universitatea din craiova - old.unitbv.roold.unitbv.ro/portals/31/sustineri de...
Post on 19-Sep-2019
4 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Universitatea Transilvania din Brașov
Școala Doctorală Interdisciplinară
Departament: Literatură și Studii Culturale
Cristina-Maria PIPOȘ
Poezia Confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
Sylvia Plath and Mariana Marin’s Confessional Poetry
Conducători ştiinţifici
Prof.univ.dr. Ovidiu MOCEANU
BRAȘOV, 2013
Prof univ. dr. Alexandru Mușina
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525
RECTORAT
D-lui (D-nei) ..............................................................................................................
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov
Nr. 5921 din 11.07.2013
PREŞEDINTE: Conf. univ. dr. Adrian LĂCĂTUȘ Universitatea „Transilvania” din Brașov,
Decan al Facultății de Litere
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. Ovidiu MOCEANU, Universitatea „Transilvania”
din Brașov
REFERENŢI: Prof. univ. dr. Vasile SPIRIDON, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
Prof. univ. dr. Iulian BOLDEA, Universitatea „Petru Maior” Târgu Mureș
Conf. univ. dr. Mihai IGNAT, Universitatea „Transilvania” din Brașov
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 17.10.2013, ora 12,00, sala
Centrului Multicultural al Universităţii „Transilvania” din Braşov, Rectorat, parter
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le
transmiteţi în timp util, pe adresa cristina.pipos@unitbv.ro
Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de
doctorat.
Vă mulţumim.
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
1
CUPRINS
p. teză / p. rezumat
ARGUMENT 7 7
1. INTRODUCERE ÎN POEZIA CONFESIUNII 16 7
1.1. Rolul și locul confesiunii în creștinism 16 7
1.1.1. Confesiune și mărturisire în Biserica creștină 16 7
1.1.2. Confesiunea între public și privat - 18 7
1.2. Confesiunea în poezie 23 7
2.1.1. Apariția și evoluția poeziei confesiunii 23 7
2.1.2. Modernitatea și confesiunea poetică (secolul al XX-lea) 36 7
2. POEZIA CONFESIUNII. REPREZENTANȚI 41 7
2.1. Paradigma poeziei confesiunii în secolele al XIX-lea și al XX-lea.
Predecesori
41 7
2.1.1. Elemente ale poeziei confesiunii în lirica secolului al XX-lea 41 7
2.1.2. Teorii și exemplificări ale confesiunii masculine 47 7
2.1.3. Confesiuni ale feminității 58 7
2.2. Școala poeziei confesiunii 66 8
2.2.1. Theodore Roethke – între poezie romantică și modernitatea confesiunii 66 8
2.2.2. Robert Lowell – primul poet al confesiunii 68 8
2.2.3. W. D. Snodgrass – poet al trăirilor intense 74 8
2.2.4. Anne Sexton – în poezie nu există tabuuri 81 8
2.2.5. John Berryman – alter egoul poeziei confesiunii 86 8
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
2
3. CONFESIUNEA ÎN POEZIILE SYLVIEI PLATH ȘI ALE MARIANEI
MARIN
89 9
3.1. Contexte social-politice și culturale specifice secolului al XX-lea în
societățile democratice occidentale și în comunism
89 9
3.1.1. Condiția femeii în societatea anglo-saxonă 89 9
3.1.2. Condiția femeii în România comunistă 102 9
3.2 Autobiografia intimității 109 9
3.2.1. Noua raportare la spațiul personal și la cel public 109 9
3.2.2. Ruperea granițelor confesiunii prin abordarea intimității extreme 128 9
3.2.3. Rolul empatiei în comunicarea cu cititorul 134 9
3.2.4. Biografia poemului la persoana întâi 147 9
3.3. Iubirea și noile relații din societate 158 10
3.3.1. Reflectarea iubirii secolului al XX-lea în poezia confesiunii 158 10
3.3.2. Viziunea asupra bărbaților și noua relație cu aceștia 169 10
3.4. Imaginația și realitatea. Universul feminității 173 10
3.4.1. Imaginația confesiunii feminității 173 10
3.4.2. Realitatea văzută prin ochii feminității 185 10
3.4.3. Mitologia feminității 189 10
3.5. Poetica confesiunii 200 10
3.5.1. Evoluția stilului poetic al confesiunii 200 10
3.5.2. Limbajul poeziei confesiunii 205 10
4. ANALIZA COMPARATĂ A POEMELOR SYLVIEI PLATH ȘI ALE
MARIANEI MARIN
211 11
4.1. Repere teoretice ale analizei comparate / 211 11
4.2. Odă pentru Ted (Sylvia Plath) ~ Zidul (Mariana Marin) / 214 11
4.3. Oameni slabi (Sylvia Plath) ~ Dictatură pentru minte, inimă și literatură 219 12
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
3
(Mariana Marin)
4.4. Legenda hoațelor de smirdari (Sylvia Plath) ~ Campanie la miazănoapte
(Mariana Marin)
225 12
4.5 Poeme, Cartofi (Sylvia Plath) ~ Blocadă continentală (Mariana Marin) 230 12
4.6. Morga din două puncte de vedere (Sylvia Plath) ~ Elegie XI (Mariana Marin) 234 12
4.7. Lifting facial (Sylvia Plath) ~ Apel în sala de disecție (Mariana Marin) 237 12
4.8. Detectivul (Sylvia Plath) ~ Ateliere (Mariana Marin) 242 13
4.9. Doamna Lazăr (Sylvia Plath) ~ Atelierele morții (Mariana Marin) 247 13
4.10. Manechinele din Munich (Sylvia Plath) ~ Hohotul manechinelor (Mariana
Marin)
253 13
CONCLUZII FINALE ȘI CONTRIBUȚII ORIGINALE 258 15
BIBLIOGRAFIE 262 19
REZUMAT 28
CURRICULUM VITAE 29
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
4
CONTENTS
p. abstract / p. thesis
FOREWORD 7 7
1. INTRODUCTION INTO CONFESSIONAL POETRY 16 7
1.1. The role and the place of confession in Christianity 16 7
1.1.1. Confession and acknowledge in Christian Church 16 7
1.1.2. Confession between public and private 18 7
1.2. Confession in poetry 23 7
2.1.1. The emergence and the evolution of confessional poetry 23 7
2.1.2. Modernity and poetical confession (20th
century) 36 7
2. CONFESSIONAL POETRY. KEY FIGURES 41 7
2.1. The paradigm of confessional poetry in the 19th
and the 20th
century.
Predecessors
41 7
2.1.1. Elements of confessional poetry in the 20th
century 41 7
2.1.2. Theories and examples of men confession 47 7
2.1.3. Confessions of the women 58 7
2.2 The School of confessional poetry 66 8
2.2.1. Theodore Roethke – between romantic poetry and the modernity of
confession
66 8
2.2.2. Robert Lowell – the first poet of confession 68 8
2.2.3. W. D. Snodgrass – the poet of intense living 74 8
2.2.4. Anne Sexton – there are no taboos in poetry 81 8
2.2.5. John Berryman – the alter-ego in confessional poems 86 8
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
5
3. THE CONFESSION IN SYLVIA PLATH AND MARIANA MARIN’S
POEMS
89
9
3.1. Socio-political and cultural contexts specific for the 20th
century in
democratic occidental and communist societies
89 9
3.1.1. Woman’s status in Anglo-Saxon society 89 9
3.1.2. Woman’s status in communist Romania 102 9
3.2. The autobiography of intimacy 109 9
3.2.1. The new approach of personal and public space 109 9
3.2.2. Breaking the borders of confession by tackling extreme intimacy 128 9
3.2.3. The role of empathy in communicating with the reader 134 9
3.2.4 The biography of the first person poem 147 9
3.3. Love and new relationships in society 158 10
3.3.1. The reflection of 20th
century love in confessional poetry 158 10
3.3.2. The perception of men and the new relationship with them 169 10
3.4 Imagination and reality. The universe of femininity 173 10
3.4.1. The imagination of women confession 173 10
3.4.2. Reality seen through women’s eyes 185 10
3.4.3. The mythology of femininity 189 10
3.5. The poetics of confession 200 10
3.5.1. The evolution of poetical style of confession 200 10
3.5.2. The language of confessional poetry 205 10
4. COMPARATIVE ANALYSIS OF SYLVIA PLATH AND MARIANA
MARIN’S POEMS
211 11
4.1. Theoretical landmarks of the comparative analysis 211 11
4.2. Ode for Ted (Sylvia Plath) ~ The Wall (Mariana Marin) 214 11
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
6
4.3. Thin people (Sylvia Plath) ~ Dictatorship for mind, heart and literature
(Mariana Marin)
219 12
4.4. Fable of the Rhododendron Stealers (Sylvia Plath) ~ Midnight campaign
(Mariana Marin)
225 12
4.5. Poems, Potatoes (Sylvia Plath) ~ Continental blockade (Mariana Marin) 230 12
4.6. Two views of the Cadaver Room (Sylvia Plath) ~ XI Elegy (Mariana Marin) 234 12
4.7. Face Lift (Sylvia Plath) ~ Call in the dissection room (Mariana Marin) 237 12
4.8. The Detective (Sylvia Plath) ~ The studios (Mariana Marin) / 242 13
4.9. Lady Lazarus (Sylvia Plath) ~ The death studios (Mariana Marin) 247 13
4.10. The Munich Mannequins (Sylvia Plath) ~ The guffaw of the mannequins
(Mariana Marin)
253 13
FINAL CONCLUSIONS AND ORIGINAL CONTRIBUTIONS 258 15
BIBLIOGRAPHY 262 19
ABSTRACT 28
CURRICULUM VITAE 29
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
7
REZUMAT
Prezenta lucrare analizează poemele Sylviei Plath și pe cele ale Marianei Marin din
perspectiva poeziei confesiunii. Analiza pornește de la definirea termenului de confesiune
prezentând evoluţia accepţiunii acestuia până la utilizarea lui pentru denumirea unui nou stil
poetic, acela de poezia confesiunii.
