studiu de evaluare adecat Ă pentru proiectul “sistemul … maramu… · statie de sortare şi de...
Post on 26-Sep-2019
14 Views
Preview:
TRANSCRIPT
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ PENTRU PROIECTUL
“Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în
judeţul Maramureş”
Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus,
Moisei, Arinieş-Borşa
ELABORATOR : PĂUN CĂTĂLINA COLABORATOR : OVIDIU ADASCALITEI
BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ Adresa : Baia Mare , str.Gh . Sincai nr. 46 Cod postal 430311, Judetul Maramures Tel. 0262/212110 Fax. 0262/213945
Decembrie 2011
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
1
Acest material nu poate fi reprodus fără acordul scris al autorului.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
1
CUPRINS
A INFORMAŢII PRIVIND “SISTEMUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL
DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ”……. 3
A 1 Informaţii generale 3 A 2 Localizarea geografica si administrativa 4 A 3 Modificări fizice ce decurg din implementarea proiectului 5 A 4 Resursele naturale necesare implementării proiectului 17 A 5 Resursele naturale care vor fi exploatate din cadrul ariei naturale
protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate in implementarea proiectului propus
17
A 6.1 Emisii de deşeuri generate de implementarea proiectului si modalitatea de eliminare a acestora
17
A 6.1.1. Surse de poluare a apelor in perioada de construcţie 18 A 6.1.2. Surse de zgomot si vibraţii in perioada de exploatare 18 A 6.1.3. Surse de poluare a aerului aferente obiectivului 19 A.6.2. Surse de zgomot si vibraţii in perioada de exploatare 19 A.6.3. Surse de poluare şi impactul asupra aerului aferente obiectivului 20 A.6.4. Sursele de poluare si impactul acestora supra solului in perioada de
construcţie 21
A.6.5. Deşeuri generate de proiect 23 A.6.5.1 Deşeuri generate in perioada de execuţie proiect 23 A.6.5.2 Deşeuri toxice si periculoase 24 A.6.5.3 Managementul deşeurilor 25 A.7 Cerinţe legale de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia
proiectului 25
A.8. Durata construcţiei, funcţionarii, dezafectării proiectului si eşalonarea perioadei de implementare a proiectului
27
A.9. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului 27 A.10. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot
genera impact cumulativ cu proiectul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar
32
A.11. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafaţa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului
32
A.11.1 Informaţii privind Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0124 Munţii Maramureşului
37
A.11.1.1 Suprafaţa sitului 37 A.11.1.2 Desemnarea sitului 37 A.11.1.3 Tipul de proprietate 37 A,11,1.4. Regiunea Biogeografica A.11.1.5 Tipuri/clase de habitate 37 A 11.1.6 Speciile existente in sit conform formularului standard Natura 2000 39 A.11.1.7 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes
comunitar şi a relaţiei cu aria protejată 40
A.11.1.8 Alte caracteristici ale sitului 45 A.11.1.9 Habitate si Speciile existente in sit care pot fi afectate prin
implementarea proiectului 46
A.11.1.10 Vulnerabilitate 46 A.11.2 Informaţii privind Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0251 Tisa
Superioară 46
A.11.2.1 Suprafaţa sitului 46 A.11.2.2 Desemnarea sitului 47
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
2
A.11.2.3 Tipuri/clase de habitate 47 A.11.2.4 Regiunea Biogeografica 47 A.11.2.5 Tipul de proprietate 47 A.11.2.6 Speciile existente in sit conform formularului standard Natura 2000 A.11.2.7 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes
comunitar şi a relaţiei cu aria protejată 49
A.11.2.8 Alte caracteristici ale sitului 52 A.11.2.9 Habitate si speciile existente in sit care pot fi afectate prin implementarea
proiectului 52
A.11.2.10 Vulnerabilitate 54 A.11.3 Informaţii privind aria naturala protejată Parcul Natural Munţii
Maramureşului 55
B IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI 62 B.1.1 Evaluarea efectelor potenţiale 64 B.1.2 Impact direct si indirect 64 B.1.3 Impact pe termen scurt sau lung 66 B.1.4 Impact în faza de construcţie, operare, dezafectare 66 B.1.5 Impact rezidual 67 B.1.6 Impact cumulativ 67 B.1.7 Evaluarea semnificaţiei impactului în cadrul sitului pe baza următorilor
indicatori cheie cuantificabili 68
B.1.8 Evaluarea impactului cauzat de proiect fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului
68
C MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI 69 D DETALII DESPRE METODOLOGIA DE MONITORIZARE A
BIODIVERSITĂŢII. METODE UTILIZATE DE EVALUARE 70
D1 Metode de teren 71 D2 Metodologia de evaluare a impactului 71 Concluzii 72 Bibliografie 74
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
3
A. INFORMAŢII PRIVIND “SISTEMUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ” A.1. Informaţii generale.
Prezentul studiu a fost întocmit in conformitate cu OM 19/2010 pentru aprobarea
Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor
sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.
Obiectivul proiectului este acela de a implementa un sistem de management integrat
al deşeurilor in judeţul Maramureş care să fie în conformitate cu POS şi care are în
vedere următoarele:
1. Să fie în conformitate cu Directivele UE în ceea ce priveşte managementul
deşeurile menajere;
2. Protejarea sănătăţii umane şi protecţia mediului prin îmbunătăţirea colectării
deşeurilor şi a depozitării acestora, prin închiderea şi remedierea depozitelor de
deşeuri existente şi construcţia unui nou depozit de deşeuri la standarde
europene.
3. Optimizarea managementului integrat al deşeurilor şi imbunătăţirea
standardelor serviciilor;
4. Introducerea şi extinderea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor pentru
a promova reciclarea deşeurilor de ambalaje în conformitate cu cerinţele
naţionale şi cele ale UE şi pentru a reduce cantitatea de deşeuri depozitate.
Investiţia se referă la realizarea unui sistem de management integrat al deşeurilor,
inclusiv un depozit ecologic de deşeuri, o instalaţie de compostare, 2 instalaţii de
sortare şi 3 staţii de transfer, închiderea şi reabilitarea a 6 depozite urbane
neconforme de deşeuri, achiziţia echipamentelor şi conştientizarea publica.
Îmbunătăţirea calităţii mediului este o condiţie necesară pentru prosperitatea şi
calitatea vieţii, acest proiect va reduce substanţial degradarea mediului şi
ameninţările pentru sănătatea umană, cauzate de deşeuri prin implementarea
standardelor de mediu ale Comunităţii Europene
Îmbunătăţirea calităţii mediului este o condiţie necesară pentru prosperitatea şi
calitatea vieţii, acest proiect va reduce substanţial degradarea mediului şi
ameninţările pentru sănătatea umană, cauzate de deşeuri prin implementarea
standardelor de mediu ale Comunităţii Europene.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
4
Luând în considerare obiectivele elementare pentru realizarea unui sistem de
management integrat al deşeurilor solide şi contribuţia la o dezvoltare durabilă,
activităţile acestui proiect trebuie susţinute de fondurile necesare pentru investiţii în
domeniul mediului. Aceste fonduri sunt, de asemenea necesare pentru îndeplinirea
angajamentelor asumate de România în capitolul 22 al Acquis-ului comunitar, în
special pentru implementarea noilor standarde de mediu pentru infrastructura legată
de managementului deşeurilor şi ţintele specifice pentru recuperarea şi reciclarea
deşeurilor.
În mediul urban in Maramureş, actualul sistem de management al deşeurilor este
caracterizat de colectarea şi de eliminarea deşeurilor fără colectare selectiva
implementata în toate localităţile. În general, cu toate acestea, colectarea de la case
se realizează la domiciliu, săptămânal şi pentru blocuri cu apartamente de două sau
de trei ori pe săptămână, având în vedere capacitatea pubelelor şi containerelor. Din
industrii, spatiile comerciale şi instituţionale, colectarea se face pe baza specificaţiilor
contractuale si la cerere.
În mediul urban aria de acoperire a serviciului de salubrizare este de aproximativ
99,5%, iar în mediul rural 92,5%, potrivit ultimelor informaţii de la CJ (ianuarie 2010).
În aceste zone colectarea deşeurilor este efectuată de către operatori economici sau
de către Consiliile locale prin structuri proprii.
A.2. Localizarea geografica si administrativa Proiectul privind Sistemul de management integrat al deşeurilor este conceput pentru
judeţul Maramureş, România. Judeţul Maramureş este situat in nordul României, în
nordul Transilvaniei, cu reşedinţa de judeţ în municipiul Baia Mare.
Se învecinează la est cu judeţul Suceava, la sud cu judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj si
Sălaj, la vest cu judeţul Satu Mare, iar la nord are frontiera de stat cu Ucraina, pe o
lungime de 154 km, din care râul Tisa reprezintă circa 40% (62 km).
Suprafaţa totală a judeţului este de 6 304,36 km2, reprezentând 18,45% din
suprafaţa Regiunii 6 Nord –Vest din care face parte
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
5
Fig. 1 Încadrarea în zona a proiectului “Management Integrat al Deşeurilor în judeţul
Maramureş”
Localitate Coordonate Stereo 70 X Y
Depozit ecologic Sarbi 374367 680549
Puncte de colectare Sighetul Marmatiei 420700 715900
Borsa 484809 687410 Viseu de Sus 456731 690058
Staţii de transfer Moisei 463047 683824
Sighetul Marmatiei 420700 715900 Tg Lapus 415159 665021
Staţie de sortare Sighetul Marmatiei 420700 715900
Depozite închidere Baia Mare 392500 682200
Targu Lapus 413800 658650 Sighetul Marmatiei 420700 715900
Seini 371000 696500 Borsa 484809 687410
Tabel nr.1 Coordonate stereo 70 cu obiectivele din proiect
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
6
A.3. Modificări fizice ce decurg din implementarea proiectului
Planul propus prin specificul său şi prin tehnologia adoptată, va determina modificări
fizice ale mediului natural, unele chiar benefice, prin punerea in circuit a unor
suprafeţe de teren acoperite în prezent de deşeuri. Dintre toate obiectivele propuse
prin proiect cele care ar putea afecta arii naturale protejate sunt: Sighetul Marmaţiei
(Punct de colectare, Staţie de Transfer, Staţie de Sortare reciclabile), Moisei (Staţie
de transfer) Borşa şi Viseul de Sus (Punct de colectare), Arinieş Borşa (Închidere
depozit)
I Statie de sortare si transfer – bilant teritorial Sighetu Marmaţiei Nr. Crt.
Denumire Suprafata (mp)
1 Parcela amplasament 16 048,52
2 Statie transfer 15 048,52
3 Centru de colectare deseuri voluminoase 1 000,00
Centru de colectare voluminoase
1 Platforma betonata 1 000,00
Statie de sortare si transfer
1 Platforma betonata 4 853,00
2 Constructii 2 114,00
3 Spatii verzi 7 693,52
4 Platforme spalare si cantar 126,00
5 Constructii edilitare 210,00
6 Bordura 52,00
Facilitati – statie de transfer
1 Cladire administrativa 201,5
2 Cantar 33
3 Parcare personal 62
4 Zona spalare utilaje 60
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
7
5 Platforma spalare roti 33
Statie sortare si transfer 1 912,50
6 Stocare temporara containere 118
7 Rampa alimentare Statie transfer 84
8 Platforma receptie deseuri 105
9 Separare deseuri voluminoase 77
10 Platforma asteptare 200
11 Depozitare baloti 128
12 Stocare temporara containere 97
13 Bazin stocare levigat 70
14 Ministatie epurare 5
15 Separator hidrocarburi 18
16 Bazin retentie apa 78
17 Bazin rezerva incendiu 44
18 Bordura h= 15 cm 52
P.O.T=13.17%
C.U.T. = 0.13
Statie de sortare şi de transfer Sighetu Marmaţiei Terenul este situat în judeţul Maramureş, municipiul Sighetul Marmaţiei, str. Tepliţei, nr. fn, C.F.543 nr. top. 3342. Conform CU nr. 665 – 09.10.2009 – AMPLASAMENT STATIE DE TRANSFER Regim juridic: imobilul este situat în intravilanul municipiului Sighetul Marmaţiei, este
proprietate publică în baza actului de schimb hotărât prin HCL nr. 96/2001.
Regim economic: imobilul este situat în zona de gospodărire comunală.
Regim tehnic: în zonă, sunt posibilităţi de racordare la reţelele de alimentare cu
energie electrică, telefonie şi apă.
S parcela amplasament = 16048,52 mp.
Amplasamentul se afla in zona de N-E a orasului. Accesul spre parcelă se face de pe
str. Teplitei, continuată: spre Est, de un drum de acces ce deserveşte actualul
depozit de deşeuri menajere şi spre Sud, de un drum de exploatare.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
8
Astfel, terenul are ca si vecinatati:
- la Nord: drum de acces si cale ferata
- la Sud: cimitir
- la Vest: drum de exploatare
- la Est: depozit de deşeuri menajere, ce se va inchide
Situaţia existenta:
Momentan, terenul este viran. La est, se află un depozit de deşeuri, ce se propune a
fi închis prin sistemul de acoperire si innierbare. Amplasamentul se afla la 851 m Sud
faţă de drumul national DN 18. Perimetrul are o forma neregulata, suprafaţa totală
este de 16 048.52 mp. Amplasamentul viitoarei staţii de sortare şi transfer se
prezintă ca fiind un teren plan.
Situatia propusa:
Obiectivul principal al investitiei este de a amenaja la Nord-Estul municipiului Sighetu
Marmatiei, in aproprierea depozitului de deşeuri, o staţie de transfer, ce va fi
combinată cu o staţie de sortare, pentru preluarea deşeurilor colectate din zona de
nord a judeţului. Staţia va fi amplasata de-a lungul drumului betonat pentru a asigura
accesul cu camioane.
Reciclarea este conectată direct la sistemul de colectare. Materialele reciclabile vor fi
colectate separat de restul deşeurilor municipale, pentru a realiza o mai buna calitate
a componentelor separate si a creşte potenţialul acestora pe piaţă. Staţia de sortare
va fi construită împreuna cu staţia de transfer.
Măsura propusă este de a include o linie de sortare semiautomata primară. Linia de
sortare permite sortarea pe diferite tipuri de materiale şi obţinerea unei calităţi mai
bune a componentelor separate în vederea reciclării ulterioare. Operaţiunea vizează
separarea deşeurilor de diferite categorii aflate în amestec (carton, plastic, lemn,
sticlă, metale,etc) în vederea facilitării eliminării acestora prin procese specifice
fiecărei categorii. Sortarea este de 2 feluri:
- Sortarea manuală: operaţiunea de sortare a deşeurilor este realizată manual pe
banda rulantă, de către operatorii de sortare.
- Sortarea mecanizată: presupune implicarea de echipamente mecanice în
procesul de selectare (echipamente magnetice, echipamente optice, etc).
Principalele materiale sortate sunt: hârtia, plasticul, sticla, lemnul şi metalele.
In statia de sortare, se vor realiza urmatoarele operatii: preluarea deseului colectat
selectiv pentru reciclare; selectarea deseurilor neadecvate de tip grosier inainte de
prelucrarea de sortare; sortarea deseului reciclabil pe categorii si calitati de materii si
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
9
materiale; colectarea refuzului de sortare; prelucrarea pentru transport a fractiilor
selectate si a refuzurilor. Trebuie tinut cont de importanta unei bune ventilatii, fara
curenti de aer, conexiuni pentru sistemul de ventilatie, dotari cu un dispozitiv electric
pentru racire si incalzire, posibilitati multiple de acces, izolare fonica si termica,
structuri de sustinere.
De asemenea, in sudul locatiei, se va construi un centru de colectare a deseurilor
voluminoase.
Un centru de colectare a deşeurilor voluminoase este o alternativă ieftină. Centrul de
colectare va functiona ca si o anexa la incinta Statiei de sortare si transfer. Deşeuri
voluminoase sunt produse in principal in mediu urban si mai putin in zonele rurale,
cuprinzând elemente prea mari sau prea grele pentru containerele pentru colectarea
obişnuită, acestea pot include mici cantităţi de moloz şi alte deşeuri rezultate din
reamenajarea locuintelor. Acestea se receptioneaza, apoi se depozitează în
containere, se face şi o colectare bianuala anunţată şi acele deşeuri sunt depozitate
pe platforma de lângă cele 5 containere permanente (containere pentru deşeuri
voluminoase şi DEE, un container pentru deşeuri periculoase).
Centrul de colectare deşeuri voluminoase constă intr-o platforma betonata
imprejmuita cu gard bordurat, pe care se vor amplasa containerele de colectare a
deseurilor voluminoase, DEEE-urilor si un container pentru deseuri periculoase. De
asemenea, incinta va fi prevazută cu sistem pentru colectare a apelor, bordura
perimetrala (inaltime de 15 cm fata de cota platformei) şi iluminat stradal.
II Statie de transfer – bilant teritorial MOISEI Nr. Crt.
Denumire Suprafata (mp)
1 Parcela amplasament 6 062,83
Statie de transfer -facilitati
1 Platforma betonata 3 156,63
2 Constructii 281,53
3 Spatii verzi 2 371,85
4 Platforme spalare si cantar 99
5 Constructii edilitare 123,5
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
10
6 Bordura 30,32
Facilitati
1 Cladire administrativa 150
2 Cantar 33
3 Parcare personal 37
4 Zona spalare utilaje 33
5 Platforma spalare roti 33
6 Stocare temporara containere 98
Statie compactare si transfer 265
7 Rampa alimentare Statie transfer 45
8 Platforma receptie deseuri 65
9 Platforma asteptare, stationare utilaje 125
10 Bazin stocare levigat 28
11 Separator hidrocarburi 18
12 Bazin retentie ape pluviale 55
13 Bazin rezerva pentru incendiu 28
P.O.T=4.64%
C.U.T. = 0.046
Staţie de transfer Moisei Terenul este situat în comuna Moisei, judetul Maramures, identificat prin nr. Top. 2938/2/1 (S=3189 mp) si nr. Top. 2942/1 (2874 mp), carte funciara nr. 4394, respectiv c.f. nr. 4411. Terenul intravilan, avand o suprafata totala de 6063 mp, aparţine domeniului public, fiind in administratia Comunei Moisei. Amplasamentul se afla la 309 m Sud de drumul national DN 18, racordul se va face printr-un drum de exploatare, ce se propune a fi betonat. Astfel, terenul are ca si vecinatati: - la Nord: parcela nr. Top. 2938/1, 2938/2/2-3 - la Sud: parcela nr. Top. 2942/2, drum agricol, raul Viseu - la Vest: parcela nr. Top. 2941 - la Est: parcela nr. Top. 2937, parau Conform C.U. 52/24.08.2011 – CONSTRUIRE STATIE DE TRANSFER PENTRU DESEURI MENAJERE
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
11
Regim juridic: teren situat in intravilanul comunei Moisei. Teren in suprafata de 6063 mp (C.F. nr 4394 – nr top. 2938/2=3189 mp, C.F. nr. 4411, nr. Top. 2942= 2874 mp). Terenul face parte din domeniul public al comunei Moisei. Regim economic: folosinta actuala: fanete Folosinta propusa: in PUG – dotari tehnico-edilitare Regim tehnic: utilitati: - apa potabila = reteaua comunala - energie electrica = reteaua de energie electrica de 220 V, existenta in zona - telefonie = reteaua de telefonie fixa ROMTELECOM - canalizare = la un bazin septic vidanjabil etans. Amplasamentul se afla la Vest de localitatea Moisei. Calea principala de acces spre parcela este constituita din drumul national DN 18, aflat la Nord. Racordul si, implicit, accesul spre teren este un drum agricol, care urmareste la Nord, cursul raului Viseu. Acest drum este propus spre betonare, pentru a putea fi practicabil pentru trafic greu. Prin urmare, poarta de acces va fi amplasata la limita sudica a parcelei studiate. Situatia existenta: Momentan, terenul este viran, cu folosinţă de fâneaţă. Perimetrul are o forma neregulată, cu limita de proprietate estica – pârâu si limita de proprietate sudica – drum de acces. Terenul este plan, nu necesita lucrari majore de sistematizare. Situatia propusa: Obiectivul principal al investitiei este amenajarea la Vest de comuna Moisei, pe terenul cu o suprafata totala de 6063 mp, a unei statii de transfer a deseurilor. Pentru facilitarea accesului la statia de transfer, se propune betonarea drumului agricol existent (in sudul parcelei), acesta urmand a avea o latime de minim 6 m. Va fi o incinta cu forma neregulata, amplasata limitrof drumului de acces. Incinta statiei de transfer va fi imprejmuita prin trei modalitati de protectie: - gard bordurat pentru prevenirea accesului neautorizat - gard viu, pentru evitarea dispersiei accidentale a deseurilor usoare, datorata
actiunii vantului - perdeaua verde formata din arbori, care devine o bariera naturala inspre statia de
transfer si mediul inconjurator, evitand astfel orice forma de disconfort.
