românia în zona euro: când și cum€¦ · pib depășește ritmul de creștere al datoriei; iar...
Post on 29-Jan-2021
1 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
România în zona euro: când și cum
Liviu VoineaViceguvernator
București, 31 August 2017
-
I. Economia politică a aderării la euro
II. Criteriile de convergență nominală
III. Aspecte ale convergenţei reale și ale finanțării externe
IV. Reforme structurale necesare
V. O posibilă foaie de parcurs
VI. Concluzii
-
3
I. Economia politică a aderării la euro “Euro este un proiect politic și o promisiune de prosperitate” ‐ Jens Weidmann,
Guvernatorul Bundesbank.
Adoptarea euro este o obligație asumată prin Tratatul de Aderare la UE.
Întrebarea este când, nu dacă.
Din perspectiva politicii monetare, pe termen mediu nu avem altă opțiune.
BNR este deplin integrată în Sistemul European al Băncilor Centrale.
Din 2011 în BNR funcționează un Comitet pentru Pregătirea Trecerii la Euro.
Dar adoptarea euro e un proces complex, nu o simplă schimbare de bancnote.
Moneda euro a fost de la început un proiect politic de adâncire a integrării europene,
care capătă noi valențe în contextul Brexit.
Convergența este o condiție fundamentală pentru buna funcționare a uniunii
monetare.
Decizia de inițiere a demersurilor trebuie bazată pe un larg suport politic și popular.
-
4
I. Economia politică a adoptării euro (cont.)
Adoptarea euro nu asigură bunăstarea. Noi trebuie să ne‐o asigurăm, înainte de aderare.
Există un cost de oportunitate al amânării adoptării euro. Decalajele dintre România și
zona euro se pot adânci. Nu vom putea participa la luarea unor decizii care ne privesc.
Pe plan intern, adoptarea euro poate fi un catalizator al reformelor structurale necesare.
Pe plan extern, adoptarea euro poate da un semnal de predictibilitate și poate reduce
prima de risc.
România poate contribui la redefinirea zonei euro pe principii întărite de guvernanță
comună: Uniunea Bancară (UB), Mecanismul Unic de Supraveghere (MUS), Mecanismul
Unic de Rezoluție (MUR), Schema Europeană de Garantare a Depozitelor (EDIS), buget
comun, etc.
Mai trebuie însă să vrea și Europa…
Experiența altor țări arată că nu trebuie să ne grăbim, dar apartenența la zona euro a fost
o plasă de siguranță foarte utilă pentru țările din flancul sudic.
-
5
Sunteți în favoarea sau împotriva adoptării euro de țara dumneavoastră?
Convergența în țările din Est cu un an înainte de adoptarea euro vs. România în prezent
Nota: datele privind convergența reală pentru România sunt aferente anului 2016Sursa: Eurostat, ECB, BNR, Eurobarometru 2017Sursa: Eurobarometru 2017
0
20
40
60
80
100
Convergență reală
Convergență nominală
Opiniepublică
Slovenia 2006 Slovacia 2008 Estonia 2010Letonia 2013 Lituania 2014 Romania 2017
procente
50%
29%
52% 57%43%
64%
45%
70%
43% 39% 55%
30%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
BG CZ HR HU PL RO
NS/NRImpotriva introduceriiIn favoarea introducerii
-
6
România îndeplinește toate criteriile de convergență nominală
II. Criteriile de convergență nominală
Criterii Maastricht RomâniaRata inflaţiei (IAPC)(%, medie anuală)
≤ 1,5 pp peste media celor mai performanţi 3 membri UE* (0,2% la iulie 2017)
0,3(Iulie 2017)
Deficitul bugetului consolidat(% PIB)** ≤ 3% 3,0
Datoria publică (% PIB)** ≤ 60% 37,6Cursul de schimb faţă de euro***(apreciere/depreciere procentuală maximă pe 2 ani)
± 15% +0,8/‐3,5(Iulie 2017)
Ratele dobânzilor pe termen lung(% p.a., medie anuală)
≤ 2 pp peste media celor mai performanţi 3 membri UE din perspectiva stabilităţii preţurilor(2,1% la iulie 2017)
3,6(Iulie 2017)
* La calcularea nivelului de referinţă pentru iulie 2017 au fost luate în considerare Bulgaria, Irlanda şi România.** 2016, metodologia SEC 2010.*** Deviații procentuale maxime ale cursului de schimb față de euro în perioada august 2015 – iulie 2017. Calculele sunt efectuate pe baza seriilor cu frecvență zilnică și se raportează la media lunii iulie 2015.
