· web viewduminica nu e doar o zi de odihna (cum aveau evreii ziua sabatului sau a sambetei), ci...
Post on 22-Jan-2020
1 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Program de formare profesională
flexibilă pe platforme mecatronice
Modulul 1Tehnici de informare şi comunicare
Medii şi tehnologii educaţionale interactive
SARBATORILE CRESTINE ORTODOXE
Cursant: Pop Ioan Marian
Cluj Napoca
20121
CUPRINS
I. INTRODUCERE.....................................................................................................................3
II. DUMINICA- sarbatoarea saptamanala a crestinilor..............................................................4
III. SARBATORILE CRESTINE IN PRIMELE SECOLE.......................................................5
IV. IMPARTIREA SARBATORILOR......................................................................................7
IV. 1. Praznicele Imparatesti...................................................................................................7
A. Cu data fixa:...................................................................................................................7
B. Cu data schimbatoare:....................................................................................................7
IV. 2. Praznicele Imparatesti ale Maicii Domnului................................................................7
IV. 3. Sarbatori ale sfintilor....................................................................................................8
2
I. INTRODUCERE
Cuvantul “sarbatoare” vine din latinescul ,,servatoria” format de la verbul ,,servare”-
adica a pastra, a conserva, a respecta.
Sarbatorile sunt zile anumite din cursul anului bisericesc, inchinate fie amintirii unor
fapte din istoria sfanta, fie cinstirii lui Dumnezeu sau a unora dintre sfinti. Ele se deosebesc de
celelalte zile prin aceea ca noi, crestinii, incetam ocupatiile obisnuite si mergem la biserica
pentru a lua parte la slujba dumnezeiasca prin care praznuim sarbatorile.
Daca oamenii cinstesc in viata lor sarbatorile lumesti, adica acele evenimente care s-au
petrecut pe pamant si care n-au importanta pentru om decat in timpul vietii sale, cu atat mai
mult ei sunt datori sa cinsteasca sarbatorile crestine, adica acele evenimente care privesc nu
doar viata noastra pamanteasca, ci si soarta noastra in vesnicie - adica mantuirea.
Sarbatorile sunt asadar, odihna pentru trup, dar mai ales un ragaz pentru suflet, cand
fiecare crestin isi lasa deoparte grijile lumesti si se ingrijeste de mantuire: ii multumeste lui
Dumnezeu pentru toate binefacerile primite, se caieste pentru pacatele sale, cere ajutor si
sprijin Maicii Domnului si Sfintilor impotriva ispitelor vrajmasului.
Inca de la intemeierea Bisericii crestine (la Cincizecime) sarbatorile au fost o mare
bucurie pentru crestini: ele sunt cele care aduna in jurul Bisericii si slujitorilor ei (preotii) pe
toti crestinii si-I uneste cu Biserica cea triumfatoare, aflata in ceruri (cu Mantuitorul, cu Maica
Domnului si cu Sfintii).
Sarbatorile din calendarul ortodox sunt foarte numeroase: unele se cinstesc mereu la
aceiasi data (Nasterea Domnului-25 decembrie, Sfantul Gheorghe-23 aprilie, Inaltarea Sfintei
Cruci-14 septembrie), altele se sarbatoresc in functie de data Pastelui (Floriile, Inaltarea
Domnului). De asemenea, unele sarbatori se numesc praznice imparatesti (fiind cele mai
inseminate dintre toate) si sunt inchinate Persoanelor Sfintei Treimi, evenimentelor din viata
pamantesca a Mantuitorului (Pogorarea Duhului Sfant, Nasterea Domnului etc.) si Maicii
Domnului (Nasterea Maicii Domnului, Bunavestire etc); altele se numesc sarbatori ale
sfintilor: Sfantul Nicolae, Sfantul Andrei, Sfantul Vasile etc.
Asadar noi, crestinii, trebuie sa cinstim sarbatorile din trei motive: in primul rand ca sa
cinstim pe sfinti, in al doilea rand ca sa ne exprimam dragostea, evlavia si recunostinta fata de
Dumnezeu si, in al treilea rand, ca sa ne putem urma si noi, prin rugaciune si smerenie, pildele
de viata savarsite pe care ni le-au aratat sfintii.
3
II. DUMINICA - sarbatoarea saptamanala a crestinilor
Duminica este pentru crestini ziua din saptamana inchinata intotdeauna lui Dumnezeu.
