tezĂ de doctorat - unap.ro drd-octombrie 2017/rezumatul tezei... · metodologia folosită...
Post on 07-Sep-2019
82 Views
Preview:
TRANSCRIPT
1
R O M Â N I A
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”
Lucian Valeriu SCIPANOV - Doctorand în Ştiinţe Militare -
TEZĂ DE DOCTORAT
TEMA: PARTICIPAREA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE
LA PROIECŢIA FORŢEI ÎN OPERAŢII AMFIBII ŞI RIVERANE
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Col. prof. univ. dr.
Sorin PÎNZARIU
Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de
Doctor în Ştiinţe Militare
- Bucureşti, 2017 -
2
CUPRINS
INTRODUCERE ..........................................................................................................
CAPITOLUL 1. LOCUL ŞI ROLUL FORŢELOR NAVALE ROMÂNE ÎN
CADRUL OPERAŢIILOR AMFIBII ŞI RIVERANE ............................................
1.1. TIPURI DE OPERAŢII LA CARE POT PARTICIPA FORŢELE NAVALE
ROMÂNE ......................................................................................................................
1.1.1. Tipologia operaţiilor ......................................................................................
1.1.2. Operaţii amfibii .............................................................................................
1.1.2.1. Operaţia amfibie în concepţia unor actori internaţionali ...................
1.1.2.2. Operaţia amfibie în concepţie naţională .............................................
1.1.3. Operaţii riverane ............................................................................................
1.1.3.1. Operaţia riverană în concepţia unor actori internaţionali .................
1.1.3.2. Operaţia riverană în concepţie naţională ...........................................
1.2. LOCUL ŞI ROLUL FORŢELOR NAVALE ROMÂNE ÎN OPERAŢII ..............
1.2.1. Cooperarea multinaţională ............................................................................
1.2.2. Participarea Forţelor Navale Române în operaţii maritime ..........................
1.2.3. Planificarea şi conducerea Forţelor Navale Române în operaţii maritime ...
1.2.4. Locul şi rolul grupărilor navale în cadrul operaţiilor amfibii şi riverane ......
1.3. DEZVOLTAREA UNEI DOCTRINE NAŢIONALE PENTRU OPERAŢII
AMFIBII ŞI RIVERANE ..............................................................................................
1.3.1. Necesitatea unei doctrine naţionale pentru operaţii amfibii şi riverane ........
1.3.2. Locul şi rolul unei doctrine pentru operaţii amfibii şi riverane ....................
1.3.3. Elemente de conţinut a unei doctrine pentru operaţii amfibii şi riverane .....
CAPITOLUL 2. CONSIDERAŢII PRIVIND PROIECŢIA PUTERII ŞI A
FORŢEI ÎN OPERAŢII MARITIME .......................................................................
2.1. ASPECTE CONCEPTUALE SPECIFICE DOMENIULUI MARITIM ...............
2.1.1. Rolul strategiei maritime şi navale pentru proiecţia puterii ..........................
2.1.2. Conceptul de putere maritimă şi putere navală .............................................
2.1.3. Proiecţia puterii şi a forţei prin operaţii maritime .........................................
2.1.3.1. Proiecţia puterii maritime a NATO .....................................................
2.1.3.2. Proiecţia puterii maritime a Uniunii Europene ..................................
2.1.3.3. Proiecţia puterii maritime a SUA ........................................................
2.2. CONTRIBUŢIA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE LA PROIECŢIA PUTERII ŞI
A FORŢEI ......................................................................................................................
2.2.1. Proiecţia puterii maritime în concepţia României .........................................
2.2.2. Participarea Forţelor Navale Române la consolidarea puterii maritime a
Alianţei la Marea Neagră.........................................................................................
2.2.3. Rolul Forţelor Navale Române la consolidarea statutului de putere navală a
României ..................................................................................................................
2.2.4. Proiecţia puterii în contextul abordării cuprinzătoare a războiului modern,
ameninţărilor şi acţiunilor hibride ...........................................................................
2.2.5. Contribuţia Forţelor Navale Române la proiecţia forţei ...............................
3
CAPITOLUL 3. CONTRIBUŢIA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE LA
PROIECŢIA FORŢEI ÎN CADRUL OPERAŢIILOR AMFIBII ŞI RIVERANE ........................................................................................................................................
3.1. NECESITATEA DEZVOLTĂRII COMPONENTELOR AMFIBII ŞI RIVERANE,
STRUCTURI SPECIALIZATE ÎN CADRUL FORŢELOR NAVALE ROMÂNE ....
3.2. REALIZAREA CAPABILITĂŢILOR PENTRU OPERAŢII AMFIBII ŞI
RIVERANE ÎN FORŢELE NAVALE ROMÂNE ........................................................
3.2.1. Contribuţia structurilor din cadrul Forţelor Navale Române la constituirea
componentelor amfibii şi riverane ...........................................................................
3.2.1.1 Contribuţia Flotei la realizarea capabilităţilor pentru operaţii amfibii şi
riverane .............................................................................................................
3.2.1.2 Contribuţia Flotilei Fluviale la realizarea capabilităţilor pentru
operaţii amfibii şi riverane ...............................................................................
3.2.2. Participarea Forţelor Navale Române la desfăşurarea operaţiilor amfibii şi
riverane în NATO şi UE, coaliţii, angajamente bilaterale şi iniţiative regionale ...
3.2.2.1. Contribuţia Forţelor Navale Române la desfăşurarea operaţiilor
amfibii şi riverane conduse de NATO şi UE .....................................................
3.2.2.2. Contribuţia Forţelor Navale Române la desfăşurarea operaţiilor
amfibii şi riverane în cadrul unei coaliţii .........................................................
3.2.2.3. Contribuţia Forţelor Navale Române la desfăşurarea operaţiilor
amfibii şi riverane în variantă bilaterală .........................................................
3.2.2.4. Contribuţia Forţelor Navale Române la desfăşurarea operaţiilor
amfibii şi riverane în variantă regională ..........................................................
3.3. DEZVOLTAREA CAPABILITĂŢILOR FORŢELOR NAVALE ROMÂNE
PENTRU PROIECŢIA FORŢEI ÎN CADRUL OPERAŢIILOR AMFIBII ŞI
RIVERANE ...................................................................................................................
3.3.1. Dezvoltarea capabilităţilor amfibii în Forţele Navale Române ....................
3.3.2. Dezvoltarea capabilităţilor riverane în Forţele Navale Române ...................
CONCLUZII ŞI PROPUNERI ...................................................................................
GLOSAR CU ABREVIERI ŞI ACRONIME ............................................................
BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................
ANEXE ..........................................................................................................................
Cuvinte cheie: operaţii amfibii; operaţii riverane; Doctina pentru operaţii
amfibii şi riverane; forţa amfibie; forţa riverană; forţa navală; forţa de desant; forţa de
desant amfibiu; desant riveran; desant aerian; gruparea de forţe amfibii; gruparea de
forţe riverane; cooperarea multinaţională.
4
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
PARTICIPAREA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE LA PROIECŢIA
FORŢEI ÎN OPERAŢII AMFIBII ŞI RIVERANE
Proiecţia forţei, ca mod de manifestare a puterii, reprezintă o formă de exprimare a
voinţei statelor de a contribui la menţinerea securităţii regionale şi globale. În acest
context, cea mai frecventă acţiune militară de proiecţia puterii şi a forţei pe mare şi
dinspre mare s-a dovedit a fi operaţia maritimă (aero-navală), care în cele mai multe
cazuri se finalizează printr-o intervenţie la litoral (aero-terestră cu sprijin naval), cu
caracteristici preponderent amfibii.
În cadrul acestui demers ştiinţific ne propunem să realizăm o introspecţie în
conceptele caracteristice operaţiilor amfibii şi riverane dar şi o analiză a potenţialului
naţional pentru apărarea intereselor comune prin contribuţii la proiecţia forţei în astfel
de operaţii.
Dacă la nivel internaţional, state cu o puternică tradiţie navală au desfăşurat
operaţii amfibii şi riverane, la nivel naţional, Forţele Navale Române (FNR) nu au
participat de la finele celui de-al II-lea Război Mondial la nici o operaţie amfibie sau
riverană, însă deţin unităţi şi subunităţi tactice care ar putea fi desemnate a participa în
cadrul unor astfel de operaţii.
