118
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 123/170
avea remuşcări de conştiinţă dacă n-
aşi arăta că această ţară are mai multca oricare alta nevoie de un urbariu,de o stabilire a sarcinilor pentrupopulaţia agricolă ».
Împăratul, confirmând cele rapor-tate înainte şi de funcţionarii superioriamintiţi (contele Auersperg, care a
arătat «că i s-a adus la cunoştinţă însecret că sate întregi sunt pe cale de aemigra în Moldova»; contele Clary,care atrăsese şi el atenţia că «dacă
aceste rele nu vor fi curmate în curând,este de temut că se va produceemigrarea de localităţi întregi, poate a
multor mii de contribuabili pe carenumai războiul, ce are loc în Munteniaşi Moldova, i-a împiedecat până acumsă facă aceasta»), a adăugat: «muncilenemăsurate şi tratamentul crud al pro-prietarilor de pământ faţă de supuşiilor sunt arătate ca motivele principaleale acestor emigrări», deoarece,«excesele merg prea departe, aşa că
supuşii nu mai pot exista în asemenea împrejurări».Drept concluzie, trebuiesc amintite
următoarele fraze concludente şirezumative ale împăratului Iosif al II-lea: «aceşti săraci supuşi români, caresunt, fără îndoială, cei
119
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 124/170
mai vechi şi mai numeroşi locuitori ai Transilvaniei, sunt chinuiţi şi împovăraţi cu nedreptăţi de toată
lumea, fie Unguri, fie Saşi, aţa de mult,că într-adevăr, soarta lor, când ocunoşti, este foarte de compătimit şi nueste decât de mirat că se mai găsescatâţia din aceşti oameni şi că n-au fugit
cu toţii. Nu mă mir că pământurile lorsunt prost lucrate, căci nici n-ar puteafi altfel, dacă nu sunt siguri deposesiunea lor de la o zi la alta, putândşi trebuind să fie zilnic şi poate înfiecare ceas la munca stăpânului lor;cum ar putea, în asemenea împrejurări,să se ocupe şi să se silească pentrulocurile lor? Naţiunea, de altfel, are
spirit, iar nestatornicia ei provinedesigur numai din cauza nenorociriisale, pentru că, în caz de nevoie, cândsituaţia devine prea din cale afară deinsuportabilă, să aibe putinţa a fugi
mai uşor în altă ţară».În faţa acestor mărturii s-au
alarmat, la Viena, chiar şi cercurileconducătoare ale armatei, conteleLacy — preşedintele Consiliuluiimperial de război — exprimându-şipărerea că este necesar să se ia măsuripolitice cât mai drastice. Acestemăsuri nu
120
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 125/170
puteau consta decât în desfiinţarea
«libertăţilor constituţionale», atât descumpe straturilor privilegiate, căcinumai prin reforma structuriiprivilegiate a întregii organizaţii de
stat i se putea lua acesteia caracterulstrăin, suprapus, şi remedia viciileorganice de care suferea ţara în toate
domeniile, economic, social, politic şinaţional.
După preluarea frânelor domniei,Iosif al II-lea a încercat să curmeaceste rele prin abrogarea constituţiei
ardelene şi organizarea ţării pe altebaze, conform dorinţelor sale
centraliste şi idealurilor urmărite de«absolutismul luminat» în aşa fel, ca
întreg aparatul de Stat să deviemecanismul administrativ alsuveranului, capabil să dea în sfârşitdiferitelor regiuni ale întinsului săuimperiu consistenţa şi unitatea care-i
lipseau. Intenţiile împăratului auputut fi sabotate cu succes de
straturile privilegiate, pentru că princaracterul lor prea raţionalist şi
teoretic nu corespundeau nevoilorlocale şi, mai ales, pentru că acestestraturi deţineau toate posturile de
comandă în administraţia ţării, decare o viaţă de Stat organizată nu se
putea lipsi, înlocuirea
121
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 126/170
lor cerând timp până la creşterea uneinoi generaţii în spiritul acestor
reforme.Pe deasupra, decretarea limbii
germane ca limbă oficială a Statuluiconfirma din nou caracterul săustrăin, aşa încât toate bunele intenţiiconcretizate în edictul de toleranţă
religioasă, în abrogarea excepţiunilor
de la impozite pentru privilegiaţi, înordonanţele pentru ocrotireapopulaţiei ţărăneşti şi altele, n-au
rămas decât simple enunţări de
principiu, executarea lor fiind cu
succes împiedecată de cei interesaţi.
Din conflictul făţiş izbucnit între
suveran şi «naţiunile privilegiate» împăratul a ieşit învins, fiind silit, înurma eşecurilor pe care le-a suferit înpolitica externă şi a războiuluinenorocit pornit în contra Turcilor, sărevoce, pe patul de moarte, toate mă-surile din timpul domniei sale.
Victima acestui conflict a fost însă şi
de astă dată populaţia românească, care — recunoscătoare pentru felulprietenos şi uman pe care i l-a arătat
în timpul repetatelor sale călătorii înArdeal, când asculta cu interes toateplângerile şi încrezătoare în autoritateaşi puterea sa, s-a ridicat, în anul
122
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 127/170
1784, sub conducerea lui Nicolae Ursu,supranumit Horia, un ţăran isteţ dinAlbac, comună în judeţul Turda, spre
a impune aplicarea măsurilordecretate.
Ca şi în anii 1437 şi 1514, gloateleţărăneşti neorganizate au fost înecate
în sânge de armata straturilorprivilegiate, în deosebi a nobilimii, iar
împăratul, preocupat în acel momentde proiectul schimbării posesiunilorsale din Ţările de Jos cu Bavaria şi înpreajma dezlănţuirii unui conflict ar-
mat, n-avea nici intenţia şi nici
puterea să îndeplinească oficiul dearbitru şi să ocrotească o populaţie ce
se încrezuse şi sperase în bunele saleintenţii.
Măcelăriţi în faţa oraşului Deva,ţăranii răsculaţi s-a împrăştiat atunci
când s-a îndreptat împotriva lor şiarmata regulată a Statului, iarcăpeteniile, Horia şi cei doi ajutori aisăi, Cloşca şi Crişan, au fost prinşi şi
executaţi la Alba Iulia, suferind cel mai
înfiorător martiraj pentru cauzaeliberării sociale şi naţionale; au fostzdrobiţi pe roată şi sfârtecaţi în bucăţi,
în faţa a 2151 ţărani români, siliţi deorganele administrative nobiliare săasiste la această groaznică privelişte.