In ziua duminicii a avut loc crearea lumii; tot in ziua duminicii a inviat Iisus Hristos, Fiul lui
Dumnezeu; si tot in ziua duminicii, la cincizecime, dupa Inaltarea la cer a Mantuitorului,
Duhul Sfant a coborat in chip de limbi de foc asupra Apostolilor, intemeind Biserica. Asadar
in aceasta zi sunt praznuite toate cele trei persoane ale Sfintei Treimi: Dumnezeu Tatal Care a
zidit, Dumnezeu Fiul Care a mantuit zidirea din robia pacatului si Dumnezeu Duhul Sfant
Care S-a salasluit in Biserica ca sa ne sfinteasca, sa ne ocroteasca, sa ne uneasca cu Hristos in
veci.
Duminica nu e doar o zi de odihna (cum aveau evreii ziua Sabatului sau a Sambetei),
ci e in primul rand o zi inchinata lui Dumnezeu. Denumirea insasi vine din latinescul ,,Domini
dies” care inseamna ,,ziua Domnului”. Ea se cinsteste in primul rand prin dragoste si evlavie
fata de Dumnezeu, prin rugaciuni si participare la sfintele slujbe ale Bisericii, prin fapte de
milostenie fata de aproapele si prin orice fapta buna care ne linisteste constiinta sin e inalta
sufletul la Dumnezeu.
Modul cel mai inalt, insa, prin care cinstim Duminica este participarea noastra la Taina
Sfintei Euharistii, atunci cand ne impartasim cu Trupul si cu Sangele Mantuitorului in timpul
sfintei si dumnezeiestii Liturghii. Prin Trupul si prin Sangele Sau daruit omenirii intregi,
Hristos ine si Se salasluieste in noi, arzandu-ne luminandu-ne sufletele si inaltandu-ne cu
mintea la bunatatea lui Dumnezeu. In ziua cea dintai a saptamanii, adica Duminica, imediat
dupa Invierea Sa, Mantuitorul S-a aratat ucenicilor Sai, pe cand acestia erau adunati, cu
excptia lui Toma, in foisorul Cinei celei de Taina. A doua Duminica a venit iarasi, de data
acesta cand era si Toma. Peste 40 de zile, tot in ziua Duminicii, Duhul Sfant,Mangaietorul
trimis de Hristos, a coborat asupra Apostolilor. De aceia Duminica va ramane in vesnicie, ziua
intalnirii cu Hristos, ziua asteptarii Luminii.
Primul care a impus cinstirea Duminicii a fost imparatul Constantin (sec.IV): in
vremea lui crestinii care nu mergeau la biserica duminica erau excomunicati, iar preotii
cateristi.
Fiind ziua Invierii, duminica este ziua bucuriei. De aceea, la inceputuri, era interzisa
crestinilor, ingenungherea, metaniile, postul sau pomenirea mortilor. In aceasta zi oamenii
haine curate si albe, simbol al bucuriei si al luminii pe care o primeau in acea zi prin Sfanta
Impartasanie.
Anul bisericesc are 52 de saptamani grupate in trei mari perioade si ele se recunosc
dupa pericopele din evanghelie citite la Liturghie: Duminica a 2-a dupa Pasti este Duminica
4
Tomei, a 3-a este Duminica Mironositelor iar a 8-a este Duminica Rusaliilor (Pogorarea
Duhului Sfant). Toate aceste opt duminici se intind pe perioada Penticostarului. Perioada
Octoihului incepe dupa Rusalii si are 32 de saptamani (prima dintre ele este Duminica Tuturor
Sfintilor). Ultima perioada se numeste Triod si are zece Duminici (intre care Duminica
Vamesului si Fariseului, Duminica Fiului risipitor si ultima Duminica Floriilor
5
III. SARBATORILE CRESTINE IN PRIMELE SECOLE
Duminica a devenit sarbatoarea saptamanala a crestinilor inca din epoca apostolica, de
cand este cunoscuta cu numele de "zi domneasca" si cu destinatia de zi de adunare si de cult.
