sange 4 am powerpoint presentation - copy
Post on 15-Jan-2016
249 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
FIZIOLOGIA TROMBOCITELOR
= cele mai mici elemente figurate ale sângelui
= fragmente citoplasmatice anucleate de megacariocite cu origine în măduva osoasă hematogenă.
- au capacitatea de a adera la pereţii vaselor sanguine lezate şi de a forma agregate celulare => rol în hemostază.
Trombocitele
CSP
Celula stem mieloidă
CFU-Meg (unităţi formatoare de col. megacariocitare)
Megacarioblastul
Megacariocitul bazofil (promegacariocitul) Megacariocitul granular Megacariocitul trombocitogen
prin fragmentareTrombocitele adulte.
•Un megacariocit trombocitogen eliberează între 2000-10000 de trombocite.
TROMBOCITOPOIEZA = 4-5 zileEtape
TROMBOCITOPOIEZA
- este dependentă de masa şi numărul de trombocite circulante.
- Scăderea numărului de trombocite circulante
• reglare rapidă - mobilizarea depozitului splenic de trombocite (= 1/3 din nr. total trombocite circulante)
• reglare întârziată - cu durata de 3-5 zile; = stimularea formării de trombocite sub actiunea unor
factori stimulatori ai trombocitopoiezei
Reglarea trombocitopoiezei
1. Trombopoietina (Tpo) - este produsă în principal de ficat- în circulaţie se fixează pe receptorii specifici de la nivelul trombocitelor
circulante, după care este rapid inactivată. - - nr. trombocite circulante => -Tpo libera => activarea trombopoiezei. - - nr. trombocite circulante => fixarea excesivă a Tpo - ↓ efectelor Tpo asupra
trombocitopoiezei. - Rol: orientează celulele stem spre linia megacariocitară.
2. Citokine• Citokine cu efect de stimulare a trombocitopoiezei: - IL-3, GM-CSF - efect de stimulare asupra cel. progenitoare;- IL 3, IL-6, IL-7 şi IL-11- potenţează efectul Tpo de “orientare” a celulelor stem spre
linia megacariocitară.
• Citokine cu efect de inhibare a trombocitopoiezei: - factorul de creştere şi transformare (TGF) - factorul de necroză tumorală (TNF) - interferon (IFN)
Reglarea trombocitopoiezei
- Nr. trombocite circulante = 150.000-400.000/mm3
- Durata de viaţă = 8-10 zile
- La subiectul normal:•2/3 - în circulaţia generală •1/3 - în splină = rezervor de trombocite
La nivelul splinei:- trombocitele cu volum şi funcţii trombocitare -, sunt degradate de către macrofagele splenice - fiziologic, sunt distruse doar trombocitele îmbătrânite - patologic: în caz de splenomegalie: intensificarea distrucţiei plachetare splenice => splenectomia = manevră terapeutică
CINETICA TROMBOCITARĂ
Trombocitele = fragmente citoplasmatice anucleate
- = 2 - 5 mm, grosimea = 0.5 - 1 mm, volumul mediu = 5.8 mm3 .
La MO- zonă centrală – granulomerul (cromomerul),
cu granulaţii azurofile
STRUCTURA MORFOFUNCŢIONALĂ
-zonă periferică - hialomerul, -clară, aparent omogenă.
