studiu pivind evaluarea factorilor de mediu
Post on 04-Jul-2015
530 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DIN XXXXX
Specializarea CONTROLUL SI MONITORIZAREA CALITATII
MEDIULUI INCONJURATOR
PROIECT DE DISERTATIE
Coordonator ştiinţific:
2010
STUDIU PIVIND EVALUAREA FACTORILOR
DE MEDIU
3
CUPRINS
CAPITOLUL 1 AMPLASAREA ÎN MEDIU A CARIEREI TISMANA I............................5
1.1. Istoricul zonei...................................................................................................................51.2. Amplasarea şi geomorfologia..........................................................................................51.3. Hidrologia, clima şi vegetaţia..........................................................................................8
CAPITOLUL 2 EVLUAREA CALITĂŢII SOLULUI AFECTAT DE ACTIVITATEA CARIEREI...............................................................................................................................12
2.1. Impactul produs asupra solului.....................................................................................122.2. Impactul produs asupra florei si faunei.........................................................................152.3. Măsuri de protecţia solului...........................................................................................172.4. Măsuri de protecţia florei şi faunei...............................................................................202.5. Evaluarea calităţii solului..............................................................................................21
CAPITOLUL 3 EVALUAREA CALITATII APEI AFECTATA DE ACTIVITATEA CARIEREI...............................................................................................................................29
3.1. Alimentarea cu apă........................................................................................................293.2. Impactul produs asupra apei.........................................................................................343.3. Evaluarea calităţii apei...................................................................................................37
CAPITOLUL 4 EVALUAREA CALITĂŢII AERULUI AFECTAT DE ACTIVITATEA CARIEREI.................................................................................................42
4.1. Emisiile poluante ale aerului.........................................................................................424.2. Impactul produs asupra aerului......................................................................................434.3. Evaluarea calităţii aerului..............................................................................................464.4. Măsuri de protecţia aerului...........................................................................................51
CAPITOLUL 5 EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI...................52
5.1. Impactul asupra aşezărilor umane.................................................................................52
CAPITOLUL 6 MATRICEA DE EVALUARE A RISCULUI........................................57
CONCLUZII............................................................................................................................62
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................64
4
CAPITOLUL 1
AMPLASAREA ÎN MEDIU A CARIEREI TISMANA I
1.1. Istoricul zonei
Hărţile istorice, sunt prezentate şi descrise în ordine cronologică, identificând evoluţia
caracteristicilor importante ale amplasamentului şi ale vecinătăţilor.
Lucrările de deschidere la cariera Tismana I au început în anul 1969. Substanţa minerală
utilă extrasă este cărbunele energetic (lignitul), care se livrează în sort mărunt pentru consum
în termocentrale, respectiv bulgări pentru consum la populaţie.
În aproprierea perimetrului minier se găseşte oraşul Rovinari şi termocentrala Rovinari.
Pe actualul amplasament cariera Tismana I are documentaţie de licenţă până în 2020.
1.2. Amplasarea şi geomorfologia
Perimetrul carierei Tismana I este situat în nordul Olteniei la sud de oraşul Tg. Jiu, pe
versantul drept al râului Jiu într-o zonă colinară la vest de râu, fiind delimitat astfel:
la sud, de cariera Timişeni - Pinoasa
la nord, perimetrul minier Şomăneşti
la est, de Drumul Naţional DN 66, linia CFR nr. 221 Filiaşi - Rovinari - Tg. Jiu,
respectiv localitatea Vârţ
la vest, de cariera Tismana II (figura1.1.).
Accesul în zonă se realizează prin căile rutiere principale: Filiaşi-Rovinari-Tg.Jiu /E.79
(DN 66); Filiaşi-Turceni-Rovinari /DJ 674; Motru-Cîlnic-Tg. Jiu /DN 67; calea ferată CFR.
221/Craiova-Filiaşi/Turceni-Rovinari-Tg. Jiu.
La aceste căi de acces de comunicaţii se leagă şoselele de interes judeţean şi comunal
care leagă localităţile rurale pe raza perimetrului: Arderea, Pinoasa, Găleşoaia şi Hodoreasca.
La calea ferată CFR Filiaşi - Tg. Jiu se racordează căile ferate industriale cu legătură la
carierele din zonă şi la termocentrala Rovinari.
5
6
Fig.1.1. Încadrarea în regiune a carierei Tismana I
7
Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul carierei Tismana I face parte din marea
unitate geomorfologică a Podişului Getic. Perimetrul analizat se caracterizează printr-o zonă
colinară, cu văi adânci şi lungi, versanţii ajungând la cote în jur de +310 m şi înclinări de 12
- 25° la bază şi 25 - 40 la vârf.
Pe acest relief se află soluri brune, soluri brune podzolice, predominând solurile
podzolice argiloluviale frecvent pseudogleizate având o textură mijlocie spre suprafaţă.
Executarea lucrărilor de descopertare a stratelor de cărbune conduce la îndepărtarea
solului vegetal pe întreaga suprafaţă a carierei şi haldei exterioare. Solul este conservat în
depozite de sol fertil pentru a fi folosit ulterior în programul de redare în circuitul agricol-
silvic. Perimetrul minier Tismana I este amplasat în judeţul Gorj, pe teritoriul comunei Câlnic
şi este în exploatare din anul 1969 prin lucrări miniere la zi. Activitatea desfăşurată în
perimetrul de exploatare este de extracţie şi prelucrare a cărbunelui brun şi lignit cod CAEN:
1020. Din punct de vedere administrativ „cariera Tismana I" face parte din Complexul
Energetic Rovinari - E.M.C. ROVINARI.
Morfologic, perimetrul minier Tismana I, se caracterizează printr-o zonă deluroasă, cu
energie de relief scăzută. Panta medie a versanţilor este de 10°-12° către bază şi 35°- 40° pe
alocuri în partea superioară, iar înălţimea medie a versanţilor atinge cote între 290-310 m.
