tezĂ de doctorat arhitectura Și design design Și …€¦ · arhitectura Și design design Și...
Post on 04-Mar-2021
10 Views
Preview:
TRANSCRIPT
T E Z Ă D E D O C T O R A T
A R H I T E C T U R A Ș I D E S I G N D E S I G N Ș I A R H I T E C T U R ĂC O N S I D E R A Ț I I A S U P R A I M P L E M E N T Ă R I I
S I S T E M E L O R B I M Î N R O M Â N I A
BUCUREȘTI2018
DOCTORAND: arh. Pietro-Aureliano DorissaCONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman
UNIVESTITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM „ ION MINCU” - BUCUREȘTI
2
3
CUPRINS
Lista prescurtărilor ����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 9
1. Introducere ���������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 13
1.1 Modul de lucru în birourile de arhitectură. ����������������������������������������������������������������������� 15
1�2 Productivitatea la nivelul proiectului� �������������������������������������������������������������������������������� 16
2. Metoda de cercetare. ������������������������������������������������������������������������������������������������������� 19
2.1 Obiectivele cercetării. �������������������������������������������������������������������������������������������������������� 19
2�2 Colectarea datelor� �������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 19
2.3 Durata studiului de cercetare și segmentul de piață. ���������������������������������������������������������� 20
2�4 Structura interviurilor �������������������������������������������������������������������������������������������������������� 20
3. Despre proiectare în epoca digitală ������������������������������������������������������������������������������� 23
3�1 CAD ����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 33
3.2 Structura metalimbajului ���������������������������������������������������������������������������������������������������� 36
3.2.1 O arhitectură orientată spre serviciile Web ����������������������������������������������������������������������� 36
4. Virtualitate ���������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 43
4�1 Ce este realitatea? ������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 43
4.2 Fenomenologia realității ��������������������������������������������������������������������������������������������������� 44
4.3 Fantezia ca realitate: Realitatea lumii interioare și exterioare ������������������������������������������ 44
4�4 Hiperrealitate ��������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 45
4.5 Mai mult că realitatea: simulacru și simulare ������������������������������������������������������������������� 45
4.6 Ciberspațiu. ������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������ 46
4.6.1 Ce este ciberspațiul? ���������������������������������������������������������������������������������������������������������� 46
5. Realitatea virtuală și augmentată. ��������������������������������������������������������������������������������� 49
5.1 Realitatea virtuală �������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 49
5.2 Dezvoltarea realității augmentate ca instrument în proiectarea de arhitectură. ���������������� 50
5.2.1 Reprezentarea de arhitectură. ��������������������������������������������������������������������������������������������� 50
5.2.2 Realitatea augmentată ������������������������������������������������������������������������������������������������������� 52
5.2.3 Sistemul de realitate augmentată. ������������������������������������������������������������������������������������� 53
6. Conceptul de modelare informatică a clădirii (Building information modeling - BIM). ������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 61
6.1 Instrumente de design şi proiectare parametrică ��������������������������������������������������������������� 61
6.2 Proiectarea parametrică în decursul timpului �������������������������������������������������������������������� 61
4
6.3 Modelare informatică a construcțiilor �������������������������������������������������������������������������������� 65
6.4 BIM: definiții și caracteristici. ������������������������������������������������������������������������������������������ 67
6.4.1 Modelarea informațiilor despre clădiri (BIM) ������������������������������������������������������������������ 67
6.4.2 BIM pe tot parcursul ciclului de viață al proiectului ��������������������������������������������������������� 68
6.4.3 Gestiunea modelelor de informație a clădirilor ����������������������������������������������������������������� 68
6.4.4 BIM în managementul construcțiilor �������������������������������������������������������������������������������� 69
6.4.5 BIM în funcționarea instalației ������������������������������������������������������������������������������������������ 70
6.4.6 BIM în administrarea funciară și de cadastru �������������������������������������������������������������������� 71
6�4�7 Software-ul BIM ���������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 72
6�5 Tipuri de BIM �������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 74
6.6 Gradul de conștientizare al BIM ��������������������������������������������������������������������������������������� 75
6�7 Modul de reprezentare BIM ���������������������������������������������������������������������������������������������� 75
6.8 Platforma BIM ������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 76
6.9 Studii de caz – Platforme BIM ������������������������������������������������������������������������������������������� 77
6�9�1 REVIT �������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 78
6�9�2 TEKLA Structures�������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 80
6.10 Cum este folosit ��������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 82
6.11 Impactul BIM asupra AIC ����������������������������������������������������������������������������������������������� 83
6.12 Problemele implementării în proiectare și construcții a sistemelor BIM. ���������������������� 84
7. BIM implementata în faza de proiectare și construcție. ���������������������������������������������� 89
7.1 Faza de anteproiect, analiza performanței în timp: ������������������������������������������������������������ 90
7�2 Benefici în procesul de proiectare prin BIM� ��������������������������������������������������������������������� 91
7.3 Implementare și instruire ��������������������������������������������������������������������������������������������������� 92
8. Măsurarea performanței BIM ��������������������������������������������������������������������������������������� 97
8.1 Probleme apărute ca urmare a implementării BIM ������������������������������������������������������������ 97
8.2 Necesitatea metrică a performanței BIM ��������������������������������������������������������������������������� 97
8.3 Dezvoltarea unitațiilor de măsură pentru BIM ������������������������������������������������������������������ 97
9. Studiu de caz – proiectare și execuție ���������������������������������������������������������������������������� 99
9.1 Clădire de birouri ��������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 99
9�2 Centru Cultural ����������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 104
10. Concluzii. ����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 109
10.1 Concluzii și recomandări. ���������������������������������������������������������������������������������������������� 109
5
10.2 Rezultate relaționate cu obiectivele propuse ale studiului ����������������������������������������������110
10�2�1 Obiectiv 1 ������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������110
10�2�2 Obiectiv 2 ������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������111
10�2�3 Obiectiv 3 ������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������112
10�2�4 Obiectiv 4 ������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������113
10�2�5 Obiectiv 5 ������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������114
10.3 Recomandări: ������������������������������������������������������������������������������������������������������������������115
10.3.1 Educare și pregătirea pentru creșterea conștientizării interesului asupra BIM. ��������������115
10.3.2 Schimbarea modului de lucru. ����������������������������������������������������������������������������������������116
10.3.3 Beneficiile cercetări în cadrul industriei AIC. ����������������������������������������������������������������116
10.4 Limitele cercetării. ����������������������������������������������������������������������������������������������������������117
CHESTIONARE ��������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������118
NOTE ����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 123
BIBLIOGRAFIE ����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 127
WEBORAFIE ���������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 141
6
Lista prescurtărilor
BIM - Modelare Informatica a Clădirii, En:Building Information Model
AIC - Arhitectura, Inginerie, Construcții
CAD - Proiectarea asistată de calculator, En: Computer Aided Design
DTP - Tehnoredactare computerizată, En: Desktop publishing
OCDE - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
IGES - Specificatii initiale de schimb, En: Initial Graphics Exchange Specification
VR – virtual realty sau VR – realitate virtuală, se referă la ambianțele artificiale create pe calculator care oferă o simulare a realității.
HCI, Human-Computer Interaction – Interacțiunea om-calculator (IOC), este interacțiunea dintre utilizator si sistem informatic sau activitatea de cercetare a acesteia. Este un domeniu interdisciplinar care leagă informatica de alte domenii de studiu și cercetare.