Întrebarea dacă FNR pot reprezenta o capabilitate regională pentru realizarea unui
echilibru şi menţinerea securităţii regionale în bazinul Mării Negre, este de actualitate,
Din această perspectivă, FNR, având în compunere nave de luptă, elemente de
infanterie marină şi aviaţie organică, reprezintă în opinia noastră pilonul dezvoltării
capabilităţilor amfibii şi riverane naţionale, cu care pot contribui la securitatea comună.
Având în vedere cele prezentate, considerăm că există cel puţin premisele teoretice
pentru a detalia problematica cercetării, privind identificarea principalelor direcţii ale
evoluţiei şi adaptării la schimbările cadrului conceptual de participare la operaţii a FNR.
Pentru aceasta vom încerca să identificăm modul concret de participare cu forţele avute
la dispoziţie la operaţii amfibii şi riverane şi să propunem valorificarea unor oportunităţi
de dezvoltare a unor noi capabilităţi.
5
Motivaţia alegerii temei
Motivaţia alegerii temei de cercetare s-a datorat experienţei dobândite la comanda
unor subunităţi din cadrul genurilor de forţe ale FNR, forţe fluviale şi infanteria marină.
Motivaţia extrinsecă este caracterizată de viziunea proprie privind necesitatea
dezvoltării la nivelul FNR a unor capabilităţi amfibii şi riverane, în lipsa unei doctrine
naţionale pentru operaţii amfibii şi riverane, în condiţiile în care am observat că la nivel
internaţional aceste capabilităţi reprezintă vârful de lance a forţelor navale moderne.
Am plecat de la identificarea capabilităţilor naţionale cu potenţial amfibiu şi
riveran care ar putea augumenta structuri întrunite naţionale şi multinaţionale pentru
proiecţia forţei, pentru ca ulterior să constat că există nucleul unor astfel de capabilităţi
care necesită să fie dezvoltate şi afirmate în raport cu statutul de putere maritimă aferent
României. Motivaţia intrinsecă se datorează impulsului didactic privind contribuţia
personală la dezvoltarea artei militare în domeniu ca urmare a exercitării profesiei de
cadru didactic şi a cunoaşterii în amănunt a modului de folosire în luptă a genurilor de
forţe reprezentative ale FNR.
Noutatea, actualitatea, importanţa temei
În urma analizei tematicii în domeniu doctoral, am constatat că până în prezent nu
s-a mai abordat o asemenea temă de cercetare, astfel că putem afirma că aceasta este
una inovatoare, datorată noutăţii dar şi a contribuţiei ştiinţifice pe care o aduce.
Luând în considerare problematica abordată, apreciem că această temă este una de
actualitate, datorită faptului că sarcinile asumate la nivel internaţional sunt în curs de
executare, iar răspunsul naţional pentru implementarea acestora trebuie să vină din toate
direcţiile. Prin acest demers susţinem importanţa necesităţii dezvoltării unor capabilităţi
amfibii şi riverane cu care FNR să contribuie la proiecţia puterii maritime, sprijinind
manifestarea intereselor maritime naţionale şi aliate în regiune.
Scopul cercetării
Scopul cercetării constă în identificarea argumentelor referitoare la faptul că FNR,
prin genurile de forţe reprezentative, pot contribui activ la desfăşurarea operaţiilor
amfibii şi riverane, evidenţiând importanţa contribuţiei acestora la efortul naţional de
apărare a integrităţii teritoriale prin reprezentare în mediul operaţional.
6
Aşezarea temei în contextul cercetărilor ştiinţifice în domeniu şi în context
inter şi transdisciplinar
Tema aleasă, prin unicitatea ei, sperăm să reprezinte o contribuţie considerabilă la
dezvoltarea domeniului Ştiinţe militare, la care studiul domeniului amfibiu şi riveran
reprezintă numai o parte a demersului ştiinţific. Propunerea unor soluţii concrete prin
care FNR să contribuie la desfăşurarea operaţiilor amfibii şi riverane şi conturarea unei
doctrine naţionale de gen, reprezintă o contribuţie personală în domeniul ştiinţei şi artei
militare. Rezultatul cercetării considerăm că va fi util FNR pentru identificarea
structurilor de forţe care pot participa la operaţii amfibii şi riverane, dezvoltarea
acestora pentru operaţionalizarea unei capabilităţi naţionale amfibii specializate, pentru
participarea la operaţii amfibii şi riverane în diverse contexte.
Formularea ipotezei de cercetare şi a tezei fundamentale a lucrării
În demersul nostru, plecăm de la ipoteza de cercetare conform căreia, dacă FNR
deţin nucleul unor capabilităţi amfibii şi riverane specifice zonei de responsabilitate,
acestea îşi pot dezvolta aceste capabilităţi pentru a putea desfăşura acţiuni amfibii şi
riverane, în context naţional şi multinaţional.
Conţinutul ceretării este desfăşurat pe două direcţii principale care concură la
verificarea ipotezei de cercetare şi care sprijină demonstrarea tezei conform căreia FNR
îşi manifestă funcţia de proiecţie a forţei prin participarea la operaţii amfibii şi riverane.
Astfel, prima direcţie reprezintă o analiză a unor aspecte doctrinare, dedicată
identificării evoluţiei conceptuale şi a nivelului actual de cunoaştere privind
desfăşurarea operaţiilor amfibii şi riverane. Cea de a doua direcţie reprezintă o analiză a
aspectelor privind contribuţia FNR la consolidarea puterii maritime a României, prin
proiecţia forţei în operaţii amfibii şi riverane şi identificarea posibilităţilor de dezvoltare
a capabilităţilor existente sau a unora noi.
Obiectivele principale ale lucrării
Pentru realizarea scopului cercetării, care impune verificarea ipotezei de lucru, am
stabilit următoarele obiective:
a) identificarea evoluţiei istorice a conceptelor şi principiilor doctrinare privind
modul de planificare, pregătire şi desfăşurare a operaţiilor amfibii şi riverane în
7
concepţia unor actori internaţionali şi influenţele acestora asupra principiilor doctrinare
naţionale;
b) realizarea unei analize a cadrului doctrinar existent cu privire la conceptele
domeniului maritim, care să sprijine dezvoltarea unei doctrine naţionale pentru operaţii
amfibii şi riverane;
c) evaluarea posibilităţilor de participare a FNR la un spectru cât mai larg de
misiuni în cadrul operaţiilor amfibii şi riverane, fundamentată pe realitatea ştiinţifică şi
doctrinară privind planificarea, pregătirea şi participarea la operaţii a FNR;
d) identificarea măsurilor doctrinare, a posibilelor modificări structurale şi
direcţiilor de dezvoltare a capabilităţilor FNR privind contribuţia cu forţe la operaţii
amfibii şi riverane pentru realizarea proiecţiei puterii maritime a României.
Metode, tehnici şi instrumente de cercetare ştiinţifice utilizate; justificarea
metodelor alese
În cadrul lucrării realizăm o cercetare ştiinţifică specifică domeniului maritim prin
descrieri (cunoaştere descriptivă) ale fenomenelor specifice acţiunilor militare de
proiecţia puterii şi a forţei prin acţiuni amfibii şi riverane, identificăm şi formulăm
predicţii (cunoaştere predictivă) cu privire la evoluţia artei militare în direcţia evoluţiei
şi dezvoltării forţelor amfibii şi riverane, oferind sugestii favorabile influenţării
domeniului cercetat (cunoaştere cauzală).
Contactul cu realitatea actuală ne-au permis observarea unor evenimente şi evoluţii
ale domeniului, conturarea unor raţionamente logico-inductive şi logico-deductive de
tip istoric sau conceptuale.
Acceptarea realităţii reale (transcedentale) ne-a îndreptăţit să comparăm şi să
prelucrăm datele, să identificăm diferenţe, să descoperim şi să acceptăm realitatea,
pentru a putea formula concluzii pertinente.