123
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 128/170
Nu este lipsit de semnificaţie faptul
că, în timpul răscoalei, se formase între ţărani un curent pronunţat în
favoarea reconstituirii vechii Dacii,presimţită instinctiv ca singura
posibilitate să redea atât ţării cadrul
unităţii naturale, cât şi lor organizaţiapolitică potrivită nevoilor fireşti.
După înăbuşirea răscoalei şi moartea împăratului, straturile privilegiatereunite în Dieta de la Cluj, în anul1790, au dat o nouă ordineconstituţională Transilvaniei, care, de
fapt, nu era decât o restabilire a stă-rilor aşa cum au existat înainte dedomnia, eşuată în ţelurile ei, a
împăratului Iosif al II-lea.Noul împărat, Leopold al II-lea, sub
impresia acestui eşec, simţindu-se
ameninţat şi în stăpânirea sa de
izbucnirea revoluţiei franceze, nu maiera dispus să reînceapă lupta cu forţele
politice organizate din interior, ce sedovediseră atât de îndărătnice, ci era
hotărât să guverneze în cea mai bună înţelegere cu straturile privilegiate
spre a putea ţine piept iminentului
pericol din afară.Războaiele napoleoniene şi epoca
reacţiunii care a urmat, stăpânită depersonali-
124
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 129/170
tatea proeminentă a cancelaruluiMetternich, a transformat Statul într-un imperiu austriac şi în cel maivajnic susţinător al ordinei privile-giate stabilite, adversar neîmpăcat altuturor curentelor populare şi deorganizare politică pe temelie etnică.
În aceste decenii era deci natural casituaţia Românilor să rămână înaceiaşi stare de asuprire din parteacelor trei «naţiuni» privilegiate.
Încercarea lor de a obţine dreptate pe
cale legală a eşuat, însă a avutimportanţa principială de a fi fixat,
într-un program politic, revendicărilelor de egalitate naţională şi eliberaresocială.
Revendicările au fost formulate într-o petiţie pe care au înaintat-o
împăratului, numită «supplex libellusValachorum Transsilvaniae». În eacereau ca naţiunea românească să fie
repusă în toate drepturile politice şicetăţeneşti de care se bucură şi
celelalte «naţiuni» privilegiate, să fie
deci recunoscută ca a «patra naţiune»
de constituţia ţării, iar biserica lor
ortodoxă să fie şi ea primită întreconfesiunile recepte, bucurându-se deaceleaşi drepturi ca celelalteconfesiuni. Mai
125
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 130/170
propuneau participarea, în raport cunumărul populaţiei, la ocupareafuncţiunilor publice şi sarcinilor pe
toată populaţia ţării, proporţional cucapacitatea fiecăruia. Împăratul n-aluat în seamă această petiţie, ci a
trimis-o — tot aşa cum va face, peste osută de ani şi urmaşul său, FranciscIosif, cu «memorandumul» ce i s-aprezentat — straturilor ardelenereunite în dieta de la Cluj, care aurespins-o, cu aceeaşi indignare cu carestrămoşii lor hotărâseră, în epocaPrincipatului Ardelean autonom, săinterzică poporului român să mai
îndrăznească a cere de la nobilimeamaghiară scutirea de la prestaţiile
iobăgeşti pentru zilele de sărbătoare.Efectul politic imediat al acestei petiţii
a fost deci negativ; tot astfel au rămasfără efect practic imediat şi pledoariileepiscopului Ioan Inocenţiu Micu din
anul 1736, pronunţate în dietaArdealului, în favoarea bisericii unite
româneşti pe care o conducea, cerând împlinirea promisiunilor ce se făcuserăcu ocazia acestei uniri, după cum arămas şi memorandul politic alRomânilor de la 1892, după cum aurămas fără ascultare toate rugăminţile,intervenţiile şi cererile Românilor în
faţa voinţei
126
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 131/170
neînfrânte de stăpânire a nobilimiiprivilegiate maghiare.
Dacă n-a avut urmări imediate,petiţia înaintată împăratului Leopoldal II-lea şi respinsă de straturileprivilegiate din Ardeal a avut totuşi o
însemnătate epocală. Căci, în aceastăpetiţie, rugăminţile se întemeiază pe
considerente istorice, folosind metoda întrebuinţată cu atâta succes de
straturile privilegiate pentru menţine-
rea «libertăţilor lor constituţionale».
Într-o epocă în care argumentelebazate pe raţiune, umanitate şidreptate erau de la început socotite şicondamnate ca revoluţionare, nu seputeau invoca decât argumente carear fi putut, prin natura lor, constitui obază de discuţie. Iar cum singurul
argument pe care straturile privilegiate îl puteau invoca pentru menţinereastărilor anormale create de «libertăţile
lor constituţionale» era cel de pretinsordin istoric, în sensul că ordinea
privilegiată este moştenirea unei îndelungate tradiţii a organizaţiei de
Stat, nu le mai rămânea Româniloraltă cale spre a răsturna acestargument, ce se dovedise a fi fostprimit ca valabil, decât acela de aarăta că revendi-
127
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 132/170
cările lor se susţin printr-un drept
istoric şi mai vechi şi mai întemeiat.Amintirea originii romane a
poporului român, continuitatea şipreexistenţa sa înaintea tuturor
celorlalte neamuri aşezate în acestepărţi, a conferit revendicărilorformulate caracterul lor adevărat, celal unei reparaţii istorice necesare.
Din această cauză, simţindtemeinicia argumentului produs,straturile privilegiate maghiare aucontestat şi contestă până astăzineîncetat, cu atâta vehemenţă şi
pasiune, continuitatea poporuluiromân în Dacia, dând uneicontroverse ştiinţifice prin natura ei,caracterul unui proces pe care-lpledează cu tot aparatul procedural,de tertipuri şi sofisticări, permise şinepermise, spre a câştiga bunacredinţă a opiniei publice mondiale.
În acelaşi timp, cererile formulate în petiţie constituiau şi o încercare
de a da o soluţie pozitivă, în cadrulpoliticii de continuitate adoptată desuveran, inextricabilei probleme aorganizării întregului bazin du-nărean în cadrul unitar alimperiului austriac, dând structuriisale de Stat un caracter mainatural, de mai multă autohtonie,mai
128
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 133/170
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 134/170
corespunzător nevoilor înrădăcinateacestor regiuni.