Interfață grafica – en: Graphical User Interface sau GUI, este o interfață cu utilizatorul bazată pe un sistem de afișaj ce utilizează elemente grafice.
HMD (Head Mounted Display) – afisaj tip casca cu doua ecrene, unul pentru fiecare ochi.
CRV – Collaborative virtual reality – Realitate virtuală colaborativă
AR - Augmented Reality, Realitate augmentată
B-rep sau BREP - este o metodă de reprezentare a suprafețelor folosind limitele lor geometrice, fiind o metodă de grafică vectorială care reprezintă doar muchiile solidului. B-rep care permite schimbul de date, de fișiere grafice și de informații între sistemele CAD�
CSG – „Constructive Solid Geometry” geometria construcției de solide este o metodă de modelare a solidelor, denumită și modelare 3D
RIBA - Royal Institute of British Architects – Institutul Regal al Arhitecților Britanici
GIS – Sistem de informații geografice.
NBS – National Building Specification, Normative Nationale pentru Construcții
RAM – Random Access Memory, memorie cu acces aleator este denumirea generală pentru memoria de lucru a calculatorului.
HDD/SSD – cu discuri dure (HDD) sau cu semiconductori (SSD), stochează datele permanent.
7
R E Z U M A T
9Introducere
1� Introducere
Punctul de plecare al cercetării în cadrul acestei teze de doctorat este eficientizarea modului de lucru în cadrul birourilor mici și medii de arhitectură și design pentru optimizarea comunicări între toate părțile implicate în procesul de proiectare, execuție și utilizare a clădiri. Printr-o analiză logică a industriei de construcții putem determina principala metodă de lucru, arhitectul concepe și proiectează clădirea, coordonează proiectarea de specialității precum ingineri de structuri și instalații sau alți specialiști din domenii diverse, alege și verifică execuția conform cu proiectul elaborat. Așadar putem spune că unul dintre factorii determinanți ai calității execuției este comunicarea și coroborarea tuturor pățirilor implicate, de la faza de concepte până la sfârșitul vieții clădirii.
Industria de construcții se axează de cele mai multe ori, cum afirmă Paul S. Chinowsky1, în jurul unui proiect2 și de cele mai multe ori colectivul care elaborează proiectele este format din persoane care lucrează pe o durată mică de timp împreună iar după terminarea atribuțiilor sunt redistribuiți în alte colective. De multe ori, cunoștințele dobândite în timpul proiectării și execuției nu sunt transferate și către alți colaboratori ajungându-se în situația în care adeseori se reelaborează detalii sau soluții constructive noi, crescând astfel riscul de erori.
Scopul acestei teze este de a determina care este cel mai eficient mod de lucru, comunicare și optimizare a întregului proces de proiectare, analizând avantajele proiectării parametrice tridimensionale a clădirii, implementarea de sisteme informatice pentru gestionarea și revizuirea mai rapidă a proiectului, adaptarea modelelor în sistemele de realitate augmentată și în ce măsură modularizarea etapelor de lucru poate soluționa această problemă. Argumentul fiind, datorită naturii repetitive a acestor procese, că se poate eficientiza și aspectul economic al proiectării prin crearea unor noi specializări, posturi în cadrul birourilor de arhitectură renunțându-se la clasicul desenator tehnic.
Aceste sisteme pot fi folosite și pentru procesele conexe ale arhitecturii cum ar fi licitațiile publice sau private, anteproiectare, studiul de fezabilitate și administrarea clădirii pe toată durata ciclului de viață. La nivel macro-economic, industria construcțiilor este considerată a fi una dintre industriile-cheie ale economiei. Sectorul construcțiilor cuprinde în mod tipic 8-10% din profitul intern brut (PIB) al unei economii occidentale. O îmbunătățire cu 10% a performanțelor în construcții poate reprezenta o creștere de 2,5% a PIB3. Prin urmare, nu există nicio îndoială că îmbunătățirea productivității în sectorul construcțiilor va contribui în mod pozitiv la economia generală.1 Paul S. Chinowsky este profesor de dezvoltare durabilă în cadrul Departamentului de Inginerie Civilă, de Mediu și Arhitectură de la Universitatea Colorado și co-fondator al analizei reziliente. El desfășoară activități de cercetare în domeniul adaptării infrastructurilor de înaltă performanță la schimbări, în special climatice; echipa sa de la Resilient Analytics au dezvoltat unul dintre primele modele care abordează o perspectivă de inginerie asupra posibilitîților de adaptare a colaborând activ cu experți din diverse domenii, într-o rețea globală de colaborare.2 cf. Engineering project organization: defining a line of inquiry and a path forward. Engineering Project Organization Journal, 1:1, p. 3-10, (2011)3 Denny McGeorge, Angela Palmer, Construction Management New Directions, Ed� John Wiley & Sons; ediația a 2-a, 2002
10 Introducere
Cu toate acestea, industria construcțiilor suferă din păcate de o eficientizare scăzută a procesului de lucru, în timp ce alte industrii asemănătoare, cum ar fi industria automobilelor și industriile de prelucrare și-au îmbunătățit în mod constant metodele de lucru. Conform definiției Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare - OCDE, „productivitatea” este definită ca un raport între volumul producției și volumul intrărilor. În această definiție, intrarea poate fi orice resursă utilizată pentru a crea bunuri și servicii, iar producția este cantitatea de bunuri și servicii produse.
Productivitatea muncii se măsoară la două niveluri. La nivel macroeconomic, productivitatea muncii este măsurată prin PIB la prețurile pieței și la prețuri constante pe oră lucrate. La nivel de industrie, productivitatea muncii este măsurată ca valoare adăugată brută la prețurile de bază și prețuri constante pe oră lucrate.
OCDE4 arată contribuția diferitelor industrii la creșterea totală a productivității, contribuția industriei de construcții la creșterea productivității este foarte mică sau inexistentă în multe țări. În Franța, tendința este și mai alarmantă, deoarece productivitatea în construcții se dovedește a fi negativă, în timp ce alte industrii ridică nivelul de productivitate. Unii noi membri ai Uniunii Europene (UE), cum ar fi Letonia și Lituania, se bucură de îmbunătățiri ale productivității în toate industriile, inclusiv în industria construcțiilor. Cu toate acestea, contribuția industriei construcțiilor este încă mai mică decât la alte industrii. Grecia este singurul exemplu în care industria construcțiilor oferă o creștere pozitivă, în timp ce celelalte industrii înregistrează o scădere a productivității.
Pot exista diverse motive pentru nivelul scăzut al productivității în sectorul construcțiilor. În SUA, aceste motive sunt presupuse a fi incorecte din cauza datelor insuficiente, metode statistice incorecte și multitudinei de probleme din industrie, conform unui studiu elaborat de Paul Teicholz5�
Nivelul de productivitate, la nivel global, în tot ce înseamnă industria construcțiilor, este dificil de măsurat din cauza, în principal, a trei factori:
- Investițiile în infrastructură s-au făcut în perioade diferite astfel fiind folosite tehnologii mai avansate, sau nu.
- Este foarte dificil un model de clacul general deoarece industria construcțiilor este formată din foarte multe sub-industrii sau domenii conexe, care la rândul lor influențează rezultatele�
- Diferențele dintre diferitele tipuri de proiecte, de la lucrări de infrastructură la lucrări de locuințe individuale.