Trombocite dispuse izolat sau grupate
La ME - 3 zone1. Zona periferică este alcătuită din:• glicocalix = GP cu rol de receptori (pentru ADP, trombină, serotonină,
adrenalină, PG, factori plasmatici ai coagulării)• atmosfera periplachetară - deasupra glicocalixului = factori plasmatici ai coagulării adsorbiţi pe suprafaţa membranei
plachetare • membrana celulară• Zona submembranoasă• sistemul de membrane
STRUCTURA MORFOFUNCŢIONALĂ
o sistemul de membrane - Sistemul canalicular deschis = invaginaţii tubulare ale membranei care se răspândesc în citoplasmă; permite schimburile dintre celulă şi mediu- Sistemul tubular dens - este asociat sist. canalicular deschis; are rol de reticol endoplasmatic (stocare calciu intracelular)
2. Zona citoplasmatică = zona contractilă- conţine proteine cu rol în • menţinerea formei de disc a trombocitelor neactivate • modificarea formei trombocitelor activate (disc - formă sferică cu
prelungiri), • în secreţia plachetară şi • retracţia cheagului (actina, miozina, trombostenina)
STRUCTURA MORFOFUNCŢIONALĂ
STRUCTURA MORFOFUNCŢIONALĂ
3. Zona organitelor = zona cu funcţia predominant secretorie
Sistemul granulaţiilor plachetare - cuprinde: •Granulele dense = rol de stocare a factorilor agreganţi trombocitari (Ca2+, ADP, ATP, serotonină, catecolamine)•Granule alfa - conţin:
- proteine adezive (fibrinogen, f. von Willebrand); - factori procoagulanţi (factori I, V şi XI, PAF)
- modulatori de crestere (factor de crstere derivat din trombocit PDGF, peptida de activare a tesutului conjunctiv CTAP III, factorul de crestere si transformare β TGF β, factorul4 plachetar)
•Granule cu glicogenLizozomi - conţin enzime (hidrolaze acide, elastaza, colagenază) eliberate în caz de stimulare intensă. Alte organite - peroxizomi, mitocondrii, ribozomi
Granulele dense
Rolul unor componente: • Adenosine diphosphate (ADP) este important in recrutarea si
activarea trombocitelorin locul destinat adeziunii trombocitare .• Serotonina reduce sangerarea la nivelul leziunii vasculare prin
inducerea vasoconstrictiei. • Ionii de Calciu induc schimbarea formei trombocitelor stimuland
contractia scheletului acto-miozinic si reprezinta un cofactor esential in cascada coagularii.
• Ionii de Calciu reprezinta si un cofactor pentru phospholipasa C, implicata in producerea de catre trombocite a thromboxaneuluiA2, un inductor potent al agregarii trombucitare si al vasoconstrictiei.
• Fosfolipidele membranelor trombocitare se pot transforma sub actiunea phospholipazei C. in acid arachidonic care poate fi convertit sub actiunea ciclooxigenazei trombocitare in endoperoxizi iar acestia, sub actiunea tromboxan sintetazei dau nastere tromboxanului A2.
• Aspirina (acidul acetilsalicilic ) inhiba activarea trombocitara acetiland ireversibil cyclooxygenaza si impiedicand formarea de catre trombocite a thromboxanului A2 .
• Celulele endoteliale inhiba activarea trombocitelor si vasoconstrictia convertind endoperoxizii la prostaciclina, un potent inhibitort rombocitar si vasodilatator prin actiunea enzimei prostacyclin sintetazei. Prostacyclina celulelor endoteliale activeaza adenylate cyclaza crescand concentratia intracelulara de cyclic adenosine monophosphate (cAMP), care va scadea cantitatea de calciu intracelular inhiband astfel activarea trombocitara .
• Un alt medicament, dipiridamol, un inhibitor al fosfodiesterazei ,inhiba activarea trombocitara prin cresterea concentratiei trombocitare a cAMP inhiband degradarea cAMP sub actiunea fosfodiesterazei .
Granulele alfa
Rolurile unor componente:• Factorul 4 plchetar (PF4) contribuie la formarea cheagului
prin inactivarea heparan sulfatului endogen la nivelul celulei endoteliale
• PDGF eliberat de trombocite la locul leziunii vasculare intensifica procesele reparatorii prin stimularea fibroblastilor si a cresterii celulelor musculare netede.
• factorul de crestere si transformare TGFβ si factorul de crestere endotelial vascular (VEGF) induc reparatia peretelui vascular stimuland proliferarea celulelor endoteliale si a miofibroblastelor.
Roluri:1. în hemostaza primară - oprirea iniţială a
sângerării şi formarea dopului hemostatic plachetar.