Începuturile poeziei confesiunii pot fi regăsite la poeții romantici, continuând cu poeţii
generaţiei de după Al Doilea Război Mondial, însă, volumul Life Studies al lui Robert Lowell
accentuează latura personală a creaţiei poetice, aducând în prim plan subiecte tabu până în
acel moment în poezie, mizând pe stimuli senzoriali imediaţi dar, mai ales, pe limbajul uzual
preluat de la şcoala imagistă, astfel încât, criticul american, M. L. Rosenthal, într-o recenzie a
volumului publicat în 1959, denumeşte noua poezie a lui Lowell poezia confesiunii.
Mişcarea poeziei confesiunii a reprezentat o schimbare importantă a felului în care
majoritatea poeţilor abordau creaţia la începutul anilor ’60 în America. Introducerea
elementelor autobiografice în poezii, micşorarea distanţei dintre poet şi cititor, tonul puternic
emoţional dar şi structura narativă devin noile repere ale unui alt fel de poezie, relaxat şi
colocvial.
Ceea ce, atât Mariana Marin cât şi Sylvia Plath reuşesc să transmită prin poeziile lor,
este feminitatea mesajului poetic al confesiunii prin abordare temelor personale, intime ale
iubirii, viziunii asupra bărbaţilor, condiţiei femeii sau a spaţiului personal. Poemele
confesiunii sunt subiective, determinându-l pe cititor să empatizeze cu stările poetei care sunt
reprezentări ale omului modern în căutarea unui centru pierdut cu ironie, disperare şi cu
extremă sinceritate.
Primul capitol al lucrării, intitulat Introducere în poezia confesiunii, analizează rolul
și locul confesiunii în creștinism, începuturile acesteia și evoluția confesiunii în comunitate
sub influența preotului dar și raportul dintre public și privat în confesiune. Totodată, acest
capitol prezintă apariția confesiunii în poezie dar și confesiunea poetică în modernitate.
Al doilea capitol al lucrării este intitulat Poezia confesiunii. Reprezentanți. Prima
parte a acestui capitol realizează o analiză a paradigmei poeziei confesiunii în secolele al
XIX-lea şi al XX-lea.
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
8
Prezentarea predecesorilor pornește de la introducerea caracteristicilor poeziilor
confesiunii, așa cum au fost ele analizate de către criticii literari ai momentului dar și de
ultimele analize în domeniu, iar apoi se concentrează pe două elemente definitorii cercetării
de față: analiza poeziei masculine (reprezentată aici de Guillaume Apollinaire, Walt Whitman,
Charles Baudelaire, Vladimir Maiakovski, W. B. Yeats, William Carlos Williams, W. H.
Auden, Frank O’Hara, e. e. cummings, Seamus Heaney sau Ted Hughes) dar și a celei
feminine (reprezentată aici de Anna Ahmatova, Else Lasker-Schüler, Gabriela Mistral, Emily
Dickinson, Maria Țvetaeva, Edith Södergran şi Elizabeth Bishop).
Notând calitatea poemelor de a filtra personalitatea, egocentrismul, revenirea și
concentrarea pe sine și pe inexplicabila, eterna căutare a echilibrului, a centrului, analiza
evoluează către observarea poeților confesiunii din America anilor ’60. Principalii
reprezentanți ai poeziei confesiunii: Theodore Roethke, Robert Lowell, W. D. Snodgrass,
Anne Sexton și John Berryman sunt prezentați în acest capitol pentru a contura caracteristicile
noului stil poetic. Poeții confesiunii înțeleg că noua poezie se creează pe linie romantică, dar
eludând eul ipostaziat și preluând mai degrabă imaginea eului particularizat, accentuând un
nou tip de lirism.
Theodore Roethke este primul poet prezentat în acest subcapitol, el înscriindu-se mult
mai aproape de linia romantică a confesiunii. În opera lui Roethke regăsim influențe
romantice dar și moderne. Poetul este romantic mai ales prin interesul acordat naturii – doar
că, natura lui Roethke este una „îmblânzită”, reflectare a preocupărilor umane. Legătura cu
poezia confesiunii se realizează prin interesul acordat traumelor copilăriei, muzicalității
versurilor și filtrării realității prin propriile criterii de referință.
Robert Lowell este reprezentantul poeziei confesiunii, fiind cel care deschide, prin
publicarea celebrului volumul Life Studies, interesul către noua poezie, a eului particularizat.
Caracteristica esențială a poeziei lui Lowell este reprezentată de întoarcerea către sine, către
propria biografie, către intimitate, subiecte tabu ale acelor vremuri.
W. D. Snodgrass este poetul care pune în volumul său Heart’s Needle accentul pe
pierderea legăturii cu fiica lui după divorț. Poemele în care se reflectă durerea ruperii relației
cu mult iubita lui fiică reflectă o stare de fapt a perioadei anilor ’60 în civilizația vestică,
reușind să creeze o punte către cititorul care, la rândul lui, trăiește o dramă similară.
Totuși, poeta care reușește să încalce multe din tabuurile feminității în poezia anilor
’60 este Anne Sexton. Relația cu mama ei, cu Dumnezeu, cu iubiții, cu sine însăși reprezintă
doar câteva din temele abordate cu mare sinceritate de poeta americană care-şi creează propria
mitologie, transformând lumea pentru a-i servi confesiunii.
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
9
John Berryman găsește o formulă inedită pentru confesiune, creând un alter-ego care
prezintă, la rândul lui, relația eșuată cu tatăl, sinuciderea acestuia determinând în mintea
poetului dorința, împărtășită de majoritatea poeților confesiunii, de a-și curma viața dar și
începutul lungului drum al zilei către noapte, al vieții către moarte.
Al treilea capitol, intitulat Confesiunea în poeziile Sylviei Plath și ale Marianei Marin
prezintă și analizează principalele caracteristici ale poeziei confesiunii, concentrându-se, de
fiecare dată, pe specificitatea feminității poeziei, pe condiția femeii în societate dar şi în
intimitate. Analizele s-au îndreptat spre felul în care femeia se raportează la societatea
contemporană.
Una dintre caracteristicile esențiale ale poeziei confesiunii este raportarea la intimitate.
Dacă până în prima jumătate a secolului al XX-lea intimitatea vieții de familie era, totuși,
puțin exprimată în poezie, începând cu Robert Lowell, Anne Sexton și Sylvia Plath, nimic din
ceea ce aparține vieții personale nu mai este ținut secret. Totul se desfășoară în public. Divorț,
pierderea copiilor în urma despărțirii părinților, avorturi, pierderea sarcinilor, nașterea,
imaginea femeii care se confruntă cu noul său statut, sunt exprimate în poezie. Există o nevoie
febrilă de a spune tuturor despre moartea părinților, despre ura pentru aceștia, despre boli
psihice, despre sinucidere, despre lipsa iubirii sau a superficialității relațiilor. Răspunsul
primit de la receptor este pozitiv. Poezia confesiunii devine interesantă tocmai prin ruperea
granițelor și abordarea intimității extreme, iar cititorul empatizează cu poetul confesiunii, îi
înțelege trăirile, se regăsește în dorința poetului de a se victimiza.
Poeme precum Copil, în care toate elementele mărunte ale frumuseții copilăriei intră
în contrast cu incapacitatea ei de a oferi prea mult, mama oferind doar neputința exprimată
prin frângerea mâinilor și a unui cer fără stele, fără perspective, fără așteptări sau Femeie fără
copil în care se prezintă drama femeilor incapabile de procreare. Scrisoare în noiembrie,
Tăticule, Pentru un fiu fără tată sau Lalele sunt întoarceri către intimitatea vieții de familie,
dramele copilăriei, ale maturității, ale lipsei comunicării cu cei dragi, ale disperării, al
spitalului ca loc al supraviețuirii în așteptarea morții. Zece mii de spânzurători este scris într-o
alternanță comună, cunoscută și plăcută de persoanele întâi și a doua, cea din urmă
transferând sentimentele personale, generalizându-le. Contractul social e bun de la natură sau
Semnul sunt poeme care vin să contureze raportarea la o lume al cărei înțeles se pierde.
Din acest motiv interesul pentru biografia poetului crește. Poezia va încerca, așadar, să
creeze cât mai mult impresia de real, de adevăr. Confesiunea, prin ea însăși, reprezintă
exprimarea adevărului dar mai ales a trăirilor, gândurilor care trec de limita regulilor morale
sau/și sociale. Pentru a reda autenticitatea existenței, atât Plath cât și Marin folosesc persoana
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
10
întâi dar, Mariana Marin utilizează artificiul persoanei a doua. Multe din poemele ei încep cu
celebrul „tu” pentru a se încheia cu identificarea poetei cu celălalt, finalul poemului
aparținând de fiecare dată lui „eu”. Pentru a fi ascultată, mai ales în lumea laică, confesiunea
trebuie să stârnească sentimente de simpatie, de compasiune sau de dezaprobare în mintea
cititorului. Acest detaliu este explorat și exploatat și de Sylvia Plath și de Mariana Marin, cea
din urmă exprimând cu patos și sinceritate nemulțumirea față de sistemul dictatorial în care
este obligată să supraviețuiască. Fuga mică și Fiica apicultorului înregistrează legătura
Sylviei Plath cu tatăl ei, încercarea poetei de reconectare cu tatăl pe care a reușit să îl
cunoască atât de puțin. Elegie XIV este poemul în care Marin anunță „Eu am avut curajul de-a
lucra la rădăcina Răului,/ de a deschide acolo atelierele/ «celui care vrea să se apropie de
sine»”.
Poeta modernă este ea însăși creatoarea unui univers personal în care centrală este
lumea cunoscută ei. Elementele lumii poetelor confesiunii aparțin realității imediate: locuri
din călătorii, casa/apartamentul, rolul de mamă, soție, iubită, musafiri, frustrări mărunte,
realități sociale, toate acestea fiind filtrate prin propriile sentimente raportate la sine iar apoi
exprimate în poezie. Nimic din ceea ce nu are legătură cu poeta contează. Ea este centrul. Din
acest motiv, mitologia și simbolurile sunt apropriate și reînvestite la nivel personal. Personaje
mitologice, cuvinte devin simboluri personale în poezii.
Ceea ce nu am uitat în cercetarea mea, a fost notarea calității extraordinare a celor
două poete de a scrie o poezie a feminității. Pe urmele lui Dickinson, cele două scriu o poezie
în care modelul masculin de creație este eludat. Rolul femeii în societatea celei de-a doua
jumătăți a secolului al XX-lea se schimbă, obligațiile acesteia față de societate se multiplică.
