sintaxa - caiet de exercitii - cdn4.libris.ro - caiet de exercitii - o.g. popa.pdf · analiza...
Post on 29-Aug-2019
274 Views
Preview:
TRANSCRIPT
1"\11.\\l!
\\ Ei
t*',**#il
!a
iri:"-1'.;?!.:4:
DE
M E ffiTFFilEDITIA TTTTNIEnlRV11RO_10131
T*
.?
CUPRINSUL
CUFRINSUL 3cuvANT iruerure sABREVIERI 7
FARTEN IXTAI: IruTREAANI
$1: PRINCIPII FUNDAMENTAIE iN ANALIZA GRAMATICNLA E51.1: Gntm or puucrnr 12
$2' $INTA)(IA PROpOZTTTEI 13S2.t: Monelul srNTAcrc RELATToNAL Loctc 1452.2: SU*cLASTFTcAREA pRopozrTr
r roR srrurecrtce l 6$2.3: Gntm oe purucrer 17
$3: $UBIECTUI- 19$3.1: UTIIIzAREA SUBIECTI]IUI 23S3.2: Gntm ne puttcrru 24
$4: FREDICATUL 2654.1: Aconoul pREDtcAruLur cu suBtEcruL 29S4.2: UrtrznREA PREDTeATUlur 32S4.3: Gntt-n or purucrnr 33
S5: ATRIBUTUI 34S5.1: UruzeREA ATRrBurur-ut 43S5.2: Gntm oE purucrru 44
S6: OBIECTUL 4656.t: UrtrznRee oatecrurur 5256.2: Gnrm oe purucrn.r 54
$7: CIRCUMSTANTIALUL 5557.1 : UrlrzAREA ctRouMsrnnlrRlut-ut MS7.2: Gntm DE PUNCTAJ 66
$&: ANALtrzA PRoFOzlTlEl SINTACTIGE 67S8.t: Gnrm oe pu*crru 71
$9: $INTAXA FRAZEI 72$9.1: Gnrm or purucrru 74
S10: RELATII DE COORDONARE tr6St 0.1 : Ururenee RELATnLoR DE coeRDoNanr 83510.2: GRrrR nr purucrru 86
CUPRINSUL :
A.
S'11: RELATII DE SUBQREIONARH 87511.1: Grum ae purucrnl91
St2: SUBeRTONAREA SUBIECTI\fA S3512.1 : UTILIZAREA SUBoRDoNATELoR suetecrlve 95512.21 Gnrm or puNcrer 96
S't3: $UBQRBCINAREA PREnIeATIVA gS51 3. 1 I UrtuzeRrn SUBoRDoNATELoR pneorcelvr 1 Q0513.2:Gruu nE purucrn+ 101
$,I4: SUBORT}ONAREA ATRIBUTIVA 1 03S14.1 : UTIIEaRER SUBoRDONATELOR nrnleulve 108$14.2: Gnrm ne puNcre; 110
$15: $UBORE}ONAREA OBIECTIVA TTl$1 5.1 : UnLEeRen suBeRDoNArELoR oBrEcrrve t t 6315.2:GRrlR oe purucrn.r 1t8
St6: SUBOREIONAREA CIRCUMSTANTIATA 1'19S16.1 : UTTLTzAREA SUBoRDoNATELoR crRcuMsrnNlrer-e 1$0516.2: GRrm ne purucrru 132
$T?: ANALIUA SINTACTTCA iN CQNTEXT 134S17.1: ORonucnaun rnnzer 134$17.2: Ar.rRrrzR srNrRcrrcA courplrrA 138517.3: GRrlR or purucrru 141
FARTEA A-[I,A: NASPUNSURI
S1: PRINCIPII FUNDAMENTALE iN ANALIZA GRAMATICAI-A T+S
52: SINTAXA PROPOZITIEI 14453: SUBIECTUL 14554:PREDICATUL 14655:ATRIBUTUL 14856: OBIECTUL 15157: CIRCUMSTANTIALUL 1 53S8: ANALIZA PROPOZITIEI SINTACTICE 1 5659: SINTAM FRMEI 157S10: RELAJII DE COORDONARE 158311: RELAJII DE SUBORDONARE 1600S1 2: SUBORDONAREA SUBIECTIVA 1 62S13: SUBORDONAREA PREDICATIVA 163S1 4: SUBORDONAREA ATRIBUTIVA 1 64S15: SUBORDONAREA OBIECTIVA 1655S1 6: SUBORDONAREA CIRCUMSTANTIALA 1 677S1 7: ANALIZA SINTACTICA iN CONTEXT T ZT
BIBLIOGRAFIE 175
: CUPRINSUL
Nqilu
CUVANT INAINTE
In ciuda faptului cS lucrarea de fali are mai pufine pagini dec0t ,,Morfologia-Caiet de Exercilii", ea continetotuqi mai multe probleme. Remarcali acest aspect: existd 5272 de probleme de sintaxd in cartea de fa!6,dintre care 714 sunt probleme teoretice, iar 4558 sunt probleme practice: aceasta este o realizare cu totul de
exceplie pentru o culegere de probleme (numai) de sintax6! Nu este vorba despre absolut nicio exagerare,
deoarece s-au ftcut toate eforturile pentru a se pistra, cit se poate de imparfial, raportul: ,,Ltn punct egal oproblemd gramaticald" .