2. in hemostaza secundară (coagulare) - activitatea procoagulantă
3. în reglarea fibrinolizei4. în menţinerea integrităţii peretelui vascular
FUNCŢIILE TROMBOCITULUI
1. Rol în hemostaza primară - oprirea iniţială a sângerării şi formarea dopului hemostatic plachetar. - aderare, agregare şi metamorfoză vâscoasă
FUNCŢIILE TROMBOCITULUI
ADERARE TROMBOCITARA
AGREGARE TROMBOCITARA
Functiile trombocitare
2. Rol în hemostaza secundară (coagulare) - activitatea procoagulantă – prin:a) adsorbţia la nivelul atmosferei periplachetare a factorilor plasmatici
activaţi implicaţi în mecanismul intrinsec al coagulării (XII, XI, X, VIII, V) - rol de protecţie (împiedică inactivarea lor de către proteazele plasmatice)
b) eliberarea factorilor trombocitari conţinuţi în compartimentul granular în cadrul procesului de secreţie plachetară.
c) Prin factorii trombocitari,trombocitele intervin în : - susţinerea mecanismul intrinsec al coagulării (ex.fosfolipide, fibrinogen trombocitar) - retracţia cheagului (trombostenina)- repararea leziunii vasculare (ex. Factori de creştere – PDGF)
FUNCŢIILE TROMBOCITULUI
3. Rol în reglarea fibrinolizei - pe suprafaţa lor are loc interacţiunea dintre plasminogen şi
activatorii acestuia - în cursul secreţiei plachetare se eliberează PAI-1
4. Rol în menţinerea integrităţii peretelui vascular Trombocitul aprovizionează endoteliul cu:• metaboliţi ai acidului arahidonic • factori de creştere (ex. PDGF) care cresc viabilitatea celulelor
endoteliale
FUNCŢIILE TROMBOCITULUI
1. MODIFICĂRI CANTITATIVE • Trombocitopenii- sub 100.000/mm3. => tendinţă crescută de sângerări spontane, mai ales hemoragii cutanate
(peteşii, echimoze) şi mucoase (epistaxis, gingivoragii)• hipoplazie/aplazie medulară: Rx, medicamente, toxice • deficit de trombopoietină• distrucţie accelerată • Splenomegalie
• Trombocitoze - peste 400.000/mm3 => risc crescut de fenomene trombotice- fiziologic: în efortul fizic, - patologică: după intervenţii chirurgicale majore, în procese inflamatorii şi
neoplazice, în splenectomie
MODIFICĂRILE PATOLOGICE
ALE TROMBOCITELOR
Peteşii şipurpura
Tromboza
2. MODIFICĂRI CALITATIVE (TROMBOPATIILE) pot fi • ereditare sau • câştigate (boli mieloproliferative cronice, renale, hepatice, după
administrarea unor medicamente - aspirină, antiinflamatoare, antibiotice).
Ex.• defecte de activare • defecte de aderare - boala von Willebrand • defecte de agregare - trombastenia Glanzmann • defecte de secreţie - a corpusculilor denşi sau a granulaţilor .
MODIFICĂRILE PATOLOGICE
ALE TROMBOCITELOR
FIZIOLOGIA
ECHILIBRULUI
FLUIDO-COAGULANT
= procesul de menţinere a fluidităţii sângelui - 2 procese antagonice
• Hemostaza = procesul care asigură oprirea hemoragiilor ca urmare a distrucţiei/injuriei peretelui capilar prin formarea unei reţele de fibrină.
Hemostaza primara (timp vasculo-plachetar)Hemostaza secundară (coagularea)
• Fibrinoliza = procesul de degradare enzimatică a retelei de fibrină .
Echilibrul fluido-coagulant
HEMOSTAZA SECUNDARA
FIBRINOLIZAHEMOSTAZAPRIMARA
Fibrinogen
Factor tisular
VIIFT-VIIa
X
II IIa
Xa
XI a
IX
VIIIa IXa
XII -> XII a
Fibrina
VaV
VIII
XI
Plasminogen Plasmina
t -PA u -PA
Timp vascular
Timp plachetar
Hemostaza fiziologică
- 2 caracteristici: este efectivă numai in vivo opreşte numai hemoragiile vaselor mici.
- 2 timpi
I. Hemostaza primară
sau timpul vasculo-plachetar
1.Timp vascular = vasoconstricţie reflexă 2.Timp plachetar = formarea trombusului / dopului alb plachetar temporar
II.Hemostaza secundară sau
coagularea
1. Generarea complexului protrombinazic 2. Sinteza trombinei 3. Formarea şi stabilizarea fibrinei 4. Sinereza şi retracţia cheagului cheag roşu definitiv
= succesiune de reacţii care induc oprirea provizorie a sângerării, permiţând realizarea condiţiilor necesare formării cheagului definitiv.