Dacă în Europa vestică, femeia este atât mamă cât și soție, gospodină și angajată, în Europa
de est ea devine pe lângă toate acestea și membră a Partidului Comunist. În același timp,
femeile sunt o minoritate, poeziile Sylviei Plath nu erau publicate în reviste pentru că editorii
aveau un spațiu rezervat poetelor.
Poemele confesiunii aduc exprimarea în poezie a iubirii mult mai aproape de autentic.
Pentru Plath, o după-amiază într-un peisaj bucolic se transformă într-o idilă veninoasă, o
ceartă între doi îndrăgostiți este ridicată la proporțiile unei lupte între două armate în urma
căreia iubita este cea care pierde bătălia orgoliilor. Pentru Mariana Marin, poemele de
dragoste, sunt confesiuni ale lipsei comunicării cu celălalt, ale singurătății vieții în cuplu sub
clopotul de sticlă comunist, dispariția sentimentelor și a redundanței acesteia.
Confesiunea opiniilor privitoare la viziunile asupra bărbaților dar și la un nou tip de
relație care se stabilește cu aceștia pornește la Plath de la relația cu tatăl ei, sau mai corect
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
11
spus, de la lipsa acesteia și se răsfrânge către imaginea lui Hughes. Poeme precum: Scrisoare
către un purist, Bărbatul în negru sau Candidatul prezintă bărbați asemenea unor năluci ale
morții, sau obiecte. Pentru Marin bărbatul este mereu motivul confesiunii, fie că acesta este
un frate, precum în poemul Nunta sau un iubit imaginar aşa cum apare el în poemul
Colecţionara.
Imaginația feminină se reflectă în poeme care pornesc de la mici amănunte și
conturează povești despre viețile femeilor. La Plath, poeme precum Toți cei dragi morți,
Scena bătăliei, În țara lui Midas, pornesc de la picturi celebre, exponate în muzee, în timp ce
Mariana Marin utilizează imaginația, unica variantă posibilă într-o societate în care cenzura
este foarte prezentă. Nebunia de a gusta un trandafir, Întâmplare cu regina Victoria, Ultimul
poem în grădina de trandafir sugerează lipsa libertăţii prin închiderea într-un cub de gheață,
refugiul în moarte determinat de realitatea apăsătoare descrisă prin sânge, cruzime, mizerie,
criză, autodistrugere. Poemul care face legătura între Plath și Marin este Ieșirea din criză,
poem în care Marin concluzionează trist imposibilitatea ei de a ajunge la lumea în care
sinuciderea animalelor de rasă este un fenomen comun.
Poemele în care realitate este descrisă folosind un limbaj clar, simplu, fără ornamente
stilistice sunt pentru Plath Răsărit de soare în sud şi Fiesta pepenilor, acestea aducând o pată
de culoare şi optimism în masa de tristețe și moarte a poeziilor lui Plath. La Marin se simte
din nou spiritul de revoltă prin poeme precum Generație, Dăscălița sau Conserva.
Evoluția stilului poetic de la complex la simplu este, de asemenea, un element comun.
Dacă în primele volume poetele pun accent pe ornamentări, pe construcții complexe, spre
finalul creaţiei poetice, poemele lor devin simple, clare și foarte accesibile, accentul fiind pus
pe cuvânt.
Analiza autobiografiei intimităţii porneşte de la realizarea de către poetele confesiunii
a lipsei acesteia, în esenţă, caracteristică secolului al XX-lea. Pentru Plath, aceasta este
exprimată în poeme precum Femeie fără copil în care poeta atinge o coardă extrem de
sensibilă în psihologia feminină, aceea a maternităţii, Tăticule în care este prezentată relaţia
extrem de complicată cu părinţii sau Lalele în care poeta se vede asemenea unei forme de
viaţă, dorindu-şi doar moartea, singura care îi poate oferi liniştea şi siguranţa. Pentru Marin,
poemul Păpuşa spânzurată aduce evidenţa lipsei privatului într-o societate totalitară în care
lumea în care trăieşte este reflectată de propria-i privire şi raportată la propria-i deznădejde. În
poemul Zece mii de spânzurători viaţa este observată din exterior, un observator obiectiv
privindu-se pe sine ca pe un manechin nemişcat care acceptă schimbările, ajustările, fără a se
împotrivi.
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
12
Pentru a fi ascultată, citită, poezia confesiunii trebuie să stârnească sentimente de
compasiune sau de dezaprobare în mintea cititorului. Mariana Marin se confesează absorbită
şi apăsată de asuprirea intelectuală, socială, culturală în care trăieşte şi exprimă cu patos şi
sinceritate nemulţumirea faţă de sistemul dictatorial în care este obligată să trăiască. Exemple
sunt poemele Elegie XIV şi Elegie XVIII. Poemele lui Plath Fuga mică sau Fiica apicultorului
sunt exemple de rupere a graniţelor confesiunii şi de abordare a intimităţii extreme.
Poeţii confesiunii se aşează pe ei înşişi drept centru poetic. Pentru poezia confesiunii
„eu” este expresia centrală şi cea mai clară a experienţei personale. Tot ceea ce simte şi
trăieşte poetul este exprimat în poezie. Pome precum Colosul, Cuvinte auzite din întâmplare
la telefon, Mantaua unui poem de dragoste sau Anul acesta cireşele vin să sublinieze
raportarea la sine a lumii prin utilizarea situaţiilor care reprezintă cât mai clar starea poetei.
Ultimul capitol, intitulat Analiza comparată a poemelor Sylviei Plath și ale Marianei
Marin realizează un studiu comparat atât din perspectiva poeziei confesiunii, cât şi din cea a
teoriei lui Ezra Pound, prezentată în Cum să citeşti.
Sunt analizate poeziile Odă pentru Ted și Zidul, poezii în care raportarea la iubire a
celor două poete se realizează diferit. Pentru Plath, Ted reprezintă imaginea eroului romantic
care devine centrul universului ei, aceasta raportându-se la măreția lui de vânător mitic,
simbol la fecundității, în timp ce Marin se luptă cu încercarea iubitului de descătușare din
închisoarea unei nedorite relații. Cele două poeme, în ciuda diferenţelor de sensibilitate şi a
finalităţii iubirii, se întâlnesc şi coincid prin modalităţile de apropriere a simbolurilor, de
recreare a unei lumi personale, care corespunde modernităţii şi biograficului. Calitatea
poeziilor stă tocmai, în opinia mea, în precizia psihologică a transformării modelelor,
simbolurilor şi a fărâmiturilor de mitologie vechi, în elemente esențiale ale existenţei
moderne.
Oamenii slabi și Dictatură pentru minte, inimă şi literatură sunt poemele în care visul
este punctul de întâlnire. Bineînțeles, mai ales în simbolistica lui Plath, visul este mereu
însoțit de simbolul lunii, care, în acest poem se materializează, la rândul ei, transformându-se
în elementul necesar bătrânei pentru supraviețuire. Marin asociază sinele și moartea lunii. În
amândouă poeziile se regăsesc elemente ale cadrului phanopoeic, luna plină, aflată în ultima
fază, înainte de dispariție fiind dublată în poemul lui Plath de imaginea femeii bătrâne care
încearcă, ezitant, să ajungă la ea, Marin numind-o direct lună plină. Așadar, ajungem la
concluzia, pe care o enunțăm de multe ori cu privire la poemele lui Plath și, tot mai des, spre
finalul creației, la Marin, a morții văzute ca ultimă evadare din lupta între realitate și vis. Cele
două poeme surprind două ipostaze diferite, și totodată asemănătoare, prin care exteriorul este
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
13
apropriat, atent observat și transformat, potrivit neliniștilor mentale și spirituale ale poetelor,
prin ceea ce Pound numeşte logopoeia. O realitate mai mult sau mai puțin cunoscută în cazul
lui Plath, și apăsătoare, în care este nevoită să trăiască, în cazul lui Marin, creează poeme în
care calitatea esențială este reprezentată de coșmarescul împletirii ficțiunii cu realitatea până
în punctul în care definirea individuală a fiecăreia dintre ele dispare.
Două poeme, care au ca element comun grădina de trandafiri, Legenda hoațelor de
smirdari și Campanie la miazănoapte se diferențiază, totuși, prin felul în care fiecare poetă
aduce grădina de trandafiri în poezie, similitudinile sunt evidente, cele două poeme creând noi
dimensiuni în care reîncercare de cucerire a mitului, de readucere a centrului în poezie se
transformă în eșec. Pentru Plath, grădina de trandafiri devine exprimarea necesităţii
reconectării cu poezia, iar pentru Marin reprezintă regăsirea de sine, pentru amândouă poetele,
încercarea relaționării cu ceilalți se transformă în eșec, precis exprimate cu ajutorul logopoeia.
Poeta, care se confesează, se situează dincolo, lumea sa decupându-se, rupându-se,
distanțându-se de a celorlalți, ecartul realizându-se atât prin schimbarea persoanei, cât și prin
punerea în contrast a inocenței și a jafului prin phanopoeia.
Poeme, Cartofi și Blocadă continentală reprezintă raportarea la creație a celor două
poete ale confesiunii. Creația pentru Marin este simțită ca o transformare a sinelui, o rupere, o
ieșire din normalitate. Poezia distruge orice încercare a poetei de a-și schimba existența, ea
este o entitate care ordonează viața și creația. Modul în care Marin descrie procesul creator
este puternic vizual, cinematografic. Sfidând regulile realității, creația trece într-un registru al
imaginarului, al fanteziei. Poezia decapitează stilul, iar țipetele ies de sub unghiile care și-au
pierdut simțul văzului, schimbând rolul fiecărui organ al corpului, schimbând însuși sensul
existenței pentru creație. Dacă pentru Marin poezia este esențială creației, pentru Plath
important este cuvântul. Cuvântul este cel care creează poezia. În funcție de alegerea acestuia
poezia semnifică sau nu, cuvântul creionează, dă contur poemului. În fapt, acest poem
explorează alegerea cuvintelor care nu au mai fost utilizate în poezie iar, tocmai din acest
motiv, neliniștea poetei este determinată de asumarea riscului alegerii cuvântului. Amândouă
poemele se înscriu în afirmaţia lui Pound care spune că în utilizarea logopoeia cuvintele nu
sunt folosite doar cu sensul direct, dar se ţine seama în mod special de uzul lor comun.