Petiţia Românilor voia deci săelibereze formele privilegiat aleorganizaţiei de stat de caracterul lor
străin şi suprapus, spre a le daconţinutul etnic necesar, în stare să leia imobilitatea anacronică şi să leconfere posibilitatea unei evoluţii
normale, în concordanţă cu pasultimpului.
22.
Pentru poporul românesc, aceastăpetiţie are însă o însemnătate şi mai
mare, căci ea exprimă o stare deconştiinţă hotărâtoare pentru toatădezvoltarea sa ulterioară. Dinvicisitudinile şi nenorocirile trecutului areuşit să se ridice şi să ajungă, prinaptitudinile sale spirituale şi printr-omuncă stăruitoare de creaţie culturală,
la conştiinţa destinului său istoric, la
conştiinţa originii şi unităţii saleetnice.Sub imperiul acestei conştiinţe el şi-
a împlinit, într-o corelaţie armonică şi
condiţionare reciprocă, atât misiuneasa culturală cât şi revendicările salepolitice, sociale şi
129
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 135/170
naţionale. Prin operele de erudiţie ale
învăţaţilor săi din secolul al XVII-lea,de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi
începutul celui de al XIX-lea s-aformat această conştiinţă, răspândită
apoi de dascăli iluminaţi pe tot
cuprinsul ţărilor române, în Ardeal, înBanat, în regiunile de lângă Tisa, înMaramureşul vechilor săi Voievozi şi
în Principatele Române, în Moldova şiŢara Românească, unde a prins
rădăcini atât de adânci încât a fost înstare să dea naştere unui curentatotstăpânitor de renaştere naţională,creaţie culturală, pacificare socială,
organizare şi realizare politică,exprimat în etapele succesive ale UniriiPrincipatelor, împroprietăririi ţărani-
lor şi dezrobirii ţiganilor între 1859—
1866, ale independenţei şi înălţării sale
ca regat în ordinea internaţională, aleprogresului şi consolidării sale interne,sub Domnia marelui său Rege Carol I,
între 1877—1916 şi, în sfârşit, ale
întregirii regiunilor învecinate deambele laturi ale Carpaţilor, locuite de
Români în cadrul geografic firesc alStatului de astăzi, în urma războiuluimondial, sub glorioasa domnie aRegelui Ferdinand I cel Leal.
130
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 136/170
Fără exagerare se poate deci susţine
că Statul actual şi conştiinţa naţională
a poporului românesc sunt rezultatulgreu câştigat al capacităţii sale de
civilizaţie, pe când Statul maghiar şi
revendicările sale revizioniste nu suntdecât expresia unui instinct dedominare şi asuprire, produs decaracterul privilegial şi suprapus alinstituţiunilor sale politice. Formulacare circulă şi caracterizează Ungariadrept ultimul stat feudal din Europanu este de circumstanţă şi lipsită de
temei.
23•
Din această cauză, Ungaria a formattotdeauna o notă discordantă în cadrulcurentelor generoase de emanciparepolitică şi îndreptăţire socială, care au
stăpânit Europa în ultimul veac,falsificându-le conţinutul şi întrebuin-
ţându-le ca un paravan, în dosul
căruia să-şi poată continua în voieopera de asuprire şi de exploatare aneamurilor vecine din bazinul dună-rean. Astfel, încă spre sfârşitul epociiabsolutiste, nobilimea maghiară detoate categoriile a început în dietă şi
în «adunările comitatense» în
131
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 137/170
acele adunări autonome aleprivilegiaţilor, care exercitau toate
atribuţiile stăpânirii într-un ţinut, oviolentă campanie de agitaţii pentru
impunerea limbii maghiare, în loculcelei latine, ca limbă oficială pentrutoate manifestările publice, cu intenţiade a da statului poliglot un aspect deunitate pe care nu-l avea, înăbuşindnaţionalitatea celorlalte individualităţietnice.
Opoziţia Românilor, Slovacilor,
Germanilor, Croaţilor şi Rutenilor, a
fost combătută, cu ultima violenţă, de
straturile privilegiate maghiare, înnumele ideologiei liberale tot mairăspândite în ţările civilizate aleEuropei.
Reprezentativă pentru toate acestestrăduinţe rămâne figura marelui
agitator Ludovic Kossuth care, cutoate că s-a făcut campionul ideilorcelor mai înaintate ale timpului, n-aezitat totuşi să declare că va trebui
grăbită «maghiarizarea Croaţilor, Ro-mânilor şi Saşilor, altfel vom fidestinaţi dispariţiei».
Căci, el îşi dădea seama că, dacă seobţine o administraţie centralizată la
Budapesta, un guvern unitarmaghiar pentru
132
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 138/170
toate aceste regiuni, o armată proprieşi instituirea unui regim electoralcensitar, toate celelalte reforme nu vorrămâne decât simple enunţări de
principii, bune pentru a câştigasimpatia străinătăţii, însă fără nici ovaloare practică.
Ce putea într-adevăr folosipopulaţiei abrogarea ordinei
privilegiate şi a regimului feudal deiobăgie, dacă în baza censului ridicatal regimului electoral stăpânirearămânea de fapt, dar sub un aspectschimbat, tot în posesiunea vechilor
clase de privilegiaţi, ca şi permisiuneade răscumpărare de la sarcinilefeudale, dacă ţărănimea, în starea de
asuprire şi sărăcie în care se găsea, n-avea mijloacele ca să se poată folosi deacest drept teoretic?
Instinctele ancestrale de stăpânirepeste alte neamuri urmau în schimbsă fie cu prisosinţă satisfăcute prin
înglobarea Transilvaniei şi a
regiunilor de lângă Tisa în organizaţia
Statului maghiar, înglobare cerută cuaceeaşi stăruinţă atât de partidulradical cât şi de moderaţi, pentru că -
după cum a arătat Ştefan LudwigRoth, un pastor al Saşilortransilvăneni din acea vreme, care,
133
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 139/170
în curând, va deveni un martir alideilor sale generoase, fiind executat înanul 1848 de regimul revoluţionar al«liberalului» Kossuth — Ardealul eraromânesc. «Ardealul, spunea el în anul1842, când dieta privilegiaţilor,
întrunită la Cluj, dezbătea introdu-cerea limbii maghiare ca limbăoficială, are de mult, pe cale naturală olimbă a ţării, care nu este nici ceagermană, nici cea ungurească : este cearomânească. Singura limbă decirculaţie generală în această ţară»,
întărea el, «este limba românească»,
arătând că adevărul acesta, recunos-cut, în fond, de toate conştiinţele, n-are
nici un rost să fie tăgăduit. Dimpotrivă,continua el, adresându-se nobilimiimaghiare, este necesar să se deaRomânilor «hrana dreptăţii şi băutura
răcoritoare a unui tratament uman», săli se «respecte demnitatea omeneascăşi să li se cinstească credinţa creştină»,
să li se dea «putinţa unui trai
neatârnat şi mijloace de educaţie», încheind profetic cu următoarelecuvinte: «luaţi seama la ce faceţi şi nu
aruncaţi cu îndrăzneală criminală jăratec în paie. Voi semănaţi vânt şiveţi culege furtună ».
