studiuprivindimpactulplăţilor electronice în economie · agenda 2 • situaţia actuală privind...
Post on 22-Sep-2019
2 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Studiu privind impactul plăţilorelectronice în economie
www.pwc.com
Decembrie 2014
Agenda
2
• Situaţia actuală privind plăţile electronice în România şi alte state membre din Uniunea Europeană şi impactul asupra economiei gri
• Măsuri implementate de alte state pentru încurajarea plăţilor electronice şi reducerea economiei gri
• Măsuri recomandate pentru încurajarea plăţilor electronice şi reducerea economiei gri în România
Numerarul în circulaţie reprezintă peste 60% din PIB-ul României, pondere care este de şase ori mai mare decât media zonei Euro
3
Ponderea numerarului în circulaţie în PIB(2009 - 2013, %)
Sursa: Banca Centrală Europeană, Banca Naţională a României
CAGR +2,1%
2013
63,0%
2012
65,0%
2011
60,0%
2010
59,0%
2009
58,0% Ø 61%
10,2%
CAGR +2,5%
20132012
9,9%
2011
9,7%
2010
9,4%
2009
9,3%
România Zona Euro
• În ultimii 5 ani, în România, ponderea numerarului în circulaţie a fost de peste 60% ca procent din PIB ceea ce reprezintă un nivel de 6 ori mai mare faţă de nivelul înregistrat de ţările din zona Euro
• Ponderea ridicată a numerarului în circulaţie raportat la PIB este o indicaţie a numărului semnificativ de tranzacţii în numerardin economia românească în detrimentul tranzacţiilor electronice
Notă: Zona Euro : Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania
Pondereanumerarului îneconomia din
România este de 6ori mai mare decâtmedia zonei Euro
65,9
64,5
Slovenia65,3
Ø 79
România 4,3Grecia 7,3Bulgaria 13,3Italia 19,1Malta 21,4Cipru 31,0Ungaria 35,9Lituania 40,7Croaţia 42,3Portugalia 44,1Polonia 46,4Irlanda 54,2Republica Cehă
187,4Austria
Olanda 180,8Germania
Slovacia 68,0Spania 69,7Danemarca 74,3
208,1
82,6Franţa 93,2UK 110,2Belgia 117,4
Estonia
118,6Luxemburg 135,7
Ø 48
Finlanda 223,8
Letonia
Suedia
Mai mult, din punct de vedere al numărului de tranzacţii electronice şi cu cardul, România este de 10 până la 18 de ori sub media UE
4
Număr de tranzacţii electronice (exclude tranzacţii cu carduri) per capita în UE(2013, număr tranzacţii per capita)
Sursa: Banca Centrală Europeană, Banca Naţională a RomânieiNotă: categoria tranzacţii electronice include plăţile prin aplicaţii de tipul internet-banking, home-banking, mobile-banking, tranzacţii electronice făcute de la ATM
Spania 54,4Slovenia 64,1
Ungaria 31,5Republica Cehă 36,6Polonia 37,6Slovacia 40,0Malta 40,5Germania 44,7Cipru 47,4
Estonia 169,1Olanda 169,8UK 181,1Finlanda 224,8
Austria 65,8Letonia 75,3Irlanda 94,8Portugalia 116,2Belgia 120,0Franţa 136,3Luxemburg 163,9
Ø 91
47,6
6,2Grecia 6,9România 9,4Italia 29,7
Bulgaria
243,1Suedia 249,8
Ø 52
CroaţiaLituania 52,4
Danemarca
• În România, o persoană face în medie 4,3 plăţi electronice anual, de aproximativ 18 ori mai puţin decât media UE şi de 50 de ori mai puţin decât ţările din topul clasamentului. Această valoare plasează România pe ultima poziţie a clasamentului ţărilor UE
• În România, o persoană face în medie 9,4 plăţi cu cardul anual, de aproximativ 10 ori mai puţin decât media UE şi de 25 de ori mai puţin decât ţările din topul clasamentului. Această valoare plasează România la sfârşitul clasamentului ţărilor UE, reuşind să devanseze doar două state, respectiv Bulgaria şi Grecia
Număr de plăţi cu cardul per capita în UE(2013, număr tranzacţii per capita)
Numărul de tranzacţii
electronice dinRomânia este deaproximativ 18
ori mai micdecât media din
UE şi de aproximativ 11
ori mai micdecât media dinEuropa Centrală
şi de Est
Număr de plăţi cu cardul per
capita dinRomânia este deaproximativ 10
ori mai micdecât media din
UE şi de aproximativ 5
ori mai micdecât media dinEuropa Centrală
şi de Est
Medie CEE Medie UE Medie CEE Medie UE
Estimări