Din nefericire, realitatea (chiar gi gramaticali) nu are cum si fie la fel de perfectd, qi de simpld, cum este o
ecualie pe h6rtie. Acesta este motivul pentru care ,ltn punct egal o problemd gramaticald" poate fi foarte,foarte dificil de cAgtigat, in unele exercilii, insd existb gi suficient de multe puncte (sau probleme) care sunt
un fel de ,,floare la ureche". Pe ansamblu, cel mai important aspect insd este fapful cd exerciliile urmitoareacoperd suficient de bine toate aspectele sintactice importante.
Cititorii nu trebuie, in niciun caz, sd se sperie de numdrul mare de probleme---din ambele ca4i. M-CE qi S-
CE. De fapt, o sd vedeli cd rezolvarea lor poate fi chiar gi distractivS, mai ales dacd o si lucragi in grup (am
fEcut aceastd recomadare qi in prefala lucrdrii M-CE). In acest sens, noi am depus toate eforhrrile pentru ca
exerciliile din aceastb carte si fie cdt mai diverse, atractive gi antrenante, diferite de tot ce s-a publicat pindacum. Mai mult, problemele in sine au fost limitate-acolo unde a fost posibil-la mecanismele gramaticale
elementare, cele mai simple, pentru a nu-i stresa prea mult pe cititori. Pe de altA parte, aceste tipuri de
probleme elementare au fost tftilizate pentru a se transmite un mesaj inplus cdtre cititori: indiferent de cdtpoate fi de complicatd o analizd gramaticald, dacd este efectuatd pas-cu-pqs, tn conformitqte cu metodelegramaticale prezentate in paginile urmdtoare, cttunci ea o sd devind un proces simplu, logic, Si uEor de
implementat in practicdlnviala noastrb de zi cuzi.
Intenlia noastrd nu a fost sd creim probleme care sd-i incurce pe cititori; din contra, noi dorim ca cititorii sIinvele gramaticd din aceast[ carte qi, dac6 se poate, si descopere cd analiza sintacticS nu are motive sd fie oqtiin!5 pedantl dificil[, ermeticd, plictisitoare. Munca in grup pe care o sugerim noi poate transformarezolvarea problemelor din lucrarea de fald intr-o activitate distractiv[, antrenantS, similard cu un rebus
descifrat in colectivitate: cineva vine cu o idee, altcineva o mai dezvolt5 pulin, iar apoi, dupi c6teva discufii,rdspunsurile corecte incep singure sE prindd o form6, un contur, qi ceva consistenld. Planul nostru a fost ca
cititorii s5 descopere simplitatea logicd a mecanismelor gramaticale, in aga fel incdt s[ inceapd s5 indrlgeascl(la propriu, in mod cu totul natural) gramatica limbii rom6ne. Vedeli dumneavoastri, singurul lucru care ne
defineqte pe noi toli ca fiind frali gi surori, cetSleni ai Rom6niei, este numai LIMBA ROMANA, iar studiulgramaticii limbii romAne este singurul mod prin care noi putem s[ avem grijd de limba noastrd-pentru noi,dar gi pentru generaliile viitoare.