Metodologia folosită contribuie la o abordare comprehensivă a domeniului
analizat, a fenomenelor specifice artei militare, particulare acţiunilor amfibii şi riverane
prin sesizarea procesualităţii şi dinamica dezvoltării formelor, metodelor şi procedeelor
de acţiune. Aceasta este acoperită de analize privind unele aspecte ale operaţiilor
multinaţionale ce aparţin domeniului epistemologic de cercetare, prin cunoaşterea
fenomenului, posibilităţile de desfăşurare şi limitele acestuia. De asemenea mai sunt
8
utilizate şi elemente din domeniul ontologic legate de voinţă, potenţialul fizic sau
resursele umane necesare participării la astfel de operaţii, completate de unele aspecte
care aparţin domeniului axiologic din perspectiva teoriei valorii şi sensului artei militare
în vederea emiterii ipotezei şi atingerea celor patru obiective.
Pentru atingerea obiectivelor cercetării am utilizat unele metode şi tehnici de
cercetare de tip longitudinal şi transversal din domeniul sociologic aplicabile
domeniului ştiinţe militare, astfel: metoda culegerii de date; metoda istorică; metoda de
cercetare nomologică; metoda cognitiv-structurală; metoda de cercetare referenţială;
metoda inducţiei; metoda deducţiei; metoda analizei.
Combinarea metodelor de bază a condus la realizarea conceptualizării fenomenului
şi relativizării la condiţiile istorice şi existente, astfel am definit unele concepte
specifice operaţiilor amfibii şi riverane, am identificat capabilităţile amfibii şi riverane
naţionale, am propus posibilităţi de dezvoltare a acestor capabilităţi.
Pentru îndeplinirea scopului cercetării, am abordat fundamente epistemologice cu
privire la originile, stadiul actual, trăsăturile generale, scopul, metodele, mijloacele,
caracteristicile specifice operaţiilor amfibii şi riverane, fundamente care stau la baza
domeniului de cercetare ştiinţifică abordat.
Teza de doctorat cu tema: „PARTICIPAREA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE
LA PROIECŢIA FORŢEI ÎN OPERAŢII AMFIBII ŞI RIVERANE” a fost structurată
pe trei capitole, astfel:
Capitolul 1, denumit „LOCUL ŞI ROLUL FORŢELOR NAVALE ROMÂNE ÎN
CADRUL OPERAŢIILOR AMFIBII ŞI RIVERANE”, realizează o scurtă introspecţie
în cadrul operaţiilor FNR, pentru a contura o tipologie a acestora pe criterii care au la
bază misiunile specifice, pentru a identifica concepte specifice operaţiilor amfibii şi
riverane. Pentru aceasta am prezentat unele aspecte doctrinare specifice operaţiilor
amfibii şi riverane în concepţia unor actori internaţionali care au influenţat modul de
dezvoltare a domeniului. Considerăm că demersul nostru poate fi util în direcţia
contribuţiei la dezvoltarea doctrinei naţionale pentru operaţii amfibii şi riverane,
folositoare tuturor categoriilor de forţe armate care deţin sau dezvoltă capabilităţi
expediţionare care ar putea participa în context întrunit multinaţional şi naţional la
augmentarea unor grupuri tactice din cadrul unei grupări de forţe amfibii (Amphibiu
9
Task Force-ATF) sau în cadrul unei grupări de forţe riverane (Riverine Task Force-
RTF). Prin acest demers, odată cu identificarea rolului şi locului FNR în cadrul
operaţiilor amfibii şi riverane, vom atinge primele obiective ale lucrării.
Metodele de cercetare ştiinţifică utilizate au fost:
- metoda culegerii de date (metodă empirică) prin analiză documentară, observaţii
şi analize ale domeniului şi fenomenelor specifice, prelucrarea datelor prin
sistematizarea informaţiilor, ordonarea pe anumite criterii şi corelarea informaţiilor
identificate cu semnificaţiile teoretice existente; am propus definiţii ale unor concepte
specifice operaţiilor amfibii şi riverane şi unele concluzii;
- metoda istorică, urmărind fenomenul în evoluţia sa prin comparaţie cu
evenimente similare care a condus la identificarea modului de desfăşurare a unor
operaţii amfibii şi riverane în concepţie naţională şi a unor actori internaţionali;
- metoda de cercetare nomologică ne-a condus la formularea unor definiţii ale unor
concepte specifice operaţiilor amfibii şi riverane, conturarea unor concepte şi realizarea
unor legături conceptuale între termenii descrişi;
- metoda cognitiv-structurală aplicată prin compararea diferenţelor, structurarea
informaţiilor, analize semantice şi uneori de terminologie, a condus la realizarea unei
structuri a doctrinei pentru operaţii amfibii şi riverane şi optimizarea concluziilor;
- metoda inducţiei aplicată prin raţionamentde tip logico-inductiv, care a condus la
stabilirea cadrului legal de participare a FNR la operaţii maritime în context întrunit
naţional şi multinaţional, în urma analizei strategiilor, conceptelor doctrinare,
principiilor şi teoriilor accesate;
- metoda deducţiei aplicată prin raţionament de tip logico-deductiv, pornind de la
caracteristici general recunoscute am identificat caracterisiticile specifice operaţiilor
amfibii şi riverane;
- prin metoda analizei, utilizată pe întreg parcursul cercetării, am realizat atingerea
primelor două obiectice de cercetare care sprijină teza în sine.
Din analiza efectuată, s-a evidenţiat faptul că o doctrină pentru operaţii amfibii şi
riverane este necesară tuturor categoriilor de forţe armate ale căror structuri sunt
implicate în cadrul unei operaţii amfibii multinaţionale sau naţionale. La nivel naţional,
nu există încă elaborat un astfel de document doctrinar. Am indus ideea de cooperare
10
multinaţională prin care FNR participă la operaţii multinaţionale dar şi necesitatea
dezvoltării unor capabilităţi proprii de apărare a teritoriului naţional.
Cele mai importante concluzii şi propuneri ale acestui capitol sunt:
1. elaborarea la nivel naţional a Doctrinei pentru operaţii amfibii şi riverane,
document la care FNR pot să contribuie cu specialişti;
2. propunem o definiţie în viziune personală a operaţiei amfibii şi a operaţiilor
riverane:
În opinia noastră, operaţia amfibie reprezintă o acţiune militară cu caracteristici
expediţionare la care forţele proiectate sunt aviaţia, marina cu infanteria marină şi
aviaţia din dotare, forţele terestre şi forţele speciale, la care se mai adaugă şi alţi
participanţi, cu scopul de a proiecta forţa la litoral. Aceasta este operaţie de sine
stătătoare sau poate fi continuarea unei operaţii maritime complexe, îmbină
caracteristicile operaţiei de desant maritim cu misiuni executate de forţele navale şi
creşte rolul coercitiv al puterii proiectate prin componenta amfibie.
Operaţia riverană reprezintă o acţiune militară care se desfăşoară într-o zonă
geografică complexă, denumită zonă riverană, de către forţe special destinate care deţin
mijloace de luptă şi transport specifice, pentru proiecţia forţei de pe mare, fluviu, lacuri
sau zone adiacente acestora, de pe uscat, de pe apă sau din aer, ca operaţie de sine
statătoare sau în completarea operaţiei amfibii sau a altor operaţii.
3. în opinia noastră zona riverană aparţine unui mediu complex care include
următoarele elemente: zona interioară de litoral; zona de coastă; zona de deltă; zona
fluvială cu fluviul, braţele şi canalele navigabile; complexe lagunare; lacuri şi bălţi;
zone din apropierea acestora care cuprinde atât zona de uscat cât şi spaţiul aerian
aferent;
4. propunem o variantă structurată a definiţiilor unor concepte de bază precum:
Forţa Amfibie; Forţa Riverană; Forţa Navală; Forţa de Desant; Forţa de Desant
Amfibiu; Forţa de desant Riveran; Forţa de Desant Aerian; Gruparea de Forţe Amfibii;
Gruparea de Forţe Riverane, etc.
Capitolul 2, denumit „CONSIDERAŢII PRIVIND PROIECŢIA PUTERII ŞI A
FORŢEI ÎN OPERAŢII MARITIME”, realizează analiza contribuţiei FNR la
consolidarea puterii maritime a României, prin proiecţia forţei în operaţii maritime. Un
11
obiectiv a fost evaluarea posibilităţilor de participare a FNR la operaţiilor amfibii şi
riverane, în context naţional şi internaţional. Rezultatul cercetării ne-a permis să
identificăm locul şi rolul FNR în cadrul operaţiilor amfibii şi riverane.