Morga din două puncte de vedere și Elegie XI sunt descrieri ale vieții în moarte, ale
evoluției către sucombare. Am ales aceste două poeme deoarece senzația morții dar și a luptei
cu aceasta sunt descrise diferit iar rezultatul, finalitatea, concluzia sunt aceleași.
Lecturând creațiile poeților confesiunii dar și confesiunile acestora cu privire la actul
creator, am observat interesul în descrierea experiențelor spitalicești. Începând cu Dickinson,
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
14
continuând cu Snodgrass și Plath ajungem la Mariana Marin, care descoperă, utilizând
phanopoeia în descriere, așa cum face și Plath, spitalul ca punct de pornire dar și ca pretext
pentru confesiune.
Dacă pentru Plath salvarea este reprezentată de iubire, ca unic refugiu în fața morții,
motiv romantic prezentat pe un fundal clasic cu tușe moderne, puternic macabre, prin
phanopoeia, Marin, la rândul ei, preia un alt motiv romantic, cel al visului nicidecum ca
reverie, dar, mai degrabă, ca încercare de a transgresa momentul morții, exprimată prin
logopoeia.
Două poeme diferite, care pornesc de la aceeași temă, motivează diferit dar ajung la
aceeași concluzie, aceea a hidoșeniei morții, a îmbătrânirii, decrepitudinii, dorinței omului de
a rămâne tânăr.
Lifting facial și Apel în sala de disecţie pornesc din nou de la imaginea spitalului.
Celor două poete ale confesiunii spitalul le stârnește sentimente puternice ale apropierii
morții. Urmează apoi, concentrarea pe simboluri comune precum oglinda, ea fiind în poemul
lui Marin cea care creează legătura cu moartea. Pentru Plath, oglinda semnifică, mai degrabă
în acest poem, reflectarea sinelui îmbătrânit și întoarcerea în trecut, în copilărie. Cele trei
ipostaze, ilustrate cu ajutorul phanopoeia: de mamă, copil și bătrână se unesc în oglindă,
aceasta păstrând imaginea celor trei și reușind să parcurgă drumul înapoi către începutul
existenței bătrânei. Un alt element comun celor două poeme este reprezentat de, așa cum le
numește direct Marin, amintirile rochia de bal, bunicul, fotografia, testamentul - şi Marin
revine aici în trecut tot cu ajutorul phanopoeia - toate acestea fiind parte a elementelor
comune, des întâlnite în poemele Marianei Marin, toate construind imaginea unei lumi
sfărâmate, în care existența nu are sens. Pentru Plath, amintirea este fie biografică, fie
livrescă. De această dată, aș numi-o livrescă, episodul din romanul Clopotul de sticlă
prezentând, firește, momentul încercării de sinucidere a poetei. În acest poem, referirea se
face la momentul în care eroina, ascunsă cinci zile de ochii lumii speră într-o moarte care se
cojește precum hârtia.
Detectivul și Ateliere sunt poeme ale iluziei morții marcate de precizia psihologică a
viziunii acestora, dublate de mularea metaforei pe imaginaţia vizuală. Dacă pentru Plath locul
definitoriu al ultimilor ani ai vieții (când poezia menționează această prezență tot mai des)
este bucătăria, pentru Marin acest loc nu există, nefiind menționat în poezii, spiritul combativ,
dar nici pe departe mai puțin feminin al româncei, manifestându-se altfel din punct de vedere
locativ. Marin asimilează creației cuvântul atelier, loc unic, special în care creatorul se stinge.
Marin se raportează la livresc iar Plath se raportează la simboluri și mitologie pentru a explica
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
15
mai degrabă moartea decât condiția ei postumă. În acest poem, Plath nu este interesată de
receptarea ei ca poet ci de felul în care moartea sa va avea impact asupra celorlalți, de felul în
care detectivul va explica dispariția. Un amestec de elemente intime și simboluri conturează
supranaturalul morții ei, încercând să se situeze, asemenea lui Marin, deasupra obișnuitului,
ea fiind conștientă de propria-i unicitate. Amândouă poemele folosesc, de data aceasta,
persoana a treia încercând să creioneze povestea altcuiva, a unei persoane cunoscute, față de
care empatia se simte încă din primul vers. Acest artificiu creativ ajută la încercarea detașării
de propria istorie, poate tocmai din dorința de nu se pune pe sine într-o ipostază nefericită prin
oferirea cititorului unei mult prea facile descrieri a propriilor sentimente.
Doamna Lazăr și Atelierele morţii sunt poeme ale unei viziuni a morții văzute din
perspectivă socială dar şi de gen. Moartea speciei este prefigurată de Marin, care pune a acest
poem și pe seama obsesiei pentru sinucidere, așa cum face și Plath, doar că, de această dată,
Marin concentrează aici prin ea și prin Ariel, caricaturizarea lumii, care se dovedește a fi, ca și
la Plath, un spectacol în care râsul domină societatea luminată aflată pe Golgota, condamnată
de ea însăși dispariției, o puternică imagine vizuală – phanopoeică - prin propriile acțiuni, prin
violența față de sine dar și față de ceilalți și adusă în starea de nebunie dar și de singurătate,
aceasta fiind manifestată în groapa de carbid, un loc la fel de închis și inaccesibil precum
peștera lui Plath, care devine acasă. Cele două poeme pornesc drumul către demonstrarea
inutilității existenței care se transformă, superficial, într-un spectacol grotesc prin distrugerea
mitului, prin aproprierea acestuia la nivel personal și prin imposibilitatea transferării lui
dincolo de realitatea nesatisfăcătoare.
Manechinele din Munich și Hohotul manechinelor sunt poeme care se raportează la
imagine. Manechinul pe care erau așezate hainele creatorilor comuniști sau capitaliști era o
reprezentare a femeii, o copie a acesteia la nivel superficial, exterior cu care aceasta se putea
identifica la nivel fizic. Atât pentru Plath cât și pentru Marin, manechinele sunt iremediabil
legate de acoperământ, de ceea ce le învelește, fie blănurile pentru Plath, reprezentare a
luxului, a somptuozității, dublată de frumoasa phanopoeia a acadelelor pe bețe de argint,
argintul fiind metalul prețios reprezentativ unei clase superioare, în timp ce, pentru Marin,
acoperământul se dovedește a fi subtil intelectual, intertextual și dublat de un vers prim al
strofei următoare care subliniază lipsa necesității îmbrăcămintei pentru exercițiul intelectual.
Cele două poeme surprind, prin utilizarea phanopoeia, imaginea femeii și a dublului acesteia,
manechinul, oferind viziuni diferite, dar esențiale, privitoare la condiția femeii în societate,
raportarea acesteia la lume, iubire sau intelect, păstrând aceeași notă pesimistă cu privire la
frumusețea vieții.
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
16
Ultima parte a lucrării este reprezentată de capitolul de Concluzii în care se explică
necesitatea şi oportunitatea realizării acestui studiu ştiinţific, precum şi contribuţia adusă de
autoare.
Prezenta lucrare se constituie ca introducere în poezia confesiunii prin analiza
poemelor Sylviei Plath şi ale Marianei Marin. Poezia confesiunii este o poeziei puternic
subiectivă, este însăși exprimarea personalității și nu fuga de aceasta iar din aceste motive
poezia scrisă de Robert Lowell, Anne Sexton, Sylvia Plath sau Mariana Marin are un conținut
personal, caracteristic modernității. Poezia confesiunii este poezia eului particularizat care
mizează pe biografie.
Caracterul narativ, conținutul emoțional, reevaluarea simbolurilor și a mitologiei fac
din poezia confesiunii un nou stil poetic care se apropie de cititor tocmai prin sinceritatea care
emană din poezie. În relația cu cititorul barierele cad deoarece acesta se regăsește în neliniștile
poetului care se descrie pe sine, pierdut în lumea ostilă a secolului al XX-lea, cititorul
empatizând cu poetul care își recunoaște deschis neliniștile, traumele și, mai ales, dorința de
evadare din lumea în care nu își poate găsi echilibrul.
Sylvia Plath şi Mariana Marin, nu au nevoie de alter egouri, de obiectiv-corelativ
pentru a crea poezie. Ele au nevoie doar de o unică persoană „eu” care preia dramele comune
și le filtrează prin propriile experiențe și prin propriile opinii despre viață astfel încât,
convingerea finală este că toate acestea îi aparțin. Poezia confesiunii este o poezie puternic
feminină în care se regăsește lupta pentru supraviețuire a femeii în noua societatea (fie ea
democratică, fie ea totalitară), poeta observând noul statut al femeii, relația cu iubitul sau cu
soțul și cu familia (părinți, copii).
Într-o lume în care totul este la vedere, nu mai este nimic de ascuns, sinceritatea
confesiunii vine ca o evadare a poetului care găsește prin poezie eliberarea de gândurile,
neliniștile care definesc divorțul, despărțirea, căderile nervoase, relația cu părinții, asupririle
sociale sau micile neplăceri zilnice.
Prin această lucrare, atât opera Sylviei Plath cât și cea a Marianei Marin devin
cunoscute prin raportarea la propria existență, la societatea în care ele scriu poezie dar și la
feminitate. Prin poezia confesiunii poetele se apropie de cititor mai ales datorită limbajului
simplu, uzual, formei libere narative a versurilor dar şi a subiectivităţii, astfel încât cititorul să
poată înțelege și empatiza cu trăirile, emoțiile, nevoile și neajunsurile existenței.
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
17
În concluzie…
Prezenta lucrare se constituie ca introducere a termenului literar de poezia confesiunii
prin analiza poemelor Sylviei Plath şi ale Marianei Marin. Lucrarea pornește de la definirea
termenului de confesiune și evoluează către introducerea și definirea termenului de poezie a
confesiunii analizând poeții americani care au utilizat acest nou stil poetic, oprindu-se asupra
poeziilor Sylviei Plath și ale Marianei Marin în demersul demonstrativ de asumare a
confesiunii în poetica celor două.
Poezia confesiunii este o poeziei puternic subiectivă, este însăși exprimarea
personalității și nu fuga de aceasta, iar din aceste motive, poezia scrisă de Robert Lowell,
Anne Sexton, Sylvia Plath sau Mariana Marin are un conținut personal, biografic, profund
subiectiv și individualizat, caracteristic modernității.
