www.referate.ro-pancreatita acuta 54491
Post on 09-Feb-2016
616 Views
Preview:
TRANSCRIPT
F.E.G. “EDUCATION” – FILIALA VASLUI
SCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
SPECIALIZAREA “ASISTENT MEDICAL GENERALIST”
Rolul asistentei medicale îngrijirea pacientului cu
pancreatită acută
As. med. prof. licentiat : Absolvent :
Cretu Nela-Mihaela Nedelea Ana-Maria
www.referat.ro
Motto
” Nici cea mai gravă boală nu este întodeauna fără sperantă
si nici cea mai usoară nu este lipsită de pericole sau surprize neplacute”
A. Schopenhauer
Argument
Viata e formată dintr-o întreagă gamă de cicluri care creează o adevarată
simfonie. Totul in jurul nostru se repetă: secundele, minutele, orele, zilele, anii,
anotimpurile, somnul, respiratia, bătăile inimii... Dacă reusim să mentinem un ritm
corect în interiorul, dar si în afara noastră, "concertul" pe care-l sustinem aici, pe Pamânt,
va fi unul lung si melodios.
Unul din ciclurile importante ale corpului uman este bioritmul cotidian al
organelor interne. Cunoasterea acestor ritmuri biologice ne face să avem încredere în
instinctele noastre, actionând corect pentru a ajuta functiile organismului.
Pancreasul este organul care controlează nivelul glicemiei, deci, o bună
functionare a acestui organ poate împiedica aparitia unor dereglări ale metabolismului,
provocând boala precum diabetul zaharat.
Să ne ascultăm ceasul interior si propriul corp, pentru a putea căuta o metodă
proprie, care să ne ajute să depasim, atunci când apar, disfunctionalităti în organism, si să
încercăm să ne adaptăm ritmului său.
Cuprins
Capitolul I Notiuni de anatomie si fiziologie a pancreasului........61.1. Generalitati...............61.2. Configuratia externă.......71.3. Structura pancreasului.....71.4. Vascularizatia si inervatia pancreasului...........91.5. Functiile si reglarea secretiei pancreasului.......9
Capitolul II Notiuni despre boală............112.1. Pancreatita acută.............112.2. Anatomie patologică si patogenie........122.3. Etiologie........142.4. Simptomatologie.............152.5. Tablou clinic.........162.6. Diagnostic pozitiv si diferential........172.7. Evolutie si complicatii.........182.8. Prognostic............192.9. Tratament.........19
Capitolul III Prezentarea cazurilor...........213.1. Cazul A..........213.2. Cazul B...........253.4. Cazul C...........29
Capitolul IV Gradul de dependentă in satisfacerea nevoilor fundamentale după Virginia Hederson.........334.1. Nevoile fundamentale caz A..........334.2. . Nevoile fundamentale caz B........354.3. . Nevoile fundamentale caz C........37
Capitolul V Planurile de ingrijire.......385.1. Plan de îngrijire caz A........385.2. Plan de îngrijire caz B........455.3. Plan de îngrijire caz C........54
Capitolul VI Interventii legate de planul de îngrijire........626.1. Tehnica ecografiei abdominale...........626.2. Tehnica introducerii sondei nazo-gastrice.........626.3. Tehnica injectiei intravenoase si subcutanate.....666.4. Tehnica recoltării sângelui pentru examene de laborator.....69
Capitolul VII Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu pancreatită acută...........737.1. Rolul asistentei medicale în recoltarea produselor biologice....747.2. Rolul asistentei medicale în pregătirea explorărilor functionale.........797.3. Rolul asistentei medicale în administrarea medicamentelor.......80
www.referat.ro
7.3. Rolul asistentei medicale în pregătirea preoperatorie......807.4. Rolul asistentei în îngrijirea postoperatorie........81
Bibliografie...........84
www.referat.ro
CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie a pancreasului
Pancreasul este o glandă anexă a tractului digestiv cu dublă secretie, endocrină si
exocrină; îsi are originea în peretele duodenului, caruia îi este anexat.
1.1. Generalităti
Este asezat în cavitatea abdominală secundar retroperitoneal, initial fiind intraperitoneal.
Se întinde de la concavitatea duodenului până la splină, partea inferioară a capului si procesul
uncinat aflându-se în regiunea inframezocolică, iar partea superioară a capului, corpul si coada in
regiunea supramezocolică.
La dreapta este limitat de partea concavă a duodenului; la stânga ajunge pana la hilul
splinei; înainte se află stomacul, iar posterior vine in raport cu coloana vertebrală – la nivelul
vertebreleor L1-L2.
Culoare – roz-cenusie, devine rosie în timpul activitătii; suprafata – are un aspect tubular;
consistenta – relativ fermă dar elastică ceea ce face ca organele din vecinătate să-si lase amprenta
pe pancreas. Este friabil, se rupe usor.; în sectiune are aspect carnos.
Dimensiuni:
~ lungime: 15-20 cm
~ inaltime: 4-5 cm (la nivelul capului)
~ grosime: 2 cm.
Pancreasul este mai voluminos la bărbat decat la femeie. Ajunge la dimensiunile maxime
până la 40 de ani, pentru că după 50 de ani descreste treptat; iar greutatea este în medie de 80 de
grame.
1.2. Configuratia externă
Pancreasul are forma literei ”J”
asezat în pozitie transversal si are o forma
caracteristică ce i se descriu patru parti: cap,
gât, corp si coadă.
Capul este partea cea mai
voluminoasă si are o formă aproape ovală.
El este înconjurat de duoden iar partea
inferioară a acestuia are o prelungire, procesul uncinat.
Gîtul sau istmul pancreasului este o portiune îngustă, care leagă capul de corp. Pe
marginea inferioară are o scobitură, incizura pancreatică.
