spete drept penal partea speciala
Post on 20-Jul-2015
2.681 Views
Preview:
TRANSCRIPT
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 1/22
1. În sarcina lui X s-a re inut c , dup ce a luat cunoştin de la mica publicitate despre faptul cţ ă ă ţă
numitul Y avea de vânzare un radio casetofon şi dup ce s-a informat asupra familiei acestuia, ă
scopul de a sustrage acel casetofon a mers la şcoala unde înva a copilul minor al numitului Zţ unde, dându-se drept rud a acestuia a cerut s i se dea voie copilului s mearg cu el acas .ă ă ă ă ă
Înv toarea dându-şi seama c inculpatul nu-l cunoaşte pe copil, a refuzat s -l învoiasc .ăţă ă ă ă
S se arate cum poate fi calificat din punct de vedere juridico-penal fapta lui X.ă ă
R spuns:ă
Faptele lui X sunt acte preg titoare comise în vederea s vârşirii infrac iunii de furt. În legeaă ă ţ penal român actele preg titoare la furt nu sunt incriminate, astfel încât X nu va r spunde peă ă ă ă
pentru fapta sa.
2. Inculpa ii au fost condamna i pentru s vârşirea tentativei la infrac iunea de furt calificatţ ţ ă ţ prev zut de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1 şi art. 209 alin. 1 lit. a) şi g) din C. pen., prină ă schimbareaîncadr rii juridice a faptei din infrac iunea de furt calificat consumat.Instan a a re ină ţ ţ ţ
c în seara de 24.05.1997 cei trei inculpa i au sustras i ei şi au fost surprinşila locul faptei după ţ ţ ţ
ce au umplut dou bidoane de motorin , con inând 70 de litri de motorin ,urmând s mai umpă ă ţ ă ăalte trei asemenea bidoane.Împotriva hot rârii instan ei s-a declarat recurs în anulare pe motivă ţ
c s-a greşit prinschimbarea încadr rii juridice din infrac iunea consumat de furt în tentativ .ă ă ţ ă ă
S se arate dac recursul în anulare este fondat.ă ă
R spuns:ă
Recursul în anulare este fondat, deoarece fapta, aşa cum este prezentat se consumase şi nuă maiera în forma tentativei, deoarece ei sustr sese-r deja o parte din combustibil. Putem spună ă
c neafl m în prezen a unei infrac iuni flagrate.ă ă ţ ţ
3. S-a re inut în sarcina inculpatului X faptul c , în scopul însuşirii f r drept a ro iiţ ă ă ă ţ unuiautovehicul, a montat un cric şi a ridicat maşina, fiind surprins în acel moment şi împiedicas continue demontarea ro ii. Fiind trimis în judecat pentru tentativ de furt, inculpatul a sus iă ţ ă ă ţ
c înlipsa unor scule potrivite pentru demontarea ro ii şi în raport cu momentul când a fostă ţ surprins,activitatea desf şurat de el constituie un simplu act de preg tire.ă ă ă
Ar ta i dac activitatea lui X constituie un act de preg tire la infrac iunea de furt sauă ţ ă ă ţ otentativ .Motiva i r spunsul.ă ţ ă
R spuns:ă
Activitatea lui X, aşa cum este descris , întruneşte elementele constitu ive ale unei tentative şă ţ
ale unui act de preg tire, deoarece f ptuitorul a trecut la punerea în executate a elementluiă ă material.Putem observa c ne afl m în prezen a unei tentative întrerupte. Chiar dac sculele dă ă ţ ă
care acesta s-a folosit erau improprii demont rii ro ii, astfel c rezultatul nu se putea produce,ă ţ ă fiind o tentativ relativ improprie, legea penal român nu a instituit un regim sanc ionator difeă ă ă ţ
pentru diferitele forme de tentativ .ă
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 2/22
4. În spe , inculpa ii au p truns într-o noapte în locuin a p r ii v t mate, au imobilizat-o, i-ţă ţ ă ţ ă ţ ă ă
auadresat amenin ri şi au lovit-o, cerându-i s le spun unde sunt banii şi mahmudelele; laţă ă ă r spunsul victimei c nu are asemenea valori, inculpa ii au c utat prin cas , dar, neg sind decă ă ţ ă ă ă
sum redus de bani au p r sit locuin a neluând nimicInstan a de judecat a condamnat peă ă ă ă ţ ţ ă inculpa i pentru tentativ relativ improprie lainfrac iunea de tâlh rie prev zut în art. 20 alin. 2ţ ă ţ ă ă ă
raportat la art. 211 alin. 1 C.pen.Inculpa ii au atacat hot rârea instan ei sus inând ca fapta lorţ ă ţ ţ constituie o tentataiv absolutimproprie şi potrivit art. 20 alin. 3 C.pen. nu cade sub inciden a lă ţ
penale.
Fapta s vârşit în condi iile de mai sus constituie sau nu o tentativ pedepsibil ?ă ă ţ ă ă
R spuns:ă
Fapta prezentat este o tentativ relativ improprie, conform art. 20 alin. 2 din C.pen.,ă ă datorit lipsei obiectului de la locul la care f ptuitorul credea c se afl . Nu este o tentativ absă ă ă ă ă
impropriedeoarece modul în care a fost comis fapta a fost apt s produc urm rile cerute deă ă ă ă lege.
5. S-a re inut c inculpatul X împreun cu alte dou persoane, to i sub influen a alcooluluiţ ă ă ă ţ ţ mergeaudin oraşul Herculane spre comuna Podeni. În urma unei certe inculpatul X a aplicat olovitur pe laspate lui Y, unul dintre înso itori. Acesta a c zut şi s-a rostogolit r mânând înă ţ ă ă nesim ire. Martorul Za vrut s -l ridice, dar inculpatul l-a împiedicat spunând c dac se ridic iaţ ă ă ă ă
se ceart cu el. Nedându-i-se nici un ajutor, victima a r mas în nesim ire, expus frigului din lună ă ţ
decembrieşi atacului animalelor s lbatice pân diminea a când a fost g sit de alte persoane.ă ă ţ ă ă Internat în spitalvia a i-a fost salvat datorit îngrijirilor care i s-au dat.ă ţ ă ă
S se arate ce încadrare juridic va putea c p ta fapta inculpatului X.ă ă ă ă
R spuns:ă
Fapta lui X reprezint o tentativ perfect la infrac iunea de omor, conform art. 20 alin. 1ă ă ă ţ raportatla art. 174.
6. Prima instan a re inut în fapt urm toarele: în ziua de 19.01.1978, inculpa ii X şi Y, aflându-ţă ţ ă ţ
întrenul Piteşti-Bucureşti, împreun cu al i tineri într-un compartiment, dup punerea în mişcară ţ ă
atrenului au v zut pe Z, pe care l-au identificat ca f când parte dintr-un grup cu care anterioră ă avuseser unele conflicte. Ca urmare au plecat în urm rirea lui pe culoar, prinzându-l între uşilă ă
deurcare şi coborâre de la cap tul vagonului unde i-au aplicat mai multe lovituri, iar apoi auă
deschisuşa şi l-au aruncat din vagon. În c dere victima şi-a fracturat gamba piciorului stâng.ăS se arate dac fapta constituie v t mare corporal sau tentativ la infrac iuneaă ă ă ă ă ă ţ deomor.Motiva i r spunsul..ţ ă
R spuns:ă
Fapta inculpa ilor constituie o tentativ perfect la infrac iunea de omor. Din modul în careţ ă ă ţ auac ionat şi datorit locului unde fapta s-a comis se poate observa c f ptuitorii au prev zut şţ ă ă ă ă
urm rit producerea rezultatului sau l-au acceptat rezultat ce consta în moartea victimei. Faptuă
rezultatulnu s-a produs nu este relevant având în vedere modul de comitere al faptei.
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 3/22
7. S-a re inut în fapt c inculpatul X a introdus mâna în buzunarul Y, de unde a sustras maiţ ă multehârtii f r valoare, fiind convins c sunt bani.ă ă ă
S se arate dac fapta s vârşit în aceste condi ii cade sub inciden a dispozi iilor de incriminară ă ă ă ţ ţ ţ
furtului calificat
R spuns:ă
Activitatea lui X, aşa cum este descris , întruneşte elementele constitu ive ale unei tentativeă ţ relativ improprii, conform art. 20 alin. 2 din C. pen., datorit lipsei obiectului de la locul la careă f ptuitorul credea c se afl , buzunarul fiind un loc unde mul i oameni îşi in banii sau actele deă ă ă ţ ţ
identitate.
8. S-a re inut în fapt c , în cursul lunii februarie 1983, inculpata X a încercat sţ ă ă provoaceîntreruperea cursului sarcinii numitei Y la cererea acesteia, dar s-a constatat c numită
nu era de faptîns rcinat .Prin sentin a pen. nr. 49/1983 a Tribunalului Jude ean Buz u, inculpată ă ţ ţ ă
a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru tentativ la infrac iunea de avort (art. 20 raportat ă ă ţart. 185 alin. 1 şi 5 dinC. pen. atunci în vigoare).