I. TIMPUL VASCULAR
II. TIMPUL PLACHETAR
HEMOSTAZA PRIMARĂ (TIMPUL VASCULO-PLACHETAR)
HEMOSTAZA PRIMARĂ (TIMPUL VASCULO-PLACHETAR)
I. TIMPUL VASCULAR - determinat de leziunea peretelui capilar.Normal: perete vascular integruPatologic: leziunea peretelui vascular
Vasoconstricţie localizată la nivel arteriole sfinctere precapilare
I. TIMPUL VASCULAR
Consecinţe:1. reducerea debitului sanguin la nivelul leziunii cu diminuarea
consecutivă a pierderilor sanguine
2. favorizarea aderării trombocitelor la nivelul structurilor subendoteliale expuse în urma denudării
3. permite acumularea precursorilor de coagulare activaţi la locul de formare a agregatului trombocitar => favorizarea hemostazei secundare.
Vasoconstricţia poate asigură hemostaza în vasele mici.
Mecanisme• mecanism miogen: leziunea determină direct contracţia fibrelor
musculare interesate• mecanism reflex cu participarea fibrelor SNVS• reflex de axon care apare la aplicarea unui stimul nociv pe
tegumente. • mecanism umoral cu participarea
- amine vasoactive (serotonina din plachete şi catecolaminele din atmosfera periplachetară) - derivaţi ai acidului arahidonic (TxA2 sintetizat de trombocite)
• mecanism cu participarea unor factori vasoactivi derivaţi din endoteliu eliberaţi în urma leziunii CE; ex. endotelina
I. TIMPUL VASCULAR
vasoconstricţie
reducerea debitului sanguin la nivelul leziuniifavorizarea aderării trombociteloracumularea precursorilor coagulării
5. FACTORI ELIBERAŢI DE ENDOTELIUL LEZAT
endotelină TROMBOCITE
1. MECANISM MIOGEN
4. MECANISM UMORAL
5-HTATxA2
neuronsenzitiv
ORTODROMIC ANTIDROMIC
fibrenervoasesimpatice
3. REFLEX DE AXON
2. MECANISM REFLEX SIMPATIC
I. TIMPUL VASCULAR
3. REFLEX DE AXON
2. MECANISM REFLEX
SIMPATIC
1. MECANISMMIOGEN
4. MECANISM UMORAL
5. FACTORI ELIBERATI DE ENDOTELIUL
LEZAT
Normal: trombocitele nu aderă de alte celule , de endoteliul intact deoarece:
- trombocitele nu sunt activate. - suprafetele celulare sunt negativ incarcate - mediatori locali (oxidul nitric, prostacicline) promoveaza
fluiditatea sangelui, mentinerea diametrului vascular opunandu-se stazei
Intervenţia trombocitelor presupune:1. distrugerea CE - expunerea structurilor subendoteliale (fibre colagen,
elastină) 2. activarea trombocitelor = modificări funcţionale, biochimice şi
structurale → "inductori":-slabi: ADP, adrenalina, noradrenalina, serotonina-puternici: trombina, tripsina-foarte puternici: colagen, virusuri, complexe Ag-Ac.
II. TIMPUL PLACHETAR
1. Aderarea plachetelor = fixarea trombocitelor la structuri subendoteliale - strat monocelular.
Mecanism:- fenomen electrostatic: plachetele încărcate - sunt atrase de sarcinile - ale
moleculelor de colagen; - fenomen chimico-enzimatic: prin GP de pe membrana trombocitară care se
leagă de factorul von Willebrand fixat pe endoteliu.
Consecinţe:• mărirea volumului plachetar (swelling )• modificări conformaţionale: pierderea formei de disc + pseudopode• modificări enzimatice => formare de PG şi TxA2, care excită aparatul
contractil al plachetei =>REACTIA ELIBERARE I = expulzarea conţinutului corpilor denşi: ADP, Ca2+, serotonină, PG, TxA2
II. TIMPUL PLACHETAR - etape
2. Agregarea trombocitelor = fenomenul de asociere intertrombocitară sub acţiunea unor factori
proagreganţi expulzaţi (ADP, PG, Tx)
Mecanism- activarea trombocitelor - expunerea GP care funcţionează ca receptori
pentru proteine adezive (ex. fibrinogen, factor von Willebrand) - agregarea plachetelor activate.