Zona este afectată de numeroase fenomene locale de instabilitate, unele active, altele
temporar stabile, care pot fi activate în condiţiile necorelării lucrărilor de exploatare din
carieră cu lucrările de defrişare a zonelor silvice care vor fi efectuate în viitor.
Vatra carierei este stabilită la culcuşul stratului Vs de lignit, cota +145m, rezultând o
adâncime medie a carierei de 105 m, cu oscilaţii frecvente cuprinse între 75-155 m .
Principalele forme de relief care se întâlnesc în cadrul perimetrului minier de exploatare
enumerate de la est la vest, sunt următoarele:
Valea Pinoasa, al cărei curs va fi regularizat, iar debitul de apă va fi preluat de
tronsonul sudic al canalului taluz sud Tismana I;
Dealuri în zona „Tismana I Sud", care se întind digital în limita sudică a perimetrului
între Valea Pinoasa şi Valea Găleşoaia, având cote maxime de +300 m;
Valea Găleşoaia, situată pe limita vestică a perimetrului, ale cărei debite sunt dirijate
prin canale construite pe bermele de lucru aferente treptelor de excavaţii în afara
carierei, spre canal taluz sud Tismana II în zona Răstăcioasa;
Valea Creţanilor, al cărei curs a fost racordat la tronsonul canalului taluz nord
Tismana I;
8
Dealuri în zona „Tismana I Nord", care se întind digital în jurul văii Creţanilor la
limita nordică a perimetrului, în zona Şomăneşti, având cota maximă de +300 m, între
Valea Mărului, Valea Creţanilor şi zona satului Vârţ.
1.3. Hidrologia, clima şi vegetaţia
Reţeaua hidrografică este reprezentată de văi, văiugi, ogaşe, cu un regim temporar
torenţial şi este tributară fostului curs al râului Tismana, care se varsă în imediata apropiere în
Jiu. Apa freatică se află la adâncimi diferite de 5- 10 m, iar pe terase la adâncimi mai mari de
10 m.
Apa pluvială stagnează temporar în zonele microdepresionare pe lunci şi terase.
Izvoarele de coastă sunt permanente sau temporare şi se întâlnesc la baza versanţilor, la
baza frunţilor de terase sau în zonele cu alunecări.
a) Hidrogeologia
Prin cercetările hidrogeologice s-au pus în evidentă mai multe orizonturi acvifere:
orizonturi acvifere freatice din luncile şi terasele inferioare ale râurilor
orizonturi acvifere cu nivel liber şi captive din depozitele romaniene şi traseele
situate deasupra bazelor de eroziune locală
orizonturi acvifere sub presiune din depozitele "daciene şi parţial romaniene,
situate sub nivelul bazei de eroziune locală.
Exploatarea în cariera Tismana I are în vedere următoarele orizonturi acvifere:
orizontul acvifer freatic din lunca şi terasele văilor Tismana şi Pinoasa
orizontul acvifer din acoperişul complexului cărbunos V-VII
orizontul acvifer din complexul stratelor V-VII cărbune
orizontul acvifer din intervalul stratelor IV-V cărbune
orizontul artezian din culcuşul stratului IV cărbune
Caracteristicile hidrogeologice şi parametrii hidrogeologici ai fiecărui orizont rezultaţi
din foraje sunt redate în tabelul 1.1.
9
Tabelul 1.1. Caracteristicile forajelor hidrogeologice din perimetrul Tismana I
Oriz.acvif.
Nr.foraj
CotaNH(m)
Deniv.S (m)
DebiQ(l/s)
Debit spec. q (l/s/m)
H niv.piez.(m)
Coef.filtr . K (m/zi)
RazaR(m)
Freatic
1HE 156,67 3,30 0,620 0,180 - 2,40-
3,30
79-92
2HE 155,24 2,56 5,070 1,980 - 7,2-57,2 342-420
Acop.
V-VII
406 157,98 11,60 0,080 - - - -
407 174,54 0,58 0,110 - - - -
403 162,38 6,80 0,650 0,104 - 0,885 -
Compl.
V-VII
301 165,60 0,75 0,160 - - - -
302 162,76 2,82 0,320 - - - -
Interv.
IV-V
201HE 151,71 8,08 0,502 0,062 - 1,710 -
207HE 155,32 12,67 0,049 0,004 2,24 0,121 -
210HE 158,35 14,17 0,135 0,0075 - 0,170 -
Culcuş
IV
101HE
102HE
153,71
155,66
13,29
6,06
27,400
19,600
2,040
3,240
-
-
10365,20
0
-
103HE 156,58 8,60 3,800 0.442 - 2,950 -
119HE 155,72 7,23 13,150 1,810 - 13,660 -
120HE 155,01 9,80 2,330 0,237 - 1,270 -
Existenţa acviferelor cu presiune şi debite mari în perimetrul carierei Tismana I impune
asecarea şi detensionarea orizonturilor acvifere în vederea asigurării unor condiţii normale de
lucru, pentru exploatarea stratelor de cărbune în condiţii de securitate.
Resursele statice şi dinamice ale acviferelor din perimetrul carierei este de 55,86
milioane m3, din care:
■ resurse statice 26,41 mii. m3;
■ resurse dinamice 29,45 mii. m3.
b) Clima
Zona luată în studiu are un climat temperat continental cu aspecte tipice ale climei de
dealuri. În ceea ce priveşte temperatura, mediile lunii celei mai calde (iulie) ating 21,6 grade,
iar ale celei mai reci (ianuarie) ating -5,8 grade.
10
Precipitaţiile atmosferice sunt foarte diferite ca urmare a instalării microclimatului
datorat carierelor adiacente, (media anuală este de 753mm).
Vânturile sunt puternic influenţate de relief, ca frecvenţă, pe direcţii, dar şi ca viteză.
Frecvenţa medie anuală a calmului este deosebit de mare în condiţiile de adăpostire realizate
de golurile carierelor. Vanturile dominante sunt Austrul, Crivatul si Băltăreţul.