S se arate dac solu ia instan ei este sau nu corect .Motiva i r spunsul.ă ă ţ ţ ă ţ ă
R spuns:ă
Solu ia nu este corect , deoarece inexisten a sarcinii conduce la inexisten a unei tentativeţ ă ţ ţ lainfrac iunea de avort. Fapta poate reprezenta o infrac iune putativ , datorit inexisten eiţ ţ ă ă ţ valoriisociale împotriva c reia f ptuitoarea s-a îndreptat.ă ă
9. Inculpatul X a fost condamnat pentru tentativ la infrac iunea de omor calificat. Instan a aă ţ ţ re inutc X inten ionând s ucid victima, fa de care executase acte de corup ie sexual , aţ ă ţ ă ă ţă ţ ă aruncat-o într-un râu, îns aceasta, deşi în vârst de numai 6 ani, a reuşit s se salveze.Inculpaă ă ă
a repetat aceeaşi ac iune de 5-6 ori, dar tot nu a ob inut rezultatul urm rit; în celedin urm ,ţ ţ ă ă datorit ipetelor minorei, el a dus victima într-o gar , unde a abandonat-o.În instan inculpatuă ţ ă ţă
cerut s -i fie aplicabile dispozi iile art. 22 C. pen. privitoare la desistarea şi împiedicareaă ţ producerii rezultatului.
S se arate dac pot fi incidente dispozi iile art. 22 C. pen. şi pe cale de consecin inculpatul să ă ţ ţă
fie ap rat de pedeaps .ă ă
R spuns:ă
Inculpatul nu poate beneficia de prevederile art 22 din C. pen., deoarece rezultatul periculos nuamai produs nu datorit voin ei libere a acestuia de a nu mai continua executatea faptei,ă ţ ciîntreruperea activit ii infrac ionale s-a datorat ipetelor victimei şi fricii acestuia ca în acesteăţ ţ ţ
condi iis nu fie prins. Deci, în spe este vorba despre o tentativ întrerupt la omor.ţ ă ţă ă ă
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 4/22
10. S-a re inut în fapt c X a p truns într-o înc pere prin spargerea geamurilor şi deteriorareaţ ă ă ă uşilor,a scos dintr-un dulap mai multe lucruri cu inten ia de a şi le însuşi, dar apoi, din proprieţ ini iativ , p r seşte înc perea f r s -şi însuşeasc ceva.ţ ă ă ă ă ă ă ă ă
Fapta lui X s vârşit în împrejur rile de mai sus constituie tentativ la infrac iunea de furtă ă ă ă ţ calificat pedepsibil ? Motiva i r spunsul.ă ţ ă
R spuns:ă
În spe este vorba despre un act de desistare din partea f ptuitorului pentru infrac iunea deţă ă ţ furt,lucru pentru care nu va fi sanc ionat. El va r spunde totuşi pentru infrac iunea consumatţ ă ţ ă dedistrugere datorit deterior rii geamurilor.ă ă
11. În sarcina lui X s-a re inut c , având de decontat o sum de bani primit ca avansţ ă ă ă pentrudeplasare, a prezentat o chitan falsificat privind cheltuielile de cazare pentru o mareţă ă parte dinsuma primit ca avans. Falsul fiind descoperit, infrac iunea de înşel ciune nu a fostă ţ ă consumat .În fa a instan ei, inculpatul s-a aparat sus inând c , dup depunerea documenteloră ţ ţ ţ ă ă dedecontare false, el a anun at telefonic organele financiare ale unit ii despre fapta comis ,ţ ăţ ă astfel, c urmeaz s fie ap rat de pedeaps în temeiul dispozi iilor art. 22 C.pen. Dină ă ă ă ă ţ documentele aflate ladosar rezult c anun ul telefonic al f ptuitorului a sosit dup ce falsulă ă ţ ă ă
fusese descoperit de organelefinanciare ale unit ii.ăţ
S se arate ce urma s decid instan a.ă ă ă ţ
R spuns:ă
11. F ptuitorul nu va fi ap rat de pedeaps ca urmare a împiedic rii producerii rezultatului,ă ă ă ă deoareceîncercarea de împiedicare a producerii rezultatului a avut loc dup descoperirea lui şi ă
înainte, aşacum cere art. 22 din C. pen.
1. S-a re inut în fapt c inculpa ii X şi Y au atacat împreun victima Z. În timpul atacului X a lovţ ă ţ ă
pe victim cu cu itul, pe când Y a imobilizat-o şi a încercat s o dezarmeze atunci când aceastaă ţ ă
preg tea s se apere. În urma acestor ac iuni simultane şi conjugate, a rezultat moartea victimă ă ţ
Cum trebuie s fie calificate contribu iile celor doi f ptuitori în s vârşirea infrac iunii deomor?ă ţ ă ă ţ Motiva i r spunsul.ţ ă
R spuns:ă
Faptele celor doi inculpa i sunt acte de coautorat.ţ
2. În fapt, s-a stabilit c numi ii X, Y şi Z au p truns în incinta portului Constan a deă ţ ă ţ undeinten ionau s fure zah r. La fa a locului, au luat leg tura şi cu numitul W, manevrant deţ ă ă ţ ă vagoane,care i-a convins s sustrag m rfuri dintr-un transcontainer, c ruia i-a şi rupt sigiliul înă ă ă ă
acest scop. Încontinuare, inculpatul W a asigurat paza celorlal i inculpa i, stând ascuns într-unţ ţ vagon şi dândalarma atunci când s-a apropiat o patrul a poli iei.Prin sentin a pen. nr. 966/199ă ţ ţ
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 5/22
Judec toriei Constan a, inculpatul W a fost condamnatal turi de ceilal i inculpa i, în calitate deă ţ ă ţ ţ coautor al infrac iunii de furt calificat. Împotriva sentin ei adeclarat recurs inculpatul, sus inândţ ţ ţ
nu a comis faptele pentru care a fost condamnat.
Recursul era sau nu întemeiat?
R spuns:ă
Instan a trebuia s re in în sarcina lui W calitatea de complice anterior şi apoi concomitemt laţ ă ţ ă
ominetea faptei de furt, instan a f când o confuzie între complicitatea concomitent şi coautorţ ă ă
3. Inculpa ii X şi Y, mecanici, primind dispozi ia de serviciu de a coborî dou panouri fixate peţ ţ ă platforma unui turn de r cire din întreprindere, f r s ia m surile de securitate şi protec iaă ă ă ă ă ţ muncii prescrise de regulament, au aruncat de la în l ime unul din panouri care, în c dere, a loă ţ ă
unmuncitor cauzându-i moartea.
Cum se calific fapta inculpa ilor în raport cu contribu ia la s vârşirea infrac iunii de ucidere dină ţ ţ ă ţ
culp ?ă
R spuns:ă
Aceştia sunt coautori la ucidere din culp , cu toate c doctrina penal aduce multe criticiă ă ă existen ei coatoratului la infrac iunile din culp .ţ ţ ă
4. S-a stabilit c unul dintre inculpa i, dup ce se în elesese în prealabil cu cel lalt inculpat, aă ţ ă ţ ă
împinsvictima pentru a-i distrage aten ia şi a dat astfel posibilitatea celui din urm inculpat s -ţ ă ă
sustrag dingeant o sum de bani.ă ă ă
Cum trebuie calificate contribu iile coinculpa ilor?ţ ţ
R spuns:ă
F ptuitorii trebuie s r spund în calitate de coautori, deoarece contribu iile lor se completează ă ă ă ţ ă
reciproc, rezultatul neputându-se produce f r ambele contribu ii.ă ă ţ
5. S-a re inut c inculpa ii X şi Y în elegându-se s sustrag portmoneul cu bani al p r ii civile Zţ ă ţ ţ ă ă ă ţ
pecare acesta îl purta în buzunarul de la spate al pantalonilor, sub pretextul c o ajut , pe straă ă
s -şiaşeze mai bine sacul pe care îl purta în spinare, în timp ce Y o ajuta s -l ridice mai sus, X iă ă
sustras portmoneul.
S se arate cum trebuie s fie calificate contribu iile inculpa ilor la s vârşirea infrac iunii de fură ă ţ ţ ă ţ
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 6/22
R spuns:ă
Şi în aceast situa ie, f ptuitorii trebuie s r spund în calitate de coautori, deoareceă ţ ă ă ă ă contribu ilelor se completeaz reciproc, rezultatul neputându-se produce f r ambele contribuţ ă ă ă ţ
6. În sarcina lui X s-a re inut faptul c a cerut lui Y, electrician la o întreprindere, s -i „procure”ţ ă ă ocantitate de sârm de cupru în schimbul unei sume de bani. Y a sustras din întreprindere bunuă
cerut, iar X l-a cump rat aşa cum se în eleseser .ă ţ ă
Cum trebuie calificat fapta lui X în raport cu fapta de furt comis de Y?ă ă
R spuns:ă
Fapta lui X reprezint instigare la infrac iunea de furt, conform art. 25 raportat la 208 C. pen.ă ţ
7. În sarcina lui X s-a re inut c a determinat pe Y s intervin pe lâng Z spre a-l determinaţ ă ă ă ă larândul s u s s vârşeasc o fapt prev zuta de legea penal . S-a stabilit totodat c Y nu a dă ă ă ă ă ă ă ă ă
curshot rârii de a-l contacta şi determina pe Z s s vârşeasc fapta.ă ă ă ă
X şiY sunt instigatoriîn acest caz?
