1arpmtm.anpm.ro/files/arpm timisoara/reglementari/acordul... · web viewconform ordinului nr....
Post on 23-Jan-2020
1 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
1. INFORMATII GENERALE 1.1. Titular proiect: SC TEHNOCER SRL
NADRAG strada Metalurgiştilor, nr. 16, judeţul Timiş;
Numărul de telefon: 0256/336784, fax: 0256/336785.
1.2. Autorul raportuluiIntocmit - SAVESCU ELENA MELANIA - expert auditor principal
Str. Letea nr. 13 Timisoara
Tel. 0256/272217,
0723 231815
1.3. Denumire proiect: EXPLOATARE ÎN CARIERĂ a ŞISTURILOR CRISTALINE - PERIMETRUL GLADNA MONTANĂ EST, JUDEŢUL TIMIŞ1.4. Descriere proiect
Societatea comerciala SC Tehnocer SRL cu sediul in loc Nadrag jud. Timis.
Activitatea principală a societăţii este fabricarea betonului – cod CAEN 2663. În Statutul
societăţii, la capitolul „Obiect de activitate” este prevăzută, pe lângă alte activităţi şi
extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase,
gipsului, cretei şi a ardeziei – cod CAEN 0811
Societatea are în dotare utilaje specifice, personal muncitor calificat şi specialişti
pentru desfăşurarea activităţilor miniere menţionate şi deţine atestatul nr.
821/17.12.2009 eliberat de A.N.R.M. Bucureşti – execuţia, conducerea şi coordonarea
activităţi legate de exploatarea resurselor minerale – roci utile.
Perimetrul temporar de exploatare a şisturilor cristaline GLADNA MONTANĂ EST este amplasat în versantul drept al pârâului Baniţa, la cca. 600 m est de limita
satului Gladna Montană şi la cca. 1.000 m vest de limita satului Gladna Română.
Materialul rezultat în urma excavărilor pentru execuţia carierei, va fi valorificat ca
şi material de umplutură (brut) sau ca material finit (după concasare şi sortare) pentru
prepararea mortarelor şi betoanelor şi pentru material de umplutură la diverse tipuri de
drumuri şi alte lucrări de construcţie.
În cadrul carierei se vor folosi metode clasice pentru acest tip de lucrări – săpături
mecanice în spaţii deschise care se vor realiza, după puşcarea cu explozivi, cu
Pag.1/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
excavatorul sau încărcătorul frontal prin metoda „treptelor orizontale descendente”,
până la cota finală de + 250,00 mdMN.
Exploatarea se va realiza numai în interiorul perimetrului de exploatare GLADNA
MONTANĂ EST – pe care S.C. TECHNOCER S.R.L. Nădrag l-a solicitat la ANRM
pentru aprobare şi pentru care urmează să fie eliberat Permisul de exploatare.
1.5. Productia realizata si resursele energetice necesareAvand in vedere faptul ca in amplasamentul studiat este vorba despre o exploatare
de resursa minerala, putem sa vorbim despre o productie care urmeaza sa fie realizata.
Exploatarea nu va incepe decat dupa obtinerea permisului de exploatare eliberat de de
catre ANRM Bucuresti.
Materii primeCantitate medie
Mod de depozitareAn Total
Şisturi cristaline rezultate
din exploatare
200.000
tone
200.000
tone
40.000 tone vor fi
valorificaţi ca balast brut;
160.000 tone vor fi
prelucraţi în staţia de
concasare-sortare
aparţinătoare beneficiarului
şi amplasată în apropiere,
dar în afara perimetrului
Domeniul de utilizare al sisturilor cristaline este domeniul constructiilor civile si
industriale si domeniul constructiilor de drumuri si sosele. Resursa va fi valorificata ca
balast brut sau dupa ce va fi prelucrata in statia de concasare – sortare pe care
beneficiarul o detine pe un amplasament din apropierea amplasamentului studiat.
Materialele vor fi utilizate in domeniul constructiilor de drumuri, sosele, fundatii,
regularizari de maluri de rauri etc. Concasarea nu se face in amplasamentul studiat si
nu face parte din acest proiect.
Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice
Productia maxima Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
Denumirea Cantitate
anuala
Denumirea Cantitate
anuala (l)
Furnizorul
Extractie 200.000 t Motorina 236.025 Furnizor
Pag.2/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
sisturi
cristaline
autorizat
Ulei (pentru
motor si
hidraulic)
1.600Furnizor
autorizat
Vaselina 600 kgFurnizor
autorizat
1.6. Informatii despre materiile prime In acest proiect, materia prima este reprezentata de sisturile cristaline care se
vor extrage. Resursa minerala pentru care va fi eliberat un permis de exploatare este
reprezentata prin sisturi cristaline. Aceste sisturi cristaline au ca domeniu principal de
utilizare, construirea de drumuri, sosele. Mai pot fi utilizate la fundatii, consolidari de
taluze si consolidari ale malurilor unor rauri sau ca agregate la prepararea unor
betoane.
Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice
Denumirea materiei
prime/preparat chimic
Cantitate
anuala
vehiculata
tone/an
Clasificarea si etichetarea
substantelor sau a preparatelor
chimice
Periculoase
/Nepericuloase
Pericul
o-zitate
Faza
de risc
Sisturi cristaline rezultate din
exploatare
200.000 nepericulos - -
1.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediulPrezenta zgomotului in mediul ambiental, cu repercursiuni asupra starii de
sanatate si confort a colectivitatii umane expuse, defineste poluarea sonora. 1. Sursele de zgomot sunt urmatoarele:
functionarea utilajelor specifice;
circulatia vehiculelor – cele care transporta sisturi cristaline.
In urma derocarii rocilor cu ajutorul explozivilor - nivelul echivalent de zgomot,
datorat detonarii incarcarilor explozive, stabilit pe baza determinarilor efectuate la
obiective similare, masurat la distanta de 150 m de sursa (limita perimetrului de
exploatare) este de 65 dB(A).
Pag.3/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Tinand cont de durata scurta de producere a zgomotului, STAS 100009-88
permite calcularea de corectii datorate unor actiuni izolate:
n = 1 min/480 min x 100 = 0,28 %
Astfel, nivelul de zgomot se corecteaza in functie de durata sa (exprimata in
procente fata de o perioada de referinta de 8 ore, ziua sau 30 minute, noaptea).
Corectia admisa conform STAS 100009-88 (tabelul 5) este de 25 dB (A).
Asadar, nivelul de zgomot echivalent, datorita incarcaturii de explozivi este:
Lech = 65 dB(A) – 25 db(A) = 40 dB(A)
Rezulta ca nivelul maxim calculat la limita perimetrului de exploatare este de 40
dB(A).
Conform STAS 100009-88, nivelul maxim admis la limita incintelor industriale
este:
Ladmis = 65 dB(A)
Zgomotele datorate puscarii au un efect local datorita:
distantei pana la primii receptori reprezentati de locuitorii localitatea
Gladna Montana - 1.000 m (600 m pana la inceputul localitatii);
folosirea intervalelor de intarziere la detonare;
burarii gaurilor de sonda;
perforarea gaurilor de sonda si puscarea se vor executa numai in timpul
zilei.
Astfel, personalul din cariera trebuie sa sa-si protejeze urechile impotriva
zgomotului atunci cand se dizloca roca cu ajutorul explozibilului.
Puterea acustică standard a celor mai importante utilaje care se vor afla în cadrul
perimetrului, este prezentată în tabelul următor:
Utilajul/sursa de zgomot
Timp
maxim de
funcţionare
ore/zi
Nivelul
de zgomot la
sursă
dB (A)
Distanţa faţă de
sursa generatoare
Încărcător frontal 4 80 la 1 m de sursă
Autobasculantă încărcată (la
20 km/h)8 60-70 la 1 m de sursă
Excavator 6 80 la 1 m de sursă
Explozie 958 ms 120-130 la 300 m de sursă
Pag.4/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Nivelul de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor
Pentru a afla nivelul zgomotului la o anumită distanţă de sursă se poate aplica
formula:
L2 = L1 + 20 lg ( r1/r2 )
unde:
L1 = nivelul de zgomot cunoscut, determinat la distanta r1 de sursă ( r1 = 1m)
L2 – nivelul zgomotului la distanţa r2 de sursă
r2 = 1.200 m, distanţa minimă până la cel mai apropiat receptor-casă particulară.
L2= L1+20lg r1/r2 = L1 –20lg r2 (r1=1m)
Utilajul/sursa de
zgomot
Timp de
funcţionare
ore/zi
Nivelul de
zgomot la
sursă
dB (A)
Distanţa faţă
de sursa
generatoare
m
Nivelul de
zgomot la cel
mai apropiat
receptor
dB (A)
Încărcător frontal 4 80 1.200 26
Autobasculantă
încărcată (la 20
km/h)
8 60-70 1.200 6 - 16
media 11
Excavator 6 80 1.200 26
Explozie 958 ms 126-136 1.200 12-22
media 17
Din calculul de mai sus, se poate observa că nivelul maxim admisibil de zgomot
la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009/1988, nu va fi depăşit nici în cazul
puşcării cu exploziv. Având în vedere faptul că durata zgomotului produs la o explozie
este foarte mică (cca 1 sec.), iar numărul de explozii pe an este redus (4-5 explozii/an),
prin condiţiile geomorfologice ale reliefului creeandu-se ecrane protectoare, se poate
considera că zgomotul nu va afecta populaţia din jur.
2. Obiectivul reprezinta o sursa majora de vibratii sau de radiatii. Vibratiile datorate exploziilor, in conditiile respectarii tehnologiilor de puscare cu
randament ridicat, nu se constituie (data fiind distanta pana la receptori si timpul foarte
scurt de producere a exploziei) intr-un semnificativ element perturbator.
1.8. AlternativeIn proiect nu au fost prevazute alternative.
Pag.5/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
1.9. Localizare geograficaPerimetrul temporar de exploatare GLADNA MONTANĂ este amplasat în versantul
drept al pârâului Baniţa, la cca. 600 m est de limita satului Gladna Montană şi la cca.
1.000 m vest de limita satului Gladna Română. Din punct de vedere administrativ,
perimetrul aparţine de satul Gladna Montană, comuna Fârdea, judeţul Timiş.
Accesul în zonă se realizează pe drumul naţional DN 6 (E 70) Timişoara -
Caransebeş, până la ieşirea din localitatea Găvojdia, apoi spre nord, pe drumul
judeţean DJ 681, cca. 30 km până la intrarea în localitatea Gladna Montană, după care
700 m pe drumul comunal Dc 116 până amonte de satul Gladna Montană. În perimetrul
propriu zis se accede pe un drum local care se desprinde din drumul comunal Dc 116
spre dreapta, pe valea Baniţa spre amonte, după parcurgerea a cca. 500 m.
Suprafaţa perimetrului afectat de lucrările de exploatare este de 0,009 kmp.
Durata de funcţionare a perimetrului GLADNA MONTANĂ EST, judeţul Timiş va fi
pentru o perioadă de un an, de la data eliberării permisului de către A.N.R.M. Bucureşti.
Executarea lucrărilor de refacere a mediului şi perioada de monitorizare
postînchidere în zonele afectate se va face concomitent, respectiv în perioada imediat
următoare finalizării lucrărilor de exploatare.
2. PROCESE TEHNOLOGICEViitoarea cariera este amplasata in apropierea localitatii Gladna Montana si
Gladna Romana.Accesul în zonă se realizează pe drumul naţional DN 6 (E 70)
Timişoara - Caransebeş, până la ieşirea din localitatea Găvojdia, apoi spre nord, pe
drumul judeţean DJ 681, cca. 30 km până la intrarea în localitatea Gladna Montană,
după care 700 m pe drumul comunal Dc 116 până amonte de satul Gladna Montană. În
perimetrul propriu zis se accede pe un drum local care se desprinde din drumul
comunal Dc 116 spre dreapta, pe valea Baniţa spre amonte, după parcurgerea a cca.
500 m.
a) Lucrări de deschidereAccesul în perimetru se face pe drumul existent, care urmăreşte cursul văii
Baniţa, până la vatra carierei. De asemenea, există drumuri de acces la treptele
superioare de acces, resursele de şisturi cristaline fiind în întregime deschise.
b) Lucrări de pregătireResursele minerale estimate în cadrul perimetrului de exploatare, în mare
parte nu sunt decopertate. Pe o suprafaţă de cca. 2.500 mp este necesară
Pag.6/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
decopertarea depozitelor de şisturi cristaline. Coperta are o grosime medie de cca. 1,00
m şi este alcătuită din sol vegetal cu fragmente de şisturi cristaline alterate în
compoziţie.
Lucrările de pregătire a zăcământului pentru exploatare constau din lucrări de
decopertare care vor consta in îndepărtarea copertei formată din sol vegetal cu
fragmente de rocă alterată cu o grosime medie de cca. 1 m. Îndepărtarea solului se va
face cu ajutorul buldozerului, prin împingere în grămezi, care apoi vor fi transportate la
halda de steril care va fi amenajată în afara perimetrului, astfel încât să nu se
imobilizeze resursele calculate în interiorul limitelor perimetrului. Decopertarea se va
realiza în extinderea frontului carierei spre limita nordică şi vor devansa lucrările de
exploatare, astfel încât să se asigure continuitatea exploatării.
Se estimează că se va îndepărta un volum de cca. 2.500 m3 de sol vegetal cu
fragmente de rocă alterată care va fi depozitat într-un spaţiu special amenajat (haldă) în
partea vestică a perimetrului în vederea folosirii lui la lucrările de refacere a mediului.
Solul vegetal se va depozita într-o haldă special amenajată, în cadrul zonei,
pentru păstrare şi conservare în vederea folosirii lui la lucrările de refacere a mediului.
Decopertarea substanţei minerale utile se va realiza mecanizat, cu ajutorul utilajelor din
dotarea societăţii.
Depozitul (halda) de sol vegetal se va amenaja pe o suprafaţă de cca. 400 m2,
cu laturile de 40 x 10 m. Înălţimea medie a haldei va fi de aproximativ 6 m, iar unghiul
de taluz va fi de maxim 30o.
Solul vegetal astfel depozitat şi conservat, va fi folosit la finalizarea lucrărilor de
exploatare pentru refacerea suprafeţelor de teren afectate. Depozitul de sol vegetal va
trebui să aibă o formă geometrică, cu suprafeţele netede ale unghiului de taluz natural.
Elementul de bază în construcţia haldei îl va constitui platforma de depunere,
care trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
să aibă înclinarea longitudinală şi transversală astfel construită încât să
asigure scurgerea naturală a apelor;
să aibă un acces corespunzător la căile de transport;
să fie supraînălţată faţă de cursul văii Baniţa, pentru asigurarea protecţiei
împotriva inundaţiilor şi să nu blocheze cursul de apă.