Depozitele propuse pentru ecologizare sunt :
Arinis - Borsa
Depozitul existent este situat in Valea Raului Arinies, la 6 km de Baia Borsa.
Vecinatati :
Nord: Calea ferata Sighetu Marmatiei – Bocicoiul Mare km 223+800 si km 224+600
Vest: panta naturala
Sud: dig de beton
Est: drum de acces neasfaltat
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
12
Apa de suprafata : cea mai apropiata apa de suprafata este Raul Cisla, la 135m
distanta
Sunt pante abrupte, cu î
nclinatii între 35 şi 50 de grade în zona depozitului de deşeuri existent.
Consideram ca imaginile urmatoare vor descrie mai bine depozitul Borsa.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
13
Fig. 2 Imagini depozit deşeuri Arinis - Borsa
CENTRE DE COLECTARE DESEURI VOLUMINOASE Descriere generala
Un centru de colectare a deşeurilor voluminoase este o alternativă ieftină. Centrul de
colectare trebuie să fie amplasat de-a lungul drumurilor naţionale şi municipale
pentru a putea primi camioane lungi de transport. Deşeuri voluminoase sunt produse
in principal in mediu urban si mai puţin in zonele rurale, cuprinzând elemente prea
mari sau prea grele pentru containerele pentru colectarea obisnuita, acestea pot
include mici cantităti de moloz si alte deseuri rezultate din reamenajarea locuintelor.
Acestea se receptionează, apoi se depozitează in containere, se face si o colectare
bianuala anuntata si acele deseuri sunt depozitate pe platforma de langa cele 5
containere permanente.
Centrul de colectare deseuri voluminoase consta intr-o platforma betonata
imprejmuita cu gard bordurat, pe care se vor amplasa containerele de colectare a
deseurilor voluminoase, DEEE-urilor.
Se va face branşamentul numai la reteaua de alimentare cu energie electrica in
scopul iluminarii amplasamentului si a cabinei control acces si paza.
Apa potabila pentru personal va fi asigurata din dozatoarele de apa, va fi amplasata
o toaleta ecologica. Nu se va face evacuarea apelor uzate.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
14
Tinand cont de faptul ca deseurile depozitate temporar pe acest amplasament sunt
stocate in containere speciale inchise si nu pot intra in contact cu apa pluviala,
suprafata este betonata, nu au fost prevazute măsuri suplimentare de colectare si
evacuare a apelor pluviale.
Punct de colectare Borşa şi Vişeul de Sus BORSA – AMPLASAMENT CENTRU DE COLECTARE DE DESEURI VOLUMINOASE
Date generale: denumirea obiectivului de investiţii: Sistem de management integrat al deşeurilor
în judeţul Maramureş
Amplasamentul: Orasul Borsa, judetul Maramures, nr. Top. 1781/a Borsa, C.F. nr. 50694
beneficiarul investiţiei: Judeţul Maramureş
Date despre localitate
Borşa este un oras cu aproape 27.000 de locuitori, se află la 47°39′ latitudine
nordică şi 24°39′ longitudine estică. Altitudinea localităţii fiind la Valea Hotarului 617
m, in centrul orașului 673 m., iar în complexul turistic, la Gura Fântânii 823 m.
Relieful zonei Borţa este muntos, foarte accidentat, cu pante repezi şi diferenţe mari
de nivel. Înălţimile care se întâlnesc în zonă din de trei formaţiuni muntoase: Munţii
Rodnei, Munţii Maramureşului şi Munţii Ţibău. Aceşti munţi înconjoară o depresiune
şi sunt aşezaţi ca adevărate ziduri naturale de cetate; aici se poate aminti o ramură
industrială importantă a regiunii: mineritul din zona Baia Borşa.
Regim juridic: terenul unde urmeaza a se amplasa centrul de colectare a deseurilor
voluminoase se afla in intravilanul orasului Borsa, zona marginala, teren identificat cu
C.F. nr. 50694, nr. Top. 1781/a, fiind proprietatea statului roman.
Regim economic: folosinta actuala – teren liber, neproductiv
Regim tehnic: se va realiza de catre persoane fizice sau firme autorizate in acest
domeniu, acces auto si pietonal din str. Dragos Voda.
Prezentul certificat de urbanism poate fi utilizat in scopul intocmirii documentatiei in
vederea obtinerii autorizatiei de construire pentru amplasarea centrului de colectare
a deseurilor voluminoase.
Situatia existenta
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
15
Terenul este situat în orasul Borsa, judetul Maramures, identificat prin nr. Top.
1781/a Borsa, ocupand o suprafata totala de 1600 mp, situat in zona “Gara”, este un
teren viran, neproductiv, proprietate a Statului Roman. Accesul pe parcela se face
printr-un drum de acces, ce va face legatura cu drumul national DN 18, situat la circa
605 m Sud fata de parcela studiata.
Astfel, terenul are ca si vecinatati:
- la Nord: drum acces
Situatia propusa
Obiectivul principal al investitiei este amenajarea unui centru de colectare a
deseurilor voluminoase, dotat cu o platforma betonata si containere de 10 mc pentru
depozitare. De asemenea, va exista o cabina paznic, pentru control acces.
Bilant teritorial
Nr. Crt.
Denumire Suprafata (mp)
1 Parcela amplasament 1600,00 2 Platforma betonata 1539,02 3 Cabina portar 10,00 4 Bordura h=15 cm 50,98 P.O.T.=0.625%
C.U.T.=0.006 Facilitati centru de colectare deseuri voluminoase:
- platforma betonata - trebuie sa fie betonata, fiind conceputa pentru trafic greu
- 4 containere pentru deseuri voluminoase si DEE
- 1 container pentru deseuri periculoase
- cabina portar – control acces - un modul prefabricat, construit ca ansamblui usor
bazat pe o structura demontabila formata din podea, acoperis, stalpi si panouri cu
spuma poliuretanica pentru pereti
- toaleta ecologica
- sistem de iluminat stradal, stalp metalic h= 8 m, echipat cu corp de iluminat
stradal, lampa cu vapori de sodiu 250 w
- tablou electric de distributie echipat cu senzor crepuscular si programator orar
- bordura perimetriala de beton, cu o inaltime de 15 cm (fata de cota platformei
betonate)
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
16
VISEU DE SUS - AMPLASAMENT CENTRU DE COLECTARE DESEURI VOLUMINOASE
Date generale:
Denumirea obiectivului de investiţii: Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Maramureş
Amplasamentul: Str. Bogdan Voda, nr. 42, orasul Viseu de Sus, jud. Maramures, nr. Top. 50875, C.F. nr. 50875
beneficiarul investiţiei: Judeţul Maramureş
Date despre localitate:
Vişeu de Sus (în maghiară Felsővisó, în germană Oberwischau) este un oraş
amplasat în NE , depresiunea Maramureş, România. Oraşul se află situat la
confluența a două râuri, Vişeu şi Vaser, la o altitudine de 427 m deasupra nivelului
mării, având înfăţişarea caracteristică oraşelor de munte. Se învecinează la NNE cu
Munţii Maramureşului şi Republica Ucraina, la SE cu Munţii Rodnei şi are ca vecini
comunele Moisei în partea de SE şi Vişeu de Jos în partea de V şi Poienile de sub
Munte în partea de NV.
Privit în ansamblu, relieful zonei este montan, format dintr-o depresiune înconjurată
de dealuri. De altfel, acesta este energic cu pante înclinate, văi adânci şi înguste, cu
dealuri cu înălţimi ce variază între 400 şi 1.042 m (vârful lui Dan). Acestea sunt
constituite din roci dure cu alternanţe de argile şi şisturi bituminoase.
Regimul juridic:
Situatia terenului – teren situat in intravilanul localitatii;
Dreptul de proprietate asupra imobilului: teren proprietate a Statului Roman,
reprezentat prin Consiliul Orasului Viseu de Sus, in curs de intabulare;
Regimul economic:
Destinatia actuala: teren pentru constructii
Destinatia stabilita prin documentatiile de urbanism aprobate: teren pentru constructii
si amenajari – zona pentru locuinte si functiuni complementare.
Regimul tehnic:
Alimentarea cu apa se va face de la reteaua de alimentare cu apa a orasului,
canalizarea se va bransa la un bazin propriu vidanjabil etans;
Alimentarea cu energie electrica se va face de la reteaua de 220 V existenta in zona;
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
17
Lucrarile de organizare de santier se vor executa strict pe teren proprietate privata,
fara blocarea cailor de acces auto sau pietonale si fara ocuparea abuzivaa terenului
domeniu public;
In cazul geamurilor de vedere, se vor respecta distantele reglementare fata de
vecinatati;
Lucrarile se vor executa in regie proprie, cu materiale locale si respectarea
arhitecturii locale;
Accesul la proprietate se va face direct din str. Bogdan Voda;
Se vor respecta aliniamentele existente. .
Situatia existenta
Terenul este situat în judeţul Maramureş, orasul Viseu de Sus, str. Bogdan Voda, nr.
42, identificat prin nr. cad. 50875, cu o suprafata totala de 1000 mp. Pe aceasta
parcela, exista o constructie cu functiunea de depozit, cu o suprafata construita de
142 mp, cu regim de inaltime parter. Drumul national DN 18 se afla la circa 100 m
Sud-Est fata de parcela.
Astfel, terenul are ca si vecinatati:
- la Nord-Est – parcela nr. Top. 973/2, poteca de picior
- la Sud-Vest – parcela nr. Top. 972/1/1, linie ferata normala
- la Nord- Vest –parcelele nr. Top. 972/3-4
- la Sud- Est – parcela nr. Top. 972/6
Situatia propusa
Obiectivul principal al investitiei este amenajarea unui centru de colectare a
deseurilor voluminoase, dotat cu o platforma betonata si containere de 10 mc pentru
depozitare. De asemenea, va exista o cabina paznic, pentru control acces.
Bilant teritorial
Nr. Crt.
Denumire Suprafata (mp)
1 Parcela amplasament 1000,00 2 Platforma betonata 949.80 3 Cabina portar 10,00 4 Bordura h=15 cm 40,20 P.O.T.=1.00%
C.U.T.=0.01
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
18
Facilitati centru de colectare deseuri voluminoase:
- platforma betonata - trebuie sa fie betonata, fiind conceputa pentru trafic greu
- 4 containere pentru deseuri voluminoase si DEE
- 1 container pentru deseuri periculoase
- cabina portar – control acces - un modul prefabricat, construit ca ansamblui usor
bazat pe o structura demontabila formata din podea, acoperis, stalpi si panouri cu
spuma poliuretanica pentru pereti
- toaleta ecologica
- sistem de iluminat stradal, stalp metalic h= 8 m, echipat cu corp de iluminat
stradal, lampa cu vapori de sodiu 250 w
- tablou electric de distributie echipat cu senzor crepuscular si programator orar
- bordura perimetriala de beton, cu o inaltime de 15 cm (fata de cota platformei
betonate)
A.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului Resursa naturală principală folosită va fi solul, datorită scoaterii din circuitul natural a
unor suprafeţe de teren pentru realizarea investiţiei.
De asemenea, pentru desfăşurarea activităţilor specifice se va folosi apă pentru
nevoile menajere şi tehnologice.
A.5. Resursele naturale care vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate in implementarea proiectului propus Construcţia obiectivelor proiectului nu va dispune de nici un fel de resursa din cadrul ariilor naturale protejate. A.6. Emisii de deşeuri generate de implementarea proiectului si modalitatea de eliminare a acestora Prima fază este limitată la perioada de execuţie şi va exercita impact în special
asupra apelor subterane, aerului şi solului. Efectele nu vor fi semnificative şi vor avea
caracter temporar, manifestându-se strict pe perioada realizării lucrărilor.
Pentru perioada de exploatare efectele principale pe termen mediu şi lung se vor
încadra în limitele impuse conform normativelor în vigoare, pentru fiecare factor de
mediu.
A.6.1. Emisii de poluanţi in apa
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
19
În perioada de construcţie şi amenajare a obiectivelor componente ale Sistemului
de management integrat al deşeurilor se pot manifesta diferite forme de impact
direct sau indirect, mai mult sau mai puţin semnificative, temporare sau definitive
În perioada de construcţie a obiectivelor Sistemului de management integrat al
deşeurilor (depozit, staţii de transfer, sortare şi compostare), apele subterane pot fi
afectate doar în cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale
de carburanţi şi uleiuri) din utilajele şi mijloace auto angrenate în activităţile specifice
de şantier.
Execuţia lucrărilor de construcţii nu presupune deversarea unor deşeuri sau produse
secundare pe suprafaţa solului şi nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea
apelor subterane.
Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective
fiind decopertate şi apoi tratate pentru neutralizarea poluantului, fiind astfel evitată
eventualitatea poluării cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere.
Prin urmare, nu se prognozează un impact semnificativ asupra apelor de suprafaţă şi
subterane, în faza de construcţie
In perioada de exploatare impactul asupra apelor subterane şi de suprafaţă este
nesemnificativ, având în vedere modul de colectare şi evacuare a apelor uzate,
prevăzut în proiect.
În cazul Staţii de sortare şi de transfer apa potabila pentru personal va fi asigurata
din dozatoare de apa, iar pentru personalul de exploatare vor fi amplasate toalete
ecologice. Nu se vor evacua ape uzate.
Principalele surse de ape uzate in incinta statiilor de sortare si de transfer vor fi:
- spalarea rotilor autovehiculelor
- spalarea utilajelor.
Apele uzate provenite din spălări pot fi impurificate cu suspensii anorganice şi
organice, substante organice dizolvate si cu produse petroliere (in cazuri
accidentale).
A.6.1.1. Surse de poluare a apelor in perioada de construcţie
A.6.1.2. Surse de generare a apelor uzate in perioada de operare
A.6.1.3. Modalitatea de minimizare a impactului asupra apelor
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
20
Platforma pentru spălare roţi va fi amplasata în zona de acces, folosită pentru
spălarea rotilor utilajelor la iesirea din statia de transfer si va fi o rampa
impermeabilizata, astfel incat sa se asigure evacuarea controlata a apelor catre
sistemele de neutralizare a acestora (separator de hidrocarburi), dotata cu
dispozitive de spalare cu apa sub presiune.
Zona spalare utilaje va fi amplasata in vecinatatea accesului, va fi impermeabilizata,
astfel incat sa asigure evacuarea controlata a apelor catre sistemele de neutralizare
a acestora (separator de hidrocarburi).
Sistemul de colectare a apelor de pe suprafeţe: se va amplasa o rigola in zona
ocupata de statia de compactare, pentru colectarea levigatului rezultat si o rigola
transversala, amplasata in zona centrala, pentru gospodarirea apelor de pe platforma
betonata. Platforma betonata va avea panta de 2%, pentru a directiona apele spre
guri de scurgere.
Tinand cont de faptul ca deseurile depozitate temporar pe acest amplasament sunt
stocate in containere speciale inchise si nu pot intra in contact cu apa pluviala,
suprafata este betonata, nu au fost prevazute masuri suplimentare de colectare si
evacuare a apelor pluviale.
În cazul lucrărilor de închiderea depozitelor de deşeuri neconforme
In perioada de execuţie a lucrărilor de închidere se vor utiliza toalete ecologice,
pentru rezolvarea problemei apelor uzate menajere, care vor fi vidanjate periodic,
apele fiind evacuate la o staţie de epurare.
Activităţile de închidere a depozitelor existente de deşeuri au un impact categoric
pozitiv asupra calităţii apei deoarece deşeurile vor fi izolate prin acoperirea cu un
strat impermeabil. Singurul impact negativ posibil este in timpul construcţiei se poate
datora neglijentei lucrătorilor sau a accidentelor.
In cadrul depozitelor vor fi prevăzute şanturi perimetrale cu rol de preluare a apelor
provenite din precipitaţiile căzute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a
acestor ape de ploaie in cursuri de apa sau reţele de canalizare din zona.
Se vor respecta prevederile Ordinului MMGA nr. 757/2004 pentru aprobarea
Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.
A.6.2. Surse de zgomot si vibraţii in perioada de exploatare Poluarea fizică generată de activităţile propuse prin proiect va consta în:
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
21
- zgomotul şi vibraţiile produse de utilajele si mijloacele de transport auto
angrenate în activităţile de execuţie a lucrărilor propuse;
- zgomotul şi vibraţiile produse de activităţile specifice de gestionare a
deşeurilor, inclusiv transportul, în perioada de operare.
În perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie, se va încerca neafectarea
populaţiei şi biodiversităţii din zonă, de zgomotele specifice acestor tipuri de
activităţi, prin menţinerea utilajelor la regim normal de funcţionare, fără a avea
defecţiuni tehnice care ar cauza accidental unele zgomote respectiv vibraţii nedorite,
datorită unor funcţionări necorespunzătoare.
Condiţiile specifice de lucru şi desfăşurarea şantierelor pe suprafeţe restrânse,
lucrările limitate de excavaţii şi construcţii face posibilă intervenţia unui număr mic de
utilaje, de capacitate mică şi medie. Astfel, în perioada de construcţie efectele
generatoare de impact rămân relativ limitate. Zgomotul şi vibraţiile vor fi scăzute,
producerea lor fiind discontinuă, pe perioade de timp reduse, doar pe perioada
execuţiei.
În perioada de exploatare a obiectivelor prevăzute în proiect, sursele de poluare
sonoră vor fi reprezentate de funcţionarea utilajelor de transport deşeuri, utilajelor de
compactare deşeuri şi eventual utilajelor de construcţie a unei noi celule la depozit.
Atât în faza de construcţie, cât şi în faza de exploatare, este posibil ca pe
amplasamentele prevăzute prin proiect - în anumite momente - să se realizeze nivele
semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat.
(Prin “mediu protejat” se înţelege mediul locuit urban sau rural, locuri de recreere,
odihnă etc., care în cazul de faţă se află la minimum 1000 m distanţă).