R spuns:ă
Nu se poate re ine instigare în sarcina celor doi, deoarece îndemnul nu a ajuns la celţ vizat,instigarea neputând exista f r autorat.ă ă
8. În sarcina inculpa ilor X, Y şi Z s-a re inut c au hot rât împreun s s vârşeasc infrac iuneţ ţ ă ă ă ă ă ă ţ
detâlh rie stabilind c X şi Y vor intra în locuin a victimelor A şi B pe care le vor imobiliza legână ă ţ
le,dup care vor lua banii, în timp ce Z va sta afar , în fa a locuin ei, supraveghind s nu fieă ă ţ ţ ă surprinşi.Pe baza în elegerii stabilite, inculpa ii X şi Y au p truns în locuin , unde contrarţ ţ ă ţă
în elegeriiini iale au ucis cu inten ie pe victima B care încercase s ipe, s vârşind astfel nuţ ţ ţ ă ţ ă infrac iunea detâlh rie, pl nuit conform art. 211 C.pen., ci infrac iunea de omor deosebit de gţ ă ă ă ţ
– art. 176. lit. c)C. pen.
S se arate dac Z poate r spunde pentru complicitate la infrac iunea de omor deosebit de graă ă ă ţs vârşit de inculpa ii X şiY.ă ă ţ
R spuns:ă
Z va r spunde pentru complicitate la infrac iunea de tâlh rie, deoarece el nu a prev zută ţ ă ă ucidereavictimei de c tre cei doi autori. Z ar fi r spuns pentru complicitate la omor numai înă ă m sura în care prevederea un asemenea rezultat. Cum din spre nu reiese c el ar fi putut să ţă ă ă prevad un astfel derezultat, el va r spunde pentru complicitate la tâlh rie.ă ă ă
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 7/22
9. În sarcina inculpatului X s-a re inut faptul c , fiind delegat s ridice de la o unitate economicţ ă ă
unnum r de anvelope auto, dup ce a înc rcat în camion num rul corespunz tor de cauciucuriă ă ă ă ă
cerutunui înc rc tor, Y s mai pun o anvelop în autovehiculul care urma s le transporte, iară ă ă ă ă ă
de bun -credin s-a conformat; la controlul efectuat la poarta unit ii, s-a descoperit anvelopaă ţă ăţ
înc rcat în plus.ă ă
Cum trebuie apreciat contribu ia lui Y la s vârşirea furtului şi care este încadrarea juridic aă ţ ă ă faptei lui X?
R spuns:ă
În acest caz ne afl m în prezen a unei participa ii improprii, în care instigatorul X, comite faptaă ţ ţ
cuinten ie, iar autorul Y, f r vinov ie. Fapta lui X este încadrat în art. 31 alin. 2 raportat la aţ ă ă ăţ ă
208C. pen.
10. S-a re inut în sarcina inculpa ilor X şi Y c dup o în elegere prealabil între aceştia şi minoţ ţ ă ă ţ ă
Zîn vârst de 13 ani, care a fost determinat de inculpatul X a hot rât s s vârşeasc noaptea,ă ă ă ă ă prinefrac ie şi escaladare, furturi de bani din localul bufetului din comuna R t c u.Ca urmare aţ ă ă ă
acestei în elegeri şi dup indica iile inculpatului X, inculpatul Y a stat de pând ,iar X a scos unţ ă ţ ă geam de la una din ferestrele bufetului şi a ajutat pe minorul Z s p trund în localul bufetuluiă ă ă printre gratiile ferestrei, de unde dintr-un sertar, a luat o sum de bani.Faptele de acest gen s-aă
repetat de câteva ori în urm toarele luni pân când minorul a fost prins în bufet de organele deă ă
poli ie care sesizate de aceste furturi au organizat o pând .ţ ă
Ce fel de participa ie penal s-a realizat în spe ?ţ ă ţă
R spuns:ă
Ne afl m în prezen a unei participa ii improprii la infrac iunea de furt prev zut în art. 31 alin.ă ţ ţ ţ ă ă
2raportat la art. 209 C. pen. Minorul, în calitate de autor, comite fapta f r vinov ie c ci are suă ă ăţ ă14ani şi cei doi r spund pentru instigare şi complicitate cu inten ie la furt.ă ţ
11. În seara zilei de 1 martie 2000, X a g sit în sta ia C.F.R. Constan a un portmoneu cuă ţ ţ acteapar inând p r ii civile Y în care se afla între altele şi o adeverin de predare a bagajelor lţ ă ţ ţă
magaziasta iei C.F.R.Inculpatul a rugat o alt persoan pe nume Z s ridice bagajele de laţ ă ă ă magazie, spunându-i c sunt ale sale, îns acesta a fost surprins de organele poli iei în momentă ă ţ
prezent rii adeverin ei.ă ţ
Cum trebuie calificate faptele celor doi în raport cu infrac iunea de înşel ciune?ţ ă
R spuns:ă
Fapta lui X reprezint participa ie improprie la înşel ciune, constând în determinrea cu inten ieă ţ ă ţ
lacomiterea, f r vin v ie, a furtului din eroare de Z.ă ă ă ăţ
12. Lui X i s-a re inut faptul c , dup ce a ridicat din p dure, o cantitate de lemne cu un bonţ ă ă ă decump rare de la Ocolul Silvic, a dat acest bon lui Y convingându-l c este nefolosit şi c , peă ă ă bazaacestuia poate ridica lemne din p dure.Încrezându-se în aceste afirma ii, Y a ridicat dină ţ
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 8/22
p dure cantitatea de lemne indicat în bonulfolosit de X., s vârşind astfel fapta incriminat laă ă ă ă acea dat în art. 42 din Codul Silvic.ă
S se arate ce fel de participa ie penal exist în cazul dat.ă ţ ă ă
R spuns:ă
12. Şi în acest caz exist o participa ie penal improprie. X îl determin cu inten ie pe Y laă ţ ă ă ţ comitreafaptei prev zut în art. 42 din Codul silvic, care ac ioneaz f r vinov ie, fiind în eroaă ă ţ ă ă ă ăţ
de fapt.
1. X, dup ce a p truns prin efrac ie în locuin a lui Y, a aprins lumina şi a c utat bunurile peă ă ţ ţ ă caredorea s le sustrag , dar, din cauza volumului mare al acestora, le-a ridicat în dou rândură ă ă
f r pauze transportându-le în locuin a bunicii sale.ă ă ţ
Ce form a unit ii de infrac iune este s vârşit fapta de furt calificat?ă ăţ ţ ă ă
R spuns:ă
În spe este vorba despre o infrac iune de furt în form simpl . Exte exclus formaţă ţ ă ă ă continuat ,deoarece actele de furt au fost comise în mod neîntrerupt şi nu la intervale diferite ă
timp.
2. Instan a a stabilit c X a luat hot rârea de a-şi ucide so ia acuzat de infidelitate şi care îlţ ă ă ţ ă amenin acu divor ul. Astfel, într-o sear la ora 22.00 a aşteptat-o pentru a-şi pune în aplicareţ ţ ă planul, la poartafabricii unde aceasta lucra în schimbul doi.În jurul orei 22.30, inculpatul a
observat pe trotuarul opus o femeie care sem na atât la fiziccât şi la îmbr c minte. Crezând că ă ă ăeste so ia a alergat spre aceasta care s-a speriat şi a început s fug . Inculpatul a ajuns-o din uţ ă ă
şi i-a aplicat o puternic lovitur de cu it în abdomendeterminând decesul acesteia. Instan a l-aă ă ţ ţ
condamnat pe inculpat pentru infrac iunea de omor calificat prev zut în art. 175 lit. a) cuţ ă premeditare şi lit. c) asupra so ului sau rude apropiate.Inculpatul a atacat cu recurs hot râreaţ ă instan ei motivând c s-a re inut greşit împrejurarea deagravare a omorului prev zut în art. 1ţ ă ţ ă ă
lit. c) C.pen.
Recursul inculpatului este fondat?