Condiţiile climaterice au o deosebită influenţă asupra desfăşurării lucrărilor din carieră.
Precipitaţiile atmosferice influenţează regimul apelor de suprafaţă şi subterane. Bazinul
Rovinari, se încadrează în grupa climei de dealuri şi podişuri, cu o climă temperat -
continentală, cu momente de excesivitate, fiind urmare a tranziţiei între clima alpină a
Carpaţilor şi cea din câmpia Olteniei.
Temperatura aerului, ca medie multianuală, se situează în jurul valorii de 10o C.
Amplitudinea anuală a temperaturilor medii lunare este de 24o C, caracteristic unui climat
continental. Verile sunt călduroase şi secetoase, iar iernile în general friguroase. Iarna începe
în luna noiembrie şi se menţine până la sfârşitul lunii martie. În perioada noiembrie-martie,
activitatea în carieră se desfăşoară în condiţii dificile sau grele.
Temperatura minimă absolută în timpul iernii poate atinge valoarea de -30° C, iar
temperatura maximă absolută în timpul verii este de +40° C.
Regimul precipitaţiilor atmosferice se situează între 500 - 800 mm/an, din care 500mm
în semestrul cald şi 30mm în semestrul rece. Cantităţile medii lunare de precipitaţii prezintă o
variaţie importantă.
Maximele în 24 de ore de precipitaţii se situează în luna iunie, la 94mm (ca urmare a
activităţii ciclonice), cu existenţa unor maxime secundare în lunile aprilie şi mai. Minimele
sunt înregistrate în perioada februarie - martie.
Numărul mediu al zilelor în care se menţine stratul de zăpadă este de 45 zile. Grosimea
stratului de zăpadă este între 4 - 80cm. Adâncimea solului ce îngheaţă în lunile geroase de
iarnă poate ajunge la 0,45m.
Umiditatea relativă a aerului prezintă o valoarea medie anuală cuprinsă între 69% -
74%. Pe anotimpuri repartiţia arată valori maxime de 86 %, în perioada iernii şi minime de 65
%, în perioada verii. Direcţia predominantă a vântului este nord-sud, viteza medie a acestuia
fiind de 3, 2 m/sec.
c) Vegetaţia şi fauna
Perimetrul analizat se încadrează din punct de vedere floristic în zona de vegetaţie a
pădurilor de Quercinaeae. În timp ce vegetaţia spontană este reprezentată de pălămidă
(Cyrsium arvense), traista ciobanului (Capella bursa pastoris), coada calului (Ecvisetum
11
arvense), pir (Cynodontactilon), speciile cultivate sunt reprezentate prin grâu, porumb, cartofi,
fasole, pomi fructiferi (prun, măr, gutui) şi viţă de vie.
Fauna este reprezentată de lup, căprior, vulpe, iepuri, acestea având ca habitat pădurea
de foioase cu specii de cer, gorun, alternând cu pajişti secundare.
12
CAPITOLUL 2
EVLUAREA CALITĂŢII SOLULUI AFECTAT DE ACTIVITATEA CARIEREI
2.1. Impactul produs asupra solului
Activitatea de exploatare a cărbunelui, în cadrul carierei Tismana I, afectează factorii
de mediu: sol, subsol, apă, aer, floră şi faună, zgomote şi vibraţii, aşezări umane.
Solul este principalul factor care suferă deteriorări semnificative în urma desfăşurării
activităţii de extracţie a cărbunelui în perimetrul carierei Tismana I, în prezent şi în viitor.
Impactul produs este de natură cantitativă şi calitativă.
Din punct de vedere cantitativ, impactul asupra solului se concretizează prin ocuparea
solurilor de carieră, halda exterioară şi interioară şi utilităţi care deservesc cariera, cu
scoaterea acestora temporară sau definitivă din circuitul productiv, agricol sau silvic. În
prezent cariera îşi desfăşoară activitatea pe o suprafaţă de 708,92ha. Pentru continuarea
exploatării cărbunelui în carieră, până la închiderea lucrărilor, este necesară ocuparea
definitivă unei suprafeţe de 331,50 ha (din care agricol 129,08 ha şi 202,42 ha silvic).
Din punct de vedere calitativ impactul asupra solului se manifestă prin distrugerea
stratului fertil bogat în materie organică, şi modificări ale structurii litologice naturale pană la
adâncimi de 140m. Formarea haldelor de steril a determinat crearea unei noi morfologii
locale, cu un profil de sol de tip antropic, total diferit de solul iniţial. Formarea unui nou sol
presupune o diversitate mare de lucrări care se desfăşoară pe o perioadă lungă de timp.
Din punct de vedere al impactului asupra subsolului zonei, acesta se resimte şi la
afectarea nivelului apei freatice şi subterane, fiind mai mult o formă de impact cantitativ şi
mai puţin unul de natura fizică.
În cei 30 de ani de activitate o parte din solurile ocupate de acest obiectiv minier au fost
eliberate de sarcini tehnologice şi amenajate prin grija unităţii miniere.
Au fost amenajate următoarele suprafeţe:
- plantaţia de pini din perimetrul Tismana :
» 32 ha situate pe halda exterioară
» 8 ha pe taluzele canalului de gardă de pe latura nordică a carierei.
Factorii de mediu aer şi subsol sunt afectaţi calitativ, iar factorii de mediu apă, sol, floră
şi faună, zgomote şi vibraţii, aşezări umane, sunt afectaţi cantitativ şi calitativ. Impactul
13
aspra solului se concretizează prin ocuparea de suprafeţe de sol de carieră, haldă exterioară,
depozite, construcţii (figura 2.1.)