Se estimează că nivelul constant de zgomot realizat pe suprafaţa depozitului sau în
staţiile de sortare şi de transfer, în fazele de construcţie şi de exploatare va fi mai mic
decât cel admis pentru incinte industriale: 65 dB(A).
A.6.3. Surse de poluare a aerului aferente obiectivului
Sistemul de management integrat al deşeurilor Construcţia depozitului de deşeuri va însemna apariţia şi dezvoltarea unui şantier
care va funcţiona practic pe toată durata existenţei depozitului. Ca în orice şantier,
activităţile principale vor fi efectuate cu utilaje diverse, în cazul de faţă excavatoare,
buldozere, screpere, camioane etc. Toate aceste utilaje vor genera gaze de
eşapament conţinând poluanţi pentru calitatea aerului –CO2, SO2, COV-uri,
suspensii de funingine iar prin circulaţia lor pe drumuri de şantier vor ridica în aer
pulberi sedimentabile – praf (forme de impact direct temporar). Aceşti poluanţi pot
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
22
influenţa negativ plantele din zonă prin depunere pe frunze, reducerea luminozităţii şi
a radiaţiei solare, ceea ce va determina scăderea proceselor de fotosinteză (impact
indirect temporar). Deşi probabil, de intensitate semnificativă pe amplasament şi în
imediata sa vecinătate, aceste efecte sunt limitate în spaţiu datorită localizării clare a
activităţilor – pe de o parte – şi datorită dimensiunii mari a particulelor care se depun
nu departe de locul generării.
Emisiile provenite din activităţile specifice de construcţie au următoarele caracteristici
comune: sunt emisii la nivelul solului, nedirijate; au impact preponderent local (nu
afectează localităţile limitrofe amplasamentelor); sunt temporare (durează până la
terminarea lucrărilor).
Emisiile datorate operării curente a depozitului ecologic durează până la închiderea
acestuia (cca. 30 ani), şi au aceeaşi natură şi li se pot aplica aceleaşi caracteristici ca
şi emisiilor din construcţii.
Emisiile datorate descompunerii deşeurilor (emisii de pe suprafaţa depozitului) nu
vor afecta semnificativ calitatea aerului. Emisiile din compostarea deşeurilor vor fi
neglijabile şi nu reprezintă o sursă semnificativă de poluare atmosferică.
Având în vedere că activităţile de construcţie ale obiectivelor componente a
Sistemului de management integrat al deşeurilor (depozit, staţii de transfer, sortare şi
compostare) vor fi cu caracter temporar, impactul asupra aerului din aceste surse va
fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate în zona de execuţie a
lucrărilor şi vor înceta la terminarea activităţilor de construcţie.
Pe durata operării staţiilor de sortare şi de transfer vor rezulta emisii de poluanţi în
aer, constând în gazele de eşapament provenite de la utilajele şi mijloacele de
transport auto utilizate pentru transportul deşeurilor, dar nu se prognozează un
impact semnificativ asupra aerului din aceste surse.
Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme
Lucrările specifice de închidere a depozitelor se vor desfăşura cu caracter temporar,
impactul asupra aerului datorat acestor activităţi va fi nesemnificativ. Emisiile din
sursele mobile vor fi dispersate in zona de execuţie a lucrărilor si vor înceta la
terminarea activităţilor specifice de închidere.
Traficul camioanelor va creşte pe anumite secţiuni de drumuri, fapt care afectează
zonele urbanizate pentru o perioadă de timp stabilită (transportul de materiale,
încărcături de deşeuri, etc.) şi care poate conduce la emisii poluante pentru aer.
Executarea lucrărilor de închidere si remediere a suprafeţelor de teren ocupate de
depozitele neconforme va avea un impact pozitiv asupra calităţii aerului, fata de
situaţia existenta la ora actuala.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
23
A.6.4. Sursele de poluare si impactul acestora supra solului in perioada de construcţie În perioada de construire a staţiilor de sortare şi transfer, sursele de poluare pot
genera următorul impact:
- impactul determinat de scoaterea terenului din circuitul natural sau economic
- impactul determinat de decopertarea terenului
- impactul datorat utilajelor şi mijloacelor de transport auto utilizate.
Prin executarea lucrărilor în faza de construire a obiectivelor, se va produce o
afectare a solului, care va determina modificarea proprietăţilor sale naturale, dar fără
a se înregistra o poluare a acestuia. Se va înregistra un impact care va modifica
proprietăţile pedologice, fizico-mecanice şi hidrofizice, strict pe suprafeţele afectate.
Prin natura lucrărilor, declanşarea unor procese morfo-dinamice, cum ar fi
alunecările de teren sau accentuarea eroziunii hidrice, pot fi practic excluse.
Cu toate acestea temporar pot apărea fenomene de compactare şi tasare în
perioada execuţiei prin circulaţia utilajelor şi eroziune superficială.
Prin urmare, impactul produs de lucrările de organizare de şantier asupra factorului
de mediu sol va fi neglijabil şi nu va conduce la modificări majore în structura solului
şi subsolului. Impactul va fi cu caracter temporar şi se va manifesta strict pe perioada
de execuţie a lucrărilor.
Staţii de sortare si de transfer Sursele potenţiale de poluare a solului si subsolului sunt:
In faza de construcţie:
- scoaterea definitiva din circuitul natural a unor suprafete de teren
- lucrari specifice de constructii (escavari, umpluturi)
- scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilaje
In faza de operare:
- transportul deseurilor (pierderi acidentale din autovehiculele de transport)
- scurgeri accidentale de ape uzate
- scurgeri accidentale de produse petroliere de la mijloace de transport.
Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme Sursele de poluare a solului si subsolului sunt:
- levigatul rămas in masa depozitelor şi care nu poate fi colectat
- scurgeri accidentale de produse petroliere de la utilaje.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
24
In perioada de execuţie a lucrărilor de închidere a depozitelor neconforme sursele de
poluare a solului din zona de organizare de şantier pot fi scurgerile accidentale de
combustibili si uleiuri de la utilajele si mijloacele auto angrenate in activităţile
specifice de construcţie.
Sursele accidentale de poluare pot apare ca urmare a avariilor de mica sau mare
amploare, cu deversări de lichide pe sol (scurgeri datorate neetanseitatilor, deversări
din mijloace de transport auto). Astfel, ca urmare a lucrărilor preconizate a se
executa in zona, in cazuri accidentale poate avea loc poluarea solului cu produse
petroliere.
În perioada de exploatare a staţiilor de sortare şi de transfer nu vor exista surse
majore de afectare a solului, cu excepţia eventualelor scurgeri accidentale de la
utilaje şi mijloace de transport auto, impactul generat de aceste surse fiind local şi cu
caracter temporar, putând fi îndepărtat prin măsuri de intervenţie specifice.
Dacă prevederile proiectului vor fi respectate şi se va avea în vedere o anumită
disciplină tehnologică, impactul din punct de vedere al poluării asupra solului va fi
moderat şi se va manifesta doar pe perioada de execuţie a construcţiilor, acest
impact putând fi diminuat prin evitarea depozitării deşeurilor din construcţie pe
suprafaţa solului şi verificarea periodică respectiv menţinerea într-o stare tehnică
corespunzătoare a utilajelor şi mijloacelor de transport auto utilizate.
Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme Impactul asupra solului pe amplasamentele depozitelor neconforme din judeţul
Maramureş s-a produs de-a lungul perioadei de utilizare ale acestora pentru
depozitarea deşeurilor.
In perioada de execuţie a lucrărilor de închidere a depozitelor neconforme nu se
prognozează un impact semnificativ, care s-ar putea datora lucrărilor specifice de
închidere, doar în cazul unor poluări accidentale în zona organizării de şantiere se
poate afecta semnificativ solul (poluare cu produse petroliere).
Închiderea depozitelor neconforme şi ecologizarea zonei va aduce beneficii de mediu
prin reducerea poluării apei subterane şi solului, diminuând efectele surselor actuale
de poluare a solului (depozite neizolate).
Totodată, închiderea şi remedierea zonelor afectate de depozitele existente va
conduce la:
- eliminarea unor surse de poluare şi risc pentru mediu şi sănătate (poluare
apă, sol, aer, pericol de explozii, incendii, surse de diseminare a
germenilor patogeni, etc)
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
25
- reducerea pierderilor de materii prime secundare care, în lipsa controlului
deşeurilor, ajung să fie eliminate prin depozitare
- eliminarea riscului de depozitare a deşeurilor periculoase în amestec cu
cele menajere
- asanarea unor zone care oferă condiţii prielnice dezvoltării vectorilor de
agenţi patogeni precum muşte, ţânţari, rozătoare, păsări.
A.6.5. Deşeuri generate de proiect
In perioada de execuţie
In timpul perioadei de constructie a obiectivelor din proiect rezulta in mod uzual
urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si
care se codifica in conformitate cu lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr.
2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:
· deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si
caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03
02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17
05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod
17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09);
· uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si
mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02;
· anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri
periculoase, cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport.
De asemenea, mai pot rezulta ca deşeuri menajere nepericuloase: deşeuri
biodegradabile de la bucătarii si cantine (cod 20 01 08), nămoluri din fosele septice
ale organizării de şantier (cod 20 03 04), deşeuri municipale amestecate (cod 20 03
01).
In perioada de exploatare Activităţile desfăşurate pe amplasamentele prevăzute prin proiect (staţiile de sortare
si de transfer) sunt la rândul lor generatoare de deşeuri:
· deseuri menajere sau asimilabile acestora;
· deşeuri de tip stradal;
· deşeuri tehnologice.
A6.5.1 Deşeuri generate in perioada de execuţie
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
26
Deşeurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si
întreţinerea curăţeniei la locurile de munca. Ele conţin hârtie, sticla, plastic, resturi
alimentare si alte deşeuri biodegradabile; sunt deşeuri nepericuloase.
Deşeurile de tip stradal vor rezulta din întreţinerea cailor de transport, a parcărilor,
spatiilor verzi si a zonei de compostare si sortare deşeuri. Aceste deşeuri sunt de
asemenea nepericuloase.
Deşeurile tehnologice vor proveni din următoarele surse: zona de intervenţii utilaje,
zona de compostare, atelierele de întreţinere / reparaţii.
Deseurile de la zona de la spalare a platformelor din zona de interventii utilaje vor fi:
· namoluri (slamuri) rezultate din decantarea suspensiilor continute in apele
uzate tehnologice; namolul va contine produse petroliere, nisip, particule
coloidale si apa de namol (deseuri periculoase codificate 13 05 02);
· emulsii ulei / apa colectate in separatorul de grasimi si provenite din
antrenarea in apa de spalare a urmelor de uleiuri de la sistemele de ungere
sau de racire si din angrenaje neetanse (deseuri periculoase codificate 13 05
07);
Deseurile de la zona de compostare vor fi refuzuri de la sitarea produsului final. Ele
vor fi constituite din fragmente de sticla, plastic, lemn, metal, textile care nu au putut
fi separate din materialul brut supus compostarii; acestea sunt deseuri nepericuloase
si se vor depune in zona de depozitare.
A.6.5.2 Deşeuri toxice si periculoase Constructia obiectivelor noi prevazute in proiect, ca si inchiderile de depozite
existente, va necesita materiale clasice de constructie. In special in faza de
exploatare si inchidere a depozitului se vor folosi materialele existente in teren
precum argila, sol steril, pamant vegetal.
La constructie si exploatare se vor folosi substante periculoase: combustibili şi uleiuri
de motor pentru functionarea vehicolelor de transport deseuri si a utilajelor de
exploatare a depozitului. Aceste substante, desi mentionate in Anexa 2 a HG
804/2007 (prin care s-a preluat in legislatia nationala Directiva SEVESO II), vor fi
aprovizionate si se vor afla in incinta depozitului sau a statiilor de transfer in cantitati
relativ mici - nerelevante - astfel incat nu se impune elaborarea rapoartelor de
securitate in exploatare pentru prevenirea riscurilor de accidente majore.
De asemenea, la statia de epurare monobloc cu osmoza inversa din cadrul centrului
de management integrat al deseurilor de la Sarbi se vor folosi reactivi chimici
specifici, si anume :
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
27
- agent de curătare Cleaner A care este o solutie diluata de 2 – 5% NaOH
- acid sulfuric pentru reglarea pH-ului levigatului.
Substantele chimice sunt livrate in bazine de plastic cu un corset din retea de sarma
groasa cu o capacitate de: 1800 Kg pentru H2SO4 si 500-1000 l pentru NaOH.
Aceste substante se golesc cu o pompa apartinătoare statiei de tratare a levigatului
direct in rezervoarele acesteia. Rezervoarele au volumul de 4 mc sau 7000 Kg
pentru H2SO4 si 1000 l pentru NaOH.
Necesarul de substante este de: 350 l/zi la capacitatea maxima, care se atinge foarte
rar.
Necesarul de NaOH este de 100 l/an. După golire aceste bazine goale se depun
închise, afara, lângă statia de epurare pe o platforma pana la livrarea următoare
când sunt înlocuite cu altele pline. In spatele si legat de statia de epurare s-a
construit o platforma betonata unde se depun aceste bazine in timpul transferului de
lichid. Transportul este asigurat de firma care livrează aceste substante, care este
autorizata sa desfăsoare si activitatea de transport substante chimice de acest gen.
A 6.5.3.Managementul deşeurilor La centrul de management integrat al deşeurilor, carburanţii se vor stoca într-un
rezervor subteran etanş, cu pereţi dubli, autovehiculele fiind alimentate la staţia
mobila de carburant din incinta.
Uleiurile se vor stoca în recipiente originale, într-un spaţiu special amenajat, prevăzut
cu cuve de retenţie.
Reactivii chimici pentru staţia de epurare se vor depozita in spatii special amenajate
in acest scop, manipularea si utilizarea acestora se va face cu respectarea
instrucţiunilor specifice si a fiselor tehnice de securitate, pentru a evita afectarea
mediului si a sănătăţii populaţiei.
A.7. Cerinţe legale de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectului propus Se vor amplasa în zona propusă pentru realizarea proiectului, barăcile necesare
desfăşurării procesului de execuţie, spaţii de depozitare a materialelor, precum şi
spaţiul pentru utilaje şi autovehicule, iar la accesul în incintă se va amplasa un panou
cu toate datele de recunoaştere ale obiectivului, durata de execuţie, etc. Incinta va fi
delimitată prin împrejmuire cu gard realizat din stâlpi şi panouri metalice. La
terminarea lucrărilor, constructorul va dezafecta zona organizării de şantier,
readucându-se terenul la starea iniţială.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
28
Birourile şantierului, vestiarele muncitorilor si depozitele de materiale de inventar se
vor amplasa in incinta amplasamentului. In aceasta zona se pot amplasa:
- container birouri
- container spalator ;
- container laborator;
- container vestiar;
- toalete ecologice ;
- depozitare materiale la sol.
In vederea abordarii integrate a măsurilor necesare prevenirii, reducerii si controlului
impactului
activităţilor desfăşurate in proiect se vor respecta următoarele:
- lucrările se vor realiza in etape, conform proiectului, astfel ca impactul generat
sa aibă o amploare cat mai mica, si se vor efectua lucrări de închidere pe
măsura realizării sarcinilor tehnologice
- pentru diminuarea impactului generat in timpul construcţiei se va urmări
scurtarea duratei de execuţie a proiectului pentru a diminua astfel durata de
manifestare a efectelor negative
- utilizarea unor module constructive care pot fi uşor montate si demontate
pentru clădiri, drumuri, alte facilitaţi
- depozitarea separată a stratului de sol fertil decopertat si a pamantului
excavat
- optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale
de construcţie preluat din gropi de împrumut
- evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport folosirea unor utilaje
si mijloace de transport silentioase.
- crearea unor bariere de protecţie prin:
- împrejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie
- plantarea pe perimetrul imprejmuit, inca din faza de inceput a constructiei, a
perdelei vegetale de protectie
- insămânţarea cu iarba şi stimularea regenerării naturale a zonelor libere de
clădiri sau instalaţii înca din timpul fazei de constructie.
Accesul la lucrările propuse se va face pe drumurile existente. Căile de acces vor fi
întreţinute pe toată durata execuţiei.
Alimentarea cu apă pentru utilităţi se va realiza din reţeaua locala.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
29
La fiecare punct de lucru se vor asigura toalete ecologice vidanjabile, care vor fi
întreţinute de firma de specialitate.
Lucrările proiectate nu sunt amplasate în zone de risc, fiind situate peste limita de
inundabilitate.
Vegetaţia specifică, îndepărtată în fazele de execuţie ale proiectului de investiţie, va
fi replantată la finalizarea lucrărilor.
Conform prevederilor legislative, în faza proiectului tehnic se ţine cont de cerinţele de
securitate a muncii, beneficiarul desemnând pe parcursul execuţiei lucrărilor un
responsabil cu protecţia muncii. Pe toată durata executării lucrărilor de construire se
vor respecta următoarele:
- Legea 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă
- Normele metodologice de aplicare aprobate prin HG nr. 1425/2006, precum şi
prevederile Normelor Generale de Protecţie a Muncii (Ordin nr. 508/2002 şi Ordin nr.
933/2002)
- Normele Specifice de Securitate a Muncii
- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protecţia şi igiena muncii în
construcţii, 1995
- Ordinul MMPS 225/1995 – normativ cadru privind acordarea şi utilizarea
echipamentului individual de protecţie
- Normativele generale de prevenirea şi stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI
nr. 775/22.07.1998
- Ord. MLPAT 20/N/11.07.1194 – Normativ C300-1994
- alte acte normative în vigoare în domeniu la data executării propriu-zise a lucrărilor.
Toate lucrările ce se vor executa pe şantier trebuie să fie executate cu personal
calificat şi pregătit în acest scop, cu instructajul de protecţie a muncii la zi.
Personalul care execută lucrările de montaj trebuie dotat cu scule în perfectă stare
de funcţionare, precum şi cu căşti şi materiale de protecţie adecvate procesului
tehnologic pe care îl execută.
Controlul calităţii lucrărilor de construcţii executate se va face de către specialişti din
cadrul Inspectoratului în Construcţii Maramureş pe baza unui program elaborat de
proiectant în colaborare cu beneficiarul şi constructorul şi prezentat spre avizare
conform Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii.
A.8. Durata construcţiei, funcţionarii, dezafectării proiectului si eşalonarea perioadei de implementare a proiectului
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
30
Ansamblul de investiţii propuse pentru perioada 2012-2013 reprezintă un
sistem integrat de gestionare a deşeurilor în judeţul Maramureş a cărui
operare trebuie să asigure atingerea tuturor obiectivelor şi ţintelor prevăzute
în Tratatul de Aderare şi legislaţia în vigoare.
A.9. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului Pentru staţiile de sortare şi transfer de la Sighetul Marmaţiei şi Moisei Principalele operaţii care se desfăşoară in cadrul statiilor de transfer, sunt: - Descărcarea, în zona de recepţie, a vehiculelelor ce colectează deşeuri - Stocarea deşeurilor în containere de capacitate mare şi pregătirea lor pentru
transport în vederea eliminării sau tratării - Compactarea deşeurilor pentru un transport mai eficient (deşeurile municipale
solide colectate liber vor fi compactare, operaţie care va reduce în mod semnificativ volumul acestora)
- Transportarea deşeurilor cu costuri totale mai mici la facilităţi de eliminare sau tratare.
