tema 2.analiza rezultatelor activitĂŢii de producŢie Şi ... · pentru analiza factorială a...
Post on 11-Sep-2019
14 Views
Preview:
TRANSCRIPT
1
TEMA 2.ANALIZA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII DE
PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE
Pentru dimensionarea activităţii de producţie a întreprinderii se utilizează indicatorii:
producţia exerciţiului, producţia marfă fabricată, cifra de afaceri şi valoarea adăugată.
Producţia exerciţiului sau globală (Qe) este formată din producţia vândută, producţia
stocată şi producţia imobilizată (ultimele exprimate în costuri de producţie).
Producţia marfă fabricată (Qf) reprezintă valoarea produselor destinate livrării şi
cuprinde: valoarea produselor finite şi semifabricatelor destinate livrării, valoarea lucrărilor
executate şi serviciilor prestate.
Cifra de afaceri (CA) reprezintă suma totală a veniturilor din vânzarea produselor şi
mărfurilor într-o perioadă determinată. Cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor
rezultate din livrarea de bunuri, executarea de lucrări şi prestări de servicii şi alte venituri din
exploatare.
Valoarea adăugată (Qa) exprimă măsura bogăţiei realizate de activitatea întreprinderii şi
se calculează ca diferenţă dintre valoarea producţiei exerciţiului (Qe) şi consumurile
intermediare (totalul consumatorilor de bunuri şi servicii formate de terţi).
Pentru o apreciere corectă a dinamicii cifrei de afaceri este necesar să se corecteze cifra de
afaceri în preţuri curente cu indicele preţurilor.
În contextul diagnosticului cifrei de afaceri pe total şi pe produse prezintă interes
examinarea acesteia din punct de vedere al structurii, şi anume:
a)ca structură a producţiei vândute (cu eliminarea influenţei preţurilor de vânzare);
b)ca structură valorică pe produse (cu includerea şi a influenţei preţurilor de vânzare).
Pentru analiza factorială a abaterii cifrei de afaceri faţă de un nivel de referinţă se poate
opera cu următoarele modele de analiză factorială:
în care:
Influenţa principalilor factori asupra abaterii cifrei de afaceri se calculează prin aplicarea
metodei substituirilor în lanţ.
Valoarea adăugată se calculează prin două metode:
a)metoda sintetică, potrivit căreia din producţia exerciţiului (Qe) se scad consumurile
intermediare:
2
Qa = Qe - M;
b)metoda aditivă, care constă în însumarea elementelor componente: cheltuielile cu
personalul salariat, impozite şi taxe, amortizarea şi profitul.
Analiza factorială a valorii adăugate permite punerea în evidenţă a factorilor care au
determinat modificarea acesteia, precum şi direcţiile în care trebuie să se acţioneze în viitor.
În acest scop se pot utiliza ca modele de analiză:
Modelele sunt similare, în cazul valorii adăugate, cu cele aferente cifrei de afaceri, doar că
în loc de producţia exerciţiului (Qe) se foloseşte cifra de afaceri (CA), iar va are sens de valoare
adăugată la 1 leu cifră de afaceri şi wh reprezintă cifra de afaceri medie orară.
Calitatea producţiei reflectă capacitatea unui bun sau serviciu de a satisface, prin
caracteristicile tehnice, economice, sociale, nevoia pentru care a fost creat.
Analiza calităţii la nivel de produs se efectuează cu ajutorul următorilor coeficienţi:
1)coeficientul mediu de calitate pe produs ( ik ), determinat pe baza indicilor claselor de
calitate:
în care: qi - cantitatea fabricată din clase de calitate „i";
ki - coeficientul clasei de calitate „i";
gi - structura producţiei fabricate pe clase de calitate;
2)coeficientul mediu de calitate ( eik ), determinat pe baza coeficienţilor de echivalenţă:
în care: kei reprezintă coeficientul de echivalenţă al clasei de calitate „i";
3)preţul mediu de vânzare ( ip ):
în care: pi reprezintă preţul unitar al produselor din clasa de calitate „i".
La nivel de firmă se utilizează coeficientul mediu generalizat al calităţii ( gk ):
în care:
3
gi - structura producţiei fabricate pe produse;
ik - coeficientul mediu de calitate pe produs.
În continuare prezentam probleme prin care vom exemplifica modul de utilizare a
cestor formule de calcul si utilitatea lor în analiza economico-financiară.
1.1.Analiza cifrei de afaceri
Cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executarea
de lucrări şi prestări de servicii şi alte venituri din exploatare, mai puţin rebuturile, remizele şi
alte reduceri acordate clienţilor.
În industrie, cifra de afaceri este formată din veniturile realizate prin vânzarea producţiei,
la care se pot adăuga veniturile din vânzări de mărfuri şi veniturile din prestări servicii, in cazul
in care firma desfăşoară şi activitate de comerţ şi prestări servicii.
Cifra de Venituri din vanzarea Producţia
= +
afaceri mărfurilor vânduta
În analiza cifrei de afaceri se au în vedere următoarele probleme:
1)Analiza nivelului cifrei de afaceri;
2)Analiza dinamicii cifrei de afaceri;
3)Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri;
4)Analiza factorială a cifrei de afaceri.
1.1.1.Analiza nivelului cifrei de afaceri
Cifra de afaceri trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
-nivelul său să acopere cheltuielile de exploatare şi să permită realizarea de profil;
-să deţină o pondere de minimum 85% din veniturile de exploatare, respectiv de cel puţin 75%
din veniturile totale ale firmei pentru ca să reflecte o situaţie normală de realizare a activităţii
economice;
-în dinamică să prezinte o tendinţă de creştere reală, pentru a asigura creşterea reală a volumului
de afaceri al firmei;
-să fie realizată corespunzător cu specificul activităţii pe elementele sale componente de venituri
pentru a corespunde obiectului principal dc activitate al firmei.
Tabelul nr. 1
Evoluţia cifrei de afaceri
Nr. Indicatori U/M Perioada de analiza Simbol
crt
t-4 t-3 t-2 t-l t
1. Cifra de afaceri lei 26.041 43.663 62.859 116.331 180.772 CA=Pv+Vvm
2. Venituri din vânzarea
mărfurilor
lei 1.831 1.651 4.028 2.652 2.163 Vvm
3. Productia vândută lei 24.210 42.012 58.831 113.679 178.609 Pv
4. Indicele CA % 100% 168% 144% 185% 155%
0
nCA
CA
CAI =
4
5. Indicele Vvm % 100% 90% 244% 66% 82%
0VM
nVMVM
V
VIY =
6. Indicele Pv % 100% 174% 140% 193% 157%
0
nP
Pv
PvI
V=
7. Ponderea CA in Ve % 92% 92% 89% 95% 99%
VE
CA
8. Ponderea CA în Vt % 88% 91% 88% 93% 92%
Vt
CA
Ponderea cifrei de afaceri în veniturile totale confirmă o realizare normală a obiectului de
activitate. De asemenea, şi ponderea indicatorului în totalul venituri din exploatare înregistrează
valori bune şi prezintă o tendinţă de creştere, ceea ce înseamnă o realizare normală a obiectului
de activitate (tabelul nr. 1).Nivelul cifrei de afaceri permite acoperirea cheltuielilor de exploatare
şi obţinerea de profit, ceea ce reflectă validarea de către piaţă a activităţii.
Tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri se înregistrează în următoarele condiţii:
-creşterea producţiei vândute, ceea ce confirmă viabilitatea activităţii de bază pe piaţă;
-reducerea veniturilor din vânzarea mărfurilor, ceea ce înseamnă restrângerea activităţii cu
caracter strict comercial.
1.1.2.Analiza dinamicii cifrei de afaceri
Dinamica cifrei de afaceri trebuie să prezinte o tendință de creştere în preţuri
comparabile de la o perioadă la alta, pentru a asigura creşterea reală (ţinând cont de efectul
inflaţionist) a afacerilor firmei.
Cifra de afaceri în preţuri comparabile se determină astfel:
-la nivel de produs : (qv1 p0);
-la nivel de firmă:
p
1i1i0i1i
I
pqvsaupqv
în care Ip reprezintă indicele preţurilor de vânzare la nivel de firmă.
Dinamica cifrei de afaceri trebuie să prezinte o tendinţă de creştere în preţuri comparabile de la o
perioadă la alta, pentru a asigura creşterea reală a afacerilor firmei.
În anul „t" cifra de afaceri exprimată în preţuri reale reprezintă o tendinţă de revenire faţă de anul
precedent, sporind cu 26% şi confirmând astfel relansarea reală a firmei pe piaţă, după doi ani
consecutivi de restrângere.
Tabelul nr. 2
Dinamica cifrei de afaceri în prețuri comparabile reale
Nr. Indicatori U/
M
Perioada da de analiza Simbol
crt t-4 t-3 t-2 t-1 t
1. Cifra de afaceri lei 26.041 43663 62.859 116.331 180.773 CA
2. Indicele de crestere a preturilor - 1,0 1,23 1,88 4,36 5,37 Ip
5
3. CA in preturi comparabile lei 26.041 35.401 33.348 26.658 33.676 CApc
4. Indicele dc creştere CA % 100% 136% 94% 80% 126% ICA
5 Variatia CA % 0% 36% -6% -20% 26% ΔCA = ICA - 100
6. Ritmul mediu de creştere CA % 6.64% R = 1 - 100
Tabelul nr. 3
Dinamica cifrei de afaceri pe tipuri de venituri
Nr.
Crt
.
Indicatori
U/M
Perioada de analiza Simbol
t-4 t-3 t-2 t-1 t
1. Venituri din vânzarea marfurilor lei 1.831 1.651 4.028 2.652 2.163 Vvm
2. Productia vanduta lei 24.210 42.012 58.831 113.679 178.609 Pv
3. Cifra de afaceri lei 26.041 43.663 62.859 116.331 180.772 CA
4. Venituri din vânzarea mărfurilor % 7.0% 3.8% 6.4% 2.3% 1.2% Vvm/CA
5. Productia vânduta % 93.0% 96.2% 93.6% 97.7% 98.8% Pv/CA
6. Cifra de afaceri % 100% 100% 100% 100% 100% CA
7. Indicele de creştere Vvm % 100% 90% 244% 66% 82% Ivm
8. Indicele de creştete a PV % 100% 174% 140% 194% 157% Ipv
9. Indicele de creştere a CA % 1001 168% 144% 185% 155% ICA
1.1.3.Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri
Structura cifrei de afaceri pe elemente componente oferă informaţii despre modul de
realizare a afacerilor pe tipuri de venituri, adică din vânzarea producţiei şi din comercializarea
mărfurilor. Analiza structurii cifrei de afaceri se face în funcţie de specificul activităţii, iar
interpretarea rezultatelor analizei este următoarea: pentru o firmă industrială ponderea majoritară
(adică de minimum 85% din cifra de afaceri) ar trebui să o deţină producţia vândută.
Ponderea în realizarea cifrei de afaceri în ultimul an de analiză (anul „t") o au veniturile
din producţia vândută (aproximativ 99%), care prezintă o tendinţă de creştere pe întreaga
perioadă. Acest fapt marchează o situaţie pozitivă şi exprimă importanţa activităţii productive a
firmei faţă de activitatea comercială.
1.1.4.Analiza factorială a cifrei de afaceri
Analiza factorială a cifrei de afaceri are scopul de a identifica factorii care influenţează
evoluţia acesteia, mărimea şi sensul acesteia, informaţii necesare atât pentru aprecierea situaţiei
existente, cât şi pentru adoptarea deciziilor în perioada viitoare. Pot fi utilizate următoarele
modele de analiză:
a) piqvCA i
n
1i=
= b) Qf
CA
sN
QfsNCA =
6
c) Qf
CA
fM
Qf
fM
fM
sN
fMsNCA
=
d) cahTCA = e) Ae
CAAeCA =
f) fM
CA
Mf
fM
Ac
fM
Ae
AcAeCA
=
unde:
-CA-cifra de afaceri;
-qv-volumul fizic al producţiei vândute pe produse;
-pi-preţurile medii de vânzare unitare, exclusiv TVA;
-Ns-numărul mediu de personal;
-Qf-producţia marfă fabricată (producţia exerciţiului);
-Mf-valoarea medie a mijloacelor fixe;
-Mf’-valoarea medie a mijloacelor fixe productive;
-T-fondul total de timp (ore-om);
-Ae-valoarea medie a activelor de exploatare;
-Ac-valoarea medie a activelor corporale.