Metodele de cercetare ştiinţifică utilizate au fost:
- metoda culegerii de date (metodă empirică) prin observaţii şi analize ale
domeniului maritim;
- metoda cognitiv-structurală aplicată prin compararea diferenţelor doctrinare
privind proiecţia puterii maritime, analize semantice şi uneori de terminologie, a condus
la optimizarea concluziilor privind proiecţia puterii şi a forţei;
- metoda de cercetare referenţială prin care am identificat o concepţie asupra
modalităţilor de proiecţie a puterii şi a forţei în concepţie naţională raportată la
concepţia unor actori internaţionali;
- prin metoda analizei, utilizată pe întreg parcursul cercetării, am atins obiectivul
trei de cercetare care sprijină teza în sine.
Din analiza efectuată, s-a evidenţiat faptul că statutul de putere maritimă a
României ne obligă a recomanda dezvoltarea capabilităţilor de proiecţie a puterii şi a
forţei, promovând integrarea acestora în operaţii maritime, amfibii şi riverane.
Principalele concluzii ale acestui capitol sunt:
1. statutul României de putere maritimă trebuie să îndrume preocuparea factorilor
de decizie pentru dezvoltarea capabilităţilor de proiecţie a puterii şi a forţei;
2. proiecţia puterii şi a forţei presupune un sistem complex de acţiuni a căror
esenţă o reprezintă exercitarea puterii militare în relaţiile cu alţi actori;
3. în ceea ce priveşte proiecţia puterii şi a forţei, în opinia noastră, operaţia
amfibie/riverană reprezintă una din posibilităţile de manifestare a puterii maritime.
Capitolul 3, denumit „CONTRIBUŢIA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE LA
PROIECŢIA FORŢEI ÎN CADRUL OPERAŢIILOR AMFIBII ŞI RIVERANE”,
identifică măsurile doctrinare, a posibilelor modificări structurale şi direcţiilor de
dezvoltare a capabilităţilor FNR privind proiecţia forţei în operaţii amfibii şi riverane.
Concret, acest capitol este dedicat analizei posibilităţilor naţionale privind
participarea FNR la operaţii amfibii şi riverane, dezvoltarea capabilităţilor amfibii
pentru proiecţia forţei dar şi apărarea intereselor naţionale în zona riverană.
12
Dezvoltarea unor componente amfibii şi riverane naţionale poate reprezenta
răspunsul prin care FNR vor putea să contribuie la consolidarea statutului de
generatoare de securitate a României. Componenta amfibie poate reprezenta vectorul de
proiecţia forţei pe mare şi dinspre mare şi o posibilă contribuţie naţională în cadru
multinaţional. Componenta riverană reprezintă o capabilitate specifică naţională care
trebuie valorificată, însă poate reprezenta şi o soluţie pentru consolidarea flancului estic
al structurilor euro-atlantice.
Metodele de cercetare ştiinţifică utilizate au fost:
- metoda inducţiei aplicată prin raţionament logico-inductiv de tip istoric, care a
condus la identificarea structurilor de forţe din cadrul FNR cu potenţial de dezvoltare a
capabilităţilor amfibii şi riverane;
- metoda deducţiei aplicată prin raţionament de tip logico-deductiv, prin care am
identificat care sunt direcţiile de dezvoltare a capabilităţilor FNR pentru participare
operaţii amfibii şi riverane;
- prin metoda de cercetare referenţială am identificat o concepţie structurală
privind o posibilă contribuţie naţională în operaţii amfibii multinaţionale şi valorificarea
potenţialului naţional în zona riverană;
- prin metoda analizei, utilizată pe întreg parcursul cercetării, am atins al patrulea
obiectiv de cercetare care sprijină teza în sine.
Din analiza efectuată, s-a evidenţiat faptul că dezvoltarea unor capabilităţi amfibii
şi riverane naţionale, este o sarcină esenţială a FNR, pentru contribuţia la securitatea
României şi a aliaţilor săi, misiune fundamentală a FNR. Am identificat la nivelul FNR
genurile de forţe cu capabilităţi amfibii şi cu potenţial de dezvoltare a acestora, modul
de constituire a unor structuri de forţe amfibii, locul şi rolul lor în cadrul unui TFAmf
naţional sau ATF multinaţional. Am promovat capabilitatea specifică naţională de
acţiune în mediul riveran şi am identificat contribuţia forţelor riverane la desfăşurarea
unor operaţii.
Principalele concluzii şi propuneri ale acestui capitol sunt:
1. rolul principal al navelor din cadrul Flotei în cadrul forţei amfibii este de forţă
navală; o forţă navală are în compunere grupări navale şi mijloace specializate pentru
transportul şi sprjinul desantului; Flota are nevoie de a-şi dezvolta capabilităţile de
13
transport şi sprijin desant prin construirea sau achiziţia de nave amfibii, nave de desant;
conectori şi nave pe pernă de aer;
2. rolul forţelor fluviale din cadrul Flotilei Fluviale este de a sprijini IM şi a
interveni acolo unde bătaia artileriei terestre nu acoperă; evidenţiem unicitatea
specificului dar şi paleta de misiuni comune forţelor fluviale şi IM, aspect care a
determinat o puternică legătură a celor două genuri de forţe; în condiţiile constituirii
TG-lor neomogene fluvial-maritime în cooperare cu IM, acţiunea acestora constituie
premisele costituirii forţei riverane;
3. în condiţiile unui mediu tactic versatil, considerăm oportună dezvoltarea unor
noi structuri de forţe fluviale în cadrul FNR, cu caracteristici expediţionare amfibii,
dotate cu ambarcaţiuni de viteză, vedete blindate cu armament uşor, nave pe pernă de
aer, transportoare blindate amfibii, elicoptere, UAV-ri, drone, etc; acestea vor putea fi
uşor transportate în orice teatru de operaţii, astfel în context naţional răspunzând
nevoilor FNR, iar în context multinaţional, se vor constitui în ARG-MEU cu posibilităţi
de augumentare a unui ATF;
4. propunem realizarea unei grupări de forţe amfibii/riverane naţionale constituită
dintr-o componentă navală (forţa navală) din care fac parte diferite structuri (grupuri
navale), grupate pe diferite criterii şi o componentă terestră (detaşament de desant
amfibiu/riveran).
5. FNR pot realiza într-un orizont de timp apropiat operaţionalizarea unei
capabilităţi naţionale amfibii de tipul unui MEU, pentru participarea la operaţii amfibii
multinaţionale în cadrul Forţei Amfibii Multinaţionale (NATO sau UE), în structuri
NRF (NATO Reaction Force) şi în cadrul VHTF (Very High Readines Task Force).
Este o datorie de onoare personală, de a aprofunda cercetarea în domeniul ştiinţei
militare, în special în cel al artei militare, prin abordarea conceptelor specifice
operaţiilor amfibii şi riverane, ţinând cont de experienţa acumulată la comanda unor
nave şi structuri de nave fluviale şi din cadrul Infanteriei Marine, pentru a disemina
cunoştiinţele şi de a oferi o bază consistentă de cunoaştere generaţiilor următoare.
Considerăm că metodologia de cercetare utilizată a permis validarea ipotezei
conform căreia, FNR pot dezvolta capabilităţi specifice pentru a putea participa şi
desfăşura acţiuni amfibii şi riverane, în context naţional şi multinaţional, în condiţiile în
14
care acestea deţin nucleul unor astfel de capabilităţi. Am argumentat necesitatea
dezvoltării unei componente amfibii şi riverane, care poate avea fundamente politice,
militare, geografice şi tactic-operative, în strânsă legătură cu interesele economice pe
care trebuie să le manifestăm prin orice mijloace, aplicând principiile artei militare şi
legile războiului.
Cele două direcţii principale au sprijinit, odată cu validarea ipotezei de cercetare,
demonstrarea tezei conform căreia FNR îşi pot manifesta funcţia de proiecţie a forţei
prin participarea la operaţii amfibii şi riverane.
O simplă analiză a concluziilor şi propunerilor menţionate scoate în evidenţă
necesitatea atenţiei acordată obiectivelor structurilor militare privind ridicarea graduală
a capabilităţilor de răspuns la crize, prin măsuri de îmbunătăţire a potenţialului calitativ
dar şi cantitativ.