Principala funcţie este aceea de transfer a deşeurilor din vehiculele de colectare de la generatori în containere de mare capacitate. Aceasta include compactarea acestora, plasarea lor în containere şi ulterior preluarea acestora în vehicule specializate în vederea transportului. Receptia deseurilor consta in determinarea prin cantarire a cantitatii stocate si identificarea sursei de provenienta, inspectia vizuala a deseurilor pentru identificarea eventualelor componente periculoase. Manipularea deseurilor in perimetrul statiei de transfer consta in descarcarea deseurilor, compactarea lor in containere de mare capacitate si preluarea containerelor pe vehicule specializate pentru transport. Descarcarea si incarcarea deseurilor se face direct din vehiculul de transport prin bascularea benei sau a containerului. Descarcarea se face direct in gura palniei mecanismului hidraulic pentru compactare. Staţia de transfer va reduce costul transportului în comparaţie cu utilizarea mai multor vehicule cu ajutorul cărora deşeurile ar fi transportate direct din zonele de colectare la facilitatea indicată de tratare sau eliminare. Pentru compactare, deseurile sunt preluate in palnia de receptie si impingerea in containerele de mare capacitate. Compactarea are drept scop cresterea cantitatii de deseuri transportate intr-un utilaj de transport cu un volum dat si economisirea timpului consumat de autogunoiere cu transportul deseurilor. Se vor utiliza: sisteme de ancorare ale containerelor, echipament hidraulic de compactare, sistem de prindere a echipamentului de compactare la containerul de mare capacitate. Fie echipamentul de compactare, fie containerele trebuie să aibă posibilitatea să fie transportate (de regulă pe şine) către o altă poziţie. Odată încărcate cu deşeuri, containerele de mare capacitate trebuie mutate de pe poziţiile de încărcare într-o zonă de aşteptare de pe platformă, sau pot fi direct preluate de către vehiculele de transport specializate.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
31
Mutarea se poate face prin translatare, fie prin încărcarea pe un vehicul de transport, deplasarea până la zona de aşteptare şi descărcarea containerului pe poziţia de aşteptare. Vehiculele de transport vor avea acces până la platforma pentru containere de mare capacitate. Accesul se va face pe căile de comunicaţie special destinate şi marcate. În mare măsură, se va evita ca în perimetrul staţiilor de transfer, traseul vehiculelor care descarcă deşeurile să se intersecteze cu cel al vehiculelor care preiau containerele de mare capacitate. În pofida faptului că pe amplasament se gestionează deşeuri municipale (nepericuloase), staţia de transfer prezintă riscuri privind siguranţa în exploatare şi protecţia mediului. Printre principalele riscuri în ceea ce priveşte staţia de transfer sunt următoarele: aprinderea deşeurilor, pericole de la vehiculele de transport cu gabarit mare aflate în mişcare. În ceea ce priveşte protecţia împotriva incendiilor, anumite zone trebuie să fie acoperite şi rezistente la incendiu, inclusiv construcţiile betonate pentru platforme, zonele de descărcare şi pereţii pe o înălţime de cel puţin două treimi. Invelitoarea trebuie să fie rezistent la incendii şi întreaga structură protejată de incendii prin intermediul unui sistem de stropitori.
Staţie de transfer – flux tehnologic
- Recepţie - compactarea deşeuri - Zonă stocare temporară deşeuri - Zonă de depozitare a containerelor, după spălare - Obligatoriu – spălare containere, maşini - Gestionare rigole - Reteaua de apa Principalele zone administrative şi de control ale staţiei de transfer sunt: 1.Punct control acces amplasament 2.Spaţii administrative 3.Parcare – platformă aşteptare 4.Utilităţi. Facilitati statia de transfer: - Poartă acces intrare-ieşire - Cantar - determinarea cantităţilor de deşeuri recepţionate si identificarea sursei
de provenienta. Va fi instalat la poarta de intrare. Capacitatea indicativa va fi de 60 t si marimea sa de aproximativ 35 m2. Va fi echipat cu un terminal extern de cantarire pentru inregistrarea tutuor datelor si informatiilor necesare
- Platforma pentru spalare roti - amplasata in zona de acces, folosita pentru spalarea rotilor utilajelor la iesirea din statia de transfer; rampa impermeabilizata, astfel incat sa se asigure evacuarea controlata a apelor catre sistemele de neutralizare a acestora (separator de hidrocarburi), dotata cu dispozitive de spalare cu apa sub presiune
- Parcare personal – in imediata apropriere a corpului administrativ, face parte din platforma betonata, cu o suprafata de 40 mp, va fi amenajata pentru trei locuri de parcare.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
32
- Zona spalare utilaje – va fi amplasata in vecinatatea accesului, va fi impermeabilizata, astfel incat sa asigure evacuarea controlata a apelor catre sistemele de neutralizare a acestora (separator de hidrocarburi)
- Platforma de asteptare, stationare utilaje - este folosita in momentul unei avarii la statia de sortare si transfer, pentru stationarea utilajelor Platforma va fi proiectata pentru trafic greu, realizata din pietris 25 cm, strat piatra sparta 15 cm, strat beton rutier 6 cm si strat uzura 4 cm.
- Stocare temporara containere – amplasata in zona NE a platformei. In zona de amplasare a containerelor de depozitare temporara a deseurilor, se va realiza platforma din beton rutier ale caror laturi nu depasesc 0.5 m dimensiunea containerelor de mare capacitate.
- Suprafata inierbata – perimetral, se va forma o perdea verde prin plantarea de arbori si semanarea de gazon; va reduce impactul asupra mediului inconjurator.
- Imprejmuire cu gard viu - Imprejmuire cu gard bordurat - Sistem de iluminat exterior – stalpi de iluminat exterior cu unul sau doua brate, cu
h= 8 m, amplasati perimetral, la o distanta de aproximativ 25 m - Sistem de colectare a apelor de pe suprafeţe – se vor amplasata guri de scurgere
si camine cu capac cu gauri tip geiger pentru colectarea apelor pluviale de pe suprafetele betonate. Apele pluviale trec printr-un separator de hidrocarburi, apoi se colecteaza intr-un bazin de retentie.
- Apele cu levigat, care sunt colectate separat de celelalte ape, vor fi stocate intr-un bazin de stocare levigat. Acest bazin se vidanjeaza periodic, iar levigatul se transporta la centrul de management de la Sarbi, unde vor fi trecute prin statia de epurare levigat.
- Sistemul de canalizare menajera se compune din tuburi de canalizare PVC KG, camine de vizitare din beton si o ministatie de epurare. Apele rezultate de la grupurile sanitare se vor trece prin ministatia de epurare, apele rezultate sunt considerate conventional curate si vor fi conduse in bazinul de retentie ape pluviale.
Pentru ecologizarea depozitele
· Ariniş – Borşa Legea cu privire la refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate este prezentata in următoarele hotărâri:
· HOTĂRÂRE nr. 1403 din 19 noiembrie 2007 · HOTĂRÂRE nr. 1408 din 19 noiembrie 2007
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
33
Pentru depozitul de la Borşa se impune o soluţie si din cauza terenurilor accidentate
in panta pe care este situat acest depozit iar lucrările de sistematizare/acoperire ar fi
foarte dificile de realizat si ar necesita un efort mult prea mare. Deşeurile de pe
depozitul de la Borşa se vor muta pe depozitul de la Sighetu Marmatiei
Pentru depozitul de deşeuri de la Borşa se impune această soluţie deoarece
amplasamentul este situat pe situl Natura 2000.
Soluţia minima pentru ecologizare recomandata de câtre proiectant este ca după ce
se va muta toata cantitatea de deşeuri sa se decoperteze terenul pe care au fost
amplasate acestea pe o adâncime de 30 cm iar peste stratul rămas in urma
decopertări se va acoperi cu un teren fertil care se innierbează si realizarea un
număr minim de 3 foraje pentru a se preleva probe apa in vederea monitorizării.
Stratul decopertat de pe depozite se va duce la împreuna cu deşeurile care se muta
la gropile de deşeuri ce se închid pe situ-uri si vor fi folosite ca prim strat de
acoperire.
Suprafeţele si volumele depozitelor propuse pentru relocare sunt preventate in tabelul de mai jos: Nr. crt. Nume depozit/ Locatie Suprafata si volumul 1 Arinis - Borsa S = 13000 m2
V = 165352 m3 2 Rohia – Targu Lapus S = 13000 m2
V = 125357 m3 3 Seini S = 10000 m2
V = 31512 m3
Depozitele propuse pentru inchidere sunt: · Baia Mare · Sighetu Marmatiei · Viseu de Sus
Metoda de închidere a depozitelor de deşeuri nepericuloase aleasa este conforma cu
Ordinul nr. 757 din 26/11/2004 (figura 3.7.2 varianta b) si este următoarea:
Sistemul de acoperire pentru inchiderea depozitului
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
34
Peste deşeuri se vor pune următoarele straturi de jos în sus după cum urmează:
drenajul de gaz depozit, strat de impermeabilizare, geotextil protecţie, drenare apa,
respectiv strat de acoperire/recultivare.
-Primul strat deasupra deseurilor este drenajul de gaz de depozit care are urmatoarele
caracteristici: Kf≥1x10-4 m/s, d≥30cm, nisip, deseuri de constructie maruntite,
continut carbonat de calciu ≤ 1% masa
-Stratul de impermeabilizare sintetica se va face cu PEHD≥2.00mm, iar deasupra
acestuia se va monta un geotextil de protectie ≥ 1000gr/mp.
-Stratul de drenaj al apei: are o grosime d≥30cm, Kf≥1x10-3 m/s, din pietris sau
balastru alternativ cu saltea drenata cu filtru pe ambele parti. Deasupra drenajului se
monteaza un strat geotextil permeabil.
-Stratul de acoperire/recultivare este format din: strat din pamant argilos cu nisip si
pietris necompactat (grosime d≥85cm),
- Stratul suport pentru gazonul de vegetatie 15cm si deasupra gazonul( vegetatie
rezistenta la eroziune.
Pe marginea inchiderilor se va monta o rigola perimetrala din beton. Racordul rigolei
cu straturile de inchidere se va face prin montarea perimetrala a unor dale perforate
pentru gazon.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
35
A.10. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar
A.11. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafaţa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului Cele mai apropiate arii naturale protejate de obiectivele proiectului propus sunt:
· Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0251 Tisa Superioară
· Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0124 Munţii Maramureşului
· Parcul Natural Munţii Maramureşului
Tabelul nr. Ariile protejate Natura 2000 identificate in vecinătatea obiectivelor din Plan si distanta fata de aceste arii
OBIECTIV ARIE PROTEJATA DISTANTA (km)
Situri de importanta comunitara
(SCI)
Depozit neconform Seini Raul Tur 7,75 Depozit neconform Tg. Lapus Cheile Lapusului 10,17
Depozit neconform Baia Mare Arboretele de castan comestibil
de la Baia Mare 4,26
Depozit neconform Sighetul Marmatiei Tisa Superioara 0,38 Depozit neconform Sighetul Marmatiei Valea Izei si Dealul Solovan 3,27 Statia de sortare si transfer Tg. Lapus Cheile Lapusului 12,32
Statia de sortare si transfer Moisei Muntii Maramuresului 0,123 Statia de sortare si transfer Sighetu
Marmatiei Tisa Superioara 0,38
Statia de sortare si transfer Sighetu Marmatiei Valea Izei si Dealul Solovan
3,27
C.M.I.D. Sarbi Arboretele de castan comestibil
de la Baia Mare 16,5
Arii de protectie speciala
avifaunistica (SPA)
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
36
Depozit neconform Seini Lunca inferioara a Turului 7,83 Depozit neconform Tg. Lapus Muntii Rodnei 52 Depozit neconform Baia Mare Lunca inferioara a Turului 30,9
Depozit neconform Sighetul Marmatiei Lunca inferioara a Turului 46,1 Statia de sortare si transfer Tg. Lapus Muntii Rodnei 50
Statia de sortare si transfer Moisei Muntii Rodnei 5,8 Statia de sortare si transfer Sighetu
Marmatiei Lunca inferioara a Turului 46,1
C.M.I.D. Sarbi Lunca inferioara a Turului 23,7 Parcuri nationale si naturale
Depozit neconform Seini Parcul Natural Muntii
Maramuresului 63,83
Depozit neconform Tg. Lapus Parcu National Muntii Rodnei 51,87
Depozit neconform Baia Mare Parcul Natural Muntii
Maramuresului 54,29
Depozit neconform Sighetul Marmatiei Parcul Natural Muntii
Maramuresului 10,8
Statia de sortare si transfer Tg. Lapus Parcul Natural Muntii
Maramuresului 43,11
Statia de sortare si transfer Moisei Parcul Natural Muntii
Maramuresului 0 (inclus)
Statia de sortare si transfer Sighetu Marmatiei
Parcul Natural Muntii Maramuresului
10,8
C.M.I.D. Sarbi Parcul Natural Muntii
Maramuresului 72,24
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
37
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
38
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
39
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
40
A.11.1. Informaţii privind Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0124 Munţii Maramureşului A.11.1.1. Suprafaţa sitului Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0124 Munţii Maramureşului are suprafaţa de 103.391 ha, este situata pe teritoriul administrativ al judeţului Maramureş (100%). Coordonatele sitului: latitudine N 47º 46' 60'' longitudine E 24º 33' 53'' Unităţile administrativ teritoriale in care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrative teritoriale cuprinsa in sit (in procente) Judeţul Maramureş : Bistra (80%), Borşa (49%), Leordina (2%), Moisei (1%), Petrova (1%), Poienile de Sub Munte (88%), Repedea (81%), Ruscova (26%), Vişeu de Jos (1%), Vişeu de Sus (81%) A.11.1.2. Desemnarea sitului Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0124 Munţii Maramureşului a fost declarat prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Situl se suprapune pe aria naturală protejată Parcul Natural Munţii Maramureşului care a fost desemnat prin Legea nr. 2151 din 2005. A.11.1.3. Tipul de proprietate
Situl este in proprietatea statului. A.11.1.4. Regiunea Biogeografica
Aria naturală protejată menţionata este situată in regiunile biogeografice ALPINĂ şi CONTINENTALA A.11.1.5. Tipuri/clase de habitate Clase de habitate prezente in aceasta arie protejata sunt prezentate in aşa cum sunt menţionate in Formularul Standard Natura 2000
Elemente privind evaluarea sitului
Cod
Denumire
habitat
Suprafaţ
a ocupata
%
Reprezenta
tivitate
Suprafata
relativa
Stare conservar
e
Evaluare
Globala
4030 Tufărişuri uscate
europene;
0,01 B C B B
4060 Tufărişuri alpine şi boreale;
3 B C B B
4070 Tufărişuri cu 2 A C A A
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
41
* Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium
6150 Pajişti boreale şi alpine pe
substrat silicios;
0,5 B C B B
6230*
Pajişti montane de
Nardus bogate în specii pe
substraturi silicioase;
0,01 B B B B
6410 Pajişti cu Molinia pe
soluri calcaroase,
turboase sau argiloase (Molinion
caeruleae);
0,1 B C B B
6430 Comunităţi de lizieră cu
ierburi înalte higrofile de la
nivelul câmpiilor, până la cel montan şi
alpin;
1 B C B B
6520 Fâneţe montane;
10 B B B B
8230 Comunităţi pioniere din
Sedo-Scleranthion sau din Sedo
albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase
1 B C B B
3220 3220 - Vegetaţie
herbacee de pe malurile
râurilor montane
1 B C B B
4080 Tufărişuri cu specii sub-arcticede
salix;
0,1 B C B B
8210 - Versanţi 0,001 B C B B
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
42
stâncoşi cu vegetaţie
chasmofitică pe roci
calcaroase 8220 Versanţi
stâncoşi cu vegetaţie
chasmofitică pe roci
silicioase
0,01 B C B B
7110*
Turbării active 0,05 B C B B
3240 Vegetaţie lemnoasa cu
Salix eleagnos de-
a lungul râurilor
montane
0,5 B C B B
REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului. Folosind sistem de ierarhizare:
A: reprezentativitate excelentă,
B: reprezentativitate bună,
C: reprezentativitate semnificativă.
D: prezenţă nesemnificativă.
SUPRAFAŢA RELATIVĂ: suprafaţa sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafaţa totală acoperită de acel tip de habitat natural în cadrul teritoriului naţional.
Acest criteriu trebuie exprimat ca un procentaj „p”.
A: 100 ³ p > 15%
B: 15 ³ p > 2%
C: 2 ³ p > 0%
STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare a structurii şi funcţiilor tipului de habitat natural respectiv, precum şi posibilităţile de refacere
A: conservare excelentă
B: conservare bună
C: conservare medie sau redusă
Analizând tabelul se observă că la nivelul sitului ROSCI 0124 Munţii Maramureşului habitatele au o reprezentativitate buna şi se află la un nivel de de conservare buna.
La nivelul sitului până la declarare au fost identificate 3 habitate prioritare , restul de 12 habitate sunt comunitare.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
43
Cod % CLC Clase de habitate N09 9 321 Pajişti naturale, stepe N14 5 231 Păşuni N16 12 311 Păduri de foioase N17 43 312 Păduri de conifere N19 25 313 Păduri de amestec N26 6 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) A 11.1.6. Speciile existente in sit conform formularului standard Natura 2000
o Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43 CEE
1352* - Canis lupus (Lup); 1361 - Lynx lynx (Râs); 1323 - Myotis bechsteini (Liliac cu urechi mari); 1307 - Myotis blythii (Liliac comun mic); 1304 - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavă); 1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă); 1354* - Ursus arctos (Urs brun)
o Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1193 Bombina variegata; 2001 Triturus montadoni
o Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1105 Hucho hucho 1122 Gobio uranoscopus, 1131 Leuciscus souffia 1138 Barbus meridionalis, 1146 Sabanejewia aurata 1163 Cottus gobio, 9903 Eudontomyzon danfordi;
o Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
4012 - Carabus hampei (Carab); 4015 - Carabus zawadszkii (Carab); 1060 – Lycaena dispar; 4054 - Pholidoptera transsylvanica (Cosaşul transilvan); 4024* - Pseudogaurotina excellens (Croitor); 1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag)
o Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
1939 - Agrimonia pilosa (Turiţă); 4070 - Campanula serrata (Clopoţel); 1902 -Cypripedium calceolus (Papucul doamnei, Blabornic); 1381 - Dicranum viride; 1898 - Eleocharis carniolica; 1758 - Ligularia sibirica (Curechi de munte, Gălbenele); 1903 - Liparis loeselii (Moşişoare);
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
44
4116 – Tozzia carpathica (Iarba gâtului) o Alte specii importante de floră şi faună:
Amfibieni: Bufo Bufo , Salamandra salamandra , Rana temporaria , Triturus alpestris Reptile: Vipera berus, Păsări: Aquila chrisaetos, Aquila pomarina, Dendrocopus leucotos, Motacilla alba, Motacila cinerea Mamifere: Cervus elaphus, Capreolus capreolus Plante: Genista tinctoria, Festuca carpatica, Galium palustre, Cephalanthera longifolia, Ranunculus carpaticus, Vaccinium uliginosum,
A.11.1.7 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi a relaţiei cu aria protejată
1193 Bombina variegata Denumirea româneasca Izvorasul (Buhaiul) de Balta cu Burta Galbena
Denumire ştiinţifica Bombina variegata
Habitat Ocupa orice ochi de apa, preponderent bălti temporare, putându-se
reproduce inclusiv
in denivelări ale solului ce conţin sub un litru de apa, spre deosebire de B. bombina
care prefera bălţile mai mari din lunca sau valea apelor curgătoare. Este întâlnita
aproape pretutindeni unde găseşte un minim de umiditate, de la 150 m pana la
aproape 2000 m altitudine.