Corpul este portiunea alungită a pancreasului, care are o pozitie aproape perpendicular
pe axul vertical al corpului. Are forma unei prisme triunghiulare, prezentînd deci trei fete si trei
muchii. Fata anterioara prezinta in vecinatatea capului o proeminenta joasa si rotunjita –
tuberozitatea omenala, spre stanga prezinta o depresiune larga si putin adanca – impresiunea
gastrica in care se aseaza stomacul. Fata anterioara este strabatuta de doua santuri, pentru artera
si vena splenica. Fata posterioara priveste spre organele etajului submezocolic. Marginile se
formeaza prin intalnirea fetelor si sunt: superioara, anterioara si inferioara.
Coada este portiunea terminală a organului, care vine în raport cu splina si este partea
mobilă a pancreasului.
1.3. Structura pancreasului
Pancreasul este format din unirea a două categorii de glande: pancreasul exocrin si
pancreasul endocrin. La periferie glanda are o capsula conjunctiva subtire, slab dezvoltata, care
continua in interiorul organului formand septuri conjunctivo-vasculare slab dezvoltate, care
separa incomplect lobii si lobulii. In structura glandei pancreatice se disting doua parti
componente: masa pricipala (cu functie exocrina) si o parte mai mica (cu functie endocrina,
formata din insulite de celule dispersate in tesutul exocrin – insulele Langerhans).
Celulele acinare secreta o solutie apoasa cu electroliti si enzime. Produsul de secretie se
varsa in ductele intercalare, unde se adauga bicarbonatul si apa. Din aceste ducte ajunge in
canalul Wirsung si in duoden, la majoritatea oamenilor prin ampula lui Valter, impreuna cu bila.
Exista si un canal accesoriu, canalul Santorini, care se varsa intr-o portiune superioara
invecinată.
Pancreasul exocrin este o glanda tubuloacinoasă, care se aseamănă ca structură cu
glandele salivare. Reprezinta 97-98% din volumul glandei si este format din acini de forma
sferica sau ovoidala, asemanatori cu cei din carotida.
Pancreasul este acoperit cu capsulă fibroasă care trimite spre interior pereti ce impart
glanda in lobi si lobuli. Lobulii sunt formati din acini glandular, iar acestia sunt formati din
celule pancreatice care secreta sucul pancreatic. Fiecare acin prezinta un canalicul excretor;
unindu-se formeaza canale excretoare care se deschid in doua canale mari colectoare: canalul
Wirsung si canalul Santorini.
Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele lui Langerhans (între acini glandular in
special in regiunea capului si a cozi, se gasesc niste celule glandular), raspandite difuz in tesutul
exocrine si care alcatuiesc pancreasul endocrin. Constituie 1-3% din volumul glandei si sunt mai
numeroase la nivelul cozii.
Insulele sunt formate din cordoane celulare intre care se gasesc capilare, la periferie sunt
inconjurate de o retea retrico-capilara. In structura lor au: celule A situate predominant in centru
insulei (elaboreaza si secreta glucagonul), celule B mai numeroase (circa 80% din totalul
celulelor endocrine), asezate in special la periferia insulelor (secreta insulina). Pancreasul
endocrin contine si celule D care secreta somatostatina (STS) si gastrina, prima participand la
reglarea metabolismului glucidic, prin inhibarea secretiei celulelor A si B. pancreasul endocrin
contine si celule ce secreta polipeptidul pancreatic – celulele PP.
Mijloace de fixare – Pancreasul este unul din organele cele mai bine fixate ale cavitatii
abdominale. El este mentinut in pozitia sa prin: conexiunile cu duodenul in care i se deschid
canalele excretoare, prin peritoneu, prin fascia de coalescenta retro duodeno-pancreatica Treitz
prin vase si nervi. Acestora li se adauga presa abdominala. In cazuri exceptionale, pancreasul
poate fi deplasat in torace sau sa formeze continutul unei hernii ombilicale.
1.4. Vascularizatie si inervatia pancreasului
Irigatia arteriala este data de arterele pancreatico-duodenale (ramuri din arterele
hepatica si mezenterica superioara) si de arterele pancreatice (ramuri ala arterelor splenice).
Venele se formeaza în retele paralele cu arterele având în general aceiasi pozitie. Se
aduna in vena splenică si mezenterică superioară, care se varsă direct in vena portă.
Vasele limfatice drenează limfa la ganglionii mezenterici superiori, la ganglionii din
lungul vaselor splenice si la ganglionii situati in ligament spleno-pancreatic.
Inervatia este dată de filete nervoase simpatico si parasimpatice care vin pe traiectul
vaselor splenice si la ganglionii situati în ligamentul spleno-pancreatic.
1.5. Functiile si reglarea secretiei pancreasului
În intestinal subtire, chimul venit din stomac intră sub actiunea unui amestec format din
trei sucuri digestive : sucul pancreatic, bila si sucul intestinal.
Sucul pancreatic poate fi recoltat pur, prin metoda fistulei. Cu ajutorul fistulei pancreatice
s-a constatat ca sucul pancreatic este secretat numai în timpul digestiei. O dată cu incetarea
digestiei, încetează si sectetia sucului pancreatic. Cantitatea de suc pancreatic secretata in 24 ore,
la om, este de 500-800 ml. Este un lichid incolor si usor opalescent, are o reactive puternic
alcalina (pH=8,4-9), datorita bicarbonatului de sodium pe care-l contine.Secretia sucului
pancreatic este reglată atat pe cale reflex, cat sip e cale umorală.
REGLARE REFLEXĂ
Ca orice organ, pancreasul primeste o dublă inervatie vegetativă: una vagală si alta
simpatică.
Inervatia vagală stimulează secretia atat în timpul unui pranz normal cît si a unui prânz
fictiv; iar inervatia simpatică inhibă secretia. S-a constatat prin ”prânzul fictiv” că, dupa 2-3
minute de la ingerarea hranei incepe secretia pancreatica. Acest interval scurt arată că este vorba
de un mechanism neuroreflex.Punctual de plecare de la nivelul receptorilor senzitivi ai mucoasei
bucale, impulsurile ajung la bulb pe calea nervilor eferenti, la pancreas. I.P. Pavlov a
demonstrate ca nervul vag este nervul secretor al pancreasului.