Fig. 2.1. Ocuparea suprafeţelor de sol
Impactul calitativ se manifesta prin afectarea fertilităţii solului prin poluare fizică, cu
praf de steril, cărbune, eroziuni locale, şi prin modificări morfologice cu schimbarea
regimului de scurgere a apelor de suprafaţă. Prin suprafeţele mari de teren agricol şi silvic
dezafectate şi strămutarea satelor , impactul asupra factorului sol este negativ , important în
ceea ce priveşte folosinţa iniţială şi negativ mediu în ceea ce priveşte eroziunea şi pericolele
naturale (figura 2.2.).
.
Fig. 2.2. Degradarea solului în cariera Tismana I
14
Principalele tipuri de soluri din regiunea carierei Tismana I sunt soluri pseudogleice,
soluri brune luvice, soluri luvice altrice, rogosoluri tipice, erodisoluri, protosoluri. Aceste
soluri de găsesc în complexe şi asociaţii de soluri. Reacţia acestor soluri este slab - moderat-
acidă la puternic acidă (pH = 5,2 - 5,6).
Conţinutul în humus este mijlociu, iar textura, mijlocie la suprafaţă şi grea în
profunzime. Gradul de saturaţie indică un sol moderat saturat. Roca mamă este alcătuită din
depozite fluviale deluviale. Fertilitatea acestor soluri este medie.
În timpul exploatării cărbunelui poluarea solului a fost accidentală şi de mici proporţii
şi a constat în posibile scurgeri de carburanţi şi lubrefianţi de la utilajele de lucru care au
deservit cariera (excavatoare, buldozere, autobasculante) şi o poluare cu hidroxizi de fier
proveniţi din structurile metalice ale diferitelor utilaje şi aparate.
Activitatea de exploatare a zăcământului de lignit din perimetrul minier al carierei
Rovinari Est a condus la degradarea solului şi a subsolului şi se concretizează prin:
- defrişare vegetaţie;
- descopertă sol fertil;
- excavaţii steril şi cărbune cu excavatoare;
- haldare steril cu maşini de haldat;
- transport cărbune şi steril cu benzi transportoare;
- depunere steril în halda interioară;
- depunere cărbune în depozitul central (sector benzi - magistrale);
- intervenţii mecanice şi electrice.
- ocuparea suprafeţelor cu activităţile din carieră, haldă exterioară, drum tehnologic.
- degradarea solului şi scăderea clasei de fertilitate prin dispariţia orizonturilor morfogenetice
cu calităţi productive;
- distrugerea (consumarea) mediului geologic natural pană la adâncimea de 15m şi
modificarea echilibrului fizico-chimic al acestuia.
Pe taluzele şi versanţii carierei au avut loc surpări şi alunecări de terenuri. Depunerile la
treptele superioare ale sterilului s-au executat prin goluri. În aceste goluri s-au acumulat şi se
acumulează ape care se infiltrează şi pot genera mişcări de mase miniere.
Elementele geometrice ale solurilor carierei, halde interioare şi halde exterioare redate
circuitului economic au fost stabilite avându-se în vedere asigurarea condiţiilor de stabilitate a
solului şi de marginile pentru evitarea accidentelor umane şi tehnice.
15
Ţinând cont de situaţia existentă în prezent, a vetrei carierei Tismana I, şi a taluzelor
acesteia, se propun următoarele categorii principale de lucrări care trebuie executate pentru
restabilirea echilibrului ecologic, după cum urmează:
foraje geotehnice în vederea monitorizării stabilităţii suprafeţelor;
reprofilarea taluzelor înalte cu excavatoare clasice:
Reprofilarea constă în trepte cu înălţimea maximă de 7,0 m, proiectate a fi executate
sub curba de nivel. Bermele definitive între treptele extrase au lăţimi medii de 5-7 m.
Solurile eliberate de sarcini tehnologice se redau în circuitul productiv. Depozitele de
sol fertil se întreţin corespunzător.
Are loc o poluare fizică a subsolului şi a solului din arealul perimetrului minier din
lucrările miniere de extracţie şi haldare, prin asecare şi deteriorarea traseului apei subterane.
2.2. Impactul produs asupra florei si faunei
Tehnologia de exploatarea a rezervelor de lignit la cariera Tismana I, este asociată cu
ocuparea de suprafeţe mari, prin scoaterea terenului din circuitul agricol şi silvic, pe o durată
de 20 ani, lăsând astfel suprafeţe fără vegetaţie (figura 2.3.).
Fig. 2.3. Suprafaţă lipsită de vegetaţie
16
Impactul creat constă în perturbarea regimului de viaţă, în ce priveşte vegetaţia
(spontană şi cultivată) dar şi fauna terestră. Modificarea morfologiei terenului precum şi lipsa
vegetaţiei determină şi schimbări ale microclimatului local.
Reîmpăduririle şi recultivarea haldelor de steril, determină climatul zonei să evolueze
asemănător fondului climatic general.
Prin exploatarea la suprafaţă a lignitului se excavează stratul fertil (strat suport al
vegetaţiei şi mediu de viaţă al faunei. Prin modificările aduse reliefului în perimetrul carierei
se distruge complet vegetaţia şi fauna.
Speciile superioare cultivate anterior excavării nu mai găsesc condiţii bune de
dezvoltare , mai ales în primii ani de recultivare. Vegetaţia spontană şi speciile nepretenţioase
specifice solurilor slab fertile se reinstalează imediat. Salcâmul se reinstalează repede
asigurând stabilitatea şi protecţia solului (figura 2.4.).
Fig. 2.4. Recultivarea solului degradat cu salcâm
Plantele superioare se pot cultiva, însă ameliorarea acestora pe amestecul heterogen de
soluri din haldă presupune timp mult şi bani.
Fauna existentă specifică zonei, migrează în puncte vecine împădurite, iar după
reinstalarea vegetaţiei revine în mod natural. După reinstalarea acestora şi după execuţia
celorlalte lucrări de protecţie a celorlalţi factori de mediu se reface microclimatul zonal.