Duminica era serbata ca zi a invierii Domnului, zi de bucurie, in care crestinii se rugau
fara a posti si a ingenunchia. Obiceiul iudeo-crestin de a serba si sambata s-a mentinut la unii
crestini, dar Biserica l-a interzis. Din Scrisoarea lui Pliniu cel Tanar catre Traian, se poate
observa ca Duminica se facea si agapa, dar ea era despartita de Euharistie, savarsindu-se dupa
aceasta.
Afara de Duminica, se tineau in cinste zilele de post miercuri si vineri, dupa o marturie
foarte apropiata de vremea Sfintilor Apostoli Invatatura celor doisprezece Apostoli. In aceste
zile se faceau si adunari cu cult, dupa marturii ce avem pentru Egipt si Africa in secolele III-
IV. Miercuri si vineri se tineau de crestini cu post, spre deosebire de zilele de post iudaic (luni
si joi, numite ziua a doua si a cincea) si aveau justificare crestina : miercuri s-a hotarat de
catre iudei moartea Mantuitorului, vineri a fost rastignit si a murit. Erau zile de tristete, in care
crestinii se rugau in genunchi.
Pastile erau sarbatoarea anuala a invierii Domnului, asa cum duminica era cea
saptamanala. Deosebirile cu privire la data ei au fost motivul controverselor pascale din
secolul II. In legatura cu Invierea Domnului era comemorata si rastignirea.
Stabilirea datei Pastelui a facut necesare studii astrologice. Calculul se facea si se
anunta de la Alexandria prin epistole pascale sau festive. S-au facut de timpuriu incercari de
stabilire a unui ciclu sau canon pascal, in care sa se prevada revenirea perio¬dica regulata a
datei Pastilor in aceeasi zi, dupa un sir de ani. Dionisie al Alexandriei a intocmit un ciclu
pascal de 8 ani; episcopul de Laodiceea, Anatolie, un ciclu de 19 ani.
Cincizecimea, era sarbatoarea pogorarii Sfantului Duh. Ea este, dupa Pasti, cea mai
mare si cea mai veche sarbatoare crestina. Ca si Pastile, Cincizecimea coincidea cu o
sarbatoare iudaica, cu care a pastrat asemanare de nume. Se numea Cincizecime si tot timpul
de la Pasti pina la Pogorarea Sfantului Duh (50 de zile) ; era timp de bucurie, in care crestinii
nu posteau si nu ingenunchiau la rugaciune.
Alte sarbatori crestine. Din variantele si interpretarea unui canon (43) al sinodului de
la Elvira (pe la 300), rezulta ca se sarbatorea si ziua a patruzecea (quadragesima) de la Pasti,
pe care unii crestini o tineau in locul Cincizecimii. Sarbatoarea coincidea cu inaltarea
Domnului. Cele 40 zile de dupa Pasti erau o paralela la cele 40 de zile de post dinainte de
Pasti, numite de asemenea quadragesima. Se pare ca inaltarea Domnului era comemorata mai
mult la Cincizecime.
6
Probabil din secolul al III-lea se serba in Orient Epifania numita si Theofania,
adicaaratarea Domnului, la 6 ianuarie, in amintirea botezului Mantuitorului si a
descopeririidumnezeirii unite cu acest fapt. In secolul al IV-lea, se facea amintire in aceasta zi
denasterea Mantuitorului, de chemarea neamurilor si de nunta din Cana Galileei, ca prima
minune a Domnului. In acest secol, sarbatoarea Epifaniei era generala in Orient.
In Occident, se tinea ca sarbatoare corespunzatoare Nasterii Domnului ziua de 25
decembrie, pentru a o opune sarbatorii pagane a solstitiului de iarna. Crestinii orientali au
introdus sarbatoarea Nasterii Domnului in a doua jumatate a secolului al IV-lea. Pentru prima
oara, s-a des¬partit sarbatoarea Nasterii Domnului de cea a Botezului (Epifania), serbandu-
se la 25 decembrie, in Biserica din Antiohia, in jurul anului 377, apoi s-a introdus in Biserica
de Constantinopol in 379. Cei din Apus au introdus in schimb Epifania la 6 ianuarie.
Sarbatorile martirilor sunt din cele mai vechi. Prima marturie o avem in Martiriul lui
Policarp scris la 176, din care aflam ca ziua mortii martirului, numita "ziua nasterii" pentru
viata de veci, era serbata de crestini cu adunare si cult. Nu se cunosc inprimele trei secole
sarbatori ale Sfintei Fecioare.