134
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 140/170
24.Furtuna s-a dezlănţuit într-adevăr în
anul 1848, când Ludovic Kossuth,folosindu-se de mişcarea generală deemancipare politică, a instituitrepublica maghiară independentă desub conducerea sa, spre a silui fiinţacelorlalte popoare şi, pătrunzând cuarmata în Transilvania, a început celmai sângeros şi mai neomenos război
în contra naţiunilor din aceste regiuni.Dezorganizând astfel complet totbazinul dunărean, Kossuth a provocat,prin acţiunea sa, intervenţia şi invazia
armatei de ocupaţie ruseşti în acestepărţi, îndeplinind ceea ce compa-
triotul său mai prevăzător, conteleSzecheny, îi prezisese cu un an înainte,anume, că va duce poporul maghiar«într-un aşa impas, că nici Dumnezeu
însuşi nu va mai putea să-l salveze».Ungurii n-au ţinut seama nici de
apelul patetic al marelui lor patriot,baronul Wesselyeny, care, orb fiind, a
venit totuşi în dietă şi le-a spusurmătoarele cu privire la Români:«Viitorul este mai obscur ca noapteaochilor mei. Numai pacea şi
înţelegerea pot să ne salveze. Ştefancel Sfânt zicea
135
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 141/170
fiului său: fericite sunt ţările care au
numeroase popoare. Acest sfat, căruias-au raliat notabilii noştri, apasăasupra noastră ca o blasfemie, căcipopoarele sunt înrăite şi se ridicăunele contra altora. Românii merită osimpatie specială şi acest nume nutrebuie să le fie refuzat căci este ade-vărat că sunt descendenţii Romanilor.
Este în interesul lor să se întâlneascăcu noi, deoarece, ca şi noi, ei suntizolaţi în aceste părţi».
Kossuth însă şi straturile privilegiateale nobilimei maghiare din dieta
ardeleană au dispus de Români fărăei; terorizând cu formula «Unirea saumoartea», au impus cu forţadecretarea «Unirii Transilvaniei cuUngaria».
Românii, întruniţi într-o mare
adunare populară pe câmpia«Libertăţii» de lângă Blaj, auproclamat însă dorinţa lor la o viaţă
naţională proprie şi dreptul de a dis-
pune de soarta lor.Retrăgându-se şi deputaţii Saşilor
din dieta ardeleană în semn de protestcontra unirii decretate, Ardealul a fostinvadat de oştile guvernului ungurescşi de cetele înarmate de nobilimeamaghiară. Totuşi, Ro-
136
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 142/170
mânii şi Saşii au căutat să ajungă la o înţelegere, instituind în acest scop un
comitet de pacificare, al cărui scop însă n-a putut fi atins din cauzaintransigenţei lui Kossuth. Într-adevăr
Csany, delegatul guvernului maghiarpentru administraţia Transilvaniei,definea astfel într-un manifest publicatitudinea regimului revoluţionar:
«Voi, nenorociţi Valahi, dezamăgiţi şiconduşi pe un drum rău prin intrigaofiţerilor austriaci. Nu se găseşte în
amintirea nici unui om sau a istorieinici o urmă despre o viaţă naţională
liberă cu privire la voi. Aţi fost sclavi
sub Romani, sclavi sub popoarelenomade, sclavi de asemenea în ultimamie de ani, numai maghiarii vă vorface să întrevedeţi zorile libertăţii»,
promiţându-le, apoi imediat, dacă nu
se vor supune, «pedeapsa corporală pecare o merită crimele lor». Acestecrime constau în rezistenţa încoronată
de succes, pe care armata lor de
voluntari ţărani sub conducerea unortribuni aleşi, a lui Avram Iancu,Buteanu şi Axente Sever, o opuneainvaziei maghiare şi atrocităţilor pecare le comiteau, împiedicând
întinderea cuceririi maghiare în Bihorşi Sătmar, adică
137
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 143/170
în regiunile de la actuala graniţă
apuseană a României. Căci, după cumafirma într-o scrisoare adresatăistoricului şi patriotului român N.Bălcescu, ce încerca totuşi să maimijlocească o înţelegere între Românişi Unguri, Kossuth nu concepealibertatea Românilor decât în felulurmător: «Libertatea voastră estespânzurătoarea, drepturile voastre deegalitate înseamnă că popoarele care
împart teritoriul cu Ungurii, vortrebui să fie absorbite de elementulmaghiar».
În consecinţă nici armistiţiul încheiat în vederea unei viitoare înţelegeri n-a
fost respectat, Ungurii arestând prinsurprindere mulţi conducători români,au spânzurat pe Buteanu, prefectulZarandului, au făcut să dispară peDobra şi au asasinat chiar pe Dragoş,care se arătase neobosit să mijloceascăo înţelegere.
Într-adevăr, punctele de vedere nu
se puteau împăca, căci faţă detendinţele ungureşti de stăpânire şiasuprire, Românii urmăreau, dupăcum au arătat-o în petiţia lor din 28
Decembrie, 1848, reformarea im-periului într-o «monarhie constituţio-nală la care să participe toatenaţiunile». Adânc
138
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 144/170
pătrunşi de un simţ de răspundere
pentru ordinea în bazinul dunărean, acărui expresie etnică o reprezentau înaceste părţi, au exprimat chiar
dorinţa, în petiţia prezentată la 25
Februarie 1848 de MitropolitulŞaguna, împăratului Francisc Iosif laOlmutz, «unirea tuturor Românilor înstatul austriac ca o naţiune
independentă sub sceptrul Austriei»,sub împăratul care ar fi devenit «mareduce al Românilor».