R spuns:ă
Recursul inculpatului este fondat. Fa de modul în care s-a comis infrac iunea, instan a nuţă ţ ţ maitrebuia s re in şi agravanta de la art. 175 lit. c), fiind vorba despre o infrac iune deviat .ă ţ ă ţ ă
3. Prin sent. pen. nr. 46/12.08.1994 Trib. Sibiu a condamnat pe inculpatul X pentrus vârşireainfrac iunii de v t mare corporal prev zut în art. 181 din C. pen., cu aplicarea art.ă ţ ă ă ă ă ă
lit. b) dinacelaşi cod.Instan a a re inut c , în seara zilei de 28.08.1993, inculpatul se afla la stânţ ţ ă
sa de oi unde, încondi iile provoc rii, a lovit cu un lemn partea v t mat , cauzându-i fracturaţ ă ă ă ă cubitusului stâng,leziune ce a necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale timp de 45-50 de
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 9/22
zile.Curtea de Apel Alba Iulia, prin dec. pen. nr. 203/20.11.1994 a respins apelurile declarate deprocuror şi de inculpat.Împotriva acestor hot râri procurorul a declarat recurs cu motivarea c ă ă
dat o greşit încadrare juridic infrac iunii s vârşite având în vedere c urm rile ini iale ale faptă ă ţ ă ă ă ţ
s-au amplificatfiind necesar un num r mai mare de zile de îngrijiri medicale ceea ce ar realizaă con inutulinfrac iunii de v t mare corporal grav .ţ ţ ă ă ă ă
Recursul este fondat? Ce form a unit ii de infrac iune exist în spe ?ă ăţ ţ ă ţă
R spuns:ă
Dac printr-un alt raport de expertiz s-a demonstrat c urm rile erau mai grave şi s-au prelună ă ă ă
pe o durat mai mare de timp, f r ca inculpatul s mai inatervin , atunci este vorba despreă ă ă ă ă oinfrac iune progresiv , caz în care recursul procurorului este fondat.ţ ă
4. Trib. Jude ean S laj, prin sent. pen. 7/1.03.1991, a condamnat pe X pentru s vârşireaţ ă ă infrac iuniide v t m ri cauzatoare de moarte conform art. 183 C. pen.În ziua de 24.09.1990, Xţ ă ă ă
afla i sub influen a b uturilor alcoolice, s-au luat la trânt pecâmp, în prezen a unor martori.ţ ţ ă ă ţ Inculpatul a reuşit s trânteasc victima la sol, dup care aimobilizat-o cu fa a spre p mânt, elă ă ă ţ ă
aflându-se deasupra ei şi cu for a tras cu mâinile spre spatecapul victimei, provocându-iţă hiperextensia coloanei cervicale. Victima transportat la spital, adecedat dup mai multe zile. Dă ă
raportul medico legal rezult c moartea victimei s-a datoratedemului bulbar consecutiv contuă ă
şi dilacer rii modulare, cu fractura coloanei cervicale.ă
Fapta s vârşit de inculpatul X este o form a unit ii naturale sau legale de infrac iune şicareă ă ă ăţ ţ
este forma de vinov ie?ăţ
R spuns:ă
X a ac ionat cu praeterinten ie, deoarece el a trântit victima la pamânt cu inten ie, dar nu aţ ţ ţ
urm ritsau acceptat moartea acestuia, fiind prietenii, f când acest lucru din joac . Totuşi, elă ă ă trebuia şi puteas prevad c prietenul s u poate suferii unele leziuni. Instan a a re inut corectă ă ă ă ţ ţ
fapta ca fiindinfrac iunea de v t m ri cauzatoare de moarte, ea fiind o infrac iune, de regul ,ţ ă ă ă ţ ă progresiv .ă
5. Judec toria Câmpina a condamnat pe inculpatul X la mai multe pedepse pentru s vârşirea aă ă
dou furturi calificate şi a tentativei la infrac iunea de furt calificat, cu aplicarea art. 33 lit. a) şi ă ţ
lit. a)din C. pen.Instan a a re inut c , în noaptea de 6.08.1992, inculpatul a sustras, prin efrac iţ ţ ă ţ
bunuri învaloare de 31.000 lei din dou autoturisme şi a încercat s sustrag bunuri din alte treă ă ă
toate parcateîn acelaşi loc.Împotriva hot rârii, r mas definitiv , s-a declarat recurs în anulareă ă ă ămotivarea c încadrarea juridic dat faptei este greşit .ă ă ă ă
Recursul în anulare este fondat?
R spuns:ă
Instan a a re inut greşit un concurs de infrac iuni. În spe este vorba despre oţ ţ ţ ţă infrac iunecontinuat de furt. Astfel, vor fi aplicabile prevederile art. 209 C. pen. raportat la artţ ă
alin. 2,aplicându-se o singur pedeaps .ă ă
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 10/22
6. Instan a a re inut c unele dintre ac iunile componente ale infrac iunii continuate de furt auţ ţ ă ţ ţ fosts vârşite pe când inculpatul era minor, având îns responsabilitate, iar celelalte după ă ă
împlinireavârstei de 18 ani şi a luat fa de acesta m sura educativ a mustr rii.ţă ă ă ă
Ar ta i dac solu ia instan ei este legal .ă ţ ă ţ ţ ă
R spuns:ă
Instan a trebuia s re in şi actele comise de inculpat pe timpul cât era minor, deoareceţ ă ţ ă acestar spundea penal. În acest caz se impune o recalculare a pedepsei pentru infrac iuneaă ţ continuat conform art. 43 C. pen.ă
7. Prin sentin a pen. nr. 273/8.06.1999, Trib. Constan a a condamnat pe X pentru infrac iuneaţ ţ ţ detâlh rie prev zut de art. 211 C. pen. şi pe inculpa ii A,B,C pentru s vârşirea infrac iunii deă ă ă ţ ă ţ furtcalificat prev zut în art. 208 raportat la art. 209 C.Pen.Instan a a re inut c , la data deă ă ţ ţ ă 3.11.1998, dup o în elegere prealabil , inculpa ii A,B,C au sustras 360 de l de motorin dină ţ ă ţ ă
rezervoarele unei ferme, în timp ce paznicul era amenin at cu o bar metalic de inculpatul X fiţ ă ăastfel împiedicat s intervin .Curtea de Apel Constan a, prin dec. pen. 302/8.12.1999, a admisă ă ţ apelul procurorului şi aschimbat încadrarea juridic din infrac iunea de furt calificat în aceea deă ţ
tâlh rie prev zut de art.211 C. pen. pentru inculpa ii A,B,C.ă ă ă ţ
Care dintre cele dou hot râri este corect ?ă ă ă
R spuns:ă
Infrac iunea de tâlh rie este o infrac iune complex , astfel c A,B şi C trebuiau s r spundţ ă ţ ă ă ă ă ă încalitate de coautori, deoarece faptele coautorilor nu trebuie s fie identice ci s seă ă completezereciproc în vederea producerii rezultataului urm rit.ă
8. Inculpata X, în vârst de 15 ani, neavând preocup ri şcolare şi nefiind supravegheat deă ă ă p rin i, aînceput s frecventeze barurile şi restaurantele în compania lui Y (major ), între inândă ţ ă ă ţ
într-o perioad de câteva luni, rela ii sexuale cu diferi i marinari str ini care se aflau în portulă ţ ţ ă Constan a, dela care îşi procurau mijloacele de existen . Fiind descoperite de organele de poliţ ţă
acestea au fostcondamnate pentru infrac iunea de prostitu ie prev zut de art. 328 C.p.ţ ţ ă ă
Care sunt particularit ile infrac iunii de prostitu ie?ăţ ţ ţ
R spuns:ă
Infrac iunea de prostitu ie este un exemplu tipic de infrac iune de obicei. În cadrul acestorţ ţ ţ categorii de infrac iuni, elementul material se realizeaz prin comiterea repetat , la diferiteţ ă ă intervalede timp a aceloraşi fapte, în baza aceeaşi rezolu ii infrac iuonale, de c tre aceeaşiţ ţ ă persoan .Infrac iunea de obocei se consum în momentul stabilirii îndeletnicirii şi/sauă ţ ă obişnuin eif ptuitorului, lucru din care s reias c prin comiterea acestor fapte autorul şi-a f cţ ă ă ă ă ă
un mod devia . Datorit pluralit ii de acte ce formeaz elementul material, infrac iunea deţă ă ăţ ă ţ obicei este o form a unit ii legale de infrac iune. Ea are particularitatea de a se prelungi în timă ăţ ţ
pân la momentulepuiz rii, moment în raport cu care se vor stabili toate consecin ele juridiceă ă ţ
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 11/22
(aplicarea sanc iunii,inciden a unor acte de clemen , începerea curgerii termemnului deţ ţ ţă prescrip ie).ţ
1. X a fost condamnat la 6 luni închisoare în baza art. 208 raportat la art. 209 alin. 1 lit. g) şi i),cuaplicarea art. 74 şi art. 76 C.pen., şi la 3 luni închisoare în baza art. 192, cu aplicarea art. 74 76 C. pen., dispunându-se s execute pedeapsa cea mai grea. În fapt, s-a re inut c într-o seară ţ ă
inculpatul aintrat pe poarta neasigurat în curtea locuin ei persoanei v t mate, dup care aă ţ ă ă ă sustras, prin efrac iedin autoturismul acestuia, aflat în curte, mai multe piese.Prin recursulţ declarat, inculpatul sus ine c în mod greşit s-a re inut în sarcina sa infrac iuneade violare deţ ă ţ ţ domiciliu, deoarece aceasta s-a absorbit în infrac iunea de furt calificat, s vârşit prinefrac ie,ţ ă ă ţ prev zut în art. 209 lit. i) C.pen.ă ă
Ce trebuie s decid instan a de recurs?ă ă ţ
R spuns:ă
Instan a urma s re in un concurs real eterogen de infrac iuni. În aceste cazuri furtul nuţ ă ţ ă ţ absoarbeviolarea de domiciliu, inculpatul urmând s r spund conform art. 33 şi 34 C.pen.ă ă ă
2. Prin sent. pen. nr. 90/20.05.1998 a Judec toriei Moldova Nou , r mas definitiv prină ă ă ă ă neapelare,X a fost condamnat pentru s vârşirea infrac iunii de ucidere din culp prev zut de ă ţ ă ă ă
178 alin. 2 C. pen. şi de nerespectare a m surilor de protec ie a muncii prev zut de art. 34 diă ţ ă ă
90/1996, cuaplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 alin. 1 lit. b) C.pen.Instan a a re inut c la 27.0619ţ ţ ă
X, angajat la SC Comico S.A. Moldova Nou , a fostîns rcinat s coordoneze o echip de muncită ă ă ă
la montarea unui bunc r pâlnie metalic de 1,5 t, îngolul de fixare cu ajutorul unei macarale.Deă ă
era interzis r mânerea, fie şi temporar , a unui asemenea dispozitiv în echilibru instabil,ă ă ă inculpatul a înc lcat normele de protec ie a muncii, cu consecin a uciderii din culp avictimei, că ţ ţ ă
urmare a r sturn rii bunc rului.Împotriva sent. pen. r mas definitiv s-a declarat recurs înă ă ă ă ă ă anulare, cu motivarea c infrac iunile au fost s vârşite în concurs ideal şi nu real de infrac iuni.ă ţ ă ţ
S se arate dac recursul în anulare este fondat.ă ă
R spuns:ă
În spe este vorba despre un concurs ideal eterogen de infrac iuni, deoarece printr-un singur aţă ţ
alf ptuitorului s-au comis dou infrac iuni.ă ă ţ
3. Instan a a re inut c X a aplicat cu cu itul o lovitur puternic în abdomen unei persoane, Yţ ţ ă ţ ă ă dup care imediat, a lovit pe o lat persoan , Z în partea din spate a coastei stângi. Prima dintră ă ă
victime adecedat în drum spre spital, via a celeilalte fiind salvat în urma îngrijirilor medicale cţ ă
s-auacordat.Trib. Mun. Buc. a condamnat pe inculpatul X la 20 de ani închisoare şi 10 aniinterzicereadrepturilor prev zute în art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pentru s vârşirea infrac iunii deă ă ţ omor deosebit degrav prev zut de art. 176 lit. b) C. pen. - omorul s vârşit asupra a dou sau ă ă ă ă
multor persoane.