Secretia reflex a pancreasului dă nastere unui suc foarte vâscos ti bogat în fermenti.
REGLAREA UMORALĂ
După 2-3 ore de la ingerarea alimentelor se constată o crestere a secretiei pancreatice,
care se mentine mai multe ore pană se termină digestia.
Această secretie abundentă si de lungă durată se datorează secretinei (care stimulează
numai secretia hidrominerală a pancreasului) si pancreoziminei (stimulează secretia fermentilor
pancreatici), care se formează in duoden, după ce chimusul acid a ajuns din stomac în intestin.
Sub actiunea chimusului acid, glandele mucoasei duodenale produc secretină si pancreozimină
care, trecând în sânge, ajung la pancreas pe care-l activează, iar secretia durează 2-3 ore. Sucul
produs de acesti doi hormoni este abundent, apos, bogat în săruri minerale si sărac în fermenti.
Cantitatea si calitatea sucului pancreatic sunt în functie de alimentele ingerate; de
exemplu: daca seingerează un aliment care contine o cantitate mare de grasimi, pancreasul va
secreta un suc mai bogat în lipază (descompune grăsimile emulsionate de catre bilă în acizi grasi
si glicerină) decât de obicei.
Fermentii sucului pancreatic sunt: tripsinogenul, chimotripsinogenul, lipaza pancreatică si
amilaza pancreatică.
CAPITOLUL II
Notiuni despre boală
2.1. Pancreatita acută
Pancreatita acută este o boală acută, locală si generală, determinată de procesul patologic
de autodigestie, prin activarea în glandă a fermentilot pancreatici, normal inactivi la acest nivel.
Atunci cand pancreasul este inflamat, organismul nu este capabil sa absoarba toti
nutrientii de care are nevoie. Pancreatita poate fi acută (bruscă si severă) sau cronică. Ambele
tipuri de pancreatită pot cauza sângerări si
moartea tesutului din componentă sau din jurul
pancreasului. Crizele usoare de pancreatită
dispar de la sine, fără tratament sau ca urmare a
schimbărilor dietetice. In cazul recurentei
pancreatitei, totusi, este intalnită in mod
frecvent deteriorarea pe termen lung a
pancreasului, care duce uneori la malnutritie si
diabet zaharat. Pancreatita necrozantă (in care
tesutul pancreatic moare) poate duce la formarea
de chisturi.
Pancreatita este constituită de un lant de
fenomene patologice de intensitate, gravitate si durabilitate variabilă. O parte din acestea sunt
rezultatul actiunii locale de autodigestie a glandei prin fermenttii tripsina si lipază, însă
fenomenele grave sunt urmarea actiunii toxice a fetmentilor si a altor produsi toxici la distantă,
pe toate parenchimele si tesuturile ce asigură functii vitale ale organismului: creier, plamâni,
vase sangvine, tesuturi, cord etc.
2.2. Anatomie patologică si patogenie
Pancreatita acuta poate apare atunci factorii implicati in mentinerea homeostaziei celulare
sunt alterati. Factorul declansator poate fi orice lezeaza celulele acinare si blocheaza secretia
granulelor zimogene, de exemplu: consumul abuziv de alcool, litiaza biliara si anunite
medicamente sau toxice. Este inca neclar mecanismul care declanseaza evenimentele din
pancreatita acuta.
Se presupune ca sunt implicati factori extracelulari: raspunsul nervos, arterial, cit si
intracelulari: activarea intracelulara a enzimelor, cresterea Ca intracelular, activarea proteinelor
de soc.
In plus, pancreatita acuta se poate dezvolta atunci cind lezarea celulelor ductelor biliare
duce la absenta secretiei enzimatice cum ar fi mutatia genei CFTR.
Odata ce a fost initiata cascada de evenimente patologice, dupa lezarea celulelor acinare
pancreatice, traficul membranar celular devine haotic cu urmari dezastruoase:
-compartimentele granulelor lizozomale si zimogene fuzioneaza activind tripsinogenul la tripsina
activa
-tripsina intracelulara determina activarea zimogenelor
-veziculele secretorii sunt eliberate in interstitiu, unde vor fi chemoatractante pentru celulele
inflamatorii.
Neutrofilele activate elibereaza superoxid si enzime proteolitice (catepsina B, D, G,
colagenaza si elastaza) . Macrofagele elibereaza citokine care vor media raspunsul inflamator
local sau chiar sistemic in cazurile severe. Mediatorii eliberati sunt TNF-alfa, IL-6, IL-8.
Acesti mediatori ai inflamatiei determina cresterea permeabilitatii vascularizatiei
pancreatice, conducind la hemoragie, edem si necroza pancreatica. Pe masura ce acesti mediatori
sunt eliberati in circulatia generala apar complicatii, cum ar fi : bacteriemia, prin translocare din
flora intestinala, sindromul de detresa respiratorie acuta, efuziunile pleurale, hemoragiile
digestive si insuficienta renala.
Sindromul de raspuns inflamator sistemic duce la instalarea socului cardiocirculator si
decesului.
Se disting doua etape:
declansarea procesului de autodigestie
urmarile acestui proces
Declansarea procesului de autodigestie poate fi determinata de doua serii de facori:
1. Factori canalari care produc:
refluxul de lichid biliar in pancreas prin canalul comun bilio-pancreatic ca urmare a obturari
ampulei lui Vater printr-un calcul mic, un graunte de colesterol sau chiar un spasm;
refluxul de lichid duodenalin pancreatic ca urmare a unui defect in tranzitul duodenal si
pancreatito-duodenal;
retentia de suc pancreatic cu cresterea presiunii datorita unui obstacol pe partea terminala a
canalului excretor.