Este posibil ca cercetarea să nu acopere în totalitate analiza cadrului doctrinar al
posibilităţilor participării FNR în operaţii amfibii şi riverane, însă suntem convinşi că
repezintă un punct de plecare pentru demersul celor care doresc să demonteze acest
aspect, reprezentând un reper de clarificare a contextului în care acestea participă la
operaţii în context naţional şi multinaţional, fiind pregătit frontul de lucru pentru a
stabili posibilităţile şi capabilităţile de proiecţie a puterii navale. În unele cazuri a fost
suficient a menţiona misiunile FNR pe timpul unor operaţii multinaţionale, în altele a
fost nevoie de o detaliere, încadrare, prezentarea unor concepte, redefiniri a contextului
sau cadrului conceptual, fără a insista pe detalii cunoscute, dar insistat pe sursa
prevederilor doctrinare, rezultatul fiind identificarea cadrului legal, conceptual şi
doctrinar al participării FNR la operaţii amfibii şi riverane.
Prin conţinutul lucrării, impactul poate fi unul pozitiv, putând contribui la crearea
unui nivel uniform de cunoaştere a conceptelor legate de operaţiile amfibii şi riverane,
cunoaşterea cadrului legal de participare a grupărilor de forţe navale române la operaţii
multinaţionale.
De altfel, lucrarea este un punct de plecare pentru evidenţierea contribuţiei
internaţionale a FNR la securitatea regională şi globală. Fiind făcut cunoscut nivelul
cunoaşterii „state of the art” în domeniu, lucrarea este suport pentru dezvoltarea
cercetării privind participarea FNR la operaţii multinaţionale amfibii şi amfibii,
15
modalitate de afirmare a poziţiei de putere navală a României, de contribuţie la efortul
aliat de menţinerea a unui climat de pace în regiune, prin acţiuni de proiecţie a forţei
navale în context naţional întrunit sau multinaţional în alianţe, coaliţii sau iniţiative.
În demersul nostru am plecat de la premisa că pentru a sublinia modul de
dezvoltare a unor capabilităţi amfibii, necesitatea şi consecinţele viitoare ale unui astfel
de demers, este nevoie să studiem trecutul, să analizăm contextul în care se desfăşoară,
potenţialul şi experienţa lecţiilor învăţate. În acest mod, considerăm că vom contribui la
perfecţionarea teoriei şi practicii artei militare, în domeniul maritim, în care putem
spune că avem tradiţie.
În ce priveşte structurarea forţelor navale, acestea trebuie astfel concepute încât să
permită reconstituirea lor, în raport cu evoluţia unei eventuale ameninţări, prin
reântărirea şi prin mobilizarea rezervelor, proiectarea acestora pentru a acţiona în
operaţii multinaţionale, interarme şi intercategorii de forţe cu accent pe flexibilitate,
mobilitate şi nevoia de modernizare continuă.
Înţelegând politica aliaţilor şi strategia de utilizare a forţelor pe mare, putem realiza
o strategie navală naţională unde rolul FNR este foarte important, pentru a identifica din
timp domeniile în care ne putem aduce contribuţia în cadrul misiunilor şi operaţiilor
multinaţionale şi nu în ultimul rând, putem să abordăm în perspectivă o strategie de
restructurare şi reorganizare a forţelor navale, prin achiziţii şi construcţii de nave sau
tehnică militară. În cadrul operaţiior amfibii şi riverane, abordarea manevrieră a
acţiunilor este realizată atât pe orizontală cât şi pe verticală. Perfecţionarea componentei
aeriene pentru proiectarea puterii prin acţiuni amfibii şi riverane trebuie să se afle în
preocupările FNR. Folosirea rachetelor de croazieră cu rază scurtă şi medie de acţiune,
a aparatelor de zbor fără pilot, dar şi a aviaţiei maritime, va oferii FNR capabilitatea
necesară de luptă în mediile amfibii şi riverane.
Considerăm că tema este de mare interes şi abordează unele dintre aspectele
importante ale participărilor internaţionale a FNR din perspectiva potenţialului
contributor şi integrator şi oferă o analiză comparativă a mecanismelor ce determină
punerea la dispoziţie a forţelor desemnate, răspunzând unor necesităţi stringente de
cunoaştere aprofundată a fenomenului, contribuind la îmbunătăţirea procedurilor pe
care le însoţesc.
16
BIBLIOGRAFIE
I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN 1) Constituţia României, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767, Bucureşti, 2003;
2) Constituţia României/Legea de revizuire a Constituţiei României nr.429/2003;
3) Legea nr. 45/1994 privind apărarea naţională a României, Monitorul Oficial al României,
nr. 172, Bucureşti,1994;
4) Legea nr. 362/2004-NATO SOFA- pentru aderarea României la Acordul dintre statele
părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor, semnat la Londra la
19 iunie 1951, şi la Protocolul privind statutul comandamentelor militare internaţionale,
înfiinţate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris la 28 august 1952;
5) Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara
teritoriului statului român;
6) HG. Nr. 1374/2004 privind procedura de încheiere a înţelegerilor tehnice în domeniul
cooperării cu forţele armate străine;
7) Legea 110/1996 privind ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării,
încheiată la Montego Bay.
II. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE ROMÂNEŞTI *** Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019, Bucureşti, 2015;
*** Strategia de Securitate Naţională a României, Bucureşti, 2007;
*** Strategia Militară a României, Bucureşti, 1998;
*** Carta Albă a Guvernului-Armata României 2010, Bucureşti, 2000;
*** Carta Albă a Securităţii şi Apărării Naţionale, Bucureşti, 2004;
*** Doctrina Armatei României, Bucureşti, SMG, 2012;
*** Doctrina Planificării Operaţiilor în Armata României, Bucureşti, 2013;
*** Manualul de Planificare al Operaţiilor, Bucureşti, 2011;
*** Manualul de Planificare al Operaţiilor, Bucureşti, 2016;
*** Doctrina operaţiilor întrunite multinaţionale, Bucureşti, 2001;
*** L-1, Doctrina logisticii operaţiilor întrunite, Bucureşti, 2008;
*** FN-1,Doctrina Forţelor Navale, SMFN, Bucureşti, 2010;
*** F.T./I.-1, Manualul pentru luptă al brigăzii mecanizate, Bucureşti, 2004;
*** F.N./Im.-11.1, Manualul pentru Operaţii Amfibii, Bucureşti, 2009;
*** F.N.-17.1, Manualul pentru folosirea în luptă a navelor şi unităţilor de nave purtătoare de
artilerie, Bucureşti, 2010;
*** M-2, Regulamentul de luptă al Marilor unităţi navale, Unităţilor şi navelor Marinei
Militare, Constanţa, 1995 (abrogat);
*** Debarcarea desantului maritim tactic, CMM, 1965;
*** Folosirea în luptă a unităţilor de vedete blindate şi monitoare, Ed. AN Constanţa, 1994.
III. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE 1) Allied Command Operations Comprehensive Operations Planning Directive, Supreme
Headquarters Allied Power Europe, Belgium, December, 2010;
2) Allied Command Operations Comprehensive Operations Planning Directive, Supreme
Headquarters Allied Power Europe, Belgium, Octomber 2013;
3) AAP-06-NATO Glossary of Terms and Definitions (Glosar de termeni şi abrevieri NATO),
2003;
4) AJP 01(D), Allied Joint Doctrine (Doctrina aliată întrunită), ediţie 2002;
5) AJP-3.4(A)-Allied Joint Doctrine for Non-Article 5 Crisis Response Operations;
6) AJP-3.4.1-Allied Joint Doctrine for Peace Support Operations;
7) AJP-4.6-(B)-Allied Joint Doctrine for the Joint Logistic Support Group, april 2014;
17
8) AJP-5-Allied Joint Doctrine for Operational Planning for more detailed practices and
procedures;
9) AJP-6-Allied Joint Doctrine for Command, Communication and Information Systems;
10) Army Doctrine Publication-Operations (UK);
11) BI-MNC, Directive for NATO Doctrine for Peace Support Operations, 1998;
12) Guidelines for Operational Planning Process, 2005;
13) The Alliance’s New Strategic Concept, Rome, North Atlantic Council, 1991;
14) FM 3-0, Operations;
15) FM 100-10, Military Force Projection Guidelines for Op Planning Process, 2005;
16) FM 100-7, Decisive Force: The Army in Theater Operations;
17) JDP 0-10, The British Maritime Doctrine, 2011;
18) JP 1, Joint Warfare of the Armed Forces of the United States;
19) JP 1-02, Department of Defense Dictionary of Military and Associated Terms;
20) JP 3-0, Doctrine for Joint Operations;
21) JP 3-02, Joint Doctrine for Amphibious Operations;
22) JP 3-07, Peace Operations;
23) JP 3-08, Interorganizational Coordination During Joint Operations;
24) JP 3-16, Multinational Operations, March 2007;
25) JP 3-29, Humanitarian Assistance.