Ar ta i dac solu ia instan ei de a re ine o singur infrac iune complex prev zut în art.176 lă ţ ă ţ ţ ţ ă ţ ă ă ă
.b) C. pen. este corect .ă
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 12/22
R spuns:ă
Instan a trebuia s re in un concurs real omogen de infrac iuni dintre o infrac iune consumatţ ă ţ ă ţ ţ
de omor şi o tentativ la aceeaşi infrac iune, neputându-se re ine în acest caz situa ia prev zuă ţ ţ ţ ă
în art.176 lit.b).
4. În sarcina lui X s-a re inut c a falsificat datele înscrise în carnetul s u de munc şi c aţ ă ă ă ă
prezentatdocumentul astfel falsificat cu ocazia încadr rii în munc la o alt unitate economic .ă ă ă ăbazacarnetului de munc falsificat, inculpatul a ob inut o încadrare şi o retribu ie superioar ceă ţ ţ ă
la careavea dreptul şi a încasat apoi în mod repetat retribu ia superioar la care nu aveaţ ă dreptul.Având în vedere c faptele de fals material în înscrisuri oficiale şi de uz de fals, auă fostcomise de inculpatul X în vederea s vârşirii infrac iunii de înşel ciune, art. 215 alin. 2 C. peă ţ ă
s se arate dac faptele inculpatului constituie o infrac iune unic complex sau un concursă ă ţ ă ă deinfrac iuni.ţ
R spuns:ă
Inculpatul a comis un concurs real eterogen format din trei infrac iuni: fals material înţ
înscrisurioficiale – art. 288 C. pen., uz de fals – art. 291 C.pen. şi infrac iunea de înşel ciune – aţ ă215 C. pen.Întrucât primele dou au fost comise în scopul s vârşirii înşel ciunii exist un concuă ă ă ă
real cuconexitate teleologic .ă
5.S-a re inut c X, aflat sub influen a b uturilor alcoolice, a urm rit pe strad patru elevi pân ţ ă ţ ă ă ă ă
salade aşteptare a sta iei C.F.R. unde, sub amenin area cu b taia, le-a cerut s -i dea banii pe cţ ţ ă ă
îi aveauasupra lor. De team , elevii au strâns o sum de banii pe care i-au dat-o inculpatului, iaă ă
unul dintreei, în urma amenin rilor inculpatului, i-a dat şi bluza cu care era îmbr cat.Judec torţă ă ă
C l raşi a condamnat pe inculpatul X pentru s vârşirea infrac iunii de tâlh rie, prev zut în artă ă ă ţ ă ă ă
211 C. Pen.
Solu ia instan ei de judecat pronun at în cauz este corect ?ţ ţ ă ţ ă ă ă
R spuns:ă
Instan a trebuia s re in un concurs ideal omogen de infra iuni, deoarece ac iunile inculpatuluţ ă ţ ă ţ ţ
au îndreptat împotriva a patru subiec i pasivi, ceea ce face ca acesta s r spund pentru fiecaţ ă ă ă
în parte şi nu numai pentru o singur infrac iune. Pluralitatea de subiec i pasivi d naştere uneă ţ ţ ă
singureinfrac iuni agravate în cazul infrac iunilor de omor – a se vedea art. 178 alin. ultim sau aţ ţ
176 lit.b).
6. În spe , un grup de inculpa i au atacat şi violentat un alt grup de persoane pe care le-au jefţă ţ
de bunurile pe care le posedau. Prima instan a condamnat pe fiecare dintre coinculpa iţă ţ pentrucomiterea atâtor infrac iuni de tâlh rie câte p r i v t mate au fost, f când aplicareaţ ă ă ţ ă ă ă dispozi iilor legale referitoare la concursul de infrac iuni.Instan a de recurs a admis recursulţ ţ ţ inculpa ilor şi a re inut în sarcina acestora o singur infrac iune de tâlh rie, cu motivarea c ,ţ ţ ă ţ ă ă infrac iunea de tâlh rie este îndreptat împotriva patrimoniului şi nu contra persoanei. Numaiţ ă ă dac violen ele ar fi fost s vârşite nu în scopul comiteriifurtului ar putea fi re inute atâteaă ţ ă ţ infrac iuni câte persoane au fost v t mate.ţ ă ă
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 13/22
Ar ta i care dintre solu ii este corect .ă ţ ţ ă
R spuns:ă
Prima instan a dat solu ia corect , deoarece tâlh ria se îndreapt nu numai împotrivaţă ţ ă ă ă patrimoniului ci şi împotriva persoanei, fiind o infrac iune complex . Astfel, în cazul infrac iuniloţ ă ţ
contra persoanei, cu excep ia infrac iunilor contra vie ii, pluralitatea de subiec i pasivi d naşteţ ţ ţ ţ ă
latot atâtea infrac iuni câ i subiec i pasivi exist . Astfel, în spe exist un concurs real omogenţ ţ ţ ă ţă ă
deinfrac iuni cu conexitate cronologic şi topografic .ţ ă ă
1. În sarcina lui X s-a re inut c , fiind condamnat la 3 ani de închisoare pentru oţ ă infrac iuneinten ionat , dup începerea execut rii pedepsei, beneficiind de o întrerupere aţ ţ ă ă ă execut rii acesteia, as vârşit din nou o infrac iune de furt potrivit art. 208 C. pen.ă ă ţ
Ar ta i dac inculpatul se afl în stare de recidiv .Motiva i r spunsul.ă ţ ă ă ă ţ ă
R spuns:ă
X se afl în stare de recidiv postcondamnatorie, conform art. 37 alin. 1 lit.a) C.pen.ă ă
2. Prin sent. pen. nr. 10/10.01.1996 a Trib. Vâlcea, X a fost condamnat pentru s vârşireaă infrac iuniide loviri cauzatoare de moarte prev zut în art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 37 alinţ ă ă
lit. b) C. pen.S-a re inut, c , în data de 10.06.1995, X l-a lovit puternic cu pumnul în fa pe Y, cţ ă ţă
s-adezechilibrat, a c zut şi s-a lovit, suferind un traumatism cranio-cerebral în urma c ruia aă ă decedat.Curtea de Apel Piteşti a admis apelurile procurorului şi inculpatului, a desfiin at înţ partesentin a şi a înl turat aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) din C. pen., cu motivarea c în cauz nţ ă ă ă
exist starea de recidiv în raport cu prevederile art. 38 lin. 1 lit. a) din acelaşi cod.ă ă
Recursul în anulare este temeinic motivat şi poate fi admis?