- de plachetele aderate initial se fixează noi straturi de plachete - agregat trombocitar
- Iniţial: agregare reversibilă (- inductori moderaţi)- Ulterior:agregare ireversibilă (- inductori puternici)
II. TIMPUL PLACHETAR - etape
Direcţie flux sanguin
Normal
Aderare
Eliberarea constituenţilor din granulele trombocitare
Directie flux sanguin
Aderare Agregare
3. Metamorfoza vâscoasă= fenomen de transformare trombocitară, cu distrugerea ireversibilă a membranelor celulare (produsă de enzimele lizozomale) şi eliberarea tuturor constituenţilor trombocitari -masă de plachete fuzionate cu aspect relativ omogen = trombus (dop)alb trombocitar temporar
Un număr mic de trombocite agregate rămân nedistruse şi vor interveni în retracţia cheagului.
II. TIMPUL PLACHETAR - etape
Celulele lezate eliberează tromboplastină -
coagulare prin mecanism extrinsec
- mici cantităţi de trombină
- permeabilitatea membranei trombocitare
-pătrunderea Ca2+ plasmatic + activarea ATP-azei
trombocitare -
REACTIA DE ELIBERARE II = expulzarea conţinutului granulelor, lizozomilor
eliberarea trombosteninei.-
Metamorfoza vascoasa
- realizează hemostaza permanentă= modificare a stării fizice a sângelui care trece din stare lichidă în
stare de gel- implică o succesiune de reacţii enzimatice în cascadă, cu participarea
factorilor plasmatici ai coagulării sângelui.
În procesul coagulării sunt implicaţi factori cu origine :• plasmatică (factorii plasmatici ai coagulării)• tisulară (tromboplastina tisulară)• plachetară (factorii plachetari)
II. HEMOSTAZA SECUNDARĂ (COAGULAREA)
Factori ai fazei de contact (XI, XII) = factori activaţi prin contactul cu structurile subendoteliale expuse în urma leziunii peretelui
Factori trombinosensibili (I, V, VIII, XIII) = factorii activaţi de mici cantităţi de trombină. !!Acţiunea prelungită a trombinei - inactivarea lor
Factori dependenţi de vitamina K (II, VII, IX, X) = factori sintetizaţi la nivel hepatic în prezenţa vit. K. • Caracteristica principală: pot lega Ca2+, capacitate dată de prezenţa acidului --
carboxi-glutamic. • În lipsa vitaminei K (malabsorbţie intestinală, tratament cu antivitamine K)
sunt sintetizaţi în formă inactivă ( resturile de acid glutamic necarboxilate în poziţia -).
Factorul III = tromboplastina tisulară
Factorul IV = Ca2+
FACTORII PLASMATICI AI COAGULARII- GRUPE:
NUMĂR DENUMIREI FibrinogenII ProtrombinăIII Tromboplastină tisularăIV Ca2+
V ProaccelerinăVI anulatVII ProconvertinăVIII Factor antihemofilic AIX Factor antihemofilic BX Factor Stuart-ProwerXI Factor antihemofilic CXII Factor HagemanXII Factor stabilizator al fibrinei
FACTORII PLASMATICI AI COAGULÃRII
XIII
Cale extrinseca (cateva secunde)
• Necesita prezenta unei proteine non-enzimatice = factorul tisular (FT, factorul III).