17
2.3. Măsuri de protecţia solului
Principalele masuri de protejare si refacere a mediului în perioada de exploatare sunt:
a. Continuarea lucrărilor de salvare a solului fertil
Solul fertil a fost decopertat încă de la deschiderea carierei şi folosit pentru ameliorarea
haldei interioare de steril şi depozitat într-o haldă specială.
Solul fertil existent în haldă este folosit ca material fertilizant, pentru ameliorarea
suprafeţelor afectate.
În vederea unei valorificări bune a solului fertil, provenit din descopertă, se propune să
fie aşternut direct pe suprafeţele disponibilizate pe halda interioara, în ordinea depunerii
sterilului, astfel încât pe măsura ce se înaintează cu exploatarea, solul lăsat în urmă sa fie
parţial refăcut.
Solul fertil poate fi decopertat pe o suprafaţă de 97,37 ha, cu o grosime medie între 30
-40 cm şi numai pe suprafeţe agricole şi silvice, unde panta terenului şi accesul fac posibilă
execuţia lucrărilor.
b. Propuneri de reabilitare (recultivare) a solurilor din perimetrul minier Tismana
Prin trecerea la exploatare în zona sudică, cele două cariere se vor uni, rezultând un
singur perimetru exploatat - perimetru Tismana.
Refacerea peisagistică trebuie tratată întâi pe întreg perimetrul Tismana, iar reabilitarea
peisajului trebuie să se adapteze zonei înconjurătoare.
Factorii restrictivi în procesul de recultivare (reabilitare) sunt:
morfologia terenului natural şi morfologia realizată şi proiectată pentru realizarea
unei continuităţi între acestea;
posibilitatea de gospodărire a apelor printr-o organizare a teritoriului care să facă
posibilă cultivarea şi integrarea în zonă;
asigurarea unor condiţii pedologice optime pentru recultivare;
rezolvarea în limitele posibilului tehnic şi financiar a cerinţei sociale zonale, a
recultivării pentru modul de folosinţă superior (arabil) având în vedere că populaţia
din zonă a fost lipsită de suprafeţe mari agricole;
asigurarea stabilităţii terenurilor haldate şi învecinate, etc.
În partea nordică a perimetrului, în amonte de halda interioară au rămas, taluze de carieră a
căror înclinare este mare (unghi de 45o ).
Pentru asigurarea stabilităţii în zonă, pentru a masca trecerea la zona reabilitată, aceste
taluze se vor împăduri, realizând unirea cu zona naturală, cu pădure. La baza taluzului, pe
18
halda interioară, s-a realizat un spaţiu pe care este construit un canal de taluz care preia apele
din amonte şi le evacuează pe latura estică a carierei.
Peisajul poate fi structurat (organizat) pe suprafeţe mari prin realizarea de asolamente
(rotaţii) de culturi cu scopul dezvoltării agriculturii zonale. Organizarea solului va avea în
vedere asigurarea de drumuri pentru acces şi exploatare.
Pentru a se atenua zgomotele datorate benzilor de transport, prafului degajat, pentru
asigurarea stabilităţii zonei şi îmbunătăţirea estetică a peisajului din zona incintei Tismana I,
s-a propus împădurirea zonei, eventual cu aceeaşi specie silvică din pădurea învecinată(pin).
Suprafaţa ce a fost ocupată de depozitul de sol fertil al carierei Tismana I se va reda în
circuitul agricol, unindu-se astfel cu suprafaţa agricolă recuperată. Zona cuprinsă de partea
dreaptă a benzilor de transport steril Pinoasa - Gârla şi pădurea de pini poate fi amenajată ca
teren pentru sport recreativ în aer liber.
Suprafaţa cuprinsă de suprahalda realizată prin halda sterilului transportat de la cariera
Pinoasa, este reprezentată de două trepte de depunere cu berme cu suprafeţe mari şi pantă
proiectată ce permite redarea în circuitul agricol .
Taluzul sudic al haldei interioare de steril şi taluzele de carieră pe latura sudică a
perimetrului, se încadrează într-un unghi maxim de 45°, şi pot fi propuse pentru înierbare şi
împădurire, în vederea asigurării stabilităţii, refacerii estetice a zonei degradate. De o parte şi
alta a tranşeei de evacuare a apei, la baza taluzelor pot fi plantate, specii de plante şi arbuşti
specifice zonelor umede, cu densitate mare ce constituie o zonă tampon pentru protecţia
tranşeei.
În cazul în care acest spaţiu va fi folosit pentru haldarea sterilului de la cariera Pinoasa
aceste taluze vor fi stabilizate şi ecologizate numai prin însămânţare cu ierburi perene, pe
perioada cât rămân libere până la haldare.
Tranşeea de asecare va fi transformată în dren pentru preluarea apelor din corpul haldei
nou formate în acest spaţiu.
Profilele geologice şi pedologice arată că în zonă pot fi găsite suficiente cantităţi de
materiale potrivite dacă excavarea selectivă devine obligatorie.
Excavarea selectivă la cariera Tismana I s-a executat numai pentru stratul de sol fertil
care a fost şi este folosit după amenajare ca material refertilizant. Pentru că nu se face o
haldare selectivă este obligatoriu ca terenurile amenajate să fie ameliorate pentru activarea
biologică a solurilor şi îmbogăţirea în substanţe minerale necesare plantelor.
Măsurile de protecţie a solului, ca factor de mediu afectat de activitatea desfăşurată în
cariera Tismana sunt redate în tabelul 2.1.
19
Tabelul 2.1. Măsurile de protecţia solului afectat din cariera Tismana I
factor de mediupoluat
sursă de poluare Etapele reducerii efectelor asupra solului
SOL
- depozitul de
cărbune
Arderea.
- comanda proiect de detaliu pentru execuţia unui sistem de
captare a apei în depozit şi refacerea canalizării de ape pluviale
şi ca urmare a stropirii depozitului, pentru a evita impregnarea
solului din zona limitrofă cu elemente chimice nocive peste
limita admisă de reglementările legale privind poluarea
solurilor şi a apei.