R spuns:ă
Recursul în anulare nu trebuia admis. În spe a de fa suntem în prezen a unei recidive, chiarţ ţă ţ dac cel de-al doilea termen al acesteia îl constituie o infrac iune praeterinten ionat . Art. 38 dă ţ ţ ă
C.pen. serefer numai la infrac iunile din culp nu şi la cele comise cu praeterinten ie.ă ţ ă ţ
3. În sarcina lui X s-a re inut faptul c , în timp ce executa la locul de munc o pedeaps de 6ţ ă ă ă luniînchisoare, aplicat pentru o infrac iune de furt, a s vârşit din nou o infrac iune de conduceă ţ ă ţ
f r permis a unui autovehicul (art. 36 alin. 1 Decretul nr. 328/1966), pentru care legea prevedă ă
pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani sau amend .ă
S se arate cum trebuie stabilit şi aplicat pedeapsa în aceast situa ie.ă ă ă ă ţ
R spuns:ă
În spe nu exist stare de recidiv , ci o pluralitate intermediar , deoarece nu este îndeplinitţă ă ă ă primultermen (o pedeaps mai mare de 6 luni închisoare). Astfel, instan a va revoca executareă ţ
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 14/22
pedepsei lalocul de munc şi va contopi pedeapsa anterioar de 6 luni cu pedeapsa stabilită ă ă pentru nouainfrac iune; instan a mai poate aplica şi un spor conform art. 34 C.pen. Ceea ce s-aţ ţ
executat din pedeapsa anterioar nu se va mai lua în calcul, conform principiului non bis in ideă
4. În sarcina lui X s-a re inut faptul c , aflându-se în executarea pedepsei de 2 aniţ ă închisoare,aplicat de Judec toria Craiova, pentru o infrac iune de furt, a evadat din punctul deă ă ţ
lucru al penitenciarului, s-a deplasat în sat, a p truns prin spargerea geamului în magazinul deă
textile şiînc l minte, de unde a sustras mai multe obiecte de înc l minte şi o sum de bani.ă ţă ă ţă ă Evadarea esteincriminat în art. 269 C. pen. şi pedepsit cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani.ă ă
S se arate dac în aceast situa ie exist stare de recidiv .ă ă ă ţ ă ă
R spuns:ă
În aceast spe exist o stare de recidiv postcondamnatorie, potrivit art. 37 lit. a) C.pen.ă ţă ă ă astfel,sunt îndeplini i ambii termeni ai recidivei. Instan a va aplica prevederile art. 39 alin. 3ţ ţ C.pen.
5. X a fost condamnat la un an închisoare pentru comiterea infrac iunii de v t mare corporalţ ă ă ă dinculp , prev zut în art. 184 C. pen. şi la 6 luni închisoare pentru infrac iunea de conducere fă ă ă ţ
permis a unui autovehicul, urmând ca, potrivit art. 33 lit a) şi 34 lit a) C. pen. s se execute un ă
deînchisoare.În acelaşi timp, s-a dispus revocarea execut rii pedepsei la locul de munc cu privă ă
la pedeapsa de 8 luni închisoare aplicat inculpatului pentru o alt infrac iune din culp . Prină ă ţ ă aplicareaart. 40 coroborat cu art. 33 şi 34 C. pen., s-a contopit pedeapsa de un an închisoare crestul de 4 lunişi 10 zile r mas neexecut din pedeapda de 8 luni închisoare.ă
Ce form a pluralit ii de infrac iune exist în spe ? Instan a a aplicat corect pedeapsa.Motivaă ăţ ţ ă ţă ţ
r spunsul.ăR spuns:ă
5. În spe exist o pluralitate intermediar de infrac iuni, deoarece sunt prezente infrac iuniţă ă ă ţ ţ comisedin culp . Aplicând pedeapsa pentru noua situa ie, instan a nu a mai inut seama şi deă ţ ţ ţ pedeapsa de 6luni pentru infrac iunea de conducere f r permis a unui autovehicul. Astfel,ţ ă ă instan a trebuia s contopeasc pedeapsa executat la locul de munc (8 luni închisoare) cu ceţ ă ă ă ă
dou sanc iuni de un anşi de 6 luni închisoare.ă ţ
1. Instan a a re inut în fapt c , dup ce a f cut scandal la o petrecere şi era condus spre ieşireaţ ţ ă ă ă
dinimobil, inculpatul X a scos un cu it din buzunar şi a aplicat cu el o lovitur în abdomen luiţ ă Ydoborându-l. Întrucât inculpatul a continuat s amenin e cu cu itul pe cei din jur, într-un momă ţ ţ
încare inten iona s aplice o lovitur de cu it unei persoane, v rul acesteia, inculpatul Y a reuşiţ ă ă ţ ă
s -ldezarmeze, lovindu-l cu o bât peste mâna în care inea cu itul, provocându-i astfel o fractuă ă ţ ţ
aantebra ului.Inculpatul X a fost condamnat pentru s vârşirea tentativei la infrac iunea de omoţ ă ţ
prev zut în art. 20 raportat la art. 174 C.pen., iar inculpatul Y a fost achitat de învinuirea deă ă ă s vârşire ainfrac iunii de v t mare corporal , constatându-se c el s-a aflat în legitim ap rareă ţ ă ă ă ă ă ă
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 15/22
Împotrivaacestei sentin e a declarat recurs procurorul, cu motivarea c achitarea inculpatului Yţ ă
este greşit ,fapta s vârşit de el nefiind o legitim ap rare ci o dep şire a limitelor legitimeiă ă ă ă ă ă ap r ri (art. 73 lit.a)C. pen.)ă ă
Recursul procurorului era întemeiat sau nu?
R spuns:ă
Recursul procurorului nu era întemeiat.
2. Inculpatul a fost condamnat pentru s vârşirea infrac iunii de omor prev zut în art. 174 C.peă ţ ă ă
S-are inut c , în ziua de 01.01.2000, convenind cu victima s fie angajat cioban la acesta,ţ ă ă inculpatul i-adat actele de identitate. Neîn elegându-se asupra salariului, inculpatul a cerut s iţ ă
restituie actelede identitate.La refuzul victimei de a-i restitui actele, inculpatul a atacat-o. Pentse ap ra, victima ascos un briceag, moment în care inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri în că
cu o piatr . Victima aîncetat din via , decesul datorându-se traumatismului cranio cerebral cuă ţă fractur de bolt şi baz acraniului, dilacerare şi contuzie cerebral .Apelul declarat de inculpată ă ă ă
fost respins. Inculpatul a declarat recurs pe motivul c a ac ionatîn legitim ap rare şi înă ţ ă ă
consecin a solicitat s fie achitat.ţă ă
Fapta a fost ori nu s vârşit în legitim ap rare?ă ă ă ă
R spuns:ă
În spe nu exist legitim ap rare.ţă ă ă ă
3. X surprinzându-şi so ia împreun cu Y într-o p durice din apropierea locuin ei, a aplicatţ ă ă ţ acestuiamai multe lovituri cu baltagul pe care-l avea asupra sa, provocându-i moartea. S-a mai
re inut c înmomentul surprinderii, victima, care se afla culcat pe iarb împreun cu so iaţ ă ă ă ă ţ inculpatului, s-aridicat şi a pus mâna pe un arc pe care îl preg tise la îndemân , dar nu a mai aă ă
posibilitatea s -lfoloseasc , întrucât inculpatul s-a repezit şi a început s loveasc cu baltagul. ă ă ă ă
ap rarea sa, X ainvocat prevederile art. 44 alin. 3 C. pen.ă
Ce urma s decid instan a de judecat ?ă ă ţ ă
R spuns:ă
Instan a va trebui s resping re inerea legitimei ap r ri.ţ ă ă ţ ă ă
4. X, fiind condamnat la 3 luni închisoare pentru infrac iunea de furt prev zut de art. 208 alin.ţ ă ă
cuaplicarea art. 41 alin. 2, art. 74 şi art. 76 C. pen., s vârşit prin aceea c a sustras de la oă ă ă societatecomercial la care era angajat în calitate de conduc tor auto 5 saci cu furajeă ă concentrate, inculpatulinvoc , în recurs starea de necesitate sus inând c a comis fapta din caă ţ ă
lipsurilor materiale şi ast rii de s n tate precar a sa şi membrilor familiei sale.ă ă ă ă
Ce urma s decid instan a de recurs?ă ă ţ
R spuns:ă
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 16/22
Nu se poate re ine existen a st rii de necesitate.ţ ţ ă
5. X a condus pe drumurile publice, f r permis, un autovehicul, spre a transporta la gar ună ă ă prietendin alt localitate, venit la el în vizit şi a c rui locuin şi bunurile personale erau supusă ă ă ţă
pericolului de inunda ie. Fiind trimis în judecat pentru s vârşirea infrac iunii de conducere f rţ ă ă ţ ă ă
permis,inculpatul s-a ap rat afirmând c a ac ionat în stare de necesitate.ă ă ţ
Ap rarea inculpatului poate fi luat în seam de instan a de judecat ?ă ă ă ţ ă
R spuns:ă
Nu se poate re ine existen a st rii de necesitate.ţ ţ ă
6. Inculpatul a fost trimis în judecat pentru conducerea unui autovehicul pe drumurile publiceă avândîn sânge o îmbiba ie de alcool ce dep şeşte limita legal . În instan inculpatul a sus inuţ ă ă ţă ţ