Poezia confesiunii este poezia eului particularizat care mizează pe imediatețea trăirilor
poetului iar Mariana Marin și Sylvia Plath preiau tocmai caracterul recent al trăirilor,
emoțiilor, experiențelor personale și le transferă nemediat în poezie. Ceea ce au în comun,
ceea ce le diferențiază de alte poeme care încorporează detalii ale vieții, este, pentru poemele
confesiunii, arta de a simula sinceritatea. Bazându-se pe fapte, pe relații ale lumii reale, pentru
autenticitatea unui poem, poetele creează un artificiu al sincerității. Poeziile confesiunii
agreează adevărul real ficțional, presupus biografic, șocant.
În relația cu cititorul, barierele cad deoarece acesta se regăsește în neliniștile poetului
care se descrie pe sine, pierdut în lumea ostilă a secolului al XX-lea, receptorul empatizând cu
poetul care își recunoaște deschis neliniștile, traumele și, mai ales, dorința de evadare din
lumea incompatibilă.
Sylvia Plath şi Mariana Marin, nu au nevoie de corelativ-obiectiv pentru a crea poezie.
Ele au nevoie doar de o unică persoană „eu” care preia dramele comune și le filtrează prin
propriile experiențe și prin propriile opinii despre viață astfel încât, convingerea finală este că
toate acestea sunt ale lor. Ceea ce face un poem să aparțină poeziei confesiunii nu este doar
subiectul (familie, sex, alcoolism, nebunie) sau accentuarea sinelui, ci ostentația cu care astfel
de lucruri sunt mânuite.
Poezia confesiunii este o poezie puternic feminină în ea regăsindu-se lupta pentru
supraviețuire a femeii în noua societatea (fie ea democratică, fie totalitară), poeta notând noul
statut al femeii, relația cu iubitul sau cu soțul și cu familia (părinți, copii).
Scrisă între primele două valuri ale modernismului feminist, opera Sylviei Plath
anticipează multe din problemele, dar și ideile pe care continuatoarele ei le-au urmat, dar pe
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
18
care cu greu le-a putut articula din lipsa cadrului estetic, cultural sau politic care ar fi putut-o
ajuta în demersul ei de descoperire a noii femei. Poeta de origine americană scrie o poezie în
care centrală este condiția femeii (fie singură, fie căsătorită) în lumea dominată încă de reguli
masculine.
Mariana Marin scrie poezie într-o perioadă în care rolul femeii în societatea comunistă
se schimbă determinat de necesitățile pe care noua dezvoltare a țării le cere. Femeia, în acest
context, își pierde feminitatea, frumusețea, ea devenind un membru de partid necesar
propășirii țării. Mariana Marin exprimă cu sensibilitate lupta pe care este obligată să o ducă cu
sistemul, revolta feminină într-o lume în care important nu este individul ci colectivitatea.
Pornind de la elementele care au definit rolul femeii într-o societate a cărei cultură
predominant patriarhală trebuie să facă loc capacităților intelectuale, culturale sau literare ale
femeii, lucrarea prezintă analizele poetice care definesc femeia văzută prin prisma poeziei
confesiunii în lupta cu angoasele determinate de confruntarea cu sine și cu ceilalți într-o lume
în care îi este greu să se integreze și în care este aproape imposibilă găsirea unui punct de
echilibru.
Cele două poete trăiesc în lumi în care clopotele lor de sticlă sunt imposibil de spart,
imposibil de înlocuit, iar unica luptă adevărată se dă în poezie. În fapt, lupta poetelor este
inegală cu cea de mii de ani a delimitării stricte a obligațiilor femeii și ale bărbatului, revolta
lor este doar la nivel scriptic, fiecare încercând, în felul ei, să se integreze în societate prin
căsătorie, prin asumarea normalității.
Într-o lume în care totul este la vedere, nu mai este nimic de ascuns, sinceritatea
confesiunii vine ca o evadare a poetului care găsește prin poezie eliberarea de gândurile,
neliniștile care definesc divorțul, despărțirea, căderile nervoase, relația cu părinții, asupririle
sociale sau micile neplăceri zilnice.
Prin această lucrare, atât opera Sylviei Plath cât și cea a Marianei Marin devin
cunoscute prin raportarea la propria existență, la societatea în care ele scriu poezie dar și la
feminitate. Prin poezia confesiunii poetele se apropie de cititor mai ales datorită limbajului
simplu, uzual, al formei libere narative a versurilor dar şi a subiectivităţii, astfel încât cititorul
să poată înțelege și empatiza cu trăirile, emoțiile, nevoile și neajunsurile existenței.
Poezia confesiunii mizează pe „sinceritate” în relația cu cititorul, luându-l pe acesta
drept confesor. Fiecare poem este, într-un anume fel, o declarație de dependență, de vină, de
neliniște sau de suferință. Așadar, scrierea fiecărui poem este un act egocentric în care
importantă este poeta care se definește pe sine ca centru al creației.
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
19
Poezia confesiunii nu înseamnă doar transferul emoțiilor în poezie, caracterul narativ,
conținutul emoțional, reevaluarea simbolurilor și a mitologiei, ea demonstrează capacitatea
poetului modern de a utiliza metatextual literatura în poezie, fie că vorbim de mitologie,
simboluri, poeziei premodernă sau romantică.
Un elementul comun, care realizează liantul între operele celor două poete, aducând în
prim plan o caracteristică deloc neglijabilă a poeziei confesiunii, este reînvestirea la nivel
personal a miturilor sau a personajelor mitologice cu sens, sau crearea mitologiilor personale
pornind de la elemente banale.
Expunerea privatului în detrimentul intimității se realizează atât la poeta americană, cât
și la poeta româncă prin variatele teme utilizate de toți poeții confesiunii: alienarea, eșecul în
carieră, în căsnicie, în a face față încercărilor vieții.
Momentul în care cele două poete scriu este similar chiar dacă distanța este de
aproximativ două decenii, totuși, cele două lumi în care poetele creează nu sunt atât de
diferite. Nesiguranța, amenințarea și cultura de supraveghere se răsfrâng asupra creației,
asupra modului de gândire și a prezenței acestuia în poezie. În fapt, intruziunea în viața
privată determină ruperea barierelor dintre public și privat și naște sinceritatea publică
extremă. Creatorul nu mai are ce ascunde, totul este la vedere. Viața personală este cunoscută
de toți, ceea ce rămâne ascuns sunt gândurile care, pot fi și ele făcute publice.
Poemele Sylviei Plath și ale Marianei Marin sunt mărturii ale condiției femeii și ale
luptei ei pentru adaptare într-o lume mult prea rigidă care nu ține cont de noile nevoi impuse
de societatea modernă sau ale revoltei împotriva sistemului asupritor.
Printre contribuţiile personale aduse la cercetarea de faţă se numără: analiza creațiilor
poeților moderni în care se regăsesc elemente ale confesiunii din această perspectivă dar și din
perspectiva genului, analiza poeziei Sylviei Plath pornind de la operă și de la caracterul de
confesiune al acesteia iar, pe urmele ei, analiza unei poete optzeciste din perspectiva poeziei
confesiunii, integrând-o pe Mariana Marin în literatura universală prin deschiderea către un
nou stil poetic care nu a fost suficient studiat și utilizat în țara noastră.
Textele în limba engleză au fost traduse în majoritatea lor de mine. La traducerea
poeziilor am încercat să respect sensul dat de poet în detrimentul muzicalității versurilor,
considerând, așa cum afirma Ezra Pound, că imaginile sunt cele care pot fi traduse cu
minimum de pierderi, în timp ce muzicalitatea este cea care suferă cel mai mult în timpul unei
traduceri. În ceea ce priveşte logopoeia, aceasta se poate transmite în măsura în care cititorul,
respectiv traducătorul, a înţeles și a reprodus cât mai clar sensul dat de poet.
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
20
Scopul lucrării este acela de a readuce în prim plan atât poezia feminității, poezia scrisă
în secolul al XX-lea, care se raportează la universul personal, dar și aducerii creației Marianei
Marin în prim plan, ea fiind una din cele mai valoroase poete care a publicat în anii ’80 în
România, o adevărată militată pentru drepturile individuale într-o societate în care accentul
era pus pe colectivitate. Poezia Marianei Marin se dovedește, asemenea poeziei Sylviei Plath,
o operă complexă care poate fi analizată și care se oferă cititorului din multe perspective,
demonstrând capacitatea poetei de a crea o poezie care merită interesul cititorilor dar, mai ales
al criticii, mult mai mult decât i-a fost acordat până în acest moment, situând-o pe poetă pe
scara valorilor poeziei românești nu doar din perspectivă literară dar și din perspectiva
accentului pus pe condiția femeii.
Evoluția ulterioară, atât în America cât și în Europa, a poeziei confesiunii demonstrează
rolul pe care poeții care au îmbrățișat acest nou stil poetic l-au avut în înțelegerea necesității
schimbării cerute de noua societate de după cele două războaie.
Lucrarea se constituie ca bază de cercetare pentru poeții care au scris în perioada
anilor ’80 în România dar și celor care i-au urmat, confesiunea devenind un mijloc comun de
exprimare nu doar în literatură dar și în mass media sau în zona online.