În ritmul actual de creştere, România ar mai avea nevoie de încă 20 de ani pentru a ajunge la media UE privind numărul de tranzacţii per capita
5
CAGR +8,0%
2031f
365,7
2030f
338,6
2029f
313,5
2028f
290,3
2027f
268,7
2026f
248,8
2025f
230,4
2024f
213,3
2023f
197,5
2022f
182,8
2021f
169,3
2020f
156,7
2019f
145,1
2018f
134,3
2017f
124,4
2016f
115,2
2015f
106,6
2014e
98,7
CAGR +8,0%
91,4
2012
85,9
2011
79,3
2013
73,5
2009
67,2
395,0
2032f2010
386,3
2032f
CAGR +21,6%
CAGR +21,6%
2031f
317,7
2030f
261,2
2029f
214,8
2028f
176,6
2027f
145,3
2026f
119,5
2025f
98,2
2024f
80,8
2023f
66,4
2022f
54,6
2021f
44,9
2020f
36,9
2019f
30,4
2018f
25,0
2017f
20,5
2016f
16,9
2015f
13,9
2014e
11,4
2013
9,4
2012
7,9
2011
6,5
2010
5,2
2009
4,3
Evoluţia numărului de tranzacţii efectuate cu cardul per capita (2009-2013, număr tranzacţii)
România
UE
• În ultimii 5 ani, numărul tranzacţiilor efectuate cu cardul raportat la totalul populaţiei a înregistrat, în ţările din UE, o creştere medie anuală de 8,0%
• În pofida faptului că numărul plăţilor efectuate cu cardul în România a crescut într-un ritm mai alert (21,6%) faţă de nivelul înregistrat în UE (8,0%) în aceeaşi perioadă, România este în continuare la coada clasamentului privind plăţile cu cardul
• Presupunând că numărul de tranzacţiilor efectuate cu cardul per capita va urma acelaşi trend şi în următorii ani, atât pentru România cât şi pentru UE, rezultă că România va ajunge la media UE abia în aproximativ 20 de ani
Sursa: Banca Centrală Europeană, Banca Naţională a României, Analiza PwC
Evoluţie istorică
În acelaşi timp, România are una dintre cele mai mari economii gri din UE (28,4% din PIB), fiind depăşită doar de Bulgaria
6
Au
stri
a
7,5%
Ø 18,8%
15,5%
Sp
ania
18,6%
Po
rtu
gal
ia
Bel
gia
16,4%
13,0%
Su
edia
13,9%
Slo
vac
ia
15,0%
Rep
ub
lica
Ceh
ă
24,3% 23,8%M
alta
Po
lon
ia
Cro
aţia
28,4%
Ro
mâ
nia
28,4%
Slo
ven
ia
23,1%
Gre
cia
23,6%
Cip
ru
25,2%
Let
on
ia
25,5%
Lu
xem
bu
rg
8,0%
Ola
nd
a
9,1%
UK
9,7%
Fra
nţa
9,9%
Irla
nd
a
12,2%
31,2%
13,0%
Dan
emar
ca
13,0%
Ger
man
ia
Est
on
ia
27,6%
Lit
uan
ia
Fin
lan
da
Bu
lgar
ia
19,0%
22,1%
Ital
ia
21,1%
Ø 24,4%
Un
gar
ia
28,0%
Economia gri exprimată ca pondere în PIB(2013, %)
Sursa: Comisia Europeană, Eurostat
• Estimările realizate de Comisia Europeană pentru anul 2013 indică pentru România un nivel al economiei gri de 28,4% • Numeroase studii realizate de Comisia Europeană, de firme de rating indică faptul că ponderea mare a tranzacţiilor în numerar
reprezintă un mediu favorabil pentru dezvoltarea economiei gri
Medie CEE
Medie UE
Economia griexprimată ca pondere în PIB este în Româniacu 9.6 pp mai mare ca
media din UE şi cu 4 pp mai mare ca media dinEuropa Centrală şi de
Est
Mai mult, România are unul din cele mai reduse grade de colectare ataxelor, recordul negativ fiind atins de TVA pentru care se colectează doar jumătate din valoarea datorată
7Sursa: Comisia Europeană, Eurostat
Gradul de colectare al TVA(2012, %)
56%
Slo
vaci
a
61%
Lit
ua
nia
64%
Let
on
ia
66%
Gre
cia
67%
Ital
ia
67%M
alta
69%
Po
lon
ia
75%
Un
gar
ia
75%
Rep
ub
lica
Ceh
ă
78%
Bu
lga
ria
80%
Sp
an
ia
82%
Fra
nţa
85%
Est
on
ia
86%
Au
stri
a
88%
Irla
nd
a
89%
UK
90%
Ger
ma
nia
90%
Bel
gia
90%
Slo
ven
ia
91%
Po
rtu
gal
ia
92%
Da
nem
arca
92%
Su
edia
93%
Lu
xem
bu
rg
94%
Fin
lan
da
95%
Ola
nd
a
95%
Ro
mân
ia
Ø 81%
Gradul de colectare al taxelor exprimat ca pondere în PIB(2012,%)
Let
on
ia
28%
Slo
vaci
a
29%
Ro
mâ
nia
29%
Irla
nd
a
30%
Po
lon
ia
33%
Est
on
ia
33%
Sp
ania
34%
Mal
ta
35%
Po
rtu
gal
ia
35%
Rep
ub
lica
Ceh
ă
35%
Cip
ru
35%
Cro
aţia
36%
Gre
cia
37%
UK
37%
Slo
ven
ia
38%
Un
gar
ia
39%
Ola
nd
a
40%
Lu
xem
bu
rg
40%G
erm
ania
40%
Fin
lan
da
44%
Ital
ia
44%
Su
edia
45%
Au
stri
a
45%
Fra
nţa
47%
Bel
gia
48%
Dan
emar
ca
49%
Lit
uan
ia
Ø 37%
28%
Bu
lgar
ia
28%
Comentarii
• Gradul de colectare al taxelor ca
şi pondere în PIB a fost pentru