Un asemenea reflux biliar sau duodenal poate fi capabil sa determine (daca glanda se afla
in activitate digestivă) o activare locala a fermentilor (in primul rând transformarea
tripsinogenului inactiv in tripsina activa) avand ca rezultat declansarea procesului patologic.
2. Factori vasculari:
ischemia acuta a parenchimului pancreatic printr-un deficit vascular determinat de
ateroscleroza sau de tromboza vaselor mici, sau de un
proces de vasconstrictie. In acelasi context de intensa activitate
digestiva a glandei, aceste modificari vasculare pot deplasaautoactivarea fermentilor, cu toate ca
sistemul excretor a canaleloreste normal.
Urmarile procesului de autodigestie
Dupa deplasarea initială procesului de autoactivare a enzimelor pancreatice, tripsina,
lipaza si ceilalti fermenti dau nastere unui proces de proteoliza, silipoliză exercitat in glanda,
cat si in jurul ei pe tesuturile si organele din abdomen, dar si pe tesuturile si organele situate la
distanta. Urmare a actiunilor fermentilor iau nastere si alte enzime toxice care produc:
leziunea chimica, toxica a parenchimelor nobile importante
vasodilatatia cu hipotensiune, stare de soc si deficit de perfuzie sangvina a organelor vitale
defecte de coagulare a sangelui, cu tromboze intraviscerale si hemoragii.
Toate aceste fenomene poarta numele de toxemie enzimatica, accetuindu-se gravitatea si
mortalitatea mare in fazele initiale ale pancreatitei acute.
2.3. Etiologie
Desi pancreatita are numeroase etiologii, expunerea prelungita la alcool si bolile tractului
biliar sunt cele mai frecvente. In 10-30% din cazuri, etiologia este incerta, iar 70% sunt datorate
microlitiazei biliare.
Bolile biliare sunt cele mai intilnite cauze ale pancreatitei in tarile dezvoltate. Cauza este
trecerea unei pietre in ductul biliar si blocarea temporara a scurgerii bilei in vezicula. Riscul ca o
piatra sa se blocheze in duct sau in apropierea sfincterului lui Oddi este invers proportional cu
marimea acesteia.
Pancreatita alcoolica se dezvolta la pacientii care au consumat etanol timp de 5-15 ani.
Pancreatita post-ERCP este cauza cea mai comuna de pe locul trei. ERCP este o
metoda endoscopica de investigare si tratare a afectiunilor arborelui biliar. Riscul creste daca
endoscopistul este neexperimentat, pacientul prezinta afectiuni ale sfincterului lui Oddi sau s-a
efectuat manevre de manometrie pe sfincter.
Trauma abdominala poate cauza cresteri ale amilazelor si lipazelor si pancreatite acute.
Injuria pancreatica apare mai ales la lezarea cu arme de foc sau albe, decit cele cu obiecte mari,
netede sau in accidente. Leziunile prin presiune, pot strivi glanda de coloana vertebrala.
Medicamentele si substantele toxice, determina intrun procent relativ mic de populatie
pancreatita acuta.
Cele mai associate medicamente cu afectiuni pancreatice sunt:
- tetraciclina, sulindac
- sulfonamide, azatioprina
- acidul valproic, didanozina
- metildopa, estrogenii
- furosemid, 6-mercaptopurina
- pentamidina, compusii 5-amino salicilici
- corticosteroizii, octreotidul.
Infectiile determina pancreatite in mai putin de 1% din cazuri, mai ales la copii;
simptomatologia tinde sa fie mai usoara decit in cea indusa de alcool. Agentii infectiosi implicati
cuprind:
- cauze virale: variola, Epstein-Barr, Coxsachie virus, echovirus, varicela-zoster
- cauze bacteriene: Mycoplasma pnemoniae, Salmonella, Campylobacter, Mycobacterium
tuberculosis
- cauze parazitare, prin migrarea viermilor in ductele biliare: ascarizii
- SIDA, neoplasme, lipodistrofia, terapii medicamentoase.
Pancreatita ereditara este o cauza in <1%. Este o afectiune autozomal dominanta prin
mutatia genei tripsinogenului cationic PRSS1, cu o penetranta de 80%. Mutatia acestei gene
determina activarea prematura a tripsinogenului la tripsina.
De asemeni mutatia genei CFTR determina alterari in secretia ductala a bilei.
Hipercalcemia este o cauza a pancreatitei acute prin urmatoarele afectiuni:
- hiperparatiroidism
- suplimentare excesivaa vitaminei D
- hipercalcemia hipocalciurica familiala
- nutritia parenterala totala
Anormalitati de dezvoltare a pancreasului: pancreas divisum si anular sunt doua
afectiuni congenitale care determina stenoze de ducte si compresii prin benzi fibroase, cu
stagnarea si absenta secretiei in duoden a sucului pancreatic.
Alte cauze mai rare de pancreatita acuta sunt:
- hipertrigliceridemia
- tumorile pancreatice, ductale sau duodenale
- insecticidele
- post-operative
- vasculite
- pancreatita autoimuna
2.4. Forme clinice
După aspectul anatomic, pancreatita acuta are trei forme:
a)pancreatita acuta edematoasă care se caracterizeaza prin: pancreas marit în volum, edematiat,
tumefiat; ttesutul gras din jur este infiltrat; ascita in cantitate variabila si nu sunt leziuni necrotico – hemoragice.
b) pancreatita necrotico-hemoragica care se caracterizeaza prin: pancreas marit in volum; existenta focarelor de
necroză unice sau multiple, vizibile la suprafata glandei sau situate profund; tumefactie prin edem si hemoragii
subseroase, suprainfectie; leziuni abdominale, ascita hemoragica, citosteatonecroza peritoneala, tromboza arterială
si venoasă; seroasa viscerală peritoneală este asemanatoare cu “petele deceara”, datorită autodigestiei grăsimilor
numite pete de citosteatonecroza.