Exemplificarea metodologiei de analiză implică următoarele date (tabelul nr. 4):
Tabelul nr. 4
Factori de influenţă ai cifrei de afaceri (lei)
Nr.
crt. Indicatori Simbol Perioada de analiza
t-1 t
1. Cifra de afaceri piqv i
116.331 180.772
2. Volumul efectiv al productiei vandute
evaluat in preturile perioadei de baza 01piqvi
- 170.500
3. Numarul de salariati sN 675 650
4. Productia exercitiului Qe 120.222 179.881
5. Valoarea medie anuala a mijloacelor
fixe fM 9.860 21.009
6. Valoarea medie anuala a mijloacelor
fixe direct productive fM 3.510 14.505
7. Timpul total de munca (ore) T 1.220.000 1.200.000
8. Productivitatea medie anuala a muncii
calculata pe baza productiei
exercitiului (lei) Ns
Qe
178,107 276,740
9. Productivitatea medie anuala a muncii
calculata pe baza CA (lei) AW 172,342 262,308
10. Timpul de munca mediu pe salariat
(ore) t 1.807 1.846
11. Productivitatea medie orara a muncii
determinata pe baza CA (lei) hW 0,09535 0,14208
12. Gradul de inzestrare tehnica a muncii
sN
fM
14,61 32,32
7
13. Compoziţia tehnologică a mijloacelor
fixe (%) fM
fM
35,6 69,04
14. Randamentul mijloacelor fixe direct
productive (lei) fM
Qe
34,25 12,40
15.
Cina dc afaceri medie la 1 leu mijloace
fixe direct productive (lei) fM
CA
33,14 12,46
16. Gradul de valorificare a producţiei
obţinute destinată livrării Qe
CA
0,97 1,00
Sistemul factorial, potrivit primului model de analiză, se prezintă astfel:
în care:
aW productivitatea medie anuală calculată pe baza cifrei de afaceri;
hW - productivitatea medie orară, determinată pe baza cifrei de afaceri.
Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţei factorilor, pe baza primului model,
se prezintă astfel: CA = 180.772 - 116.331 = + 64.441 lei din care, datorită:
1)influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute pe produse:
lei169.54331.116500.170piqvipiqviqv 0001i +=−=−= din care, datorită:
1.1)influenţei modificării numărului mediu de personal:
( ) ( ) 4309342,172675650aWsNsNsN 001 −=−=−= lei
1.2)influenţei modificării productivităţii medii anuale a muncii:
( ) ( ) 478.58342,172308,262650aWaWsNaW 011 +=−=−= lei
din care, datorită:
1.2.1)influenţei modificării timpului de muncă pe salariat.
( ) ( ) 241709535,018071846650hWttsNt 0011 +=−=−= lei
1.2.2)influenţei modificării productivităţii medii orare a muncii.
( ) ( ) 061.5609535,014208,01846650hWhWtsNhW 0111 +=−=−= lei
2)influenţei modificării preţurilor medii de vânzare.
272.10500.170772.180piqvipiqvipi 0011 +=−=−= lei
Din analiza datelor prezentate rezultă o creştere a cifrei de afaceri faţă de anul precedent
cu 64.441 lei, respectiv cu 55%. Creşterea reală a cifrei de afaceri, ţinând cont de indicele de
creştere a preţurilor (tabelul nr. 2). este de 26% faţă de perioada precedentă. Această situaţie se
reflectă pozitiv asupra profitului aferent cifrei de afaceri, rezultatului exploatării, rezultatului
8
curent, rezultatului brut, rezultatului net al exerciţiului şi destinaţiilor acestuia, vitezei de rotaţie a
activelor circulante etc.
Din studiul influenţelor factorilor direcţi se constată că din modificarea totală a cifrei de afaceri
84% s-a datorat creşterii volumului fizic al vânzărilor şi 16% măririi preţurilor de vânzare.
Creşterea volumului fizic al vânzărilor a determinat depăşirea cifrei de afaceri cu 54.169 lei, în
exclusivitate pe baza utilizării intensive a factorului uman. Sporirea productivităţii muncii anuale
cu 89.966 lei a avut ca efect creşterea cifrei de afaceri cu 58.478 lei. Această situaţie s-a datorat
sporirii productivităţii medii orare cu 0,04673 lei, ceea ce a avut ca efect creşterea cifrei de
afaceri cu 56.061 lei.
Referitor la utilizarea extensivă a forţei de muncă se constată două aspecte:
-reducerea numărului mediu de salariaţi se apreciază ca fiind justificată din punct de vedere
economic, deoarece este efectul sporirii productivitaţii muncii;
-înregistrarea unui timp efectiv lucrat mai mare decât cel din perioada anterioară cu 39 ore a avut
ca efect creşterea vânzărilor cu 2417 lei.
Preţurile medii de vânzare unitare au crescut faţă de perioada de comparaţie, influenţând pozitiv
asupra cifrei de afaceri în sensul creşterii acesteia cu 10.272 lei. Această situaţie este efectul atât
al îmbunătăţirii calităţii produselor vândute, cât şi al inflaţiei înregistrate la nivelul economiei
naţionale.
Utilizând al doilea model de analiză factorială a cifrei de afaceri, sistemul de factori ce
influenţează asupra cifrei dc afaceri este prezentat astfel:
Metodologia de analiză factorială se prezintă în felul următor: 441.64CA += lei
1)( ) ( ) 431997,0107,178675650
Qe
CA
sN
QesNsNsN
0
0
0
001 −=−=−=
lei
2)
( ) 188.6297,0107,17874,276650Qe
CA
sN
Qe
sN
QesN
sN
Qe
0
0
0
0
1
11 +=−=
−=
lei
din care. datorită:
2.1)
( ) 144.13697,025,34%6,3561,1432,32650Qe
CA
fM
Qe
fM
fM
sN
fM
sN
fMsN
sN
fM
0
0
0
0
0
0
0
0
1
11 +=−=
−=
lei
2.2)
( ) 390.23397,025,34%6,35%04,6932,32650Qe
CA
fM
Qe
fM
fM
fM
fM
sN
fMsN
fM
fM
0
0
0
0
0
0
1
1
1
11 +=−=
−
=
lei
9
2.3)
( ) 346.30797,025,344,12%04,6932,32650Qe
CA
fM
Qe
fM
Qe
fM
fM
sN
fMsN
fM
Qe
0
0
0
0
1
1
1
1
1
11 −=−=
−
=
lei
3)
( ) 657297,0174,276650Qe
CA
Qe
CA
sN
QesN
Qe
CA
0
0
1
1
1
1 +=−=
−=
lei
Analiza cifrei de afaceri pe baza modelului mai sus prezentat pune în evidenţă acţiunea
unor factori precum: gradul de înzestrare a forţei de muncă, compoziţia tehnologică a mijloacelor
fixe, randamentul mijloacelor fixe direct productive şi gradul de valorificare a producţiei
obţinute şi destinate livrării.
Din cazul analizat rezultă următoarele aspecte:
Sporirea gradului de înzestrare a forţei de muncă cu 120%, respectiv cu 17.71 lei persoană, a
avut ca efect creşterea producţiei obţinute şi mărirea vânzărilor cu 136.144 lei. Această situaţie a
fost generată de investiţiile în mijloace fixe de 11.149 lei şi de reorganizarea activităţii.
Ponderea mijloacelor fixe productive a crescut cu 93,9% şi a reprezentat o premisă pentru
creşterea producţiei şi o sporire a vânzărilor cu 233.390 lei. Această situaţie reflectă faptul că
investiţiile au fost direcţionate către mijloacele fixe productive (maşini, utilaje, instalaţii de lucru
etc).
Randamentul valoric al mijloacelor fixe direct productive a scăzut cu 63,7% şi a avut ca
efect scăderea vânzărilor cu 307.346 lei. Acest rezultat este efectul neatingerii parametrilor
proiectaţi de noile capacităţi de producţie puse în funcţiune.
•Gradul de valorificare a producţiei obţinute s-a mărit şi a determinat creşterea vânzărilor cu
6.572 lei. Situaţia este determinată de creşterea stocului de produse finite la finele perioadei, faţă
de începutul perioadei şi faţă de perioada de comparaţie (anul precedent).
PROBLEME REZOLVATE
1.Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr.
crt. Indicatori t-2 t-1 t ( )%R
1. Cifra de afaceri curentă 615 975 1.430 + 52,48
2. Indicele preţurilor (%) — 164 169 —
3. Cifra de afaceri corectată prin de flatare 615 594,5 515,94 -8,4
4. Cifra de afaceri corectată prin inflatare 1.704,5 1.599 1.430 -8,4
Se cere să se analizeze dinamica cifrei de afaceri prin deflatare şi inflatare.
Rezolvare
Din datele prezentate în tabelul precedent se constată că, în valori curente, cifra de afaceri a
înregistrat sporuri anuale semnificative şi un ritm mediu anual de creştere de 52,48% calculat
astfel:
10
Creşterea preţurilor datorată inflaţiei a fost foarte importantă în cei trei ani de analiză.
Corectarea cifrei de afaceri cu scopul de a elimina efectul inflaţiei se realizează prin deflatare sau
inflatare.
În cazul deflatării, corecţia se va efectua pe baza relaţiei:
0/mn
mn
mn
P
CRT
RI
CACA
−
−
−=
unde: CAR este cifra de afaceri reală sau comparabilă;
CRTCA este cifra dc afaceri curentă;
mnPI− reprezintă indicele preţurilor, raportat la primul an al analizei.
5,594%164
975
I
CACA
0/1t
1t
1t
P
CRT
R ===
−
−
−
94,515%169%164
430.1
I
CACA
0/t
t
t
P
CRT
R =
==
( ) 4,810059,9110019159,01001615
94,5151001
CA
CAR 21n
0
n −=−=−=
−=
−= −
Inflatarea se va efectua, conform relaţiei:
mn/nmnmn PCRTR ICACA−−−
=
unde: mn/nPI− reprezintă indicele preţurilor, raportat la ultimul an al analizei.
599.1%164975ICACA1t/t1t1t PCRTR ===−−−
5,704.1%169%164615IICACA
2t/1t1t/t2t2t PPCRTR ===−−−−−
( ) 4,810059,9110019159,010015,704.1
430.11001
CA
CAR 21n
0
n −=−=−=
−=
−= −
Se observă că ritmul real de creştere a cifrei de afaceri a fost negativ (-8,4%), fapt ce a afectat
toţi indicatorii economico-fmanciari ai firmei.
2.Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Produse
Ani A B C D E
11
t-1 ig
0,85 0,07 0,05 0,03 -
2
ig
0,7225 0,0049 0,0025 0,0009 -
t ig
0,34 0,26 0,20 0,11 0,09
2
ig
0,1156 0,0676 0,04 0,0121 0,0081
Se cere să se analizeze structura cifrei de afaceri pe tipuri de produse.
Rezolvare
Pentru efectuarea de comparaţii ale structurii activităţii economice aferente mai multor exerciţii
financiare se utilizează coeficientul de concentrare Gini-Struck:
1n
1gnG
2
i
−
−=
în care: n reprezintă numărul de termeni ai seriei;
ig reprezintă structura vânzărilor pe categorii de activităţi, grupe de produse, unităţi operative
etc.
Conform datelor din tabelul de mai sus, coeficientul de concentrare Gini-Struck se calculează
astfel:
( )836,0
3
10996,3
14
10009,00025,0049,07225,04G 1t =
−=
−
−+++=−
( )232,0
4
12170,1
15
10081,00121,004,00676,01156,05G1 =
−=
−
−++++=
În scopul adâncirii analizei se utilizează şi indicele de concentrare Herfindhal:
=2
igH
Din datele prezentate în tabelul anterior rezultă următoarele valori pentru coeficientul
Herfindhal:
7749,00009,00025,0049,07225,0gH 2
i1t =+++==−
=++++== 2434,00081,00121,004,00676,01156,0gH 2
it
Rezultă ca firma analizată şi-a modificat structura de la cea de tip concentrat la repartiţia
egalitară.
3. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- mii lei -
Produse 0CA 1CA
Iqv
CA
recalculată Ip
A 140 180 1,2 168 1,0714
B 260 320 1,05 273 1,172
C 220 240 1,01 222 1,0801
12
Se cere să se realizeze analiza de tip factorial a cifrei de afaceri, în funcţie dc volumul fizic al
vânzărilor.
Rezolvare
Modelul de analiză a cifrei de afaceri este:
= iipqvCA
Deoarece între factorii de influenţă este relaţia de produs, pentru analiza factorială se va utiliza
metoda iterării (a substituţiilor în lanţ).
90740830pqvpqvCACACA
0011 iiii01 +=−=−=−= mii lei
din care, datorită:
1)influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute asupra cifrei de afaceri:
11740729CACApqvpqvqv 0
rec
iiiii 0001−=−=−=−= mii lei
Se ştie că
0iqv0i
0i
0i
qv pqvIpqvpqv
pqvI
01
0
1 =
=
729pqvCA
01 ii
rec ==
2)influenţei modificării preţului de vânzare asupra cifrei de afaceri:
101729830CACApqvpqvp rec
1iiiii 0111+=−=−=−= mii lei
Cifra de afaceri a crescut cu 90 mii lei comparativ cu baza de raportare, respectiv cu
12,16%. La acest rezultat au contribuit ambii factori de influenţă: volumul fizic al producţiei
vândute şi preţul de vânzare.
Din calculele efectuate se constată că cifra de afaceri a crescut exclusiv datorită influenţei
preţurilor de vânzare.
Volumul fizic al producţiei vândute s-a redus la nivelul firmei cu 1,5%, iar în condiţiile
menţinerii constante a preţurilor de vânzare, a determinat în mod justificat o diminuare a cifrei de
afaceri cu 11 mii lei. Analizând evoluţia vânzărilor pe grupe dc produse, se constată că la grupele
D şi E volumul fizic al vânzărilor s-a diminuat semnificativ (cu 50%, respectiv cu 20%), anulând
efectul favorabil generat de celelalte trei grupe de produse la care volumul fizic al vânzărilor a
crescut comparativ cu perioada de bază. Printre cauze pot fi menţionate: reducerea cererii pentru
anumite categorii de produse, apariţia unor produse de substituţie, intensificarea concurenţei,
creşterea preţurilor de vânzare peste nivelul valorilor medii ale sectorului de activitate etc.
Cel de-al doilea factor cu influenţă directă a fost preţul de vânzare unitar. Se observă că
influenţa asupra cifrei de afaceri a fost de 1.101 mii lei. Preţul de vânzare a crescut in medie cu
13,8%:
D 100 80 0,5 50 1,6
E 20 10 0,8 16 0,625
TOTAL 740 830 0,985 729 1,138
13
%8,113100729
830100
pqv
pqvI
01
11
ii
ii
q ==
=
La produsul D este posibil ca majorarea preţurilor cu 60% să fi generat diminuarea
volumului vânzărilor şi, implicit, a cifrei dc afaceri, ca urmare a reducerii cererii. La produsul E
se observă că, deşi preţurile de vânzare au scăzut cu 37,5%, volumul fizic al vânzărilor s-a redus.
Rezultă că pentru această categorie cererea s-a diminuat, probabil produsul se află într-o fază de
maturitate spre declin. La celelalte trei grupe de produse nu se impune o analiză de detaliu,
deoarece evoluţia preţurilor nu a afectat volumul fizic al vânzărilor.
Creşterea preţurilor este justificată atunci când este determinată de o îmbunătăţire a
calităţii ofertei sau de deţinerea unei poziţii privilegiate pe piaţă.
Se cere să se calculeze influenţa structurii vânzărilor pe piaţă asupra cifrei de afaceri.
4.Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
- mii lei -
Nr.
Crt. Indicatori 0P
1P
1. Vânzări totale 30.000 40.000
2. Vânzări proprii 15.000 20.000
3. Cota proprie de piaţă recalculată x 47,5%
Se cere să se calculeze influenţa structurii vânzărilor pe piaţă asupra cifrei de afaceri.
Rezolvare
Indicatorul utilizat pentru analiza solicitată mai sus este cota globală de piaţa (Cp), care se
determină ca raport între vânzările proprii (Vp) şi vânzările totale (V):
V
VpCp =
Vânzările proprii (Vp) pot fi exprimate prin relaţia:
CpVVp •= , iar 100
CgCp
pi =
în care: g, reprezintă structura vânzărilor totale pe piaţă.
Pe baza datelor din tabelul de mai sus şi aplicând, ca metodă de analiză, substituţiile în
lanţ, se calculează influenţa structurii vânzărilor pe piaţă asupra cifrei de afaceri (vânzările
proprii) astfel:
( ) ( )=−=
−=
−
=
505,47000.40100000.30
000.155,47000.40
100
Cg
100
CgVg 0001 pipi
1
Vp
i
= -1.000 mii lei
Rezultă că modificarea structurii vânzărilor pe piaţă a generat o scădere a cotei globale de
piaţă a firmei analizate, de la 50% la 47,5% şi implicit o scădere a vânzărilor proprii (cifrei de
afaceri) cu 1.000 mii lei.
5. Pe baza indicatorilor:
14
Nr. Crt. Indicatori 0P 1P
1. Numărul mediu de salariaţi 920 800
2. Numărul mediu de ore lucrate 2.000 2.100
3. Cifra de afaceri medie orară în lei 0,5 0,8
să se determine influenţa fondului de timp asupra cifrei de afaceri.
Rezolvare
Modelul utilizat pentru analiza factorială a cifrei de afaceri, pe baza datelor din tabelul de mai
sus este următorul:
hhZS WNNNCA =
în care:
ZN - numărul mediu de zile lucrate de un angajat în perioada analizată:
hN - numărul mediu de ore lucrate de un angajat într-o zi;
hW - productivitatea medie orară a unui salariat:
Sistemul factorial de analiză se prezintă astfel:
Influenţa fondului de timp asupra cifrei de afaceri se determină, respectând
principiile metodei substituţiilor in lanţ, prin următoarea relaţie:
( ) ( ) ( ) ( ) 805,0000.1605,0000.2920100.2800cahTTT 01
CA −=−=−=−=
mii lei
6. Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr.
crt. Indicatori UM 0P
1P
1. Cifra de afaceri mii lei 75 90
2. Producţia marfă fabricată mii lei 65 95
3. Valoarea medie a activelor fixe mii lei 40 41
4. Valoarea medie a activelor fixe productive mii lei 30 35
5. Numărul mediu de salariaţi pers. 500 550
Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra modificării cifrei de afaceri a firmei.
Rezolvare
15
Analiza factorială a cifrei de afaceri se poate realiza cu ajutorul modelului multiplicativ
următor (în mărimi absolute):
Qf
CA
fM
Qf
fM
fM
sN
fMsNCA
=
unde:
- fM - valoarea medie a mijloacelor fixe:
- fM - valoarea medie anuală a mijloacelor fixe direct productive;
sN
fM
- gradul de înzestrare tehnica a muncii:
fM
fM
- ponderea mijloacelor fixe direct productive în totul mijloacelor fixe (compoziţia
tehnologică a mijloacelor fixe);
fM
Qf
- randamentul mijloacelor fixe direct productive (producţia Mf obţinută destinată livrării la
un leu mijloace fixe)
Deoarece între factorii de influenţă este operaţia matematică de produs pentru analiza factorială
se va utiliza metoda iterării (a substituţiilor în lanţ):
157590CACACA 01 +=−=−=
mii lei
din care:
1)influenţa modificării numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri:
( ) ( ) ( ) 5,765
75
30
65
40
30
500
40500550
Qf
CA
fM
Qf
fM
fM
sN
fMNNN
0
0
0
0
0
0
0
0SS
CA
S 01+=−=
−=
mii lei
2)influenţa modificării gradului de înzestrare tehnică asupra cifrei de afaceri:
( )
63,565
75
30
65
40
30
500
40
550
41550
Qf
CA
fM
Qf
fM
fM
sN
fM
sN
fMN
N
fM
0
0
0
0
0
0
0
0
1
1S
S
CA
S
1−=
−=
−=
mii lei
3)influenţa modificării structurii mijloacelor fixe (ponderii mijloacelor fixe direct
productive în totalul mijloacelor fixe) asupra cifrei de afaceri:
( )
63,1065
75
30
65
40
30
41
35
550
41550
Qf
CA
fM
Qf
fM
fM
fM
fM
sN
fMN
fM
fM
0
0
0
0
0
0
1
1
1
1S
CA
+=
−=
−
=
mii lei
4)influenţa modificării randamentului mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri:
( )
12,2265
75
30
65
35
95
41
35
550
41550
Qf
CA
fM
Qf
fM
Qf
fM
fM
sN
fMN
fM
Qf
0
0
0
0
1
1
11
1S
CA
1+=
−=
−
=
mii lei
5)influenţa modificării gradului de valorificare a producţiei fabricate asupra cifrei de
afaceri:
16
62,1965
75
95
90
35
95
41
35
550
41550
Qf
CA
Qf
CA
fM
Qf
fM
fM
sN
fMN
Qf
CA
0
0
1
1
1
1
1
1
1
1S1
−=
−=
−
=
mii lei
Se constată o creştere a cifrei de afaceri comparativ cu baza de raportare cu 15 mii lei
(+20%).
Creşterea numărului mediu de salariaţi cu cincizeci de persoane, în condiţiile menţinerii
constante a celorlalţi factori dc influenţă, a determinat în mod justificat şi o creştere a cifrei de
afaceri cu 7,5 mii lei.
Comparativ cu perioada de bază, gradul de înzestrare tehnică a scăzut şi s-a reflectat
nefavorabil asupra cifrei de afaceri. În sensul scăderii acesteia cu 5,63 mii lei. Din datele
disponibile se observă că înzestrarea tehnică a scăzut, pe de o parte, datorită efectuării unor
investiţii reduse (valoarea mijloacelor fixe creşte doar cu o mie de lei), iar pe de altă parte, ca
efect al creşterii numărului de salariaţi.
Structura mijloacelor fixe s-a modificat în favoarea celor direct productive (+16%). Dacă
se consideră că celelalte condiţii din procesul productiv s-au menţinut constante, atunci influenţa
structurii mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri a fost de +10.63 mii lei.
Randamentul mijloacelor fixe a crescut cu 25,27% în P1 comparativ cu P0 şi influenţa
asupra cifrei de afaceri a fost de +22,12 mii lei. Situaţia se apreciază favorabil deoarece eficienţa
utilizării mijloacelor fixe a crescut.
Gradul de valorificare a producţiei destinate vânzării a scăzut cu 17,9%, deoarece, în
perioada P0, firma a vândut produse şi din stocurile perioadelor precedente. Valoarea
supraunitară a indicatorului în perioada P0 (1,15) faţă de perioada P1 (0,94), tocmai acest fapt îl
evidenţiază. Din analiza dinamicii indicatorilor, se observă că ritmul de creştere a cifrei de
afaceri a fost devansat de ritmul de creştere a producţiei fabricate.
7.Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr.
crt. Indicatori UM 0P
1P
1. Numărul mediu de salariaţi pers. 400 350
2. Producţia exerciţiului mii lei 2.290 2.240
3. Cifra de afaceri mii lei 2.107 2.128
Se cere să se analizeze influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciţiului asupra cifrei de
afaceri.