România în 2012 la unul dintre
cele mai reduse niveluri
comparativ cu celelalte ţări din
UE, în pofida nivelului ridicat al
cotelor de impozitare
• La nivelul anului 2012,
România a colectat doar 56%
din potenţialul de TVA datorat
la buget. Eforturile recente ale
autorităţilor sunt încă modeste
şi insuficiente pentru a ridica
gradul de colectare al TVA la
nivelul mediei UE de 81%
Notă: Gradul de colectare al TVA este exprimatca pondere a TVA încasată din total potenţial TVA de colectat
Există o corelaţie foarte mare între plăţile în numerar şi economia gri
8
350 400300250
15
20010050 1500
30
5
25
20
10
0
35
450
Danemarca
Republica Cehă
Bulgaria
Belgia
Slovenia
România
Portugalia
Polonia
Nu
mă
r m
ed
iu d
ep
lăţi
ele
ctr
on
ice
pe
r c
ap
ita
Po
nd
er
ea
ec
on
om
iei
gr
iin
PIB
(%)
UK
SuediaFinlanda
Slovacia
Letonia
Olanda
Cipru
Italia
Lituania
Franţa
Austria
Malta
Ungaria
Luxemburg
Spania
Grecia
Irlanda Germania
Sursa: Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană
Nr. mediu de plăţi electronice per
capita 253
Corelaţia între numărul mediu de tranzacţii electronice per capita şi ponderea economiei gri în total PIB (2013,%)
• Analizele statistice indică un grad mare de corelare, respectiv -0,8, între numărul tranzacţiilor electronice şi dimensiuneaeconomiei gri. Astfel, s-a observat că ţările, care înregistrează un număr ridicat de plăţi electronice (Austria, Marea Britanie, Luxemburg, Suedia, Finlanda) au şi o pondere mai mică a economiei gri în PIB, în timp ce Bulgaria, România şi Grecia, ţări cu cele mai puţine tranzacţii electronice, înregistrează o pondere foarte ridicată a economiei gri
• Astfel, plăţile în numerar reprezintă un factor favorizant al economiei gri întrucât sunt imposibil de urmărit în ceea ce priveşte raportarea achiziţiilor /vânzărilor efectuate, precum şi remunerarea forţei de muncă
• Există însă şi alţi factori care influenţează nivelul economiei gri cum ar fi: nivelul cotelor de impozitare, capacitatea de administrare şi control, considerarea economiei gri ca un aspect normal şi acceptabil într-o economie, frauda de tip carusel
Grad de corelare ridicat : -0,8
0 1 2 3 4 5 6 7
4,0
2,5
5,5
5,0
4,5
3,5
6,0
0,5
3,0
2,0
1,5
1,0
0,0
Intermedieri financiareşi asigurări
Impact în economia gri (%)
Tranzacţii imobiliare
Industrie extractivăşi prelucrătoare
Agricultura
Construcţii
Comerţ cu amănuntulşi ridicata
Transporturi
Horeca
În România, economia gri este cea mai mare în industriile în carepredomină plăţile în numerar şi munca la negru
9
Economia gri în România detaliată pe sectoare economice(2013 %)
Sursa: Raportul Consiliului Fiscal din 2013
Comentarii
• În România, sectoarele economice cu ponderea
cea mai mare în economia gri sunt industria şi
construcţiile în care predomină munca la negru
remunerată cu numerar
• Comerţul, transportul şi comunicaţiile,
hotelurile şi restaurantele au o contribuţie
semnificativă în economia gri din cauza
neraportării tuturor încasărilor şi plăţilor către
autorităţile fiscale, facilitată în principal de
numărul mare de tranzacţii în numerar
• Datele statistice relevă faptul că industria,
comerţul, transportul şi comunicaţiile,
hotelurile şi restaurantele sunt sectoarele
economice care deţin o pondere cumulată de
peste 50% în PIB-ul României
Dimensiunea bulinei: Ponderea sectorului economic în PIB, 2013
Impactul plăţilor electronice în diminuarea economiei gri
Impact mareImpact redus
Totuşi, valoarea medie a plăţilor cu cardul în România continuă să fie printre cele mai mari din UE relativ la nivelul salariului mediu
10
46,1Franţa 48,9Slovacia 50,9Belgia 53,7UK 56,9Austria 59,9Germania 61,0Malta 61,1Irlanda 63,3Italia 71,5Grecia 74,1Luxemburg 74,5Cipru 77,8
32,4România 33,5Olanda 35,1Slovenia 36,0Bulgaria 38,1Danemarca 40,4Suedia 43,4Spania 43,5Portugalia