Ascita hemoragica se produce datorita faptului ca exista sangerarea subcapilară. Când hemoragia este
mare si capsula nu poate rezista volumului hematomului se rupe – lichidul hemoragic varsandu-se in peritoneu.
Lichidul este foarte iritant, accentuâd starea de soc. Hemoragia poate fi parcelata sau difuza, glanda aparand de
forma unuicoagul rosu violaceu.Steatoza apare ca urmare a saponificarii grasimilor.
Consecintele necrozei:
- local: autodigestia glandei si continuarea activitatii enzimelor;
- general: stare de soc – declansat de dureri. Apar tulburari encefalice,renale, hepatice, cardiace, pulmonare.
c) pancreatita acuta supurata – este de obicei o complicatie a formeiprecedente, zonele necrotice
suprainfectandu-se., supuratia difuzeaza peripancreatic.
2.5 Tablou clinic
Principala manifestare din pancreatită este durerea, cu localizare în epigastru, iradiere în
bară spre hipocondriul stâng, debut brusc, intensitate crescută, fară fluctuatii, persistentă.
Greturile si vărsăturile sunt frecvente si abundente; sunt la început alimentare, apoi
bilioase si rar sangvinolente.
Meteorismul abdominal este un simptom constant datorită opririi partiale a tranzitului
intestinal, uneori putând chiar exista diaree sangvinolentă.
SEMNE GENERALE
Bolnavul prezinta anxietate, transpiratii reci, dispnee, tegumente palide, oligurie;
Pulsul este normal sau tahicardic
Tensiunea la inceput este usor crescută, faciesul este rosu, vultuos; apoi tensiunea arterială
scade si apar semene de soc; febra moderată:
Slăbirea se instalează repede si este însotită de topitea musculaturii toracice si pelviene;
Tulburările psihice sunt frecvente, sub formă de agitatie, chiar delir; în formele necrotico-
hemoragice apare chiar starea de soc.
EXAMEN OBIECTIV
Se constata de cele mai multe ori ca este vorba de un bolnav obez, care obisnuieste sa mănance mult.
Adesea este vorba de un vechi litiazic care a avut de curand o masa copioasa.
La palpare, abdomenul este destins, cu meteorism present si prezinta durere la inceput in epigastru, dupa
care durerea devine difuza in tot abdomenul. Semnele locale culese sunt in general sarace si neconcludente
si aceasta contrasteaza cu starea generala alterata a bolnavului, cu intensitatea durerilorde care se plange.
La percutie, bolnavul prezinta o hipersonoritate.La palpare se pune in evidenta uneori pancreasul
corespunzand zone idureroase in bara Pancreasul bombeaza, dand senzatia de formatiune tumorala
asezataorizontal, in etajul superior.
2.6. Diagnostic pozitiv si diferential
DIAGNOSTIC POZITIV se pune pe baza :
- antecedentelor hepato-biliare,
- cresterea valorilor amilazemiei si amilazuriei,
- examenul clinic si radiologic.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Un tablou clinic si biologic cu unele variatii in jurul semnelor descrise poatepune in
discutie o serie de afectiuni medicale si chirurgicale.
Afectuni medicale
gastrită acută
ulcer gastric sau duodenal
infarct miocardic
Afectiuni chirurgicale care pot determina cresterea amilazei:
apendicita acută cu sediul anormal
ulcerul gastric sau duodenal perforat
infarctul intestinal
torsiuni viscerale diverse
colica biliară, colecistită acută, peritonită biliară
ocluzie intestinală
Diagnosticul diferential cel mai important trebuie facut cu abdomenul acut chirurgical
care reprezintă- spre deosebire de pancreatita acută- urgentă medicală.
2.7. Evolutie si complicatii
a) In forma acuta evolutia are 3 faze: debut brutal, ocluzie intestinală functională, infectie si
necroză. Cazurile grave, evoluează majoritatea in 2-7 zile către moarte prin peritonita si colaps.
b) In formele edematoase are loc de regulă, ameliorarea rapidă subiectivă si obiectivă. Daca
nu se respecta dieta si nu exista supraveghere medicala poateexista pericolul de recidiva.
c) In formele intermediare evolutia este spre vindecare sau necroza.
d) In formele supraacute evoluează mortal în primele 1-3 zile, cauza mortii fiind:
insuficienta cardiorespiratorie acută sau intoxicatia globală cu leziuni grave parenchimatoase.
e) In formele necrozante bolnavul ramane febril si prezinta hiperleucocitoza in ciuda
tratamentului cu antibiotice. Necroza se continua, iar in locul pancreasului distrus, apar chisturi
mari. Clinic, in formele necrozante, se constata: tulburari de tranzit, dureri abdominale, stare
generala modificata,fenomene compresive de vecinatate.
COMPLICATII
1. Extrapancreatice:
Neuropsihice (encefalopatia pancreatică)
Pleuropulmonare (pleurezie, atelectazie)
Cardiovasculare (tromboze arteriale, pericardită, soc)
Hepatice si biliare (hepatită, tromboză de venă portă, icter)
Renale (IRA cu necroză tubulară )
Splenice (rupture splinei, hematom, infarct splenic, tromboza venei splenice)
Ascită pancreatică
Steatonecroze sistemice
2. Pancreatice:
Abcesul pancreatic
Flegmonul pancreatic
Pseudochistul pancreatic
Fistule externe/interne (stomac, duoden, colon, cavitate pleurală)
COMPLICATII TARTIVE
pseudochistul pancreatic dezvoltat mai ales retrogastric;
diabet secundar ( hiperinsulinism ).
În 80% din cazuri, leziunile acute evolueaza catre pancreatita cronică.
2.8. Prognostic
În formele edematoase – prognosticul este bun sub tratament si prinrespectarea regimului
alimentar.
În formele necrotice – prognosticul este grav.