Distribuţie si ocurenta Este răspândita in vestul si centrul Europei cu excepţia
peninsulei Iberice, Marii Britanii si Scandinaviei. Limita estica a arealului este
reprezentata de Polonia, vestul Ucrainei, România, Bulgaria si Grecia. In România
este prezenta pretutindeni in zonele de deal si
munte.
Populaţia Este una din cele mai abundente specii, deoarece beneficiază de orice
ochi de apa
disponibil pentru reproducere. Indivizii se caracterizează printr-o longevitate ridicata
si toleranta sporita la o varietate de impact antropice.
Ecologie si comportament Este o specie cu activitate atât diurna cat si nocturna,
preponderent acvatica, extrem de toleranta si rezistenta. Este sociabila, foarte mulţi
indivizi de vârste diferite putând convieţui in bălti mici. Se reproduce de mai multe ori
in cursul verii. Ouăle se depun in grămezi mici sau izolat, fixate de plante sau direct
pe fundul apei. Este rezistenta la condiţii dificile de mediu si longeviva, iar secreţia
toxica a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
45
aproape orice ochi de apa din cadrul arealului este populat de aceasta specie care
poate realiza aglomerări impresionante de indivizi in bălti mici. Poate rezista si in
ecosisteme foarte poluate. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile
bălti apărute. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupa zonele deteriorate in
urma activităţilor umane (defrişări, construcţii de drumuri etc.) unde se formează bălti
temporare.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire Este o specie cu un areal vast, dar cu
toate acestea este periclitata in mare parte a acestuia datorita distrugerii, deteriorării
si fragmentarii habitatelor. Conservarea ei necesita masuri simple limitate la
menţinerea habitatelor acvatice existente si crearea de noi habitate acolo unde cazul.
Este inclusa in anexa 2 printre speciile a căror conservare necesita desemnarea
ariilor speciale de conservare precum si in anexa 3 printre speciile de interes
comunitar.
Conform listelor roşii specia este considerata potenţial ameninţata la nivel naţional si
neameninţata pe întregul areal.
1105 Hucho hucho Denumire româneasca Lostrita
Denumire ştiinţifica Hucho hucho (Linnaeus) 1758
Descriere si identificare: Corpul alungit si gros, aproape circular in secţiune.
Habitat Traiste in râuri mari de munte (in zona lipanului si a moioagei), in apa
adânca si in curent puternic, fie printre bolovanii de la fundul apei, fie sub malurile
râpoase.
Distribuţie si ocurenta Lostriţa are o răspândire foarte redusa pe teritoriul
României.
Populaţie Sute de indivizi.
Ecologie si comportament Trăieşte in râuri mari de munte (in zona lipanului si a
moioagei), in apa adânca si in curent puternic, fie printre bolovanii de la fundul apei,
fie sub malurile râpoase. Ziua sta ascunsa iar noaptea iese la vânat. Reproducerea
ae loc primăvara, la sfaritul lunii aprilie
si in aprilie. Locurile de reproducere sunt localizate in zona lipanului, pe râurile mai
sau
la gura afluenţilor acestora, pe substrat de pietriş. Ambii părinţi pregatesc un cuib
scormonind nisipul cu botul si coada. Icrele sunt galben-portocalii; diametrul lor
variind
intre 4,8 si 6 mm. Hrana consta aproape exclusive din peşti, la exemplarele mici
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
46
nevertebrate.
Măsuri luate si necesare pentru ocrotire Pe teritoriul naţional specia are un areal
foarte restrâns, areal aflat in ultimii zeci de ani intr-o continua scădere. Pe acest
teritoriu se poate considera ca fiind o specie extrem de vulnerabila. Specia este
protejata prin: Legea 13 din 1993 (prin care România este
parte a Convenţiei de la Berna), Directiva Europeana 92/43/EEC, Natura 2000.
1122 Gobio uranoscopus Denumirea româneasca :Porcusorul de vad
Denumire ştiinţifica : Gobio uranoscopus (Agassiz), 1828
English name Smalleye Gudgeon
Descriere si identificare: Corpul si pedunculul caudal groase si cilindrice.
Habitat Trăieşte in râuri de munte si deal, localizându-se in zona vadurilor si
repezişurilor, unde
apa are o viteza de 70 - 115 cm/s iar substratul este predominant bolovănos. Exista
cazuri in care aceasta specie ajunge si spre zonele de şes ale unor râuri, dar poate fi
găsit doar in sectoarele cu repezişuri.
Distribuţie si ocurenta Porcuşorul de vad este o specie cu o răspândire relativ
redusa pe teritoriul României.
Populaţie Nu exista studii populaţionale pe regiuni întinse astfel incit sa fie posibila o
aproximare
statistica relevanta a dimensiunilor populaţiilor acestei specii.
Ecologie si comportament Traieşte in râuri de munte si deal, localizându-se in
zona vadurilor si repezişurilor, unde apa are o viteza de 70 - 115 cm/s iar substratul
este predominant bolovănos. Exista cazuri in care aceasta specie ajunge si spre
zonele de şes, dar poate fi găsit doar in sectoarele cu repezişuri. Deşi in anumite
repezişuri se întâlnesc mulţi indivizi, nu formează insa adevărate cârduri.
Reproducerea are loc in perioada mai - iunie, perioada in care icrele sunt depuse pe
pietre. Hrana consta din perifiton si nevertebrate reofile.
Măsuri luate si necesare pentru ocrotire Pe teritoriul naţional specia are un areal
relativ restrâns; arealul se află în uşoara scădere in ultimii zeci de ani. Pe acest
teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate medie. Specia este
protejata prin: Legea 13 din 1993 (prin care România ratifica convenţia de la Berna),
Directiva Europeana 92/43/EEC, Natura 2000 si prin. In vederea protecţiei acestei
specii este necesara conservarea calităţii apei, realizarea construcţiilor ameliorative
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
47
hidrotehnice cu consultarea conservaţioniştilor, păstrarea condiţiilor naturale sau
apropiat de cele naturale in anumite sectoare de râu.
1131 Leuciscus souffia Denumirea româneasca Cleanul Dungat
Denumire ştiinţifica Leuciscus souffia Risso 1826
Descriere si identificare Înălţimea corpului reprezintă 19,8 - 23,3% din lungimea
corpului fara caudala, iar grosimea 55 - 74% din înălţime.
Habitat Traiste in râuri de munte (in zona lipanului), in locurile cu apa moderat-
rapida, uneori
in repezişuri, niciodată in apa stătătoare sau in braţele laterale foarte încete.
Distribuţie si ocurenta Cleanul Dungat are o răspândire foarte redusa pe teritoriul
României.
Populaţie Mii de exemplare
Ecologie si comportament Traieşte in râuri de munte (in zona lipanului), in locurile
cu apa moderat-rapida, uneori in repezişuri, niciodată in apa stătătoare sau in braţele
laterale foarte încete. Reproducerea are loc primăvara, din martie pana in mai, când
indivizii se aduna in cârduri mari. Icrele sunt depuse in curent pe fund pietros. In
perioada de reproducere, coloritul devine mult mai intens, portocaliul se transforma in
roşu, iar dunga cenuşie devine violeta. Hrana consta din insecte, crustacee reofile si
alge.
Măsuri luate si necesare pentru ocrotire Pe teritoriul naţional specia are un areal
foarte restrâns, areal aflat in ultimii zeci de ani intr-o continua scădere. Pe acest
teritoriu se poate considera ca fiind o specie extrem de vulnerabila. Specia este
protejata prin: Legea 13 din 1993 (prin care România este parte a Conventiei de la
Berna), Directiva Europeana 92/43/EEC, Natura 2000 .
1138 Barbus meridionalis
Denumirea româneasca Moioaga
Denumire ştiinţifica Barbus meridionalis Risso, 1827
Descriere si identificare Dimensiuni mijlocii; corp alungit si rotund; abdomen
rotunjit; cap mare; ochi mici; bot lung si proeminent;
Habitat Traiste exclusiv in râurile si pâraiele din regiunea de munte si partea
superioara a
regiunii colinare; in majoritatea râurilor care izvorăsc din zone de podiş sau deal
lipseşte chiar din cursul lor superior care este rapid. Traiste atât in râuri pietroase,
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
48
rapide si reci, cat si unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic,
insa numai la munte. Arata preferinţa mai ales pentru porţiunile cu curent puternic si
fund pietros.
Distribuţie si ocurenta Moioaga are o distribuţie relativ larga dar uşor fragmentata.
Populaţie Nu exista date la nivel naţional care sa permită o aproximare statistica
relevanta a dimensiunilor populaţiilor acestei specii.
Ecologie si comportament Trăieşte doar in apa dulce. Nu sunt cunoscute migraţii.
Reproducerea are loc primăvara, prelungindu-se uneori pana spre sfârşitul verii.
Bentopelagic. Se hrăneşte in primul rând cu nevertebrate acvatice bentonice
(tendipede, efemeroptere, trichoptere, gamaride,
ologichete) mai rar cu vegetale sau cu detritus.
Măsuri luate si necesare pentru ocrotire Pe teritoriul naţional specia are un areal
extins; arealul se afla in continua extindere in ultimii zeci de ani. Pe acest teritoriu se
poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scăzuta. Specia este protejata
prin Legea 13 din 1993 (prin care România este parte a Conventiei de la Berna),
Anexa II si V a Directivei Europene.
1146 Sabanejewia aurata
Denumirea româneasca Boarta
Denumire ştiinţifica Sabanejewia aurata (Filippi) 1865
Descriere si identificare Corpul de inaltime variabila, moderat comprimat lateral; 5 -
20 de pete dorsale, 5 – 17 laterale; mărimea si talia petelor laterale este foarte
variabila; septul din lungul musculaturii laterale nu este vizibil prin transparenta
tegumentului, sau slab vizibil, dar niciodată nu apare ca o dunga longitudinala neagra
si niciodată petele laterale nu se contopesc cu acest sept. La baza caudalei o pata
dorsala si alta ventrala, mici; pata dorsala este verticala. Exista o creasta adipoasa
dorsala, uneori si una ventrala. Fondul este alb-gălbui, uneori bătând în auriu.
Habitat Traieşte in ape dulci curgătoare din zona montana pana la şes. Prefera
substratul de
pietriş cu nisip dar se întâlneşte si in porţiunile exclusiv nisipoase.
Distribuţie si ocurenta Boarta are o răspândire foarte mare pe teritoriul României.
Populatie nu sunt informatii
Ecologie si comportament Traieste in ape dulci curgătoare din zona montana pana
la şes. Prefera substratul de pietriş cu nisip dar se întâlneşte si in porţiunile exclusiv
nisipoase. Unele subspecii au preferinţa si pentru substrat bolovănos. Hrana consta
din diatomee si nevertebrate. In
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
49
râurile nisipoase in cea mai mare parte a timpului se îngroapă in nisip. Evita
râurile/sectoarele cu nămol.
Măsuri luate si necesare pentru ocrotire Pe teritoriul naţional specia are un areal
întins. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate
scăzuta. Specia este protejata prin: Conventia de la Berna (Anexa 3), Directiva
Habitate (Anexa 2),
1163 Cottus gobio Denumirea româneasca Zglavoaca
Denumire ştiinţifica Cottus gobio Linnaeus, 1758
Descriere si identificare Capul deprimat dorsoventral, pe preopercular si
subopercular exista cel mult ţepi. Tegumentul nud sau cu ţepi mărunţi in lungul liniei
laterale; linia laterala rectilinie cu
orificii mici.
Habitat Traieste exclusiv in apele dulci, reci de munte, in general in râuri si pârâuri,
rar in lacuri de munte. Sta sub pietre, in locurile cu apa mai putin adânca si relative
înceata, adesea spre mal sau in braţele laterale.
Distribuţie si ocurenta Zglăvoaca are o răspândire larga in apele de munte ale
României, sectorul sau fiind insa unul bine delimitat din punctul de vedere al zonării
acestor râuri. Cu excepţia râurilor afectate antropic arealul acestei specii nu a
cunoscut modificări substanţiale in ultimii zeci de ani.
Populaţie Nu exista studii populaţionale pe regiuni întinse astfel incit sa fie posibila o
aproximare statistica relevanta a dimensiunilor populaţiilor acestei specii.
Ecologie si comportament Traieste exclusiv in apele dulci, reci de munte, in
general in râuri si pârâuri, rar in lacuri de munte. Sta sub pietre, in locurile cu apa mai
puţin adanca si relativ înceata, adesea spre mal sau in braţele laterale. Este un peste
puţin mobil, strict sedentar, nu întreprinde migraţii. Perioada de reproducere este in
martie-aprilie. Masculii păzesc ponta pana la eclozare. Alevinii sunt la început semi
pelagici. Hrana consta din larve de insecte,amfipode, icre si puiet de peste.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire
Cu excepţia sectoarelor de râu afectate de impactul antropic aceasta specie nu a
cunoscut restrângeri de areal, din păcate aceste sectoare sunt destul de numeroase.
In Romania este o specie considerata ca având un areal relativ larg. Pe acest
teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scăzuta/medie. Specia
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
50
este protejata prin: Legea 13 din 1993 (prin care România este parte a Conventiei de
la Berna),
A.11.1.8 Alte caracteristici ale sitului Tau la Gutai este situat in etajul montan mijlociu (cca. 1040 m), in zona pădurii de
molid si s-a format in postglaciar prin colmatarea lacului. In prezent, a mai rămas din
lac doar o suprafaţa de 7-8 m pătraţi. Taul lui Dumitru este o mlaştina activa, de tip
oligotrof, formata in craterul fostului vulcan din zona. grosimea stratului de turba
depăşeşte 5 m.
Tău la Gutâi prezintă importanta ştiinţifica prin speciile oligotrofe tipice pe care le
adăposteşte, îndeosebi Lycopodium innundatum, Andromeda polifolia si Carex
limosa, care sunt rare in România. De asemenea, prin depozitul de turba de cca. 8 m
adâncime, aceasta mlaştina este foarte importanta din punct de vedere palinologic.
Vegetaţia mlaştinii Taul lui Dumitru este constituita din cenoze oligotrofe ale
asociaţiilor Caricetum limosae si Eriophoro vaginatae-Sphagnetum, asociatii
specifice tinoavelor oligotrofe.
Situl prezintă specii turbicole oligotrofe tipice, caracteristice turbăriilor adânci, cu
depozit turbos mai mare de 2 m:Carex pauciflora, Empetrum nigrum,Eriophorum
vaginatum, Lycopodiella inundata, Sphagnum cuspidatum,Vaccinium microcarpum,
Vaccinium uliginosum
A.11.1.9. Habitate si Speciile existente in sit care pot fi afectate prin implementarea proiectului
In zona amplasamentului de la Moisei au fost identificate asociatii vegetale
de Cerastio-holosteoidis -Trisetum flavescenti apartinând tipul de habitat R3801
Pajişti sud-este carpatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris.
Valoarea conservativa a acestui habitat este redusă.
Pe termen scurt va fi perturbată distribuţia şi reproducerea la amfibienii care se
regăsesc pe marginile drumului forestier şi a drumului comunal: Bombina variegata
(Laurenti 1768) , Triturus cristatus (Laurenti 1768) ‚ Bufo viridis (Laurenti 1768) Rana
dalmatina (Fitzinger 1838).
De asemenea va fi afectată activitatea diurnă a reptilelor care trăiesc în preajma
căilor de acces atunci când se vor realiza amenajările, Podarcis muralis (Laurenti
1768), Lacerta agilis (Linnaeus 1758), Coronella austriaca (Laurenti 1768.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
51
.. A.11.1.10. Vulnerabilitate
Tău la Gutâi, prin poziţia sa, sub vârful Creasta Cocosului, care este inclus in reţeaua
de rezervaţii geologice, nu este suficient protejat.
Pericolul major pentru mlaştina il constituie defrişarea molidişului din zona sa de
lagg.
Prin poziţia Taului lui Dumitru in partea superioara a obcinii, vulnerabilitatea este mai
redusa. Un real pericol pentru sit îl reprezintă drenare a zonei de lagg.
A.11.2 Informaţii privind Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0251 Tisa Superioară A.11.2.1. Suprafaţa sitului Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0251 Tisa Superioară are suprafaţa de
6.392 ha, este situata pe teritoriul administrativ al judeţului Maramureş (100%).
Coordonatele sitului:
latitudine N 47º 56' 8''longitudine E 24º 5' 26''
Unităţile administrativ teritoriale in care este localizat situl şi suprafaţa unităţii
administrative teritoriale cuprinsa in sit (in procente) Judeţul Maramureş : Bârsana
(1%) Bistra (1%), Bocicoiu Mare (22 %) Câmpulung la Tisa (19 %), Remeţi (10 %)
Rona de Jos (1 %) Rona de Sus (47 %) Săpânţa (4%) Sarasău (18 %) Sighetu
Marmaţiei (2 %)
A.11.2.2. Desemnarea sitului Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0251 Tisa Superioară a fost declarat prin
Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr 1964/2007 privind declararea
siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România.
A.11.2.3. Tipul de proprietate
Situl este in proprietatea statului. A.11.2.4. Regiunea Biogeografica
Aria naturală protejată menţionata este situată in regiunile biogeografice ALPINĂ şi CONTINENTALA
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
52
A.11.2.5. Tipuri/clase de habitate
Clase de habitate prezente in aceasta arie protejata sunt prezentate in aşa cum sunt
menţionate in Formularul Standard Natura 2000
Elemente privind evaluarea sitului
Cod
Denumire
habitat
Suprafaţa ocupata
%
Reprezenta tivitate
Suprafata relativa
Stare conservare
Evaluare Globala
9110 Păduri de
fag de tip Luzulo-
Fagetum
5 B C B C
91 E0*
Păduri aluviale cu
Alnus glutinosa şi
Fraxinus excelsior
(Alno-Padion, Alnion
incanae)
1 B C C C
REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului. Folosind sistem de ierarhizare:
A: reprezentativitate excelentă,
B: reprezentativitate bună,
C: reprezentativitate semnificativă.
D: prezenţă nesemnificativă.
SUPRAFAŢA RELATIVĂ: suprafaţa sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafaţa totală acoperită de acel tip de habitat natural în cadrul teritoriului naţional.
Acest criteriu trebuie exprimat ca un procentaj „p”.