Lituania 17,9Letonia 21,2Polonia 21,9Ungaria 25,1Croaţia 25,6Republica Cehă 31,9Finlanda
Ø 45
Estonia 16,5
Valoarea medie a unei plăţi cu cardul(2013, EUR/plată cu cardul)
Ponderea valorii medii a unei plăţi cu cardul în venitul mediu lunar(2012, EUR)
Sursa: Banca Centrală Europeană, Banca Naţională a României, Eurostat
2,5%
Malta
UK 2,2%AustriaGermania 2,8%
2,8%
2,2%Lituania 3,9%Letonia 4,1%Polonia 4,0%Ungaria 5,1%
Estonia
4,5%Irlanda 2,8%Italia 4,5%Grecia 6,4%Luxemburg 2,5%Cipru
Croaţia4,7%
FinlandaRepublica Cehă
1,4%România 10,4%Olanda 1,4%Slovenia 3,9%Bulgaria 14,1%Danemarca 1,6%Suedia 1,6%Spania 2,7%Portugalia 4,4%Franţa 2,3%Slovacia 7,7%Belgia
Ø 4,1%
Comentarii
• Valoarea medie a uneiplăţi cu cardul raportată la venitul mediu netlunar, corelată cu numărul redus de plăţi per capita, indică faptul că în România utilizarea cardurilor se face înspecial pentruachiziţionarea de bunuri şi servicii de valoare mare
• În timp ce plăţile de valoare mare suntefectuate în sectoarerelativ bine fiscalizate,cele de valoare mică sunt realizate preponderent îndomeniile în careeconomia gri este mairidicată
PwC
Există o corelaţie mare între economia gri şi valoarea medie a plăţilor cu cardul
11
0
5
10
15
20
25
30
35
1262 5310 13 1511 14109874
Valoarea medie a unei tranzacţii cu cardul ca procent din venit mediu net
Economiagri (% in PIB)
UK
Ungaria
Luxemburg
LituaniaLetonia
Cipru
Italia
Franţa
Spania
Finlanda Irlanda
GermaniaDanemarcaRepublicaCehă
Bulgaria
Belgia
Slovenia
Slovacia
România
Portugalia
Polonia
Austria
Olanda
Malta
Suedia
Grecia
Dimensiuneabulinei:Număr de tranzacţii per capita
Corelaţia între economia gri şi valoarea medie a unei tranzacţii exprimată ca procent din venitul mediu net (2013)
Sursa: Banca Centrală Europeană, Banca Naţională a României
• Analiza datelor pentru 2013 arată o strânsă corelaţie între numărul şi valoarea plăţilor cu cardul, pe de o parte şi ponderea economiei gri în PIB, pe de altă parte. Astfel, ţările din UE în care tranzacţiile cu carduri sunt numeroase şi de valoare mică raportate la venitul mediu înregistrează o economie gri redusă, întrucât aceasta este favorizată de un număr ridicat de plăţi în numerar
• Evaziunea fiscală este mai des practicată în cazul tranzacţiilor numeroase şi de valori relativ mici efectuate în numerar, întrucât acestea sunt mai greu de monitorizat şi mai puţin frecventă în cazul plăţilor de valoare mare. Prin urmare, pe măsură ce numărul tranzacţiilor de valoare mică efectuate cu numerar se va reduce în favoarea plăţilor cu cardul, valorile respective trecând astfel în zona fiscalizată, cu atât economia gri va fi redusă
Agenda
12
• Situaţia actuală privind plăţile electronice în România şi alte state membre dinUniunea Europeană şi impactul asupra economiei gri
• Măsuri implementate de alte state pentru încurajarea plăţilor electronice şi reducerea economiei gri
• Măsuri recomandate pentru încurajarea plăţilor electronice şi reducerea economiei gri în România
În acest context, alte state au implementat numeroase măsuri de încurajare a plăţilor electronice şi de fiscalizare a tranzacţiilor adresate unor participanţi diferiţi
Limitareaplăţilor în numerar
1
Stimulareadezvoltării infrastructurii
2
13
Stimulareaplăţilor electronice şi a fiscalizării tranzacţiilor
3
Întărirea capacităţii de administrareşi control
4
Măsuri individuale
Participanţii din economie cărora le este adresată măsura Implementate în
ţărileConsumatorfinal
Comercianţi Guvern
Limitarea plafonului de casă √ √ 12 ţări membre UE
Limitarea plăţii în numerar a drepturilor salariale √ √ √
Acordarea ajutoarelor sociale prin carduri pre-plătite √ √
Limitarea tranzacţiilor în numerar la ghişeele băncilor comerciale √ √
Creşterea numărului de POS-uri şi carduri √
Implementarea de tehnologii noi (de exemplu contactless,plăţi pe telefonul mobil)
√
Organizarea de loterii fiscale de către autorităţile fiscale √ √ √