Pe când Ungurii provocau deci prinparticularismul lor egoist şi tendinţele
de asuprire naţională dezorganizarea
şi anarhia în tot Sud-Estul european,Românii se gândeau să asigure acestorregiuni un echilibru mai stabil printr-ocolaborare a popoarelor interesate, încadrul unei forme de stat federaliste.
Tocmai această colaborare menită săasigure liniştea şi un echilibru naturalregiunilor atât de greu încercate alebazinului dunărean, n-au voit
Ungurii, cu nici un preţ, să se poatărealiza, căci atunci ar fi trebuit să seresemneze la teritoriul lor etnic şi sărenunţe la dorinţele de stăpânire şiasuprire asupra celorlalte popoare.
139
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 145/170
Plecat în exil, după prăbuşirearegimului său de opresiunerevoluţionară, sub influenţa mediuluianglo-saxon, de libertate şi echitate,Kossuth a trebuit şi el să recunoască,prea târziu însă ca să mai poată aveaefect, că unica posibilitate de asanarea stărilor din aceste părţi este
recunoaşterea şi respectareadeosebitelor individualităţi naţionale,pentru că numai pe această temelienaturală se poate înălţa o stare de
ordine consolidată, pe care el o întrevedea, acum, într-o confederaţie
a popoarelor interesate.25.
Dacă regimul său revoluţionar s-aprăbuşit, intenţiile sale asupritoare n-
au încetat însă să stăpânească spiriteleşi faptele conaţionalilor săi, rămaşi înţară, sub autoritatea reîntronată de
baionetele ruseşti, a absolutismuluiimperial austriac.
Căci, pentru straturile privilegiatemaghiare, Kossuthismul, în forma pecare a avut-o în timpul regimuluirevoluţionar, a rămas — cu toată
înfrângerea suferită şi dezastrul pecare l-a provocat — crezul atotputernicşi necontestat, călăuzitor al întregiilor acţiuni
140
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 146/170
politice. Dându-şi în sfârşit seama căcel puţin formele exterioare trebuiesc
schimbate, că nu se mai poate menţinefăţiş o constituţie privilegială şi o
stăpânire feudală în mijlocul uneilumi însufleţită de credinţa libertăţiinaţionale şi a dreptăţii sociale, no-bilimea privilegiată maghiară arecunoscut în ideile conducătoare aleguvernului revoluţionar înfrânt, unicaposibilitate de a-şi salva vecheastăpânire sub aspectul înşelător alformelor noi, liberale, în stat. Nu ideileliberale, ci stăpânirea pe care şi-o
putea asigura, sub haina lor, asupranaţiunilor nemaghiare, o interesa. Din
această cauză Ungurii nu şovăiau săaccepte chiar un guvern absolutist şisă combată cu înverşunare unulconstituţional, care nu le satisfăcea
această dorinţă.Explicaţia acestei atitudini, în
aparenţă aşa de stranie, n-a scăpat
pătrunderii unui observator
contemporan experimentat: Într-unraport din 12 Octombrie 1861 înaintatde A. A. Paton, consulul englez laLubeck, lui Sir A. Layard, secretar deStat la Foreign Office, se găseşteurmătorul pasaj caracteristic: «amserioase îndoieli asupra
141
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 147/170
experienţei constituţionale din Austria,
pentru că Ungurii vor face în continuu jocul partidului absolutist prinrevendicările lor inacceptabile. Acelaşilucru l-au făcut deja în 1848—1849,căutând să obţină un guvern şi oarmată independentă, şi acelaşi lucru
îl fac şi în prezent. Însă Austria nu seva putea menţine cu două Camere
imperiale legislative solidare şi ostile înacelaşi timp. Ungurii au plătitcontribuţiile lui Schwarzenberg şi
absolutismului său centralist,birocratic şi militar, şi le refuză lui
Schmerling, unităţii sale constituţio-
nale şi autonomiei sale provinciale,ceea ce arată că ştiu printr-un instinctsigur că un adevărat guvern cinstitconstituţional ar fi mai fatal domina-
ţiei lor asupra popoarelor nemaghiare
decât absolutismul însuşi».Atitudinea lor, descrisă aşa de
plastic în acest raport, a fost într-adevăr una de continuă sabotare a
tuturor încercărilor de a reconstituiStatul pe temelii mai sănătoase şi maifireşti şi, în acelaşi timp, de continuăpândă spre a folosi momentulfavorabil pentru a-şi realizarevendicările «inacceptabile », spre a-şi întinde asuprirea asupra
142
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 148/170
celorlalte popoare şi îndeosebi asupraArdealului şi poporului românesc,conform aceloraşi metode pe care le-apracticat, pentru scurt timp, guvernulrevoluţionar al lui Kossuth.
26.Momentul oportun s-a prezentat în
sfârşit în anul 1866, când victoriileregatului prusian condus de Bismarck au împins până în pragul falimentuluiimperiul austriac. În timpul acesteigrave crize, Ungurii au menţinut
legături cu duşmanul din afară, aşa
cum au mai făcut-o de atâtea ori încursul existenţii lor istorice, în specialla 1791, când nobilimea privilegiatămaghiară, în legătură cu Prusia,susţinea revolte în interior.
Pericolul unei răscoale ungureşti, înurma unei epoci de surdă adversitate, ise părea împăratului şi de data aceastaiminent. Demoralizat de înfrângereasuferită şi de pierderea prestigiului său
personal, dornic să obţină concursul
activ al îndărătnicei nobilimimaghiare pentru reconstrucţia nece-
sară a statului, şi sub înrâurirea soţieisale, împărăteasa Elisabeta, pe carecontele An-
143
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 149/170
drassy o câştigase cauzei maghiare, împăratul Francisc Iosif a părăsittimida încercare de federalism,
începută prin acordarea unor maimari autonomii provinciale şi maidrepte libertăţi naţionale popoarelordin cadrul unităţii de stat absolutist,spre a se decide în sfârşit, cu multăgreutate, să împlinească dorinţele
domnilor de la Budapesta, pe care i leprezentase, într-o formă respectuoasă,Francisc Deak.
Prin întronarea noii ordiniconstituţionale se dădea statului un
nou caracter, acela al unei monarhiidualiste, împărţindu-se imperiul în
două jumătăţi, cu două parlamente şidouă guverne deosebite, cu o ordinelegală diferită, cu două sistemeeconomice şi teritorii vamale,trecându-se numeroasele popoare dincuprinsul monarhiei sub pre-ponderenţa elementului german într-o
parte, sub asuprirea stăpânirii claselor
privilegiate maghiare în cealaltă parte.Numai persoana monarhului, politicaexternă şi armata mai rămâneaucomune ambelor ţări şi documentauunitatea statului.