A: 100 ³ p > 15%
B: 15 ³ p > 2%
C: 2 ³ p > 0%
STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare a structurii şi funcţiilor tipului de habitat natural respectiv, precum şi posibilităţile de refacere
A: conservare excelentă
B: conservare bună
C: conservare medie sau redusă
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
53
Cod % CLC Clase de habitate N06 5 511, 512 Râuri, lacuri N07 2 411, 412 Mlaştini, turbării N12 13 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 4 231 Păşuni N15 12 242, 243 Alte terenuri arabile N16 44 311 Păduri de foioase N19 5 313 Păduri de amestec N21 4 221, 222 Vii şi livezi N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..) N26 9 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) A 11.2.6. Speciile existente in sit conform formularului standard Natura 2000
o Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1166 Triturus cristatus 1193 Bombina Variegata; 1220 Emys orbicularis
o Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1105 Hucho hucho 1130 Aspius aspius 1131 Leuciscus souffia 1138 Barbus meridionalis, 1146 Sabanejewia aurata 1157 Gymnocephalus schraetzer 1159 Zingel zingel 1160 Zingel streber 1163 Cottus gobio, 9903 Eudontomyzon danfordi;
A.11.2.7 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar şi a relaţiei cu aria protejată
1166 Triturus cristatus
Denumirea româneasca Tritonul cu Creasta
Denumire ştiinţifica Triturus cristatus
Descriere si identificare Este cea mai mare specie de triton din România, având
dimensiuni de pana la 16 cm, femelele fiind mai mari decât masculii.
Habitat Este o specie predominant acvatica, preferând ape stagnante mari si adânci,
cu vegetaţie palustra. Deseori poate fi întâlnita in bazine artificiale (locuri de adăpat,
iazuri, piscine). In perioada de viata terestra prefera pajiştile umede. Datorita
dimensiunilor mari nu se reproduce in bălti temporare mici. Este frecvent in iazuri si
lacuri, mai ales daca exista vegetaţie acvatica in care sa se poată ascunde.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
54
Distribuţie si ocurenta Este răspândit in mare parte din Europa centrala si de nord,
din nordul Frantei si Marea Britanie pana in muntii Urali. In nord, in Scandinavia,
ajunge pana la paralela 65.
Lipseşte din peninsula Iberica, Italia si, începând, cu Austria, nu este prezent la sud
de Dunăre. In România este răspândit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea
si lunca Dunării unde este înlocuit de T. dobrogicus. Este întâlnit la altitudini cuprinse
intre 100-1000 m.
Populaţie Populaţiile sunt intr-un declin accentuat pretutindeni in Europa in special
datorita distrugerii habitatelor, introducerii de peşti. Nu exista studii populaţionale la
nivel naţional si puţine la nivel european.
Ecologie si comportament Reproducerea are loc in martie iar adulţii pot rămâne in
apă pana in mai-iunie. Fecundarea este interna iar transferul spermatoforului se
realizeaza in urma unei parade sexuale complexe, fără amplex (partenerii nu se
ating). Deşi depune numeroase oua (peste 100),
multe nu se dezvolta datorita unor frecvente mutaţii cromozomiale. Ouăle sunt mari,
de 2-4 mm, de culoare alba. Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se atât cu
mormoloci cat si cu tritoni mai mici sau larve. Pe uscat poate fi găsit in vecinătatea
apei. In pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât in mediul acvatic cat si
in cel terestru.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire Este o specie vulnerabila la nivel
naţional, in anumite zone chiar periclitata, in special datorita degradării si distrugerii
habitatelor acvatice de reproducere si a fragmentarii habitatelor terestre adiacente.
Menţinerea habitatelor acvatice existente precum si crearea de noi habitate acvatice
acolo unde acestea au fost distruse si asigurarea de coridoare de
dispersie va permite menţinerea unor populaţii viabile.
Este inclusa in anexa 2 printre speciile a căror conservare necesita desemnarea
ariilor
speciale de conservare. Conform listelor roşii specia este considerata vulnerabila la
nivel naţional si neameninţata pe întregul areal.
1193 Bombina variegata Denumirea romaneasca Izvorasul (Buhaiul) de Balta cu Burta Galbena
Denumire stiintifica Bombina variegata
Descriere si identificare Este o brosca de dimensiuni mici, de pana la 5 cm. Forma
corpului este mai îndesata decat la B. bombina.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
55
Habitat Ocupa orice ochi de apa, preponderent bălti temporare, putându-se
reproduce inclusiv
in denivelări ale solului ce conţin sub un litru de apa, spre deosebire de B. bombina
care
prefera bălţile mai mari din lunca sau valea apelor curgătoare. Este întâlnita aproape
pretutindeni unde găseşte un minim de umiditate, de la 150 m pana la aproape 2000
m
altitudine.
Distribuţie si ocurenta Este răspândita in vestul si centrul Europei cu excepţia
peninsulei Iberice, Marii Britanii si Scandinaviei. Limita estica a arealului este
reprezentata de Polonia, vestul Ucrainei, România, Bulgaria si Grecia. In România
este prezenta pretutindeni in zonele de deal si
munte.
Populatia Este una din cele mai abundente specii, deoarece beneficiază de orice
ochi de apa
disponibil pentru reproducere. Indivizii se caracterizează printr-o longevitate ridicata
si toleranta sporita la o varietate de impact antropice.
Ecologie si comportament Este o specie cu activitate atât diurna cat si nocturna,
preponderent acvatica, extrem de toleranta si rezistenta. Este sociabila, foarte mulţi
indivizi de vârste diferite putând convieţui in bălti mici. Se reproduce de mai multe ori
in cursul verii. Ouale se depun in grămezi mici sau izolat, fixate de plante sau direct
pe fundul apei. Este rezistenta la condiţii dificile de mediu si longeviva, iar secreţia
toxica a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. De aceea
aproape orice ochi de apa din cadrul arealului este populat de aceasta specie care
poate realiza aglomerări impresionante de indivizi in bălti mici. Poate rezista si in
ecosisteme foarte poluate. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile
bălti apărute. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupa zonele deteriorate in
urma activităţilor umane (defrişări, construcţii de drumuri etc.) unde se formează bălti
temporare.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire Este o specie cu un areal vast, dar cu
toate acestea este periclitata in mare parte a acestuia datorita distrugerii, deteriorării
si fragmentarii habitatelor. Conservarea ei necesita masuri simple limitate la
menţinerea habitatelor acvatice existente si crearea de noi habitate acolo unde cazul.
Este inclusa in anexa 2 printre speciile a căror conservare necesita desemnarea
ariilor speciale de conservare precum si in anexa 3 printre speciile de interes
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
56
comunitar. Conform listelor roşii specia este considerata potenţial ameninţata la nivel
naţional si neameninţata pe întregul areal.
1220 Emys orbicularis
Denumirea româneasca Broasca Testoasa de Apa
Denumire ştiinţifica Emys orbicularis (Linnaeus) 1758
Descriere si identificare Specie monotipica, dulcicola, diurna; forma si coloritul
carapacei se modifica odată cu vârsta: la juvenili carapacea este rotunda, iar la adult
se alungeşte devenind ovala;
Habitat Traieste in ape dulci, lin curgătoare si stătătoare, mai ales iazuri, lacuri, cu
malurile
acoperite de vegetaţie ; selectează habitatele însorite, cu sol nisipos necesar
depunerii pontei. Altitudinal ajunge pana la aproximativ 700 m.
Distribuţie si ocurenta Este comuna in aproape toata Europa, cu exceptia
Scandinaviei si Arhipelagului Britanic; de asemenea, traieste in vestul Asiei si nord-
vestul Africii. In unele parţi ale Europei populaţiile iniţiale au dispărut, insa specia a
fost reintrodusa.
Populaţie Specia a fost mult mai comuna in trecut, având o distribuţie mult mai larga
decât in zilele noastre. Distrugerea sau degradarea habitatelor naturale a dus la o
distribuţie in mozaic a acestei specii, cu populaţii mici, izolate, ameninţate cu
dispariţia.
Ecologie si comportament Hrana consta din nevertebrate, peşti, amfibieni. Se
hrăneşte doar in apa. Specie fricoasa, se refugiază in apa la cel mai mic pericol; in
afara perioadelor când se hrăneşte, isi petrece timpul însorindu-se in imediata
apropiere a apei, pe tarm sau pe un trunchi de copac căzut; in timpul reproducerii,
masculii devin teritoriali, dezvoltând un comportament agonistic si stabilind ierarhii. In
timpul iernii, precum si vara, in perioadele de seceta, indivizii se refugiază in mal,
unde metabolismul se reduce, pana la reapariţia condiţiilor optime. Este ovipara,
femela se deplasează uneori destul de departe de apa pentru a depune cele 3-16
oua intr-o groapa pe care o sapa cu membrele posterioare. Puii apar după 90-100
zile de incubaţie. Uneori, embrionii pot
hiberna in ou, eclozând doar in primăvara următoare. Sexul puilor este dependent de
temperatura: din ouale ţinute la temperaturi mai scăzute (pana la 25°C) vor ieşi
masculi, iar din ouale tinute la peste 30°C vor ieşi doar femele.
Măsuri luate si necesare pentru conservare Este inclusa in Anexa 2 a Convenţiei
CITES. Este inclusa in Lista Rosie a UICN ca ameninţata, si in lista roşie a
vertebratelor la nivel naţional (Botnariuc si Tatole, 2005). Este inclusa in Anexa 3 a
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
57
OUG 57/2007 ca specie a cârei protecţie necesita desemnarea ariilor speciale de
conservare, precum si in Anexa 4A a aceluiaşi act normativ, printre speciile de
interes comunitar, strict protejate. Pana in prezent nu a fost luata nici o măsura
practica de conservare. Este necesara identificarea celor mai importante populaţii de
ţestoase de apa si luarea de masuri de refacere si conservare a habitatelor naturale
care adăpostesc aceste populaţii.
A.11.2.8 Alte caracteristici ale sitului Cursul Tisei pe graniţa romano-ucraineana reprezintă un râu mare puţin poluat, cu
zăvoaie si secţiuni de lunca inundabila.
Sit foarte important pentru ihtiofauna foarte bogata, puţin afectata de activităţi
antropice, cu specii foarte rare si localizate (lostriţa, clean dungat).
A.11.2.9. Habitate si speciile existente in sit care pot fi afectate prin implementarea proiectului Cu toate ca vegetatia pe amplasamentul propus este relativ saraca,
constituita din specii caracteristice pasunilor, in vecinatate se gasesc doua
habitate de padure.
Metoda de lucru: Habitatele au fost studiate pe teren prin efectuarea unui traseu, efectuat pe
baza unui material cartografic care a pus in evidenta diferentele de nivel, de
expozitie si de inclinare astfel incat s-a putut aprecia diversitatea factorilor
stationali care genereaza diversitatea de habitate.
Pentru descrierea habitatelor s-au folosit surse bibliografice, fotograme
precum si datele obtinute in vizita de pe teren din iulie -septembrie 2011.
Inainte de a incepe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului
trebuie sa amintim urmatoarele definitii conforme cu Directiva Habitate:
Habitate naturale inseamna areale terestre sau acvatice care se disting prin
anumite caracteristici geografice, abiotice si biotice naturale sau seminaturale;
Habitatul unei specii inseamna mediul descris de factori abiotici si biotici
specifici, in are se regaseste o specie la orice stadiu al ciclului sau biologic;
Primele habitate prezinta diferite grade de importanta conservativa, sunt
interpretate in manuale in care se descriu speciile edificatoare si caracteristice
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
58
precum si date despre altitudine, clima, geologie etc. Aceste habitate trebuie
amintite, acolo unde exista, cartografiate si estimat impactul asupra acestora.
Habitatele speciilor pot sa se suprapuna pe unul sau mai multe tipuri de
habitate naturale dar pot cuprinde si alte tipuri de habitate neclasificate si fara
importanta conservativa statuata.
Habitate identificate in imediata vecinatate a PP:
Dintre habitatele naturale care ar putea fi afectate de implementarea proiectului
este
91 E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
Alnion Padion, Alnion incanae).
Dupa Manualul „Habitatele din Rimânia” corespondentele pentru acest habitat sunt: R4401 Pãduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa Rãspândire: în luncile montane din toți Carpaþii României, în etajul boreal, mai
Puțin frecvent în Carpații Occidentali.
Suprafețe: circa 4.000 ha, mai frecvent în Carpaþii Meridionali și Orientali.
Stațiuni: Altitudini 700–1700 m. Climã:
T = 7,5–20C, P = 800–1200 mm. Relief: lunci montane înguste, versanți umeziți de
izvoare. Roci: variate, calcaroase și silicioase, sub formã de pietrișuri, nisipuri
grosiere. Soluri: de tip litosol, gleiosol, superficiale, scheletice, acide, mezobazice,
permanent umede-ude, mezotrofice.
Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, boreale. Stratul arborilor,
compus
exclusiv din anin alb (Alnus incana) sau cu puțin amestec de molid (Picea abies),
brad (Abies alba), fag (Fagus sylvatica), la altitudini mai mici anin negru (Alnus
glutinosa) .a.; are acoperire de 80–100% și înãlțimi de 15–25 m la 50 de ani. Stratul
arbuștilor lipsește sau este slab dezvoltat, compus din Salix triandra, Corylus
avellana,
Lonicera xylosteum, Prunus padus.
Stratul ierburilor și subarbuștilor, obișnuit puternic dezvoltat, dominat de Petasites
albus și Telekia speciosa.
Valoare conservativã: foarte mare.
Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Alnus incana. Specii caracteristice:
Telekia
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
59
speciosa. Alte specii importante: Angelica sylvestris, Aegopodium podagraria,
Athyrium
filix-femina, Carex remota, Cardamine impatiens, Chaerophyllum hirsutum,
Circaea lutetiana, Cirsium oleraceum, Dryopteris filix-mas, Glechoma hederacea,
Geranium phaeum, Festuca gigantea, Impatiens noli-tangere, Mentha longifolia,
Myosotis sylvatica, Matteuccia struthiopteris, Oxalis acetosella, Petasites hybridus,
P. kablikianus, Ranunculus repens, Salvia glutinosa, Stachys sylvatica, Stellaria
nemorum, Tussilago farfara .a.
Literaturã selectivã: Coldea 1991; Donițã
et al. 1990.
Redactat: N. Doniþã, I. Biriș.
R4402 Pãduri daco-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu
Stellaria nemorum
Rãspândire: în luncile râurilor, din toate regiunile de dealuri peri- și intracarpatice,
în etajul nemoral, subetajul pãdurilor de gorun și de amestec cu gorun.
Suprafețe: circa 4.000 ha, din care 2.500 ha
în sudul și câte 750 ha în vestul și estul României.
Stațiuni: Altitudini 200–700 m. Clima:
T = 10–7,50C, P = 600–900 mm. Relief: terase joase și maluri de râuri. Roci: aluviuni
grosiere de pietrișuri-nisipuri. Soluri: de tip aluviosol, superficiale-mijlociu profunde,
frecvent scheletice, eu-mezobazice,umed-ude, eutrofice.
Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale și boreale. Stratul
arborilor, compus din anin negru (Alnus glutinosa), exclusiv sau cu amestec redus
de frasin (Fraxinus angustifolia), ulm (Ulmus laevis), plop negru și alb (Populus nigra,
P. alba), sãlcii (Salix fragilis, S. alba), jugastru (Acer campestre), are acoperire
variabilã 70–80% și înãlþimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratul arbuștilor, dezvoltat
variabil, compus din Frangula alnus, Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Corylus
avellana, Viburnum opulus, Crataegus monogyna; frecvent liana Humulus lupulus.
Stratul ierburilor și subarbuștilor, format din specii higrofile de tip Rubus caesius-
Aegopodium podagraria.
Valoare conservativã: foarte mare.
Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Alnus glutinosa. Specii caracteristice:
Alnus
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
60
glutinosa, Stellaria nemorum, Ficaria verna.
Alte specii importante: Agrostis stolonifera, Bidens tripartita, Brachypodium
sylvaticum,
Carex remota, Circaea lutetiana, Eupatoriumcanabinum, Galium aparine, Glecoma
hederacea, Geranium robertianum, Impatiens noli-tangere, Lamium galebdolon,
Matteucia struthiopteris, Mentha longifolia, Myosotis palustris, Petasites albus,
Ranunculus repens, Salvia glutinosa, Sambucus ebulus, Solanum dulcamara,
Tussilago farfara .a.
Literaturã selectivã: Coste 1980; Doniþãet al. 1990.
Redactat: N. Donițã, I. Biri
Speciile de amfibieni Triturus cristatus, Bombina Variegata;, Emys orbicularis de asemenea ar putea fi afectate pe termen scurt în perioada de amenajare a
obiectivelor proiectului, respectiv punctele de colectare si stația de transfer de la
Sighetul Marmației.
A.11.2.10. Vulnerabilitate
Vulnerabilitatea sitului este datorata poluării industriale si menajere şi pescuitului ilegal (lostriţa) A. 11.3 Informaţii privind aria naturala protejată Parcul Natural Munţii Maramureşului
Din informaţiile puse la dispoziţie de administraţia Parcului Natural Munţii
Maramureşului, reiese că : ca flora investigata in PNMM prezintă 1521 axoni. Ştiind
ca flora României cuprinde un număr de 3759 de specii de cormofite, dintre care
3136 sunt specii spontane (Ciocârlan, 2000), cormofitele identificate in Parcul Natural
Munţii Maramureşului reprezintă aproximativ un sfert (24%) din flora de cormofite
spontane aflate la nivel naţional, rezultând astfel importanta conservării speciilor din
Parcul Natural Munţii Maramureşului, ca eşantion reprezentativ pentru regiunea
biogeografica alpina.
Pe lângă bogăţia specifica mare, flora acestei zone este valoroasa si prin elementele
floristice ce au diferite statute de conservare cum ar fi:
· Arnica montana -specie prezenta pe anexa nr 5 (Specii de plante si de
animale de interes comunitar ale căror prelevare din natura si exploatare fac obiectul
masurilor de management) din legea 49/2011 privind aprobarea Ordonanţei de
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
61
Urgenta nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei sălbatice.
· Trollius europaeus - specie cu statut de conservare la nivel national.
· Leontopodium alpinum - specie prezenta pe lista rosie a plantelor la nivel
national, declarata monument al naturii.
· Cochlearia officinalis subsp. pyrenaica - relict glaciar, specie rara pentru
Romania, prezenta ei fiind semnalata numai in judetele: Maramures, Suceava,
Bistrita-Nasaud, Valcea.
· Campanula serrata – specie amenintata in Europa, endemit carpatic.
· Cypripedium calceolus – specie inclusa pe lista rosie nationala ca fiind
vulnerabila, rara.
· Ligularia sibirica – specie rara, inclusa pe lista rosie.
· Poa granitica ssp.disparilis – specie endemica rara, inclusa pe lista rosie
· Drosera rotundifolia si Pinguicula alpina sunt doua dintre speciile de plante
carnivore semnalate in Romania si sunt reprezentate aici prin populatii cu efective
mari.
In total au fost identificati pana in prezent un numar de 1521 taxoni, apartinand la
252 familii.
Grupa sau clasa Familii Taxoni IUCN red list Romanian
red list Endemic
Macromicete 34 109 5 23 1 Licheni 47 123 Briofite 80 476 47 2
Cormofite 90 752 7 102 27
Din cartea Rosie a Plantelor Vasculare din România de Gheorghe DIHORU si Gavril
Negrean am identificat în zona Muntilor Maramureşului si nu numai si alte specii de
plante cum ar fi:
· Barbarea stricta Andry. In Besser, Enum Pl., (Brassicaceae)
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
62
Statut: Critic periclitată (CR)
Taxonomie: Bianuala până la 100 cm.
Corologie.Plantă rarissimă indicată numai din nordul ţării:BN: Năsăud, Rodna,
Beclean, MM:Borşa, SV: Gura Humorului, VN:Andreiaşul de Jos, Nerejul, VS:
sud Gara Bălteni
Habitat: cenologie: “Prin livezi umede,în tufişuri, şanţuri, lângă drumuri, destul de
rară ”. Heliofilă în zonă deluroasă, pe soluri jilav-umede cu conţinut moderat de
azot.