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
21
BIBLIOGRAFIE
OPERE
MARIANA MARIN
1. Marin, Mariana, Aripa secretă. București, Editura Cartea Românească, 1986
2. Marin, Mariana, Ateliere, București, Cartea Românească, 1991
3. Marin, Mariana, Cinci. Antologie colectivă împreună cu Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion
Bogdan Lefter, Alexandru Mușina, cu ilustrații de Tudor Jebeleanu, București, Editura Litera,
1982
4. Marin, Mariana, Ia-ți boarfele și mișcă, interviu realizat cu Oana Orlea, București, Cartea
Românească, 1992
5. Marin, Mariana, Mutilarea artistului la tinerețe, București, Editura Muzeul Literaturii
Române, 1999
6. Marin, Mariana, Un război de o sută de ani, București, Editura Albatros, 1981
7. Marin, Mariana, Zestrea de aur, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2002
SYLVIA PLATH
8. Plath, Sylvia, Letters Home, London, Faber and Faber Ltd., 1986
9. Plath, Sylvia, The Collected Poems, New York, Harper & Row, Publishers, 1981
10. Plath, Sylvia, The Unabridged Journals of Sylvia Plath, edited by Karen V. Kukil, New
York, Anchor Books, 2000
VOLUME
11. ***Biblia sau Sfânta Scriptură, Ediție jubiliară a Sfântului Sinod, București, Editura
Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2001
12. ***Dicționar explicativ al limbii române, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998
13. ***Merriam-Webster’s Encyclopedia of Literature, Merriam-Webster Inc, USA, 1995
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
22
14. ***Merriam-Webster’s Encyclopedia of World Religions, Merriam-Websterm, USA,
1999
15. ***Probleme metodice ale predării literaturii. Bucureşti, Editura de Stat Didactică şi
Pedagogică, 1962
16. ***The Columbia History Of Twentieth-Century French Thought, ed. Laurence D.
Kritzman, New York, Columbia University Press, 2006
17. Ahmatova, Anna, Poezii, București, Editura Tineretului, 1968
18. Altieri, Charles, The Art of the Twentieth-Century American Poetry. Modernism and
After, Blackwell Publishing, Malden, USA, 2006
19. Alvarez, A., The Savage God. A Study of Suicide, New York, Random House, 1972
20. Arendt, Hannah, The Origins of Totalitarianism, San Diego, Harcourt Brace & Company,
1973
21. Ariés, Philippe, Georges Duby, Istoria vieții private, vol VIII, București, Editura
Meridiane, 1997
22. Ariés, Philippe, Georges Duby, Istoria vieții private, vol XIX, București, Editura
Meridiane, 1997
23. Augustin, Fericitul, Confessiones. Mărturisiri, București, Editura Institutului Biblic și de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1985
24. Baconsky, A. E. (editor), Panorama poeziei universale contemporane, București, Editura
Albatros, 1972
25. Bassnett, Susan, An Introduction to the Poetry, Second edition, Houndmills, Palgrave
Macmillan, 2005
26. Baudelaire, Charles, Les fleurs du mal/ Florile răului, Târgoviște, Editura Pandora, 2000
27. Beach, Christopher, The Cambridge Introduction to Twentieth-Century American Poetry,
New York, Cambridge University Press, 2003
28. Berca, Ion, Metodica predării limbii române (Citit-scris, citire), Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1966
29. Bloom, Harold, Heike Grundman, George Gordon, Lord Byron, New York, Infobase
Publishing, 2009
30. Bloom, Harold, Modern American Poetry, Philadelphia, Chelsea House Publishers, 2005
31. Bloom, Harold (editor), Bloom’s Major Poets, Broomall, Chelsea House Publishers, 2001
32. Bodiu, Andrei, Direcția optzeci în poezia română, Pitești, Editura Paralela 45, 2000
33. Boia, Lucian, Mitologia ştiinţifică a comunismului, Bucureşti, Editura Humanitas, 2011
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
23
34. Borges, Luis, Labyrinths: selected stories & other writings, New York, New Directions
Publishing, 1964
35. Braniște, Ene, Liturgica specială, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, 1980
36. Bria, Ion, Tratat de teologie dogmatică și ecumenică, București, Editura România
Creștină, 1999
37. Brooks, Peter, Troubling Confessions: speaking guilt in law and literature, Chicago, The
University of Chicago Press, 2000
38. Brunner, Edward, Cold War Poetry, Urbana, University of Illinois Press, 2001
39. Butler, Christopher, Modernism: A Very Short Introduction, New York, Oxford
University Press, 2010
40. Byron, Lord George Gorgon, The Poetical Works of Lord Byron. With Life, London,
Edinburgh Gall and Inglis, 1854
41. Ceauşescu, Nicolae, Raport la cel de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român,
Bucureşti, Editura Politică, 1979
42. Chevalier, Jean, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, mituri, vise, obiceiuri, gesturi,
forme, figuri, culori, numere, Volumul I, București, Editura Artemis, 1995
43. Chevalier, Jean, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, mituri, vise, obiceiuri, gesturi,
forme, figuri, culori, numere, Volumul II, București, Editura Artemis, 1995
44. Chevalier, Jean, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, mituri, vise, obiceiuri, gesturi,
forme, figuri, culori, numere, Volumul III, București, Editura Artemis, 1995
45. Ciobanu, Elena, Sylvia Plath’s Poetry, The Metamorphoses of the Poetic Self, Iași, Casa
Editorială Demiurg, 2012
46. Cohen, Mitchel, Nicole Fermon (editori), Princeton Readings in Political Thought
Chichester, Princeton University Press, 1996
47. Coleridge, Samuel Taylor, The Rime of the Ancient Mariner and Other Poems, Mineola,
Dover Publications, 1992
48. Cordoş, Sanda, Literatura între revoluţie şi reacţiune, Cluj-Napoca, Editura Biblioteca
Apostrof, 2002
49. Crăciun, Gheorghe, Aisbergul poeziei moderne, Pitești, Paralela 45, 2009
50. Dickinson, Emily, The Poems of Emily Dickinson, Pennsylvania State University,
Electronic Classics Series, 2003
51. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, București, Editura Univers
Enciclopedic, 1998
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
24
52. Eliade, Mircea, Mituri, vise și mistere, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998
53. Eliot, T. S., A Norton Critical Edition, The Waste Land, New York, W. W. Norton and
Company, 2001
54. Eminescu, Mihai, Memento mori. Chișinău, Postume, Litera, 1997
55. Eminescu, Mihai, Poezii, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1952
56. Evans, Mary, Missing Persons: The Impossibility of Auto/Biography, London, Routledge,
1999
57. Ferry, Luc, Homo aestheticus, București, Editura Meridiane, 1997
58. Floca, Ioan N., Drept Canonic Ortodox. Legislație și administrație bisericească, vol. II,
București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1990
59. Foucault, Michel, The History of Sexuality, New York, Pantheon Books, 1978
60. Friedan, Betty, The Feminine Mistique, New York, Dell Publishing Co., INC, 1974
61. Friedrich, Hugo, Structura liricii moderne, București, Editura Univers, 1981
62. Funaru, Mihaela, Marketing ecologic – opțiune strategică în dezvoltarea firmelor
românești, Teză de doctorat, Universitatea Transilvania Brașov, 2012
63. Gheorghiu-Dej, Gheorghe, Articole şi cuvântări, Bucureşti, Editura Partidului
Muncitoresc Român, 1951
64. Gill, Jo, The Cambridge Companion to Sylvia Plath, Cambridge, Cambridge University
Press, 2008
65. Gill, Jo, Women’s Poetry, Edinburgh, Edinburg University Press Ltd, 2007
66. Gill, Stephen, The Cambridge companion to Wordsworth, Cambridge, Cambridge
University Press, 2003
67. Graves, Robert, The White Goddess, London, Faber & Faber, 1961
68. Hawthorn, Jeremy, Multiple Personality and the Disintegration of Literary Character
from Oliver Goldsmith to Sylvia Plath, Melbourne, Edward Arnold (Publishers) Ltd, 1983
69. Heaney, Seamus, New Selected Poems, 1966-1987, London, Faber and Faber, 1990
70. Herman, Vasile, Originile și dezvoltarea formelor muzicale, București, Editura Muzicală,
1982
71. Jeffrey, David Lyle, A Dictionary of Biblical Tradition in English Literature, Michigan,
Wm. B. Eerdmans Publishing Co., 1992
72. Jorge Luis Borges, Labyrinths: selected stories & other writings, New York, New
Directions Publishing, 1964
73. Kimmelman, Burt, 20th-Century American Poetry, New York, Facts On File, 2005
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
25
74. Lindahl-Raittila, Iris, From victim of the «Feminine Mistique» to Heroine of Feminist
Deconstruction. Autobiographical Images of Sylvia Plath 1963-2001, Painosalama Oy, Abo
Akademi University Press, 2002
75. Lucian Boia, Mitologia ştiinţifică a comunismului, Bucureşti, Editura Humanitas, 2011
76. Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică – lista lui Manolescu, Brașov, Editura
Aula, 2001
77. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Piteşti,
Editura Paralela 45, 2008
78. Martin, Wendy, The Cambridge Companion to Emily Dickinson, Cambridge, Cambridge
University Press, 2002
79. Middlebrook, Diane, Her Husband. Ted Hughes and Sylvia Plath – A Marriage, New
York, Penguin Books, 2003
80. Mincu, Marin, Eseu despre textul poetic. II, București, Editura Cartea Românească, 1986
81. Mușina, Alexandru, Paradigma poeziei moderne, Brașov, Aula, 2004
82. Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism 1948-1964, Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 2010
83. Nelson, Deborah, Pursuing Privacy in Cold War America, New York, Columbia
University Press, 2002
84. Newman C. (editor), The Art of Sylvia Plath, Bloomington, Indiana University Press,
1970
85. Perian, Gheorghe, Scriitori români postmoderni, București, Editura Didactică și
Pedagogică, 1996
86. Phillips, Robert, The Confessional Poets, Carbondale, Southern Illinois University Press,
1973
87. Pound, Ezra, Literary Essays of Ezra Pound, New York, New Directions Publishing
Corporation, 1968
88. Preda, Radu, Biserica în Stat. O invitație la dezbatere, București, Editura Scripta, 1999
89. Roethke, Theodore, The Collected Poems of Theodore Roethke, New York, Anchor
Books, 1975
90. Rosenthal, M. L. The New Poets. American and British Poetry Since World War II,
Oxford, Oxford University Press, 1967
91. Rousseau, Jean Jacques, Les Confessions du J. - J. Rousseau, Tome Premier, Leipzig,
Imprimerie de P. M. de Vroom, 1845
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
26
92. Sand, George, Histoire de ma vie, Tome Septième, Paris, Michel Lévi Frères, Libraires –
Editeurs, 1855
93. Senior, Mathew, In The Grip of Minos. Confessional Discourse in Dante, Corneille and
Racine, Columbus, Ohio State University Press, 1994
94. Sexton, Anne, Selected Poems of Anne Sexton, New York, Marineer Books, 1988
95. Sexton, Anne, The Complete Poems: Anne Sexton, New York, Mariner Books, 1981