Încurajarea plăţilor electronice prin facilităţi fiscale √ √ √
Case de marcat conectate online la sistemul autorităţilor fiscale √ √
Case de marcat cu POS integrat √ √
Baze de date integrate √ √
Întărirea disciplinei fiscale prin creşterea cuantumului de amenzi şi penalităţi √
Sursa: Analiza PwC
PwC
Reducerea semnificativă a economiei gri s-a realizat în statele care au implementat pachete de măsuri în detrimentul unor măsuri individuale
14
0
1
2
3
4
5
6
7
8
0 1 2 3 4
Imp
act
înec
on
om
iag
ri(%
)es
tim
at
pen
tru
5a
ni
Număr măsuri
Turcia
UK
Suedia
Slovacia
SloveniaPortugalia
Polonia
Malta
Ungaria
Letonia
Italia
Croaţia
Franţa
Spania
Grecia
Republica Cehă
Bulgaria
Dimensiunea bulinei: Impact în economia gri (%) estimat pentru 1 an
Corelaţia între numărul măsurilor implementate şi reducereaeconomiei gri exprimată ca pondere în PIB
Sursa: Banca Centrală Europeană, Banca Naţională a României
Comentarii
• Ţările care au implementat măsuri individuale s-au axat în mare parte pelimitarea plăţilor în numerar. Această măsură individuală s-a dovedit a fi cea mai eficientă, mai ales în contextul unui plafon de până la 21% din venitul mediu anual. Ţările care au implementat acest plafon au reuşit reduceri ale economiei gri cuprinseîntre 1,5 %-5% din PIB în 5 ani
• Alte ţări, au implementat pachete de măsuri adăugând la cele de limitare a plăţilor în numerar iniţiative menite să stimuleze plăţile electronice şi fiscalizarea tranzacţiilor, cum ar fi: susţinerea creşterii numărului de POS-uri şi tehnologii noi (de exemplu Polonia), organizarea de loterii fiscale(de exemplu Slovacia, Malta), metodede întărire a capacităţii de administrare şi control (de exemplu Turcia)
Exemple de ţări care au implementat cu succes măsuri de reducere a economiei gri
Elemente cheie ale unor implementări de succes privind măsuri de stimulare a plăţilor electronice din alte state (1/2)
15Notă: (*) Reducerile economiei gri ca procentaj din PIB sunt estimate pe o perioadă de 5 ani
• Polonia a reuşit o reducere a economiei gri cu 6,0% din PIB ca urmare a dezvoltării infrastructurii necesare plăţilor electronice, respectiv creşterea numărului de POS-uri şi tehnologii noi (near filled communication - comunicare în proximitate)
• Aceste măsuri au apărut ca urmare a unor iniţiative private, comercianţii investind în infrastructura plăţilor electronice în vederea stimulării consumului şi implicit dezvoltarea propriilor afaceri
Polonia
Elementecheie:Creşterea numărului de POS-uri,precum şi implementareade tehnologii
Italia
Elementecheie:Limitareaplafonului decasă şi acordareaajutoarelorsociale pecarduri pre-plătite, corelate cu dezvoltareainfrastructuriipentruplăţile electronice
• Italia a reuşit o reducere a economiei gri cu 5,0% din PIB* limitând plăţile în numerarprin mai multe mecanisme:
Limitarea plafonului de casă la unul dintre cele mai mici niveluri dintreţările UE (5% din venitul net lunar per capita)
Acordarea ajutoarelor sociale pe carduri pre-plătite, măsură al căreisucces se datorează într-o bună parte promovării pe scară largă a acestormecanisme de plată precum şi numărului extins de comercianţi care acordăreduceri de preţ pentru beneficiarii acestor carduri
• De asemenea, autorităţile din Italia au stimulat dezvoltarea infrastructurii întrucâtdin 2014 impun tuturor comercianţilor să ofere soluţii de plată cu cardul pentru plăţi maimari de 30EUR . Succesul acestei măsuri a fost amplificat de iniţiative private ale unoroperatori de telefonie mobilă care, în cadrul unor campanii de marketing, au oferit cutitlu gratuit mPOS-uri distribuitorilor lor
Elemente cheie ale unor implementări de succes privind măsuri de stimulare a plăţilor electronice din alte state (2/2)
16
Notă: (*) Reducerile economiei gri ca procentaj din PIB sunt estimate pe o perioadă de 5 ani.