Sursa: Eurostat, calcule BNR
-
7
Rata inflației: traiectorie descendentă, încadrată în intervalul de referință
Rata inflaţiei (IAPC) şi intervalul de referinţă
Notă: La calcularea nivelului de referinţă pentru anul 2016 au fost luate în considerare Croația,Slovacia și Spania, iar pentru luna iulie 2017 au fost luate în considerare Bulgaria, Irlanda şi România.
*Limita inferioară: media celor mai performanți 3 membri UE.*Limita superioară: 1,5 pp peste media media celor mai performanți 3 membri UE.
Sursa: Eurostat, calcule BNR
‐2
0
2
4
6
8
10
Ian‐07
Iul‐0
7
Ian‐08
Iul‐0
8
Ian‐09
Iul‐0
9
Ian‐10
Iul‐1
0
Ian‐11
Iul‐1
1
Ian‐12
Iul‐1
2
Ian‐13
Iul‐1
3
Ian‐14
Iul‐1
4
Ian‐15
Iul‐1
5
Ian‐16
Iul‐1
6
Ian‐17
Iul‐1
7
IAPC (12-luni medie mobilă)
Interval de referinţă*
procente, medie anuală
-
Rata inflației
8
Stabilitatea prețurilor: România vs. alte țări non‐euro din regiune
‐2.0‐1.5‐1.0‐0.50.00.51.01.52.02.53.03.5
ian.‐14
iul.‐14
ian.‐15
iul.‐15
ian.‐16
iul.‐16
ian.‐17
iul.‐17
CZ HU PL
procente
‐4
‐2
0
2
4
6
8
10
12
mar.‐0
5
sep.‐05
mar.‐0
6
sep.‐06
mar.‐0
7
sep.‐07
mar.‐0
8
sep.‐08
mar.‐0
9
sep.‐09
mar.‐1
0
sep.‐10
mar.‐1
1
sep.‐11
mar.‐1
2
sep.‐12
mar.‐1
3
sep.‐13
mar.‐1
4
sep.‐14
mar.‐1
5
sep.‐15
mar.‐1
6
sep.‐16
mar.‐1
7
Rata inflatieiRata inflatiei excluzand modificarile de TVATinta de inflatieLimita inferioara a intervalului tintaLimita superioara a intervalului tinta
procente
Sursa: BNR
-
9
Deficitul bugetar și datoria publică: în limite, dar…
Sursa: Eurostat
Deficitul bugetului consolidat şi datoria publică
‐11
‐9
‐7
‐5
‐3
‐1
1
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
deficitul bugetului consolidat
nivelul de referinţă -3%
% PIB
0
10
20
30
40
50
60
70
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
datoria publică
nivelul de referinţă 60%
% PIB
Sursa: Eurostat
-
…se acumulează tensiuni
10
‐1.0%
‐6
‐5
‐4
‐3
‐2
‐1
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017p 2018p
deficitul structural
Anul 2013: atingerea MTO
procente
Deviație semnificativă de la MTO (obiectivul bugetar petermen mediu) în 2016 și 2017
-
…se acumulează tensiuni (cont.)
• În anii de creștere economică peste potențial, spațiul fiscal astfel creat
trebuie folosit preponderent pentru reforme structurale (latura
ofertei), nu pentru stimularea cererii
• Datoria publică poate scădea în termeni reali dacă ritmul de creștere
PIB depășește ritmul de creștere al datoriei; iar în valori absolute doar
dacă se înregistrează surplus bugetar primar (cheltuielile cu serviciul
datoriei sunt mai mari decât deficitul bugetar)
• Limita de 60% din PIB nu e relevantă pentru România (nu ne permitem
să ajungem acolo). Limita noastră de toleranță: 43% ‐ 45% din PIB.
11
-
12
Volatilitate scăzută a cursului de schimb leu – euro în ultimii 8 ani (se încadrează în banda de +/‐ 15%)
Cursul de schimb EUR/RON
Notă: Liniile punctate reprezintă marginile intervalului de ±15% faţă de media lunii iulie a anilor 2015, 2013, 2011, 2009 şi, respectiv, 2007.