- uleiurile
pentru utilaje,
- uleiurile uzate,
- motorina.
- curăţarea solului din depozitul de materiale recuperabile de
substanţe periculoase impregnate;
- aşternerea unui pat de material absorbant pe întreaga suprafaţa
a depozitului de materiale recuperate, în primul rând în zona
rezervoarelor de ulei ce urmează a fi utilizat de utilaje, ulei
uzat, motorină,pentru a prevenii scurgerile de substanţe la
manevrarea rezervoarelor.
- uleiuri uzate.
- cumpărarea şi instalarea, inclusiv pregătirea spaţiului necesar,
transportul, montajul, pornire a echipamentului care previne
contaminarea solului şi a apei subterane din surse
nepermanente cum sunt: ţevile de sub rezervoare, canalele de
beton de sub conductele de substanţe chimice toxice, acoperiri
noi şi rezistenţe pentru pardoseli etc.;
- pentru trafo;
- pentru depozite de substanţe periculoase.
- uleiuri uzate,
- gudroane,
- cărbune
din depozit.
- remedierea, decisă prin hotărâre judecătorească, act
administrativ sau lege, a terenurilor de depozitare a deşeurilor
considerate substanţe periculoase şi depozitate de societatea
comercială care se privatizează sau activul care se vinde;
- terenurile depozitului de materiale recuperate, ecologizare
specială şi ale depozitului de cărbune
20
2.4. Măsuri de protecţia florei şi faunei
În scopul protecţiei florei şi faunei la cariera Tismana I se vor avea în vedere
următoarele:
evitarea defrişării inutile (lucrările de defrişare nu trebuie sa avanseze mult în faţa
celor de descopertă);
depozitarea sterilului în halda interioară, care diminuează ocuparea de suprafeţe
naturale cu flora şi fauna;
limitarea lucrărilor de descopertă în amonte de fronturile de lucru, pentru înlăturarea
eroziunii regresive a terenului descopertat şi supus acţiunilor precipitaţiilor şi
vânturilor;
evitarea pierderilor irecuperabile şi dezordonat a unor materiale (lubrefianţi,
carburanţi), care ajunse pe sol distrug (ard) vegetaţia;
măsuri contra emisiilor de pulberi.
Pentru ameliorarea sau refacerea echilibrului ecologic în zonă, halda exterioară a
carierei în suprafaţă de 50ha a fost în întregime plantată cu Pinus silvestris, pentru prevenirea
fenomenelor de alunecare şi eroziune.
În pădurile naturale, speciile silvice sunt foioase de calitate ( gorun, fag, stejar), iar la
replantare sunt înlocuite cu salcâm esenţă slabă din punct de vedere al calităţii lemnului, dar
uşor de înrădăcinat. Prin împădurire fauna se reinstalează.
Datorită circuitului deficitar al apei, cultivarea plantelor superioare agricole şi obţinerea
unor producţii satisfăcătoare este mai greu de realizat mai ales în primii ani de recultivare, dar
prin lucrări de ameliorare pe o perioadă de 4-9 ani acestea se pot cultiva cu succes. Pentru
primii ani de recultivare se propun specii de plante care nu sunt pretenţioase la condiţiile de
apă şi sol, dar cu proprietăţi de refacere a solurilor.
Sunt recomandate următoarele specii de plante:(lucerna-Medicago, trifoiul-Trifolium ,
sulfina-Meliotus, obsiga-Bromus, firuţa-Poa pratensis şi pir tarâtor-Agropirum), plante
perene, ce acoperă o perioadă lungă din an terenul, având rol şi de prevenire a eroziunii
solului.
Până în prezent a fost redată circuitului silvic suprafaţa de 32 ha, iar circuitului agricol
suprafaţa de 38 ha ( situate pe halda exterioară). În perioada 1999-2020, ritmul de redare în
circuitul economic a suprafeţelor va fi cu mult mai mare decât ritmul de ocupare de suprafeţe.
Activitatea din carieră nu prezintă un pericol pentru apariţia fenomenului de decolorare
a frunzelor sau pierderea aparatului folial.
21
2.5. Evaluarea calităţii solului
Pentru evaluarea calităţii solului afectat de activitatea desfăşurată în cariera Tismana I în
anul 2010 au fost recoltate probe de sol din perimetrele miniere, din zonele cele mai puternic
poluate vizibil, fizic şi chimic.
La amplasarea punctelor de prelevare s-a ţinut cont de activitatea desfăşurată pe
amplasament şi de posibilitatea apariţiei poluării accidentale.
Pentru prelevarea probelor de sol s-au marcat punctele de prelevare pe planul de situaţie
al zonei. Vegetaţia a fost complet îndepărtata de pe aria de prelevare si s-au prelevat probe de
la două cote diferite pentru acelaşi punct, suprafaţa solului (Ss) şi 20 cm adâncime faţă de
suprafaţa solului (SA). S-a notat:
- numărul probei
- adâncimea de prelevare
- locul de prelevare
Probele au fost recoltate în pungi de hârtie şi au fost etichetate.
Punctele de prelevare a probelor de sol din cariera Tismana I au fost:
S1A, S1S - sol – depozit materiale recuperate Rovinari
S2A, S2S- sol – colonie Poiana
S3A, S3S- sol – depozit subansamble recuperate Gârla
S4A, S4S- sol – sat Cârbeşti
S5A, S5S - sol – depozit materiale recuperate Tismana II
S6A,S6S –sol – sat Hodăreasca – prima casă
S7A,S7S –sol – sat Găleşoaia- prima casă
S8A, S8S - în apropierea primei case din sat Pinoasa - faţă de perimetrul minier Tismana I.