• Slovacia a realizat o reducere a economiei gri estimată cu 2,5% din PIB* prinorganizarea de loterii fiscale constând în transmiterea către autorităţile fiscale debonuri fiscale de către consumatorii finali. Succesul a fost asigurat de câteva aspecte cumar fi: modalităţile de înregistrare a bonurilor fiscale în competiţie (fizic, on-line, prin sms),frecvenţa extragerilor (lunar şi ulterior săptămânal), numărul şi valoarea premiiloracordate (premiile acordate variază între 100 – 10,000 EUR, un autoturism sau şansa de aparticipa la concursul „preţul corect”)
Slovacia
Elementecheie:Organizareade loterii pebaza bonurilorfiscale pentrua stimulafiscalizareatranzacţiilor
Turcia
Elementecheie:Limitareaplăţilor în numerarcorelată cu întărirea capacităţii de control prinimplementareade baze de dateintegrate,ulteriorînlocuite decase demarcat cuPOSintegrat
• La fiecare 3 ani, Turcia îşi reînnoieşte planul de acţiune pentru strategia de reducere aeconomiei gri, adoptând măsuri care adresează principalele cauze (de exemplu munca lanegru)
• Turcia a reuşit o reducere estimată a economiei gri cu 6,5% din PIB* ca urmare aimplementării unor categorii de măsuri, respectiv limitarea plăţilor în numerar(Limitarea plăţii în numerar a drepturilor salariale) şi întărirea capacităţii deadministrare şi control (Baze de date integrate, Case de marcat cu POSintegrat)
• Fiecare măsură a fost fundamentată în baza unei analize realizată de autorităţi privindefortul de implementare (infrastructura existentă), respectiv potenţialul de reducere aeconomiei gri. De exemplu, bazele de date pentru verificarea veniturilor declarate decontribuabili comparativ cu cele realizate au fost implementate înainte de introducereacaselor de marcat cu POS integrat, deoarece presupuneau un efort minim deimplementare - băncile comerciale transmiţând informaţii deja disponibile (respectivdate despre plăţile cu carduri).
• Casele de marcat cu POS vor înlocui bazele de date integrate odată ce vor fiimplementate pe scară largă la nivel naţional întrucât oferă acelaşi tip de informaţii
Agenda
17
• Situaţia actuală privind plăţile electronice în România şi alte state membre dinUniunea Europeană şi impactul asupra economiei gri
• Măsuri implementate de alte state pentru încurajarea plăţilor electronice şi reducerea economiei gri
• Măsuri recomandate pentru încurajarea plăţilor electronice şi reducerea economiei gri în România
Propuneri de măsuri de reducere a economiei gri şi de stimulare a creşterii economice în România
18
Section title
Reducereaplafonului
de casă
Limitarea plafonului de casă pentru operaţiunile de încasări în numerar, atât de la persoanele juridice, cât şi fizice la un nivel sub 20% din venitul mediu anual per capita
Organizareade loterii
fiscale
Organizarea de extrageri cu premii pentruconsumatorii finali, condiţia de participare fiind transmiterea unui număr minim de bonuri fiscalesau de bonuri fiscale şi dovada plăţii
Întărirea disciplinei
fiscale&
Comunicare şi educaţie
Comunicarea şi educarea populaţiei în legătură cu plăţile electronice şi impunerea de sancţiuni pentru aceicontribuabili care nu respectă prevederile legale de stimulare aplăţilor electronice
Mijloace deinformare
diversificate
Înscrierea modalităţilor de platăelectronice acceptate pe acteleadministrative de impunere sausancţionare
Stimulareadezvoltării
infrastructurii Impunerea obligaţiei pentru toţi comercianţii de a accepta plăţi cu cardul pentru achiziţii ce depăşesc o valoare minimă, mult sub nivelul plafonului de casă
Acordarea de facilităţi fiscale pentru toţi comercianţii care acceptă plata cu cardul, indiferent de tipul de card bancar
Raportarea tranzacţiilor încasate cu cardul către autorităţile fiscale de către societăţile care gestionează sisteme de carduri
Limitarea plăţiiîn numerar adrepturilor
salariale
Impunerea obligativităţii pentru toţi comercianţii de a utiliza case de marcat conectate on-line la sistemulinformatic al autorităţilor fiscale şi de a deţine POS. Opţional comercianţii pot deţine case de marcat conectate on-line cu POSintegrat
Obligativitatea companiilor de aplăti drepturile salariale ale tuturor angajaţilor direct într-un cont bancar şi nu în numerar
Acordarea de către stat a ajutoarelor sociale prin intermediul unor carduri pre-plătite în loc de numerar