4 ECD (2015), OECD Compendium of Productivity Indicators 2015, OECD Publishing, Paris. http://dx.doi.org/10.1787/pdtvy-2015-en5 Teicholz, P. (2013). Labor Productivity Declines in the Construction Industry: Causes and Remedies (Another Look). AECbytes.
11Metoda de cercetare.
Am putea concluziona că nivelul de productivitate se poate estima corect doar la nivel de sub-industrie, de exemplu, cum este cazul acestei teze, la birourile de arhitectură și în piața construcțiilor din România.
ca majoritatea atribuțiilor care nu țin de creativitate sau creație să fie inutile, generând noi disponibilități și cerințe pe piața de muncă.
2� Metoda de cercetare.
2�1 Obiectivele cercetării.
Cercetarea a fost efectuată pentru a determina factorii care împiedică implementarea sistemelor BIM6 - Building Information Model, și utilizarea lor la capacități maxime în cadrul birourilor mici și medii din România. Pentru a evidenția aceste probleme au fost stabilite cinci obiective de cercetare:
1� De a cuantifica nivelul de conștientizare şi utilizare a sistemului BIM de către profesioniști în industriile AIC7 din România.
2� Să fie identificate funcționalitățile BIM care ar convinge profesioniștii să adopte BIM în industriile AIC din România
3� Al treilea obiectiv este de a identifica beneficiile principale ale BIM care ar convinge profesioniștii să adopte BIM în industriile AIC din România.
4� Identificarea principalelor bariere ce împiedica adoptarea BIM în industriile AIC din România.
5� Nevoia de a implementa modele tridimensionale cu tehnologia de realitate virtuală sau augmentată.
2�2 Colectarea datelor.
Datele au fost colectate personal de la cei care conduc birourile și cei ce participă la procesul de proiectare sau din experiența proprie a procesului de implementare în biroul propriu de arhitectură. Studiile de caz au fost făcute prin participare directă la procesul de coordonare și elaborare al proiectelor.6 BIM: este acronimul pentru Building Information Model, fiind reprezentarea geometrică a unei construcții în 3D, realizată pe un calculator pentru a analiza, controla și simula anumite comportamente. BIM este astfel un ansamblu structurat de informații despre o construcție existentă sau în fază de proiect. BIM conține elementele care compun construcția, caracteristicile lor și relațiile dintre acestea. Astfel, compoziția detailată a unui zid, poziționare lui, localizarea echipamentului sau a unui element de mobilier dintr-o cameră, fac parte din BIM. Aceste informații completează reprezentatrea și descrierea pur geometrică a formei unei construcții, produse de diferite programe.7 AIC - Arhitectura, Inginerie, Construcții
12 Metoda de cercetare.
Studiul a fost efectuat pe companii care au activitatea în București, România.
2�3 Durata studiului de cercetare și segmentul de piață.
Studiul s-a desfășurat pe perioadă a trei ani, 2014-2017, prin interviuri directe realizate de către autor cu diferite persoane implicate în procesul de proiectare. Ținta au fost cei care participă activ în următoarele tipuri de companii:
1� Birouri mici, 2-5 de angajați cu maxim 5 proiecte noi pe an și tarifare redictă, peste media pieței, cu servicii de proiectare a specialităților externalizată.
2� Birouri mici, 3-5 de angajați cu maxim 10 proiecte noi pe an și tarifare medie cu servicii de proiectare a specialităților externalizată.
3� Birouri medii, cu 5-10 de angajați cu maxim 10 proiecte noi pe an și tarifare ridicată, peste media pieței, cu servicii de proiectare a specialităților internalizată.
4� Birouri de proiectare de structuri mari, 10-20 de angajați.
5� Birouri de proiectare de instalații mari, 10-20 de angajați.
2�4 Structura interviurilor
Interviurile s-au axat în jurul a cinci întrebări puse pentru a atinge obiectivele cercetării și au fost susținute în unele cazuri de mai multe ori în funcție de nivelul la care s-a ajuns o dată cu implementarea:
1� Care este nivelul de cunoștințe despre sistemul BIM de către profesioniști în România?
2� Sunt importante funcțiunile BIM din punctul de vedere al profesioniștilor (potrivit nevoilor pentru aceste funcțiuni) în industriile AIC din România?
3� Sunt beneficiile BIM valoroase din punct de vedere al profesioniștilor (potrivit nevoilor pentru aceste funcții) în industriile AIC din România?
4� Afectează barierele BIM adoptarea BIM în industriile AIC din România?
5� Este necesară corelarea sistemelor de realitate virtuală sau augmentată actuale cu procesele BIM?
13Despre proiectare în epoca digitală
3� Despre proiectare în epoca digitală
Arhitectul și designerul inventează forme și organizează volume condiționate de gravitație și inerție. Azi, grație noilor tehnologii digitale procesul de proiectare beneficiază de instrumentele de imaterialitate care dau acces la spațiul virtual și aceste programe eliberează său par să elibereze arhitectul de dificilele constrângerii, să se confrunte, să compună, să depășească inerția. În realitatea greoaie a maselor pe care le implementează, arhitectul inventează volume și spații improbabile. Acest rezultat a fost obținut întotdeauna în urma unui proces lent, printr-un demers intelectual care, dintr-o perspectivă ce aspiră la originalitate, oferă o imagine virtuală a unei arhitecturi viitoare, transpusă apoi în materiale definitive. Astăzi, uneltele de calcul puternice permit viteze tot mai mari, crearea și analiza arhitecturilor virtuale. Aceste spații care nu au comun cu realitatea decât imaginea vizuală permit teoretic oricui să le exploreze, să le transforme. Să le manipuleze, și să se joace de-a arhitectul. Din această matematică savantă, din această virtualitate se poate oare naște o arhitectură inspirată de o nouă concepție a spațiului?
Filosoful Pierre Lévy8 vorbește despre aceste legături care unesc virtualitatea calculului și realitatea arhitecturii în zilele noastre atunci când scrie: “Timpul nostru preferă modele față de obiecte deoarece imaterialul este lipsit de inerție”.
Există „arhitecturi virtuale” care nu sunt urmăresc a fi realizate în lumea reală, dar a căror abordări conceptuale, exprimări formale și obiective au evoluat în timp. Această mod de expresie a fost anterior apariției calculatorului și se referă la alte interpretări ale virtualității, fapt ușor demonstrabil dacă ne gândim la virtualitatea proiectelor utopice ale arhitecților revoluționari ai secolului al XVIII-lea, ca Étienne-Louis Boullée (1728-1799) sau Claude-Nicolas Ledoux (1736–1806), sau ca pustnicului visător care a fost arhitectul Paolo Soleri (1919-2013), sau la unele arhitecturi ale avangardei.
Dar arhitectura virtuală de astăzi, care tinde spre abstracție care pare să ignore inerția, gravitatea, densitatea materiei este datorează utilizări computerelor. Putem vorbi deci de virtualitate și virtualitate, după cum putem vorbi de utopie și utopie. Fiecare epocă reconformează semnificația termenilor.
