stabilirea necesarului de nutreturi si a eficientei utilizarii lor pentru o tie zootehnica
Post on 28-Jul-2015
130 Views
Preview:
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD “ IAŞI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
PROIECT LA DISCIPLINA NUTRIŢIA ŞI
ALIMENTAŢIA ANIMALELOR
COORDONATORI: Prof. Dr. Ioan Mircea PopDrd. Cristina RADU – RUSU
STUDENT:
IAŞI
2007 - 2008
TEMA PROIECTULUI:
“STABILIREA NECESARULUI DE NUTREŢURI ŞI A EFICIENŢEI UTILIZĂRII
LOR PENTRU O EXPLOATAŢIE ZOOTEHNICĂ”
1
CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………………………....2
1. Definirea exploataţiei…………………………………………...4
2. Norme de hrană……………………………………………...….5
3. Caracteristicile nutritive ale nutreţurilor utilizate……………....6
4. Raţii de hrană pentru vaci de lapte……………………………..8
5. Amestec de nutreţuri concentrate pentru monogastrice………..9
6. Stabilirea necesarului de nutreţuri pentru vacile de lapte……..12
7. Stabilirea necesarului de nutreţuri pentru monogastrice……....14
8. Aspecte privind eficienţa economică a utilizării nutreţurilor….14
CONSIDERAŢII PROPRII…………………………………………..16
BIBLIOGRAFIE…...………………………………………………...17
2
IMPORTANŢA ALIMENTAŢIEI ANIMALELOR
Alimentaţia animalelor domestice este ştiinţa care se ocupă de
cercetare a nutriţiei şi alimentaţiei a animalelor şi păsărilor domestice
crescute şi exploatate în diferite condiţii de întreţinere şi îngrijire.
Nutriţia şi alimentaţia animală prezintă mare importanţă deoarece
influenţează direct şi evident nu numai nivelul producţiilor animale dar şi
reproducţia, procesele de creştere şi dezvoltare, starea de sănătate a
animalelor şi nu în ultimul rând eficienţa economică.
Alimentaţia a jucat întotdeauna un rol de prim ordin în viaţa
omului (atât ca individ, cât şi fiinţă socială). Calitaţile şi defectele
acesteia influentează în mod hotărâtor starea de sănătate. Ştiinţa
modernă a nutriţiei nu face decât să aprofundeze legăturile fundamentale
dintre om şi aliment. Metabolismul general al organismului, deci
totalitatea reacţiilor biochimice, îşi are ca drept punct de plecare
alimentele ingerate. În compoziţia alimentelor intră urmatoarele grupe de
substanţe: proteinele , lipidele (grăsimile), glucidele (hidraţii de carbon
sau zaharurile), sărurile minerale, vitaminele şi apa. Energia necesară
funcţionării organismului este furnizată doar de primele trei grupe;
acestea constituie deci factorii nutritivi energogeni. În plus, aceste
substanţe au şi rol plastic, de refacere a ţesuturilor uzate. În ceea
ce priveşte mineralele şi vitaminele, ele îndeplinesc mai ales funcţia
de catalizatori ai proceselor biochimice, iar apa, după cum se ştie,
este mediul indispensabil de desfăşurare a vieţii celulare.
Importanţa nutriţiei în producţia animalelor este evidenţiată şi prin
ponderea costului hranei (peste 50%) în costurile produselor animale.
Atenţia pe care crescătorii de animale o dau nutriţiei şi alimentaţiei
3
şeptelului, determină, în mare măsură, rentabilitatea activităţii lor (Pop,
2006).
Ponderea cea mai importantă în costurile de producţie ale
produselor animaliere o deţin cheltuielile cu hrana, astfel că nutriţia şi
alimentaţia raţională pot contribuii la eficientizarea produselor
zootehnice.
Creşterea intensivă a animalelor nu poate fi concepută astăzi fără
utilizarea nutreţurilor combinate, în special în cazul porcilor şi al
păsărilor; progresele genetice înregistrate în domeniul productivităţii şi al
valorificării hranei, în ultimii ani, nu s-ar putea manifesta fără nutreţuri
adecvate acestui potenţial genetic. Industria de nutreţuri combinate este în
continuă mişcare, în ultimii ani realizându-se produse care necesită un
grad înalt de prelucrare şi consumuri suplimentare de energie (Pop,
2006).
4
DEFINIREA EXPLOATAŢIEI
Ferma zootehnică luată în analiză este situată în judeţul Iaşi,
comuna Miroslava. Aceasta se afla la o distanta de 20 de km de
municipiul Iaşi ceea ce poate asigura piaţa de desfacere a produselor
obţinute precum şi aprovizionarea cu materii prime.