• FT → celule endoteliale, ţesut cerebral, celule musculare netede, plaman• In prezenta FT, factorul VII se activeaza - VIIa • Factorul VII + FT + Ca2+ - activarea factorului X
Calea intrinseca (cateva minute)
•Declansata de contactul plasmei cu supafeţe neregulate, încărcate negativ (colagen)•Factorul XIIa poate activa factorul XI •Factorul XIa activeaya factorul IX •Factorul IXa (enzima), in prezenta factorului VIIIa (cofactor enzimatic)(de catre trombina), determina activarea factorului X - factor Xa.
a = activ
Trombino-formarea• Factorul Xa participa la formarea unui complex = protrombinaza = factor Xa,
factor Va (activat de catre trombina), PL plachetareCa2+
• Protrombinaza induce proteoliza factorului II (protrombina) - trombina.• Trombina (factorul IIa) = enzima care determina transformarea fibrinogenului
(factorul I) in fibrina
Calea comuna
Fibrino-formarea• Sub actiunea trombinei, din fibrinogen sunt eliberate 2 peptide = fibrinopeptide
A si B. Monomerii ramasi polimerizeaza. -
• Cheag de fibrina instabila (solubila) - XIIIa - XIII
• Cheag de fibrina stabila (insolubila) = CHEAG ROSU =retea de fibrina in ochiurile careia exista elem. figurate
Calea comuna
La thrombinoformationTrombino-formarea
Fibrino-formarea
Cale extrinsecă
Cale comună
Cale intrinsecă
XII XIIa
XI XIa
IX IXa
VIII VIIIa+
+
+PL
Ca++
Contactactivator
Prekalikreină
Sistem kinine
Kalikreină
SISTEMUL KININELOR
Kininogen KininăIXa
VIIIa
Comună
Extrinsecă
XII XIIa
XI XIa
IX IXa
VIII VIIIa+
+
+PL
Ca++
Contact activator (cu structurile subendoteliale)
IIa (Trombină)
CALEA INTRINSECĂ
II
XII XIIa
XI XIa
IX IXa
VIII VIIIa+
+
+PL
Ca++
Extrinsecă
VII VIIa
+
+
Ca++
III
Tromboplastina tisulara
(III)
Comună
Intrinsecă
ContactActivator
CALEA EXTRINSECĂ
CalecomunăIXa
VIIIa+
+
+PL
Ca++
CaleIntrinsecă
X
XaV Va ++ +PL Ca++
IIIIa
FibrinogenFibrină
XIII(FSF)
XIIIa
Caleextrinsecă
VIIa
+
+
Ca++
TF
(Trombină) (Protrombină)
instabila
Fibrină stabila
1. Declansarea unor mecanisme care limiteaza reactia de transformare a protrombinei in trombina:
• activarea limitata si localizata a factorilor XII si VII care initiaza coagularea pe cale intrinseca si respectiv extrinseca;
• activarea limitata a factorilor V si VIII (excesul de trombina duce la degradarea acestora);
• fluxul sanguin intervine prin antrenarea si dilutia factorilor activati la locul leziunii;
• sistemul de clearance hepatic care limiteaza coagularea prin indepartarea precursorilor activati.
CONTROLUL COAGULARII
CONTROLUL COAGULARII
2. Interventia unor inhibitori fiziologici ai coagularii
FACTORI FACTORII COAGULĂRII INHIBAŢI
Antitrombinele Trombina
Cofactorul II al heparinei
Trombina
Proteina C Va, VIIIa
Proteina S Va, VIIIa (indirect prin amplificarea acţiunii proteinei C)
C1-inhibitorul XIa, XIIa
-2-antiplasmina Trombina, XIa
Trombomodulina Trombina (direct), Va, VIIIa (indirect, prin activarea
proteinei C)
= procesul de proteoliză dirijată a cheagului de fibrină
Sistemul fibrinolitic - componente:• plasminogenul - precursorul inactiv, existent în plasmă
• plasmina - enzimă proteolitică a reţelei de fibrină; - se formează în urma modificărilor structurale ale moleculei de plasminogen
• activatorii fiziologici ai plasminogenului ® iniţiază transformarea plasminogenului în plasmină
• inhibitorii naturali ai fibrinolizei - modulează funcţia sistemului fibrinolitic: substanţe exogene şi endogene
FIBRINOLIZA
Plasminogen
Plasmină
ActivatoriActivatori tisulariActivatori plasmaticiUrokinază Streptokinază
Fibrină Fragmente X
Y + D
D + E
InhibitoriPAI-antiplasmina-macroglubulina-antitripsina
(t-PA)
(u-PA)
1. Plasminogenul = globulină sintetizată de ficat şi prezentă în plasmă - are afinitate - pentru reţeaua de fibrină
2. Plasmina = proteină bicatenară cu lanţuri peptidice inegale legate prin
punţi disulfidice. = endopeptidază cu rol în degradarea fibrinei şi a unor factori
procoagulanţi (V, VIII).