Epoca contemporană este o epocă în care, proiectarea de arhitectură și design poate fi considerată a fi o nouă ipostază a proiectării, „de a doua generație”. Calculatorul, în prima etapă, a înlocuit instrumentele specifice meseriei: creionul, planșeta, teul și echerul. În a doua etapă, s-a intrat atunci când a fost posibilă imersiunea într-o nouă ipostază a realității, cea virtuală, ceea ce a schimbat fundamental parametrii elaborării proiectului.8 Pierre Lévy, fiosof, sociolog și cercetător francez, născut în Tunisia (1956). Studiază impactului internetului asupra societății, de noua umanitate numerică și de realitatea virtuală. A teoretizat moțiunea de inteligență colectivă și a căutat să elaboreze un metalimbaj denumit IRML (Information Economy Meta Language).
14 Virtualitate
Până la schimbarea de paradigmă pe care calculatorul o aduce în procesul de creație, arhitectul explora cu instrumentele sale tradiționale: creionul, pixul, machetă, toate spațiile, volumele, formele pe care mintea lui le imagina și pe care mâna le desena. Volumele ce formau obiectul de arhitectură, sau defineau spațiul urban erau realizate prin desen. Scarpa spunea „desenez ca să văd”, iar Paul Andreu vorbind despre desenele sale afirmă că ele au stat permanent la originea gândirii sale și prin ele a descoperit, a remarcat sau a clarificat mai bine ideile și principiile ce l-au de la „întuneric la lumină”, făcându-l să înțeleagă rațiunea sau utilitatea actului de a proiecta. A proiecta la fel cu arhitecții Renașterii, care prin stăpânirea științifică și nu intuitivă a perspectivei au avut la dispoziție primul instrument capabil de a explora virtualitatea. Desenul perspectiv, „una cosa mentale” mijloc de a exprima caracterul intelectual al arhitecturii, nu a înlocuit însă „modello”, macheta ce a rămas însă, mai de grabă, instrument de control decât mijloc de reprezentare. Bruneleschi, face primul pas spre virtualitate atunci când printr-o oglindă prezintă reflectarea cerului și a norilor ce se mișcă pe imaginea baptisteriului din Florența. Unii filosofi și istorici de artă și arhitectură consideră că această primă formă de prezentare virtuală a unei lumi de forme idealizate dar „deteologizată” cum spune Panowsky9. Este organizată pentru a fi percepută de un spectator ideal ce se găsește în punctul de convergență al liniilor paralele ce se întâlnesc la infinit.
4� Virtualitate
4�1 Ce este realitatea?
Cum putem fi siguri că deținem imaginea nealterată a realității? Există adevărul absolut doar în lumea exterioară sau la nivelul subiectiv al individului?
Definirea realității10, în mod normal, este o imagine individuală și subiectivă a al mediului. Forma pe care o dăm realității se bazează pe alegerile și a experiențele socio-culturale. Am putea spune că este o iluzie proiectată de mintea noastră. Este atât de reală pe cât alegem noi să fie și este caracterizată de percepția, valorile și de intensitatea pe care i-o atribuim. Adesea suntem limitați de percepția mediului, anumite evenimente pot fi triste sau complicate pentru un individ iar pentru altul dimpotrivă.
Realitatea umană este construită de minte, tot ce suntem și ce este, exista pentru noi prin procesul mental. Structura conștiinței ne permite să procesăm doar ce este perceput de rațiune. Din punct de vedere științific informația primită despre lume prin cele cinci simțuri ne oferă versiune sărăcită a realității, de exemplu, în spectrul electromagnetic sunt mult mai
9 Erwin Panofsky (1892-1968), istoric de artă de origine germană, a fost profesor de istoria artei la Universitatea din Hamburg. În anul 1933 a emigrat în USA unde a fost profesor la universitatea din New York și la Universitatea Princeton (New Jersey). A fost unul dintre fondatorii iconologiei. 10 Prin termenul de realitate se înțelege ceea ce există efectiv, adeseori în contrast cu ceea ce este iluzoriu, imaginar și ireal și adeseori este contrapus termenului de vis. Acest concept ridică diverse interpretări atât în știință cât și în filosofie, relaționate cu ontologia lui a fi.
15Realitatea virtuală și augmentată.
multe culori decât poate percepe ochiul. Radiația infraroșu și razele ultraviolete datorită diferențelor lungimilor de undă sunt invizibile ochiului uman.
Trăim într-o lume externă nouă, percepțiile despre ea se pot contrazice reciproc astfel impresia este diferită individual. Descartes11 spune că accesul nostru către lume este întotdeauna indirect. Am putea spune că fie care individ are propria realitate. Nu există o realitate universală datorită multitudinilor de puncte de vedere. Această situație da naștere unei întrebări: exista realitate dincolo de percepția noastră subiectivă? Realitatea nu este un fapt dat sau ceva pe care ne-am putea baza, ea se dezvoltă în cursul vieții.
5� Realitatea virtuală și augmentată.
5�1 Realitatea virtuală
Realitatea virtuală (VR) este o simulare generată de calculator care înlocuiește sau augmentează lumea reală prin diferite medii. Diferă față de metoda convențională de interacțiune cu computerul, HCI12, (Interacțiunea om-calculator (IOC)), cum ar fi interfața grafică13. Sistemele VR își propun să ofere utilizatorului o percepție a „prezenței” caracterizată de două aspecte: senzația de „a fi acolo” și iluzia „nemediată”.
„A fi acolo” indică o experiență subiectivă a unui spațiu chiar dacă individul nu este acolo, poate fi descrisă și ca „imersiune” din puncte de vedere psihologic și spațial. Pentru a crea acest efect nu este suficientă folosirea doar a unui ecran de dimensiuni mari, ci a diferitelor tehnologii de afișaj stereoscopic precum Responsive Workbench14, afişaje purtate pe cap de tip cască sau ochelari (HMD)15 sau camere acoperite cu ecrane pe toate laturile. Ca experiența să fie cât mai fidelă sunt folosiți stimuli audio și vizuali pentru a ajuta la localizare în spațiu. Totodată sunetul spațial este folosit pentru prezenţa diferite obiecte care nu sunt în câmpul vizual al utilizatorului. Încercarea de a introduce simțul tactil în simulare ar marii gradul de imersiune.
Iluzia „nemediată” descrie o stare ideală de interacțiune intuitivă, care îl face pe utilizator să manipuleze mediul virtual fără a fi conștient de uneltele folosite. Acest lucru nu se poate obține cu metodele tradiționale de interacțiune cu computerul de genul tastaturii și mouse-ului. Pentru a implementa interacțiunea naturală este folosită tehnologia de urmărire, 11 René Descartes (1596-1650), cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof, fizician și matematician francez, considerat unul dintre fondatorii filosofiei moderne. El și-a bazat demersul pe cunoașterea rațională. A avut contribuții majore în fizică și este unul dintre creatorii geometriei analitice. Metoda sa științifică este prezentată în Règles pour la direction de l›esprit (1628) și în Discours de la méthode (1637). 12 HCI, Human-Computer Interaction – Interacțiunea om-calculator (IOC), este interacțiunea dintre utilizator si sistem informatic sau activitatea de cercetare a acesteia. Este un domeniu interdisciplinar care leagă informatica de alte domenii de studiu și cercetare.13 Interfață grafica – en: Graphical User Interface sau GUI, este o interfață cu utilizatorul bazată pe un sistem de afișaj ce utilizează elemente grafice.14 Responsive Workbench - este un sistem grafic 3D interactiv de tip masă. Imaginile stereoscopice generate de calculator sunt proiectate pe o masă printr-un sistem de proiector-oglinzi. Utilizatorii mesei de lucru poartă ochelarii cu declanșare automată pentru a observa efectul 3D.15 HMD (Head Mounted Display) – afisaj tip casca cu doua ecrene, unul pentru fiecare ochi.