Rezolvare
Modelul utilizat pentru analiza factorială a cifrei de afaceri, pe baza datelor din tabelul anterior
este:
Qe
CA
sN
QesNCA =
Influenţa gradului de valorificare a producţiei exerciriului asupra cifrei de afaceri se calculează
astfel: ( )
2,67290.2
107.2
240.2
128.2
350
240.2350
Qe
CA
Qe
CA
N
QeN
Qe
CA
0
0
1
1
S
1S
CA
1
1+=
−=
−=
mii lei
17
8.Pe baza indicatorilor:
Nr.
crt. Indicatori UM 0P
1P
1. Numărul mediu de salariaţi pers. 250 225
2. Producţia exerciţiului mii lei 4.000 4.500
3. Cifra de afaceri mii lei 3.720 4.320
să se determine influența numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri.
Rezolvare
Modelul de analiză care poate fi utilizat este următorul:
Qe
CA
sN
QesNCA =
Influența numărului de salariaţi asupra cifrei de afaceri, calculată pe baza datelor din
tabelul de mai sus este de 372 mii lei.
( ) ( ) ( ) 372000.4
720.3
250
000.4250225
Qe
CA
N
QeNNN
0
0
S
0SS
CA
S
0
01−=−=−=
mii lei
Reducerea numărului mediu de salariaţi cu 25 de persoane în condiţiile menţinerii
constante a celorlalţi factori de influenţă, a determinai în mod justificat şi o diminuare a cifrei de
afaceri cu 372 mii lei. Scăderea numărului de salariaţi poate avea cauze diverse: restructurarea
activităţii, creşterea gradului de înzestrare tehnică, pensionări, transferuri, restrângerea activităţii
etc.
9.Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr.
crt. Indicatori UM 0P
1P
1. Numărul mediu de salariaţi pers. 800 700
2. Producţia exerciţiului mii lei 4.580 4.480
3. Cifra de afaceri mii lei 4.214 4.256
Se cerc să se analizeze influenţa productivităţii muncii asupra cifrei de afaceri.
Rezolvare
Pentru analiza factorială a cifrei de afaceri se utilizează următorul model:
Qe
CA
sN
QesNCA =
în care: sN
Qe
- productivitatea medie anuală a muncii;
Qe
CA
- gradul de valorificare a producţiei destinate livrării.
Măsurarea influenţei productivităţii muncii se poate reda astfel:
18
( )
=
−=
−=
580.4
214.4
800
580.4
700
480.4700
Qe
CA
N
Qe
N
QeN
N
Q
0
0
S
0
S
1
1S
S
CA
e
01
( ) 7,43492,0725,54,6700 +=−= mii lei
Creşterea productivităţii medii anuale, de la 5.725 mii lei în perioada P0 la 6,4 mii lei în perioada
P1, a generat o creştere a cifrei dc afaceri cu 434,7 mii lei.
10.Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr.
crt. Indicatori U M 0P
1P
1. Numărul mediu de salariaţi pers. 350 320
2. Numărul mediu de ore lucrate salarul ore 2.100 1.980
3. Cifra de afaceri medie orară mii lei 80 85
Se cere să se analizeze influenţa numărului mediu de ore lucrate de un salariat asupra cifrei de
afaceri.
Rezolvare
Modelul utilizat pentru analiza influenţei numărului de ore lucrate de un salariat asupra cifrei de
afaceri este următorul:
hhZS WNNNCA =
în care:
- ZN -numărul mediu dc zile lucrate de un angajat în perioada analizată;
- hN - numărul mediu de ore lucrate de un angajat într-o zi;
- hW - productivitatea medie orară a unui salariat (cifra dc afaceri medie orară);
- t - numărul mediu de ore lucrate de un salariat ( )hZ NNt =
Cuantificarea influenţei numărului de ore lucrate de un salariat, pe baza datelor din
tabelul anterior, se prezintă astfel: ( ) ( ) ( ) 072.380100.2980.1320WNNNNNt
000111 hhZhZS
CA −=−=−=
mii lei
Scăderea numărului mediu de ore lucrate de un salariat de la 2.100 ore în P0 la 1.980 ore
în P1 a generat o reducere a cifrei de afaceri cu 3.072 mii lei.
1.2.Analiza valorii adăugate
Valoarea adăugată (VA) exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de
producţie, îndeosebi a factorilor muncă şi capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor şi
serviciilor cumpărate de firmă de la terţi. Valoarea adăugată reprezintă bogăţia creată prin
19
valorificarea resurselor tehnice, umane şi financiare ale firmei peste valoarea consumurilor
intermediare provenite de la terţi. Valoarea adăugată netă reprezintă valoarea nou creată fără să
se ţină cont de amortizare, adică de remunerarea imobilizărilor.
1.2.1.Analiza nivelului valorii adăugate
Valoarea adăugată se poate obţine prin:
-metoda sintetică, conform căreia din volumul total de activitate de producţie şi comercială se
scad consumurile intermediare de la terţi;
VA = Qe-M
în care M reprezintă consumurile intermediare de la terţi aferente activităţii de producţie.
În condiţiile în care firma desfăşoară şi activitate de comerţ, valoarea adăugată globală se
determină ţinând cont şi de marja comercială (Mc), ca expresie a rentabilităţii absolute generate
de această activitate.
VA = (Qe + Mc) - M'
în care: Mc - marja comercială;
M' consumurile intermediare de la terţi (pentru firmele cu activitate de producţie şi
comercializare).
Marja comercială se determină ca diferenţă intre valoarea mărfurilor vândute şi costul lor.
-metoda aditivă, conform căreia valoarea adăugată este rezultatul însumării următoarelor
elemente:
Cheltuieli eu personalul - Impozite şi taxe * Dobânzi + Dividende - Amortizare + Profit
reinvestit
VA= Cheltuieli cu personalul + Impozite şi taxe + Dobânzi + Dividende + Amortizare + Profit
reinvestit
Valoarea adăugată asigură remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la
activitatea economică a firmei:
- personalul (prin salarii, participări la rezultate;
- indemnizaţii şi alte cheltuieli);
- statul (prin impozite, taxe şi vărsăminte asimilate);
- creditorii (prin dobânzi şi comisioane plătite):
- acţionarii (prin dividende nete încasate):
- firma (prin autofinanţarea netă reală).
Evoluţia valorii adăugate (metoda sintetică) este prezentată în tabelul nr. 5.
Tabelul nr. 5
Evoluţia valorii adăugate (metoda sintetica)
Nr.
crt. Indicatori UM
Perioada de analiză Simbol
t-4 t-3 t-2 t-1 t
1. Marja comercială lei 405 407 559 409 418 Mc
2.
Producţia
exerciţiului lei 26.472 45.648 66.250 120.222 179.881 Qe
20
3.
Cheltuieli materiale
totale lei 15.135 24.884 38.037 74.170 96.133 Chm
4.
Cheltuieli cu
lucrările şi
serviciile executate
de terţi
lei 778 1.382 1.402 1.792 9.930 Clset
5. Consumuri
intermediare lei 15.913 26.266 39.433 75.962 106.063
Csi = chm +
Clset
6. Valoarea adăugată
lei 10.964 19.789 27.376 44.669 74.236 VA=Mc +
Qe - Csi
7. Amortizare lei 176 140 684 831 1.476 Am
8. Valoarea adăugată
netă lei 10.788 19.649 26.692 41.838 72.760
VAN =
VA – Am
9.
Indicele de
creştere a
producţiei
exerciţiului
% 100% 172% 145% 181% 150%
IQe = Qc1/
Qc0
10.
Indicele de creştere
a consumurilor
intermediare % 100% 165% 150% 101% 140%
Icsi = Csi1/
Csi0
11.
Indicele de creştere
a valorii adăugate % 100% 180% 138% 163% 166% IVA = VA1/
VA0
12. Rata valorii
adăugate % 42% 45% 44% 38% 41%
RVA =
VA/CA
13. Rata netă a valorii
adăugate % 98% 99% 98% 98% 98% RNVA =
VAN/VA
Valoarea adăugată înregistrează o tendinţă de creştere pe întreaga perioadă analizată. În
ultimul an, ea sporeşte cu 66% faţă de anul precedent, reflectând o creştere a bogăţiei create ca
urmare a utilizării resurselor umane şi tehnice ale firmei.
Această situaţie se datorează:
1)ritmului de creştere superior al elementelor de natura veniturilor faţă de cele de natura
cheltuielilor:
-sporirii cu 50% a producţiei exerciţiului, cu efect pozitiv asupra VA;
-sporirii cu 40% a consumurilor intermediare, cu efect negativ asupra VA;
-sporirii cu 2% a marjei comerciale, cu efect pozitiv asupra VA;
-creşterii cu 3% a ratei valorii adăugate, cu efect pozitiv asupra VA;
2)creşterii eficienţei activităţii:
-sporirii cu 3% a ratei valorii adăugate, ceea ce înseamnă o îmbunătăţire a creării valorii
adăugate în raport cu cifra de afaceri, cu efect pozitiv asupra indicatorului analizat;
-sporirii cu 55% a cifrei de afaceri, cu efect pozitiv asupra evoluţiei VA.
Evoluţia valorii adăugate, calculată prin metoda aditivă, este prezentată în tabelul nr. 6.
Pe întreaga perioadă de analiză, aşa după cum rezultă din datele prezentate în tabelul nr. 6,
valoarea adăugată este utilizată pentru remunerarea principalilor participanţi la desfăşurarea
activităţii firmei.
21
Tabelul nr. 6
Evoluţia valorii adăugate (Metoda aditivă)
Nr.
Crt. Indicatori UM
Perioada analizată Simbol
t - 3 t - 2 t - 1 t
1. REMUNERAREA
PERSONALULUI lei 4.193 5.844 7538 13.955 RMPRS
1a - cheltuieli cu remuneraţiile
personalului lei 3.976 5.449 7.246 13.298 Psp
1b - Participarea salariaţilor la profit lei 217 395 692 657 fcp
2. IMPOZITE PENTRU STAT lei 11.627 17.404 29.902 45.229 IMPT
2a - asigurări şi protecţie socială lei 1.210 1.787 2.388 4.737 Aps
2b - intuirile, tur şi vănâminle j.v
miale lei 9.171 13.350 23.197 28.845 Itva
2c - impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate lei 1.008 2.183 4.244 11.446 Imp
2d - impozitul pe dividende lei 238 84 73 201 Ipd
3. CREDITORI lei 148 247 1.093 2.082 CDT
3a - cheltuieli financiare privind
dobânzile lei 88 247 1.093 2.082 Chfd
4. ACŢIONARI
lei 2.133 752 656 1.809 ACT
4a - dividende nete lei 2.133 752 656 1.809 Divn
5. AUTOFINANŢAREA
PENTRU FIRMĂ lei 1.748 3.123 5.030 11.160 AFN
5a - cheltuieli cu amortizarea lei 140 684 831 1.476 Cam
5b - profitul net reinvestit lei 1.850 2.716 5.494 11.811 Prinv
5c - alte elemente de autodinanţare lei -242 -277 -1.245 -2.129 Aeaf
6. VALOAREA ADĂUGATA
lei 19.789 27.370 44.669 74.235 VA = 1+2
+3+4+5
1.22.Analiza dinamicii valorii adăugate
Dinamica valorii adăugate trebuie să prezinte o tendinţă de creştere în preţuri comparabile de la o
perioadă la alta, pentru a asigura creşterea reală a bogăţiei create de firmă. Evoluţia valorii
adăugate în preţuri comparabile este prezentată în tabelul nr. 7.
Tabelul nr. 7
Dinamica valorii adăugate
Nr.
crt. Indicatori UM
Perioadă de analiză Simbol
t - 4 t - 3 t - 2 t - 1 t
1. VALOAREA
ADĂUGATA lei 10.964 19.789 27.370 44.669 74.235 VA
2. Indicele de
creşterea preţurilor - 1,00 1,23 1,88 4,36 5,37 Ip
3. VA in preţuri lei 10.964 16.089 14.559 10.345 13.824 VApc
22
comparabile
4. Indicele de
creştere a VA % 100% 146% 91% 70% 135%
IVA=VA1/
VA0
5. Variaţia VA
% - 46% -9% -30% 35% 100I
VA
VA −=
=
6. Ritmul mediu
de creştere a VA % - - - - 5,98 RVA
Valoarea adăugată în preţuri comparabile a înregistrat în ultimul an o evoluţie
ascendentă, sporind cu 5% faţă de anul precedent, ceea ce înseamnă o creştere a bogăţiei reale
realizate de firmă, printr-o bună valorificare a resurselor sale.