Rol: limitează extinderea trombusului de fibrină şi previne coagularea intravasculară.
Sistemul fibrinolitic - componente
3. Activatorii plasminogenului:• Activatorul tisular al plasminogenului (t-PA) = GP prezentă în ficat, uter, prostată, tiroidă, SR, plămân, + la nivelul peretelui vascular (endoteliu). - activează plasminogenul legat• Activatorii plasmatici ai plasminogenului = factorul XIa şi de kalicreină.• Urokinaza (descoperită iniţial în urină) (u-PA)- există în celulele endoteliale, macrofage, epit. căi urinare, muc. gastrică,
celule tumorale. = serinprotează care activează plasminogenul circulant • Streptokinaza stimulează capacitatea fibrinolitică a plasmei; determină
desfacerea legăturii peptidice, inducând formarea plasminei.
Sistemul fibrinolitic - componente
4. Inhibitorii naturali ai fibrinolizei:• Inhibitorii activatorului plasminogenului (PAI): - PAI-1 (din endoteliu, hepatocit, fibroblaste); inhiba t-PA- PAI-2 (de tip placentar); inhiba u-PA- PAI-3 îşi potenţează activitatea în prezenţa heparinei.
• -2-antiplasmina = glicoproteină - rol major- roluri: - efect inhibitor asupra plasminei
- rol în adsorbţia plasminogenului pe reţeaua de fibrină
• a-macroglobulina, sintetizată în ficat, acţionează lent, după intervenţia a2-antiplasminei
Sistemul fibrinolitic - componente
1. Activarea plasminogenului Mecanism:• t-PA (eliberat din endoteliul vascular) se fixează pe cheagul de
fibrină prin intermediul situsurilor de legare pentru lizină. • în paralel are loc fixarea plasminogenului pe suprafaţa reţelei
de fibrină, chiar în timpul formării acesteia. • pe suprafaţa reţelei de fibrină atât activatorul cât şi
plasminogenul suferă modificări care facilitează interacţiunea lor şi formarea plasminei active care rămâne fixată pe cheag exercitându-şi astfel efectul local.
ETAPELE FIBRINOLIZEI
2. Degradarea fibrinei - are loc progresiv :I. îndepărtarea peptidelor mici de la capătul carboxi-terminal a
lanţurilor a => fragmente mari coagulabile, sub influenţa trombinei.
II. îndepărtarea altor fragmente peptidice din lanţurile b => fragmentul X, coagulabil.
III. din fragmentul X - fragmentele Y şi D. IV. din fragmentul Y - fragment D şi un fragment E.
ETAPELE FIBRINOLIZEI
FIBRINA lant a lant b
PlasminaFragmente mari coagulabile
Fragment X - Fragment Y - Fragmente D + E Fragment D
ETAPELE FIBRINOLIZEI
3. Inactivarea plasminei- Pe măsura degradării fibrinei, plasmina se desprinde de pe
fragmentele proteice şi este inactivată de: - -2-antiplasmina - inactivare rapida - -2-macroglobulina - inactivare lentă, dupa interventia
antiplasminei
- La nivelul microcirculaţiei: fibrinoliză - pentru menţinerea permanentă în stare liberă a căilor patului vascular.
- În timpul efortului fizic: fibrinoliză -- La nou-născut, în sarcină şi în menopauză: fibrinoliză -
Fibrinoliza exagerată => tulburări hemoragice diseminate severe
VARIATII FIZIOLOGICE
PERTURBĂRI ALE SISTEMULUI FIBRINOLITIC
Fibrinoliza exagerată => hemoragii- în insuficienţă hepatică, - postoperator, - în accidente transfuzionale
Coagularea intravasculară diseminată (CID) Cauza: alterări endoteliu + stază capilară + factori trombogeni. - Etapa I: - agregate trombotice mici, diseminate, datorită activării
difuze a trombinei. - Etapa II: consumul anormal de factori procoagulanţi - stare de
hipocoagulabilitate + fibrinoliză
top related