26) Joint Doctrine for Amphibious Embarkation;
27) NDP 1, Naval Warfare;
28) NWP 3-02.1, Ship to Shore Movement;
29) NWP 3-09.11M, Supporting Arms in Amphibious Operations;
30) MCWP 3-13, Employment of Assault Amphibious Vehicles;
31) NWP 3-02.14, The Naval Beach Group;
32) NWP 3-02.22M, MSC Support of Amphibious Operations;
33) Fleet Marine Force Reference Publication 2-5A, Marine Air-Ground Task Force Guide,
Departament of the Navy, Headquarters United States Marine Corps, Washington DC.
IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI 1) ***Lumea 2013, Enciclopedie politică şi militară, Ed. RAO;
2) ***Tratat de ştiinţă militară, Vol. I, Editura Militară, Bucureşti, 2001;
3) ***Tratat de ştiinţă militară, Vol.III, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,
Bucureşti, 2004;
4) ***Lupta împotriva desantului maritim, Ed. Militară, Bucureşti, 1985;
5) BICHIR, Florian, Corsarii uitaţi ai adâncurilor, Ed. Militară, Bucureşti, 2014;
6) CHIORCEA, Ion, Rolul componentei navale în cadrul structurilor de forţe ale UE pentru
asigurarea securităţii prin cooperare la Marea Neagră, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2014;
7) CHIORCEA, Ion, Hanganu, Marius, Conducerea acţiunilor forţelor navale în operaţii de
stabilitate, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2007;
8) CHIORCEA, Ion, Forţele navale în executarea operaţilor maritime de stabilitate, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006;
9) CRĂCIUN, Ioan, Curs operaţii maritime multinaţionale, ed. Universităţii Nationale de
Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2007;
10) DRAGOMIRESCU, Valentin, MARTIN, Iulian, Interacţiunea strategiilor în conflictele
armate moderne–vol I, 2010, volumul 2, 2011, Editura Universităţii Naţionale de Apărare
„Carol I”, Bucureşti;
11) FILIP, Adrian, Teoria relaţilor internaţionale-puterea maritimă la început de secol XXI,
Ed. Sitech, Craiova 2014;
12) IORDACHE, Constantin, COMAN, Daniela, Curs politici şi strategii comunitare,
Ed.UNAp „Carol I”, Bucureşti, 2010;
18
13) IONEL, Cloşcă, IOAN, Suceavă, Dreptul internaţional umanitar al conflictelor armate,
Ed. „Şansa”, 1993;
14) MANEA, Constantin, MARIAN, Moşneagu, Dreptul mării pe timp de pace şi război, Ed.
„Mica Valahie”, Bucureşti, 2011;
15) MARIN, Gheorghe, HÂLDAN, Romulus, FN ale lumii în sec. XXI, -editura CTEA -2009;
16) MARINESCU, Cornel, NISTOR, Florin, COMAN, Liviu, Crizele caucaziene, mizele
energetice şi securitatea în zona extinsă a Mării Negre, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare „Carol I”, Bucureşti , 2013;
17) MARINESCU, Cornel, Promovarea intereselor naţionale ale României în spaţiul maritim
şi fluvial din Zona Extinsă a Mării Negre, Editura Universităţii Naţionale de Apărare
„Carol I”, Bucureşti, 2009;
18) MARINESCU, Cornel, curs de artă militară a Forţelor Navale, Acţinile Forţelor Navale
pentru desfăşurarea operaţiilor întrunite în zona de operaţii de sud-est a României, editura
UNAp „Carol I”, Bucureşti 2013;
19) MARINESCU, Cornel, Apărarea intereselor României la Dunăre, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare ”Carol I”, Bucureşti, 2007;
20) MARINESCU, Cornel, curs arta militară a forţelor navale -Folosirea în luptă a navelor
fluviale purtătoare de artilerie, a Batalionului de Infanterie Marină şi desantului maritim”,
UNAp, 2010;
21) MUREŞAN, Mircea, Operaţiile întrunite în războiul viitorului, Ed UNAp, Bucureşti, 2005;
22) MUREŞAN, Mircea, VĂDUVA, Gheorghe, Războiul viitorului, viitorul războiului,
Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2004;
23) NISTOR, Florin, Strategiile NATO şi Forţele Maritime Aliate, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2014;
24) NISTOR, Florin Strategie. Strategia navală şi Puterea navală-Curs universitar pentru
specializarea Forţelor Navale, Ed. UNAp „Carol I”, Bucureşti, 2015;
25) NIŢU, Costinel, Cunoaşterea armatelor moderne-curs, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2013;
26) NIŢU, Costinel, Sisteme integrate de cercetare şi mascare în mediul operaţional
contemporan, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2013;
27) NIŢU, Costinel, Cunoaşterea armatelor moderne-curs, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2013;
28) ONIŞOR, Constantin Teoria strategiei militare-realitatea XX, perspective XXI., Ed. AÎSM,
Bucureşti, 1999;
29) POPESCU, Constantin, Concepte strategice specifice mediului de securitate contemporan,
Ed. UNAp „Carol I”, 2014;
30) PÎNZARIU, Sorin, Conducerea sprijinului logistic în operaţii multinaţionale, Ed. UNAp,
Bucureşti, 2005;
31) PÎNZARIU, Sorin, BOHORU, Constantin Mişcarea şi transportul în operaţii
internaţionale, Ed. „Alma Mater”, Sibiu, 2011;
32) PÎNZARIU, Sorin, Sprijinui logistic acordat operaţiilor conduse de ONU, Ed. „Alma
Mater”, Sibiu, 2012.
33) ZLATE M., Introducere în psihologie-Psihologia mecanismelor cognitive, Ed. Polirom,
Iaşi, 1999.
V. ARTICOLE, LUCRĂRI DE CERCETARE 1) BUŢA, Viorel, Simetrie şi asimetrie în acţiunile militare, Revista de ştiinţe militare,
nr.3/2010;
2) CHIORCEA, Ion, Teza de doctorat cu tema Participarea FNR la executarea operaţiilor
militare maritime de stabilitate, Bucureşti 2006;
3) CHIORCEA, Ion, Romanian naval forces concern’s for full euro-atlantic integration, The
international scientific conference STRATEGIES XXI Technologies – military
applications,simulation and resources, Bucureşti, Ed. UNAp, 5-6 aprilie 2012;
19
4) CHIORCEA, Ion, Parteneriatul NATO în zona extinsă a Mării Negre, Sesiunea de
comunicări ştiinţifice cu participare internaţională STABILITATE ŞI SECURITATE
REGIONALĂ, Bucureşti, Ed. UNAp, 9-10 aprilie 2010;
5) CHIORCEA, Ion, Operation ATLANTA. General outline, The international scientific
conference STRATEGIES XXI Technologies-military applications, simulation and
resources, Bucureşti, Ed. UNAp, 14-15 noiembrie 2013;
6) CHIRIAC, Marian, Actualitate si perspective privind operaţiile militare ale viitorului, Teză
de doctorat, UNAp, 2010;
7) DĂNILĂ, Dorin, CIOROBEA, Constantin, Optimizarea instrumentelor de putere prin
aplicarea principiilor Operaţiilor Bazate pe Efecte, Revista de Ştiinţe Militare, Nr. 2 (15),
anul 2008, Bucureşti;
8) MARINESCU, Cornel, Conflicte militare. Lecţii învăţate, UNAp, 2010;
9) NICUŢ, Valeriu, Concepte pentru viitoarele operaţii întrunite ale NATO, Gândirea
Militară Românească, Nr. 3, Bucureşti, 2006;
10) NISTOR, Florin, Istoricul conceptelor strategice NATO şi influenţa acestora asupra
forţelor navale, Referat nr.1, biblioteca UNAp, 2012;
11) NISTOR, Florin, Analiza impactului conceptelor strategice NATO asupra procesului de
planificare a operaţiilor maritime, Referat nr.2, biblioteca UNAp, 2013;
12) NISTOR, Florin, Influenţa conceptelor strategice NATO asupra procesului de planificare a
operaţiilor maritime, Teză de doctorat, UNAp, 2013;
13) NISTOR, Florin, MARINESCU, Cornel, A current assessment of the Navy and its
operational missions the future of security and cooperation with the Black Sea from the
viewpoint of dispute resolution between the riversides, The 9th International Conference
STRATEGIES XXI, Technologies-military applications, simulations and resources, Nov.