• Pachetul de măsuri propus pentru România include limitarea plăţilor în numerar în paralel cu stimularea infrastructurii pentru realizarea plăţilor electronice. De asemenea, pachetul include măsuri de stimulare a consumatorilor cât şi a comercianţilor pentru a realiza, respectiv a accepta plăţile electronice precum şi iniţiative de întărire a capacităţii administrative şi de control a autorităţilor fiscale
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Încurajareaplăţilor
electronice prinfacilităţi fiscale
Raportareatranzacţiilor încasate cu
cardul
Acordareaajutoarelor sociale
prin carduripre - plătite
Case de marcaton-line şi cu POS
integrat(opţional POS-ul poate fi integratîn casa de marcat
on-line)
Descrierea măsurilor propuse de reducere a economiei gri şi de stimulare a creşterii economice în România (1/5)
19
Sursa: Analiza PwC
Plafonulde casă
1
• Măsura presupune limitarea plafonului de casă sub 20% din venitul mediuanual per capita pentru operaţiunile de încasări în numerar de la persoane fizice şi juridice
• În prezent, nu există plafon de casă pentru încasările de la persoane fizice, iar cel pentru persoane juridice este stabilit la 55% din venitul mediu anual per capita , depeste 2,5 ori mai mare decât cel al ţărilor cu cele mai bune rezultate de reducere a economiei gri
• Deşi proiectul de lege depus la Parlament prevede o aplicarea a plafonului de casa atât persoanelor juridice cât şi fizice, nivelul plafonului propun este în continuare foarte mare pentru a produce efectele scontate
• Această măsură, implementată individual, nu ar avea impactul economic şi social scontat, dacă nu este corelată cu alte măsuri de stimulare a fiscalizării (de exemplu loteriile fiscale) şi de încurajare a plăţilor electronice, precum şi de dezvoltare a infrastructurii acestora
Descrierea măsurilor propuse de reducere a economiei gri şi de stimulare a creşterii economice în România (2/5)
20Sursa: Analiza PwC
Loterii fiscale
Întărirea disciplinei
fiscale&
Comunicare şi educaţie
2 • Măsura are ca scop stimularea fiscalizării consumului. Loteriile fiscale presupun organizarea de extrageri şi desemnarea unor câştigători care primesc premii, condiţia de participare fiind transmiterea unui număr minim de bonuri fiscale
• Este recomandabil ca această măsură să fie corelată cu stimularea plăţilor electronice. În acest sens, loteriile fiscale pot fi organizate prin solicitarea unui număr minim de bonurifiscale şi dovada plăţii electronice (bonul emis de POS prin care se atestă plata cu cardul)
• Experienţa din alte state arată că succesul acestei măsuri depinde de numărul şi atractivitatea premiilor, frecvenţa cu care se organizează extragerile. De asemenea, un element important este şi uşurinţa cu care se pot transmite bonurile fiscale pentru a fi incluse în loterie precum şi multitudinea de canale de transmitere a acestora (fizic, on-line, sms)
• Ulterior implementării caselor de marcat on-line, extragerile pentru ambele tipuri de loterii fiscale se pot efectua automat, prin selectarea codurilor câştigătoare, aferente bonuri fiscale înregistrate prin casele de marcat
• Pentru implementarea cu succes a oricăreia dintre măsurile de stimulare a plăţilor electronice, autorităţile fiscale trebuie să întărească disciplina fiscală prin impunerea unor sancţiuni corespunzătoare care să descurajeze iniţiative de eludare a legislaţiei în vigoare şi să maximizeze nivelul de conformare al contribuabililor. Sancţiunile însă trebuie însoţite de măsuri de încurajare a celor care se conformează (de ex. prin facilităţi fiscale)
• De asemenea comunicarea şi educaţia populaţiei privind aspecte practice legate de modalităţile de realizare a plăţilor electronice cum ar fi comisioanele aplicate la retragerea numerarului de la ATM vs. lipsa unor costuri suplimentare pentru consumatorul final încazul plăţilor cu cardul, aspecte legate de securitatea tranzacţiilor electronice, popularizarea loteriilor fiscale şi aspectele pozitive asupra creşterii veniturilor încasate la bugetul de stat prin fiscalizarea unui număr cât mai mare de tranzacţii
3
Descrierea măsurilor propuse de reducere a economiei gri şi de stimulare a creşterii economice în România (3/5)
21Sursa: Analiza PwC
Mijloace deinformare
diversificate
Stimulareadezvoltării
infrastructurii
• Această iniţiativă constă în menţionarea tuturor modalităţilor de plată acceptate prinînscrierea explicită a acestora pe actele administrative de impunere sau sancţionare (de exemplu înscrierea pe deciziile de impunere, amenzi, etc. a numerelor de contbancare, adreselor fizice unde se poate efectua plata prin POS, etc.)