16 Realitatea virtuală și augmentată.
aceasta generează spațiul virtual în funcție de poziția și mișcările observatorului.
5�1�1 Realitatea augmentată
Realitatea augmentată, AR, este o dezvoltare ulterioară a tehnologiei și este suprapunerea între modelele digitale și lumea fizică. Un sistem AR generează o vizualizare compozită cu o combinație de model virtual sau scenă și spaţiul fizic, real în care se află utilizatorul. Implementarea tehnologiei a fost dificilă din cauza prețului ridicat al soluțiilor hardware, solicitând resurse și cunoștințe avansate, acesta fiind motivul utilizării limitate în principal la cercetarea militară, medicală și alte aplicații extrem de specializate.
5�1�2 Sistemul de realitate augmentată.
Sistemul se bazează pe patru componente:
1� Sistemul de operare și baza de date.
2� Sistemul de înregistrare al poziției.
3� Sistemul de înregistrare al orientării.
4� Interfața grafică.
Sistemul de operare și baza de date.
Baza sistemului de realitate augmentată este software-ul și baza de date care rulează pe un computer portabil. Baza de date conține modelele 3D pe care le puteți vizualiza și geo-locația acestora. Software-ul poziționează aceste informații în funcție de datele obținute din sistemele de înregistrare.
Pe baza datelor privind localizarea și orientarea privitorului și a modelului digital, precum și a câmpului optic de vizualizare al dispozitivului de afișare, software-ul suprapune, modelul virtual de pe dispozitivul de afișare. Acest lucru se face cu o imagine actualizată în timp real a obiectelor care se află în câmpul vizual al utilizatorului. Când utilizatorul se mișcă sau își schimbă orientarea, obiectele virtuale vor rămâne pe poziție în raport cu mediul fizic și vor fi redate corect în raport cu direcția de vizualizare. Obiectele virtuale pot fi structuri
17Conceptul de modelare informatică a clădirii (Building information modeling - BIM).
statice, animate sau în mișcare.
6� Conceptul de modelare informatică a clădirii (Building information modeling - BIM).
6�1 Instrumente de design şi proiectare parametrică
Industria a fost prima care a fost interesată și a implementat un sistem de modelare parametrică. Acest sistem este caracterizat de parametri şi reguli și nu de geometrie cu dimensiuni fixe şi reguli și proprietăți rigide. Tipul acesta de reprezentare a putut fi folosit în raport cu contextul geometric. Obiectele adaptabile parametric au permis proiectarea unor geometrii mai complexe care nu puteau fi obținute anterior. Acest sistem a apărut în anii ‚80. În timp, el a fost adaptat și la alte domenii, nu neapărat legate de proiectare, dar folosind același principiu pentru a îmbunătăți productivitatea.
În cadrul birourilor de arhitectură modelarea informațională predefinește un set de parametrii, precum tipuri de pereți, planşee, tâmplarii etc., ele putând fi modificate o singură dată iar schimbare în proiect se face automat indiferent de numărul de còpii sau de modul în care sunt implementate. Companiile, atât birourile de arhitectură cât și producători de materiale de construcții au abilitatea de a dezvolta propriile lor modele sau să le modifice pe cele predefinite. Pe lângă modelul tridimensional propriu-zis ele mai au și informații legate de cost și de dimemsiuni, precum și de necesarul de materiale, de caracteristici de montare şi comandă.
Procesul de utilizare se bazează pe modelarea tridimensională a clădirii şi nu prin metoda clasică de redactare: planuri-secțiuni-fațade. Din el se pot extrage automat desenele bidimensionale, iar nivelul de detaliere al modelului este dat de implementarea sistemului în cadrul fiecărei specialități: arhitectură, inginerie și construcții.
În mod curent, programele de modelare sunt folosite ca o unealtă de redactare dar ele pot fi folosite și ca platforme de administrare și gestionare al proiectelor. Orice astfel de program se adresează mai mult sau mai puțin către una din aceste utilizări.
7� BIM implementata în faza de proiectare și construcție.
Schimbarea metodei de reprezentare de bază a proiectelor dintr-un set de desene, chiar dacă este produsă digital, la un model tridimensional are multe beneficii directe potențiale:
1� desene generate automat corelate cu toate specialitățile;
18 Măsurarea performanței BIM
2� identificarea și eliminarea ușoară a conflictelor spațiale;
3� generarea automată a listelor și devizelor pentru materialele de construcție;
4� sprijin îmbunătățit pentru aplicații de analiză, cost și programare;
Modelare tridimensională pe tot parcursul procesului de proiectare facilitează cu coordonarea și revizuirea lui, acestea ducând la o metodă mult mai eficientă și productivă de proiectare cât şi la o calitate îmbunătățită a designului.
În timp ce BIM oferă posibilitatea de a realiza noi beneficii, acestea nu sunt gratuite. Dezvoltarea unui model 3D, mai ales unul ce include informații care sprijină analizele și facilitează fabricarea, implică mai multe decizii și încorporează mai mult efort decât producerea setului actual de documente de construcție. Având în vedere costurile suplimentare inevitabile ale achiziționării de noi sisteme, recalificarea personalului și dezvoltarea de noi procese interioare ale birourilor, este ușor de crezut că beneficiile nu par valoroase. Cele mai multe companii care au implementat aceste sisteme, au constatat că efortul şi prețul inițial al implementării duce la o creștere a productivității în elaborarea proiectelor�
În modelul de afacere existentă a industriei de construcții, costul proiectării este de cele mai multe ori un procent eemnificativ din valoarea investiției. Succesul unui proiect este relativ greu de controlat, implicând de la o execuție mai ușoară și cu mai puține probleme, la îmbunătăţirea procesului de proiectare şi realizarea de profit sporit.
8� Măsurarea performanței BIM
Indiferent de avantajele pe care le-a prezentat BIM ca mijloc de creștere a productivității, există în prezent câteva matrice care măsoară astfel de îmbunătățiri. În plus, există puține recomandări pentru organizațiile care doresc să genereze noi îmbunătățiri sau să consolideze rezultatele existente. Implementarea oricărei noi tehnologii este plină cu provocări și BIM nu face excepție. În plus, cei care implementează BIM se așteaptă frecvent să fie capabili de a realiza rapid beneficii semnificative și câștiguri de productivitate, cu toate că sunt încă utilizatori neexperimentați. Pentru punerea cu ucces în aplicare a acestor sisteme este necesară o apreciere a modului în care resursele BIM (inclusiv hardware, software, precum și cele tehnice și competențele manageriale ale personalului) trebuie să evolueze în armonie unele cu altele. Când se întâmplă neprevăzut, riscurile, costurile și dificultățile asociate cu implementarea creșterii BIM pot crește. În așa este posibil să se facă compromisuri ceea ce
19Studiu de caz – proiectare și execuție
duce, la rândul său, la nerespectarea așteptărilor utilizatorilor.