14-15, 2013;
14) NISTOR, Florin, Insidious Operations – a new concept of waging war for Russia?, THE
10TH INTERNATIONAL CONFERENCE STRATEGIES XXI, Technologies-military
applications, simulations and resources, Nov. 13-14, 2014;
15) NISTOR, Florin, SCIPANOV, Lucian Valeriu, Aspects of maritime power projection on
land, THE 10TH INTERNATIONAL CONFERENCE STRATEGIES XXI, Technologies-
military applications, simulations and resources, Nov.13-14.2014;
16) NISTOR, Florin, CUCU, Sorin, NATO’S New Strategic Concept-a new way ahead for
Romanian Naval Forces?, Sesiune de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională
Military Science Universe. International Conference, Bucureşti. 14-15Aprilie, 2011;
17) PINZARIU, Sorin, ILIUŢĂ, Aurel, Modalităţi de sprijin logistic în operaţiile
multinaţionale conduse de către Uniunea Europeană, Revista Buletinul Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I, vol I , nr 3, 2014
18) PÎNZARIU, Sorin, SCIPANOV, Lucian Valeriu, Considerations on the some logistical
concepts in the civil and military domains Buletinul nr. 2 al Universităţii Naţionale de
Apărare „Carol I”, Bucureşti, iunie 2016;
19) Revista Marina Română-Fregata Regele Ferdinand la operaţia EU NAVFOR ATALANTA,
nr1/2013;
20) SCIPANOV, Lucian Valeriu, The Influence of the Alliance in the Black Sea Area, Sesiunea
de Comunicări Ştiinţifice cu Participare Internaţională, STRATEGII XXI, Bucureşti, 14-15
noiembrie, 2013;
21) SCIPANOV, Lucian Valeriu, Codreanu, Radu, General Considerations Concerning the
Substantiation of the Information Environment Preparation for Action in the Maritime
Operations, Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice cu Participare Internaţională, STRATEGII
XXI, Bucureşti 14-15 noiembrie, 2013;
22) SCIPANOV, Lucian Valeriu, Contribuţia forţelor fluvial-maritime şi a infanteriei marine
la executarea operaţiilor amfibii, Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Tactică şi Artă
Operativă Forţe Terestre,TAOFT-2014, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”,
Bucureşti, 23 aprilie 2014;
20
23) SCIPANOV, Lucian Valeriu, Aspecte generale privind participarea forţelor fluviale şi a
infanteriei marine la executarea operaţiilor amfibii în zona de responsabilitate a Forţelor
Navale, Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice cu Participare Internaţională, STRATEGII XXI,
vol. 2, pag. 120, Bucureşti 13-14 noiembrie, 2014;
24) SCIPANOV, Lucian Valeriu, Amphibious Operations, from Doctrinal Request to
Necessity, THE INTERNATIONAL CONFERENCE STRATEGIES XXI, Technologies-
military applications, simulations and resources, Bucureşti, 14-15 noiembrie, 2013, pag.
196, ISSN 2285-8415, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti.
25) SCIPANOV, Lucian Valeriu, Principale orientări doctrinare ale Federaţiei Ruse şi
influenţele asupra situaţiei geopolitice la Marea Negră, Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice
Tactică şi Artă Operativă Forţe Terestre, TAOFT-2015, Universitatea Naţională de Apărare
„Carol I”, Bucureşti, 23 aprilie 2015;
26) SCIPANOV, Lucian Valeriu, Activitatea Flotei Mării Negre a Federaţiei Ruse-element de
identificare a potenţialelor dezechilibre ale securităţii regionale, Sesiunea de comunicări
ştiinţifice a departamentului forţe navale-Strategii maritime la început de secol XXI,
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 11.06.2015;
27) SCIPANOV, Lucian Valeriu, Rolul componentei amfibii a Forţelor Navale Române în
contextul securităţii zonei extinse a Mării Negre, Sesiunea de comunicări ştiinţifice a
departamentului forţe navale-Strategii maritime la început de secol XXI-11.06.2015, p. 71-
81, ISSN 2392-7399, ISSN-L 2392-7399;
28) SCIPANOV, Lucian Valeriu, Specific Concepts for the Maritime Domain and Their
Doctrinal Approaches, THE INTERNATIONAL CONFERENCE STRATEGIES XXI,
Technologies-military applications, simulations and resources Bucureşti 05-06 noiembrie,
2015;
29) SCIPANOV, Lucian Valeriu, NISTOR, Florin, Consideraţii privind acţiunile militare
desfăşurate în nordul Mării Negre. (Considerations on the Military Actions conducted in
the North of the Black Sea) Buletinul nr. 2 al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,
Bucureşti, iunie 2015.
VI. LUCRĂRI, ARTICOLE DE AUTORI STRĂINI 1) Alex Kokcharov, Ukrainian separatists mount amphibious exercise, 24/8/2016, IHSJane s
Defence Weekly, 31 august 2016;
2) Alexander, Joseph H., Bartlett, Merrill L., Sea Soldiers in the Cold War – Amphibious
Warfare 1945 – 1991, Naval Institute Press, Annapolis, Maryland, 1995.
3) Arther Ferril, The origins of War: From the Stone Age to Alexander the Great, 1997;
4) Cornelius Ryan, Ziua cea mai lungă, Ed. Politică, Bucureşti, 1965.