ln lucrarea M-CE, in prefa!6, au fost prezentate c0teva aspecte din viala qi realitatea noastrb de azi, pentru a-imotiva pe cititori si studieze gramatica cdt mai mult, qi cAt mai bine; drept consecinlE, nu mai reluim acest
CUVANT ]NAINTtr :
6:
subiect aici-sigur, cetdlenii care sunt con$tienli de imporanla gramaticii in activitatea social6, oriunde inlume, nu au nevoie de motivalii. Altceva dorim sd punct[m in aceastl seclie. Incepdnd ct2007, noi am creat
o pagind in gantierul nostru pe Internet, wvrw.corollarytheorems.com, in care ii invitdm pe vizitatorii dinlumea intreagd sd ne trimitd o intrebare (serioas6, dificilA) referitoare la gramatica limbii engleze. De-alungul anilor, intrebirile primite ne-au pelmis s5 ajustim c[rlile noastre din seria ,,Logically StructuredEnglish Grammar" pentru a corespunde, c0t mai bine, cu dorinlele qi nevoile cititorilor. Acum, pentru seria
de c6(i ,,Gramatica Romdnd Structuratd Logic" am frcut, recent, la fel: avem o pagin[, in qantierul nostrupe Internet, in care ii invitdm pe cititorii romdni si ne trimiti o intrebare (din nou, numai intrebiri serioase gi
foarte dificile) de gramatici.
Ne cerem scuze fa!6 de cititorii romdni pentru faptul cd nu am intemeiat (deocamdat[) un qantier pe Internetdedicat numai editurii Complement Control. Ce se intdmplS, noi public[m c6(i de exceplie in limba romdnS,
pentru cititorii rom6ni, ins6 facem exact acelagi lucru gi in limba etglezd, pentru cititorii din lumea
intreag[-pdndla urmd, suntem cu tofii frali gi surori pe planeta Ter-Ra, nu-i aqa? Din aceastb cauzd este
ceva mai dificil sE ajungeli la qantierul editurii Complement Control, care este gdzilrit de gantierul edituriiCorollary Theorems. fAceasta din urmd a fost editura pe care am infiinlat-o in 2003, in Canada. La ora
actuald activitatea editurii Corollary Theorems a fost preluat6 in totalitate de editura Complement Control,insS qantierul pe Internet a rdmas acelagi, pentru a se pdstra legiturile cu cititorii mai vechi, din lumea largd.)
Acum, pentru a se ajunge la paginile dedicate editurii Complement Control, cel mai uqor este si ciutafi pe
Google folosind cuvintele ,,editura complement control pagina principald". O alt6 posibilitate este sd scriefiadresa qantierului nostru, ,,www.corollarytheorems.com" in bara de navi[afie, apoi c[utali paginile dedicate.editurii Complement Control-nu este foarte greu. Odati ajunqi la pagina principald a editurii Complement
Control, adlugafi-o la ,,Bookmarks'7,,Favorites" (sau la ,,Pagini Favorite") pentru ca data viitoare sd venili la
noi cu o singurd apdsare pe dispozitivul mouse. Noi aqteptdm intreb[rile, sugestiile gi opiniiledumneavoastrS, pentru a imbundt5li calitatea lucririlor noastre, gi vi mulfumim anticipat pentru acest lucru.
m
: CUVANT ]NAINTE
ABRHV*ERI
GRSX"-M: . Grelmatica Rom€nS"StructurafELogic-Morfologia (Compfement Contro'] 20trZ)GRSL-S: Gramatica F.omdnS StructurateLogic-Sintaxa (Complement Control 2AtZ) :
M-CE : Morfologi-a-Caiet de Exercltii(Complemeht Control 2013)S-Cg r Sintaxa-Caiet: de Exercilii(Cornplement, Control 2013;'dpdv : .,dj-n punct de,vedere'.ITI : 'indich un exerciliu teoreti-cIPI : indi.c5. un exerciliu practic
1. $NGIiE sr lBRErrrERr gg SEIIS GENR]f,I.
z. TSRffiTTE&I?,JE .q.}gULqI .
::::
EBREITIERTT,E CEIEUIUT . .
.
--) nrascufin
EBREIITERII,E NUUERIIIUI
-*> plural
AEREVIERT TO&OSrTE tU,'tmRrorgGrg
ADGlilv
3.
!r[:
at{3
4.
5.