Scopul proiectului este de a stabili eficienţa utilizării nutreţurilor
într-o fermă zootehnică. Exploataţia zootehnică luată în calcul cuprinde
un efectiv de 70 de vaci de lapte , care au o greutate medie de 600 de kg
cu o producţie de 27 l lapte/zi - 4 % grăsime, şi 1850 de capete de pui.
Pentru valorificarea nutreţurilor obţinute se urmăreşte optimizarea
raţiilor cu o eventuală completare cu nutreţuri concentrate ce vor fi
achiziţionate de la firme specializate.
Acest proiect va fi prima “cărămidă” din construirea piramidei de
cunoştinţe ce urmează să ni le însuşim ulterior printr-o continuă
documentare în domeniu dar şi prin exerciţiu practic, care ne va dovedi că
încă mai avem multe de învăţat şi cu siguranţă nu va coincide cu teoria.
Necesitatea realizarii unui proiect bazat pe întocmirea şi calcularea
raţiilor la taurine, de diferite vârste şi stări fiziologice, precum şi a
reţetelor la pui broiler, vine în întâmpinarea şi aprofundarea celui mai
important set de informaţii, pe care un viitor specialist nutritionist trebuie
să şi-l însuşească pentru a-şi desfăşura activitatea în cadrul unei ferme, în
cele mai bune condiţii.
Atât raţia cât şi reţetele, au scopul de a utiliza la maxim atât
valoarea nutritivă a nutreţurilor cât şi crearea echilibrului proteic
energetic şi mineral, important pentru o bună dezvoltare a animalelor şi
pentru obţinerea unor producţii cât mai ridicate şi de o calitate superioară.
5
2. NORME DE HRANĂ
Tabelul 1.1. Norme de hrană pentru vaci de lapte cu greutatea de 600 kg, cu
producţie de lapte de 27 kg de lapte:
Categoria de
animale
UFL PDI (g) Ca (g) P (g) SU (kg) UIDL
Vaci de lapte 16,88 1727 133,25 72,15 19,2 17,2
Tabelul 1.2. Norme de hrană pentru pui de carne
SPECIFICARE
Starter
(demaraj)
1-15 zile
Grower
(creştere)
16-35 zile
Finisher
(finisare)
36-42 zile
EM (kcal) 3000-3200 3000-3100 3000-3200
PB % 22-23,7 19,4-20 18-19
LIZ % 1,16-1,24 0,97-1 0,87-0,9
M + C % 0,87-0,93 0,74-0,76 0,71-0,73
Ca % 1,03-1,10 0,93-0,97 0,83-0,87
P % 0,68-0,7 0,64-0,65 0,61-0,62
SMZ (g) 27,23 44,68 55,45
IC (Kg nutreţ/Kg spor) 1,37 2,3 20
6
3. CARACTERISTICILE NUTRITIVE ALE NUTREŢURILOR
UTILIZATE
Tabelul 3.1. Valoarea nutritivă a nutreţurilor utilizate în hrana vacilor de
lapte:
NutreţPreţ
Lei/kg
S.U.
(g/Kg)
g/kg S.U.
UFL PDIN PDIE Ca P UIDLUID
B
Siloz
porumb0,3 300 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 1,13
Fân
lucernă0,45 850 0,67 112 94 15,5 2,5 1,03 1,04
Porumb
boabe0,4 860 1,27 82 120 3,5 0,3 - -
Şrot soia2 872 1,14 348 241 3,4 7 - -
Fosfat
dicalcic1,65 950 - - - 240
18
5- -
uree39,62 980 - 1427 - - - - -
7
Tabelul 3.2. Valoarea nutritivă a nutreţurilor utilizate în hrana
monogastricelor:
NutreţPreţ
Lei/kg
Valoarea nutritivă/kg nutreţ
EM kcal/kg
PB%
Liz%
M+C%
Ca%
P%
CB%
Porumb 0,8 3380 9 0,26 0,39 0,02 0,3 2,50
Şrot soia 1,15 3240 45 2,90 1,38 0,25 0,60 7
Şrot soia 48
1,15 2440 45,8 2,9 1,37 0,3 0,69 5,6
Şrot floare soarelui
0,75 1500 37 1,33 1,36 0,3 0,4 18
Full fat soia
1,2 3845 37 1,6 1,15 0,25 0,57 6
Făină peşte 2,65 3260 65 5 2,40 4,50 2,50 -
Grăsimi 2,5 7110 - - - - - -
DL-metionină
16,7 5280 58,7 - 99 - - -
L lizină 16,7 4280 95,6 - 78,4 - - -
Cretă furajeră
0,25 - - - - 39 - -
Fosfat monocalci
c1,45 - - - - 22,5 18,5 -
Premix 4,2 - - - - - - -
Probiotic 50 - - - - - - -
Sare 0,25 - - - - - - -
8
4. RAŢIE DE HRANĂ PENTRU VACILE DE LAPTE
Tabelul 4.1. Raţie de hrană unică pentru vaci de 600 kg GV cu o producţie
de 27 kg lapte/zi; 4%grăsime.