1.2.3.Analiza structurii valorii adăugate
Din punct de vedere structural, valoarea adăugată trebuie analizată sub forma în care
asigură remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea economica a firmei.
În literatura de specialitate se consideră că ritmul de creştere a elementelor valorii
adăugate trebuie să respecte o succesiune bine determinată, şi anume:
-dividendele să crească aproximativ în acelaşi ritm cu autofinanţarea;
-profitul net să crească mai repede decât toate celelalte elemente;
-remunerarea stalului să se reducă în ce priveşte ponderea sa, reflectând o reducere a presiunii
fiscale;
-ponderea ridicată a dobânzilor ar însemna o gestiune financiara deficitară;
-creşterea în structură a cheltuielilor cu personalul ar reprezenta o creştere a consumului de
muncă echivalat valoric.
Evoluţia structurii valorii adăugate este prezentată în tabelul nr. 8.
Tabelul nr.8
Evoluţia structurii valorii adăugate
Nr.
crt. Indicatori UM
Perioada de analiză Simbol
t - 3 t - 2 t - 1 t
1. Remunerarea
personalului % 21,2% 21,4% 17,8% 18,8% Rp/VA
2. Remunerarea
statului % 58,8% 63,6% 66,9% 60,9% Imp/VA
3. Remunerarea
creditorilor % 0,4% 0,9% 2,4% 2,8% Dob/VA
4. Remunerarea
investitorilor % 10,8% 2,7% 1,5% 2,4% Div/VA
5. Remunerarea firmei % 8,8% 11,4% 11,4% 15,0% Afn/V A
6. VALOAREA
ADĂUGATĂ % 100% 100% 100% 100% 6=1+2+3+4+5
23
Ponderea principală în valoarea adăugată din punctul de vedere al remunerării o deţine
statul, ceea ce înseamnă o situaţie negativă pentru firmă, deoarece reflectă gradul ridicat de
presiune fiscală, având ca efect stoparea dezvoltării firmei.
Pe locul doi ca pondere se situează remunerarea personalului, care prezintă o tendinţă de
reducere în perioada analizată.
Remunerarea firmei prin autofinanţare deţine o pondere redusă, în schimb înregistrează o
tendinţă generală de creştere, ceea ce semnifică sporirea capacităţii firmei de a-şi autofinanţa
dezvoltarea.
Remunerarea acţionarilor prin dividende prezintă o pondere nesemnificativă în valoarea
adăugată. Remunerarea creditorilor prezintă o tendinţă de creştere, ceea ce, asociat cu reducerea
autofinanţării, indică unele semnale negative în gestiunea resurselor financiare.
1.2.4.Analiza factorială a valorii adăugate
Punerea în evidenţă a factorilor care au generat modificarea valorii adăugate şi
identificarea măsurilor ce trebuie adoptate impun apelarea la analiza de tip factorial, pe baza
următorului model de analiză:
vaQeQe
M1QeVA =
−=
Sistemul factorial se prezintă astfel:
în care:
-Qe - producţia exerciţiului (Qe = T w h) ;
-T - timpul total de muncă (T = Ns • t);
- w a - productivitatea medie anuală calculată pe baza Qe
=
sN
QeaW
;
- hw - productivitatea medie orară determinată pe baza producţiei exerciţiului;
- sN - numărul mediu de personal;
- t - timpul dc muncă mediu pe salariat;
-gi - structura producţiei exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi;
- va - valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului:
100
vag
va
n
1iii
=
=;
24
-vai - valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului pe prodase sau tipuri de activităţi.
Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 9.
Tabelul nr. 9
Factori de influentă ai valorii adăugate
- mii. Iei –
Nr.
crt. Indicatori
Perioada de analiză Indice
(%) t-1 t
1. Producţia exerciţiului şi marja comercială
(Qe+Mc) 120.631 180.299 149,4
2. Consumurile provenite de la terţi (M) 75.962 106.063 139,6
3. Valuarea adăugată (VA) 44.669 74.236 166.2
4. Timpul total de muncă (T); ore 1.220.000 1.200.000 98,4
5. Numărul mediu de personal ( N s) 675 650 96,3
6. Timpul dc muncă mediu pe salariat ( t )ore 1.807 1.846 102,2
7. Productivitatea medie orară ( hw ) 0,0989 0,1502 151,9
8. Valoarea adăugată medic la 1 leu
producţie a exerciţiului ( va ); lei 03703 0,4117 111,2
9.
Valoarea adăugată medie recalculată la 1 leu
producţie a exerciţiului
( av );lei
- 0,395 -
Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţelor factorilor (semnificaţia
acestora este prezentată în tabelul nr. 9.) presupun: 567.29669.44236.74VAVAVA 01 +=−=−= lei
din care:
1) ( ) ( ) 220953703,0120631180299vaQeQeQe 001 +=−=−= lei
din care. datorită:
1.1) ( ) ( ) 7323703,00989,01220001200000vahwTTT 0001 −=−=−= lei
din care:
1.1.1) ( ) ( ) 16543703,00989,01807675650vahwtsNsNsN 00001 −=−=−= lei
1.1.2) ( ) ( ) 9223703,00989,018071846650vahwttsNt 00011 +=−=−= lei
1.2. ( ) ( ) 827.223703,00989,01502,0000.200.1vahwhwThw 0011 +=−=−= lei
25
2) ( ) ( ) 74723703,04117,0299.180vavaQwva 0110 +−=−= lei
din care. datorită:
2.1) ( ) 44533703,0395,0299.180vavaQegi 0
1
1 +=−=
−=lei
22) ( ) 3019395,04117,0299.180vavaQeva
1
111 +=−=
−=lei
Analiza factorială relevă că majorarea valorii adăugate s-a datorat ambilor factori direcţi:
producţia exerciţiului şi valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului. Creşterea
producţiei exerciţiului s-a datorat majorării productivităţii muncii, care a contracarat influenţa
nefavorabilă a factorului extensiv, fondul total de timp de muncă, contribuind cu 75% la
creşterea valorii adăugate. Reducerea numărului de salariaţi constituie cauza principală a
nefolosirii integrale a fondului total de timp.
Sporirea valorii medii adăugate la 1 leu producţia exerciţiului ca urmare a reducerii
nivelului cheltuielilor cu materialele la 1 leu producţie a generat mărimea valorii adăugate cu
7472 lei. Factorial. această situaţie s-a datorat adaptării structurii producţiei la cerinţele cererii, în
condiţiile unei gestiuni eficiente, concretizată în creşterea ponderii produselor ce necesită o
cheltuială cu materialele la 1 leu producţie mai mică decât cea realizată în anul anterior.
Majorarea valorii adăugate, ca măsură de sporire a eficienţei combinării factorilor de
producţie, se poate asigura prin:
-îmbunătăţirea utilizării timpului de muncă;
-creşterea productivităţii muncii;
-scăderea cheltuielilor cu materialele la 1 leu producţie;
-îmbunătăţirea calităţii produselor;
-creşterea gradului de înzestrare tehnică;
-creşterea gradului de folosire a capacităţii de producţie.
PROBLEME REZOLVATE
1.Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr.
crt. Indicatori UM P0 P1
Indice
(%)
1 Producţia exerciţiului (Qe) lei 13.104 13.800 105,34
2 Consumurile provenind de la terţi (M) lei 4.586 4.692 102,4
3 Valoarea adăugată (VA) lei 8.518 9.108 106,92
4 Timpul total de muncă (T) ore 65.520 61.133 93,61
5 Numărul mediu de salariaţi
( sN ) pers 35 33 95,23
6 Numărul mediu de ore pe salariat ( t
) ore 1.872 1.859 98,3
7 Productivitatea medie orara ( hw ) lei 0,200 0,225 112,5
8 Valoarea adăugată medie la 1 leu
producţie a exerciţiului ( va ) lei 0,65 0,66 101,53
9 Valoarea adăugată medie recalculată ( lei x 0,645 x
26
var)
Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra modificării valorii adăugate a firmei.
Rezolvare
Din punct de vedere factorial, valoarea adăugată se poate analiza pe baza următorului model:
vaQe
Qe
M1QeVA =
−=
Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit modelului de mai se prezintă
astfel:
-Qe - producţia exerciţiului (Qe = T • hw );
-T- timpul total de muncă (T = Ns * t);
- aw - productivitatea medie anuală, determinată pe baza producţiei exerciţiului
=
sN
QeaW
;
- hw - productivitatea medie orară determinată pe baza producţiei exerciţiului;
- sN - numărul mediu de salariaţi;
- t - timpul mediu de ore pe salariat;
- ig - structura producţiei exerciţiului pe produse sau tipuri de activităţi;
- va - valoarea adăugată medie la l leu producţie
=
=
100
vag
va
n
1i
ii
;
- iva - valoarea adăugată la 1 leu producţie a exerciţului pe produse sau tipuri de activităţi.
Analiza factorială şi cuantificarea influenţelor factorilor (pe baza datelor din tabelul
de mai sus) se realizează astfel: 590518.8108.9VAVAVA 01 +=−=−= lei
din care:
1.influenţa producţiei exerciţiului:
( ) ( ) ( ) 45265,0104.13800.13vaQeQeQ 001
VAe +=−=−=
lei
din care:
27
1. 1.influența timpului total de muncă: ( )( ) ( ) 54465,02,0520.65333.61vahwTTT 0001
VA −=−=−
lei
1. 1. 1.influenţa numărului mediu de personal:
( ) ( ) ( ) 48765,0200,0872.13533vahwtsNsNsN 00001
VA −=−=−=
lei
1.1.2.influenţa numărului mediu de ore lucrate de un salariat:
( ) ( ) ( ) 5765,0200,0872.1859.133vahwttsNt 00011
VA −=−=−=
lei
1.2.influenţa productivităţii medii orare:
( ) ( ) ( ) 99665,0200,0225,0333.61vahwhwThw 0011
VA +=−=−=
lei
2.influenţa valorii adăugate medie la 1 leu producţie a exerciţiului: ( ) ( ) ( ) 13865,066,0800.13vavaQeva 011
VA0 +=−=−=
lei
2.1.influenţa structurii producţiei exerciţiului:
( ) ( ) ( ) 6965,0645,0800.13vavaQeg 0r
1VA
i −=−=−=
lei
2.2.influenţa valorii adăugate medie la 1 leu producţie a exerciţiului pe produse:
( ) ( ) ( ) 207645,066,08009.13vavaQeva r
11VA
i +=−=−=
lei
în care: 100
vagva 01 iir
=
Din analiza efectuată se constată o creştere a valorii adăugate cu 590 lei, respectiv cu
6,92% faţă de perioada anterioară. Situaţia se apreciază ca pozitivă, ca efect al creşterii mai
rapide a valorii adăugate faţă de sporirea producţiei exerciţiului (106,92 > 105,34), ceea ce
înseamnă o sporire a gradului de valorificare a resurselor materiale procurate de la terţi.
Analizând contribuţia factorilor direcţi la obţinerea sporului absolut, rezultă că 76,6% din
modificarea totală s-a datorat creşterii producţiei exerciţiului, iar 23,4% sporirii valorii medii
adăugate la 1 leu producţie.
Producţia exerciţiului a crescut cu 696 lei, determinând sporirea valorii adăugate cu 452
lei. Producţia exerciţiului şi, implicit valoarea adăugată prin intermediul acesteia au fost
influenţate de modul de utilizare (extensiv şi intensiv) a potenţialului uman.
Din punct de vedere extensiv, utilizarea incompletă a timpului de muncă, ca efect al
nerealizării numărului mediu de salariaţi şi a timpului de muncă pe salariat, a avut ca efect
scăderea valorii adăugate cu 544 lei. Scăderea numărului de salariaţi, este o situaţie justificată şi
se datorează creşterii productivităţii muncii. Din punct de vedere intensiv, se constată o creştere a
productivităţii medii orare cu 0,025 lei, care se reflectă în sporirea valorii adăugate cu 996 lei.
Valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului a crescut cu 0,01 lei şi a
determinat sporirea cu 138 lei a valorii adăugate totale. Această influenţă denotă reducerea cu
1% a ponderii consumurilor de la terţi în volumul total de activitate.
Aprofundând această influenţă, se constată că:
28
-structura producţiei s-a modificat în sensul creşterii ponderii acelor produse a căror valoare
adăugată la 1 leu producţie pe produse era inferioară valorii adăugate medii la 1 leu producţie din
perioada P0;
-valoare adăugată la 1 leu producţie pe produse a exercitat o influenţă favorabilă, ca urmare a
îmbunătăţirii calităţii produselor, materializată în creşterea preţurilor de vânzare, reducerii
consumurilor specifice de resurse materiale etc.
2.Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr.
crt. Inidicatori UM P0 P1
1 Total cheltuieli cu personalul mii lei 80 85
2 Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele mii lei 100 80
3 Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate mii lei 51 55
4 Cheltuieli privind dobânzile mii lei 25 40
5 Rezultatul exploatării recalculat (exclusiv
cheltuielile financiare cu dobânzile) mii lei 10 15
6 Producţia exerciţiului mii lei 500 530
7 Numărul mediu de salariaţi pers. 1.000 1.050
8 Numărul mediu de ore pe salariat ore 1.875 1.870
Se cere:
1)Să se determine valoarea adăugată, rata valorii adăugate, rata variaţiei valorii adăugate,
productivitatea medie orară a muncii:
2)Să se analizeze influenţa factorilor asupra valorii adăugate.
Rezolvare
1)Metoda aditivă de calcul a valorii adăugate vizează însumarea următoarelor componente:
cheltuieli cu personalul, cheltuielile cu amortizările şi provizioanele, cheltuielile cu impozite,
taxe şi vărsăminte asimilate, cheltuieli privind dobânzile, rezultatul exploatării recalculat.
Pe baza datelor din tabelul de mai sus, valoarea adăugată în perioada de bază (VA0) şi valoarea
adăugată în perioada curentă (VA1) se determină astfel:
VA0 = 80 + 100 + 51 + 25 + 1 = 266 lei;
VA1 = 85 + 80 + 55 + 40 + 15 = 275 lei;
Rata medie a valorii adăugate ( VAR ) se determină cu relaţia:
100Qe
VAR VA =
; %20,53100
500
266100
Qe
VAR
0
00VA ===
%89,51100530
275100
Qe
VAR
1
11VA ===
Rata variaţiei valorii adăugate ( )VAR denumită şi „rata de creştere a firmei” se calculează cu
relaţia:
29
%38,3100266
266275100
VA
VAVAR
0
01VA =
−=
−=
Productivitatea medie orară se determină astfel:
tN
Qe
T
QehW
S ==
;
2699,0870.1050.1
530
tN
QehW
1S
1
1
=
=
=
2666,0875.1000.1
500
tN
QehW
0S
0
0
=
=
=
2)Modelul factorial de analiză a valorii adăugate pentru aplicaţia dată este următorul:
vahWtNVA s = (cu notaţiile deja cunoscute).
Influenţa factorilor se realizează, după cum urmează:
9266275vahWtNvahWtNVA 000S111S 01+=−=−=
mii lei
din care:
- influenţa modificării numărului mediu de salariaţi:
( ) ( ) ( ) 30,13500
2662666,0875.1000.1050.1vahWtNNN 000SS
CAs 01
+=−=−=
mii lei
- influenţa modificării numărului mediu de ore lucrate pe salariat: ( ) ( ) ( ) 74,0532,02666,0875.1870.1050.1vahWttNt 0001S
CA
1−=−=−=
mii lei
- influenţa modificării productivităţii medii orare: ( ) ( ) ( ) 40,3532,02666,02699,0870.1050.1vahWhWtNW 0011S
CAh 1
+=−=−=
mii lei
-influenţa modificării valorii adăugate la un leu producţie a exerciţiului:
( ) ( ) 96,6532,05188,02699,0870.1050.1vavahWtNva 0111S1−=−=−=
De la o perioadă la alta, se constată creşterea valorii adăugate cu 9 mii lei. Creşterea
valorii adăugate se datorează influenţei pozitive numărului mediu de salariaţi cu 13,3 mii lei, a
productivităţii medii orare cu 3,4 mii lei şi este influenţată negativ cu 0,74 mii lei, de scăderea
numărului mediu de ore lucrate pe salariat.
3.Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr. crt. Indicatori UM P0 P1
1 Producţia exerciţiului mii lei 2.100 2.231
2 Consumuri intermediare mii lei 1.680 1.719
Se cere să se analizeze influenţa cheltuielilor cu materialele (consum intermediar) la
1 leu producţie a exerciţiului, asupra sumei valorii adăugate.
Rezolvare
30
Modelul utilizat pentru cuantificarea influenţei cheltuielilor cu materiale asupra sumei
valorii adăugate este următorul:
−=
Qe
M1QeVA
în care: M reprezintă consumurile intermediare de la terţi aferente activităţii de producţie.
-Influenţa cheltuielilor cu materialele (consumul intermediar) se calculează astfel: ( )
59,65100.2
680.11
231.2
719.11231.2
Qe
M1
Qe
M1Qe
Qe
M1
0
0
1
11
CA
+=
−−
−=
−−
−=
−
mii lei
Sporirea consumurilor intermediare cu 39 mii lei, a determinat, în condiţiile date, reducerea
valorii adăugate cu 65,59 mii lei.
4.Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr.
crt. Indicatori UM P0 P1
1 Producţia exerciţiului mii lei 1.100 1.260
2 Fondul total de timp de muncă ore 440.000 420.000
3 Valoarea medie adăugată la 1 leu producţie lei 0,50 0,50
Se cere să se analizeze influenţa productivităţii medii orare asupra valorii adăugate.
Rezolvare
Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit datelor din tabelul de mai
sus, se prezintă astfel:
-Influenţa productivităţii medii orare asupra valorii adăugate se determină astfel:
( ) ( ) 10550,0000.440
100.1
000.420
260.1000.420vahwhwThw 0011
CA +=
−=−=
mii lei
Ca urmare a analizei efectuate, se constată o creştere a productivităţii medii orare de la
2,5 lei în perioada P0 la 3 Iei în perioada P1. Situaţia se apreciază ca pozitivă, în condiţiile în
care ceilalţi factori rămân neschimbaţi, creşterea productivităţii medii orare determinând o
creştere a valorii adăugate cu 105 mii lei.
5.Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr.
crt. Indicatori UM P0 P1
1 Producţia exerciţiului mii lei 2.080 2.200
31
2 Fondul total de timp de muncă ore 520.000 500.000
3 Valoarea medie adăugată la 1 leu producţie a
exerciţiului lei 0,45 0,50
Se cere să se determine influenţa fondului de timp asupra valorii adăugate.
Rezolvare
Modelul utilizat pentru analiza factorială a valorii adăugate este următorul:
vahWTvaQeVA ==
Sistemul de factori care acţionează asupra valorii adăugate, potrivit modelului de mai sus, se
prezintă astfel:
-Cuantificarea influenţei fondului dc timp asupra valorii adăugate se realizează după cum
urmează:
( ) ( ) ( ) 3645,0000.520
080.2000.52000.500vahWTTT 0001
VA −=−=−=
mii lei
Reducerea timpului de muncă cu 20.000 ore în perioada P1, comparativ cu perioada P0,
în condiţiile în care ceilalţi factori de influenţă rămân neschimbaţi, a determinat o scădere a
valorii adăugate cu 36 mii lei.
1.3.Analiza producţiei fizice
Producţia fizică reprezintă totalitatea valorilor de întrebuinţare rezultate din activitatea
productivă a firmei, care pot fi puse în circuitul economic.
Analiza producţiei fizice pe total şi pe sortimente este necesară, deoarece, în relaţiile lor
cu piaţa, firmele se regăsesc în dublă ipostază de consumatori şi beneficiari.
Firmele, în urma studierii segmentului de piaţă pe care evoluează ca beneficiare, îşi
stabilesc programul de fabricaţie, solicitând furnizorilor resursele de care au nevoie.
Pentru analiza programului de fabricaţie se utilizează următoarele procedee:
-indici individuali de îndeplinire a programului de producţie, pe sortimente şi pe total.
La nivelul fiecărui sortiment, indicele volumului fizic al producţiei se calculează pe baza
următoarei relaţii:
100
q
qiq
0
1 =
în care: q reprezintă volumul fizic al producţiei obţinute.
-coeficientul mediu de sortiment ( sK ) şi coeficientul de nomenclatură (Kn).
32
În interpretarea rezultatelor obţinute se are în vedere principiul de bază conform căruia nu
se acceptă compensarea nerealizărilor înregistrate la anumite sortimente cu depăşirile de la alte
sortimente.
Coeficientul mediu de sortiment se poate determina astfel:
a)
=00
0min
pq
pqsK
în care: 0min pq reprezintă valoarea recalculată a producţiei fabricate în limitele programate.
Valoarea recalculată a producţiei fabricate în limitele programate se stabileşte comparând
valoarea efectivă cu valoarea programată a producţiei pe fiecare sortiment luându-se în calcul
valoarea minimă rezultată în urma comparaţiei.
b)
−=00pq
qp1sK
în care: qp
reprezintă abaterile negative (nerealizările faţă de programul de fabricaţie) pe
sortimente.
c) 100
q
100
iqsK
0i
2
qi0i +
=
în care:
- 0iq - ponderile valorice ale produselor la care nu s-a realizat programul de fabricaţie;
- 0iq - ponderile valorice ale produselor la care programul de fabricaţie a fost integral realizat sau
depăşit;
- qii- indicele de realizare a programului de fabricaţie pe sortimente.
În urma calculului coeficientului mediu de sortiment, există următoarele situaţii:
1) 1sK =
−
realizare. de proportia de indiferent le,sortimente
toateladepasit sirealizat fost a fabricatie de programul -
:sau
100% de proportiein
lesortimente toatelarealizat fost a fabricatie de programul
2) 1sK
rii)necompensă uiprincipiul irespectăes a urmare (ca
prevărev nivelulrealizat a-snu sortiment un puţuţi cel ladar
total;pedepăepăş şirealizat fost a fabricaţab de programul -
:sau
enerealizar de proporţro de indiferent ,sortimente pe şicât
total,peatât realizat fost anu fabricaţab de programul -
Deoarece în practică există situaţii, cum ar fi: neîndeplinirea programului la un singur
sortiment, dar într-o proporţie toarte mare: neîndeplinirea programului la mai multe sortimente,
33
însă în proporţii mai mici, este necesar să completăm analiza cu calculul coeficientului de
nomenclatură (Kn):
N
n1K n −=
în care:
-n - numărul de poziţii din nomenclatorul de produse la care nu s-au respectat prevederile;
-N- numărul total de poziţii din nomenclatorul de produse.
Obiectivele analizei programului de fabricaţie pe total şi pe sortimente sunt:
- evidenţierea gradului de realizare a programului producţiei fizice pe sortimente şi pe total;
- localizarea cauzelor ce au generat disfuncţionalităţi, pe sectoare de activitate;
- formularea de masuri pentru realizarea programului producţiei fizice.
Pentru exemplificarea metodologiei de analiză a realizării programului de fabricaţie pe total
şi pe sortimente vom prezenta situaţia privitoare la planul de producţie, precum şi realizarea
acestuia la societatea comercială „X” (tabelul nr. 10).
Tabelul nr. 10
Programul de fabricaţie şi gradul de realizare a acestuia la S.C. X
Nr.
crt.
Denu-
mire
sorti-
ment
Cantitatea (buc.) Preţ
contractat
(lei/buc.)
Caloarea producţiei
(mii lei)
Progra-
mată
Reali-
zată programată realizată
1 P 32.250 35.625 30,0 967,500 1.068,75
2 P2 32.250 33.000 28,5 919,125 940,5
3 P3 32.250 28.500 28,5 919,125 812,25
4 P4 32.250 32.625 30,0 967,500 978,75
5 P5 22.500 22.950 575,0 12.937,500 1.3196,25
6 TOTAL x x x 16.710,75 16.996,5
Nr.
crt.