Terenul ales pentru amplasarea haldei de steril va trebui să fie neted, iar
înclinarea naturală a acestuia să nu depăşească panta de 1: 1.000.
Pag.7/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
În procesul de exploatare a şisturilor cristaline din cadrul perimetrului va rezulta
un volum de 2.500 mc de sol vegetal cu şisturi cristaline alterate înglobate în compoziţia
lui. Acestea vor fi depozitate într-o haldă separată amenajată în apropierea perimetrului
astfel încât să nu imobilizeze resursele estimate de rocă utilă.
c) Lucrări de exploatare
Exploatarea resursei minerale se va efectua prin metoda specifică exploatărilor
miniere la zi în cariere, şi anume “derocarea mecanică cu ajutorul explozivilor după
operaţiunile de perforare – puşcare”.
Exploatarea şisturilor cristaline se va efectua în trei trepte, cu următorii parametri
geometrici:
înălţimea medie a treptei = 10 - 15 m
lăţimea medie a bermei de lucru = 6 - 10 m
unghiul de înclinare maximă al taluzului = 70o
Derocarea materialului din masiv se va realiza prin puşcare cu explozivi.
Perforarea găurilor de puşcare se va executa cu o instalaţie de foraj
rotopercutantă, diametrele optime ale găurilor trebuind să fie cuprinse între 90 -112 mm.
După poziţia lor, găurile de puşcare pot fi:
- frontale – executate de sus în jos (vertical sau paralel cu taluzul);
- de bază – executate la baza frontului carierei.
Pentru asigurarea unui volum mediu lunar de rocă excavat conform programului
prevăzut în permisul de exploatare şi ţinând cont de caracteristicile geometrice ale
carierei, se vor putea calcula parametri de puşcare în cazul masivului cu două suprafeţe
libere, găuri înclinate, amplasate pe mai multe rânduri.
În cazul în care în urma puşcării găurilor de sondă, frontul rămâne netaluzat la un
unghi de 70o sau se creează tumbe sau denivelări, acestea se vor corecta printr-o nouă
puşcare cu explozivi amplasaţi în găuri de mină obişnuite.
Puscarea gaurilor de sonda se va efectua de catre o firma autorizata in utilizarea,
manipularea si depozitarea substantelor explozive. Gazele rezultate in urma detonarii
materialelor explozive care vor fi utilizate sunt compuse, in general, din CO2, CO, H2O,
H, O, CO4, C2H6, NH3. Emisia in atmosfera a gazelor de explozie se produce intr-o
durata de timp foarte scurta. Pentru colectarea si dispersia gazelor de explozie, datorita
naturii sursei de poluare, nu exista instalatii de colectare si dispersie in atmosfera a
noxelor.
Pag.8/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Operaţiunile de împuşcare se vor efectua cu o frecvenţă de una la trei luni.
Cantitatea de exploziv utilizată la o împuşcătură este de 3.000 kg amfodet, 300 kg
riogel, 200 kg elexit, 50 bucăţi capse şi 20 bucăţi conectori.
Degajarea gazelor (COX, NOX, COV, H2S etc.) la exploziile de derocare
programate pentru dislocarea rocilor sunt surse de poluare fixe, punctuale, iar cantităţile
de emisii anuale sunt condiţionate de cantitatea totală de material exploziv utilizat.
Exploziile sunt programate a fi executate la intervale rare de timp, la cca. 3 luni,
volumul de gaze degajat la fiecare explozie urmând a se dispersa foarte rapid. La
dispersia gazelor contribuie atât efectul generat de explozie, cât şi circulaţia curenţilor
de aer.
Debitul masic de pulberi emise va fi mai mic decât prevederile Ordinului MAPPM
nr. 462/93 (0,5 kg/h), iar imisiile se vor încadra în prevederile STAS 12574/87 (0,5
mg/m3).
Prin metoda de împuşcare propusă, concentraţia în emisie pentru pulberi se va
încadra sub limita concentraţiei maxim admise (50 mg/m3, conform STAS 9096/1998).
Emisiile rezultate în urma derocărilor cu explozibili plasaţi în găuri de foreză vor
prezenta creşteri numai în momentele când se vor executa detonările, adică odată la
trei luni.
Conform STAS 10009-88, nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor este de
50 dB(A) ziua şi 40 dB (A) noaptea.
Pentru diminuarea efectelor negative determinate de zgomot se recomanda
folosirea unor explozivi cu acţiune brizantă redusă şi limitarea cantităţilor de exploziv la
detonarea rocilor;
alegerea unei scheme de amplasare a găurilor, astfel încât să se producă o
sfărâmare foarte bună şi împrăştiere foarte mică;
repartizarea cât mai uniformă a încărcăturii totale de explozivi pe treapta de
întârziere;
desfăşurarea activităţilor numai în perioada de zi;
În vederea desfăşurării activităţii de exploatare la zi a sisturilor cristaline din
perimetrul solicitat, se are in vedere dotarea carierei cu următoarele utilaje:
Pag.9/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Utilajele care exista in cariera sunt reprezentate de urmatoarele:
1. Incarcator frontal
capacitate cupa 3 mc;
latime cupa 2.700 mm;
adancime de sapare 110 mm;
lungime totala 8130 mm.
2. Masina (bascula) B 40D 6 x 6:
sarcina utila – 37.200 kg;
pompa A20 VO 60;
pompa directie de urgenta A20 VO 60;
frana pe disc cu cilindru cu arc la arborele cardanic;
cuva din aliaj de otel dur cu rezistenta la intindere;
capacitate bena 2 tone.
3. Excavator:
puterea motorului 317 kW (431CP);
volum lingura de adancime 1,2-1,5 mc;
4. Buldozer S 1500
putere: 116 kW / 155 CP la 1800 rpm
greutatea:
o 61EX-15 - 16870 kg
o 61EX-15 sasiu lung - 17550 kg
o 61EX-15 - 18460 kg
capacitate lamei:
D61EX - 3,40 mc
2.1. Alimentarea cu agent termicNu este cazul in acest proiect.
Pag.10/pag.55
Nr.crt.
Utilaj
Can
titat
eto
ne
Con
sum
ef
ectiv
mot
orin
ă
litri
Con
sum
sp
ecifi
cm
otor
ină
litri/
m3
1 Buldozer S 1500 3.750 5.625 1,50
2 Excavator 40.000 16.800 0,42
3 Încărcător frontal 160.000 83.200 0,52
4 Autobasculante 203.750 130.400 0,64
TOTAL 236.025
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
2.2. Utilizarea terenului in alternativa aleasaPerimetrul temporar de exploatare a şisturilor cristaline GLADNA MONTANĂ
EST este amplasat în versantul drept al pârâului Baniţa, la cca. 600 m est de limita
satului Gladna Montană şi la cca. 1.000 m vest de limita satului Gladna Română. Din
punct de vedere administrativ, perimetrul aparţine de satul Gladna Montană, comuna
Fârdea, judeţul Timiş.
Perimetrul este delimitat de următoarele coordonate topografice (în sistem
STEREO 1970):
Nr. punct
de delimitare
Coordonate (STEREO 1970)
X Y
1 475.599 283.185
2 475.576 283.205
3 475.567 283.232
4 475.567 283.245
5 475.440 283.208
6 475.461 283.145
Suprafaţa perimetrului de exploatare este de 9.000 m2. În perimetrul propriu zis
se accede pe un drum local care se desprinde din drumul comunal Dc 116 spre
dreapta, pe valea Baniţa spre amonte, după parcurgerea a cca. 500 m.
2.3. Amenajarea teritoriala in zona amplasamentului2.3.1. Prevederi ale P. U. G.Pentru zona studiata, nu s-au intocmit planuri de urbanism, terenul aferent
perimetrului fiind in extravilan, in zone departate de comunitatile locale.
2.3.2. Modernizarea circulaţiei Accesul în zonă se realizează pe drumul naţional DN 6 (E 70) Timişoara -
Caransebeş, până la ieşirea din localitatea Găvojdia, apoi spre nord, pe drumul
judeţean DJ 681, cca. 30 km până la intrarea în localitatea Gladna Montană, după care
700 m pe drumul comunal Dc 116 până amonte de satul Gladna Montană.
Accesul în perimetru se face din drumul existent pe valea Baniţa care trece prin
partea sudică a perimetrului. Din acesta a fost amenajat un drum de exploatare până la
Pag.11/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
treapta de exploatare. Drumurile au o lăţime de 4 m şi sunt pietruite cu piatră spartă cu
o grosime de 0,25 m. Acestea sunt în permanenţă întreţinute prin nivelare şi aşternere
de piatră spartă din carieră în vederea asigurării unor condiţii optime de transport.
2.4. Conectarea la infrastructura existenta – nu este cazul
Alimentarea cu gaze naturale - nu este cazul.
Alimentarea cu energie electrica – nu este cazul.
Alimentarea cu apa potabila – nu este cazul.
Telefonie - nu este cazul.
2.5. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular in proiect sunt cuprinse in tabelul urmator
Valori limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse
Parametru
(unitatea de
masura)
Tehnici alternative
propuse de titular
Consumuri /Emisii Cantitati/an
kW
Cariera pentru extractia
sisturilor cristaline
energie electrica -
tone calcar 200.000
kg deseuri menajere 420
2.6. Activitati de dezafectare Nu este cazul.
3. DESEURISurse si tipuri de deseuriIn incinta amplasamentului se identifica urmatoarele categorii de deseuri
rezultate ca urmare a activitatii desfasurate:
deseuri menajere;
deseuri tehnologice.
Deseuri menajere
Deseuri menajere – total angajati 5
5 persoane*0.306 kg/zi persoana =1,53 kg/zi
= 420 kg/an
Unitate Productie/zi
Pag.12/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Personal nr. 5
Deseuri menajere kg/zi 1,53
tone/an 0,420
Deseurile menajere constituite din resturile care provin din consumurile
personalului sunt colectate in pubele menajere, fiind preluate de Consiliul Local Gladna
in baza contractului incheiat si transportate la locul de depozitare a deseului menajer.
Transportul deseurilor de pe amplasament se realizeaza de catre prestator, cu mijloace
de transport adecvate care nu permit imprastierea lor.
Deseuri tehnologice (cantitatile sunt aproximative)
Prin exploatarea sisturilor cristaline au fost facute urmatoarele lucrari si s-au
obtinut urmatoarele deseuri tehnologice:
in procesul de exploatare a şisturilor cristaline din cadrul perimetrului va
rezulta un volum de 2.500 mc de sol vegetal cu şisturi cristaline alterate
înglobate în compoziţia lui.
Solul vegetal cu sisturile cristaline inglobate vor fi depozitate într-o haldă
separată amenajată în apropierea perimetrului, astfel încât să nu imobilizeze resursele
estimate de rocă utilă. Solul vegetal astfel depozitat şi conservat, va fi folosit la
finalizarea lucrărilor de exploatare pentru refacerea suprafeţelor de teren afectate.
Lucrările de pregătire vor devansa lucrările de exploatare, astfel incât, să se evite
intreruperi în activitatea de exploatare şi diluţii ale resursei minerale.
In conformitate cu Hotararea nr. 856/16 august 2002, orice agent economic
care prin activitatea lui genereaza deseuri este obligat sa tina o evidenta a gestiunii
acestora in conformitate cu modelul prevazut in anexa 1 pentru fiecare tip de deseu.
Datele sunt centralizate lunar, fiind apoi trimise anual Agentiei pentru Protectia Mediului
Timis. In baza ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 (anexa IA si IB),
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, deseurile sunt clasificate in
functie de activitatea care le genereaza. Fiecare tip de deseu este definit in mod individual printr-
un cod.
Nr. crt.
Tipul deseului Cantitate/luna Destinatie
1. Sol vegetal cu
şisturi cristaline
alterate
cca. 2500 mc la
decopertare
Refacerea suprafetelor de teren
afectate de procesul de excavare
Pag.13/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
înglobate
De asemenea, in evidenta gestiunii deseurilor trebuie sa se indice si tipul de
stocare, modul de tratare, scopul tratarii, mijlocul de transport si destinatia deseurilor.
Aceasta evidenta trebuie obligatoriu tinuta de catre o persoana de la SC Technocer
SRL.
Denumire
deseu
Can
titat
ea p
reva
zuta
a fi
gene
rata
Sta
rea
fizic
a
Cod
ul d
eseu
lui
Codul
privind
principal
a
proprieta
te
periculoa
sa*
Codul
clasif.
statist
ice***
Managementul deseurilor
– cantitatea prevazuta a
fi generata (t sau mc /an)
valorif
icata
eliminat
a
Ramas
a in
stoc
Sol
vegetal cu
sisturi
cristaline
inglobate
2.500
mc/an
solid 010102 nu - 2500 2500 0
Deseuri
menajere
1,53
kg/zi
solid 200301 nu - 0,420 0,420 0
In cadrul carierei nu sunt utilizate substantele toxice si periculoase. Conform
Decretului nr. 466/1979, privind regimul substantelor toxice, in cadrul viitoarei cariere nu
sunt detinute sau produse substantele prevazute in lista anexata la prezentul decret si
nici nu exista substantele farmaceutice cuprinse in Hotararea nr. 7/2003 (Separannda
sau Venena).
Actiunea de derocare a rocilor cu ajutorul explozivilor se va face cu ajutorul firmei
specializate, cu care firma SC Technocer SRL va incheia un contract de prestari
servicii. Acesta firma va dispune de personal specializat in manevrarea explozibililor. De
asemenea, explozibilul necesar este aprovizionat de catre aceasta firma specializata.
Pe amplasamentul studiat nu se pastreaza si nici nu se depoziteaza explozibil.
Pag.14/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
4. IMPACTUL POTENTIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1. APA4.1.1. Conditiile hidrogeologice ala amplasamentului4.1.1.1. HidrografiaReţeaua hidrografică a zonei este tributară pârâului Gladna. Perimetrul este
situat lângă Valea Baniţa, afluent de stânga a văii Gladnei. În zonă, văile sunt înguste,
au pante repezi şi debite medii anuale semnificative. În perioadele cu ploi torenţiale,
scurgerea pe versanţi se produce cu repeziciune şi determină apariţia unor viituri.
4.1.1.2. Apa freaticaApa subterană se cantonează în orizontul bazal al pachetului de depozite
deluvial-proluviale care în zona de racord a depozitelor de terasă are grosimi ce
depăşesc 17 – 20 m. Nivelul freatic în zona amplasamentului se stabilizează în jurul
cotei de 20 m.