• Această iniţiativă are ca scop creşterea gradului de colectare a taxelor precum şi rapiditatea cu care se încasează aceste venituri la bugetul de stat
• Această iniţiativă presupune stimularea comercianţilor să instaleze echipamente care să permită realizarea plăţilor electronice (POS-uri, mPOS-uri sau tehnologii contactless)
• Suplimentar faţă de impunerea unui plafon de casă, exemplele altor ţări arată că autorităţile pot impune comercianţilor să accepte plăţi cu cardul pentru achiziţii ce depăşesc o anumită valoare minimă, mult sub nivelul plafonului de casă. Prin această măsură, comercianţii vor fi constrânşi să extindă modalităţile de plată oferite consumatorilor finali şi să instaleze POS-uri, mPOS-uri sau tehnologii noi(contactless)
• Cel mai mare impact al acestei măsuri s-a înregistrat în acele state unde agenţii economici precum procesatori de plăţi, instituţii financiar-bancare, operatori de telefonie mobilă, etc. au desfăşurat campanii de marketing prin care au acordat cu titlu gratuit mPOS-uri sau au promovat tehnologii noi
4
5
Descrierea măsurilor propuse de reducere a economiei gri şi de stimulare a creşterii economice în România (4/5)
22Sursa: Analiza PwC
Facilităţi fiscale
• Iniţiativa implică acordarea de facilităţi fiscale pentru toţi comercianţii care acceptă plata cu cardul, indiferent de tipul de card bancar
• Având în vedere experienţa altor ţări unde s-au implementat facilităţi fiscale pentru acceptarea plăţilor cu cardul, România poate avea în vedere o măsură prin care să reducă suma de TVA de plată pentru comercianţii care au un număr minim de tranzacţii încasate cu cardul*
Raportareatranzacţiilor
încasate cu cardul
• Iniţiativa presupune ca tranzacţiile încasate cu cardul (indiferent de tipul de cardbancar sau de banca emitentă) să fie raportate către autorităţile fiscale de către societăţi care gestionează sistemele de carduri. În baza rapoartelor emise de aceste societăţi, autorităţile fiscale vor deţine informaţii transparente cu privire la veniturile realizate de un comerciant şi încasate electronic (cu cardul). Aceste informaţii pot fi folosite în cadrul inspecţiilor fiscale şi vor întări astfel capacitatea de control a autorităţilor fiscale. Această iniţiativă poate fi implementată până la momentul conectării on-line a caselor de marcat la sistemul informatic al autorităţilor fiscale
6
7
Descrierea măsurilor propuse de reducere a economiei gri şi de stimulare a creşterii economice în România (5/5)
23Sursa: Analiza PwC
Case de marcat on-line şi cu POS
integrat (opţionalPOS-ul poate fi
integrat în casa demarcat on-line)
• Această măsură presupune impunerea obligativităţii pentru toţi comercianţii de a utiliza case de marcat conectate on-line la sistemele autorităţilor fiscale şi de a deţine POS. Măsura poate fi implementată ţinând cont de următoarele opţiuni:
Comercianții îşi pot achiziţiona case de marcat on-line la care pot ataşa POS-uri;
Comercianţii îşi pot achiziţiona case de marcat on-line cu POS integrat
• În ambele situaţii, autorităţile fiscale au acces în timp real la operaţiunile realizate de comercianţi ceea ce întăreşte capacitatea de administrare şi control a acestora
8
Acordareaajutoarelor sociale
prin carduripre - plătite
Limitarea plăţiiîn numerar adrepturilor
salariale
• Măsura constă în obligativitatea companiilor de a plăti drepturile salariale ale tuturorangajaţilor direct în contul bancar şi nu în numerar
• Ţările care au implementat o astfel de măsură au reuşit să reducă economia gri generată în principal de neplata taxelor salariale aferente muncii la negru
• Acordarea de către stat a ajutoarelor sociale prin intermediul unor carduri pre-plătite în loc de numerar, carduri care oferă posesorilor posibilitatea de a achiziţiona bunuri şi servicii realizând plăţi electronice
• Această măsură a fost implementată cu succes în statele cu infrastructură dezvoltată pentru plăţile electronice în mediul rural şi urban, cardurile pre-plătite putând fi utilizate doar pentru achiziţii de bunuri / servicii şi nu pentru retrageri de numerar
9
10
Implementarea măsurilor propuse poate genera un impact cumulativ maxim de reducere a economiei gri cu un procent de până la 9,9% din PIB-ul României pe o perioadă de 7 ani
24
An 4
9,9%
1,2%
An 7
9,9%
0,7%
An 6
2,3%
Impact dereducere aeconomiei
gri
An 5An 3
2,2%
An 2
1,8%
An 1
1,2%
0,6%
Evoluţia impactului asupra economiei gri ca pondere în PIB pentru o perioadă de 7 ani(%)
Comentarii
• Impactul cumulativ a fost estimat în baza maimultor ipoteze, şi anume:
Fiecare măsura produce efecte privind reducerea economiei gri pe o perioadă de 5 ani; a fost considerat un interval de timp de 7ani ca urmare a implementării măsurilor gradual care necesitau 2 ani suplimentaripentru materializarea impactului total dereducere a economiei gri
Impactul maxim estimat este obţinut gradual, respectiv începând cu al treilea an de laimplementare
Impactul cumulativ a fost estimat pe operioadă de 7 ani datorită faptului că punerea în aplicarea a unor măsuri necesită mai mult timp pentru pregătirea infrastructurii necesare şi stabilirea unui grad de acceptare din partea populaţiei şi a comercianţilor (de exemplu implementarea caselor de marcatconectate on-line cu sau fără POS integrat, acordarea ajutoarelor sociale prin carduri pre-plătite, limitarea plăţilor în numerar a drepturilor salariale)
Sursa: Analiza PwC
top related