Formele clinice:
formele dramatice;
formele cu durere violenta, dar fara stare de soc, imita colecistita;
formele oclusive cu colici abdominale, varsaturi, oprirea tranzitului intestinal;
formele gastrologice apar dupa consum de alcool – imita gastrita acuta;
formele latente – se manifesta direct ca pseudochist;
formele asociate cu diabet, icter, hemoragii digestive, infarct mezentericsi splenic;
formele etiologice aparand in etilism, la vasculari si postoperator
2.9. Tratament
Medical
Este aplicat în faza initială a pancreatitei acute, având următoarele obiective si metode de
realizare:
a) reducerea secretiei pancreatice prin post absolute, nutritie parenterală totală si aspiratie
nazogastrică prelungită (considerată ca metodă de prevenire a abceselor pancreatice)
b) substitutia volemică masivă poate determina îmbunătătirea perfuziei capilare si ca urmare,
diminuarea hipoxiei celulare, avand ca rezultat reducerea extensiei necrozei pancreatice. Se
face intravenous în functie de starea generală, bilantul hidroelectrolitic, si volemic, urmarirea
diurezei si a PVC (presiune venoasă centrală).
Pentru combaterea socului se folosesc:
- solutii cristaloide: NaCl, vit. K (în functie de diureză), Ca (la nevoie)
- solutii coloide si glucozate
c) medictie sedativă:
- contraindicatie absolută pentru Morfina si sedative cerebrale deoarece provoaca spasm
Oddian determinând agravarea bolii
- perfuzie venoasă cu Procaină (Novocaină) diluată sol 1% sau infiltratii retroperitoneale
d) medicatie antienzimatică
- Trasylol
- EAC (acid epsilon aminocarproic) cu efect predominant antisoc decât enzimatic
e) antibioterapie
- pentru prevenirea infectării zonelor necrozate se recomadă antibioterapia cu spectru lung
- se mai recomndă antibiotice asupra florei intestinale (Neomicină, Metronidazol)
administrare intravenos pe interval scurt
f) corticoizi
- în doze mari 3-4gr/24 ore, administrare parenteral
g) radioterapie locală
- 100-200 R/14 ore sedinte zilnic, cu actiune inflamatorie.
Sub acest tratament pacientul poate depăsi faza gravă a primelor zile evoluând spre
atenuarea simptomatologiei în special în formele fără necroză întinsă. După 4-5 zile se poate
relua alimentatia lichidă, apoi cea solidă. Bolnavul trebuie urmarit în spital cel putin trei
săptamâni, pentru a constata eventuala aparitie a unor complicatii.
CAP. III eu 3Prezentarea cazurilor
3.1. Prezentare caz A
Nume si prenume: C. I.
Vârsta: 40 ani
Domiciliul : Vaslui
Stare civilă: casătorit
Ocupatie: sofer
Diagnostic de trimitere: PANCREATITĂ ACUTĂ EDEMATOASĂ
Diagnostic de internare: PANCREATITĂ ACUTĂ EDEMATOASĂ
ANAMNEZA
Motivele internarii:
- Durere intensă în epigastru cu iradiere in hipocondriu drept si umarul drept
- Greturi
- Vărsături
- Febră
- Hipotensiune
- Tahicardie
- Inapetentă
- Constpatie
- Meteorism abdominal
- Anxietate
- Transpiratii abundente
- Astenie
- Insomnia
Antecedente heredo-colaterale:
- Mama: sănătoasă
- Tatal: litiaza biliara
Antecedente personale fiziologice si patologice:
- HVA in copilarie
- Obezitate 2000
- Criza de litiază biliară 2010
Conditii de viata si de muncă: locueste impreuna cu nevasta si cei doi copii ai săi,
lucrează ca sofer de 10 ani.
Conditii fată de mediu: este fumator (2 pachete de tigări/zi), consumă alcool în mod
regulat.
Istoricul bolii:
Boala actuală debutează în urmă cu 2 zile cu dureri epigastrice profunde cu caracter
colicativ, iradiere în hipocondrul drept si umar, care nu a cedat la medicatie precum Scobutil si
Papaverină; urmată de greturi si vărsături după fiecare masă, febră, instalându-se inapetenta,
meteorism abdominal, anxietate, transpiratii.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Talie: 1,75 m Greutate: 95 kg.
Stare generală: alterată
Stare de constientă: orientat temoro-spatial
Tegumente si mucoase: paloare
Sistem osteo-tendinos: integru
Sistem muscular: functional
Aparatul respirator: Torace normal conformat, murmur vesicular, frecventa
respiratorie: 16 resp/min
Aparatul cardio-vascular: soc apexian în spatial IV intercostal, zgomotul I întalnit la
aortă, T.A. 100/60 mm Hg, P: 90 batai/min
Aparat digestiv: abdomen mărit de volum prin stratul adipos, hipersonoritate
abdominală, hiperestezie epigastrică
Aparat urinar: normal, oligurie
Ficat: usoară hepatomegalie
Glande endocrine: pancreas palpabil, bombat
SNC: orientat temporo-spatial, agitatie
EXAMENE PARACLINICE
- Ecografia abdominală: pancreas mărit de volum, tumefiat; nu sunt prezente leziuni
necrotico-hemoragice
- Colangiografia: nu sunt prezenti calculi biliari
- CT
- EKG
EXAMENE DE LABORATOR
Sânge:
-TS = 2/minut TC = 3,15/minut
- Hemoglobina = 14g%
- Glicemie = 127 mg/dl
- VSH = 20 mm
-BD=0,6 mg/dl BT=1,5 mg/dl
- FA= 115 UI
- GGT= 60 UI
- Uree = 50 mg/dl
- sodiu = 130 mEq/l
- calciu= 8 mg/100ml
- potasiu = 4,9
- hematocrit = 32,5
- amilaze = 197 UW/ ml ser
- LDL = 150 mg/dl HDL = 30 mg/dl
- colesterol total = 30 mg/dl
- trigliceride 200 mg/dl
Urina:
- Diureza: 1000 ml/24 h
- Amilaza: 87 UW/ ml urină
- Sediment urinar: prezente hematii, cilindri granulosi
Tratament:
- Montarea sondei nazo-gastrice si aspiratie nazo-gastrică prelungită previne abcesele
pancreatice;
- Reducerea secretiei pancreatice prin post absolut, nutritie parenterală totală si
reechilibrare hidro-electrolitică, urmarim diureza si PVC (presiunea venoasă centrală);
- Pentru combaterea socului se administrează solutie NaCl, vit. K, solutii coloide
glucozate;
- Medicatie antienzimatică: Trasylol, EAC
- Algocalmin 2 f/zi
- Refen 2 f a 2 ml/zi
- Fenobarbital 1 f/seara
- Diazepam 1 f/seara
- Perfalgan 2 f/zi
Sub acest tratament pacientul si-a depasit faza gravă a primelor zile spre atenuarea
simptomatologiei. Dupa 4 zile pacientul isi reia alimentatia lichidă, apoi cea solidă si a ramas
internat trei săptămâni pentru a constata si trata eventualele complicatii.