înmomentul s vârşirii faptei s-a aflat în stare de necesitate întrucât a efectuat deplasarea pentă
a procura medicamente pentru socrul s u, bolnav de cancer.ă
Fapta inculpatului a fost sau nu s vârşit în stare de necesitate?ă ă
R spuns:ă
Fapta nu a fost comis în stare de necesitate.ă
7. Inculpatul a fost trimis în judecat pentru s vârşirea infrac iunii de v t mare corporal dină ă ţ ă ă ă culp prev zut de art. 184 C.pen. şi pentru s vârşirea infrac iunii de p r sire a loculuiă ă ă ă ţ ă ă accidentului prev zut în art. 38 alin. 1 din Decretul nr. 328/1996. S-a re inut c , circulând cuă ă ţ ă
vitez , a accidentatgrav pe o persoan care se angajase în traversarea drumului aproape de zoă ă
marcat şi a p r sitlocul accidentului. În timpul urm riri penale şi în faza de judecat , inculpatuă ă ă ă ă
sus inut c a p r sitlocul accidentului pe care îl provocase pentru a se salva pe sine şi persoanţ ă ă ă
aflate în autoturism, dela pericolul creat de un grup de igani care, aduna i în fa a locului,ţ ţ ţ începuser s arunce cu pietreasupra maşinii sale.ă ă
Pot fi incidente în cauz dispozi iile art. 45 C.pen.?ă ţ
R spuns:ă
Nu se poate re ine existen a st rii de necesitate.ţ ţ ă
8. Inculpatul X, care se afla la conducerea Direc iei cercet ri penale din fostul Departamentţ ă alSecurit ii Statului, a ordonat unor ofi eri din subordinea sa s înceap ancheta penal şi săţ ţ ă ă ă ă fieintroduse în arest, patru persoane care au r spândit manifeste în perioada 23.11.–ă
20.12.1989.Inculpatul, a primit, la rândul s u, ordinul de a nu pune în liberate pe cei re inu i, dă ţ ţ
fostuladjunct ala ministrului de interne.Prima instan l-a achitat pe inculpat pentru infrac iuneţă ţ
de arestare nelegal solu ieconfirmat în apel, pe considerentul c acesta, datorit condi iiloră ţ ă ă ă ţ impuse de regimul totalitar, aac ionat sub imperiul unei puternice temeri pentru sine şi pentruţ
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 17/22
familia sa, orice insubordonare presupunând reac ii grave pentru ei din partea organelorţ superioare. Împotriva acestor hot râri procurorul a declarat recurs.ă
Hot rârea primei instan e şi a celei de apel sunt legale şi temeinice?ă ţ
R spuns:ă
Hot rârea primei instan e şi a celei de apel sunt greşite.ă ţ
9. S-a re inut în sarcina inculpatului c a comis acte de complicitate la infrac iunea de delapidaţ ă ţ
Înfa a instan ei, el a sus inut c a s vârşit fapta sub imperiul constrângerii morale şi anumeţ ţ ţ ă ă datorit temerii pe care i-a inspirat-o amenin area gestionarului, autor al delapid rii, c îl vaă ţ ă ă
îndep rta dinserviciu dac nu-i va da concurs, deoarece el este recidivist.ă ă
Ap rarea inculpatului este întemeiat sau nu?ă ă
R spuns:ă
Ap rarea inculpatului nu este întemeiat .ă ă
10. X a fost condamnat pentru s vârşirea infrac iunii de ucidere din culp prev zut în art. 189ă ţ ă ă ă
alin.2 C.pen. S-a re inut c în seara zilei de 7.08.1995, circulând cu autoturismul pe şoseaua ceţ ă
str batesatul Şerb u i, inculpatul a trecut peste victim care, din cauza st rii de ebrietate,ă ă ţ ă ă adormise pecarosabil, provocându-i moartea.Condamnarea fost re inut în apelul inculpatului. ţ ă
recursul declarat, X a invocat aplicareadispozi iilor art. 47 C.pen. referitoare la cazul fortuit.ţ
Recursul inculpatului este întemeiat?
R spuns:ă
Recursul inculpatului nu este întemeiat.
1. În spe rezult c X a s vârşit infrac iunea de furt calificat, introducându-se, prin efrac ie înţă ă ă ă ţ ţ
unmagazin de unde a sustras 7 ceasuri. Prin expertiza psihic efectuat de o comisie deă ă specialişti, s-aconstatat c f ptuitorul sufer de schizofrenie, boala abolindu-i discern mântul.ă ă ă ă
Fapta lui X este sau sau nu infrac iune?ţ
R spuns:ă
Fapta lui X nu este infrac iune.ţ
2. X în vârst de 17 ani, singur ori împreun cu inculpatul minor Y, condamnat şi acesta în speă ă ţ
asustras din locuin ele unor persoane şi din incinta unor unit i comerciale, bani şi alte bunuri.ţ ăţ Dindatele raportului medico-legal rezlt c minorul X prezint o dezvoltare psihic de tipulă ă ă ă debilit iimintale, discern mântul fiind sub limita corespunz toare vârstei sale, prezentândăţ ă ă
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 18/22
oligofrenie degradul I.Din celelalte probe administrate rezult c din cauza debilita ii sale mintaă ă ţ
minorul nu şi-adat seama de ac iunile sale.ţ
Faptele acestuia constituie sau nu infrac iuni?ţ
R spuns:ă
Faptele acestuia nu constituie infrac iuni.ţ
3. În spe inculpatul, deşi ştia c , fiind bolnav, îi era interzis consumarea b uturilor alcoolice,ţă ă ă ă
consumat totuşi astfel de b uturi, iar starea în care a ajuns în mod voluntar a contribuit direct ă
creşterea poten ialului s u agresiv, s vârşind o tentativ de omor.ţ ă ă ă
Ar ta i dac inculpatul poate beneficia de circumstan a atenuant a be iei voluntarecompleteă ţ ă ţ ă ţ (art. 49 alin. 2C.pen.)
R spuns:ă
Acesta nu poate beneficia de circumstan a atenuant a be iei voluntare complete.ţ ă ţ
4. Instan a a re inut c inculpatul a comis o infrac iune în stare de be ie voluntar completţ ţ ă ţ ţ ă ă produs prin alcool (art. 49 alin. 2 C.pen.), f r îns a ar ta ce relevan atribuie acestei st ri,ă ă ă ă ă ţă ă dac acestaconstituie o circumstan agravant ori o circumstan atenuant .ă ţă ă ţă ă
S se arate dac hot rârea este temeinic şi legal .ă ă ă ă ă
R spuns:ă
Hot râreanu este temeinic şi legal .ă ă ă
5. În sarcina minorului s-a re inut faptul c , anterior împlinirii vârstei de 14 ani, a aplicatţ ă victimei,minor şi ea, o lovitur care, datorit complica iilor survenite, a condus la moarteaă ă ă ţ acesteia, fapt produs dup ce minorul împlinise vârsta de 14 ani.ă
S se arate dac fapta minorului antreneaz sau nu r spunderea lui penal .ă ă ă ă ă
R spuns:ă
Fapta minorului nu antreneaz r spunderea lui penal .ă ă ă
6. X, dup ce a for at uşa unui autoturism, proprietatea unui unuit i, l-a chemat pe inculpatulă ţ ăţ Y,inducându-l în eroare afirmând c acel autoturism este al unit ii la care el lucreaz şi că ăţ ă ă doreşte s -langajeze ca şofer, l-a determinat s pornesc autovehicolul şi s -l conduc spre aă ă ă ă ă verifica aptitudinilesale de şofer. Parchetul, i-a trimis pe aceştia în judect pentru infrac iunea dă ţ
furt calificat.
Ar ta i ce trebuia s decid instan a.ă ţ ă ă ţ
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 19/22
R spuns:ă
Instan a trebuia s re in eroarea de fapt principal în sarcina lui X şi s -l condamne numai pe ţ ă ţ ă ă ă
7. X. împreun cu so ul ei, locuiau la m tuşa acesteia în vârst de 80 de ani, urmând a oă ţ ă ă îngriji,având unele promisiuni c dup moartea ei, aceasta le va l sa casa. Animat de a intra că ă ă ă
mai repedeîn posesia casei, X a luat hot rârea de a o ucide, procurând o cantitate de paration,ă
care a picurat pe o napolitan pe care m tuşa o avea în cas .Ulterior, m tuşa a fost vizitat deă ă ă ă ăvecin , c reia la plecare i-a dat napolitana, iar aceasta i-adat-o unui copil, care dup ce a mâncă ă ă
o a murit.Ce va trebui s re in instan a?ă ţ ă ţ
R spuns:ă
În primul rând faptele comise de m tuş şi vecin nu sunt infrac iuni, re inându-se eroarea de ă ă ă ţ ţ
principal . În schimb, pentru X se va re ine infrac iunea de omor calificat cu premeditare, chiară ţ ţ
dac s-a consumat asupra altei persoane.ă
1. X a comis infrac iunea de furt, prev zut în art. 208 C.pen., prin care s-a produs o pagub deţ ă ă ă
15lei. Pân la pronun area horâr rii, X a reparat integral paguba. Din piesele dosarului rezult că ţ ă ă
suntîndeplinite condi iile prev zute la art. 90 lit b), c), d), e) C.pen.ţ ă
Se poate dispune înlocuirea r spunderii penale în spe ?ă ţă
R spuns:ă
Nu se poate înlocui r spunderea penal , deoarece nu se îndeplineşte condi ia privind cuantumă ă ţ
pagubei.