NUTREŢKg
brut
19,2 16,88 1727 1727 133,25 72,15 17,2Preţ
RON/kgKg
SUUFL PDIN PDIE Ca P UIDL
Siloz
porumb26,4 7,93 7,137 412,36 523,38 27,755 19,825 8,961 7,92
Fân
lucernă6,8 5,74 3,843 642,88 539,56 88,97 14,35 5,912 3,06
TOTAL 13,67 10,98 1055,24 1062,94 116,725 34,175 14,8732
Deficit -
5,53-5,9 -671,76 -664,06 -16,525
-
37,9752,33
porumb 4,8 4,09 5,19 335,38 490,8 14,315 1,227 - 1,92
Şrot soia 0,7 0,62 0,71 215,76 149,42 2,108 4,34 - 1,4
Fosfat 0,2 0,18
uree 0,09 0,085 121 43,2 33,3 - 0,33
Total 38,99 18,65 16,88 1727,4 1703,2 176,4 73,04 14,9 18,23
9
5. REŢETE DE NUTREŢ COMBINAT
Tabelul 5.1. Reţetă nutreţ combinat pentru categoria 21 – 1 Starter
NUTREŢ %
3000
3200
22
23,7
0,87
0,93
1,16
1,24< 4
1,03
1,10
0,68
0,7 Preţ
RON/kgEM
(Kcal/Kg)
PB
%
M+C
%
L
%
CB
%
Ca
%
P
%
Porumb 59,3 2004,3 5,33 0,231 0,154 1,482 0,011 0,177 0,474
Şrot soia 31 1004,4 13,95 0,427 0,899 2,17 0,077 0,186 0,357
Făină
peşte5 163 3,31 0,126 0,251 - 0,195 0,127 0,132
DL-met 0,15 7,5 0,08 0,148 0,03
Cretă
furajeră1,35 0,526 0,003
Fosfat dic 1,4 0,315 0,259 0,02
Sare 0,3
Probiotic 0,5
Premix 1
TOTAL 100 3179,2 22,67 0,93 1,3 3,65 1,12 0,74 1,654
10
Tabel 5.2. Reţetă nutreţ combinat pentru categoria 21 – 2 Grower
NUTREŢ %
3000
3100
19,4
20
0,74
0,76
0,97
1,00< 4
0,93
0,97
0,64
0,65 Preţ
RON/kgEM
(Kcal/Kg)
PB
%
M+C
%
L
%
CB
%
Ca
%
P
%
Porumb 67,37 2270,3 6,06 0,262 0,168 1,482 0,006 0,181 0,54
Şrot soia 26 634,4 11,9 0,35 0,756 1,45 0,078 0,179 0,3
Full - fat 3 115,5 1,11 0,034 0,07 0,18 0,25 0,017 0,036
DL-met 0,1 5,02 0,05 0,099 0,017
Cretă
furajeră0,73 0,285 0,002
Fosfat
dic1,5 0,33 0,27 0,22
Sare 0,3
Premix 1
TOTAL 100 3025,2 19,12 0,74 0,99 3,1 0,94 0,64 1,52
11
Tabelul 5.3. Reţetă nutreţ combinat pentru categoria 21 – 2 Finisher
NUTREŢ %
3000
3200
18
19
0,71
0,73
0,87
0,9< 4
0,83
0,87
0,61
0,62 Preţ
RON/kgEM
(Kcal/Kg)
PB
%
M+C
%
L
%
CB
%
Ca
%
P
%
Porumb 65,48 2206,6 5,89 0,255 0,17 1,637 0,013 0,196 0,524
Şrot soia
4823,5 526,4 10,58 0,324 0,681 1,645 0,058 0,141 0,27
Şrot fl. s. 4 60 1,48 0,054 0,053 0,72 0,012 0,016 0,03
Grăsime 3 213,3 0,08
DL-met 0,09 4,45 0,05 0,089 0,02
Cretă
furajeră1,20 0,468 0,003
Fosfat
dic1,43 0,321 0,264 0,02
Sare 0,3 0,008
Premix 1 0,4
TOTAL 100 3010,7 18 0,72 0,9 4 0,87 0,62 1,35
12
6. STABILIREA NECESARULUI DE NUTREŢURI PENTRU
VACILE DE LAPTE
Tabelul 6.1. Stabilirea necesarului de nutreţuri pentru vaci de lapte
Categoria
de
animale
E.M.P. N.Z.P. N.Z.A.F.
Fân lucernăSiloz
porumb
Porumb
boabeŞrot soia Fosfat Uree TOTAL
CHELT.