SGPI,
AR _:>AV -->&vcs .->
Alilf -r>
Nadj ectivEartico.IAVaoverDovcsadverb de cauzS/scopAwadverb de locAwadverb d.e modAwadverb de timpcrconj uncqiertrinterj ecgiewnumeralsssubstantiv
5. IERETiIBI FOIO$r!E IN SITEEXAPRQPOErTrsr
e,P --> 'apoziEieE
CT --> cirCirmstanlial de limPe
$PCS -*>: ndme predicatiY de tiP,conrplement subieclivNres
NPCO -'> nume predic'ativ'de tip'.,, .,,,'.. com.plement'obiectiv**o
S.BL ,.--> subieet logics
?- ABREIII1TERtr..E0IOSITE 3X SNTTAXE ERTZEI
regentds6subor:donatd apozitlvEs.,, : l
subordonatE atr j-but iv6slsubordonatd condi!.ionaltScr,,,,, . :,.,
sllbordolrat5 cir'c;,, €le I6Cs r ',r ' : l,l
subondoaata.c,irc'. i1e modsa.' ,, . ,:': ,
sl]bordonatt cir:cr]mstan!'idL&, de':,evotrulie (de cauz5:,/scop) sessubordonati circ. ::de , LimP*", '
$ubordoaatE,concesiv&"dr:,subordonatd obiectivd direct.oosubordonat.'5. obiectivd'indirects6lsubordonati predicativEsl,p,bubordonat6 predieati-v6: de' "Lj-pconrplement,obiectivs*osubordonat6 PredicaLivd de tiPcomplement- subiect ivseq5subordonatE subiectivissB
s4flI1
ABREVIER] :
-..:f
&a
t9j
F}
ffi
,r- -a,
,r,'-a..,Hi !:r
FARTffiA frMTA* : ftN*ryMHffi,AR[DIN SINTAXA PROPOEITIEI $l SINTAXA FRAZEI
$T: PRINC]F*I FUNBAIifiHNTALE IN ANALIEAGRA$}*AT*EAKA
principiile fundamentale in analiza gramaticald sunt deosebit de importante intruc6t ele explici modul aparte
in care funclioneazd gramatica. tirugi cu o linie declaraliile greqite referitoare, in general, la principiile
fundamentale de care se line cont in analiza gramaticald.
l. Analiza gramaticald tncepe in morfologie, trece apoi tn sintaxa propoziliei, Si sefinalizeazd in
sintaxafrazei.2. Gramatica tradilionald, qi gramatica normotd, sunt doud interpretdri diferite ale gramaticii
europene.3. Gramatica europeand afost inventatd de lingviqti in secolul WII.4. Gramatica tradilionald afost inventatd in antichitate.5. Fiecare limbd este analizatdfolosindu-se o gramaticd specfficd limbii respective.
6. Gramatica ,,adevdratd" (numitd qi ,,tradilionald", sau europeand) este simpld, clard, logicd, Si
universald.7. Scopul gramaticii este de a pune la dispozilia utilizatorilor instrumente gramaticale cdt mai
10 : 51
sofisticqte, pentru a se anqliza pe deplin, ln detalii minulioase, crea{iile literare ce ne imbogdlesc, dinplin, existenla.
Tdiali cu o linie declaraliile greqite referitoare, in general, la analiza morfologicS.
l. ,,Propozilia morfologicd" Si ,,propozilia sintacticd" sunt identice, considerdnd numai tnlelesulmesajului transmis.2. Domeniul, in analiza morfologicd, este stabilit de propozilia morfologicd, plus cele B elemente
morfolo gic e, plus inlelesul mes ajului transmis .
3. Analiza morfologicd este cea mai detaliatd analizd gramaticald, numai cd analizcr morfologicd este
executatd dupd analiza sintacticd a propoziliei, Si dupd analiza sintacticd afrazei.4. Analiza morfologicd poate fi efectuatd Si singurd, Jdrd o analizd sintacticd in prealabil, datoritd
fenomenului morfologic numit,, conv ers ia categoriei gramaticqle ".
5. Analiza morfologicd studiazd ,,forma structurald" a elementelor morfologice, precum qi structurilelocale de cuvinte.6. Analiza morfologicd poate studia Si structurile gramaticale care nu sunt analizabile tn sintaxapropoziliei.
Completali elementele care lipsesc in diagrama urmdtoare.