4.1.1.3. Alimentarea cu apa potabilaBilantul consumului de apa (m3/zi; m3/an)
Pro
ces
tehn
olog
ic
Sur
sa d
e ap
a
furn
izor
Con
sum
tota
l de
apa
Apa prelevata din sursaRecirculata/
reutilizata
Obs
.
Tota
l int
rare
in s
tatie
Con
sum
men
ajer
Consum industrial
Apa
de
la p
ropr
iul o
biec
tiv
Apa
de
la a
lte o
biec
tive
Apa
sub
tera
na
Apa
de
supr
afat
a
Compensarea
pierderilor in
sist circuit
inchis
Apa
subte
rana
Apa
de
supraf
ata
NU ESTE CAZUL
Pentru angajatii din cariera, apa potabila va fi distribuita in sticle de plastic.
4.1.1.4. Managementul apelor uzatePe amplasamentul studiat nu se produc ape uzate. Pentru angajatii din cariera
va fi montata o toaleta ecologica.
4.1.2. Prognozarea impactului - SURSE POTENTIALE DE POLUARE
Pag.15/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
scurgeri de ulei la utilajele de exploatare: excavatoar, incarcator frontal,
mijloace de transport auto etc.;
scapari de motorina la alimentarea utilajelor. Astfel, alimentarea cu
motorina a utilajelor se va face pe amplasament, in timp ce alimentarea cu
motorina a mijloacelor de transport auto se va face la statiile PECO din
apropiere;
scapari de ulei de la utilaje;
spargerea rezervorului de alimentare cu carburant (motorina) la utilajele
sau la mijloacele de transport auto;
apa rezultată din ploi, care spală cariera şi drumurile de acces, antrenând
suspensiile provenite de pe treptele şi taluzurile carierei şi eventualele
scurgeri de carburanţi şi lubrifianţi de la utilajele folosite.
In cariera, nu s-a prevazut amenajarea unei statii de carburanti sau amplasarea
unor rezervoare de stocare a acestora. Utilajele din cariera sunt alimentate cu motorina
cu ajutorul cisternei din dotare. Aceasta cisterna este prevazuta cu dispozitive speciale
de alimentat motorina, in vederea prevenirii scurgerilor pe sol.
In incinta carierei nu se vor efectua reparatii ale utilajelor, acestea efectuandu-se
doar la atelierul mecanic al societatii. Instruirea personalului care isi desfasoara
activitatea in cariera se va realiza cu privire la: tehnologia de lucru, manevrarea
carburantilor si a lubrefiantilor, modalitatile de interventie in cazul poluarii accidentale a
factorilor de mediu, depozitarea si gestionarea deseurilor industriale si menajere
rezultate in timpul desfasurarii activitatii.
Desfasurarea activitatii de exploatare, doar in limitele perimetrului aprobat cu
respectarea tehnologiilor autorizate pentru exploatarea miniera, nu va avea vreun
impact asupra apelor de suprafata.
Produsele petroliere ar putea veni in contact cu apele pluviale doar in cazul:
manipularii necorespunzatoare a carburantilor la alimentarea utilajelor;
depozitarii necorespunzatoare a produselor petroliere uzate;
scurgerii accidentale de produse petroliere provenite de la utilajele care isi
desfasoara activitatea in cariera in urma unor accidente tehnice.
Apele pluviale provenite din precipitaţii şi topirea zăpezilor pot antrena
suspensii solide care determină creşterea turbidităţii receptorului (pârâul Baniţa) sau
produse petroliere rezultate din eventuale accidente tehnice.
Pentru reducerea cantităţii de suspensii transportate de apele pluviale spre
emisar, la limita perimetrului de exploatare va fi necesar să se amenajeze un şanţ de Pag.16/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
gardă pentru preluarea apelor pluviale care vor spăla suprafaţa de exploatare şi care să
le dirijeze apoi spre colector. Traseul acestui şanţ de gardă va urmări limita stabilită a
perimetrului de exploatare, iar la partea lui finală se vor amenaja filtre naturale din piatră
spartă.De asemenea, se recomandă amenajarea, la baza fiecărei trepte, a unui şanţ de
gardă care să preia apele pluviale care spală această suprafaţă şi să le dirijeze spre
pârâul Băniţa.
La partea finală a traiectoriei şanţurilor de gardă vor fi amenajate filtre naturale
din piatră spartă, care au rolul de a reţine suspensiile solide. Periodic, piatra spartă din
filtre va fi înlocuită, astfel încât să se asigure funcţionarea eficientă a acestora. Piatra
folosită la filtrele naturale şi înlocuită va putea fi folosită ca umplutură la drumurile de
acces.
Înaintea deversării în emisar, aceste ape vor trebui descărcate de eventualele
produse petroliere cu ajutorul unui separator de produse petroliere, urmărindu-se cu
stricteţe lipsa totală a irizaţiilor pe suprafaţa emisarului, conform NTPA 001/1997. Acest
separator va fi folosit temporar şi se recomandă să fie metalic.
Pentru reducerea unor astfel de riscuri, întreţinerea utilajelor, schimbul de ulei şi
alimentarea cu combustibil se vor efectua numai în locurile special amenajate în acest
scop şi numai de către personal instruit. Reviziile şi reparaţiile utilajelor sau instalaţiilor
se vor face periodic, conform graficelor şi specificaţiilor tehnice, numai la ateliere
specializate.
Eventualele scurgeri de produse petroliere vor fi îndepărtate cu materiale
absorbante şi apoi se va îndepărta porţiunea de rocă contaminată care va fi depozitată
în locuri special amenajate care să nu vină în contact cu apele pluviale (platforme
impermeabile sau covoare PVC).
4.1.3. Masuri de diminuare a impactuluiPentru evitarea infestarii si a degradarii panzei freatice va trebui sa se respecte
urmatoarele:
metodologia de exploatare;
limita de exploatare;
sensul de avansare al exploatarii;
folosirea de material absorbant in cazul scaparilor accidentale de carburanti.
Modul de actionare, in caz de producere a unei poluari accidentale sau a unui
eveniment care poate conduce la poluarea iminenta a solului si panzei freatice, este
urmatorul:
Pag.17/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Persoana care observa fenomenul (mecanici deserventi utilaje) anunta imediat
conducerea unitatii si se iau masuri imediate:
eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala, in scopul
sistarii ei prin efectuarea reparatiilor curente care au cauzat scurgerile
de ulei sau motorina;
limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;
indepartarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substantelor poluante.
pentru situatii ce nu pot fi remediate la fata locului, se dispune si se
asigura transportul utilajelor in baze specializate de reparatii.
In momentul aparitiei unei scurgeri de carburant sau ulei, pe sol se imprastie
materialul absorbant care va fi achizitionat in prealabil.
Pamantul imbibat cu ulei sau motorina se transporta imediat pentru a evita ca
ploile sa antreneze poluantii pe versantul care se exploateaza.
Punctele critice din cariera de unde pot proveni poluari accidentale sunt urmatoarele:
Locul de unde poate
proveni poluarea
accidentala
Cauzele posibile ale poluarii
Poluanti potentiali
Denumirea Obs.
Zona perimetru de
exploatare
scapari de ulei la utilaje
spargere rezervor
combustibil utilaje
ulei motor
motorina
Poluarea accidentala este indirecta, atat pentru panza freatica, cat si pentru sol
in zona exploatare sisturi cristaline. Ea poate fi produsa prin antrenare de poluanti (ulei
si motorina) prin apele meteorice.
Programul de masuri si lucrari in vederea prevenirii poluarilor accidentale pentru
platforma utilaje este redat in tabelul de mai jos:
Nr.
crt.
Masura sau lucrarea Scopul Responsabilitati
1
Verificarea zilnica a
utilajelor
Evitarea scurgerii
de ulei, motorinaMecanici utilaje
2
Alimentarea ingrijita cu
motorina din canistre
metalice a utilajelor
Evitarea scurgerii
motorinaMecanici utilaje
Executarea schimbului de Evitarea scurgerii Mecanici utilaje
Pag.18/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
3 ulei ingrijit de ulei
4
Interdictie reparatii utilaje pe
suprafata
Evitarea scurgerii
de uleiMecanici utilaje
5
Interdictie spalare utilaje si
mijloace de transport auto
in amplasamentul studiat
Evitare poluare Seful de cariera
La constatarea unei poluari accidentale, se procedeaza la indepartarea solului
afectat, mecanic sau manual, pe suprafata si adancimea afectata, prin executia de
sapaturi manuale, adunarea materialului in gramezi, incarcarea manuala in mijloace de
transport auto si transportul materialului la o societate autorizata pentru neutralizare.
Pamantul imbibat cu ulei sau motorina se transporta imediat pentru a evita ca ploile sa
antreneze poluantii.
Utilajele sunt proprietatea SC Technocer SRL si sunt in permanenta pe perioada
de exploatare, in zona de amplasare a carierei. In cazul aparitiei unei poluari
accidentale, se va folosi materialul absorbant care va fi achizitionat in prealabil.
In vederea evitării degradării terenurilor, a alunecărilor şi prăbuşirilor de taluze
sau versanţi, cât şi pentru evitarea poluării apelor de suprafaţă. se vor executa
următoarele:
să se amenajeze un şanţ de gardă pentru preluarea apelor pluviale care vor
spăla suprafaţa de exploatare şi care să le dirijeze apoi spre colector. Traseul
acestui şanţ de gardă va urmări limita stabilită a perimetrului de exploatare, iar la
partea lui finală se vor amenaja filtre naturale din piatră spartă.
amenajarea, la baza fiecărei trepte, a unui şanţ de gardă care să preia apele
pluviale care spală această suprafaţă şi să le dirijeze spre pârâul Băniţa.
La partea finală a traiectoriei şanţurilor de gardă vor fi amenajate filtre naturale
din piatră spartă, care au rolul de a reţine suspensiile solide. Periodic, piatra
spartă din filtre va fi înlocuită, astfel încât să se asigure funcţionarea eficientă a
acestora. Piatra folosită la filtrele naturale şi înlocuită va putea fi folosită ca
umplutură la drumurile de acces;
Prevederea unui separator de produse petroliere, urmărindu-se cu stricteţe lipsa
totală a irizaţiilor pe suprafaţa emisarului;
Eventualele scurgeri de produse petroliere vor fi îndepărtate cu materiale
absorbante Cansorb si baraje absorbante;
Pag.19/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
drumurile de acces la microcarieră, la haida de steril şi tranşeele de deschidere,
vor fi prevăzute cu şanţuri, pe ambele laturi ale acestora;
rambleierea şi nivelarea urgentă a tuturor adânciturilor sau gropilor ivite in incinta
carierei, pentru prevenirea băltirii prelungite a apelor.
4.2. Aerul4.2.1. Date generaleClima si calitatea aerului
Tipul general de climat este temperat continental moderat, la care se adauga
diversitatea conditiilor naturale. Ca urmare a pozitiei sale geografice, judetul Timis se
incadreaza in climatul continental de tranzitie cu influente submediteraneene.
Precipitatiile sunt variabile si cad neregulat, cele mai mari cantitati inregistrandu-se
vara. Climatul de campie de sud in care se inscrie acesta zona are influente
submediteraneene, cu ploi de toamna si ierni blande, cu veri secetoase. Aceasta zona
se afla la interferenta maselor de aer cu caracter continental, de origine vestica, care de
cele mai multe ori ajunge aici cu un grad ridicat de continentalizare si a celor cu
caracter continental de origine estica, suferind in plus si invazia unor mase de aer cald
sudice care traveraseaza Marea Mediterana. Pregnanta acestor tipuri de mase de aer
influenteaza regimul termic si pluviometric. Astfel, putem vorbi despre o clima
temperata, cu un grad de continentalism moderat, cu influente subtropicale, mai mult
sau mai putin accentuate pe anumite areale geografice. Datorita diversitatii mari a
reliefului, in aceasta zona s-au identificat o serie de topoclimate specifice, acestea
oglindindu-se fidel in conditiile pedogeografice si geobotanice.
Tipul topoclimatic este specific zonei de silvostepa.
Regimul climatic din localitatea Gladna Romana si Gladna Montana este
urmatorul:
Temperatura temperatura medie anuala: 11.5°C;
temperatura medie lunara minima: + 0.5 °C, in ianuarie;
temperatura lunara maxima: + 21.6 °C, in iulie;
Precipitatiile regimul precipitatiilor ca medie multianuala: 806,9 mm;
cantitatea medie lunara minima este 39,7 mm in ianuarie;
cantitatea medie lunara maxima este 82 mm in iunie;
VanturilePag.20/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Vanturile dominante in aceasta regiune sunt in general pe directia NE-NV, cu o
pondere de cca 68%. Pe directia SV si NE intensitatea vantului este de numai 11%.
Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei, activitatile care pot constitui
surse de poluare a atmosferei sunt cele legate de exploatarea sisturilor cristaline.
Sursele de impurificare a atmosferei specifice sunt:
surse stationare nedirijate: datorita activitatii de exploatare a sisturilor cristaline, poluarea
principala care poate sa apara este poluarea cu praf, care poate
sa apara la manevrarea materialului mineral. Acest lucru este mai
accentuat atunci cand exista o intensificare a vantului. In
perioadele foarte calduroase, ar trebui ca materialul care se
vehiculeaza sa fie stropit cu apa pentru a nu se mai produce praf.
datorita activitatii de derocare a rocilor cu ajutorul explozivilor.
Prin detonarea incarcaturilor explosive (un kg de dinamita tip II) vor fi eliberati in
atmosfera urmatorii agenti poluatori:
oxid de carbon – 52 g/kg;
oxizi de azot – 26 g/kg;
COV – 0,7 g/kg;
H2S – 2,5 g/kg.
Emisia in atmosfera a gazelor de explozie se produce intr-o durata de timp foarte
scurta, de cateva secunde. Tinand cont de cantitatile de exploziv folosite la o puscare,
se pot calcula emisiile de noxe, pentru o derocare sau pentru intreaga cantitate de roca
ce urmeaza a fi dizlocata in timp.
Gazele de explozie vor fi insotite de praful rezultat din derocarea rocii utile,
cantitatile acestea fiind greu de cuantificat, ele depinzand de:
gradul de fisurare naturala a rocii;
materialul infiltrat intre fisurile rocii utile;
umiditatea naturala a rocii utile;
umiditatea atmosferei;
schema de amplasare a gaurilor;
modul de burare al gaurilor de mina.
Singura modalitate de determinare a cantitatilor de praf eliberate in atmosfera in
urma operatiilor de puscare este cea a prelevarii probelor de praf.
surse mobile – datorat traficului masinilor si utilajelor din cariera.