S9A, S9S- sol - în depozit de ulei uzat al carierei Tismana I, la 30 m faţă de containere fixe de
depozitare a uleiului
S10A, S10S - sol - în apropierea primei case din sat Arderea - faţă de perimetrul Tismana I
La probele de sol nu s-au efectuat analize de probe de sol martor, deoarece zona
limitrofă exploatărilor miniere este influenţată pe o distanţă considerabilă de către această
industrie, astfel încât nu se poate găsi un perimetru de sol nepoluat. Zona minieră Rovinari
cuprinde zeci de km2, şi nu există zonă neafectată de lucrări miniere, deci nu se poate discuta
de proba etalon.
Poluarea solului în perimetrele miniere este o poluare fizică datorită excavării maselor
de sol şi rocă. Poluarea chimica are loc numai în depozite , ( pe lângă recipientele de ulei uzat
22
la manevrarea acestora şi în zonele incintelor, acolo unde există circulaţia autovehiculelor şi
lucrări de întreţinere)
Probele de sol recoltate din cariera Tismana I au fost analizate chimic, prin metode
specifice şi au fost determinaţi principalii indicatori chimici de calitate:
metale grele(cupru, cadmiu, plumb,zinc,nichel)
sulfaţi
cianuri libere
HAP(naftalină, fenantren, antracen, fuorantren, piren, benzoantracen, chrisen,
benzfluorantren, benzopiren, benzoperilen, indeno (123) piren)
Rezultatele obţinute în urma analizelor, pentru fiecare probă de sol recoltată de pe cele
două nivele (SS- suprafaţa solului; SA- adâncimea 20cm) sunt redate în tabelul 2.2. (pentru
primele 5 puncte de prelevare) şi în tabelul 2.3. (pentru următoarele 5 puncte de prelevare).
23
Tabelul 2.2. Concentraţiile indicatorilor de calitate ai probelor de sol recoltate din punctele 1-5
indicatori decalitate U.M.
Simbol probăS1S S1A S2S S2A S3S S3A S4S S4A S5S S5A
Nivel I Nivel II Nivel I Nivel II Nivel I Nivel II Nivel I Nivel II Nivel I Nivel IICadmiu mg/kg su <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0*
Plumb mg/kg su 2,57 2,52 <2,0* <2,0* 2,62 2,66 <2,0* <2,0* <2,0* <2,0*
Cianurilibere
mg/kg su <0,05* <0,05* 0,21 <0,05* <0,05* 0,083 <0,05* <0,05* <0,05* <0,05*
Fenoli mg/kg su 0,23 <2,0* 0,08 0,23 <2,0* 0,25 0,15 0,17 0,39 0,66
Sulfaţimg/kg su 339,1 141,12 248,11 98,03 198,93 102,05 98,22 49,27 97,65 97,94
Cupru mg/kg su 21,41 8,4 4,31 3,32 13,09 8,85 4,27 8,55 4,78 4,79Nichel mg/kg su 16,64 <2,0* <2,0* <2,0* 31,83 17,2 <2,0* 16,62 16,47 16,52Zinc mg/kg su 214,06 255,0 32,31 12,25 342,76 79,1 19,8 53,45 59,03 59,17HAP mg/kg su 2,9 0,1 0,14 0,24 0,03 0,14 0,27 0,13 0,09 0,18Naftalină mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*
Fenantren mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* 0,03 <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*
Antracen mg/kg su 0,05 <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*
Fluoranten mg/kg su 0,07 <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*
Piren mg/kg su 1,32 <0,01* 0,02 0,02 <0,01* 0,06 0,05 0,05 0,03 <0,01*
Benz(a) antracen mg/kg su 1,28 <0,01* 0,02 <0,01* <0,01* <0,01* 0,04 0,03 <0,01* <0,01*
Crisen mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*
Benz fluorantren mg/kg su 0,18 0,1 0,1 0,22 0,03 0,05 0,18 0,05 0,06 0,18Benz(a) piren mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*
Benz(ghi) perilen
mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*
Indeno piren mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*
*limita de detecţie a metodei
24
Tabelul 2.3. Concentraţiile indicatorilor de calitate ai probelor de sol recoltate din perimetrele 6-10
indicatori de calitate
U.M
Simbol probăS6S S6A S7S S7A S8S S8A S9S S9A S10S S10A
Nivel I Nivel II Nivel I Nivel II Nivel I Nivel II Nivel I Nivel II Nivel I Nivel IICadmiu mg/kg su <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0*
Plumb mg/kg su <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* 36,9Cianuri libere mg/kg su 0,046 0,0573 <0,05* <0,05* <0,05* 0,18 <0,05* <0,05* 0,08 <0,05*
Fenoli mg/kg su <0,02* 0,66 <0,02* 0,065 0,45 0,54 0,189 0,48 0,33 0,87Sulfaţi mg/kg su 143,98 98,5 96,94 48,23 98,31 48,9 97,92 736,34 196,5 195,15Cupru mg/kg su 3,34 3,33 3,28 4,77 4,81 3,31 3,32 3,32 4,31 12,84Nichel mg/kg su <2,0* <2,0* 7,35 16,42 16,58 16,48 16,51 16,56 16,74 31,22Zinc mg/kg su 26,02 45,8 24,04 28,68 106,68 136,35 166,96 47,18 153,87 183,87HAP mg/kg su 0,19 0,06 0,42 0,17 0,05 0,1 0,15 0,15 0,08 1,45Naftalină mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*
Fenantren mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* 0,02 <0,01* <0,01* <0,01*
Antracen mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* 0,13Fluoranten mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*
Piren mg/kg su <0,01* <0,01* 0,31 <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* 0,04 0,55Benz(a) antracen mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* 0,56Crisen mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* 0,02 <0,01* <0,01* <0,01*
Benz fluoranten mg/kg su 0,19 0,06 0,11 0,17 0,05 0,1 0,11 0,15 0,04 0,21Benz(a) piren mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*
Benz(ghi) perilen mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*
Indeno piren mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*
*limita de detecţie a metodei
Pentru probele de sol recoltate din punctele 8, 9, 10, valorile concentraţilor analizate şi compararea cu valorile normale, PA şi PI, pe tipuri de folosinţe(sensibile şi mai puţin sensibile) sunt redate în tabelul 2.4.