Importanţă: Raritatea. Plantă cu gust iute. Meliferă şi de interes farmaceutic.
Factori limitativi:Apropierea de limita de sud a arealului. Clima nefavorabilă.
Măsuri de conservare:de regăsit şi de cultivat în grădini botanice. Păstrarea
seminţelor în bănci de gene şi repopulare.
· Juncus minutulus Albert & Jahand ,
Statut: Critic periclitată (CR)
Taxonomie: cespitoasă anuală
Corologie: În câteva puncte din nordul si vestul României, în MM: Borşa,
Complexul turistic (G Negrean), SV Munţii Călimani, Dornişoara, Canton Strunior,
Munţii Obcina Mare (G. Negrean)
Habitat, cenologie:heliofilă, zonă montană higrofilă, pe locuri umede, nisipoase
Importanţă:Importantă din punct de vedere ştiinţific, mai ales aspectul corologic
Factori limitativi:Limita de sud-est a arealului. Adesea parazitată de ciuperca
Entorrhiza aschersoniana.
Măsuri de conservare: conservată implicit în Parcul Naţional Munţii Rodnei
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
63
· Poa rehmannii (Asch.& Graebn) P.caesia Sm. subsp.rehmanni K.Richt: P.
nemoralis L. subsp. Rehmanni
Statut: Vulnerabilă (V)
Corologie : Numai în Carpaţii Orientali : MM Borşa la gura V. Prinosului, SV:
Poiana Negri, Cârlibaba pe Mt. Dadu, Pojorâta pe Mt. Eva, Zugreni pe V.
Colbului, Nt: Cheile Bicazului, Munţii Giurgeului, BC: Băile Slănic, pe gresii în
Bucovina, HR: Lacul Roşu, MM:Pietrosul Rodnei, Corbele Pietrosului
Habitat, Cenologie: Specie mezofilă şi hielofilă în etajul montan şi subalpin până
la 1900 m, pe versanţii pietroşi
Importanţă: Importantă din punct d evedere ştiinţific ca plantă endemică rară.
Buna furajeră
Măsuri de conservare: Se află în rezervaţiile Adam şi Eva, Cheile Bicayului, şi
Munticelul –Cheile Şugăului. Cultivarea în grădini botanice de altitudini.
Conservarea cariopselor în bănci de gene.
· Rhinanthus alectorolophus (Scop.) Pollich, R. major L., nomen ambiguum,
R. hirsutum Lam. Alectorolophus hirsutus
Statut: Vulnerabilă (VU)
Corologie: Sporadică în Carpaţi, AB: Valea Ampoiului, Cheile Ampoişei, Dealul
Cetate, Vârful Pietreii şi Cetăţeaua, BC: pe dealul Maşcaşu lângă Dârmăneşti,
BV: Muntele Piatra Craiului, CS: Dalci, Borlova, Domaşnea, Cornea Cruşovăţ,
MH: Plavişeviţa, MM: Munţii Maramureşului , SV: Vatra Dornei, Dealul
Runcului, …..
Habitat, cenologie: Heliofilă, zonă colinară şi de munte, soluri moderat umede şi
neutre, pajişti mezofile.
Importanţă: Importnată din punct de vedere ştiinţific ca plată destul de rară ţi cu
areal restrâns. Este dăunătoare paşistilor.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
64
Factori limitativi: Populaţii sărace. Limita de sud şi de sud-este a arealului.
Ruderalizarea, cositul repetat, păşunatul şi lucrările de ameliorare a paşistilor,
Uneori parazitată de ciuperca Plasmopora densa.
Măsuri de conservare: Păstrarea germenilor în bănci de gene. Se conservă în
Rezervaţia Codrul Secular Giumalău.
· Ribes spicatum: E. Robson in With. R. rubrum sensu Jancz& auct.non. L, R.
heteromorphum
Statut:Critic periclitată (CR)
Corologie: Carpaţii Orientali şi Maramureş: BV: Postăvaru, HR: Lazarea între
pârâul Român şi Recea, …. MM: lângă Vişeul de Sus la Alenuş, MS:
Acăţari, NT: Schitul Sihla ,
Habitat, cenologie: Heliofilă, zona de munte soluri umede.
Importanţă: Plantă relictară, importantă din punct de vedere ştiinţific. Plantă
economic utilă.
Factori limitativi: Populaţii extrem de restrânse. Desecarea mlaştinilor.
Păşunatul şi cositul. Defrişarea tufărişurilor. Seceta şi încălzirea climei. Limita
de sud a arealului.
Măsuri de conservare: Păstrarea germenilor în bănci de gene. Monitorizarea
populaţiilor existente. De cultivat în grădini botanice. Crearea unei rezervaţii
pentru R heteromorphum în Depresiunea Giurgeului, care pare să fie una din
cea mai bogata zonă conservatoare de relicte din Europa.
· Rumex thyrsiflorus Fingerh, Linnaea, subsp. thyrsiflorus (Acetosa
thyrsiflora)
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
65
Statut: Critic periclitată (CR)
Corologie: Maramureş, Transilvania şi Sudul Moldovei: CJ: Valea somesului
Mic lnagă Apahida, MM: Borşa între gară şi apa Vişeului , VS: Bazinul
Crasnei
Habitat, cenologie: Heliofilă, zona colinară şi montană. Livezi uscate în
regiunea dealurilor şi a munţilor.
Importanţă:Importantă din punct de vedere ştiinţific ca plantă rarissimă şi
dioică.
Factori limitativi: Mijloace de propagare neeficiente. Populaţii foarte sărace.
Măsuri de conservare: Cercetarea corologică, deoarece este posibil să fie
frecventă şi confundată cu specii apropiate. Ar trebui cuprinsă într-o
rezervaţie. Cultivarea în grădini botanice.
· Salix bicolor Wild, Berlin Baumz: S. phylicifolia auct, S weigeliana Willd.
Statut: Critic periclitată (CR)
Corologie: Carpaţii Orientali, de Curbură şi Meridionali: “Munţii
Maramureşului: Mt Farcău, V Borşei, Prislopul, Munţii Rodna: Pietrosul
Rodnei….. ”
Habitat cenologie;Heliofilă, subalpină (excepţional la deal), pe soluri umede,
prin mlaştini şi în lungul pâraielor
Importanţă: Importantă din punct de vedere ştiinţific ca plantă rară, cu
caracter de relict. Participă la alcătuirea unor asociaţii endemice în România
(Munţii Călimani, Munţii Cindrel)
Factori limitativi: Populaţii sărace. Păşunatul. Limita de areal spre sud şi est
Măsuri de conservare: Se conservă implicit în Rezervaţia Biosferei Pietrosul
Rodnei şi câteva rezervaţii sau parcuri naţionale: Munţii Bucegi, Cheile
Bicazului, Munţii Călimani. Monitorizarea populaţiilor existente.
· Saussurea porcii Degen, Magyar Bot. Lapok3.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
66
Statut: probabil dispărută (EX)
Corologie: numai în Carpaţii Orientali de Nord, Munţii Rodnei, Munţii
Maramureşului şi Beskizii Orientali . În Munţii Maramureşului: Comuna
Borşa Lanul Cercănel 1171m, exp estică înaltă de 64 cm,,,…. Pe Corongişiu
în dreptul Portiţei de pe Saca cu ceva deasupra pădurei spre Valea Vinului şi
la Cepe pe versantul dinspre Anieş. Nu se ştie nimic de ea in staţiunea
Maramureşului.
Habitate cenologie: Pe coastele umede, mlăştinoase din regiunea subalpină
Importanţă: Este deosebit de importantă din punctul de vedere ştiinţific fiind
colectată şi descrisă din România. Endemit cu areal extrem de restrâns, dacă
mai există.
Măsuri de conservare: Regăsirea şi instituirea măsurilor de protecţie.
· Silene rupestris L.,
Statut: Critic periclitată (CR)
Corologie: Numai în Munţii Maramureşului: MM: Băile Borşa pe pârâul
Cisla pe stânci de andezit, la stâna lui Vârtic (1680-1880)Toroioaga care
creşte practic pe tot muntele
Habitate’ şi cenologie: Heliofilă, pajişti subalpine pe soluri grase, bine
drenate, acide, moderate în substanţe minerale nutritive, 1650-1800m.
Importanţă: Plantă foarte rară , ornamentală pentru stâncării, importantă din
punct de vedere ştiinţific.
Factori limitativi: Se află la limita de est a arealului singurul punct din
Carpaţi. Păşunatul intensiv.
Măsuri de conservare. Este trecută în listele roşii . Se impune includerea
într-o rezervaţie. Monitorizarea populaţiilor şi conservarea în bănci de gene.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
67
Fauna Muntilor Maramuresului este o fauna caracteristica Carpatilor Orientali, cu o
biodiversitate ridicata datorita factorilor ecologici existenti. Aceasta biodiversitate
variarta este imbogatita de o serie de specii endemice, rare in Romania sau in
Europa.
Din punct de vedere biogeografic teritoriul parcului apartine cu toate speciile
caracteristice zonei de Provincia Dacica, tinutul Carpatilor Orientali
(Calinescu,1968).
Nevertebrate. Dintre diptere, familiile Dolichopodidae si Empididae s-au identificat 74
de specii dintre care 7 specii pentru prima data in Romania:
· Rhaphium ensicome (Memgen 1824) - Repedea - Smereceni
· Rhaphium rivale (Loew, 1869) - Repedea - Smereceni
· Argyra spoliata (Kowarz 1878) - Repedea - Carligatura.
· Diaphorus halteralis (Loewl869) - Repedea
· Hilara albitarsis von Roser, 1840 - Repedea (Poiana Smereceni)
· Empis (s.str.) nuntia Meigen 1838 - Bistra - Paltin
· Empis (s.str.) planetica Collm 1927 - Repedea - (Smereceni)
In 1997, se colecteaza in aceasta zona 15 specii de Coccinellidae si 35 de
Cerambycidae (Coleptera), intre care si specia foarte rara in Romania - Nivellia
sanguinosa (Gyllenhal 1827) - pe valea Carligatura, 17 km amonte de Repedea.
Rhopalopus femoratus (Linnaeus 1758) si Chlorophorus varius (Muller 1766) sunt
semnalate pentru prima data in Maramures.
Lepidopterele au fost studiate in zona, rezultatele fiind urmatoarele : s-au identificat
136 specii din 29 de familii. Au fost preluate si date din monografia rezervatiilor
invecinate - Pop Ivan si Cuzii din Ucraina. in rezervatia Pop Ivan au fost identificati
65 de taxoni, iar in rezervatia Kuzii 86, cifre care dovedesc diversitatea lepidopterelor
din zona.
Ihtiofauna in cursurile superioare ale raurilor si paraielor este saraca in specii dar
datorita conditiilor ecologice sunt specifice, foarte valoroase calitativ, specii reofile
pretentioase la cantitatea de oxigen si foarte sensibile la gradul de poluare: pastrav
indigen (Salmo trntta fario), lipan (Thymallus thymallus), boistean (PhoxiriLis
phoxinus), babete (zglavoc) (Cottus gobio), babete(Cottus poecilopus).
In partea inferioara a raurilor de munte: Ruscova, Frumusaua, Bistra, numarul
speciilor de pesti este mai mare datorita speciilor de pesti care intra din raul principal
pentru depunerea icrelor ca: moioaga (Barbus peloponnensius petenyi), scobar
(Chondrostoma nasus) si chiar specia monnment al naturii- lostrita (Hucho hucho)
sau cleanul dungat (Leuciscus souffia agassizi) specie endemica pentrn Maramures.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
68
Dintre amfibieni 8 specii sunt identificate cu siguranta: salamandra (Salamandra
salamandra), salamizdra de munte (Triturus alpestris), salamazdra carpatica
(Triturus montandoni) - specie endemica pentru Carpatii Orientali si Sudeti, buhai de
balta (Bombina variegata), broasca raioasa (Bufo bufo), broasca raioasa verde (Bufo
viridis), broasca rosie de padure (Rana dalmatina), broasca rosie de munte (Rana
temporaria).
Reptilelesunt reprezentate pana in prezent prin 6 specii care sunt: soparla de camp
(Lacerta agilis), soparla de munte (Lacerta vivipara), naparca (Anguis fragilis),
sarpele lui Esculap (Elaphe longissima), sarpe de casa (Natrix natrix), vipera(Vipera
berus), dintre care, doua specii sunt trecute in lista losie (Anguis fragilis) si (Elaphe
longissima). Dintre reptile cea mai frecventa si cea mai caracteristica golurilor de
munte si fanetelor montane este soparla de munte (Lacerta vivipara).
Clasa pasarilor este reprezentata prin specii caracteristice de munte, raritati
faunistice pentru Romania - cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix), cocosul de
munte(Tetrao urogallus), ierunca(Tetrastes bonasia) – cat si prin ornitofauna tipica
din zona montana a fagetelor si padurilor de amestec de rasinoase, precum si a
golurilor de munte. Langa cursurile de ape sunt instalate specii caracteristice ca :
mierla de apa (Cinclus cinclus), fluierar de munte (Tringa hypoleucos), codobatura dc
munte (Motacilla cinerea) si codobatura alba (Motacilla alba).
In fagete speciile caracteristice sunt : ciocanitoarea spate alb (Dendrocopos
leucotos), muscar gulerat (Ficedula albicollis), etc. in padurile de amestec apar si
speciile specifice paduirilor de rasinoase ca : alunarul (Nucifraga caryocatactes),
pitigoiul de bradet (Parus ater), etc.
In padurile pure de molid speciile cele mai caracteristice sunt : cocosnl de munte
(Tetrao urogallus). ciocanitoarea de munte (Picoides tridactylus), forfecuta (Loxia
curvirostra), scatiu (Carduelis spinus), etc.
Acvila de munte (Aquila crysaetos) apare pe langa alte specii de pasari rapitoare
care cuibaresc in padurile de limita, ca: sorecarul (Buteo buteo), uliul (Accipiter
gentilis), uliul pasarar (Accipiter nisus), vanturel rosu (Falco tinnunculus), etc.
Dintre speciile de pasari inca prezente in zona cu populatii viabile unele figureaza in
lista rosie ca Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Lyrurus tetrix, Bubo bubo, Pieoides
tridactylus, Corvus corax, etc. Fauna de mamifere este de asemenea completa; nu
lipsesc specii trecute in Cartea Rosie a Europei ca rasul (Lynx lynx), nurca (Mustela
lutreola), lupul (Canis lupus). ursul (Ursus arctos), vidra (Lutra lutra) etc., care au
disparut sau au devenit specii foarte rare, cu un areal restrans, in fauna Europei.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
69
B. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI
B.1.1 Evaluarea efectelor potentiale
Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de Sistemul
de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul
Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş a fost efectuata in conformitate cu
cele prezentate in capitolul anterior. Astfel, pentru fiecare dintre cei sase
factori de mediu considerati relevanti pentru plan, a fost efectuata predictia
impactului potential generat de activitatile propuse, prin metoda analitica, in
comparatie cu nivelurile de poluare maxim admisibile in legislatia nationala.
Impactul estimat a fost raportat la măsurile de prevenire/diminuare prevăzute
prin proiect, pentru ca în final sa se evalueze impactul rezidual luand in
considerare criteriile de evaluare si categoriile de impact stabilite.
Trebuie mentionat ca măsurile de prevenire/diminuare a impactului sunt parte
integranta a prezentului proiect, titularul asumandu-si responsabilitatea
aplicarii acestora simultan cu implementarea proiectului tehnic.
Foto. Aspect amplasament Sighetul Marmației
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
70
Foto. Aspect amplasament Borsa
B.1.2.Impact direct si indirect Habitatelor naturale dupa clasificare românească, 91 E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
Alnion Padion, Alnion incanae).
R4401 Pãduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa
R4402 Pãduri daco-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu
Stellaria nemorum
Aceste habitate sunt prezente în vecinatatea obiectivelor proiectul Sistemul
de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” respectiv punct de
colectare, statie de transfer si sortare de la Sighetul Marmaţiei . Ar putea exista
un impact direct sau indirect, doar în cazul în care lucrările se desfăşoară pe
suprafaţa acestor habitate. Impactul este potenţial şi redus deoarece nu sunt
prevăzute defrişări de arbori pe suprafeţe mari care ar putea afecta starea de
conservare a habitatelor.
Ceea mai mare parte a construcţiilor sunt prevăzute a se realiza în afara acestor
habitate de pădure.
In zona amplasamentului de la Moisei au fost identificate asociatii vegetale de
Cerastio-holosteoidis -Trisetum flavescenti apartinând tipul de habitat R3801 Pajişti
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
71
sud-este carpatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris. Valoarea
conservativa a acestui habitat este redusă
Impact indirect putem spune că s-ar putea produce asupra speciilor de amfibieni,
reptile, mamifere a căror activitate va fi temporar influenţată de lucrările de
construcţie a Statiilor de sortare de la Sighetul Marmației și a stațiilor de transfer de
la Moisei si Sighetul Marmației dar si la punctele de colectare de la Borsa si
Viseu de Sus, în perioada de implementare a proiectului.
Perturbarea distribuţiei şi reproducerii la amfibienilor prezenți în ROSCI 0124 Munții
Maramuresului si ROSCI 0251 Tisa Superioara care se regăsesc pe marginile
drumurilor comunale si a drumurilor forestiere:
Bombina variegata (Laurenti 1768), 28 exemplare/km Triturus cristatus (Laurenti 1768) 2,9 exemplare/km Bufo viridis (Laurenti 1768) 0,1 exemplare/km
Perturbarea activităţii reptilelor din situri si din Parcul Natura Muntii Maramuresului care se găsesc în preajma drumurilor forestiere Podarcis muralis (Laurenti 1768), 10 exemplare/km Lacerta agilis (Linnaeus 1758), 8 exemplare/km Coronella austriaca (Laurenti 1768) 1 exemplar/km Indirect vor suferi mamiferele mari prin deranjul creat în perioada de amenajare a construcțiilor. Mamiferele vor suferi modificari ale comportamentului, prin afectarea zonelor de hranire, inmultire, Perturbarea activităţii, teritoriale, a zonelor de hrănire a următoarelor specii: Canis lupus (Linnaeus 1758) 5 exemplare Vulpes vulpes (Linnaeus 1758) 12 exemplare Meles meles (Linnaeus 1758) 1 exemplar Mustela ermina (Linnaeus 1758) 2 exemplare Martes martes (Linnaeus 1758) 1 exemplar Cervus elaphus (Linnaeus 1758) 8 exemplar Capreolus capreolus (Linnaeus 1758) 12 exemplare Sus scrofa (Linnaeus 1758) 8 exemplare Chiropterele nu vor fi afectate deoarece nu vor fi tăiaţi arborii cu scorburi şi deci pot fi adăpostul vernal şi estival al acestora. Rhinolophus hipposideros (Bechstein 1800) Rhinolophus ferrumequinum (Schreber 1774) Rhinolophus euryale (Blasius 1853,) Rhinolophus blasii ( Peters 1867) Myotis blythii (Tomes 1857) Miniopterus schreibersi (Kuhl 1819) Myotis dasycneme (Boie 1825)
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
72
Myotis bechsteini (Kuhl 1818) Myotis myotis (Bokhausen 1797) Închiderea depozitelor neconforme şi ecologizarea zonei de la Arinis va aduce beneficii de mediu prin reducerea poluării apei subterane şi solului, diminuând efectele surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate) si indirecte asupra biodiversitatii din zona. Totodată, închiderea şi remedierea zonelor afectate de depozitele existente
va conduce la:
- eliminarea unor surse de poluare şi risc pentru mediu şi sănătate
(poluare apă, sol, aer, pericol de explozii, incendii, surse de
diseminare a germenilor patogeni, etc)
- reducerea pierderilor de materii prime secundare care, în lipsa
controlului deşeurilor, ajung să fie eliminate prin depozitare
- eliminarea riscului de depozitare a deşeurilor periculoase în
amestec cu cele menajere
- asanarea unor zone care oferă condiţii prielnice dezvoltării vectorilor
de agenţi patogeni precum muşte, ţânţari, rozătoare, păsări.