9� Studiu de caz – proiectare și execuție
În acest capitol sunt prezentate două studii de caz în care vom compara proiectare BIM cu metoda clasică de elaborare a desenelor bidimensionale. Aceste proiecte înglobează experiența proprietarilor, arhitecților, inginerilor, executanți, şi a echipei de administrare - toate părțile implicate fiind la început de drum în aplicarea BIM. Cele două proiecte analizate sunt, o clădire de birouri și un centru cultural.
Aceste două studii vor privi în ansamblu implementarea uneltelor şi a proceselor BIM în fazele de elaborare şi execuție reflectând beneficiile utilizării acestei metode.
Ele servesc ca exemplu pentru toți cei interesați de această tehnologie şi se bazează pe aplicabilitatea să, nu numai în proiecte cu funcțiune de locuințe mici, medii dar şi posibilitatea integrării în proiecte de mai mare anvergură: de la spații de birouri la proiecte complexe: stadioane, arene de concerte, spaţii comerciale.
10� Concluzii.
10�1 Concluzii și recomandări.
Acest capitol este un rezumat al studiului şi are ca scop furnizarea unor recomandări și a unor concluzii pentru adoptarea BIM în arhitectură, inginerie şi construcții (AIC) în România.
Acest capitol include menționarea beneficiilor rezultate în urma cercetării şi a aplicării ei în industriile AIC şi sugerează alte posibile teme de studiu pe acest subiect ca urmare a limitărilor impuse din studiul de față. Revizitând obiectivele de cercetare şi punctele cheie descoperite, vom trece printr-o recapitulare generală pentru a observa în ce măsura au fost atinse obiectivele�
A fost desfășurata o investigație în care au fost implicați potențiali utilizatori prin care au fost discutate beneficiile implicate în adoptarea cu succes a metodei de lucru BIM în industriile AIC din România dar şi posibilele bariere ce pot apărea în acest proces.
Acest demers s-a făcut în paralel cu procesul de cercetare în literatura de specialitate cu privire la adoptarea BIM și implementare acestuia în cadrul a două birouri de arhitectură.
Scopul cercetării a fost acela de a avea o înțelegere clară asupra a ceea ce reprezintă BIM pentru identificarea diferiților factori de decizie ce pot lua în considerarea adoptarea
20 Concluzii.
tehnologiei BIM dar pentru care nu sunt evidente motivele pentru care aceasta implementare este mai greu realizată în viața de zi cu zi a profesioniștilor.
Discutând cu profesioniști atât din domeniul arhitecturii cât și construcțiilor cu privire la acest sistem, am considerat clasificarea răspunsurilor primite din punct de vedere calitativ şi cantitativ interpretând informațiile obținute.
Din punct de vedere calitativ, se poate considera că profesioniștii tineri, expuși constant unui mediu predominant digital, sunt familiarizați și deschiși adoptării tehnologiei BIM în modul de lucru de zi cu zi.
Din punct de vedere cantitativ, se poate considera faptul că aprofundarea generală a celor intervievați în legătură aceste tehnologii este medie, reducându-se cu preponderenta la cunoștințe de utilizare dar nu și de implementare foarte complexe. În acest caz, cursuri organizate de specialiști pentru aprofundare poate creşte productivitatea generală a fiecărui proiect�
21BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
Abric, Jean-Claude, Psihologia comunicării, Ed. Polirom, 2002
Ambasz, E., Italy: The New Domestic Landscape, New York, 1972
Ames, K.L., Grand Rapids Furniture, în I.M.G. Quimby, Carlottesville, 1975
Anca OROVEANU, Teoria europeană a artei şi psihanaliza. Ed, Meridiane, Bucureşti, 2000
Architectenkammer Hessen, Ferdinand Krames, Werkkatalog 1923-74, Frankfurt, 1975
Architectural Press, 2003
Argenti, Paul, Corporate Communication, Ed� McGraw-Hill International, 2007
Arnheim, Rudolf, Arta și percepția vizuală. O psihologie a văzului creator, Ed� Meridiane, 1979
Arnheim, Rudolf, Dinamica forței, Univ. Of California Press, 1977
Ars Electronica, 1979-2004 Ars Electronica, 25 Jahre Netzwerk fur Art in Revolution (Uniunea Sovietică), 1971
Atterbury, P�, şi L� Irvine, The Don/ton Story, Londra, 1979�
Bachelard, Gaston, Poetica spațiului, Ed� Paralela 45, 2003
Baker, Robin, Designing the future – the computer transformation of reality, Ed. Thames and Hudson, 1993
Baker, Robin, Designing the future – the computer transformation
Baroni, P�, Rietveld Furniture, Londra, 1978
Baudrillard, Jean şi Nouvel, Jean, Obiecte singulare (arhitectură şi filosofie), Bucureşti, Ed. Paidea, 2005
Baudrillard, Jean şi Nouvel, Jean, Obiecte singulare (arhitectură şi
Bayley, S�, In Good Shape, 1979
Baynes, K�, Industrial Design and the Community, Londra, 1967
Beer, E�H�, Scandinavian Design: Objects of a Life Style, New York, 1975
Beigbeder, Frederic, 199.000 lei, București, Ed. Pandora-M, 2004
Beigbeder, Frederic, 199.000 lei, București, Ed. Pandora-M, 2004
Bell, Q�, The Schools of Design, Londra, 1963
Benton T, şi alţii, Europe 1900-1914, Milton Keynes, 1975�
Benton T� şi C�, împreună cu Dennis Sharp, Form and Function, 1975, Milton Keynes, 1975
Benton, T� şi C� Design 1920s, Milton Keynes, 1975
Benton, T�, The New Objectivity, Milton Keynes, 1975;
Bertram, A., Design, Harmondsworth, 1938
Bertrand, Claude-Jean, Deontologia mijloacelor de comunicare, Institutul European, 2000
Bickndll, J., & L. McQuinston, Design for Need, Oxford, 1977
Bishop, T�, Design History, Fad or Function?, Londra, 1978
Bonsiepe, Gui, Teorie e practica del disegno industriale. Elementi per une manualistica critica, Milano 1975
Borțun, Dumitru, Introducere în Public Relations – relații publice și asistența managerială în imaginea firmei, Curs SNSPA�
Bossoni Gianpiero, Franco Albini, Editura 24 ORE Cultura srl, Milano 2011
Břc, A., From Gothic Revival to Functional Form, Oslo, 1957
Brian M�Foss, K�E�Gilbert și H�Kuhn, Orizonturi noi în psihologie, în „Istoria esteticii”, Ed� Meridiane, 1980
Brian M�Foss, K�E�Gilbert și H�Kuhn, Orizonturi noi în psihologie,
Broadbent, Geoffrey & Bunt, Thomas, Richard & Lorens,
22
Broadbent, Geoffrey & Bunt, Thomas, Richard & Lorens, Semnificație și comportament în cadrul construit, Ed. Tehnică, 1985
Bucureşti, 1977
Bucureşti, 1977
Buddensieg, T., H. Roggc, Industriekultur:Peter Behrens und die AEG, Berlino, 1979
Bush, D�, The Streamlined Decade, New York, 1975
Campbdll, J., The German Werkbund: ThePolitics of Reform in the Applied Arts, Princeton, 1978�
Carrington, N., Industriel Design in Britain, Londra, 1976
Cees B�M� van Riel, Corporate Communication Orchestrated by a
Celant, G�, Marcello Nizzoli, Milano, 1968
Cernescu, Trăilă, Societate și arhitectură, Ed� Tritonic, 2004
Charlotte BONHAM-CARTER, David HODGE, Contemporary Art, Goodman, London,
Comlosan, Doina & Borchin, Mirela, Dicționar de comunicare, Ed�
Compagnon B. & Thevenin A., O cronologie a secolului XX, Ed� All
Compagnon B. & Thevenin A., O cronologie a secolului XX, Ed� All Educational, 2000
concepts. Brand presentation. Trade show design, Ed� Detail, 2009
consumatorului”, Ed. Comunicare.ro, 2004
creator”, Ed� Meridiane, 1979
Cros, Susanna, coordinator, The METAPOLIS dictionary of
Dagenais, Bernard, Campania de relații publice, Ed. Polirom, 2003
David Clutterbuck, Linking Communication to Business Success: A
De Botton, Alain, Arhitectura fericirii, Ed. Vellant, București, 2009
Dickinson, H.W., Matthew Bonlton, Cambridge, 1936
Dickson, D., Alternative Technology and the Politics of Technical Change, Londra, 1974
Doblin, J�, One Hundred Great Product Design, New York, 1970
Dominick, Joseph, Ipostazele comunicării de masă, Ed. comunicare.ro, București, 2009
Dorfles, G., Il disegno industrie estetica, Bologna, 1963
Drexler, A., Charles Eames: Furniture from the Design collection, MMA, New York, 1973.