25
Tabelul 2.4. Indicatorii chimici analizaţi, valorile normale, PA şi PI
indicatori de calitate
U.M
Simbol probă
Valori normale
Praguri de alertă Praguri de intervenţie
S8Sl-sat Pinoasa -TismanaI
S8A-l satPinoasa Tismana I
S9S
Depozit ulei uzat 30m
S9A
Depozit ulei uzat 30m
S10S
Sat Arderea
S10A
Sat Arderea
Tipuri defolosinţe
Tipuri defolosinţe
Nivel ISuprafaţă sol
Nivel IIAdâncime20cm
Nivel ISuprafaţă sol
Nivel IIAdâncime20cm
Nivel ISuprafaţă sol
Nivel IIAdânci-me20cm
Sensibi-le
MaiPutinsensibile
Sensibi-le
MaiPutinsensibile
Cadmiu mg/kg su <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* 1 3 5 5 10
Plumb mg/kg su <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* 36,9 20 50 250 100 1000
CianuriLibere
mg/kg su <0,05 0,18 <0,05 <0,05 0,08 <0,05 <1 5 10 10 20
Fenoli mg/kg su 0,45 <0,54 0,198 0,48 0,33 0,87 <0,02 5 10 10 40
Sulfaţi mg/kg su 98,31 48,9 97,92 736,34 196,5 195,15 - 2000 5000 10000 50000
Cupru mg/kg su 4,81 3,31 3,32 3,32 4,31 12,85 20 100 250 200 500
Nichel mg/kg su 16,58 16,48 16,51 16,56 16,74 31,22 20 75 200 150 500
Zinc mg/kg su 106,68 136,65 166,96 47,18 153,87 183,41 100 300 700 600 1500
HAP mg/kg su 0,05 0,1 0,15 0,15 0,08 1,45 <0,1 7,5 25 15 150
Naftalina mg/kg su <0,01* <0,01* 0,02 <0,01* <0,01* <0,01* <0,02 2 5 5 50
Fenantren mg/kg su <0,01* <0,01* 0,02 <0,01* <0,01* <0,01* <0,05 2 5 5 50
Antracen mg/kg su 0,05 <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* 0,13 <0,05 5 10 10 100
Fluorantren mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,02 5 10 10 100
Piren mg/kg su 1,32 <0,01* <0,01* <0,01* 0,04 0,55 <0,02 2 5 5 50
26
Probele de sol au fost analizate prin:
metoda spectrofotemetrică UV-VIS. (cianuri libere, fenoli)
metoda turbidimetrică (sulfaţi)
metoda spectrometrică de absorbţie atomică (cadmiu, plumb, zinc, cupru şi nichel)
metoda cromatografică HPLC (hidrocarburi aromatice polinucleare(HAP))
Analizând concentraţiile obţinute se observă:
- depăşirea limitelor admise la indicatorii: fenoli, sulfaţi, zinc, antracen, piren, benzoantracen
şi benzfluoranten, dar valorile sunt mai mici decât valoarea pragului de alertă, categoria de
folosinţă sensibilă.
Pragul de alertă - nivelul peste care există un risc pentru sănătatea oamenilor, în urma unei
expuneri de scurtă durată şi faţă de care trebuie sa se ia masuri imediate, conform legislaţiei în
vigoare.
Valoare limită - nivelul fixat pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, în scopul evitării, prevenirii sau
reducerii efectelor dăunătoare asupra sănătăţii omului sau mediului ca întreg, care se atinge
într-o perioadă dată şi care nu trebuie depăşit după ce a fost atins.
Folosinţa sensibilă şi mai puţin sensibilă - tipuri de folosinţe ale solurilor, care implică o
anumită calitate a solurilor, caracterizată printr-un nivel maxim acceptat a poluanţilor.
Pragul de alertă - concentraţii de poluanţi în aer, apă sol sau în emisii/evacuări, care au rolul
de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care
determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea concentraţiilor de
poluanţi din emisii/evacuări.
S9A, S 9S - sol - în depozitul de ulei uzat al carierei Tismana I - 3 m faţă de containere
fixe de depozitare a uleiului. S-a evidenţiat depăşirea valorilor limită admise la: fenoli, sulfaţi,
zinc, HAP, benzfluoranten, dar nu se depăşesc valorile pragului de alertă, categoria de
folosinţă sensibila.
S10A, S10S – sol în apropierea primei case din sat Arderea - faţă de perimetrul Tismana I
S-a evidenţiat depăşirea valorilor limită admise la: fenoli, sulfaţi, zinc, HAP, antracen,
benzoantracen, benzfluoranten, dar nu se depăşesc valorile pragului de alertă, categoria de
folosinţă sensibilă.
S8A, S8S - sol - în apropierea primei case din sat Pinoasa - faţă de perimetrul minier
Tismana I S-a evidenţiat depăşirea valorilor limită admise la: fenoli, sulfaţi, zinc, piren,
benzfluoranten, dar nu se depăşesc valorile pragului de alertă, categoria de folosinţă sensibilă.
Reprezentarea grafică a variaţiei concentraţiilor metalelor grele (Cd, Pb, Cu, Ni, Zn),
sulfaţilor şi fenolilor şi compararea cu valoarea normală, PA şi PI (pentru soluri mai puţin
27
sensibile), pentru probele de sol recoltate din punctele 8, 9 şi 10 de pe cele două nivele
(suprafaţă şi 20cm adâncime) este redată în figura 2.5., figura 2.6. şi figura. 2.7.
Fig. 2.5. Reprezentarea grafică a variaţiei concentraţiei metalelor grele în probele de sol
Fig. 2.6. Reprezentarea grafică a variaţiei concentraţilor sulfaţilor
28
Fig. 2.7. Reprezentarea grafică a variaţiei concentraţilor fenolilor
29
30
top related