Noua monarhie dualistă a fost ceamai anormală şi mai fatală dintretoate soluţiile
144
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 150/170
ce se puteau găsi, pentru că ea însemna, de fapt, începutul sfârşituluiexistenţei de stat. Căci Ungurii nusocoteau această soluţie ca un termen
final, ci ca o soluţie de oportunitate,
ţinta dorinţelor lor fiind simplauniune personală a două state completdiferite sau chiar independenţa totală a
întinsului lor regat, pe care l-auobţinut într-un moment de panică,prin conspiraţii, ameninţări şi intrigide alcov. Chiar de la început, de lainstituirea acestei noi forme de stat,clasele privilegiate maghiare, ajunse în
posesia exclusivă a factorilor destăpânire râvniţi, au îndreptat
acţiunea politică a regatului maghiar,conducând-o, — sub formele înşelătoa-re ale organizaţiei liberale şi par-
lamentare, dirijată însă efectiv dinumbră, de clubul lor nobiliar,denumit «Casină Naţională» — sprerealizarea obiectivelor pe care li learătase Ludovic Kossuth în scurtul
răstimp al regimului său revoluţionar.În consecinţă au urmărit o
subminare progresivă a autorităţii
centrale, o acaparare şi aservire aconducerii supreme, chiar şi îndirecţia politicii externe, intereselor
lor egoiste şi maghiarizarea forţată a
nea-
145
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 151/170
murilor lăsate pradă stăpânirii lorasupritoare, dezlănţuind astfelconflictul aprig şi neîncetat întrepopoarele imperiului, cunoscut întoată lumea, sub titlul atât de sugestivde «războiul naţionalităţilor», care a
răpit Statului liniştea necesarăconsolidării sale interne şi Sud-Estuluieuropean echilibrul şi stabilitatea decare avea nevoie în interesul general alpăcii şi al civilizaţiei.
Dacă rezultatul final al guvernăriilui Kossuth a fost dezorganizarea şianarhia bazinului dunărean, urmată depătrunderea armatelor ruseşti înaceste părţi, urmarea firească a
întemeierii regatului maghiar, încadrul monarhiei dualiste, a fostizbucnirea războiului mondial din1914 şi instituirea dictaturii comunistela Budapesta (1919), împreună custările de criză, de nesiguranţă şi de
mizerie pe care le-a provocat.O serie neîntreruptă de tragedii
familiare (executarea arhiduceluiMaximilian, fratele monarhului, ajuns împărat al Mexicului; sinucidereaarhiducelui Rudolf, fiul său şimoştenitorul tronului; asasinarea
împărătesei Elisabeta, soţia sa),gravele neînţelegeri, conflicte şi
renunţări în sânul dinas-
146
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 152/170
tiei, s-au adăugat insucceselor guvernării,sleind iniţiativa şi hotărârea suveranului,
care, decepţionat de viaţă, îndoindu-sechiar de viabilitatea Statului pe care-l
stăpânea, ne mai având încredere înreforme şi credinţă în posibilitatea unei îmbunătăţiri a situaţiei, s-a refugiat într-o
atitudine de înfricoşată pasivitate şi destearpă împotrivire la orice tentativă carear fi putut schimba, cât de puţin,caracterul anormal al monarhiei dualiste.Sub presiunea permanentă a poftelornesăturate de stăpânire ale claselor
conducătoare maghiare şi ale guvernelorlor, Francisc Iosif a comis toate actele denerecunoştinţă, de renegare şi trădare pecare un monarh le poate comite. Aconsimţit să se împace cu adversarul săuvictorios, cu Prusia, să treacă la remorcalui Bismarck şi să devină unealta docilă apoliticii internaţionale condusă de noulimperiu german, care, prin autoritateaputerii sale economice şi militare, asigurapolitica Statului maghiar. A urmărit opolitică de expansiune şi ameninţare faţă
de ţările învecinate din PeninsulaBalcanică, a părăsit şi şi-a înstrăinatpopoarele din ţara sa, care-l urmaseră
cu147
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 153/170
credinţă şi se luptaseră chiar pentru el,
pricinuind acea stare de încordatătensiune care a izbucnit în catastrofaultimului război.
O singură dată s-a încumetat împăratul să se opună dorinţelor
maghiare, atunci când acestea,depăşind orice limită, au pretinssacrificarea şi a ultimului element decoeziune prin instituirea unei armateproprii, pentru jumătatea lor de stat.Cu această ocazie s-a doveditanormalitatea şi fragilitatea acesteiconstrucţii de stat, căci, în faţaameninţării de a introduce votul
universal care ar fi răpit dintr-odatăregatului lor caracterul maghiarimpus, cercurile stăpânitoareinteresate au renunţat imediat lacererile lor.
În schimb şi-au permis toateabuzurile, nedreptăţile şi asupririle
faţă de popoarele pe care le-aureprimit, din mâinile monarhului, în
mod aşa de neaşteptat, în nestânjenitalor stăpânire. Ca şi în epoca lui Kos-suth, clasele stăpânitoare ale regatuluimaghiar n-au urmat sfaturile celormoderaţi, care îşi dădeau seama că,
pentru susţinerea statului, era
neapărat necesară o înţelegere
148
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 154/170
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 155/170
cu popoarele conlocuitoare, obţinută
printr-un minimum de concesiuni.Legea naţionalităţilor a fost întocmităpentru ochii străinătăţii, rămânând
literă moartă, neaplicată niciodată,nici într-un singur caz. Francisc Deak,autorul ei, supranumit «înţeleptulnaţiunii», pentru că reuşise să obţină
consimţământul monarhului pentru
forma dualistă de stat, a rămas unizolat, copleşit de vorbe măgulitoare,dar fără influenţă, conducerea trecând
oamenilor fără scrupule şi problemede conştiinţă, care întruchipau mai
bine şi mai adevărat intenţiile claselor
conducătoare. Compuse din nobilimeamaghiară a fostelor straturi privilegia-te cărora li s-a mai adăugat clasadocilă a salariaţilor de stat şi a
populaţiei înstărite, de provenienţă
recentă, a Budapestei şi a altor câtevaoraşe mai mari create prin mijloaceleartificiale ale politicii de stat, claseleinstalate la conducere au continuat, cu
elanul nestăpânit al neofiţilor, politicatradiţională de intoleranţă şi egoism a
straturilor care le-au premers, politicade persecuţie naţională, asuprire socialăşi exploatare economică a domnilorfeudali de pământ de odinioară,
149
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 156/170
transformaţi acum în latifundiari,
conducători de întreprinderi şi oamenipolitici, ce-şi mascau instincteleprimare sub aspectul exterior şi voit alunui cultivat stil de viaţă anglo-saxon.