Sursa: Eurostat, calcule BNR
2.5
3.0
3.5
4.0
4.5
5.0
5.5
2.5
3.0
3.5
4.0
4.5
5.0
5.5ian.‐07
iul.‐07
ian.‐08
iul.‐08
ian.‐09
iul.‐09
ian.‐10
iul.‐10
ian.‐11
iul.‐11
ian.‐12
iul.‐12
ian.‐13
iul.‐13
ian.‐14
iul.‐14
ian.‐15
iul.‐15
ian.‐16
iul.‐16
ian.‐17
-
Volatilitate față de euro, comparație internațională
13
Sursa: BCE
95
97
99
101
103
105
107
109
111
dec.‐15
ian.‐16
feb.‐16
mar.‐1
6
apr.‐16
mai.‐1
6
iun.‐16
iul.‐16
aug.‐16
sep.‐16
oct.‐16
nov.‐16
dec.‐16
ian.‐17
feb.‐17
mar.‐1
7
apr.‐17
mai.‐1
7
iun.‐17
iul.‐17
index, 31 Decembrie 2015=100
RON
USD
PLN
HUFCZK
-
Rata dobânzii pe termen lung este în intervalul de referință începând din decembrie 2013
14
Sursa: Eurostat, calcule BNR
Notă: La calcularea nivelului de referinţă pentru anul 2016 au fost luate în considerare Croația, Slovacia șiSpania, iar pentru luna iulie 2017 au fost luate în considerare Bulgaria, Irlanda şi România.
*Limita inferioară: media celor mai performanți 3 membri UE din perspectiva stabilității prețurilor.*Limita superioară: 2 pp peste media celor mai performanți 3 membri UE din perspectiva stabilității prețurilor.
0
2
4
6
8
10
12
Ian‐07
Iul‐0
7
Ian‐08
Iul‐0
8
Ian‐09
Iul‐0
9
Ian‐10
Iul‐1
0
Ian‐11
Iul‐1
1
Ian‐12
Iul‐1
2
Ian‐13
Iul‐1
3
Ian‐14
Iul‐1
4
Ian‐15
Iul‐1
5
Ian‐16
Iul‐1
6
Ian‐17
Iul‐1
7
Ratele dobânzilor pe termen lung (12-luni medie mobilă)
Interval de referinţă*
% pe an, medie anuală
-
15
Dobânzile interbancare la limite istorice, în linie cu dobânda de referință
Rata dobânzii de politică monetară și ratele dobânzilor practicate de instituțiile de credit în relația cu clienții nebancari
0
10
20
30
40
50
ian.04
iul.04
ian.05
iul.05
ian.06
iul.06
ian.07
iul.07
ian.08
iul.08
ian.09
iul.09
ian.10
iul.10
ian.11
iul.11
ian.12
iul.12
ian.13
iul.13
ian.14
iul.14
ian.15
iul.15
ian.16
iul.16
ian.17
iul.17
rata dobânzii de politică monetară (sf. per.)ROBOR 3M (medie lunară)credite societăţi nefinanciarecredite populaţie
% p.a.
0
5
10
15
20
25
ian.04
iul.04
ian.05
iul.05
ian.06
iul.06
ian.07
iul.07
ian.08
iul.08
ian.09
iul.09
ian.10
iul.10
ian.11
iul.11
ian.12
iul.12
ian.13
iul.13
ian.14
iul.14
ian.15
iul.15
ian.16
iul.16
ian.17
iul.17
rata dobânzii de politică monetară (sf. per.)
depozite societăţi nefinanciare
depozite populaţie
% p.a.