Pag.21/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Calculul echivalarii emisiilor de noxe aferente traficului in cadrul carierei la o
functionare maxima s-a facut tinand seama de urmatoarele date:
masini intrate in cariera, maxim: 15-20
masini iesite din cariera, maxim: 15-20
timpul de mers in gol (stationare): 50 sec.
durata stationarii: < ½- 1 ore
Utilajele care vor funcţiona în incinta perimetrului vor fi dotate cu motoare Diesel,
principalele noxe eliberate în atmosferă de către acestea, fiind cele rezultate din gazele
de eşapament, şi anume:
oxizi de azot (NOx);
oxizi de sulf (SOx);
monoxid de carbon (CO);
compuşi organici volatili (COV);
particule.
Cantitatea de gaze de eşapare emise în aer variază în funcţie de numărul de
utilaje folosite, precum şi timpul de funcţionare al acestora. Asadar, consumul de
motorină la lucrările de deschidere, pregătire şi exploatare este de 50 l motorina/ora.
Concentraţiile poluanţilor eliberaţi, pentru cantitatea de un litru motorină consumată,
sunt considerate a fi de:
particule - 0,51 mg/l;
SOX - 3,41 mg/l;
HC (nearse) - 0,15 mg/l;
NOx - 0,62 mg/l;
aldehide - 0,11 mg/l;
CO - 0,25 mg/l;
Impactul produs asupra factorului de mediu aer se referă la cantităţile de noxe ce
se vor degaja în atmosferă, ca urmare a arderii combustibililor lichizi, folosiţi pentru
funcţionarea utilajelor şi instalaţiilor.
Efectele produse asupra aerului vor fi limitate la incinta obiectivului şi în imediata
lui vecinătate. Nu vor interveni modificări semnificative în calitatea aerului, mai ales că,
în afara perimetrului, nu se prevăd ca posibile, efecte de sinergism.
Noxele emise în atmosferă, datorită funcţionării utilajelor sunt formate din
componenţi gazoşi şi pulberi în suspensie. Aceste emisii nu constituie o problemă
Pag.22/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
deosebită de impact asupra mediului, dacă se ia în considerare efectul de aerare şi
dispersie produs de circulaţia activă a aerului din zonă, limitarea timpilor de funcţionare
a utilajelor la strictul necesar şi întreţinerea utilajelor la parametri optimi. Concentraţiile
poluanţilor la sursă se vor putea încadra în limitele admise prin Ordinul MAPPM nr.
462/93.
Tinand seama de cele aratate mai sus si de factorii de emisie din metodologia
Corinair–Copert, au rezultat urmatoarele debite masice maxime orare ale principalilor poluanti
care pot fi evacuati in atmosfera din aceste surse mobile:
Denumirea surseiPOLUANT
Debit masic
Emisii poluante ale
autovehiculelor
Monoxid de carbon 55,50
HC (nearse) 33,30
Oxizi de azot 137,64
Aldehide 24,42
SOx 757,02
Particule 113,32
Activitatile de transport ale produselor miniere, realizate de SC Technocer SRL,
pot influenta prin urmatoarele:
mijlocele de transport vor avea capacitate considerabile si vor produce un
nivel mai ridicat de zgomote si vibratii;
prin circulatia mijloacelor de transport se vor emite in aer noxe rezultate prin
arderile combustibililor in motoarele termice.
Mijloacele auto, cu care va fi transportat sisturi cristaline industrial si de
constructii din perimetrul Gladna Montana Est sunt dotate cu motoare Diesel si sunt
masini noi sau aproape noi, intr-o stare foarte buna de functionare.
Cantitatile de gaze de esapare emise in aer variaza in functie de numarul de
utilaje folosite, caracteristicile carburantului folosit, precum si de timpul efectiv de
functionare al acestora. Prezenta unei bune circulatii a aerului in zona pe tot parcursul
anului, permite aprecierea ca va exista posibilitatea unei dispersii accentuate a noxelor
gazoase rezultate in urma proceselor de combustie in motoarele termice.
Esapamentele motoarelor trebuie sa fie dirijate prin constructie (conform
normelor europene in vigoare) la o inaltime de cca. 3 m si sa fie prevazute cu filtre
speciale de retinere, care in conditiile unei folosiri corecte, sa realizeze o epurare a
gazelor.
Pag.23/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Toate motoarele termice, proiectate a fi folosite la exploatarea si transportul
substantei minerale utile, este obligatoriu sa corespunda noilor parametri europeni.
Ordinul nr. 462/1993, referitor la traficul rutier, precizeaza ca emisiile poluante ale
autovehiculelor rutiere se limiteaza prin conditiile tehnice prevazute la omologarea
autovehicolului. Aceasta operatiune se face la inmatricularea pentru prima data in tara a
tipului respectiv de masina. De asemenea, aceste emisii sunt verificate periodic la
inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii masinii in
Romania.
surse stationare dirijate - emisii din procese de combustie
Nu este cazul.
4.2.2. Prognozarea poluarii aeruluiPentru studiul dispersiei noxelor provenite, în atmosferă s-a folosit modelul
gaussian de dispersie. Detaliile legate de acest model de dispersie, precum şi de
programul de calcul utilizat, sunt prezentate în continuare.
Noţiuni teoretice privind dispersia poluanţilor în aer
Dispersia efectivă a poluanţilor gazoşi sau sub formă de particule fine evacuaţi în
atmosferă, în apropierea solului, depinde de procesele de amestec natural pe diferite
niveluri. În principal, turbulenţa aerului este consecinţa directă a mişcărilor convective
generate în stratul limită. Acesta este stratul care conţine aproximativ 10% din masa de
aer atmosferic, în care proprietăţile de curgere sunt determinate în parte de fiecare
aerodinamică a suprafeţei de sub el, dar şi de stratificarea densităţii aerului datorită
diferenţelor de temperatură, care apar deasupra solului, în primul rând, în cursul ciclului
zilnic al încălzirii şi răcirii acestuia, prin radiaţie, dar şi datorită circulaţiei aerului din
regiunile mai calde sau mai reci ale planetei. Stratul limită este adesea denumit şi
stratul de amestec sau stratul Eckman, datorită modificării sistematice a direcţiei de
mişcare cu distanţa de la limita stratului, analogică cu modificarea curenţilor oceanici
datorită vântului – studiată de Eckman.
Complexitatea şi variaţia mişcărilor turbulente în atmosferă au o influenţă directă
asupra naturii neuniforme a distribuţiei materialelor purtate de vânt. În această privinţă
sunt foarte importante dimensiunile relative ale mişcării şi volumul de aer peste care a
fost împrăştiat materialul, în fiecare moment. De asemenea, este importantă disfuncţia
între efectele de dispersie asupra materialului evacuat în atmosferă, sub forma unui
curent continuu staţionar şi efectele în cazul unei evacuări virtual instantanee a
materialului. Pag.24/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Creşterea volumului deasupra căreia este împrăştiată o anumită cantitate de
material în suspensie, a fost privit în mod convenţional, ca un proces de schimb analog
difuziei moleculare, dar la o scară mult mai mare, cu suprafeţe de aer în locul
moleculelor.
Curentul continuu sau “pana” de efluent ce iese poate fi privită ca o succesiune
de secţiuni elementare, care se comportă într-un fel ca norii individuali. Trebuie
specificat că masa de material continuu conţinută într-un asemenea element de pană,
de lungime dată paralel cu vântul, va fi invers proporţională cu viteza acestuia. Această
diluţie directă, de către vânt, apare în toate formulările teoretice pentru surse continue
punctiforme, având ca efect proporţionalitatea inversă dintre concentraţie şi viteza
vântului dintr-un jet.
Dispersia transversală şi verticală pentru o secţiune de pană (care reprezintă
celelalte două dimensiuni ale volumului în care este distribuită o cantitate dată de
material) cresc sub acţiunea proceselor de distorsiune pe scară mică şi din această
privinţă, dispersia penei bidimensionale este similară cu cea tridimensională din cazul
unui nor singular. O diferenţă importantă este aceea că secţiunile penei nu sunt
identice, ci deplasate neregulat datorită fluctuaţiilor mari în curent, rezultând o mărire
progresivă a frontului transversal de împrăţtiere a materialului. Astfel, concentraţia
medie produsă de o sursă punctiformă pe direcţia vântului, se diminuează nu numai cu
distanţa de la sursă, ci şi cu timpul de expunere.
Variaţia de temperatură cu înălţimea deasupra suprafeţei terestre este definită ca
profilul temperaturii. În timpul unei zile calde, însorite, temperatura scade cu înălţimea
deasupra suprafeţei. După apus, în timpul unei nopţi senine, temperatura suprafeţei
scade rapid şi răceşte stratul adiacent, astfel că temperatura aerului creşte rapid cu
înălţimea deasupra suprafeţei, stabilind o inversiune.
Un interes special este acordat gradienrului vertical de temperatură, care apare
în mişcarea verticală a aerului (adiabatică). Acest gradient este definit ca descreşterea
temperaturii aerului într-un proces adiabatic uscat. Neglijând termenii inerţiali şi de
freacare datorită mişcării vertical încetinite, rezultă:
unde - variaţia presiunii cu înălţimea z
- masa specifică şi g – acceleraţia gravitaţională
Variaţia temperaturii cu înălţimea este:
Pag.25/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
pentru aer cu k =1, 4; R = 282, 2 J/ kg*K şi g = 9, 81 m/s2, rezultă:
Dacă temperatura atmosferei are un gradient vertical egal cu descreşterea
adiabatică a temperaturii de -1, 78 oF/100 m, atmosfera este denumită neutră. Dacă
atmosfera are un gradient vertical mai mic decât -1,78 oF/100 m, atmosfera este
denumită instabilă şi dacă este mai mare decât -1,78 oF/100 m, inclusiv gradienţi pozitivi
caracteristici inversiei, este stabilă.
Curgerea atmosferei pe suprafaţa Pământului este în general de natură
turbulentă. Gradienţii de temperatură pe verticală, în atmosferă, accentuează turbulenţa
verticală dacă profilul temperaturii este instabil şi diminuează turbulenţa dacă profilul
temperaturii este stabil. În concordanţă cu aceasta, dispersia noxelor evacuate în
atmosferă este afectată nu numai de curentul mediu de aer (vânt), ci şi de descreşterea
temperaturii aerului în acel curent.
În cazul în care temperatura creşte cu altitudinea, avem de a face cu aşa numita
inversiune termică. Aceasta corespunde unor condiţii stabile în care orice cantitate de
de aer cald poluat aflat în apropierea solului, va fi menţinut aici, nefiind dispersat pe
verticală. Există câteva cauze ale inversiunii termice, durata lor fiind de la câteva ore la
câteva zile.
Datorită complexităţii curgerii turbulente a aerului atmosferic, studiul acestuia a
fost orientat spre descrierea caracteristicilor sale statistice. De aceea, se presupune că
mişcarea fluidului poate fi separată într-un curent mediu, adică se pot folosi valori medii
raportate la timp, într-un anumit punct din fluid (aşa numitele medii Euler).
În practică, se au în vedere valorile medii pentru o periodaă de timp cât mai mare
şi se determină dacă variaţia acestor medii se uniformizează sau nu în timp. O
asemenea uniformizare va exista doar dacă este o “întrerupere” în variaţia totală a
spectrului de valori al debitului. Această condiţie este îndeplinită în stratul atmosferic de
suprafaţă, deasupra unui teren uniform. Deasupra unui teren neuniform sau în interiorul
stratului limită, această “ întrerupere de spectru ” poate să lipsească.
Majoritatea surselor industrilae sunt coşuri care cedează mediului ambient pe
lângă noxe moment de mişcare şi căldură. Înălţarea rezultantă a penei poate atinge
sute de metri şi poate ajuta substanţial diluarea componentelor penei, înainte ca
Pag.26/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
aceasta să atingă solul. De aceea, înălţarea penei e un factor important în studiul
modelării difuziei.
Înălţarea penei variază nu numai cu condiţiile caracteristice ale sursei, dar şi cu
condiţiile meteorologice locale: viteza vântului, stratificarea mediului (gradientul
potenţial de temperatură) şi turbulenţa acestuia, fiind o funcţie care depinde mult de
distanţa de la sursă. Această dependenţă de distanţă a fost ignorată în primele studii
empirice (de exemplu Holland, în 1953) în care înălţarea a fost considerată a fi cea mai
îndepărtată observare a penei, determinată vizual sau prin senzori comandaţi de la
distanţă. Comportarea diferită a penelor de noxe face ca pentru unele să existe modele
teoretice în concordanţă cu observaţiile de evaluare a variabilelor de control. În plus, un
model simplu este mai folositor decât unul complex, nu numai pentru aplicaţiile de
difuzie, ci şi pentru interpretarea datelor experimentale.
Modelul Gaussian de dispersie a poluanţilor în mediul ambiant
Există o multitudine de metode teoretice de prognoză a difuziei, pentru
comparare cu măsurătorile din teren şi cu experimentele de difuzie din laborator. Aceste
metode include modele care au la bază difuzivitatea spectrală, condiţiile la limită de
speţa a doua, simulările de mişcare turbulentă şi micile perturbaţii (Briggs & Binkowski,
1985). Aceste modele necesită în general măsurători detaliate de date meteorologice şi
de turbulenţă, fie valori prognozate ale majorităţii acestora.
Programele de bază pentru majoritatea sistemelor de modelare a calităţii aerului,
atât în SUA cât şi în Europa, sunt cele din familia ISC (Industrial Source Complex).
Acestea au la bază modelul de dispersie gaussian, fiind capabile să calculeze
concentraţia la nivelul solului şi la o anumită înălţime deasupra solului. Acest complex
de programe, adaptat pentru datele meteorologice disponibile pentru prelucrare,
constituie baza studiului de dispersie efectuat.
Calculele au fost efectuate pe axa vântului, situaţie în care concentraţiile au cele
mai mari valori, pentru toate condiţiile meteorologice posibile.
4.2.3. Masuri de diminuare a impactului verificarea periodica a emisiilor la inspectiile tehnice care se efectueaza la
masinile si utilajele care deservesc cariera;
folosirea unui combustibil ecologic pentru masini;
respectarea tehnologiilor autorizate pentru exploatarea miniera;
Pag.27/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
utilizarea unor cantitati de explozibil pentru derocare, astfel incat sa se
asigura un echilibru intre cantitatea de energie eliberat de explozie si
materialul ce urmeaza a fi derocat;
intretinerea corespunzatoare a utilajelor si masinilor, in vederea limitarii
noxelor evacuate in atmosfera prin functionarea motoarelor si a
zgomotului produs de acestea;
mentinerea in stare cat mai buna a drumului de acces in cariera si
limitarea vitezei de circulatie a mijloacelor de transport in perioadele
secetoase, limitandu-se incarcarea atmosferei de noxe;
arderea combustibililor lichizi în motoarele cu ardere internă, care vor
afecta calitatea aerului doar local, în perimetrul de exploatare şi pe traseul
de transport a masei miniere.