Ura şi persecuţia lor se îndreptau
îndeosebi contra Ardealului şipoporului românesc, neclintit înpăstrarea fiinţei sale etnice, în puterea
neînţeleasă de rezistenţă a robustei
sale firi ţărăneşti. Personalitatea im-punătoare a Mitropolitului Şagunareuşise chiar să-i sporească aceastăputere de rezistenţă, dându-i, în
scurtul răstimp al unei relativelibertăţi din anii premergători dua-lismului, în statutul organic al bisericiiortodoxe, bazat pe principiul ordinei
în libertate, formele proprii şicorespunzătoare de organizare pentrusalvgardarea celor mai vitale interesenaţionale şi spirituale. La ce se puteaaştepta din partea guvernului ţării, aaflat imediat poporul român, când în
Parlamentul de la Budapesta, lacererea puţinilor săi deputaţi, de a li seacorda egalitatea de drepturi, li s-arăspuns cu ameninţarea luării aceloraşi
măsuri de exterminare care au fostfolosite în America îm-
150
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 157/170
potriva pieilor roşii; însuşi PrimulMinistru, Coloman Tisza, i-aapostrofat cu eleganta şi semnificativaformulă: «Taci şi plăteşte». Înasemenea condiţii şi în urma votării
noii legi electorale — care făceaaproape imposibilă alegerea înParlament a deputaţilor nemaghiari,
neagreaţi de guvern, căci nici 6% dinpopulaţie nu mai avea drept de vot (în
Transilvania numai 3,2%, faţă de
6,5—7,5% în centrul câmpieipanonice), — poporul românesc s-avăzut constrâns la atitudinea deprotestare mută a pasivităţii politice.
În acest timp, de la 1875 la 1906,clasele conducătoare şi-au pututpermite toate samavolniciile, fără săpoată fi denunţate, la timpul oportun,
în faţa unui for autorizat.
Prin legi de încătuşare a presei, prinlegea grădinilor de copii, a
învăţământului primar şi secundar,prin compunerea curţilor cu juraţi,
prin presiuni administrative, prinmaghiarizarea numelor, prin teroare şicorupţie, într-un cuvânt prin toate
mijloacele, s-a căutat să se obţinămaghiarizarea Românilor şi acelorlalte naţiuni, «prin foc şi sabie»,prin «degradarea lor sistematică şidecadenţa lor politică, morală şi
economică».
151
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 158/170
Un memoriu al studenţilor de la
universităţile din România liberă, care
a încercat să arate opiniei publicemondiale tratamentul de neînchipuităopresiune îndurat de Românii dinUngaria, a fost acoperit de injurii, iarmemoriul întocmit în anul 1892 departidul naţional român şi adresat Co-
roanei, în care se expuneau doleanţele
poporului român, a fost înapoiatnedesfăcut, delegaţia de 300 depersoane care s-a prezentat cu el laViena nefiind nici măcar primită înaudienţă de Francisc Iosif. Poate că şi
acest act de nemaipomenită descon-siderare a unui întreg popor ar firămas neobservat, dacă guvernulunguresc n-ar fi avut imprudenţa, dincauza şovinismului său exagerat, sămai pornească şi un proces împotrivaautorilor acestei petiţii neluate înseamă şi, printr-un juriu revoltător deparţial, să pronunţe verdicte de
condamnare la închisoare între 5 ani
şi 2 luni, în total patruzeci de ani detemniţă pentru 14 persoane.
Nemulţumite cu atâta, autorităţile au
instigat populaţia maghiară din Turdasă devasteze complet locuinţaconducătorului Românilor, Dr. IoanRaţiu, la înapoierea sa
152
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 159/170
de la proces, aşa încât acesta a putut săpronunţe cuvintele: «MulţumescDomnilor, iată-vă aşa cum sunteţi şi
cum v-am ştiut întotdeauna». Ecoulneaşteptat al acestui proces nedrept, afost unul de unanimă revoltă în toatălumea civilizată. G. Clemenceanu i-adat atunci cea mai concisă expresieprin următoarele fraze lapidare, atâtde caracteristice temperamentului său:«Se judecă în acest moment la Cluj,capitala Transilvaniei, un proces de
înaltă trădare care interesează în ceamai înaltă măsură atât pe supuşii
împăratului Francisc Iosif, cât şi petoţi oamenii cari doresc o mai bunărepartiţie a justiţiei între popoare.
Românii au de partea lor dreptul. Esteun cuvânt destul de mic, din care însăMaghiarii au putut să facă un lucrumare ».
Totuşi, guvernele maghiare nu s-aulăsat influenţate nici de opiniilestrăinătăţii, nici de intervenţiile
prevenitoare şi amicale făcute deregele Carol I al României pe lângăsuveranul lor, împăratul Francisc Iosif.Căci instinctele lor de asuprire îifăceau surzi faţă de orice sfat de
moderaţie. Din
153
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 160/170
contră, în anii care au urmat, subguvernările dominate de fanatismulnemăsurat şi energia încăpăţânată acontelui Ştefan Tisza, măsurile deprigoană şi opresiune au câştigat înintensitate pe toate tărâmurile. Înaceeaşi măsură creştea însă şiinstabilitatea internă, odată cu mizeriapopulaţiei, căci niciodată condiţiile
naturale nu pot fi siluite, fără urmărifatale, nici de cea mai îndârjită voinţă.Ca şi în secolul al XVIII-lea, stărileanormale de la sfârşitul secolului alXIX-lea şi începutul celui actual s-au
manifestat într-un curent tot maiputernic de emigrare a populaţiei în
ţări străine, mai ales în Statele Uniteale Americii, dezvăluind astfel unorcercuri cât se poate de largi,neinfluenţate de nici o credinţă poli-
tică sau preferinţă naţională,adevărata situaţie din Ungaria. Aşa depildă, într-o monografie a vieţii lui
Albert Ballin, directorul societăţii
germane de navigaţie HamburgAmerika Linie, se găseşte următorulpasaj revelator: «Emigraţia mereu
crescândă din partea ungurească amonarhiei habsburgice, supusă uneinenorocite constituţii agrare, a atras
atenţia şi cercurilor din jurul guver-
154
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 161/170
nului maghiar. Mândria Ungarieisuporta însă ca fiii ţării, care fuseseră
degradaţi la adevăraţi iloţi pepământurile marilor latifundiari, săpărăsească ţara; ea pretindea însă ca
cel puţin aceste mii de emigranţi dinUngaria să întoarcă spatele patriei lor,dintr-un port unguresc». În consecinţă,
guvernul ungar a propus celor douăsocietăţi germane de navigaţie să
înfiinţeze o linie subvenţionată care sătreacă pe la Fiume, ceea ce acestea aurefuzat din cauza lipsei de rentabilitate.Deoarece Cunard Linie a primit
propunerea maghiară, liniile germanede navigaţie au încheiat un contract de
colaborare cu Austro-Americana dinTriest, în urma căruia s-a accentuatrivalitatea între cele două porturiprincipale ale monarhiei dualiste.