96. Shell, Alison, Catholicism, Controversy and the English Literary Imagination, 1558-
1660, Cambridge, Cambridge University Press, 2004
97. Sinfield, Alan, Literature, Politics and Culture in Postwar Britain, London, Continuum
International Publishing, 2004
98. Snodgrass, W. D., Not for specialists: new and selected poems, New York, BOA Editions
Ltd., 2006
99. Snodgrass, W. D., Un ghimpe în inimă și alte poezii, București, Editura Univers, 1983
100. Strachan, John, The Poems of John Keats. A Sourcebook, New York, Routlege, 2003
101. Steiner, George, Language and Silence. Essays on Language, Literature and the
Inhuman, New York, Antheneum, 1967
102. Stone Marjorie, Judith Thompson (editori), Literary Couplings. Writing couples,
Collaborators and the construction of authorship, Wisconsin, The University of Wisconsin
Press, 2006
103. Tzvetan Todorov, Teorii ale simbolului, București, Editura Univers, 1983
104. 103. Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, București, Editura Minerva, 1988
105. 104. Voltaire, Œuvres Complètes de Voltaire. Tome Troisième – Seconde Partie,
L’Imprimerie de Fain, Paris, Place de L’Odéon, 1817
106. Zaciu, Mircea, Papahagi, Marian, Sasu, Aurel, Dicţionarul scriitorilor români, A-C,
Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995
107. Idem. Dicţionarul scriitorilor români, D-L, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale
Române, 1998
108. Idem. Dicţionarul scriitorilor români, M-Q, Bucureşti, Editura Albatros, 2001
109. Idem. Dicţionarul scriitorilor români, R-Z, Bucureşti, Editura Albatros, 2001
110. Zola, Émile, La Confession de Claude, Paris, Libraire Internationale, 1866
111. Wagner-Martin, Linda, Sylvia Plath. A Literary Life, Second Edition, Houndmills,
Palgrave Macmillan, 2003
112. Whitman, Walt, Complete poetry and collected prose, New York, Literary Classics of
the United States Inc., 1982
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
27
113. Williams, William Carlos, The collected poems of William Carlos Williams, New York,
New Directions Books, 1986
114. Yeats, William Butler, Versuri, Bucureşti, EPLU, 1965
115. Yeats, William Butler The collected poems of W. B. Yeats, London, Wordsworth
Editions Ltd., 2000
ANTOLOGII
116. ***Antologie din lirica franceză, traducere de C. D. Zeletin, Pandora M, Târgoviște,
2006
117. Alvarez, A., The New Poetry. An Anthology Selected and introduced by A. Alvarez,
Middlesex, Penguin Books, Harmondsworth, 1973
118. Chioaru, Dumitru, Ioan Radu Văcărescu (editori), Antologia poeziei române de la origini
până azi, vol. II, , Pitești, Editura Paralela 45, 1998
119. Ferguson Margaret, Mary Jo Salter, Jon Stallworthy (editori), The Norton Anthology of
Poetry, New York, W. W. Norton & Company, 1970
120. Mușina, Alexandru (editor), Antologia poeziei generației 80, ediția a II-a, ed., Brașov,
Aula, 2002
121. Mușina, Alexandru, Romulus Bucur (editori), Antologie de poezie modernă. Poeţii
moderni despre poezie (manifeste, eseuri, fragmente teoretice), Bucureşti, Editura Leka
Brâncuş, 1997
PERIODICE
122. *** Rolul femeii în arta și în creațiile populare. Creațiile artistelor sovietice la expoziția
de la Paris, în „România liberă”, nr. 1183 din iulie 1948
123. *** Rugăciunea Bisericii pentru morţi, „Viaţa ortodoxă”, 1978, nr. 1
124. Antip, Felicia, Am citit despre Sylvia Plath văzută de ea însăși, în „România literară”, nr.
29, 1983
125. Antonesei, Liviu, Mariana Marin într-un cvartet datorat hazardului, „Observator
Cultural” Supliment, nr. 236 (494) din 1-7 octombrie 2009
126. Alberge, Dalya, FBI files on Sylvia Plath's father shed new light on poet, guardian.co.uk
127. Boldea, Iulian, Luciditate şi adevăr poetic: Mariana Marin, în „Familia On-line”, nr. 11-
12, 2005
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
28
128. Cistelecan, Alexandru, Aripa secretă, în „Familia”, nr 10, 1987
129. Comănescu Denisa, Sylvia Plath, în „România literară”, nr. 1, 1979
130. Cummings, E. E., How many moments must... în „Poetry”, February, 1961, vol. 97, no. 5
131. Dinițoiu, Adina, Când poezia conjură eticul, în „Observator Cultural” Supliment, nr. 236
(494) din 1-7 octombrie 2009
132. Dobrescu, Caius, Iluminarea nu trebuie confundată cu mântuirea, „Observator Cultural”
Supliment, nr. 236 (494) din 1-7 octombrie 2009
133. Dumitriu, Dana, Prietena Kitty, „România literară”, nr. 30, 1982
134. Ebberson, Laura, Elizabeth Bishop's poetic voice: reconciling influences, în Valparaiso
Poetry Review. Contemporary Poetry and Poetics, vol VIII, No. 1, 2006-2007, online la
adresa: http://www.valpo.edu/vpr/ebbersonessaybishop.html
135. Gheorghe, Cezar, A fi minoritar în cea mai neagră majoritate, în „Observator Cultural”
Supliment, nr. 236 (494) din 1-7 octombrie 2009
136. Groza, Maria, Statutul femeii în dreptul familiei, în Contemporanul, Săptămânal politic –
social - cultural, Nr. 25 (767), 23 iunie, 1961
137. Ionașcu, Traian, Egalitatea sexelor în R. P. România „Contemporanul”, nr. 43 (681),
vineri 30 octombrie 1959
138. Ispas, Cristina, Tinerețe fără artă, în „Observator Cultural” Supliment, nr. 236 (494) din
1-7 octombrie 2009
139. Iuga, Nora, Ultimul cadou de la Madi a fost un ruj, în „Observator Cultural” Supliment,
nr. 236 (494) din 1-7 octombrie 2009
140. Komartin, Claudiu, Nebunia de a gusta trandafir, în „Observator Cultural” Supliment,
nr. 236 (494) din 1-7 octombrie 2009
141. Mușat, Carmen, Toate minciunile despre libertate, în „Observator Cultural” Supliment,
nr. 236 (494) din 1-7 octombrie 2009
142. Novăceanu Darie, Sylvia Plath, în „România literară”, nr.13, 1980
143. Pipoș, Cristina, An Analysis Of Intimacy In Sylvia Plath’s Poetry, Bulletin of the
Transilvania University of Braşov, Series IV, Vol. 6 (55) No. 1, 2013
144. Pipoș, Cristina, Cristescu Cosmina, Public libraries, Censorship and Rehabilitation of
the Poets under the Romanian Communist Regime, la Biblio -2012, Conferința internațională
de biblioteconomie și știința informării , Ed. Universității Transilvania Brașov, 2012
145. Pipoș, Cristina, Cristescu Cosmina, Condiţia femeii în societatea comunistă reflectată
în poezia Marianei Marin– Polirom
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
29
146. Pipoș, Cristina, Cristescu Cosmina, Condiţia femeii în societatea comunistă reflectată
în poezia Marianei Marin la Conferinţa naţională „Politică şi societate în «Epoca
Ceauşescu»”, 3-14 noiembrie 2012 IICCMER
147. Pipoș, Cristina, Cristescu Cosmina, Confessional poets. Themes and public discourse,
în „Research and Science Today” Supplement No. 1(3)/ 2012, June 2012
148. Pipoș, Cristina, Mihaela Funaru, Cultural Marketing in Europe and its Impact on
Literature. Case study: Sylvia Plath, în „Bulletin of the Transilvania University of Brașov”,
Series V: Economic Sciences”, Vol (6) No. 1, 2013
149. Pipoș, Cristina, Cristescu Cosmina, Evoluția poeziei confesiunii – Sesiunea științifică
„România în procesul dezvoltării economice durabile – Europa la răscruce?, Buletinul
Ştiinţific al Universităţii “Dimitrie Cantemir”, nr. 13, 2012
150. Pipoș Cristina, Cristescu Cosmina, Femeia în căutarea propriei identităţi: Sylvia
Plath și Mariana Marin, Sesiunea științifică România în procesul dezvoltării economice
durabile – Perspective şi provocări în perioada 2013-2020” în Buletinul Ştiinţific al
Universităţii “Dimitrie Cantemir”, nr. 14, 2013
151. Pipoș, Cristina, Cosmina Cristescu, Sylvia Plath and the I of the Confessional Mode,
în „Bulletin of Transilvania University of Brașov”, Series IV, Volume 5(54), Volume 2, 2012
152. Pipoș, Cristina, The Confession of Love, Loss and Anger in Sylvia Plath’s Poetry, în
„Plath Profiles”, Volume 6, Summer 2013
153. Pipoș, Cristina, The First Confessional Poets, în „Bulletin of Transilvania University of
Brașov”, Series IV, Volume 5(54), Volume 1, 2012
154. Trinidad, David, From Ted Hughes’ List of Suggested Writing Exercises for Sylvia Plath,
„The American Poetry Review”; May/Jun 2011
155. Ulici, Laurențiu, Refracția lirică, „România literară”, nr. 31, 1982
156. Vancu, Radu, Poezie și adevăr, în „Observator Cultural” Supliment, nr. 236 (494) din 1-
7 octombrie 2009
157. Yezzi, David, Confessional poetry & the artifice of honesty în „The New Criterion”,
Volume 16, June 1998
INTERVIURI
158. Interviu cu Hughes Frieda, Lines of beauty: the art of Sylvia Plath, în „Observer
Magazine”, 23. 10. 2011
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
30
159. Interviu cu Hughes Ted de Drue Heinz, The Art of Poetry No. 71, în „The Paris Review”,
no 134, 1995
160. Interviu cu Lowell Robert de Frederick Seidel, Robert Lowell, The Art of Poetry No. 3,
în „The Paris Review”, no. 25, 1961
161. Interviu cu Marin Mariana de Svetlana Cârstea, Cuvintele atrag realitatea, în
„Observator cultural”, nr. 89, 2001
162. Interviu cu Plath Sylvia de Peter Orr, The Poet Speaks: Interviews with Contemporary
Poets Conducted by Hilary Morrish, Peter Orr, John Press, and Ian Scott-Kilvery. London:
Routledge ,1966
163. Interviu cu Sexton Anne de Barbara Kevles, The Art of Poetry 15, în „The Paris
Review”, no. 52, 1971
164. Interviu Cu Snodgrass W. D., de Alexandra Eyle, W. D. Snodgrass, The Art of Poetry
No. 68, în „The Paris Review”, no. 130, 1994
165. Interviu cu W. D. Snodgrass de William B. Patrick, august 2004, Writing about what
matters: “Heart's Needle”, http://www.webofstories.com/play/13915?o=S&srId=151475
REFERINȚE ONLINE
166. www.bartleby.com
167. www.crestinortodox.ro
168. www.crispedia.ro
169. www.enciclopediaromaniei.ro
170. www.english.illinois.edu
171. www.guardian.co.uk
172. www.gutenberg.org
173. www.virginia.edu
174. http://www.iun.edu/~nwadmin/plath/
175. www.poemhunter.com
176. www.poets.org
177. www.poetshouse.blogspot.ro
178. www.princeton.edu
179. www.readbookonline.net
180. www.researchnews.osu.edu
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
31
181. www.religionfacts.com
182. www.revistafamilia.ro
183. www.toutelapoesie.com
184. www.theparisreview.org
185. www.webofstories.com
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
32
Rezumat
Conducători științifici Doctorand
Cristina – Maria Pipoș
Prof. univ. dr. Ovidiu Moceanu
Teza de doctorat Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin realizează un
studiu al creațiilor celor două poete din perspectiva elementelor poeziei confesiunii, stil poetic
apărut în America anilor ’60, caracterizat prin introducerea elementelor autobiografice în
poezie, micșorarea distanței dintre poet și cititor, tonul puternic emoțional și structura
narativă.