B.1.3.Impact pe termen scurt sau lung
Pe termen lung nu se consideră a fi un impact negativ semnificativ asupra
unui habitat natural sau a unor specii de plante şi animale din ariile naturale
protejate evaluate.
Pe termen scurt va fi perturbată distribuţia şi reproducerea la amfibienii care
se regăsesc pe marginile drumului forestier şi a drumului comunal: Bombina
variegata (Laurenti 1768) , Triturus cristatus (Laurenti 1768) ‚ Bufo viridis
(Laurenti 1768) Rana dalmatina (Fitzinger 1838).
De asemenea va fi afectată activitatea diurnă a reptilelor care trăiesc în
preajma căilor de acces atunci când se vor realiza amenajările, Podarcis
muralis (Laurenti 1768), Lacerta agilis (Linnaeus 1758), Coronella austriaca
(Laurenti 1768).
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
73
Indirect vor suferi mamiferele mari prin deranjul creat în perioada de
amenajare a retelei edilitare cand se va realiza in aceeasi perioada pe intreg
amplsamentul in aceeasi perioada de timp. Restul constructiilor vor fi realizate
la intervale de timp diferit şi cu un impact mult mai redus si pe suprafete
restranse.Mamafierele vor suferi modificari ale comportamentului, prin
afectarea zonelor de hranire, inmultuire, Lynx lynx (Linnaeus 1758) Felis
silvestris (Schreber 1775), Canis lupus (Linnaeus 1758) , Vulpes vulpes
(Linnaeus 1758)
Meles meles (Linnaeus 1758) , Mustela ermina (Linnaeus 1758) Martes
martes (Linnaeus 1758) Cervus elaphus (Linnaeus 1758) Capreolus
capreolus (Linnaeus 1758)
Sus scrofa (Linnaeus 1758).
B.1.4. Impact în faza de construcţie, operare, dezafectare În faza de construcţie va fi afectată activitatea speciilor de animale terestre care este
de aşteptat să evite zonele de şantier.
Principala sursa de producere a impactului asupra factorului de mediu biodiversitate,
in faza de construcţie, este reprezentata de înlăturarea vegetaţiei si a faunei de pe
suprafaţa terenului pe care se vor realiza construcţiile, fragmentându-se astfel
habitatele naturale.
In etapa de construcţie, zgomotul generat de echipamentele de lucru ar putea
perturba ciclul de viata al speciilor faunistice. Mai mult, praful rezultat in urma mişcării
maselor de materiale si gazele de eşapament vor avea un impact negativ asupra
întregului ecosistem. Totuşi, perioada de timp in care pădurea va fi afectata din
cauza activităţilor de construcţie va fi limitata la durata organizării de şantier
In etapa de operare a obiectivelor pot apărea următoarele forme de impact
asupra biodiversitatii:
Ø proliferarea unor specii de plante ruderale specifice zonelor poluate;
Ø proliferarea speciilor de animale oportuniste: pasări (ciori), rozatoare,
insecte (ex. musca);
Ø modificarea structurii actuale a lanţurilor trofice prin apariţia unei noi surse de
hrana (in special in cazul pasărilor si a rozătoarelor);
Ø afectarea ecosistemelor cauzata de emiterea gazelor cu efect de sera.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
74
Biodiversitatea pe amplasament este redusă. O mare parte a suprafeţei cca 85%
este acoperita actualmente cu plante dăunătoare şi toxice
În faza de funcţiune, speciile terestre nu vor fi afectate decat eventual de activităţile
umane.
În cazul operării conforme, respectiv a acoperirii zilnice a deşeurilor cu un strat de
material inert, impactul depozitării deşeurilor asupra ecosistemului de pădure limitrof
poate fi mult diminuat. Astfel, deşeurile nu se vor mai constitui intr-o sursa de hrana
facila pentru speciile oportuniste, reducându-se nivelul numeric al populaţiilor
colonizat. De asemenea, acoperirea zilnica a deşeurilor împiedica împrăştierea
acestora de câtre vânt iar rata de generare a gazelor cu efect de sera va fi mai
redusa.
In cazul producerii de accidente pe amplasament (incendii si explozii ale masei de
deşeuri), impactul asupra biodiversitatii va fi semnificativ. Incendiul se poate propaga
si in ecosistemele din vecinătate (pajişti si pădure) ducând la distrugerea vegetaţiei si
faunei existente.
B.1.5. Impact rezidual Considerăm că nu va exista impact rezidual, decât sporadic şi intr-o măsură redusă,
provocat implementarea defectoase a activității care se va realiza odata cu
implementarea proiectului.
Estimăm că acest impact va fi redus, deoarece interesul este de a proteja natura
care inconjoara obiectivele.
B.1.6.Impact cumulativ În apropierea zonelor unde se implementează proiectul nu există alte lucrări de
anvergură care să reducă din suprafeţele habitatelor naturale ori din zonele de
hrănire sau de odihnă ale speciilor de animale, ca atare impactul cumulativ este
absent.
B.1.7.Evaluarea semnificaţiei impactului în cadrul sitului pe baza următorilor
indicatori cheie cuantificabili
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
75
Procentul din suprafaţa habitatelor naturale 91 E0* Păduri aluviale cu Alnus
glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion Padion, Alnion incanae)
R4401 Pãduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa,
R4402 Pãduri daco-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu
Stellaria nemorum care va fi pierdut raportate la suprafaţa totală a acestora la nivelul
sitului este redus undeva la 0,002%
O suprafaţă insignifiantă .
Suprafaţa habitatelor care servesc pentru hrană, odihnă sau reproducere a speciilor
de interes comunitar practic nu vor fi reduse, unele dintre ele fiind temporar
perturbate, în etapa de construire a statiilor de sotare, a celor de colectare și transfer,
prin implementarea proiectului.
Nu se realizează fragmentare a nici unui habitat natural comunitar sau prioritar.
Reducerea densităţii locale (în imediata vecinătate a proiectului) va fi observată doar
la mamifere şi păsări.Această reducere va fi doar în aparenţă datorită modificării
rutelor de deplasare a animalelor.Practic nu va fi redus numărul animalelor.
O reducere locală va fi observată la speciile de amfibieni şi reptile în perioada de
construire. Se asteaptă chiar o creştere a mortalităţii în perioada de lucru. Aceasta
deoarece aceste specii sunt mai lente şi pot fi strivite de rotile utilajelor. Densitatea
lor fiind redusă se aşteptă o mortalitate de sub 0,0001%.
B.1.8 .Evaluarea impactului cauzat de proiect fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului
Dacă unele măsuri de reducere a impactului nu ar fi luate speciile de animale şi
plante ar fi afectate serios. Astfel dacă nu ar fi restricţionată tăierea arborilor, ar fi
afectate şi habitatele naturale comuniatre dar şi speciile .
Se restrictionează lucrul pe timp de noapte care ar putea afecta şi speciile de
amfibieni , reptile dar si chiroptere, ceea ce ar creste simţitor mortalitatea la aceste
specii.
Fără a reduce zgomotele produse în şantiere mamiferele terestre ar fi afectate pe un
radius de pana la 3 km in jurul santierelor.
Folosirea câinilor în santiere ar putea produce epizootii periculoase pe langa faptul
ca sutn la randul lor pradatori ai speciilor de talie mică (micromamifere, pasari,
amfibieni), sau perturbatori ai mamiferelor de talie mare.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
76
C. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI - Amplasamentul organizărilor de şantier si traseul drumurilor de acces trebuie
astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;
- Reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari se va face cu respectarea
tuturor normelor legale in vigoare;
- Decopertarea solului si a vegetatiei se va realiza cu păstrarea in vecinatatea
suprafetei. Reasezarea se va efectua in cel mai scurt timp posibil.
- Este nerecomandata plantarea sau semanarea ulterioara – in scop de revegetare
– a unor specii care nu sunt elementele florei locale;
- Crearea unei baze de seminte produse de speciile de plante native si locale, in
vederea renaturarii zonelor degradate in perioada de postconstructie;
- Pastrarea in zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de
management al habitatelor;
- Acoperirea cu un strat de sol vegetal si iarba a terenurilor unde sunt ingropate
conductee aferente retelelor edilitare cu scopul pastrarii aspectului de
naturalitate crescuta pe care il detine in prezent zona;
- In cazul producerii unei posibile poluari accidentale pe perioada activitatii, se vor
intreprinde masuri imediate de inlăturare a factorilor generatori de poluare şi vor fi
anunţate autorităţile responsabile cu protecţia mediului.
- Acoperirea cu un strat de solvegetal si iarba a terenurilor unde sunt ingropate
conductee aferente retelelor edilitare cu scopul pastrarii aspectului de naturalitate
crescuta pe care il detine in prezent zona.
- Orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a
exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor
biologic este interzisa
- Deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă a păsărilor
sălbatice, este interzisa
Luând in calcul aspectele mentionate anterior, cumuland categoriile de impact
aferente fiecarui tip de activitate considerata ca avand efecte potentiale asupra
habitatelor naturale si a speciilor, se considera ca impactul asupra factorului de
mediu biodiversitate in cadrul proiectului analizat se va pastra in limite admisibile.
Implementarea proiectului Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul
Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
deşi parţial este încadrat în ariile naturale projate: Parc Natural Munții
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
77
Maramureșului, ROSCI 0124 Munții Maramureșului, , ROSCI 0251 Tisa Superioara,
impactul nu va fi semnificativ prin respectarea unor măsuri speciale de conservare ce
vizează protecţia şi conservarea obiectivelor celor doua situri Natura 2000 și a
parcului natural.
In condiţiile respectării masurilor de reducere a impactului propuse, nu
se anticipeaza dezechilibre la nivelul componentei biotice de pe
amplasament sau piedici majore in asigurarea pe termen lung a
„statutului de conservare favorabila” a speciilor si habitatelor pentru
care au fost desemnate ariile protejate din proximitatea
amplasamentului.
D.CALENDAR DE MONITORIZARE A FLOREI SI FAUNEI DIN ZONA STUDIATA
Monitorizarea vegetatiei si a florei se va face, desigur, in sezonul cald al
anului. Aceasta implica in special iesiri in teren (doua-trei) in perioada mai-iunie,
perioada optima de studiu. De asemenea, sunt necesare observatii in teren (cel putin
doua-trei) in martie-aprilie, pentru plantele care apar primavara devreme, si o
verificare in august-octombrie pentru plantele care infloresc toamna. In acest fel vom
avea o imagine suficient de clara asupra vegetatiei si florei din zona, in special
asupra speciilor invazive, oportuniste.
Pentru insecte, alte nevertebrate (miriapode, arahnide, gasteropode),
amfibieni si reptile, sunt suficiente 4-5 iesiri in teren, in perioada mai-septembrie.
Pentru mamifere si pasari sunt necesare iesiri lunare pentru a putea surprinde
dinamica
sezoniera a populatiilor acestor specii.
Amenajările prevăzute prin Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul
Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş”
nu vor altera considerabil habitatele naturale din ariile naturale protejate sau speciile
de animale si plante , datorita faptului ca obiectivele au rolul compact in întreg
sistemul de management al deşeurilor la nivelul judeţului.
Amenajările vor crea un spaţiu destinat unui management al deseurilor în conformitate cu valenţele naturale.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
78
D1. DETALII DESPRE METODOLOGIA DE MONITORIZARE A BIODIVERSITĂŢII.
METODE UTILIZATE DE EVALUARE D.1.1.Metode de teren Primul pas in procesul de separare si descriere a asociatiilor vegetale a fost stabilirea
marimii suprafetelor analizate. Forma suprafetelor pe care s-au facut descrierile au
fost dreptunghiulare de 30x30 m pe expozitie sudica, sud-vestica sau sud-estica.
Evaluarea abundentei se face cu ajutorul scarii Braun-Blanquet.
Având in vedere ca unele obiective ale proiectului se suprapun partial pe ariile
naturale protejate de interes comunitar ROSCI0251Tisa Superioara si ROSCI 0124
Munţii Maramureşului s-a monitorizat inclusiv prezenta/absenta speciilor de flora si
fauna pentru care au fost desemnate aceste arii.
Observaţiile de pe teren pentru monitorizarea avifaunei au fost făcute după metode
prezentate în literatura de specialitate.
Au fost alese puncte cheie care sa acopere întreaga zona de studiu în vederea
identificarii directiilor si culoarelor celorlalte specii de fauna din zona de amplasare a
obiectivelor au fost utilizate urmatoarele metode:
- Recesamant din puncte fixe folosita pentru pasarile de talie mica;
- Metoda transectelor sau metoda de evaluare pe trasee lineare folosita in
diferite tipuri de terenuri deschise sau cu vizibilitate mai mare, in special pentu
pasarile de talie mica si mamifere.
Metoda transectelor presupune deplasarea observatorului in lungul unui traseu
prestabilit si inregistrarea animalelor pe ambele laturi ale traseului. Aceasta metoda
se utilizeaza in cazul zonelor mai deschise, pentru evaluarea mamiferelor de talie
mica.
D.2.Metodologia de evaluare a impactului
Pentru prognozarea impactului în cazul proiectului propus in intravilanul si
extravilanul localitatiilor Sighetul Marmatiei, Borsa, Moisei , viseul de Sus, Arinis, jud.
Maramures, s-a avut în vedere atat folosirea unor tehnologii performante, cat si
diminuarea impactului produs asupra biodiversitatii, în fazele de amenajare si
exploatare a sistemului de management al deşeurilor.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
79
Au fost luate în calcul si clasele de habitate, speciile de fauna care au stat la
desemnarea ariilor naturale protejate de interes comunitar: ROSCI0251Tisa
Superioara si ROSCI 0124 Munţii Maramureşului , precum si alte specii de flora,
fauna intalnite in zona de amplasare a proiectului si in vecinatatea acestuia.
Anticiparea impactului asupra biodiversitatii s-a realizat dupa urmatoarele criterii:
- distributia si frecventa speciilor indicator pentru habitatele protejate desemnate în
fisa sitului;
- suprafata habitatelor afectate;
- biocenoze întalnite în perimetrul proiectului;
- numarul de specii protejate identificate în zonele studiate;
- marimea populatiilor speciilor protejate identificate în zona de amplasare a
domeniului schiabil raportate la populatiile inventariate în cele doua situri Natura
2000;
- etologia speciilor identificate în zona investigata;
- distanta fata de localitati;
- activitati antropice desfasurate în zona proiectului si vecinatatea acestuia
(agricultura, cresterea animalelor, activitati de agrement, turismul);
F. CONCLUZII Terenul vizat pentru amplasarea proiectului Sistemul de Management Integrat al
Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de
Sus, Moisei, Ariniş
are funcţiunea de păşune si se situeaza in proximitatea ariilor naturale protejate de
interes comunitar ROSCI0251Tisa Superioara (amplasament Sighetul Marmaţiei, ) si
in interiorul ROSCI 0124 Munţii Maramureşului (amplasament Borşa, Viseuld e Sus,
Moisei, Ariniş .
Suprafaţa ocupata de proiectul propus este de 23 853 mp , din care suprafete ce vor
fi acoperite de constructii permanente:
- 1600 mp arie construita Punct colectare Borsa;
- 142 mp arie construita Punct colectare Viseul de Sus
- 6063 mp arie construita Staţie transfer Moisei
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
80
- 16048 mp arie construita Punct colectare, staţie transfer, staţie sortare Sighetul
Marmatiei
Pe suprafaţa pe care se vor amplasa obiectivele proiectului nu au fost identificate
habitate si specii de interes comunitar. Precizam ca nu au fost identificate cuiburi de
pasari pe terenul vizat pentru amplasarea proiectului. Zonele sunt puternic
antropizate, starea de conservare a habitatelor din vecinătate nefiind una favorabila
datorita deşeurilor depozitate
Amenajarea obiectivelor si funcţionarea acestora nu vor afecta integritatea siturilor
Natura 2000
ROSCI0251Tisa Superioara , ROSCI 0124 Munţii Maramureşulu
Impactul proiectului asupra ariilor protejate de interes comunitar este
nesemnificativ intrucat:
- nu vor fi pierdute suprafete de habitate de interes comunitar;
- nu vor fi fragmentate habitate de interes comunitar;
- nu se reduce suprafata de teren folosita pentru necesitatile de hranire ale
speciilor de pasari de interes comunitar;
- proiectul nu va determina schimbari in densitatea populatiilor speciilor de pasari
de interes comunitar.
Structura si functionalitatile specifice raman intr-un statut bun de conservare iar
perspectivele viitoare pot fi apreciate ca bune si fara o amenintare semnificativa,
viabilitatea pe termen lung fiind asigurata (cf. Ghid Metodologic – redactori Isabelle
Combroux, C. Schwoerer, 2007, Timisoara).
In urma analizei tuturor factorilor de impact asupra biodiversitatii, concluzionam ca proiectul “ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş”Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş ” are un impact nesemnificativ. In concluzie, prin implementarea proiectului analizat nu se anticipeaza crearea
de piedici majore în asigurarea pe termen lung a statutului de conservare favorabila a speciilor si habitatelor pentru care cele doua situri au fost
desemnate, în cazul în care masurile de diminuare a impactului, descrise in acest studiu, vor fi implementate.
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
81
STUDIU DE EVALUARE ADECATĂ Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş” Localităţile : Sighetul Marmaţiei, Borşa, Vişeul de Sus, Moisei, Ariniş
82
BIBLIOGRAFIE
1. Ciocarlan, V., 2009 - Flora ilustrata a Romaniei, Pteridophyta
et Spermatophyta Editura Ceres, Bucuresti
2. Dihoru, G., Negrean, G.,
2009 - Cartea rosie a plantelor vasculare din
Romania Editura Academiei Romane, Bucuresti
3. Donita, N., et al., 2005 - Habitatele din Romania
Editura Tehnica Silvica, Bucuresti
4. Mountford, 0., et al., 2008 - Natura 2000 in Romania, Habitat Fact Sheets, EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania
5. Mountford, 0., Gafta, D.,
2008 - Manual de interpretare a habitatelor
Natura 2000 din Romania Editura Risoprint, Cluj-Napoca
6. Tatole V. Alexabdru I, 2009 - Speciile de animale Natura 2000 din
Romania Editura Imperium Print Bucuresti
7. Tatole V. 2010 - Managementul si Monitoringul Speciilor
de Animale Natura 2000 din Romania - Ghid Metodologic Editura Excelsior Print
8 Combroux, C. Schwoerer, 2007, Timisoara
Ghid Metodologic – redactori Isabelle
8. www.pnmm.ro
9. www.anpm.ro
10. www.mmp.ro
top related