5) Carl, von Clausewintz, Despre război, Ed Bucureşti, 1982;
6) CLARK, Vern, amiral, Sea Pawer 21. Projecting Decisive Joint Capabilites, Proceedings,
oct. 2002;
7) Dudley W. Knox, USN, The Role of Doctrine in Naval Warfare, U.S. Naval Institute
Proceedings, 1915, Department of the Navy, Washington, DC;
8) Edward J. Marolda, The United States Navy and the Persian Gulf, publicat în Naval
History and Heritage Command, 2015;
9) Engberg, Katarina, The EU and military operations: a comparative analysis, Milton Park,
Abingdon, Oxon, 2014;
10) Friedman, George, The Next Decade: What the World Will Look Like,
11) Friedman, George, Ukraine, Iraq and a Black Sea Strategy;
12) George Will, Designing a Navy Than Can Win, Providence Sunday Journal, 25 Aprilie,
1992;
13) Grote, George, Istoria Greciei, 1849;
14) GORŞCOV, Serghei, The Seapower of the State, Pergamon Press, Oxford, 1979; 15) Harper Collins, Margaret Thatcher-The Downing Street Years, New York, 1993;
21
16) HITCHENS, Theresa A global space control strategy, articol publicat în ASPJ, Air and
Space Power Journal, vol 29, nr 1, ian-feb. 2015;
17) Julian Thompson, No Picnic: 3 Commando Brigade in the South Atlantic: 1982,
Hippocrene Books, New York, 1985;
18) John A. Lynn, The Wars of Louis XIV, 1667-1714, Routledge, London and New York,
2013;
19) Jacques Dalloz, Dictionnaire de la Guerre d’Indochine: 1945-1954, 2006;
20) Kenneth L. Privratsky, Logistics in the Falklands War, Pen&Sword Military, 2014;
21) MAHAN, Alfred T. The Influence of Sea Power upon History, 1890; 22) MAHAN, Alfred T. The Influence of Sea Power upon the French Revolution and Empire, 1893; 23) Martin Middlebrook, The Fight for the Malvinas: The Argentine Forces in the Falklands
War, Londra, 1989;
24) Michael Clapp, Ewen Southby-Tailyour, Amphibious Assault Falklands: The Batle of San
Carlor Water, Annapolis, Naval Institute Press;
25) Nick Messinger, articolul Ships Taken Up From Trade, ian.1983;
26) TILL, Geoffrey, Strategia maritimă şi epoca nucleară, New York; 27) VEGO, N. Milan, Joint Operational Warfare, Theory and Practice, U.S. Naval
WarCollege, 2009;
28) W.A. Speck, James II, Profiles in Power, Routledge, NY 2013;
VII. SURSE WEB
E. Surse bibliografice pe INTERNET: 1. dexonline.ro
2. dev.chens.eu/Products/MDEJO.pdf
3. russiapdia.rt.com/prominent-russians/military/rodion-malinovsky/
4. http://armedservices.house.gov
5. http://combinedmaritimeforces.com
6. http://ec.europa.eu; eur-lex.europa.eu
7. http://fas.org/irp/doddir/army/FM34-1/ch3.htm
8. http://news.usni.org
9. http://warbits.wordpress.com
10. https://dexonline.ro/definiţie/doctrină
11. https://marinecorpsconceptsandprograms.com/organizations/marine-air-ground-task-
force/marine-air-ground-task-force-magtf
12. https://openlibrary.org/books/OL18919067M/Amphibious_operations
13. https://stratfor.com https://ro.stiri.yahoo.com
14. https://www.cia.gov
15. https://www.foreignaffairs.com/articles/americas/2009-09-01/limits-power-projection
16. http://www.acq.osd.mil
17. http://www.airpower.au.af.mil
18. http://www.bbc.com/news
19. http://www.defensenews.com/story/defense/international/europe/2015/07/26/russia-revises-
navy-doctrine/30705553/ www.agerpres.ro/externe/2015/07/26/
20. http://www.consilium.europa.eu
21. http://www.cssas.unap.ro
22. http://www.cusnc.navy.mil/cmf/152/index.html
23. http://www.defensenews.com
24. http://www.dictionary.com
25. http://www.dodccrp.org
26. http://www.dtic.mil/dtic/tr/fulltext
27. http://www.eunavfor.eu/about-us/mission
28. https://www.fas.org/sgp/crs/weapons/RL33741.pdf
29. http://www.foia.cia.gov/sites
22
30. http://www.gov.uk
31. http://www.globalsecurity.org/military/ops/maritime-power-projection.htm
32. http://www.globalsecurity.org/military/library/policy/army/fm/100-10-1/ch1.htm.
33. http://www.goodreads.com/author/quotes/183160.George_Friedman
34. http:/www.iea.org
35. https://www.ims-magazin
36. http://www.janes.com
37. http://karadeniz-press.ro
38. http:/www.manw.nato.int/Operation Ocean Shield
39. http://www.manp.nato.int
40. http://www.mapn.ro
41. http://www.mc.nato.int
42. http://www.mediafax.ro/externe/vezi-aici-care-sunt-fortele-mobilizate-in-cadrul-
operatiunii-nato-in-libia-8117723
43. http://www.mid.ru;
44. http://www.mod.uk
45. http://www.navy.mil www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/începuturile-greciei-
antice
46. http://www.nato.int
47. http://www.nato-pa-int/cps/Default.asp
48. http://www.navy.mil
49. http://www.nextgov.com
50. http://www.onr.navy.mil
51. http://www.onr.navy.mil
52. http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/ carta_natiunilor_unite
53. http://www.rand.org
54. http://www.prb.org
55. http://www.rand.org
56. http://romanian.ruvr.ru
57. http://www.stripes.com
58. http://www.scribd.com
59. http://www.shiping.nato.int
60. http://www.thinkdefence.co.uk
61. http://www.thinkdefence.co.uk/ship-to-shore-logistics/uk-amphibious-doctrine/
62. http:/www.turkishnavy.netla
63. www.agerpres.ro/externe/2016/sua-isi-vor-extinde-prezenta-militara-in-bulgaria
64. www.agerpres.ro/externe/2016/08/26/
65. www.au.af.mil/au/awc/awcgate/prinwar.htm
66. www.arrc.nato.int
67. www.digi24.ro/stiri/externe/exercitiu-nato-trupe-americane-au-debarcat-in-ucraina
68. www.eurocorps.org/news
69. www.eurocorps.org
70. www.euromarfor.org
71. www.globalsecurity.org
72. www.historia.ro
73. www.historynet.com/the-navy-masters-of-the-mediterranean.ht
74. www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/expansiunea-romana-nasterea-unui-imperiu
75. www.history.navy.mil/research/library/online
76. www.historyofwar/articles/wars_gulf_amphibious.html
77. www.independent.co.uk/news/world/europe/russian-warship
78. www.iwar.org.uk/rma/resources/transformation/naval-transformation.pdf
79. www.mapn.ro
80. www.mediafax.com/social/2000-de-militari
23
81. www.mediafax.ro
82. www.nato.int/nato-welcome/index.html
83. www.navy.ro/comunicate/2016/text/103.php
84. www.navy.ro/comunicate/2015/03/10031502.php
85. www.nickmessinger.co.uk/STUFT.pdf
86. www.romanian.ru.vrru
87. www.resboiu.ro/caucasus-2016-exercitiu-amfibiu-rusesc-in-marea-neagra/
88. www.sldinfo.com/the-amphibious-ready-group-arg-and-libya/
89. www.ziare.com
90. www.ziare.com/articole/rusia+exerciţii+navale+marea+neagră
91. www.ziare.com/stiri/armata/romania-se-alatura-cu-50-de-soldati-luptei-impotriva-statului-
islamic
VIII. REVISTE 1) Gândirea Militară Românească, colecţia din anii 2003-2016;
2) Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, colecţia din anii 2006-2017;
3) Revista IHS Jane’s Defence Weekly, colecţia 2014-2017;
4) Revista Defense News”, numărul din 12.ian.2015;
5) Revista Marina Română colecţia din anii 2005-2016;
6) Revista Forţelor Terestre, colecţia din anii 2008-2016;
7) Revista Impact Strategic, colecţia din anii 2007-2016;
8) Revista NATO Review colecţia din anii 2009-2016.
IX. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 1) A Cooperative Strategy for 21st Century Sea power, March, 2015
2) British-French summit, St-Malo, 3-4 December 1998 „JOINT DECLARATION”
3) Brosura PESA
4) Carta Naţiunilor Unite
5) Culegere de termeni, concepte şi noţiuni de referinţă din domeniul politico-militar, al
securităţii naţionale şi apărării armate, Ed.Militară, Bucureşti, 2000
6) Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării
7) Dictionary of Military and Associated Terms. US Department of Defense, 2005
8) Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, ediţia a II-a, Bucureşti, 1996
9) DEX, Dicţionarul explicativ al limbii române. Academia Română, Ed. Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 1999
10) Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2012
11) Dicţionar de sociologie, Ed Babel, Bucureşti, 1998
12) Dicţionar de sociologie, Ed Babel, Bucureşti, 1998
13) Dicţionar de psihologie socială, Ed ştiinţifică şi enciclopedică Bucureşti, 1981
14) Declaraţia Summit-ului din Ţara Galilor, adoptată de şefii de stat şi de guvern participanţi
la reuniunea Consiliului Nord Atlantic, 4-5 septembrie 2014
15) Marine Corps Vision and Strategy 2025
16) Navy Strategic Planning Guidance
17) NATO Handbook, NATO Office of Information and Press, Brussels, Belgium, 2012
18) RASMUSSEN, Anders Fogh, Secretary General’s Annual Report, 2011
19) Recomandarea 722 din 3 iunie 2003 a Uniunii Europene;Sesiunea nr. 49 a U.E. - European
defence – the role of naval power (Apărarea Europeană – rolul puterii navale)
20) Tratatul Consolidat pentru Funcţionarea Uniunii Europene/2012
21) Strategia de Securitate Maritimă a Uniunii Europene (The European Union Maritime
Security Strategy-EUMSS), Brussels, 2014
22) UN Convention on the law of the sea, Montego Bay, Jamaica,10 dec.1982
top related