Se poate asadar concluziona că, din punct de vedere al factorului de mediu AER,
activitatea de pe amplasamentul studiat nu reprezintă o sursă de poluare.
4.3. Solul 4.3.1. Caracteristicile solului
Perimetrul studiat este situat în zona dealurilor din partea vestică a Munţilor
Poiana Ruscă. În zona perimetrului, relieful este format din dealuri cu culmi prelungi,
netezite şi largi, cu altitudini cuprinse între + 250 m şi + 550 m, fragmentate de
numeroase văi şi ogaşe a căror regim hidrologic este influenţat de regimul precipitaţiilor
din zonă.
În zona perimetrului, terenul aparţine domeniului silvic, vegetaţia fiind formată
din păduri de făgete şi gorunete în amestec cu tei, frasin, carpen şi cireş. Cariera a fost
amplasată în zona unei cariere mai vechi, în extinderea fontului existent, vegetaţia pe
suprafaţa perimetrului fiind specifică păşunii împădurite, care în mare parte a fost
îndepărtată anterior.
Vatra carierei este situată la nivelul cotei de + 248 m, respectiv deasupra
nivelului cursului actual al pârâului Baniţa - care adună apele din ogaşele din zonă.
4.3.2. Surse de poluare a soluluiPrin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de
impurificare a solului sunt urmatoarele:
deseuri menajere depozitate necontrolat;
scapari accidentale de carburanti pe sol.Pag.28/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
apa rezultată din ploi, care spală cariera şi drumurile de acces,
antrenând suspensiile provenite de pe treptele şi taluzurile carierei şi
eventualele scurgeri de carburanţi şi lubrifianţi de la utilajele folosite.
4.3.3. Prognozarea impactuluiAcestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanti de
la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de escavatie. Aceste pierderi sunt
nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului.
Toate utilajele sunt noi si se vor alimenta cu combustibil de la pompa de
carburanti sau in afara amplasamentului studiat. In incinta carierei nu se va amplasa
nici un rezervor pentru carburanti. Solul care va fi îndepărtat de pe suprafaţa carierei, va
fi depozitat separat şi utilizat la finalul exploatării pentru reconstrucţia ecologică a
terenurilor afectate de exploatarea calcarelor, pentru lucrări de acoperire a taluzelor şi
bermelor carierei.
Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de
impurificare a solului sunt:
scapari accidentale de carburanti pe sol - acestea pot aparea doar accidental, de
exemplu prin pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea
lucrarilor de extractie sau la alimentarea cu carburanti a utilajelor. Aceste pierderi
sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite
asupra solului;
mentinerea in stare cat mai buna a drumului de acces in cariera si limitarea
vitezei de circulatie a mijloacelor de transport in perioadele secetoase, limitandu-
se incarcarea atmosferei de noxe;
amenajarea unor locuri speciale pentru depozitarea deseurilor;
amenajarea si dotarea conform normelor a unui grup social ecologic in incinta
carierei;
luarea tuturor masurilor necesare pentru indepartarea sau valorificarea deseurilor
rezultate din activitatile desfasurate in perimetru.
deseuri menajere depozitate necontrolat - deseurile menajere vor fi depuse in
conteinere specializate si se vor depozita de catre operatorul de salubritate in
baza contractului care se va incheia.
4.3.4. Masuri de diminuare a impactuluiIn vederea diminuarii si chiar a eliminarii impactului asupra solului, prin proiect au
fost prevazute masuri luate in caz de scapari accidentale de combustibil pe sol. Astfel, Pag.29/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
in caz de imprastieri/scurgeri se vor acoperi scurgerile de carburanti cu materialul
absorbant din dotare (Cansorb). Se vor ridica diguri de pamant imprejurul suprafetelor
de depozitare pentru a controla scurgerile sau imprastierile.
Pentru prevenirea poluarii accidentale a solului, Cariera va avea in dotare
material absorbant biodegradabil CANSORB, livrat de firma SC Envirotech Constanta si
baraje absorbante.
« CANSORB » este un material absorbant a tuturor hidrocarburilor de natura
organica si uleiurilor, material realizat din fibre naturale – un anumit tip de turba –
(Sphagnum Peat Moss). Materialul are avantajul ca absoarbe produsul petrolier la
nivelul « celulei » si nu « pe exteriorul celului », cum este cazul argilei si ca urmare in
timpul socurilor mecanice datorate depozitarii intermediare, transportului si depozitarii
finale nu are loc separarea materialului absorbant de produsul petrolier absorbit.
Tipul de fibra naturala folosit contine in stare naturala 40-60 % apa (volumic) si
poate prelua, datorita structurii poroase pe care o are, inca 20-40% apa (volumic). Prin
tratare (deshidratare – activare) la suprafata porilor interiori se formeaza o pelicula
impermeabila si ca urmare materialul rezista la absorbtia apei permitand numai
absorbtia hidrocarburilor care sunt practic « capsulate » in structura materialului.
Materialul poate fi folosit pentru prevenirea poluarii apei si solului cu produse
petroliere din urmatoarele domenii:
accidente;
industria petroliera de la extractie pina la statii de distributie
carburanti;
transportul produselor petroliere;
industrie-chimie, metalurgie, grea, lacuri si vopsele, hartie, etc.
servicii – service auto, centre de reparatii utilaje de constructii,
firme de reciclare a solventilor si produselor petroliere,
laboratoare, etc.
Din punct de vedere al protectiei mediului, materialul are o serie de avantaje si
anume faptul ca poate fi eliminat dupa folosire prin orice metoda fara a se polua mediul:
poate fi depozitat controlat fara ca prin stocurile mecanice reprezentate de
descarcarea si imprastierea lui sa polueze din nou cu produse petroliere;
poate fi folosit in procese de bioremediere a solurilor poluate cu produse
petroliere deoarece este un produs biodegradabil.
Principalele caracteristici ale materialului CANSORB sunt urmatoarele:
Pag.30/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
denumire – CANSORB – Sphagnum Peat Moss – turba tratata special
scopului utilizarii;
starea fizica – solida;
aspect – fibre de culoare maro;
pH – 3,5 - 4,5;
densitatea in stare uscata – 60-95 g/dm;
inflamabilitatea – foarte scazuta;
temperatura de autoaprindere – 260 gr. C ;
stabilitatea chimica – stabil;
incompatibilitatea – este atacat de acizii puternici;
limita de expunere – 110 mg/m ca pulberi;
probleme la contactul direct – cu piele – nu a fost semnalat un pericol; cu
ochii – la depasirea valorii mentionate mai sus pot apare stari de iritatie
datorate pulberilor; digestie – nu a fost semnalat pericol;
masuri de prevenire – nu sunt necesare a fi luate pentru piele; se va lucra
cu ochelari de protectie; nu se va depasi in spatiul de lucru valoarea
mentionata mai sus; se va proteja contra umezelii in special pentru a nu se
degrada;
masuri de prim ajutor – spalarea fetei si a ochilor cu apa; scoaterea la
spatii deschise mai putin poluate;
culoare/aparenta produs-maro, particule fibroase.
Prevenirea incendiilor/exploziilor:
inflamabilitate - joasa atunci cand materialul este uscat;
temperatura autoaprindere – 200 gr. C;
produse periculoase dupa ardere – necunoscute;
modalitate de stingere – agenti de stingere standard;
Reactivitate:
- stabilitate chimica – stabil;
- incompatibilitate – acizi puternici;
- produsi periculosi dupa descompunere - nu se cunosc.
Proprietati – toxicologice:
- limita de expunere – TWA 10 mg/mc;
- contact cu pielea – nu exista risc;
- contact cu ochii - particulele de praf pot cauza iritatii usoare;
- in caz de inghitire a produsului – nu se cunosc efecte adverse.Pag.31/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Din rezultatele obtinute in urma experimentarilor privind capacitatea de absorbtie
a materialului se pot trage urmatoarele concluzii:
capacitatea de absorbtie a materialului analizat este in directa corelare cu
caracteristicile substantelor poluante absorbite (produse petroliere si solventi):
densitate, vascozitate, temperatura, viteza;
capacitatea de absorbtie este:
pentru benzina: 13 g/1 g material absorbant;
pentru pacura: 12 g/1 g material absorbant;
pentru solventi: 14 g/1 g material absorbant;
pentru uleiuri minerale: 12 g/1 g material absorbant.
capacitatea de absorbtie nu difera mult intre un timp de contact de 15 minute si
unul de 30 minute, diferenta fiind de 2 – 4 %. Mentionam ca la temperaturi mai
mari, capacitatea de absorbtie a materialului analizat poate creste cu 15-20 %;
eficienta rezultata variaza in jurul valorii medii de 95%.
De asemenea, se va realiza un transport cu pierderi cat mai mici. Acest lucru se
va realiza prin incarcarea corespunzatoare a masinilor, doar in limita admisa.
4.4. Geologia subsolului4.4.1. Caracterizarea geomorfologica si geologicaDin punct de vedere geomorfologic, perimetrul este situat în zona dealurilor din
partea vestică a Munţilor Poiana Ruscă. În zona perimetrului, relieful este format din
dealuri cu culmi prelungi, netezite şi largi, cu altitudini cuprinse între + 250 m şi + 550
m, fragmentate de numeroase văi şi ogaşe a căror regim hidrologic este influenţat de
regimul precipitaţiilor din zonă.
Din punct de vedere geologic, perimetrul GLADNA MONTANĂ EST face parte
din unitatea geo-structurală aparţinătoare părţii de sud-vest a munţilor Poiana Ruscă.
În zona perimetrului de exploatare GLADNA MONTANĂ EST este prezentă
seria superioară din cadrul masivului Poiana Ruscă – denumită seria terigenă
superioară (de Padeş). Această serie cuprinde predominant formaţiuni terigene pelito-
psamitice, în parte sincrone dezvoltării maxime a recifogenezei şi magmatismului iniţial
acid din unitatea epimetamorfică a masivului.
Seria de Nădrag (alcătuită predominant din micaşisturi cu granat şi şisturi
sericito-cloritoase biotitice) constituie un compartiment tectonic în partea de SW a
masivului. Şisturile cristaline epimetamorfice care alcătuiesc cea mai mare parte a părţii
Pag.32/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
sud-vestice a masivului Poiana Ruscă sunt traversate de produsele magmatismului
banatitic.
În partea vestică a masivului Poiana Ruscă în decursul magmatismului banatitic, au
luat naştere într-o primă fază roci granodioritice, urmate într-o a doua fază de formarea
unei suite de corpuri, în general filoniene, de andezite şi dacite. Local, procesele
magmatice propriu-zise au fost însoţite de fenomene de metamorfism de contact şi
hidrotermal precum şi de procese metalogenetice sporadice.
Zona cu banatite din partea vestică a localităţii Nădrag, aparţine unui aliniament
orientat nord est-sud vest, care este marcat, în principal, de corpurile andezitice de la
Drinova şi cele dioritice de la sud de Hăuzeşti.
Depozitele sedimentare de umplutură având vârstă neogenă aparţin
următoarelor subdiviziuni:
- Badenianlui inferior – care se dispune discordat peste formaţiunile de ramă şi
fundament prin seria detritică bazală, peste care se dispune o serie pelitică cu secvenţe
nisipoase;
- Badenianului superior (Kosovian) – care apare fie în facies calcaros fie în
facies argilo-nisipos;
- Sarmaţianului – care apare într-un facies alcătuit din nisipuri fine cu
intercalaţii de argile tufacee şi gresii calcaroase;
- Pannonianului s. str. - care este reprezentat prin diverse specii de argile cu
filme nisipoase;
- Ponţianului s. str. – căruia îi aparţin patru complexe litologice, respectiv: cel
argilo-nisipos bazal, cel inferior cu nisipuri şi pietrişuri, cel al argilelor cu proprietăţi
refractare şi cel superior nisipos cu pietrişuri;
- Cuaternarul – este reprezentat prin depozitele aluvionare şi depozitele
deluvio-proluviale având vârsta holocen superioară.
Din punct de vedere hidrogeologic, datorită aspectului masiv al şisturilor
cuarţitice, apa meteorică este prezentă în cadrul formaţiunii, pe sisteme rare de fisuri, în
special în perioadele cu precipitaţii abundente.
Pe toată suprafaţa perimetrului de exploatare GLADNA MONTANĂ EST este
prezentă seria de Nădrag, fiind deschisă într-o carieră în care s-a efectuat exploatarea
anterioară rocilor utile.
4.4.2. Seismicitatea zoneiPag.33/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Zonarea seismica in zona carierei se stabileste in functie de coeficientul Ks =0,12
si perioada de colt Tc = 0,7 sec. Echivalenta dintre intensitatea seismica exprimata in
grade MKS, rotunjite la numere intregi si perechea de valori Ks-Ts incadreaza zona intr-
un areal caracterizat intr-o zona seismica de calcul E, conform normativul P100-92.
4.4.3. HidrogeologieReţeaua hidrografică a zonei este tributară pârâului Gladna. Perimetrul este
situat lângă Valea Baniţa, afluent de stânga a văii Gladnei. În zonă, văile sunt înguste,
au pante repezi şi debite medii anuale semnificative. În perioadele cu ploi torenţiale,
scurgerea pe versanţi se produce cu repeziciune şi determină apariţia unor viituri.
4.4.4. Impactul prognozatLucrarile executate in cariera implica modificarea totala a nivelului de sol,
semnalandu-se o profunda deranjare a structurilor geologice, imprastierea unor
fragmente din materialul derocat la distanta, mergand pana la modificarea reliefului in
perimetrul carierei.
Impactul asupra solului se manifesta ca urmare a modificarilor fizice rezultate
datorita proceselor de extragere a sisturilor cristaline, precum si datorita depunerii de
puberi ca urmare a emisiilor rezultate din procesul de perforare-puscare.
4.4.5. Masuri de diminuare a impactuluiMasurile de diminuare a impactului asupra subsolului, prevazute in acest proiect
sunt urmatoarele:
eliminarea scurgerilor de carburanti in activitatea de transport si
exploatare;
amenajarea de locuri speciale, dotate cu pubele pentru deseurile
menajere;
respectarea metodologiei de exploatare si a limitei de exploatare;
exploatarea de sisturi cristaline se poate face numai in cadrul perimetului
de exploatare supus avizarii. Acest perimetru va fi bornat la inceperea
exploatarii.