Eu caz 1
3.2. Prezentare caz B eEEEEEUUUUUUUUUUU
Nume si prenume: P.I.
Sexul: masculin
Varsta: 41 ani
Domiciliu: Vaslui
Cetatenie: ramân
Ocupatie: lacatus
Stare civila: căsătorit de religie ortodoxă
Diagnostic de trimitere: PANCREATITA ACUTA NECROZATĂ
Diagnostic de internare: PANCREATITĂ ACUTĂ NECROZATĂ, OBEZITATE GR.
III,
ANAMNEZA
Motivele internării:
- Durere violentă
- Febră
- Greturi
- Vărsături
- Tahicardie
- Tahipnee
- Anxietate
- Tremor
- Tranzpiratii abundente
- Insomnia
Antecedente heredo-colaterale:
- Mama: HTA, DZ
- Tata: sănătos
Antecedente pesonale fiziologice si patologice:
- Obezitate gr. III 2005
- Etilism cronic 2010
- Criză de pancreatită acută 2010
Comportament fată de mediu:
- Fumător câte 1 ½ pachete tigări pe zi
- Consumă alcool
Conditii fată de viată si de muncă:
- Este de meserie lăcătus de 15 ani, locueste împreună cu sotia într-un apartament cu 2
camere, este sociabil, nu prezintă alergii.
Istoricul bolii:
Boala actuală a debutat brusc, în urma cu 2 zile cu durere violentă în epigastru, constantă
si iradiind în spate; este accentuată de tuse, strenut, inspir adânc. Durerea a fost urmată de
greturi, vărsături, febră, tahicardie, tahipnee; la durere pacientul spune ca lua pozitii antalgice
(antebratele pe abdomen apăsând regiunea dureroasă) si la administrarea calmantelor
(algocalmin, bicarbonat de sodiu) durerile treceau. Pacientul este anxios, agitat, prezintă tremor
si tranzpiratii abundente.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Talia: 1,80 m, Greutate: 124 kg
Tegumente si mucoase: palide
Sistem osteo-tendinos: integru
Sistem muscular: normoton si normokinetic
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vesicular, 21 respiratii/min
Aparat cardio-vascular: soc apexian în spatial IV intercostal, zgomotul I întalnit la
aortă, T.A. 130/75 mm Hg, P: 88 batai/min
Aparat digestiv: abdomen mărit de volum prin stratul adipos,hipersonoritate
abdominală, hiperestezie epigastrică
Aparat urinar: normal, oligurie
Ficat: usoară hepatomegalie
Glande endocrine: pancreas palpabil, bombat.
SNC: orientat temporo-spatial, agitatie
EXAMENE PARACLINICE
-Echografie abdominală: pancreas marit de volum, prezente multiple focare de necroza
vizibile la suprafata glandei; usoară hepatomegalie, nu sunt prezenti calculi biliari si nici
pancreatici, splina de volum normal
- Radiografie abdominală pe gol centrată pe pancreas: tumefactia pancreasului prin
edem
-CT = pancreas marit de volum cu contur sters
- EKG
EXAMEN DE LABORATOR RECOMANDATE
Sânge:
-TS = 2/minut TC = 3,15/minut
- Hemoglobina = 14g%
- Glicemie = 127 mg/dl
- VSH = 20 mm
-BD=0,6 mg/dl BT=1,5 mg/dl
- FA= 115 UI
- GGT= 60 UI
- Uree = 50 mg/dl
- sodiu = 130 mEq/l
- calciu= 8 mg/100ml
- potasiu = 4,9
- hematocrit = 32,5
- amilaze = 200 UW/ ml ser
- LDL = 150 mg/dl HDL = 30 mg/dl
- colesterol total = 30 mg/dl
- trigliceride 200 mg/dl
Urina:
- Diureza: 1000 ml/24 h
- Amilaza: 95 UW/ ml urină
- Sediment urinar: prezente hematii, cilindri granulosi
Tratament:
- Reducerea durerii prin alpicarea pungii cu gheată pe abdomenul pacientului si
administrare de analgezice la indicatia medicului
- Aspiratia secretiilor pancreatice prin sonda nazo-gastrică
- Reducerea secretiei pancreatice prin post absolut, nutritie parenterală totală si
reechilibrare hidro-electrolitică urmarind diureza si PVC (presiunea venoasă centrală)
- Pentru combaterea socului se administrează solutie NaCl, vit. K, solutii coloide,
glucozate
- Administrare de antitermice, anxiolitice la indicatia medicului, antibiotice în functie de
antibiogramă.
În urma tratamentului pacientul rămâne febril, leucocitoză în urma tratamentului
cu antibiotice, se constată aparitia chisturilor pancretici mari, multiple focare de necroză
si se decide să se intervină chirurgical.