Dreyfuss, H�, Designing for People, New York, 1955
Dubois, J�, Plastics History U.S.A., Boston, 1972
E. Rosalind KRAUSS, The Originality of the Avant-Garde and other Modernist Myths, The
Eco, Umberto,„O teorie a semioticii, (sursă CD, SITT) Ed. Trei,
Ed. Rockport Pubilshers Inc., 2009
Educational, 2000167
Ellis, CH�, The Lyre ofthe Train, Londra, 1971
Enciclopedia Larousse, „Comunicarea, de la origini la Internet”,
Fahr-Becker, Gabriele, Art Nouveau, Ed. Tandem Verlag GmbH,
Fahr-Becker, Gabriele, Art Nouveau, Ed. Tandem Verlag GmbH, 2007
Farr, M�, Design in British Industry - A Mid-Century Survey, Cambridge, 1955
Faulkner, T., Design 1900-1960: Studies in Design and Popular Culture, Newcastle, 1976
Ferry, J�, The Story of Standards, New York, 1955
Fiell, Charlotte & Peter, Designing the 21st Century, Ed� Taschen, 2001
Fishel, Catharine, 401 design meditations, Ed. Rockport, 2005
23
Fiske, John, Introducere în știința comunicării, Ed. Polirom, 2003
Forty, A. e G. Newman, British Design, Milton Keynes, 1975
Fossati, P, Il Design in Italie: 1945-1972, Milano, 1973
Franck A., Karen și von Sommaruga Howard, Teresa, ”Design
Franck, Karen A.și Sommaruga Howard, Teresa von, Design through Dialogue - a Guide for Clients and Architects, Ed� John Wiley and Sons Ltd, 2010
Frank POPPER, Art of the Electronic Age, Thames and Hudson, London, 1999
Franţa: «Art et Industrie», 1925-, «Design Industrie», 1952-.
Geffrye Museum, Londra, Catalogo: Utility Fumiture e Fashion 1941-1951, 1974
Gemeentemuseum, Haga (catalog): Piet Zwart, Haga, 1976
Germania: « Form», 1957-.
Giedion, S�, Mechanization takes Command, New York, 1948
Goodison, N�, Ormolu: the work of Matthew Bon/ton, Londra, 1974
Greif, M�, Depression Modem: The Thirties Style in America, New York, 1975
Gyula, Sebestyen, New Architecture and Technology, Ed�
Haineault, Doris-Louise & Roy, Jean-Yves, Publicitate și
Haineault, Doris-Louise & Roy, Jean-Yves, Publicitate și psihanaliză, Ed�Trei, 2002
Hald, A., e S.E. Skawonius, Co tempo-in Scandinavian Design, Leigh-on Sea 1952
Haresnape, B�, British Rail: A Journey by Design, Londra 1980
Haresnape, B�, Railway Design Since I 36 Londra, 1968
Heilbrunn, Benoit, „Logo-ul” Ed. comunicare.ro, 2002
Heinrich KLOTZ, Contemporary Art: The Collection of the ZKM Centre JOT Art & Media.
Holm, B., (ed.), Funfzig Jahre Deutscher Normenausschuss, Berlin 1967
http://facultate.regielive.ro/cursuri/management/identitarecorporationala- 140184.html - cursul de ”Managementul identității de corporație”
http://lauren-gottlieb.com/nike-co-founder-phil-knight-on-oprah/ -
http://romanian-managers.ro/2009/09/29/ferma-ideilor-unconcept-
Hughes, Phillip, „Exhibition Design, Ed. Laurence King Publishing
Hutcheon, Linda, „Politica postmodernismului, Ed. Univers, 1997.
Hutchings, R., Soviet Science, Technoloie andDesign:Interaction and Convergence, Londra, 1976
Internationale Mobelmesse, „Future living / Wohnvisionen”, Koln,
Italia: «Domus*. 1929-, e «Casabella», 1928-.
Jean-Francois LYOTARD, Fenomenologia, Humanitas, Bucureşti, 1997
Jurov, Cosma, ”Se vinde arhitectura?- arhitectura: concept, produs,
Karlsruhe, Prestel, Munich, 1997
Karlsruhe, Prestel, Munich, 1997
Katz, S�, Plastics: Desig s and Londra, 1978
Kelly, A�, The Story of Wedgwood, Londra, 1930
Kouwenhoven, J�, Made in America, New York, 1975
Kramer, Sibylle, ”Fair Design. Architecture for Exhibition, Ed�
Kunst, Technologie und Gesellschaft”, 2004
l’Ameublement / Seuil, 2003
Lancaster, M�, Electring Cooking, Heating, Cleaning, etc.,Londra 1914
Larousse, Ed� RAO, 1998
24
Le Corbusier, Towards a New Architecture, Londra, 1927
Leach, Neil, „Anestetica (arhitectura ca anestezic), Ed�Paidea, 1999
Lev MANOVICH, The Language of the New Media, The MIT Press, Cambridge,
Lifshey, E�, The Housewares Story, Chicago, 1973
Lincoln, E�, The Electric Home, New York, 1936
Lindstrom, Martin, „Branduri senzoriale, Ed. Publica, București,
Lochard, Guy & Boyer, Henri, „Comunicarea mediatică, Ed� Memo, 1998
Loewe, R�, Industrial Design, New York, 1979
Loewe, R�, Neyer Leave Well Enough Alone, Paris, 1963
Loewe, R�, The Locomotive: Its Esthetics, Londra şi New York, 1937
Lyotard, Jean-François, Condiția postmodernă, Ed� Idea design and print, 2003
MacCarthy, F�, A History of British Design, 1830 -Today, Londra, 1979
MacCarthy, F�, AU Things Bright and Beautzful, Londra, 1972
Majken Schultz, Mary Jo Hatch and Morgens Holten Larsen, Oxford,
Mana, J�, El Diseno Industrial, Barcelona, 1973
Manolescu, Ion, Videologia – o teorie tehno-culturală a imaginii globale, Ed. Polirom, 2003
Marea Britanie: «Art and Industry», 1936-1958, «Design»,1949-.