4.5. BiodiversitateaIdentificarea habitatelor a avut la bază recunoaşterea asociaţiilor vegetale
(fitocenozelor) ce le caracterizează, prin evaluarea speciilor edificatoare şi indicatoare
ecologic şi/sau cenologic. Structura habitatelor este definită prin caracterul geografic,
ecologic şi fitosociologic al fitocenozei.
Pag.34/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Descrierea faunei are la bază observaţia directă pe teren, precum şi bibliografia
referitoare la fauna zonei. Perimetrul Gladna Montana, judetul Timis nu este situat in
nici un sit de importanta comunitara Natura 2000 sau alta zona protejata.
Vegetatia din zona studiata a fost puternic modificata de activitatea antropica.
Aceste modificari sunt mai puternice in lunca si pe terasele Timisului si pe pantele cu
inclinare redusa care au fost transformate in terenuri pentru cultura plantelor si livezi.
Vegetatia caracteristica zonei inalte a comunei este reprezentata prin etajul forestier
alcatuit din paduri de fag si paduri amestecate. Fagul coboara pana la altitudini joase. In
padurile amestecate, fagul apare alaturi de:
gorun,
carpen,
ulm,
tei s.a.m.d.
De regula, pe pantele insorite se gasesc paduri in care predomina stejarul si
teiul, in timp ce pe versantii umbriti sau prin vai, se gasesc paduri in care predomina
carpenul si fagul. In partile mai joase arbusti precum alunul si cornul. Vegetatia
lemnoasa mai caracteristica si a unor mici zone din lunca Timisului, unde apar cranguri
de salcii si anini.
Fauna zonei, datorita vanatului si pescuitului excesiv, este reprezentata prin
specii tot mai putine. Animalele specifice de padure sunt:
lupul;
jderul;
mistretul;
vulpea;
viezurele;
pisica salbatica etc.
In padurea comunala, efectivul de mistreti ocupa primul loc. Aceasta datorita
conditiilor puternice pe care le gaseste: hrana abundenta, terenuri mlastinoase precum
si vecinatatea cu terenuri agricole. Alte specii cinegetice sunt reprezentate de:
caprioara;
iepurele;
fazanul.
Pe terasele mai joase si in lunca traiesc numeroase pasari. Cele mai raspandite
sunt:
cioara; Pag.35/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
vrabia;
fazanul;
ciocanitoarea;
scortalul;
cucul;
pupaza;
graurul;
sticletele s.a.m.d.
Pasarile rapitoare sunt reprezentate sunt reprezentate prin:
uliul pasarar;
buha sau bufnita mare;
sorecarii.
Alte specii prezente in zona sunt:
soparle;
broaste;
specii de serpi;
broaste testoase (In Taul Negru din partea de est a
satului Cavaran).
Fauna este completata de lumea apelor care, pe teritoriul comunei, este destul
de bogata. Ea este reprezentata de:
mreana;
scobar;
clean;
varlinga s.a.m.d.
Pe teritoriul comunei nu exista rezervatii naturale si nici animale sau plante
intrate sub ocrotirea legii.
4.5.1. Impactul prognozatEmisiile de poluanti care pot afecta vegetatia si fauna sunt generate de
activitatea excavare a resursei minerale (prin producere de praf) si cele produse de
autovehiculele care vor circula pentru excavarea si transportul sisturilor cristaline.
Gazele de esapament au in compozitie particule, SO2, NO2, CO, si COV. Depunerile de
pulberi determina deformarea sau chiar obliterarea nervurilor foliare. La animale, aceste
pulberi produc modificari atat ale aparatului respirator, cat si digestiv, impiedicand
respiratia si mirosul. Pag.36/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Oxidul de carbon influenteaza fauna in mod negativ. La concentratii mai mari de
0,06% afecteaza functia respiratorie, datorita afinitatii fata de hemoglobina, de 300 de
ori mai mare decat oxigenul. Astfel, se poate produce moartea prin axfixiere.
4.5.2. Masuri de diminuare a impactuluiSurse de poluare a florei şi faunei şi emisii de poluanţi
In etapa de extractie a sisturilor cristaline, sursele de poluare a florei si faunei sunt
urmatoarele:
utilajele si mijloacele de transport prin activitatea desfasurata in cadrul
fronturilor de lucru, pot produce poluanti si zgomot;
traficul de santier, prin transportul sisturilor cristaline genereaza poluanti
specifici mijloacelor de transport (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) si
zgomot;
deseurile rezultate din activitatile de exploatare ale sisturilor cristaline pot
afecta vegetatia din vecinatatea amplasamentului;
accidentele rezultate ca urmare a traficului de santier, care pot genera scurgeri
de carburanti si uleiuri care, deversate pe suprafata solului, afecteaza flora si
fauna specifica amplasamentului.
Vulnerabilitate
Poluari accidentale în amonte, aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor pe
terenurile agricole limitrofe.
Impactul lucrarilor de extractie a sisturilor cristaline din cadrul perimetrului Gladna
montana est, asupra vegetatiei si faunei s-ar putea manifesta prin urmatoarele efecte
negative doar in cazul unor exploatari nerationale:
modificarea functiilor principale indeplinite de vegetatie si anume: recreativa,
estetica, antieroziva, ecologica, de microclimat, hidrologica, sanitara, de
reducere a zgomotului;
inlaturarea componentelor biotice de pe amplasament, prin lucrarile de
decopertare si excavare;
fragmentarea habitatelor naturale, prin aparitia unei bariere fizice constituita din
lucrarile de exploatare a agregatelor minerale;
deprecierea speciilor;
perturbarea grupelor vegetale fragile;
reducerea productivitatii biologice, datorita gradului crescut de poluare;
Pag.37/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
tulburarea vietii animalelor salbatice, libertatea de miscare a acestora fiind din ce
in ce mai afectata de activtatea de exploatare a agregatelor minerale din
amplasamentul studiat.
Prezenta analiză şi evaluare a diverselor tipuri de impact se face luându-se în
consideraţie:
vulnerabilitatea privind structura şi funcţiile ecologice ale acesteia, la modificări,
precum şi faţă de obiectivele de conservare ale acesteia.
utilizarea drumului de acces in zona obiectivului de investii are un impact redus
asupra faunei si florei din zona, care se poate manifesta prin:
emisiile de poluanti atmosferici, reprezentate prin gazele de ardere a
combustibililor lichizi si prin praful ridicat;
zgomotul produs de autobasculantele care transporta sisturile cristaline;
pierderile de materiale, de-a lungul drumului de acces;
Masuri pentru reducerea impactului utilizarii drumului de acces in zona
perimetrului de exploatare:
respectarea graficului lucrarilor de investitii proiectate, in sensul limitarii traseelor
pentru accesul in zona perimetrului de exploatare;
folosirea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul
datorat activitatii de transport al materialelor si materiilor prime, care alunga
vanatul, precum si echiparea cu sisteme performante de retinere a poluantilor si
de minimizare a emisiilor de poluanti in atmosfera;
mentinerea functionarii la parametri optimi proiectati si verificarea periodica a
tuturor utilajelor tehnologice si mijloacelor de transport utilizate;
optimizarea traseelor utilajelor de extractie si mijloacelor de transport al
agregatelor, astfel incat sa fie evitate blocajele si accidentele de circulatie;
diminuarea la minimum a pierderilor aferente procesului de transport ale
agregatelor minerale;
stropirea zilnica a drumului de acces, in vederea reducerii pulberilor
sedimentabile generate in activitatea de transport al sisturi cristaline brute si
sortate;
reducerea vitezei de circulatie si a incarcaturii in activitatea de transport al
agregatelor pe drumul de acces in zona lucrarilor de investitii proiectate;
executarea lucrarilor de intretinere a drumului de acces, prin astuparea gropilor
aparute;
Pag.38/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Atât prin amplasament cât şi prin activităţile din etapele de exploatare a
agregatelor minerale şi de amenajare a terenului, lucrarile de investitii proiectate,
precum si folosirea drumului de acces existent in zona perimetrului de exploatare, vor
avea un impact direct nesemnificativ pe termen scurt asupra florei si faunei din zona.
Dupa incetarea lucrarilor de investitii proiectate, din cadrul perimetrului Gladna
Montana est, judetul Timis, dispare si impactul asupra tipurilor de habitate si a speciilor
existente.
4.5.3. Măsuri de diminuare a impactului si protecţie a florei si fauneiPentru a nu fi produse perturbari grave ale echilibrelor ecologice este necesara
adoptarea de masuri de protectie a florei si faunei, precum:
respectarea graficului de lucrari, in sensul limitarii traseelor si programului de
lucru, pentru a limita impactul asupra florei si faunei specifice amplasamentului;
utlizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul
datorat activitatii de exploatare care alunga vanatul, precum si echiparea cu
sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera;
mentinerea functionarii la parametri optimi proiectati si verificarea periodica a
tuturor utilajelor tehnologice si mijloacelor de transport specifice exploatarii;
executarea lucrarilor de excavatii pe suprafete reduse si intr-un interval scurt de
timp;
stropirea drumurilor de acces, a drumurilor tehnologice, in vederea reducerii
pulberilor sedimentabile ca urmare a activitatii de exploatare;
gestionarea corespunzatoare a deseurilor: colectarea, valorificarea si transportul
deseurilor metalice, din cauciuc, uleiuri uzate si ambalaje la unitatile specializate;
executia tuturor reparatiilor utilajelor si mijloacelor de transport in ateliere
specializate, amplasate in afara suprafetei perimetrului de exploatare;
asigurarea alimentarii cu combustibili a utilajelor tehnologice si mijloacelor de
transport specifice activitatilor de exploatare si transport, la statiile de carburanti
din zona, pentru a se evita eventualele scurgeri de carburanti care ar putea
afecta solul si apele;
in cazul producerii de poluari accidentale, in perioada activitatii de exploatare, se
vor intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare de
catre personalul deservit instruit anterior si vor fi anuntate autoritatile
responsabile cu protectia mediului;
suprafetele contaminate accidental vor fi excavate, iar volumul de pamant afectat
se va elimina in depozite pentru sol contaminat;Pag.39/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
replantarea vegetatiei caracteristice zonei va cuprinde speciile de arbori si
arbusti specifice zonei.
In conformitate cu „Planul de amenajare a teritoriului sectiunea III - zone
protejate” si completarile ulterioare, nu exista zone ecologice de interes, desemnate in
vecinatatea viitoarei cariere.
4.6. PeisajulPerimetrul temporar de exploatare a şisturilor cristaline GLADNA MONTANĂ
EST este amplasat în versantul drept al pârâului Baniţa, la cca. 600 m est de limita
satului Gladna Montană şi la cca. 1.000 m vest de limita satului Gladna Română. Din
punct de vedere administrativ, perimetrul aparţine de satul Gladna Montană, comuna
Fârdea, judeţul Timiş.
Durata de funcţionare a perimetrului GLADNA MONTANĂ EST, judeţul Timiş va
fi pentru o perioadă de un an, de la data eliberării permisului de către A.N.R.M.
Bucureşti.
Executarea lucrărilor de refacere a mediului şi perioada de monitorizare
postînchidere în zonele afectate se va face concomitent, respectiv în perioada imediat
următoare finalizării lucrărilor de exploatare.
4.6.1. Impactul prognozat Lucrarile de exploatare a sisturi cristalineui in cadrul perimetrului de exploatare
supus avizarii se afla in Gladna Montana Est.
Utilizarea terenului pe amplasamentul ales:
Nr.crt. Utilizarea terenului
Suprafata (ha)
Inainte de
punere in
aplicare a
proiectului
Dupa punerea
in aplicare a
proiectului
Recultivata
dupa
terminarea
exploatarii de
sisturi
cristaline
In agricultura
1 teren arabil
2 gradini
3 pasuni
4 Paduri
5 Drumuri
Pag.40/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Zone construite
6 cladiri
7 platforme betonate
8 Ape
Alte terenuri
9 vegetatie plantata
10 zone verzi
11 Teren 0,9 0,9 0,9
TOTAL 0,9
Lucrările de exploatare care vor fi efectuate în carieră vor avea un impact
important asupra peisajului prin reducerea nivelului terenului şi formarea unor trepte
marginale până nivelul vetrei carierei.
Suprafaţa de teren pe care se vor desfăşura lucrări de exploatare se
încadrează în categoria păşune împădurită. Vegetaţia este formată din ierburi specifice
păşunilor, pâlcuri de tufişuri şi copaci izolaţi tineri. Pentru desfăşurarea lucrărilor de
exploatare a rocilor utile este necesar să se îndepărteze întreaga vegetaţie de pe
suprafaţa din partea nordică a perimetrului (cca. 2.500 mp). De pe restul suprafeţei
vegetaţia a fost deja îndepărtată în perioada anterioară.
4.6.2. Masuri de diminuare a impactuluiLucrările pentru reconstrucţia ecologică a zonelor afectate vor consta din:
curăţarea şi nivelarea suprafeţelor;
depunerea de sol vegetal pe vatră şi pe berme;
amenajarea suprafeţei haldei de steril
plantarea de arbori adecvaţi topoclimatului şi însămânţarea de ierburi;
întreţinerea drumului tehnologic existent.;
colectarea şi transportul deşeurilor în afara amplasamentului;
Evaluarea costurilor lucrărilor de reconstrucţie ecologică
La finalul lucrărilor de exploatare, în perimetrul GLADNA MONTANĂ EST se vor
executa următoarele lucrări pentru refacerea mediului:
Lucrări în zona afectată perimetrului de exploatare
curăţat teren în vederea împăduririi ……............................3.400 m2
depunerea de sol vegetal pe vatră şi pe bermele finale ……1.750 m3
achiziţionare puieţi …………......................................….....1.700 buc.
Pag.41/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
plantarea puieţilor în vetre, pe teren neproductiv ……….…..1.700 buc.
descopleşire (în conformitate cu normativul D 29b2)…….....3.400 m2
lucrări de întreţinere …………………………………….....……3.400 m2
Lucrări în zona haldei de steril
amenajarea suprafeţelor haldelor de sol vegetal (nivelarea)……400 m2;
fertilizarea terenului amenajat…………………………………...….400 m2;
semănarea suprafeţelor plane cu ierburi perene………………….400 m2;
întreţinerea suprafeţei însămânţate ………………………………. 400 m2;
Alte lucrări de refacere a mediului
dezafectare şi amenajare drum de acces în cariera ………….100 m.