Sursa: Banca Naţională a României
-
16
Sursa: Eurostat
III. Aspecte ale convergenței reale și ale finanțării externe
Proces neîntrerupt de convergență, chiar și în timpul crizei economice
23.3 24.226.1 27.7
31.2 32.335.9 39.1
45.6 45.9 47.6 48.250.2 51.0 52.0
53.7 55.8
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
RO
BG
PIB, % din zona euro19, PPC pe locuitor
CZ
PL HU
BG
CZ
HU
PLRO
-
17
Ponderea exporturilor cu valoare adăugată peste medie a crescut constant
0
20
40
60
80
1002008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
Sector cu grad scăzut de tehnologizare Sector cu grad mediu‐scăzut de tehnologizare
Sector cu grad mediu‐ridicat de tehnologizare Sector cu grad ridicat de tehnologizare
Altele
procente
Sursa: INS, calcule BNR
-
18
Profitul reinvestit a redevenit un factor de intrare de capital în
RomâniaInvestiții străine directe Fluxuri financiare cu bugetul UE
România a fost în permanență un beneficiar net de fonduri
europene
‐4
‐2
0
2
4
6
8
10
12
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
Jun.2017
Instrumente de natura datoriei (credite intra‐grup)Profit reinvestitParticipaţii la capital
mld. EUR
Sursa: BNR
‐3
‐2
‐1
0
1
2
3
4
5
6
7
8
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
Jun.2017
Sume plătite la bugetul UETransferuri de capital (infrastructura/autostrazi, investitii in utilaje)Venituri secundare (POSDRU, alte programe operationale)Venituri primare (subventii agricole)
mld. EUR
Sursa: BNR
-
19
Deficitul de cont curent s‐a ajustat, și cu ajutorul fondurilor europene, dar și‐a reluat recent tendința de creștere …
Sursa: BNR, INS
Deficitul de cont curent şi fondurile europene
‐16
‐14
‐12
‐10
‐8
‐6
‐4
‐2
0
dec.‐05
apr.‐06
aug.‐06
dec.‐06
apr.‐07
aug.‐07
dec.‐07
apr.‐08
aug.‐08
dec.‐08
apr.‐09
aug.‐09
dec.‐09
apr.‐10
aug.‐10
dec.‐10
apr.‐11
aug.‐11
dec.‐11
apr.‐12
aug.‐12
dec.‐12
apr.‐13
aug.‐13
dec.‐13
apr.‐14
aug.‐14
dec.‐14
apr.‐15
aug.‐15
dec.‐15
apr.‐16
aug.‐16
dec.‐16
Soldul contului curent
Soldul contului curent net de intrările de fonduri UE pentru agricultură şi resurse umane (incluse în balanţa veniturilor)
% PIB (4‐trimestre medie mobilă)
-
…în timp ce majoritatea țărilor non‐euro au surplus de cont curent
20
‐2.3
‐6
‐4
‐2
0
2
4
6
8
10
NL DE DK MT SI HU LU SE IE BG EE IT HR ES AT LV CZ PT PL BE GR SK FR LT FI RO UK CY
% din PIB
Soldul contului curent
Sursa: Eurostat
-
21
Deficitul de cont curent a fost integral finanțat din surse autonome
Sursa: BNR, INS
Deficitul de cont curent şi fluxurile non‐generatoare de datorie
‐15
‐10
‐5
0
5
10
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 T1
Investiţii directe, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit )
Soldul contului de capital*
Soldul contului curent
Capacitatea (+)/ Necesarul (-) de finanţare**
* Preponderent fonduri europene structurale şi de investiţii
% PIB
** Soldul contului curent + Soldul contului de capital
-
Poziția investițională internațională netă s‐a îmbunătățit
22
Poziţia investiţională internaţională netă – comparaţie regională
Sursa: Eurostat
Nota: Poziția investițională internațională netă = Active financiare externe – Pasive financiare externe* Tabloul de bord pentru supravegherea dezechilibrelor macroeconomice
‐46.4
‐35
‐140
‐120
‐100
‐80
‐60
‐40
‐20
0
2005
T1
2005
T4
2006
T3
2007
T2
2008
T1
2008
T4
2009
T3
2010
T2
2011
T1
2011
T4
2012
T3
2013
T2
2014
T1
2014
T4
2015
T3
2016
T2
2017
T1
% din PIB
Bulgaria Rep. Ceha Estonia Letonia Lituania
Ungaria Polonia Romania Reper MIP*
-
23
Datoria externă s‐a redus și structura ei s‐a îmbunătățit
24,6 28,638,7
51,9
66,774,1 77,1
79,9 78,9 75,8 70,6 69,0 69,46,3
12,6
19,9
20,6
15,6
19,522,8 20,9 19,2
18,919,9 23,4 24,9
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
2005
2006
2007
2008***
2009***
2010***
2011***
2012***
2013***