Denu-
mire
sorti-
ment
Indicele de
realizare a
program-
mului de
producţie
(lq(%))
Abateri
negative
(Δqp)
Valoarea
producţiei
recalculată
în limitele
prog.
Structura
producţiei
(%)
Progra-
mată
Reali-
zată
1 P 11,46 - 967,5 5,79 6,29
2 P2 102,33 - 919,125 5,5 5,53
3 P3 88,37 -106,875 812,25 5,5 4,78
4 P4 101,16 - 967,5 5,79 5,76
5 P5 102 - 12.937,5 77,42 77,64
6 TOTAL 101,71 -106,875 16.603,875 100 100
a) 9936,0
75,710.16
875,603.16sK ==
34
b) 9936,0
100
42,7779,55,579,5
100
37,885,5sK
2=
++++
=
c) 9936,0
75,710.16
875,1061sK =−=
( )%808,0
5
11Kn =−=
La firma analizată (tabelul nr. 10) se constată o depăşire a volumului valoric al producţiei
cu 1,71% (lq = 101,71%), situaţie aparent favorabilă. Din analiza efectuată constatăm o
nerealizare de 106.875 mii lei la sortimentul P3, în timp ce la celelalte patru sortimente
realizările au depăşit prevederile.
Calculând coeficientul mediu de sortiment, observăm că s-au respectat prevederile în
proporţie de 99,36% ( sK ). Această situaţie se va reflecta nefavorabil asupra rezultatelor firmei,
deoarece, neadmiţându-se principiul compensărilor între depăşirile de la anumite sortimente şi
nerealizările de la alte sortimente, beneficiarul acestor produse nu va accepta depăşirile la cele 4
sortimente. Acest lucru se va reflecta pentru firma analizată într-o producţie nevândută în valoare
de 106,875 mii lei (16.603,875 mii lei - 16.710,75 mii lei).
Mai mult decât atât, în cazul în care în contract a fost prevăzut beneficiarul produselor va
accepta la toate produsele o cantitate de produse reprezentând 88.37% din volumul contractat,
adică 88,37% x 16.710,75 =14.767,2897 mii lei.
În aceste condiţii, nerealizările efective ale firmei „x” vor fi: 14.767,2897 mii lei -
16.996,28 mii lei = - 2.228,0603 mii lei.
În concluzie, deşi producţia a fost realizată, piaţa nu va recunoaşte decât 14.767,2897 mii
lei, situaţie ce va genera o sporire a stocurilor de produse finite la producător în valoare de
2.228,9603 mii lei. Aspectul favorabil al depăşirii programului de fabricaţie la producţia
contractată este aparent, întrucât nerealizarea înregistrată la un sortiment atrage efecte negative
asupra valorificării celorlalte sortimente.
Pierderea firmei „x” poate fi şi mai mare dacă în contract sunt prevăzute despăgubiri şi
penalităţi pentru produsele nelivrate.
Pentru caracterizarea structurii producţiei, se folosesc ponderile (la nivelul fiecărui tip de
produs) şi coeficientul mediu de structura sau de asortiment (la nivel de firmă). Ca şi în cazul
precedent (coeficientul mediu de sortiment), nivelul maxim al coeficientului mediu de structură
este 1.
Coeficientul mediu de structură (asortiment) se stabileşte pe baza următoarelor relaţii:
a) −= g100aK b)
( )
( )
=
01
0
pg
pminqaK
în care:
- g - suma modificării ponderilor pe fiecare sortiment indiferent de semnul matematic;
35
-( )
01pg
- valoarea efectiva a producţiei recalculată în funcţie de structura programată pe
sortimente.
Se determină astfel:
-înmulţind valoarea efectivă totală a producţiei cu structura programată a acesteia pe fiecare
sortiment în parte;
-sau înmulţind indicele mediu de îndeplinire a programului de fabricaţie cu valoarea programată
a producţiei pe fiecare sortiment în parte.
-( )
0pminq
- valoarea producţiei executată în contul structurii programate (se determină, prin
compararea la nivelul fiecărui sortiment în parte a valorii efective a producţiei cu valoarea
efectivă a acesteia recalculată în funcţie de structura programată, luând în calcul valoarea minimă
realizată în urma comparaţiei).
În cazul firmei „x”, coeficientul mediu de structură se stabileşte astfel:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) =−+−+−+−+−−= 42,7764,7779,576,55,578,45,553,579,529,6100aK
( ) =++++−= 22,003,072,003,05,0100
%9851,1100 =−= sau 0,9849
PROBLEME REZOLVATE
Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Nr
crt.
Denumirea
produsului
U M
Valoarea producţiei
0P
(prevăzut)
1P
(realizat)
1 1P mii lei 3.400 3.700
2 2P mii lei 560 650
3 3P mii lei 1.200 1.050
4 4P mii lei 6.000 5.800
5 5P mii lei 390 400
6 TOTAL mii lei 11.550 11.600
Se cere să se analizeze realizarea programului de fabricaţie pe total şi pe sortimente.
Rezolvare
• Se utilizează coeficientul mediu de sortiment ( )sK .
Determinarea coeficientului mediu de sortiment se bazează pe principiul necompensării unor
realizări la unele sortimente, cu depăşirile înregistrate la alte sortimente:
=00
0min
pq
pqsK
în care: 0min pq reprezintă valoarea recalculată a producţiei fabricate în limitele prevăzute,
care se stabileşte comparând valoarea efectivă cu valoarea prevăzută a producţiei pe fiecare
sortiment, luându-se în calcul valoarea minimă;
36
00pq- valoarea prevăzută a producţiei fabricate.
Se obţine: Denumirea
produsului UM minq
1P
mii lei 3.400
2P
mii lei 560
3P
mii lei 1 050
4P
mii lei 5.800
5P
mii lei 390
TOTAL mii lei 11.200
%97,96100550.11
200.11sK ==
Evoluţia coeficientului mediu pe sortiment pune în evidenţă proporţia de realizare a
programului pe sortimente, precum şi numărul acestora. Se constată că, deşi programul de
producţie a fost depăşit (realizările fiind de 11.600 mii lei faţă de 11.550 mii lei prevăzuţi), pe
sortimente realizarea a fost de 96,97%. Rezultă că, dacă nu există suficiente stocuri la
sortimentele nerealizate fizic, firma nu îşi va onora obligaţiile contractuale faţă de beneficiari.
•Analiza producţiei fizice pe baza coeficientului mediu pe sortiment trebuie completată cu
coeficientul de nomenclatură (K0):
N
n1K n −=
unde: n - numărul de poziţii la care s-a realizat programul;
N = numărul total de poziţii din program.
Pentru firma analizată, se obţine: 40,0
5
31K n =−=
Coeficientul de nomenclatură arată că producţia nu a fost realizată la 60% din produsele
analizate. Se impune identificarea cauzelor pe produse, care au condus la această situaţie.
Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Sortimente Indici de realizare a programului de fabricaţie (%)
V1 V2 V3 V4 V5 V6
A 120,0 96,0 100 99 100,5 93,2
B 100,2 136,0 100 99 100,5 54,5
C 243,5 242,5 100 99 100,5 99,9
TOTAL 118,5 129,5 100 99 100,5 83,4
Pe baza datelor de mai sus menţionate, analizări în care din următoarele variante coeficientul
mediu de sortiment este mai mic decât 1 sau 100.
37
Rezolvare
Între coeficientul mediu pe sotiment ( sK ) şi de structură ( aK ) şi nivelul indicelui de
realizare a programului de fabricaţie (Iq) pot exista următoarele corelaţii:
a)
( )( )
( )
100I
1001K
1001K
q
a
s
Această corelaţie reflectă faptul că la nivel de firmă depăşirea realizată este efectul
compensării nerelizărilor înregistrate la unele sortimente, cu depăşirile de la alte sortimente.
Conform datelor din tabelul de mai sus, această corelaţie poale fi aplicată variantei a doua a
programului de fabricaţie.
b)
( )( )
( )
=
100I
1001K
1001K
q
a
s
Situaţia prezentată reflectă faptul că programul de producţie nu a fost îndeplinit la nici un
sortiment şi, în consecinţă, nici la nivel de firmă, în aceeaşi proporţie, ceea ce reprezintă un
aspect negativ al activităţii desfăşurate de firmă. Varianta a patra a programului de producţie se
încadrează în cerinţele aplicaţiei descrise anterior.
c)
( )( )
( )
100I
1001K
1001K
q
a
s
Corelaţia de mai sus reflecta faptul că programul de producţie nu a fost îndeplinit la nivel de
firmă, datorită nerealizărilor inregistrate la anumite sortimente care pot fi mai mari decât
depăşirile aferente altor sortimente. La aceeaşi situaţie ( qI < 100%) se poate ajunge şi atunci
când programul de producţie nu s-a realizat la nici un sortiment, dar în proporţii diferite.
În aplicaţia prezentă, se constată că varianta a şasea de fabricaţie se incadrează în cerinţele
corelaţiei, mai sus descrisă.
În concluzie, în variantele: V2, V4 şi V6 coeficientul mediu de sortiment este mai mic decât 1
sau 100.
3.În care din următoarele variante sK = 1(100), iar aK < l(l00):
Sortimente Indici de realizare a programului de fabricaţie
(%)
V1 V2 V3 V4 V5 V6
A 120,0 96,0 100 99 100,5 93,2
B 100,2 1 36,0 100 99 100,5 5405
C 243,5 242,5 100 99 100,5 99,9
38
TOTAL 118,5 129,5 100 99 100,5 83,4
Rezolvare
Structura producţiei reprezintă ponderea pe care o deţine fiecare sortiment în totalul producţiei.
Pentru caracterizarea modului de realizare a programului de producţie din punctul de vedere al
structurii, în procesul de analiză se utilizează coeficientul mediu de structură sau asortiment ( aK ):
−= g100Ka
în care: g= suma abaterilor negative ale ponderilor pe sortimente;
Pentru a rezolva cerinţele aplicaţiei de mai sus, în condiţiile în care dispunem doar de indicii de
realizare a programului de fabricaţie, vom utiliza următoarea corelaţie:
( )( )
( )
100I
1001K
1001K
q
a
s
Corelaţia prezentată poate fi întâlnită atunci când a avut loc o depăşire a programului de
producţie pe fiecare sortiment şi în medie la nivel de firmă, însă în proporţii diferite. Varianta
unui (V1) din programul de fabricaţie întruneşte condiţiile cerute în aplicaţia de mai sus. Această
situaţie se apreciază în mod favorabil, dacă ritmurile de depăşire a programului de fabricaţie pe
sortimente au fost determinate de solicitările clienţilor, iar sporul de producţie a avut desfacerea
asigurată.
1.4.Analiza calităţii produselor
Calitatea poate fi definită ca măsura, gradul în care un produs sau un serviciu, prin
totalitatea caracteristicilor sale tehnice, economice, sociale şi de exploatare, satisface nevoia
pentru care a fost creat.
Analiza calităţii produselor diferenţiate pe clase de calitate se poate realiza cu ajutorul
următoarelor procedee:
A)La nivel de produs:
1)coeficientul mediu de calitate pe produs ( iK ) determinat pe baza
indicilor claselor de calitate:
=i
ii
iq
KqK
sau 100
KgK
ii
i
=
în care:
- iq - cantitatea fabricată din clasa de calitate „i";
- iK - coeficientul clasei de calitate „i” ;
- ig - structura producţiei fabricate pe clase de calitate.
2)coeficientul mediu de calitate ( ieK ) determinat pe baza coeficienţilor de echivalenţă:
39
=i
ii
iq
KeqeK
sau 100
Keg ii
în care:
Kei = coeficientul de echivalenţă al clasei de calitate ..i".
3) preţul mediu de vânzare ( ip ):
=i
ii
iq
pqp
sau 100
pg ii
in care: ip reprezintă preţul unitar al produselor din clasa de calitate ,.i".