La stabilirea costurilor unitare pe categorii de lucrări s-au avut în vedere preţurile
de achiziţie ale materialelor necesare şi preţurile de executare ale tipurilor de lucrări
stabilite de către titularul permisului.
Costurile lucrărilor de reconstrucţie ecologică sunt prezentate în tabelul următor:
Nr. crt.
Obiectivul U/M CantitateaPreţul unitar (lei)
Total valoare
(lei)0 1 2 3 4 5
1. Lucrări care vor fi executate în zona afectată de exploatare1.1. Curăţat teren în vederea împăduririi
(C1IIIb) m2 3.400 1,14 3.876,00
1.2. Depunere de sol vegetal pe vatră şi pe
berme (0, 5 m grosime pe suprafaţa
curăţată) m3 1.750 0,32 560,001.3. Materiale – puieţi (salcâm) 1000
buc. 1,70 120,00 204,00
1.4. Plantare puieţi– în vetre pe teren
neproductiv, după schema de 1,5 x 1,5
m (5.000 buc/ha) – (C 70 1b)
100
buc. 17 64,50 1.096,501.5. Descopleşire (D 29b2) (30 % din
suprafaţă) m2 3.400 0,72 2.448,00
1.6. Lucrări de întreţinere m2 3.400 0,20 690,002. Lucrări care vor fi executate în zona haldelor de steril
2.1. Amenajarea suprafeţei haldelor de sol m2 400 0,45 180,00
Pag.42/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
vegetal şi steril
2.2. Fertilizare teren amenajat m2 400 0,35 140,00
2.3. Semănatul ierbii m2 400 0,15 60,002.4. Întreţinere m2 400 0,40 160,00
3. Alte lucrări care vor fi executate pentru refacerea mediului3.1 Dezafectare şi reamenajare drum de
acces m 100 6,10 610,00
Total 10.024,504.7. Mediul social si economicAmplasamentul viitorului obiectiv este situat la 600 de localitatea Gladna
Montana si la 1000 m de localitatea Gladna Romana. Conform Ordinului nr.
536/23.06.1997, pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul
de viata al populatiei, nu s-a stabilit o distanta minima de protectie sanitara fata de
unitati care produc disconfort si unele riscuri sanitare.
Ca importanta sociala – prin realizarea proiectului se vor crea noi locuri de
munca. Astfel, prin acest proiect se vor crea in zona aproximativ 5-8 noi locuri de
munca.
4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniu culturalIn imediata vecinatate a amplasamentului nu exista obiective de patrimoniu
cultural, arheologic sau monumente istorice.
5. ANALIZA ALTERNATIVELORIn proiect nu au fost prevazute alternative.
Analiza marimii impactuluiEstimarea indicilor de calitate a mediului inconjurator se face dupa scara de bonitate a
acestora, prezentata in tabelul de mai jos:
Nota de bonitate
ValoareaIp
Efectele asupra omului si mediului inconjurator
10Ip = 0
Starea naturala, in echilibru
9 Ip = 0 – 0,25 Fara efecte
8 Ip = 0,25 – 0,50 Fara efecte decelabile cauzistic; mediul afectat in
limite admise nivel 1
7 Ip = 0,50 – 0,1 Mediul este afectat in limite admise nivel 2
6 Ip = 0,1 – 0,2 Mediul este afectat peste limitele admise; efectele
Pag.43/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
sunt accentuate
5Ip = 0,2 – 0,4
Mediul este afectat peste limitele admise nivel 2
4 Ip = 0,4 – 0,8 Mediul este afectat peste limitele admise nivel 3.
Efectele nocive sunt accentuate
3 Ip = 0,8 – 1,2 Mediu degradat - nivel 1.
Efectele sunt letale la durate medii de expunere
2 Ip = 1,2 – 2,0 Mediul degradat - nivel 2.
Efectele sunt letale la durate scurte de expunere
1 Ip > 2,0 Mediul este impropriu formelor de viata
Indicele de calitate pentru SOL/SUBSOL, VEGETATIE, FAUNA (Ic S/S,V,F)Factorii de mediu sol, subsol, vegetatie si fauna vor fi afectati initial de lucrarile
de exploatare a acumularii de nisip si pietris, in cadrul perimetrului Gladna Montana
Est..
Prin lucrarile de ecologizare prevazute pe parcursul exploatarii resurselor
minerale, impactul activitatii asupra acestor factori de mediu va fi considerabil diminuat,
astfel incat afectarea mediului se va incadra in limite admise, ceea ce va corespunde
unui indice de calitate Ic S/SVF = 0.50 – 1.00 .
Indice de calitate pentru APA (Ic APA)Avand in vedere ca din activitatea de exploatare a agregatelor minerale in cadrul
perimetrului Gladna Montana, judetul Timis nu vor rezulta ape uzate estimam ca
factorul de mediu apa va fi afectat in limite admise, astfel incat valoarea indicelui de
calitate va fi Ic APA = 0 – 0.25 .
Indicele de calitate pentru AER (Ic AER)Intreţinerea corespunzătoare a mijloacelor auto pentru a se asigura o limitare a
noxelor evacuate în atmosferă în urma funcţionării motoarelor şi a efectuării
transportului de sisturi cristaline. Va trebui sa se menţina în stare bună toate drumurile
de acces. Din cele prezentate in documentatie, rezulta ca factorul de mediu aer va fi
afectat in limite admise Indicele de calitate Ic AER = 0,5 – 1.00 .
Indicele de calitate pentru ASEZARI UMANE (Ic AS.UM)Datorita faptului ca cele mai apropiate asezari umane se afla la distanta de
aprox. 0,6 km fata de exploatare, acestea vor fi afectate in limite admise, astfel incat
valoarea indicelui de calitate va fi Ic AS.UM = ,025 – 0.50 .
Interpretarea rezultatelor pe factori de mediuPag.44/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru fiecare
factor de mediu se face utilizand “Scara de bonitate a indicelui de poluare”, atribuind
notele de bonitate corespunzatoare valorii fiecarui indice de calitate calculat in tabelul de mai
jos:
FACTORI DE MEDIU Ic Nb
AER 0,5 – 1,0 7
APA 0 – 0,25 9
SOL/SUBSOL 0,5 – 1,0 7
VEGETATIE, FAUNA 0.50 – 1.00 7
ASEZARI UMANE 0.25 – 0,50 8
Din analiza notelor de bonitate, se pot trage urmatoarele concluzii:
factorul de mediu SOL/SUBSOL, VEGETATIE SI FAUNA va fi afectat in
limite admise, nivel 2;
factorul de mediu APA va fi afectat in limite admise, nivel 0;
factorul de mediu AER va fi afectat in limite admise, nivel 1;
factorul de mediu ASEZARI UMANE va fi afectat in limite admise, nivel 1.
Calculul indicelui de poluare globalaPentru simularea efectului sinergic al poluantilor, utilizand Metoda ilustrativa V.
Rojanski, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiti factorilor de
mediu, se construieste o diagrama. Starea ideala este reprezentata grafic printr-o figura
geometrica regulata, inscrisa intr-un cerc cu raza egala cu 10 unitati de bonitate.
Metoda de evaluare a impactului global are la baza exprimarea cantitativa a starii
de poluare a mediului pe baza indicelui de poluare globala I.P.G.
Acest indice rezulta din raportul dintre starea ideala si si starea reala Sr a
mediului.
Metoda grafica, propusa de V. Rojanski, consta in determinarea indicelui de
poluare globala prin raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala si suprafata ce
reprezinta starea reala, adica:
I.P.G = Si / Sr
unde:
Si = suprafata starii ideale a mediului;
Sr = suprafata starii reale a mediului;
Pentru I.P.G. = 1 – nu exista poluare
Pentru I.P.G. > 1 – exista modificari de calitate a mediului.
Pag.45/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Pe baza valorii I.P.G., s-a stabilit o scara privind calitatea mediului:
IPG = 1 - mediu natural, neafectat de activitatea umana;
IPG = 1 - 2 - mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile;
IPG = 2 - 3 - mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare de disconfort
formelor de viata.
IPG = 3 - 4 - mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare de tulburari
formelor de viata.
IPG = 4 - 6 - mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata.
IPG = peste 6 - mediu degradat, impropriu formelor de viata.
Din figura geometrică rezultă că, pentru cele 5 elemente ale mediului: Si = 2.800
mmp şi Sr = 1.848 mmp.
Rezultă, deci, că:
IPG = Si : Sr = 2.800 : 1.848 = 1,515
Din evaluarea impactului global asupra factorilor de mediu rezultă că mediul este
afectat de activităţile din perimetrul Gladna Montana Est în limite admisibile.
IPG = 1,515 2
În concluzie, impactul produs de exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor – perimetrul Gladna Montana Est – este redus şi are efecte locale, previzibile în perioada de exploatare şi remanente după încetarea ei.
6. MONITORIZAREAMonitorizarea va fi facuta respectand Ordinul nr. 320/2005 astfel:
desfasurarea activitatii de exploatare doar in limitele perimetrului aprobat;
respectarea tehnologiilor autorizate pentru exploatarea in cariera
dupa executarea lucrarilor de refacere a mediului afectat de activitatile de
exploatare din perimetrul temporar de exploatare Gladna Montana Est va fi
necesar ca, pentru o perioada de minimum 3 ani de zile sa se efectueze o
monitorizare a factorilor de mediu post inchidere prin:
urmarirea periodica a modului de tasare a terenurilor care au fost
redate;
urmarirea periodica a modului de pastrare a bremelor si taluzurilor
create;
urmarirea sezoniera a modului de refacere a vegetatiei plantate.
in conformitate cu Hotararea nr. 856/16 august 2002, orice agent economic
care prin activitatea lui genereaza deseuri este obligat sa tina o evidenta a
Pag.46/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
gestiunii acestora in conformitate cu modelul prevazut in anexa 1 pentru
fiecare tip de deseu, modul de depozitare si apoi de neutralizare. Datele
centralizate lunar si anual se trimit apoi Agentiei pentru Protectia Mediului
Timis.
Monitorizarea în perioada de execuţie şi monitorizarea postînchidere a
obiectivului
Pentru limitarea efectelor negative accidentale generate de activitatea de
exploatare a rocii utile, în perioada derulării programului de exploatare, S.C.
TECHNOCER S.R.L. Nădrag va implementa un sistem eficient de monitorizare a
factorilor de mediu.
Prin observaţii directe se va urmări calitatea aerului, respectiv cantitatea gazelor
de eşapament şi a pulberilor antrenate de utilajele din carieră.
Se va urmări respectarea cu stricteţe a metodei de exploatare pentru evitarea
pierderii stabilităţii taluzurilor carierei şi provocarea unor alunecări ale terenului.
Monitorizarea factorilor de mediu în perimetrul de exploatare GLADNA MONTANĂ EST presupune adoptarea următoarelor măsuri:
urmărirea nivelului de antrenare al pulberilor pe drumurile de transport,
îndeosebi în perioadele secetoase ale anului şi umectarea periodică a
acestora;
menţinerea şi folosirea utilajelor la parametrii prevăzuţi de fabricant şi
utilizarea mai ales a maşinilor având dispozitive cu catalizator;
urmărirea modului de încadrare a lucrărilor în limitele perimetrului aprobat de
către ANRM;
urmărirea activităţii utilajelor din dotare, pentru evitarea scurgerilor de
produse petroliere care ar putea afecta proprietăţile solului şi subsolului iar în
cazul producerii unor astfel de incidente se vor utiliza substanţe neutralizante;
urmărirea atentă a randamentului şi efectelor activităţilor de derocare;
modificările de relief care vor apărea în urma extragerii rocii în cariera, vor fi
atent supravegheate pentru a se evita apariţia prăbuşirilor sau alunecărilor de
teren;
se vor executa măsurători topografice periodice, în vederea urmăririi modului
de încadrare a lucrărilor executate în proiectul de exploatare.
La finalul programului de exploatare, pe o perioadă de minim un an, S.C.
TECHNOCER S.R.L. Nădrag va asigura monitorizarea factorilor de mediu şi executarea
tuturor lucrărilor de reconstrucţie ecologică, urmărindu-se:Pag.47/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
montarea unor reperi topografici pentru urmărirea stabilităţii taluzurilor
carierei;
eficienţa lucrărilor de acoperire cu sol, fertilizare şi plantare/înierbare;
dezvoltarea normala a vegetaţiei plantate şi semănate;
luarea de măsuri privind refertilizarea solului şi replantare/resemănare, în
zonele în care vegetaţia nu se va dezvolta normal.
Programul de monitorizare a apei uzate, a deseurilor si a emisiilor are limitele impuse, modul si frecventa de raportare impusa de legislatia in vigoare.
7. SITUATII DE RISCAtat in perioada de executie a lucrarilor de exploatare, cat si in perioada de
amenajare a terenului, poate exista posibilitatea aparitiei unor accidente cu impact
semnificativ asupra mediului, generat de urmatoarele activitati:
transportul si manipularea substantelor toxice si periculoase precum material
explozibil combustibili si uleiuri;
alimentarea utilajelor si mijloacelor de transport cu combustibili;
scurgerile din rezervoarele de carburanti care nu sunt inchise etans;
accidentele mijloacelor de constructie care transporta substante periculoase;
accidentele cu explozii sau incendii in care sunt implicate autovehicule care
transporta substante periculoase sau inflamabile.
Din activitatea desfasurata in perimetrul de exploatare, vor rezulta agregate
naturale cum sunt pietrisul si nisipul. Acestea, fiind produse naturale, netoxice si nu
prezinta pericol pentru mediul inconjurator si sanatatea populatiei.
In urma activitatilor enumerate mai sus, pot rezulta impacturi semnificative
asupra calitatii solului, vegetatiei si faunei. Insa, daca vor fi respectate masurile de
protectie pentru fiecare factor de mediu, asa cum au fost ele mentionate in prezentul
raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, impactul acestor activitati nu
va fi semnificativ asupra factorilor de mediu.
In ceea ce priveste sistemul de masuri ce sunt necesare pentru prognozarea,
avertizarea si alarmarea populatiei in caz de poluare accidentala se va intocmi un plan
de interventii la poluari accidentale.
7.1. Instalatii industriale cu risc majorIn vecinatatea perimetrului de exploatare Gladna Montana, nu sunt identificate
instalatii industriale cu risc major.Instalatii care intra sub incidenta Directivei Consiliului
96/82/CE, transpusa si implementata prin HG nr. 804/2007 privind controlul asupra
pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, nu sunt Pag.48/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
identificate pe distante de 5,0 km fata de perimetrul de exploatare Gladna Montana,
judetul Timis.