2014***
2015***
2016***
iun. 20
17***
pe termen scurt(datorie majoritar privată)
pe termen lung
5,7 9,1 10,2 8,7 4,73,2 5,5
7,28,2 8,5 7,7
6,5 6,1 4,9 3,8 3,211,3 10,7 10,2
10,8
13,517,9
21,1 25,2 30,3 32,831,6 32,2 33,812,4 17,0
25,3
35,5
39,2
37,736,1 37,2 36,3 34,3
32,7 31,7 31,2
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
2005
2006
2007
2008***
2009***
2010***
2011***
2012***
2013***
2014***
2015***
2016***
iun. 20
17***
datoria privatădatoria publică şi public garantată*depozite ale nerezidențilorîmprumuturi FMI (exclusiv MFP)**alocări de DST de la FMI
Datoria externă TLmiliarde EUR
Datoria externă totalămiliarde EUR
*) împrumuturi externe contractate direct/garantate de MFP şi autoritățile administrației publice locale în baza legislației privind datoria publică,inclusiv cele conform OUG nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand‐by dintre România şi FMI
**) împrumuturi de la FMI în baza Aranjamentului stand‐by cu România, exclusiv suma primită de MFP de la FMI conform OUG nr. 99/2009
Sursa: Banca Națională a României ***) conform BPM6
-
24
Rezervele internaționale au crescut
0
4
8
12
16
20
24
28
32
36
40
44
48
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
iunie 2017
rezerve valutare la bănci comercialerezerve valutare la BNRaur
0
4
8
12
16
20
24
28
32
36
40
44
48
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
iulie 2017
rezerve valutare la BNR aur
România: Rezervele internaționale
miliarde EUR
Sursa: Banca Națională a României
miliarde EUR
România: Active externe de rezervă
-
25
Rata de solvabilitate Indicatorul de lichiditate
Stabilitate financiară: sistemul bancar este bine capitalizat (+15 miliarde lei după 2008) și lichid
0
5
10
15
20
25
mar.‐0
8sep.‐08
mar.‐0
9sep.‐09
mar.‐1
0sep.‐10
mar.‐1
1sep.‐11
mar.‐1
2sep.‐12
mar.‐1
3sep.‐13
mar.‐1
4sep.‐14
mar.‐1
5sep.‐15
mar.‐1
6sep.‐16
mar.‐1
7
Rata de solvabilitate Nivel minim reglementat = 8%
procente
Nota: Rata de solvabilitate = Fonduri proprii totale/ Active ponderate la riscSursa: BNR
0
50
100
150
200
250
300
sep.‐16
oct.‐16
nov.‐16
dec.‐16
ian.‐17
feb.‐17
mar.‐1
7
apr.‐17
mai.‐1
7
iun.‐17
Indicatorul de lichiditate LCR
Nivel minim reglementat = 100%
procente
Nota: Indicator de lichiditate = Active lichide/ Pasive pe termen scurtSursa: BNR
-
26
Sectorul bancar din România nu a avut nevoie de bani de la buget în timpul crizei
Intervenția guvernelor în sprijinirea instituțiilor financiare la nivelul statelor UE în perioada 2007‐2015
-50
-40
-30
-20
-10
0
10
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
UK IE FR DE ES BE EL IT NL PT SE DK AT LU CY SI LV CZ FI BG HR LT HU EE MT PL RO SK
Datorii ale guvernului asociate intervențiilor de sprijinire a instituțiilor financiare (sc. stg.)
Venit net sau cost net asociat guvernului (sc. dr.)
mld. euro mld. euro
Sursa: Eurostat
-
Rata creditelor neperformante a scăzut de 3 ori în ultimii 3 ani ‐cea mai rapidă ajustare din UE
27
0
5
10
15
20
25
sep.‐09
dec.‐09
mar.‐1
0iun.‐10
sep.‐10
dec.‐10
mar.‐1
1iun.‐11
sep.‐11
dec.‐11
mar.‐1
2iun.‐12
sep.‐12
dec.‐12
mar.‐1
3iun.‐13
sep.‐13
dec.‐13
mar.‐1
4iun.‐14
sep.‐14
dec.‐14
mar.‐1
5iun.‐15
sep.‐15
dec.‐15
mar.‐1
6iun.‐16
sep.‐16
dec.‐16
mar.‐1
7iun.‐17
Rata creditelor neperformante ‐ definitie BNR
Rata creditelor neperformante ‐ definitie EBA
procente
Sursa: BNR
22,3%
8,3%
-
IV. Reforme structurale necesare
28
• Reformele structurale sunt politicile care dezvoltă latura ofertei.• Deși PIB‐ul realizat a depășit, în termeni reali, PIB‐ul dinainte de criză, PIB‐ul
potențial continuă să fie mult sub nivelul de dinaintea crizei. PIB‐ul potențial eo măsură neobservabilă, dar doar creșterea sa pe baze solide poate reduceriscul de supraîncălzire rapidă în economie și poate ajuta la reducerea durabilăa decalajelor față de zona euro.