Marilena PREDA SANC, Imaginea video-digitala, editura Coresi, Bucuresti, 2004
marketing”, Ed� Capitel, 2008
Marshall McLUHAN, Understanding Media: The Extensions of Man, MIT Press, Cambridge,
Marshall McLUHAN, Understanding Media: The Extensions of Man, MIT Press, Cambridge,
Massachusetts, London, 2001
Massachusetts, London, 2001
Mattelart, Armand şi Michele „Istoria teoriilor comunicării, Ed. Polirom, 2001
McLuhan, Marchall, Mass-media sau mediul invizibil, Ed� Nemira, 1997
McQuail, Denis & Windahl, Sven, Metode ale comunicării, Ed�
Meikie, J., Twentieth Century Limited, Philadelphia, 1979
Meller, J�, The Buckminster Fuller Reader, Harmondsworth, 1972
Mercer, F�A�, The Industrial Design Consultant, Londra e New York, 1947
Middleton, M�, Croup Practice in Design, Londra, 1967
Milano 2011
MIT Press, Cambridge, Massachusetts, London, 1996
MIT Press, Cambridge, Massachusetts, London, 1996
Mocanu, Titus, orfologia artei moderne” Ed� Meridiane, 1973�
Munari, B�, Design as Art, Harmondsworth, 1971
Neue Sammiung, (catalog): Zwischen Kunst und Industrie: der Deutsche Werkbund, München, 1975
Nicholas NEGROPONTE, Era digitala. All Educaţional, Bucureşti, 1999
Noblet, J� de, Design, Paris, 1974
O’Grady, Jenn & Ken Visocky, A designerțs research manual, Ed.Rockport Publishers Inc, 2006
O’Grady, Jenn+Ken Visocky, designers research manual, Ed.Rockport Publishers Inc, 2006
of reality, Ed. Thames and Hudson, 1993
Ohms, W., The Corporate Personality, Londra, 1978
Olivesi, Stephane, Comunicarea managerială, Ed� Tritonic, 2005
25
Panofsky, Erwin, Artă și semnificație, Ed� Meridiane, 1980
Panofsky, Erwin, Artă și semnificație, Ed� Meridiane, 1980
Papanek, V., Design for the Real World, New York, 1971 e Londra, 1972
Papanek, Victor, Design pentru lumea reală, Ed. Tehnică, 1997
Papanek, Victor, Design pentru lumea reală, Ed. Tehnică, 1997.
Pentagon, Inforrmal Design, Coloma 1990
Peter LUNENFELD (editor), The Digital Dialectic, New Essays on New Media, The MTT
Pevsner, N�, An Enquiry into Industrial Art in Eengland, Cambridge, 1937
Pevsner, N�, Pioneer of the Modem Movement, Londra, 1936
Pevsner, N�, Pioneers of Modem Design, Hsrmondsworth, 1960
Pevsner, N�, Studies in Art, Architecture and Design, Londra, 1968
Phillips, R�R�, The Servantless House, Londra, 1920
Pica, A�, Forme nuove in Italia, Roma, 1957
Polak, A., Glass, its Makerç and its Public, Londra, 1975Frank POPPER, Art of the Electronic Age, Thames and Hudson, London, 1999
Press Cambridge, Massachusetts, London, 1999
Read, H�, Art and Industiy, Londra, 1934
representation), Aperture, 1996
representation), Aperture, 1996
Reyner P�, Theory and Design in the First Machine Age, Londra, 1960
Robert HUGHES, The Shock of the New, Alfred A. Knope, New York, 1991
Rodgers, Paul, Inspiring designers, Ed. Black Dog Publishing, 2004
Royal Acaderny, Londra. Catalog: 50 Years Bauhaus, 1968
Rue, J�, The American Automobile, Chicago, 1965
Satatele Unite: «Industrial Design», 1954-, «Design Quarterly» 1946.
Schaefer, H�, The Roots of Modem Design, Londra, 1970
Schittich, Christian, Exhibitions and Displays. Museum design
Selle, G�, Die Geschichte des Designs in Deutschland von 1870 bis heute, Köln, 1978
Selle, G�, Ideologie und Utopie des Designs, Köln, 1968
Sembach, Klaus Jürgen, Art Nouveau, Ed� Taschen, 1991
Semnificație și comportament în cadrul construit, Ed� Tehnică,
Sparke, Penny, A century of design – design pioneers of the 20th
Stavenov, A�, e A� Huldt, Design in Sweden, Stocholm, 1961
Sustainable Corporate Story, în The Expressive Organization, Ed�
Teague, W.D., Design this Day, New York, 1940 şi Londra, 1947
The Performing Arts: Problems and Prospects, Mc Graw - Hill Book Company, New York,
Timothy DRUCKERY, A.R.STONE, Electronic Culture (Technology and visual
Timothy DRUCKERY, A.R.STONE, Electronic Culture (Technology and visual
Van Doren, H�, Industrial Design, Londra şi New York, 1954
Verlagshaus Braun, 2009
Visocky O’Grady, Jenn & Kenneth, A designer’s research manual,
Wagenfeld, Wilhelm, 30 Jahre kunstlerische Mitarbeit je der Industrie, München, 1961
Wakcfield, H., Nineteenth Century British Glass, Londra, 1961
26
Wedgwood, Josiah & Sons Ltd, Josiah Wedgwood: the Arts and Sciences United, Banlaston, 1978
Werner HOFMANN, Fundamentele artei moderne, Ed. Meridiane, Biblioteca de artă,
White, J.H., Jr, The American Railroad Passenger Car, Baltimore, 1978
Wiley and Sons Ltd, 2010
Wilk, Christopher, Modernism. Designing a new world, Ed. V&A
Wilkins, B. (cd.), Leisure in the Twentieth Century, Londra, 1977
Wingler, H., The Bauhaus, Cambridge, Mass., 1969
Wolfe, Tom, Mit dem Bauhaus leben, Frankfurt 3.1990
Woodward, C.D., The Story of Standards, Londra, 1972
www.aeg.com – informații corporație, Peter Behrens
www.bmw.com – informații identitate de corporație naturale.
www.design.philips.com/probes/projects - „Off the Grid: Sustainable Habitat 2020”,
www.dreamstime.com – sursă fotografii
www.dupont.com – informații Future House
www.esprit.com – informații identitate de corporație, co-branding
www.fogscreen.com – ceață uscată ca instrument multimedia
www.greatbuildings.com – clădiri celebre
www.klingmann.com – Anna Klingmann, arhitect al identității de corporație
www.klingmann.com – Anna Klingmann, identitate de corporație
www.lindenlab.com - Secondlife
www.loftcube.net – Werner Aisslinger, informații Loftcube
www.philips.com – informații Philips Design
www.porcelanosa.com – informații Krion / SYSTEMPOOL, L’antic
www.samsung.com – noua tehnologie SmartTV
www.trendwatching.com – informații despre trenduri
www.wikipedia.org – informații Gesamtkultur, Peter Behrens ș.a.
Zimmermann, Monika, Die Tragik des Trabant, in: Frankfurter Allgemeine Zeitung n. 113, 1989
27
top related