464902,69
R N R N R N R N R N R N
Vaci in
lactatie70 365 25550 6,8 173740 26,4 674520 4,8 122640 0,7 17885 0,2 5110 0,09 2299,5
Necesar nutreţuri (tone) 173,740 674,52 122,64 17,885 5,11 2,2995
Preţ / tonă (RON) 450 300 400 2000 1650 39620
Cheltuieli (RON) 78183 202356 49056 35770 8431,5 91106,19
13
Tabelul 6.2. Planificarea suprafeţei de teren alocat culturilor furajere şi
calculul cheltuielilor de producţie a acestor culturi
CulturaNecesar
(tone)
Productivitarea
(t/ha)
Suprafaţa
necesară
(ha)
Cost
producţie/tonă
(RON)
Cheltuieli
Fân
lucernă173,740 2 86,87 450 78183
Porumb
siloz674,52 40 16,863 300 202356
Porumb
boabe122,640 5 24,528 400 49056
TOTAL 128,261 1150 329595
Tabelul 6.3. Planul de cumpărări pentru nutreţuri concentrate
Nutreţ Necesar (tone) Cost (RON/tonă)Cheltuieli
(RON/tonă)
Şrot soia 17,885 2000 2017,885
Fosfat 5,11 1650 1655,11
Uree 2,2995 39620 39622,299
TOTAL 43295,294
14
7. STABILIREA NECESARULUI DE NUTREŢURI PENTRU
MONOGASTRICE
Tabelul 7.1. Necesar nutreţuri şi cheltuieli cu nutreţurile la puii de carne
Specificare
Greut.
intrare
(kg)
Greut.
final
Spor
total
I.C. (kg
nutreţ/kg
spor)
Necesar
nutreţuri (kg)
Preţ/Kg
N.C.
(RON)
Cheltuieli
cu
nutreţurilecap efectiv
Demaraj 0,04 0,38 0,34 1,37 0,465 860,25 1,654 1422,8
Creştere 0,38 0,98 0,6 2,3 1,38 2553 1,52 3880,56
Finisare 0,98 2,2 1,22 2 2,44 4514 1,35 6093,9
TOTALE 10397,26
8. ASPECTE PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A UTILIZĂRII
NUTREŢURILOR
Tabelul 8.1. Eficienţa economică a utilizării nutreţurilor la taurine
Specificar
e
Cheltuieli (RON)
Venituri
(RON)
Venituri-
Cheltuieli
(RON)
Eficienţa
utilizării
nutreţurilor:
Venit/1
RON
cheltuit cu
nutreţurile
Nutreţurile Altele Totale
Vaci lapte 464902,69 464902,69 929805,38 985729,5 55924,12 0,121
15
Tabelul 8.2. Eficienţa economică a utilizării nutreţurilor la puii de carne
SpecificareCategoria de animale Total
(RON)Demeraj Creştere FinisareCheltuieli (RON)din care:
Nutreţuri 1422,8 3880,56 6093,9 10397,26Altele 766,12 2089,53 3281,33 6136,98
TOTALE 2188,92 5970,09 9375,23 17534,24Cheltuieli cu
achiiziţia puilor de o zi (RON)
3330 - - 3330
Venituri (RON) - - 58719 58719Venituri-cheltuieli(RON)
- - - 37854,76Eficienţa utilizării
veniturilor: venit/1 RON cheltuit cu nutreţurile
- - - 5,65
16
Concluzii şi recomandări
În urma calculului eficienţei economice a utilizării nutreţurilor la
taurine s-a observat:
-administrarea raţiilor întocmite s-a efectuat cu cheltuieli de
464902,69 RON,iar per total 929805,38 RON,numai la vacile de lapte
Venit realizat în urma vânzării laptelui produs este de 985729,5
RON, adică o eficienţă economică de 0,121.
La puii de carne eficinţa economică este indicată de un venit de
37854,76 RON, sumă rezultată în urma scăderii cheltuielilor totale de
17534,24 RON din venitul total de 58719 RON.
În urma analizării eficienţei economice a utilizării nutreţurilor am
ajuns la concluzia că dacă raţiile şi reţetele nu sunt echilibrate din punct
de vedere al costului acestora, în paralel cu compoziţia lor chimică - prin
care se urmăreşte sporirea producţiei - se poate ajunge atât la o pierdere
economică considerabilă pentru unitatea în care se procedează la
alimentarea efectivului pe baza raţiilor si reţetelor întocmite, dar şi la un
dezechilibru biologic al animalelor.
Nu se poate face o apreciere de genul “exploatarea taurinelor este
mai rentabila decât cea a puilor” deoarece datele luate în calcul pentru
acest proiect au fost derizorii şi au avut doar scopul creării unui exerciţiu
de îndemânare pentru studenţi în vederea înţelegerii mecanismului de
optimizare a raţiilor si reţetelor.
17
top related