7.2. Măsuri de prevenire a accidentelorPentru prevenirea potentialelor accidente rezultate ca urmare a activitatilor
desfasurate in cadrul perimetrului de exploatare Gladna Montana, judetul Timis, este
necesara adoptarea urmatoarelor masuri:
urmarirea modului de functionare a utilajelor, a etanseitatii rezervoarelor de
carburanti pentru mijloacelr de transport si utilajelr folosite;
verificarea, inainte de intrarea in lucru, a utilajelor si mijloacelor de transport,
daca acestea functioneaza la parametri optimi si daca nu sunt eventuale
defectiuni care ar putea conduce la eventuale scurgeri de combustibili;
verificarea, la perioade normate, daca utilajele functioneaza la parametri
optimi;
pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluari in urma unor accidente, se
vor intocmi programe de interventie care sa prevada masurile necesare,
echipele, dotarile si echipamentele de interventie in caz de accident;
actionarea imediata in caz de accidente a autoritatilor abilitate si luarea de
masuri pentru inlaturarea poluantilor si refacerea ecologica a zonei afectate;
realizarea de semnalizari si alte avertizari, pentru a delimita zonele de lucru;
realizarea tuturor semnalizatoarelor rutiere necesare, in special a celor privind
regimul de viteze si prioritati, amplasate astfel încât să permită participantilor
la trafic să le perceapă si să actioneze;
implementarea unui sistem de apel urgenta in scopul asigurarii posibilitatii de
transmitere de informatii cu caracter de urgenta, precum accidentele.
8. LUCRARI NECESARE PENTRU REABILITAREA SUPRAFETELOR OCUPATE TEMPORAR SI DE REFACERE ECOLOGICA A ZONELOR AFECTATE DE LUCRARI
Dupa terminarea lucrarilor de exploatare pe sectoare, se vor executa lucrari
pentru reabilitarea suprafetelor ocupate temporar si aducerea acestora la o stare
naturala sau la o stare la care sa poata fi utilizate conform lucrarilor proiectate, cum ar
fi:
retragerea tuturor utilajelor si mijloacelor de transport;
depozitarea deseurilor industriale si de alta natura in locuri special
amenajate, autorizate;
Pag.49/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
decontaminarea zonelor care au fost poluate accidental cu hidrocarburi sau
alte substante periculoase;
nivelarea terenului;
amenajarea iazului piscicol;
folosirea solului vegetal care a fost depozitat in apropierea perimetrului la
lucrarile de sistematizare pe verticala;
lucrari de inierbare si amenajare peisagistica, cu consultarea de botanisti,
peisagisti, horticultori;
renaturarea mediului pe amplasamentele, prin redarea suprafetelor de teren
degradate, circuitului productiv.
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNICDenumire proiect: EXPLOATARE ÎN CARIERĂ a ŞISTURILOR CRISTALINE
- PERIMETRUL GLADNA MONTANĂ EST, JUDEŢUL TIMIŞDescriere proiect: Societatea comerciala SC Tehnocer SRL cu sediul in loc
Nadrag jud. Timis. Activitatea principală a societăţii este fabricarea betonului – cod
CAEN 2663. În Statutul societăţii, la capitolul „Obiect de activitate” este prevăzută, pe
lângă alte activităţi şi extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii,
extracţia pietrei calcaroase, gipsului, cretei şi a ardeziei – cod CAEN 0811.
Perimetrul temporar de exploatare a şisturilor cristaline GLADNA MONTANĂ EST este amplasat în versantul drept al pârâului Baniţa, la cca. 600 m est de limita
satului Gladna Montană şi la cca. 1.000 m vest de limita satului Gladna Română.
Materialul rezultat în urma excavărilor pentru execuţia carierei, va fi valorificat ca
şi material de umplutură (brut) sau ca material finit (după concasare şi sortare) pentru
prepararea mortarelor şi betoanelor şi pentru material de umplutură la diverse tipuri de
drumuri şi alte lucrări de construcţie.
În cadrul carierei se vor folosi metode clasice pentru acest tip de lucrări –
săpături mecanice în spaţii deschise care se vor realiza, după puşcarea cu explozivi, cu
excavatorul sau încărcătorul frontal prin metoda „treptelor orizontale descendente”,
până la cota finală de + 250,00 mdMN.
Exploatarea se va realiza numai în interiorul perimetrului de exploatare GLADNA
MONTANĂ EST – pe care S.C. TECHNOCER S.R.L. Nădrag l-a solicitat la ANRM
pentru aprobare şi pentru care urmează să fie eliberat Permisul de exploatare.
In acest proiect, materia prima este reprezentata de sisturile cristaline care se
vor extrage. Resursa minerala pentru care va fi eliberat un permis de exploatare este
reprezentata prin sisturi cristaline. Aceste sisturi cristaline au ca domeniu principal de Pag.50/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
utilizare, construirea de drumuri, sosele. Mai pot fi utilizate la fundatii, consolidari de
taluze si consolidari ale malurilor unor rauri sau ca agregate la prepararea unor
betoane.
In proiect nu au fost prevazute alternative.Suprafaţa perimetrului afectat de
lucrările de exploatare este de 0,009 kmp. Durata de funcţionare a perimetrului
GLADNA MONTANĂ EST, judeţul Timiş va fi pentru o perioadă de un an, de la data
eliberării permisului de către A.N.R.M. Bucureşti.
Executarea lucrărilor de refacere a mediului şi perioada de monitorizare
postînchidere în zonele afectate se va face concomitent, respectiv în perioada imediat
următoare finalizării lucrărilor de exploatare.Resursele minerale estimate în cadrul
perimetrului de exploatare, în mare parte nu sunt decopertate. Pe o suprafaţă de cca.
2.500 mp este necesară decopertarea depozitelor de şisturi cristaline. Coperta are o
grosime medie de cca. 1,00 m şi este alcătuită din sol vegetal cu fragmente de şisturi
cristaline alterate în compoziţie.
Lucrările de pregătire a zăcământului pentru exploatare constau din lucrări de
decopertare care vor consta in îndepărtarea copertei formată din sol vegetal cu
fragmente de rocă alterată cu o grosime medie de cca. 1 m. Îndepărtarea solului se va
face cu ajutorul buldozerului, prin împingere în grămezi, care apoi vor fi transportate la
halda de steril care va fi amenajată în afara perimetrului, astfel încât să nu se
imobilizeze resursele calculate în interiorul limitelor perimetrului. Decopertarea se va
realiza în extinderea frontului carierei spre limita nordică şi vor devansa lucrările de
exploatare, astfel încât să se asigure continuitatea exploatării.
Se estimează că se va îndepărta un volum de cca. 2.500 m3 de sol vegetal cu
fragmente de rocă alterată care va fi depozitat într-un spaţiu special amenajat (haldă) în
partea vestică a perimetrului în vederea folosirii lui la lucrările de refacere a mediului.
Solul vegetal se va depozita într-o haldă special amenajată, în cadrul zonei,
pentru păstrare şi conservare în vederea folosirii lui la lucrările de refacere a
mediului.Decopertarea substanţei minerale utile se va realiza mecanizat, cu ajutorul
utilajelor din dotarea societăţii.
Depozitul (halda) de sol vegetal se va amenaja pe o suprafaţă de cca. 400 m2,
cu laturile de 40 x 10 m. Înălţimea medie a haldei va fi de aproximativ 6 m, iar unghiul
de taluz va fi de maxim 30o.
Solul vegetal astfel depozitat şi conservat, va fi folosit la finalizarea lucrărilor de
exploatare pentru refacerea suprafeţelor de teren afectate. Depozitul de sol vegetal va
Pag.51/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
trebui să aibă o formă geometrică, cu suprafeţele netede ale unghiului de taluz
natural.Exploatarea resursei minerale se va efectua prin metoda specifică exploatărilor
miniere la zi în cariere, şi anume “derocarea mecanică cu ajutorul explozivilor după
operaţiunile de perforare – puşcare”.
Puscarea gaurilor de sonda se va efectua de catre o firma autorizata in utilizarea,
manipularea si depozitarea substantelor explozive. Gazele rezultate in urma detonarii
materialelor explozive care vor fi utilizate sunt compuse, in general, din CO2, CO, H2O,
H, O, CO4, C2H6, NH3. Emisia in atmosfera a gazelor de explozie se produce intr-o
durata de timp foarte scurta. Pentru colectarea si dispersia gazelor de explozie, datorita
naturii sursei de poluare, nu exista instalatii de colectare si dispersie in atmosfera a
noxelor.
Debitul masic de pulberi emise va fi mai mic decât prevederile Ordinului MAPPM
nr. 462/93 (0,5 kg/h), iar imisiile se vor încadra în prevederile STAS 12574/87 (0,5
mg/m3).Prin metoda de împuşcare propusă, concentraţia în emisie pentru pulberi se va
încadra sub limita concentraţiei maxim admise (50 mg/m3, conform STAS 9096/1998).
Emisiile rezultate în urma derocărilor cu explozibili plasaţi în găuri de foreză vor
prezenta creşteri numai în momentele când se vor executa detonările, adică odată la
trei luni.Suprafaţa perimetrului de exploatare este de 9.000 m2. În perimetrul propriu zis
se accede pe un drum local care se desprinde din drumul comunal Dc 116 spre
dreapta, pe valea Baniţa spre amonte, după parcurgerea a cca. 500 m.
Pentru zona studiata, nu s-au intocmit planuri de urbanism, terenul aferent
perimetrului fiind in extravilan, in zone departate de comunitatile locale.
Zonarea seismica in zona carierei se stabileste in functie de coeficientul Ks =0,12
si perioada de colt Tc = 0,7 sec. Echivalenta dintre intensitatea seismica exprimata in
grade MKS, rotunjite la numere intregi si perechea de valori Ks-Ts incadreaza zona intr-
un areal caracterizat intr-o zona seismica de calcul E, conform normativul P100-92.
Pe teritoriul comunei nu exista rezervatii naturale si nici animale sau plante
intrate sub ocrotirea legii.Atât prin amplasament, cât şi prin activităţile din etapele de
exploatare a agregatelor minerale şi de amenajare a terenului, lucrarile de investitii
proiectate, precum si folosirea drumului de acces existent in zona perimetrului de
exploatare, vor avea un impact direct nesemnificativ pe termen scurt asupra florei si
faunei din zona.
Pag.52/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Dupa incetarea lucrarilor de investitii proiectate, din cadrul perimetrului Gladna
Montana est, judetul Timis, dispare si impactul asupra tipurilor de habitate si a speciilor
existente.
Pentru a nu fi produse perturbari grave ale echilibrelor ecologice este necesara
adoptarea de masuri de protectie a florei si faunei, precum:
respectarea graficului de lucrari, in sensul limitarii traseelor si programului de
lucru, pentru a limita impactul asupra florei si faunei specifice amplasamentului;
utlizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul
datorat activitatii de exploatare care alunga vanatul, precum si echiparea cu
sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera;
mentinerea functionarii la parametri optimi proiectati si verificarea periodica a
tuturor utilajelor tehnologice si mijloacelor de transport specifice exploatarii;
executarea lucrarilor de excavatii pe suprafete reduse si intr-un interval scurt de
timp;
stropirea drumurilor de acces, a drumurilor tehnologice, in vederea reducerii
pulberilor sedimentabile ca urmare a activitatii de exploatare;
gestionarea corespunzatoare a deseurilor: colectarea, valorificarea si transportul
deseurilor metalice, din cauciuc, uleiuri uzate si ambalaje la unitatile specializate;
executia tuturor reparatiilor utilajelor si mijloacelor de transport in ateliere
specializate, amplasate in afara suprafetei perimetrului de exploatare;
asigurarea alimentarii cu combustibili a utilajelor tehnologice si mijloacelor de
transport specifice activitatilor de exploatare si transport, la statiile de carburanti
din zona, pentru a se evita eventualele scurgeri de carburanti care ar putea
afecta solul si apele;
in cazul producerii de poluari accidentale, in perioada activitatii de exploatare, se
vor intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare de
catre personalul deservit instruit anterior si vor fi anuntate autoritatile
responsabile cu protectia mediului;
suprafetele contaminate accidental vor fi excavate, iar volumul de pamant afectat
se va elimina in depozite pentru sol contaminat;
replantarea vegetatiei caracteristice zonei va cuprinde speciile de arbori si
arbusti specifice zonei.
In conformitate cu „Planul de amenajare a teritoriului sectiunea III - zone
protejate” si completarile ulterioare, nu exista zone ecologice de interes, desemnate in
vecinatatea viitoarei cariere. Pag.53/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Ca importanta sociala – prin realizarea proiectului se vor crea noi locuri de
munca. Astfel, prin acest proiect se vor crea in zona aproximativ 5-8 noi locuri de
munca.
In imediata vecinatate a amplasamentului nu exista obiective de patrimoniu
cultural, arheologic sau monumente istorice.
Monitorizarea va fi facuta respectand Ordinul nr. 320/2005 astfel:
desfasurarea activitatii de exploatare doar in limitele perimetrului aprobat;
respectarea tehnologiilor autorizate pentru exploatarea in cariera
dupa executarea lucrarilor de refacere a mediului afectat de activitatile de
exploatare din perimetrul temporar de exploatare Gladna Montana Est va fi
necesar ca, pentru o perioada de minimum 3 ani de zile sa se efectueze o
monitorizare a factorilor de mediu post inchidere prin:
urmarirea periodica a modului de tasare a terenurilor care au fost
redate;
urmarirea periodica a modului de pastrare a bremelor si taluzurilor
create;
urmarirea sezoniera a modului de refacere a vegetatiei plantate.
Dupa terminarea lucrarilor de exploatare pe sectoare, se vor executa lucrari
pentru reabilitarea suprafetelor ocupate temporar si aducerea acestora la o stare
naturala sau la o stare la care sa poata fi utilizate conform lucrarilor proiectate, cum ar
fi:
retragerea tuturor utilajelor si mijloacelor de transport;
depozitarea deseurilor industriale si de alta natura in locuri special
amenajate, autorizate;
decontaminarea zonelor care au fost poluate accidental cu hidrocarburi sau
alte substante periculoase;
nivelarea terenului;
amenajarea iazului piscicol;
folosirea solului vegetal care a fost depozitat in apropierea perimetrului la
lucrarile de sistematizare pe verticala;
lucrari de inierbare si amenajare peisagistica, cu consultarea de botanisti,
peisagisti, horticultori;
renaturarea mediului pe amplasamentele, prin redarea suprafetelor de teren
degradate, circuitului productiv.
Pag.54/pag.55
Beneficiar:
S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
NOIEMBRIE 2011
Intocmit
Dr. ing. Elena Melania Savescu Expert auditor principal
Pag.55/pag.55
top related