‐2
‐1
0
1
2
3
4
5
6
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
procente Creştere PIB potenţial
Sursa: BNR
• Înainte de adoptarea euro, să ne ocupăm de o serie de reforme structurale
-
IV.1. Creșterea economică inclusivă
29
Zona euro (19 ţări)
Bulgaria
Cehia
UngariaPolonia
Romania
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
25 27 29 31 33 35 37 39
PIB (preţuri curente, PPC per capita)
Coeficientul GINI
Coeficientul Gini şi PIB per capita, 2015
Avem cea mai mare inegalitate a veniturilor din UE și cea mai mare disparitateinter‐regională• Lagarde (FMI) : creșterea economică trebuie să fie inclusivă• Benoit Coeure (ECB): redistribuirea beneficiilor trebuie să fie mai echilibrată
0 50 100 150
Romania
Nord‐Vest
Centru
Nord‐Est
Sud‐Est
Sud ‐ Muntenia
Bucuresti ‐ Ilfov
Sud‐Vest Oltenia
Vest
2015
2007
PIB pe regiuni, % zona euro19, PPC pe locuitor
Sursa: Eurostat Sursa: Eurostat
-
50
55
60
65
70
75
80
85
90
95
100
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
201997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
% din to
tal ocupare
% din pop
ulaţia activă
România rata șomajului
UE 28 rata șomajului
România rata de ocupare (vârsta 15‐64, dreapta)
UE 28 rata de ocupare (vârsta 15‐64, dreapta)
ROUE28
UE28
RO
IV.2. Creșterea ocupării forței de muncă
Sursa: Eurostat
Paradox: șomaj mic, ocupare scăzută
30
-
40
50
60
70
80
90
100
110
120
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
IT
ES
PT
GR
31
Sursa: Eurostat
PIB, % din zona euro19, PPC pe locuitor
IV.3. Evitarea capcanei venitului mediu,
către care ne îndreptăm
Trebuie să ne apropiem de structura ocupării și veniturilor din zona euro, spre deosebire de experiența altor țări din flancul sudic
-
IV.4. Creșterea accesului la capital
• Firmele sunt subcapitalizate (raport 2:1 între datorii și capital)• Accesul la finanțare bancară este necesar, și intermedierea financiară trebuie
să crească, dar împrumutul nu înseamnă capital• Absorbția de fonduri europene să fie sistematică și țintită pentru mari
proiecte de dezvoltare (proiecte pentru fonduri, nu fonduri pentru proiecte)• Eficiența marginală a capitalului a revenit la nivelul pre‐criză
32
‐0.3‐0.2‐0.10.00.10.20.30.40.5
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
procenteEficiența marginală a capitalului
Nota: Eficiența marginală a capitalului = variația PIB în anul T pe unitatea de formare brută de capital fix în anul T‐0.5Sursa: AMECO
-
IV.5. Îmbunătățirea discdiplinei de plată
• Trebuie urmărită reducerea arieratelorla companiile de stat, dar…
• …Pierderile din sectorul privatreprezintă 90% din total pierderi dineconomie.
• Aproape 1 firmă din 3 înregistreazăpierderi constante și chiar capitalnegativ.
• În sectorul bancar, băncile cu pierderiau adus capital. În sectorul real,firmele cu pierderi nu au adus capital.
• Trebuie eliminate barierele de ieșirede pe piață
• Trebuie îmbunătățită cultura plății, petoate palierele economiei.