DIAGRAMA Sf .3: MORFOLOGIA * ELEMENTELE DEFINITORII
ELEMENTELE MORFOLOGIGE
Tiiati cu o linie declaraliile greqite referitoare, in general, la analiza sintacticd a propozitiei.
l. Domeniul. in sintxa propo:iriei. este stabilit de propozilia sintactica. plu: ;e,e -t elemi.ente
PRINC]PI1 FUNDAMENTALE : 11
s intastice, plus tnlelesul mesajului transmis.2. Cele 4 elemente sintactice numesc 4 funclionalitdli sintactice de bazd, fundamentale.3. Nu existd o legdturd directd tntre morfologie Si sintaxa propoziliei; totuSi fiecare domeniugramatical poate fi raportat la celdlalt (numai) prin intermediul categoriei cazului.
4. in gramatica uniyersald existd trei cazuri sintactice (N, D, A), plus doud cazuri morfologice (G, I/).5. ,,Cctzul" este un instrument gramatical (convenlional); cazul nume$te numai ,,o anumitd
func ! ional itat e gr amatic ald " .
6. Analiza sintacticd a propozi[iei solicitd un grad de abstractizqre logicd mai avansqt, comparativ cu
analiza morfologicd.
Completafi elementele care lipsesc in diagrama urmltoare.
DIAGRAMA $1.5: SINTAXA PROFOZITIEI - ELEMENTELE DEFINITORII
Tdiali cu o linie declaraliile greqite referitoare, in general, laanalizaftazei.
l. Domeniul in sintaxafrazei este stabilit de propoziliile constituente, plus cele 5 elemente sintactice,
plus tn[elesul mes ajului transmis.2. Fraza poate fi analizatd prin metoda ,,analogia morfologicd".3. Fraza poate fi analizatd prin metoda ,,analogia cu sintaxa propozi{iei".4. Sintaxafrazei solicitd cel mai avansat grad de abstractizare logicd.5. Analizafrazei se efectueazd tnaintea analizei morfologice, Si fnaintea analizei sintactice a
propoziliei.
Completali elementele care lipsesc in diagrama urmdtoare.
DIAGRAMA 51.7: $*NTAXA FRAZEI - ELEMENTELE DEFINtrTORII
ELEMENTELE SINTACTICE
CONSTITUENTE PRINCIPALE
CAIET DE EXERCIIII :
1) . c1
Tdiali cu o linie declaraliile greqite referitoare, in general, la punctualie.
l. Punctualia delimiteazd/marcheazd structurile ordonate, logice, de cuvinte.2. Regulile gramaticale primeazd infatra normelor de punctualie.3. Dacd se cunoaste gramaticd, ctsa cum se cuvine, nu mai este nevoie de punctualie.4. Cele mai dificile norme de punctualie (singurele care conteazd de fapt) sunt cele referitoare lautilizarea virgulei.5. Punctualia limbii romdne, a$q cum este ea prezentatd tn nonna gramaticald, este Si ,,modernd".6. Punctualia este foarte simpld, aEa cd toatd lumea o foloseqte fdrd probleme.
51.t: GRILA tlE PUNCTAJ
Folosind grilele urmdtoare, verificali unde se inscrie punctajul realizat de dumneavoastr5. [Trecerilesecventiale peste exercitii ar trebui sd reflecte rcztiltate din ce in ce mai bune. Pentru a v5 imbun6tltiperformanteie. este recomandat studiul lucrdrilor GRSL-M gi GRSL-S.]
aI=I GRII,A DE
. i :l'j . ':. .4,4.' ,
. 4**44,,: : 35*3q :
: j. : ::: . .
r,0-34.
. ::. :: ::0 '
, ':,, , '.,0 j0:
, , O,*0.
o:0, : :
:: :: : : ,: ::
' '.'. ,44 ,
: : . Q;$:QS'
,,,35;39,,
PT'NCTAJ PENTRU 51
PI'NCTAJI'L
. p.uNcig..,] . L' ' ,
RSALIEAT : DU Cnf.IgSR
II IIIH rorAr, pt NcrA!, TEoRTE
EXCELENT
BINE
,,' :' ,${A:I TREBUIE: STUDIA.T
H.toT*ri,: l rr, ,1,, 1 "::: . :::.r : EXCEJ,ENT
B]NE. ,:a ..1' '....., :., . . .
] : : :1,{AI .TRBBU.' E STUNTET
FIITICTE
PUNCSE@..,,,.g6ygf:- :1:::: i
.,: ::...::: :.
,,1,.r,,,,,.1,,, :i,,,,,,:
MAT fRtrBUIE STUD]AT 0=34
: SINTAXA
N0lllllr
top related