Analiza pornește de la elementele esențiale ale poeziei confesiunii notând predecesorii
stilului poetic (Walt Whitman, W. H. Auden, Seamus Heaney, Anna Ahmatova, Gabriela
Mistral, Emily Dickinson), continuând cu reprezentanții acestuia (Robert Lowell, Theodore
Roethke, W. D. Snodgrass, Anne Sexton, John Berryman) pentru a se opri, mai apoi, la
examinarea poeziilor Sylviei Plath și ale Marianei Marin.
Investigarea operelor celor două poete se concentrează pe caracteristicile poeziei
confesiunii precum: spațiul personal/spațiul public, empatia cu cititorul,viziunea asupra
iubirii, imaginația, realitatea sau aproprierea mitologiei. Ultimul capitol al tezei se
concentrează pe analiza comparată a poemelor lui Plath și Marin, observând, pornind de la
elemente comune poeziilor, legătura poetică dintre cele două opere.
Abstract
Doctoral supervisors PhD candidate
Cristina – Maria Pipoș
Prof. univ. dr. Ovidiu Moceanu
The PhD thesis Sylvia Plath and Mariana Marin’s Confessional Poetry introduces a
study of the works belonging to the two poets from the perspective of confessional poetry
features, a poetical mode that emerged in the ’60 in America, characterized by the
introduction of autobiographical elements in poetry, the shortening of the distance between
the poet and the reader, the strong emotional tone and the narrative structure.
The analysis begins with the introduction of the core elements of confessional poetry
looking at the predecessors of this poetic mode (Walt Whitman, W. H. Auden, Seamus
Heaney, Anna Ahmatova, Gabriela Mistral, Emily Dickinson), followed by its exponents
(Robert Lowell, Theodore Roethke, W. D. Snodgrass, Anne Sexton, John Berryman) and
stops, later on, to the examination of Sylvia Plath and Mariana Marin’s poems.
The investigation of the two poets’ works focuses on characteristics of confessional
poetry such as: personal space/public space, the empathy with the reader, the vision of love,
imagination, reality or the appropriation of mythology. The final chapter of the thesis focuses
on the comparative analysis of Plath and Marin’s poems, noting, starting with the common
elements of the poems, the poetic link between the two works.
Prof. univ. dr. Alexandru Mușina
Prof. univ. dr. Alexandru Mușina
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
1
Curriculum Vitae
Informaţii personale
Nume / Prenume PIPOŞ CRISTINA - MARIA
Experienţa profesională
Perioada
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi si responsabilităţi principale
Numele şi adresa angajatorului
Tipul activităţii sau sectorul de
activitate
Perioada
01/10/2011 →
ASISTENT UNIVERSITAR
Susţinerea seminarelor/ cursurilor de Limba engleză
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV
BV. EROILOR, NR. 25, BRAŞOV (ROMÂNIA)
01/10/2009 →
Funcţia sau postul ocupat ASISTENT UNIVERSITAR
Activităţi si responsabilităţi principale Susţinerea seminarelor de Limba engleză şi Comunicare de afaceri în limba engleză
Numele şi adresa angajatorului UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”
BISERICII ROMÂNE 107 , BRAŞOV (ROMÂNIA)
Tipul activităţii sau sectorul de
activitate
EDUCAŢIE
Perioada 01/09/2005 → 15/06/2010
Funcţia sau postul ocupat PROFESOARĂ DE LIMBA ENGLEZĂ / PROFESOARĂ DE LIMBA ROMÂNĂ
Activităţi si responsabilităţi principale Predare limbii engleze şi a limbii române/ pregătirea elevilor pentru examenele naţionale,
olimpiade, concursuri
Numele şi adresa angajatorului COLEGIUL TEHNIC "REMUS RADULET"
ZIZINULUI 106, BRAŞOV (ROMÂNIA )
Tipul activităţii sau sectorul de
activitate
EDUCAŢIE
Perioada 01/09/2007 – 30/06/2010
Funcţia sau postul ocupat PROFESOARA DE LIMBA ENGLEZĂ
Activităţi si responsabilităţi principale Predarea cursurilor de limba engleză pentru afaceri şi a cursurilor pentru copii
Numele şi adresa angajatorului ŞCOALA DE LIMBI STRĂINE INTERNATIONAL HOUSE
STRADA LUNGA NR. 8 , BRASOV
Tipul activităţii sau sectorul de
activitate
EDUCAŢIE
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
2
Educaţie şi formare
Perioada 01/10/2010 – prezent
Calificarea/diploma obţinută DOCTORAND
Disciplinele principale
studiate/competenţele profesionale
dobândite
LITERATURĂ ROMÂNĂ
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ/furnizorului de formare
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV, FACULTATEA DE LITERE
BULEVARDUL EROILOR, NR. 29 , BRAŞOV (ROMÂNIA )
Perioada 01/10/2005 - 30/06/2007
Calificarea/diploma obţinută DIPLOMA DE MASTER
Disciplinele principale
studiate/competenţele profesionale
dobândite
SCRIERE CREATOARE, TRADUCERI
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ/furnizorului de formare
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV, FACULTATEA DE LITERE
BULEVARDUL EROILOR, NR. 29 , BRAŞOV (ROMÂNIA )
Perioada 01/08/1998 - 30/06/2002
Calificarea/diploma obţinută DIPLOMA DE LICENŢĂ
Disciplinele principale
studiate/competenţele profesionale
dobândite
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ/furnizorului de formare
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" BRAŞOV, FACULTATEA DE LITERE
BULEVARDUL EROILOR, 29, BRAŞOV (ROMÂNIA )
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
3
Curriculum Vitae
Personal information
First name(s) / Surname(s) Cristina-Maria Pipos
Work experience
Dates
Occupation or position held
Name and address of employer
Type of business or sector
Main activities and responsibilities
Dates
Occupation or position held
Name and address of employer
Type of business or sector
Main activities and responsibilities
2011 →
Assistant Professor
TRANSILVANIA UNIVERSITY OF BRASOV,
BV. EROILOR, NR. 25, BRAŞOV (ROMÂNIA)
Education
Teaching General English, Business English and Commercial Correspondence courses
Devising courses curricula and organising exams.
Using CDs, video projector, handouts in teaching
2009 →
Assistant Professor
DIMITRIE CANTEMIR CHRISTIAN UNIVERSITY
BISERICII ROMÂNE 107 , BRAŞOV (ROMÂNIA)
Education
Teaching General English, English for Engineering
Devising courses curricula and organising exams.
Using CDs, video projector, handouts in teaching
Dates 2005 - 2010
Occupation or position held English Teacher
Name and address of employer Remus Radulet Technical College
106 Zizinului Street Brasov
Type of business or sector
Main activities and responsibilities
Education
- Teaching English to students aged 14-19 and also to adult classes
- Devising lessons for different abilities and skills and also different levels of English
in the same classroom
- Helping students to learn for their graduation exam
- Using CDs, PowerPoint presentations, educational movies, handouts to help
students learn easier grammar and vocabulary, speaking and writing.
Dates 2007 - 2010
Occupation or position held English trainer
Name and address of employer INTERNATIONAL HOUSE
Strada lungă nr. 8 , Brasov
Type of business or sector
Main activities and responsibilities
Education
- Teaching business English to adults
- Devising lessons, using interesting and up to date handouts, CDs, smartboard
in order to help students understand and learn better English
- Providing written feedback for students to assist them with understanding
of the stage they are in, what are their high points and low points in learning English
Poezia confesiunii la Sylvia Plath și la Mariana Marin
4
Education and training
Dates
Title of qualification awarded
Principal subjects / occupational
skills covered
Name and type of organisation
providing education and training
Dates
2010 →
Ph.D. c
ROMANIAN LITERATURE
TRANSILVANIA UNIVERSITY OF BRASOV
FACULTY OF LETTERS
2005 - 2007
Title of qualification awarded M.A.
Principal subjects / occupational skills
covered
CREATIVE WRITING AND TRANSLATION
Name and type of organisation
providing education and training
TRANSILVANIA UNIVERSITY OF BRASOV
FACULTY OF LETTERS
Dates 1998 - 2002
Title of qualification awarded B.A.
Principal subjects / occupational
skills covered
ROMANIAN LANGUAGE AND LITERATURE, ENGLISH LANGUAGE AND
LITERATURE
Name and type of organisation
providing education and training
TRANSILVANIA UNIVERSITY OF BRASOV
FACULTY OF LETTERS
top related