33
Decembrie 2016 Nr. companii care au înregistrat pierdereValoare pierderi
Total companii nefinanciare 217.350
‐33,03 mld. lei
Companii cu capital majoritar
privat 216.841 ‐30
mld. leiCompanii cu
capital majoritar de stat 509
‐3.03 mld. lei
Decembrie 2016 Nr. companii
Companii cu capitaluriproprii negative 268.516
din care companiiîn insolvență 10.468
Sursa: ONRC, MFP, BNR, calcule BNR
-
IV.6. Îmbunătățirea colectării taxelor
• Problema este capacitatea scăzutăde colectare (enforcement)
• Un instrument esențial al politiciifiscale care lipsește: globalizareaveniturilor însoțită de deduceri
• Nu putem cheltui mai mult pentrusănătate sau educație pentru căgradul de colectare este scăzut.
• Trebuie corelat efortul decolectare cu încasările așteptate
• Circa 80% din cheltuielile publicesunt fixe (salarii, pensii, asistență,dobânzi, etc.) – presiune pe restulcheltuielilor și pe politica fiscală
34
0
10
20
30
40
50
60
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
venituri RO cheltuieli ROvenituri UE cheltuieli UE
procente din PIB
Sursa: Eurostat
-
IV.7. Prioritizarea investițiilor mari în infrastructură
35
• Există cadrul legal de prioritizare pentru investițiile mari
• El nu este aplicat
• Trebuie realizată o listă restrânsă a investițiilor prioritare șiacestea să fie bugetate cu prioritate
• Trebuie urmărită finalizarea cât mai rapidă a acestora,pentru a crea un efect de antrenare în economie
• Trebuie extins cadrul legal ca să includă și investițiile dinfonduri europene
-
V. O posibilă foaie de parcurs
36
Sursa: Voinea, L. (2015), O perspectivă asupra foii de parcurs pentru adoptarea euro, Comitetul de Pregătirea Trecerii la Euro, BNR
-
37
Sursa: Voinea, L. (2015), O perspectivă asupra foii de parcurs pentru adoptarea euro, Comitetul de Pregătirea Trecerii la Euro, BNR
-
38
Sursa: Voinea, L. (2015), O perspectivă asupra foii de parcurs pentru adoptarea euro, Comitetul de Pregătirea Trecerii la Euro, BNR
-
VI. Concluzii
• Îndeplinim criteriile nominale de convergență.
• Se acumulează însă tensiuni pe unele componente care pun în discuțiesustenabilitatea îndeplinirii criteriilor.
• Sustenabilitatea îndeplinirii criteriilor se verifică prin ERM II.
•Sunt necesare reforme structurale. În paralel, sunt esențiale:
– Menținerea unor fundamente economice solide
– Reducerea tensiunilor care se acumulează pe fondul creșterii economicepeste potențial
– Consistență, coerență, claritate
– Întreținerea unui sentiment favorabil al pieței.
39
-
VI. Concluzii (cont.)• În primul rând, Euro este un proiect politic – deci este nevoie de o deciziepolitică.
• Începerea demersurilor de adoptare a euro este o decizie politică, bazatăpe consens intern și în acord cu partenerii din zona euro.
• Este nevoie de o foaie de parcurs, din care va rezulta și o dată țintă, curol de ancoră.
• Din punct de vedere economic, trecerea la euro are implicații majore.Sunt necesare reforme structurale care să contribuie la adâncireaconvergenței cu țările membre, ca să putem culege beneficiile aderării lazona euro.
• Din punct de vedere tehnic, trecerea la euro este un proiect complex, pecare BNR este pregătită să îl susțină.
40
-
Referințe• Isărescu, M. (2015), Convergența nominală versus convergența reală, Conferința"Calea României către zona euro" organizată de Reprezentanța Comisiei Europene șiBNR
• Georgescu, F. (2017), Creşterea economică, dezvoltarea României şi reducereasărăciei ‐ Florin Georgescu, prim‐viceguvernator BNRDisertaţie susţinută la Universitatea "Valahia", Târgovişte, 2 iunie 2017
• Voinea, L. (2015), O perspectivă asupra foii de parcurs pentru adoptarea euro,Comitetul de Pregătire a Trecerii la Euro, BNR
• Dăianu, D., Kallai, E., Mihailovici, G. și Socol, A. (2017), România și aderarea la zonaeuro: întrebarea este în ce condiții!, Academia Română
• Lazea, V. (2016), România competitivă, Comitetul de Pregătire a Trecerii la Euro, BNR
• Weidmann, J. (2013), The euro – political project and prosperity promise, Rencontres Économiques d’Aix‐en‐Provence, http://www.bis.org/review/r130708b.pdf
• Academia Română (2016), Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani
41
top related