7
IV. IMPARTIREA SARBATORILOR
IV. 1. Praznicele Imparatesti
A. Cu data fixa:Nasterea Domnului - Craciunul - 25 decembrie, dezlegare la toate. Se
odavaieste la 31 decembrie
Taiarea Imprejur a Domnului - 1 ianuarie, dezlegare la toate.
Botezul Domnului - 6 ianuarie, dezlegare la toate. Se odovaieste la 14 ianuarie.
Întâmpinarea Domnului - 2 februarie, dezlegare la vin, untdelemn si peste. Se
odovaieste la 9 februarie.
Schimbarea la Fata a Domnului - 6 august, dezlegare la vin, untdelemn si
peste. Se odovaieste la 13 august.
B. Cu data schimbatoare:Invierea Domnului - se odovaieste miercuri a VI-a saptamana dupa Pasti.
Izvorul Tamaduirii
Inaltarea Domnului - se odovaieste in ziua a VIII-a dupa Praznicul Rusaliilor.
Pogorarea Sfantului Duh - se odovaieste a VII-a zi dupa Praznicul Rusaliilor.
Sfanta Treime
8
IV. 2. Praznicele Imparatesti ale Maicii DomnuluiNasterea Maicii Domnului - 8 septembrie, dezlegare la vin, untdelemn si peste
Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - 21 noiembrie, dezlegare la vin,
untdelemn si peste
Buna Vestire a Maicii Domnului - 25 martie, dezlegare la vin, untdelemn si
peste
Adormirea Maicii Domnului - 15 august, dezlegare la vin, untdelemn si peste.
IV. 3. Sarbatori ale sfintilorNasterea Sf. Ioan Botezatorul - 24 iunie, dezlegare la vin, untdelemn si peste.
Sfintii Apostoli Petru si Pavel - 29 iunie, dezlegare la vin, untdelemn si peste.
Taiarea Capului Sf. Ioan Botezatorul - 29 august, dezlegare la vin si
untdelemn. Aceasta zi se praznuieste cu post chiar in zi de duminica de ar cadea.
Inaltarea Sfintei Cruci - 14 septembrie, dezlegare la vin si untdelemn. Aceasta
zi se praznuieste cu post chiar in zi de duminica de ar cadea.
La praznicele de mai jos este dezlegare la vin si untdelemn.
Sfanta Cuvioasa Parascheva - 14 octombrie
Sfantul Mare Mucenic Dimitrie - 26 octombrie
Soborul Sfintilor Arhangheli Mihali si Gavriil - 8 noiembrie
Sfantul Ierarh Nicolae - 6 decembrie
Sfintii Ierarhi Vasile, Grigorie si Ioan - 30 ianuarie
Sfantul Mare Mucenic Gheorghe - 23 aprilie
Sfintii Imparati Constantin si Elena - 21 mai
Sfantul Ilie Tesviteanul - 20 iulie
Sfinti cu Polieleu si Liturghie
La praznicele de mai jos este dezlegare la vin si untdelemn.
Adormirea Sf. Ioan Evanghelistul - 26 septembrie
Acoperamanul Maicii Domnului - 1 octombrie
Sf. Ioan Hrisostom - 13 noiembrie
Sf. Apostol Filip - 14 noiembrie
Sf. Apostol Andrei - 30 Noiembrie
Sf. Sava cel Sfintit - 5 decembrie
Sf. Ierarh Spiridon - 12 decembrie
Sf. Cuvios Theodosie cel Mare - 11 ianuarie
Sf. Cuvios Antonie cel Mare - 17 ianuarie
Sfintii Ierarhi Atanasie si Chiril - 18 ianuarie
9
Sf. Cuvios Eftimie cel Mare - 20 ianuarie
Sf. Grigore Teologul - 25 ianuarie
Aducerea Moastelor Sf. Ioan Gura de Aur - 27 Ianuarie
Sf. Sfintit Mucenic Haralambie - 10 februarie
I-a si a II-a aflare a Capului Sf. Ioan Botezatorul - 24 februarie
Sfintii 40 de Mucenici - 9 martie
Sf. Apostol si Evanghelist Ioan - 8 mai
A III-a aflare a Capului Sf. Ioan Botezatorul - 25 mai
Sf. Mare Mucenita Marina - 17 iulie
Sf. Mare Mucenic Pantelimon - 27 iulie
10
top related