2. În cursul urm ririi penale, procurorul constat c fapta comis de X nu prezint pericolă ă ă ă ă socialconcret şi c este lipsit în mod v dit de importan . Se mai re ine c X nu are antecedenă ă ă ţă ţ ă
penale şi c nu este o persoan violent .ă ă ă
Ce dispozi ii din C.pen. sunt aplicabile în spe ?ţ ţă
R spuns:ă
În spe nu sunt aplicabile dispozi iile art. 90 C.pen., privind înlocuirea r spunderii penale,ţă ţ ă cidispozi iile art. 18¹, deoarece faptei îi lipseşte tr s rura pericolului social concret. În acest cazţ ă ă
procurorul poate aplica o sanc iune cu caracter administrativ prev zut în art. 91 C. pen.ţ ă ă
3. X a comis infrac iunea de abuz de încredere, prin care a produs o pagub de 9 lei. S-a re inuţ ă ţ
c acesta îndeplinea toate condi iile de la art. 90 C.pen., dar mai fusese anterior condamnat, iaă ţ
pentruacea condamnare fusese reabilitat.
S se arate dac în spe se poate dispune de c tre instan înlocuirea r spunderii penale.ă ă ţă ă ţă ă
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 20/22
R spuns:ă
Da, se poate dispune înlocuirea, deoarece condamn rile reabilitate nu mai constituie antecedeă
penal, iar reabilitarea are ca efect înl turarea interdic iilor, incapacit ilor şi dec derilor ceă ţ ăţ ă decurgdin condamnare.
1. Inculpatul X a fost condamnat pentru comiterea mai multor infrac iuni, cuţ
re inerea st ri i deţ ă recidiv post-condamnatorie potrivit art. 39 alin. 1 şi art. 34 C.pen., la oă pedeaps rezultant de 3 ani şi 6 luni închisoare. Dup aplicarea pedepsei, a intervenit Decretă ă ă115/1977 care, prin dispozi ia dinţ art . 1 , prevedea c sunt amnist iate infrac iuni leă ţ pent ru care l egea p revede pedeapsa î nchi sori i d emaximum 3 ani.Având în vedere c pentru una din infrac iunile comise de inculpat, legeaă ţ
p revedea o pedeaps cu î nchi soarea ma i m ic de 3 an i, s se a ra te dac e lă ă ă ă benef ic iaz de amnistie pentruă aceast infraciune.ă ţ
R spuns:ă
nculpatul beneficiaz de amnistie pentru aceast infrac iune.ă ă ţ
2. Pr in sent inta penal nr . 179/1993, Judec toria Constan a a condamnat peă ă ţ inculpatul X la 6 luni închisoare pentru comiterea infrac iunii de t inuire,ţ ă f cându-se ş i aplicarea art. 37 l i t . b) C. pen.Împotr iva acestei sentin e aă ţ dec larat recurs inculpatu l care a ar tat c în mod greş it i s-a re inut însarcină ă ţ ăstarea de recid iv , deoarece infrac iunea anter ioar , pentru care a fostă ţ ă condamnat, a fos tdezincriminat .Recursul inculpatului a fost admis, cu motivarea c , deşiă ă acesta a fost condamnat atât pentruinf rac iunea de trecere fraud uloas a f ronti erei ţ ăşi pentru infrac iunea de asociere în vedereaţ comiterii de infrac iuni, întrucât prinţ Decretul-Lege nr. 9/1989 a fost abrogat dispozi ia din art. 245C.pen., privitoare la infrac iuneaă ţ ţtrecere frauduloas a frontierei, înseamn c a fost amnistiat şiinfrac iunea de asociere înă ă ă ă ţ vederea s vârşirii de infrac iuni.ă ţ
Instana de recurs a aplicat corect dispozi iile privitoare la amnistie?ţ ţ
R spuns:ă
Instan a nu a aplicat corect dispozi iile privitoare la amnistie. Prin Decretul-Lege 9/1999 aţ ţ fostabrogat dispozi ia din art. 245 C.pen. nu şi cea din art. 323 C.pen.ă ţ
3. Instan a a fost învestit cu judecarea plângerii prealabile a reclamantei X împotriva inculpatţ ă Yşi Z, pentru faptul c , în ziua de 20.10.1968, i-au violat domiciliul, au amenin at-o şi au lovit-ă ţ
o,cauzându-i leziuni corporale care au necesitat 9 zile de îngrijiri medicale.În şedin a public diţ ă
4.11.1969, reclamanta s-a împ cat cu inculpatele, iar instan a luând actde împ carea p r ilor aă ţ ă ă ţhot rât încetarea procesului penal. Deşi faptele comise de cele dou inculpateau fost amnistiată ă
prin Decretul 591/21.08.1969, instan a de judecat a solu ionat cauza f cândabstrac ie deţ ă ţ ă ţ prevederile acestui decret, luând act de împ carea p r ilor şi dispunând încetarea procesuluiă ă ţ penal.
Întrucât la data judec rii faptele erau amnistiate prin decretul men ionat, s se arate dacă ţ ă ă solu ia instan ei era corect .ţ ţ ă
R spuns:ă
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 21/22
Solu ia instan ei era discutabil , deoarece a acordat prioritate împ c rii în raport cu amnistia, cţ ţ ă ă ă
avea prioritate.
4. Judec toria Giurgiu, prin sentin a penal nr. 543/31.03.1997, a condamnat pe inculpatul mină ţ ă
S.P. pentru comiterea infrac iunii de furt calificat. S-a re inut c , la data de 29.01.1992,ţ ţ ă inculpatul,împreun cu un alt inculpat, a sustras, din locuin a p r ii v t mate suma de 5000ă ţ ă ţ ă ă lei.Împotriva acestei hot râri, r mas definitiv prin neapelare, s-a declarat recurs înă ă ă ă
anulare,sus inându-se c inculpatul nu putea fi condamnat deoarece r spunderea penal eraţ ă ă ă prescris . Demen ionat c la data s vârşirii furtului calificat, acesta era pedepsit cu închisoareaă ţ ă ă
cuprins între 1 şi5 ani.ă
inand seama de dispozi iile art. 121 şi 122 coroborate cu art. 129 din C.pen., s se aratedacŢ ţ ă ă recursul în anulare declarat în cauz era întemeiat.ă
R spuns:ă
Recursul declarat în cauz era întemeiat. Termenele pentru minori se reduc la jum tate.ă ă
5. Prin sentin a penal 638/12.11.1998 a Judec toriei F urei, r mas definitiv prin neapelare,ţ ă ă ă ă ă ă aufost condamnate inculpatele minore X şi Z pentru s vârşirea infrac iunii de furt calificat,ă ţ prev zut de art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. a) şi c), cu aplicarea art. 13 dină ă C.pen.Instan a a re inut c , într-o noapte din luna noiembrie 1994, împreun cu al ii, inculpateţ ţ ă ă ţ
ausustras de la o societate comercial diferite bunuri. Împotriva acestei sentin e s-a declarată ţ recurs înanulare pe motivul c la data pronun rii ei era împlinit termenul prescrip iei r spundeă ţă ţ ă
penale şi seimpunea solu ia încet rii procesului penal.ţ ă
Recursul în anulare este fondat şi trebuie admis?
R spuns:ă
Recursul în anulare este fondat şi trebuie admis, cfm. art.121 alin. 1 şi art. 122 alin. 1 lit.d)C.pen.coroborate cu art. 129 C.pen.
6. Prin sentin a penal 754/22.11.1999, Tribunalul Dolj a condamnat pe inculpatul X,ţ ă pentrus vârşirea infrac iunilor de insult şi de calomnie prev zute în art. 205 şi 206, prină ţ ă ă schimbareaîncadr rii juridice a faptelor din dou infrac iuni de ultraj, prev zute în art. 239 alină ă ţ ă
şi 3 C.pen.Apelul inculpatului a fost respins prin decizia penal 292/13.06.2000 a Cur ii de Apelă ţ
Craiova.Împotriva acestei hot râri inculpatul a declarat recurs, cu motivarea c instan ele auă ă ţ greşit c nu au chemat persoana v t mat şi întrebat dac în elege s fac plângere pentruă ă ă ă ă ă ţ ă ă infrac iunilerespective aşa cum prevede art. 286 C.p.p.ţ
Recursul inculpatului este întemeiat?
R spuns:ă
Recursul inculpatului este întemeiat, cfm. art. 286 C.p.p.
5/17/2018 Spete Drept Penal Partea Speciala - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/spete-drept-penal-partea-speciala 22/22
7. Prin sentin a 322/1.09.1992, Judec toria Oravi a a condamnat pe inculpatul X pentruţ ă ţ s vârşireainfrac iunii prev zut în art. 180 alin. 2 C.pen. şi a dispus încetarea procesului penală ţ ă ă fa de inculpataY, ca urmare a retragerii plângerii prealabile fa de aceast inculpat . Instanţă ţă ă ă ţ
re inut c la23.11.1992, inculpa ii au lovit partea v t mat Z. Tribunalul Caraş-Severin, prinţ ă ţ ă ă ă decizia penal 9/13.01.1994, a respins apelul inculpatului condamnat. În cauz s-a declarat recuă ă
în anulare pemotivul c instan ele au pronun at hot râri greşite prin nesocotirea dispozi iilor ară ţ ţ ă ţ
131 alin. 4 C. pen.
Recursul în anulare este fondat?R spuns:ă
Recursul în anulare este fo ndat, deoarece retragerea plângeri i prealabileproduce ef ec te in rem, înl turând r spunderea penal a tuturor participan iloră ă ă ţ
top related