Opresiunea maghiară, arătându-şiastfel repercusiunile şi asupraproblemelor atât de îndepărtate alerivalităţilor maritime, de dinainte de
ultimul mare război, a dezvăluittotdeodată atât viciile organice aleorganizaţiei de stat, cât şi spiritul ireal
de nemăsurată megalomanie care însufleţea cercurile sale conducătoare,făcându-le incapabile să înţeleagă şi să
găsească o soluţie
155
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 162/170
pentru cele mai reale şi mai graveprobleme de stat. Aceastămegalomanie morbidă lua uneoriforme din cele mai groteşti, instinctulatavic de dominaţie al clasei sale
conducătoare afişând o desconside-rare faţă de populaţia ţării, care aprovocat chiar surpriza ironică aobservatorilor neinteresaţi. Un
exemplu pentru acest fenomen segăseşte în memoriile omului politicaustriac Baernreither, publicate laViena, după moartea sa, în anul 1928.Pentru data de 1 Ianuarie 1913,
memoriile sale conţin următoarea în-
semnare: «Am vorbit ieri cuprincipele Furstenberg care e tocmaipe cale să se înapoieze la postul săudin Bucureşti. El este optimist înprivinţa României şi speră că şi
partidul liberal va ţine cu tripla ali-anţă, dacă Tisza ar putea fi convins sătrateze altfel pe Românii din Ungariadecât a făcut-o până acum, anume să
le dea funcţionari de naţionalitatea lorşi să le asigure o situaţie mai bună
prin reforma electorală. Furstenberg îşi dă silinţa să stabilească relaţii întreTisza şi conducătorii Românilor dinParlamentul maghiar. Silinţele sale se
ocupă şi cu cele mai miciamănunte, şi
156
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 163/170
anume vrea să-l convingă pe Tisza casă răspundă la salutul deputaţilor
români ». Principele de Furstenbergera, în acea vreme, ministrulplenipotenţiar al Monarhiei Austro-
ungare la Bucureşti.
27.În refuzul primului ministru Ungar
de a răspunde la salutulreprezentanţilor legali ai poporuluiromân se concretizează, într-un gestde supremă sfidare, toată desconside-rarea statului legal, faţă de populaţia
ce-i era dată în stăpânire şi sedezvăluie divorţul ireconciliabil întreformele suprapuse ale organizaţiei de
stat şi realitatea vie şi naturală a ţării.Era deci firesc ca în asemenea condiţii
statul să nu mai poată dura.Nu se poate şti dacă încercarea, de
ultima oră, a arhiducelui FranciscFerdinand, moştenitorul tronului, careintenţiona, ca la preluarea domniei, să
dea monarhiei o temelie mai naturalăşi mai viabilă prin transformarea ei într-un stat federativ al naţiunilorconlocuitoare, s-ar fi putut realiza.
Judecând după experienţele din
trecut, şansele de succes ale acestei încercări erau
157
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 164/170
extrem de reduse. Căci prăbuşiriletragice ale tuturor formelor de stat
înstăpânite în aceste regiuni, îndecursul istoriei, se datorau faptuluică nu exprimau realităţile etnice şi
nevoile adevărate ale mediului. Dinaceastă cauză, elementele care au fostcreate pentru a susţine organizaţia de
Stat, straturile privilegiate, s-au pututtransforma în factorii cunoscuţi de
disoluţie şi dezagregare. Din cauza lor
a căzut regatul medieval maghiar, dincauza lor stăpânirea habsburgică n-areuşit să se consolideze, nici sub formăabsolutistă, nici sub cea federalistă,nici sub cea constituţională şi nici subcea dualistă.
Asasinarea Arhiducelui FranciscFerdinand la Serajevo, în anul 1914,condamna, în orice caz, şi ultima
încercare de a da bazinului dunăreanliniştea şi stabilitatea necesară printr-o reformă a organizaţiei de statmoştenite.
Nu mai rămânea, după eşuareacelorlalte încercări, decât o singurăposibilitate: aceea de a da în sfârşitbazinului dunărean o ordine
întemeiată pe fundamente cu totuldiferite, pe posibilităţile fireşti aleregiunilor
158
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 165/170
sale naturale. Nu mai rămânea decât soluţia pe care i-au dat-onaţionalităţile din imperiu, la sfârşitul războiului mondial, prin consti-
tuirea statelor naţionale.În faţa verdictului de neînlăturat al istoriei, au trebuit să se plece până
şi cei mai personal interesaţi a-l împiedica. Contele Ottokar Czernin,
unul din ultimii miniştrii de Externe ai imperiului prăbuşit, care luptasepână la sfârşit pentru menţinerea monarhiei dualiste, în memoriile sale,
publicate imediat după încheierea păcii, s-a văzut totuşi constrâns sărecunoască cu resemnare că, «ceasul monarhiei austro-ungare sunase» şisă mărturisească cu durere că astăzi, adică în momentul încheierii păcii,«convingerea sa este că descompunerea monarhiei s-ar fi produs şi fărăacest război».
159
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 166/170
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 167/170
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 168/170
5/10/2018 Românii şi ungurii. Premise istorice - C. Sassu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/romanii-si-ungurii-premise-istorice-c-sassu 169/170
top related