B) La nivel de firmă:
1)coeficientul mediu generalizat al calităţii:
100
KggK
ii=
în care:
- ig structura producţiei fabricate pe produse;
- iK - coeficientul mediu de calitate pe produs.
2)ponderea produselor de calitate superioară în valoarea totală a producţiei diferenţale pe
clase de calitate (gs):
100calitate de clase pe tediferenþia produselor a totalãValoarea
superioarã calitate de produselor Valoareags =
Pentru exemplificare se folosesc datele din tabelul nr. 11.
Coeficientul mediu de calitate ( iK ) determinat pe baza indicilor claselor de calitate, conform
datelor din tabelul nr. 11, are următoarele valori, în perioada prevăzută (0) şi în perioada realizată
(1):
( ) ( ) ( )05,2
000.30
500.61
000.30
3500.102500.1019000
q
Kq0K
0i
i0i
i ==++
=
=
Tabelul nr. 11
Coeficientul mediu de calitate determinat pe baza indicilor de calitate
Nr.
Crt.
Clasa de
calitate
Cantitatea
(mii buc)
Structura
producţiei
Preţ de
vânzar
e
lei/buc.
Indice
de
echiva-
lenţa
Cantităţi
echivalente
Valori
mii lei
Prevă-
zut
Realiza
t
Prevă-
zut
Reali-
zat
Prevă-
zut
Reali-
zat
Prevă-
zut
Realiza
t
1. Calitatea I 9.000 10.560 30 32 0,5 1,0 9.000 10.560 4.500 5.280
2. Calitatea a II-a 10.500 9.240 35 28 0,4 0,8 8.400 7.392 4.200 3.696
3. Calitatea a III-a 10.500 13.200 35 40 0,3 0,6 6.300 7.920 3.150 3.960
TOTAL 30.000 33.000 100 100 X X 23.700 25.872 11.850 12.936
40
( ) ( ) ( )08,2
000.33
640.68
000.33
3200.13292401560.10
q
KqilK
il
iil==
++=
=
%56,9810008,2
05,2100
ilK
0iKI
iK ===
Deci, 0iKilK - situaţia se apreciază ca fiind nefavorabilă, în varianta aplicării formulei:
100
KgiK
ii=
( ) ( ) ( )05,2
100
205
100
335235130
100
Kg0iK
i0i==
++==
( ) ( ) ( )08,2
100
208
100
340228132
100
KgilK
iil==
++==
Coeficientul mediu de calitate determinat pe baza coeficienţilor de echivalenţa ( ieK ), aşa cum
rezultă din tabelul nr. 11, are următoarele valori:
( ) ( ) ( )790,0
000.30
700.23
000.30
6,0500.108,0500.101000.9
q
KeqeK
0i
i0i
0i ==++
==
( ) ( ) ( )784,0
000.33
872.25
000.33
6,0200.138,0240.91560.10
q
KeqeK
il
iil
il ==++
==
%24,99100790,0
784,0100
Ke
KeI
0i
ilKe i
===
Deci. 0iil KeKe - situaţia este nefavorabilă.
În varianta aplicării formulei:
100
KegeK
ii
i
=
rezultatele analizei sunt următoarele: ( ) ( ) ( )
790,0100
79
100
6,0358,035130eK 0i ==
++=
( ) ( ) ( )784,0
100
4,78
100
6,0408,028132eK il ==
++=
Preţui mediu de vânzare, calculat pe baza datelor din tabelul nr. 11, reprezintă un alt procedeu de
apreciere a calităţii produselor în perioada analizată, comparativ cu situaţia prevăzută.
41
( ) ( ) ( )3950,0
000.30
850.11
000.33
3,0500.104,0500.105,0000.9
g
pg0ip
0i
i0i==
++==
lei/buc
sau:
( ) ( ) ( )3950,0
100
3,0354,0355,030
100
pg0ip
i0i=
++==
lei/buc
( ) ( ) ( )392,0
000.33
3,0200.134,0240.95,0560.10
g
pgilp
il
iil=
++==
lei/buc
sau:
( ) ( ) ( )392,0
100
3,0404,0285,032
100
pgilp
iil=
++==
lei/buc
Deci, 0ipilp ceea ce înseamnă o înrăutăţire a calităţii producţiei, situaţie ce se va reflecta în
reducerea rezultatelor firmei.
Pentru a caracteriza calitatea producţiei la nivel de firmă, metodologia de analiză se prezintă
astfel (tabelul nr. 12).
Tabelul nr. 12
Calculul coeficientului generalizat de calitate
Nr.
crt.
Denu-
mirea
produ-
selor
Structura
producţiei
Coeficientul de
calitate pe
produs
Determinarea
coeficientului generalizat
de calitate
Pre-
văzut
Reali-
zat
Pre-
văzut
Reali-
zat
Pre-
văzut Realizat
Recal-
culat
1 P1 40 35 1,6 1,4 0,640 0,490 0,560
2 P2 35 32 1,8 2,0 0,630 0,640 0,576
3 P3 25 33 2,2 1,9 0,550 0,627 0,726
TOTAL 100 100 x x 1,820 1,757 1,862
În baza datelor din tabelul nr. 12, analiza calităţii producţiei la nivel de firmă, cu ajutorul
coeficientului mediu generalizat al calităţii, se desfăşoară astfel:
063,0820,1757,1gKgKgK 01 −=−=−=
Situaţia este favorabilă întrucât valoarea coeficientului de calitate efectiv se apropie de 1
(calitatea I).
Modificarea coeficientului mediu generalizat al calităţii se explică prin influenţa structurii
producţiei (gi) şi a coeficientului mediu de calitate pe produs ( iK ).
Influenţele se stabilesc astfel:
1) 042,0820,1862,1gKgK
100
Kg
100
Kgg 0
0i0i0iil
i +=−=−=−=
42
Situaţia se explică prin faptul că a crescut ponderea acelui produs care avea o calitate inferioară
calităţii medii pe firmă (în cazul de faţă a crescut ponderea produsului C, de la 25% la 33%;
acest produs are o calitate inferioară celei medii 1,82).
2) 105,0862,1757,1gKgK
100
Kg
100
KgK 1
0iililil
i −=−=−=−=
Influenţa coeficientului de calitate pe produs asupra calităţii producţiei la nivel de firmă este
pozitivă, în sensul că s-a depus un efort din partea firmei pe linia aprovizionării cu materii prime
de calitate superioară, folosirii unei forţe de muncă având o calificare ridicată şi utilizarea unor
mijloace fixe cu randament superior.
PROBLEME REZOLVATE
Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Clasa
de calitate
Cantitatea (buc) Preţ unitar (lei/buc)
P0 P1 P0 P1
Calitatea I 5.000 5.050 25.000 25.500
Calitatea a II-a 7.000 6.900 10.500 10.800
Calitatea a III-a 4.500 4.800 50.000 48.000
Calitatea a IV-a 1.300 1.350 100.000 95.000
TOTAL 17.800 18.100 - -
Se cere să se analizeze calitatea produselor utilizând indicatorii de calitate cunoscuţi.
Rezolvare
Analiza calităţii produsului sau a serviciului se poate realiza cu ajutorul indicatorilor:
• coeficientul mediu de calitate pe produs ( iK ) calculat cu relaţia:
=i
ii
iq
KqK
sau 100
KgK
ii
i
=
în care:
- iq - volumul producţiei pe fiecare sortiment;
- ig - ponderea fiecărui sortiment în totalul producţiei;
- iK - reprezintă coeficientul clasei de calitate.
Situaţia este favorabilă pentru firmă când coeficientul mediu de calitate pe produs tinde către 1 (
1Ki → , simbol al calităţii superioare), prin descreştere ( 01 ii KK ).
• preţul mediu de vânzare ( ip )
=i
ii
iq
pqp
sau 100
pgp
ii
i
=
în care:
43
-pi reprezintă preţul unitar al produselor din clasa de calitate „i”.
Nivelul calităţii pe baza preţului mediu de vânzare ( pK) poate fi relevat prin raportul dintre
preţul mediu de vânzare ( 1p ) şi cel aferent bazei de comparaţie ( 0p ):
0
1p
p
pK =
Când Kp > 1, aceasta reflectă o îmbunătăţire a calităţii producţiei pe produs ( 01 pp ), ca
efect al creşterii ponderii producţiei de calitate superioară în totalul producţiei aferente
produsului analizat.
12,2800.17
700.37
800.17
4300.13500.42000.71000.5
q
KgK
0
00
0
i
ii
i ==+++
==
14,2100.18
650.38
100.18
4350.13800.42900.61050.5
q
KgK
1
11
1
i
ii
i ==+++
==
0654,9910014,2
12,2100
K
KI
1
0
1i
i
K===
Gradul de îmbunătățire a calităţii producţiei ( 1KI
) se determină astfel:
%193,00654,99100I100I11 KK
−−−−=
096.31800.17
000.100300.1000.50500.4500.10000.7000.25000.5
q
pqp
i
ii
0 =+++
==
047.31100.18
000.95350.1000.48800.4800.10900.6500.25050.5
q
pqp
i
ii
1 =+++
==
%)84,99(9984,0096.31
047.31
p
pK
0
1p ===
Ponderea produselor de calitate superioară (calitatea I) valoarea loială a produselor
diferenţiate pe clase de calitate (gs):
%09,28100800.17
000.5g
0s ==
%90,27100100.18
050.5g
1s ==
În condiţiile în care 01 ii KK situaţia este nefavorabilă, indicele coeficientului mediu de
calitate pe produs fiind egal cu 99,0654, ceea ce înseamnă o înrăutăţire a calităţii producţiei în
44
proporţie de aproximativ 1%. În mod identic, înrăutăţirea calităţii a condus la scăderea preţului
unitar actualizat a produselor în proporţie de 0,16%. Ponderea produselor de calitate superioară
(calitatea 1) a scăzut de la o perioadă la alta de la 28,09% la 27,9%, ceea ce se reflectă în
scăderea preţului mediu şi a coeficientului mediu de calitate.
Pentru o firmă se cunosc următoarele date:
Denumirea
produsului
Cantitatea
(buc)
Coeficientul de
calitate pe produs
P0 P1 P0 P1
P1 5.000 5.050 1,9 2,2
P2 7.000 6.900 1,3 1,5
P3 4.500 4.800 2,3 1,8
P4 1.300 1.350 2,4 2,1
TOTAL 17.800 18.100 - -
Se cere să se analizeze influenţa factorilor asupra variaţiei calităţii produselor.
Rezolvare
La nivel de firmă, analiza calităţii se poate realiza cu ajutorul coeficientului mediu generalizat al
calităţii:
100
KgKG
ii=
în care: ig - structura producţiei fabricate pe produse;
iK coeficientul mediu de calitate pe produs.
Structura producţiei, determinată pe baza datelor din tabelul anterior este redată în
continuare, astfel:
Denumirea
produselor UM
Structura producţiei (
ig)
P0 P1
P1 % 28,09% 27,90%
P2 % 39,33% 38,12%
P3 % 25,28% 26,52%
P4 % 7,30% 7,46%
TOTAL % 100% 100%
Analiza influenţei factorilor asupra coeficientului mediu de calitate este următoarea:
0179,08017,18196,1KGKGKG 01 =−=−=
8196,1100
1,246,78,152,265,112,382,29,27KG1 =
+++=
8017,1100
4,230,73,228,253,133,399,19,28KG 0 =
+++=
45
din care:
1.influenţa structurii producţiei:
( )0129,08017,18146,1KGKG
100
Kg
100
Kgg 0
riiiiKGi
0001 +=−=−=−=
8146,1100
4,246,73,252,263,112,389,190,27KG
r=
+++=
2.influenţa coeficientului mediu de calitate:
0050,08146,18196,1KGKG100
Kg
100
KgK
r1
iiii
i0111 +=−=−=−=
Coeficientul mediu de calitate se înrăutăţeşte de la o perioadă la alta datorită alterării
calităţii produselor, variaţia globală în mărimi absolute a acestuia, datorat tuturor factorilor de
influenţă este de 0,0179. Calitatea este influenţată atât de structura producţiei, cât şi de
coeficientul mediu de calitate pe produs.
top related