3.3. Prezentare caz C eu caz 2
Nume si Prenume: D.N.
Sexul: masculin
Vârsta: 51 ani
Domiciliu: Bucuresti
Cetatenie: română
Ocupatie: contabil
Diagnostic de trimitere: COLECISTO-PANCREATITĂ ACUTĂ
Diagnostic de internare: COLECISTO-PANCREATITĂ ACUTĂ SEVERĂ
ANAMNEZA:
Motivele internării:
- durere intensă în epigastru cu iradiere în hipocondriul drept
- greată
- vărsături
- febră
- tahicardie
- balonare
- constipatie
- insomnia
- inapetentă
- scădere în greutate
Antecedente heredo-colaterale:
- mama: sănătoasă
- tata: litiază biliara, pancreatită cronică
Antecedente personale fiziologice si patologice:
- hepatită virală 1980
- dischinezie biliară 1995
Comportament fată de mediu:
- fumător ( 1 pachet de tigarete pe zi)
- consumă alcool numai la ocazii
Conditii de viată si de muncă:
- locueste împreună cu sotia si cu fiica lor, într-un apartament cu două camera; este de
meserie contabil.
Istoricul bolii:
Boala actuală debutează brusc în urmă cu 3 zile cu dureri în hipocondriul drept cu
caracter colicativ, postprandiale cu iradiere în hipocondriul drept, sunt însotite de greturi si
vărsături cu caracter bilos, febră, dispnee, tahicardie. Nu a tolerat nici un fel de alimente sau
lichide prezentând vărsături după orice aliment ingerat. Nu prezintă alergii.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Inăltime: 1,65 m
Greutate: 60 kg
Tegumente si mucoase: normal colorate
Sistem osteo-tendinos: integru, articulatii mobile, nedureroase la palpare si mobilizare
pasiva
Sistem muscular: functional
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonara, respiratii 15
respiratii/min
Aparat cardio-vascular: soc apexian in spatiul V intercostal stâng, pe linia
medioclaviculară, in limite normale. TA 110/50 mm Hg, puls 94 batai/minut
Aparat digestiv: greturi, vărsături bilioase, balonari, dureri cu caracter colicativ in
hipocordul drept cu iradiere in bară si lombară dreaptă,
Aparatul uro-genital: mictiuni fiziologice
Ficat: usoară hepatomegalie
Glande endocrine: marirea în volum a pancreasului
SNC: orientată tempero-spatial,
EXAMENUL PARACLINIC
- Ecografie abdominală: usoară hepatomegalie, colecistul usor destins,
-Colangiografia: prezenta calculior biliari
- Tubajul duodenal: sfincterul Oddi inchis, durata tubajului 45 minute, cantitate bila=50
ml.
EXAMENE DE LABORATOR
Sânge:
-TS = 4/minut TC = 2,3/minut
-hemoglobina = 14,40 mg%
-leucocite = 8400 mm3
-glicemie = 1,09 mg/dl
-amilazie = 179 UW/ ml ser
-VSH = 13 mm/h
-Colesterol = 1,25 g%
-Uree = 0,30 g%
-Creatinina = 0,69 mg%
-BD = 0,16 mg% BT = 0,40 mg%
-TGP = 12 U/L TGO =20 U/L
Tratament:
- Reducerea durerii prin alpicarea pungii cu gheată pe abdomenul pacientului si
administrare de analgezice la indicatia medicului
- Aspiratia secretiilor pancreatice prin sonda nazo-gastrică
- Reducerea secretiei pancreatice prin post absolut, nutritie parenterală totală si
reechilibrare hidro-electrolitică urmarind diureza si PVC (presiunea venoasă centrală)
- Pentru combaterea socului se administrează solutie NaCl, vit. K, solutii coloide,
glucozate
- Administrare de antitermice, anxiolitice la indicatia medicului, antibiotice în functie de
antibiogramă.
În urma tratamentului simptomatologia pacientului nu s-a îmbunătatit si se decide
să se intervină chirurgical pentru extragerea litiazelor din colecist.
CAPITOLUL IV
Gradul de dependentă în satisfacerea nevoilor fundamentale după Virginia Henderson
4.1. Nevoi fundamentale caz A caz 3
Nevoi fundamentale Diagnostic nursing Sursa de dificultate
1.Nevoia de a respira si a avea
o bună circulatie
1/2 dependent
- tahicardie
-hipotensiune arterial
-anxietatea
-durerea
2.Nevoia de a bea si a mânca
½ dependent
-alterarea alimentatiei -dietă dezechilibrată
-greturi
3.Nevoia de a elimina
½ dependent
-eliminare neadegvată -constipatie
-transpiratii abundente
-diureza scazută
-vărsături
4. Nevoia de a dormi si a se
odihni
¾ dependent
-insomnie -neliniste
-disconfort abdominal
5.Nevoia de a se misca si a
avea o bună postură
¼ dependent
-postură inadecvată -datorită durerii violente
6.Nevoia de a-si mentine
tegumentele corpului în
limitele normale
½ dependent
-hipertermie -febră 38,8oC
7.Nevoia de a se imbraca si
dezbrăca
½ dependent
-dificultate de a se îmbrăca si
dezbrăca
-durere violent
-tremur
-agitatie
8.Nevoia de a fi curat, îngrijit
si de a-si păstra tegumentele
curate
Independent
-pacientul îsi efectuează singur toaleta corporală, poartă o tinută
decentă, tegumentele si mucoasele sunt curate, îngrijite.
9.Nevoia de a evita pericolele
¼ dependent
-risc de deshidratare -vărsăturilor
-transpiratiilor abundente
10.Nevoia de a comunica
½ dependent
-comunicare ineficientă la
nivel afectiv
-timiditate accentuată
-izolare social
11.Nevoia de a-si practica
religia
independent
-pacientul este crestin ortodox, citeste cărti religioase, nu merge
la biserică din motivul evitării contactului cu semenii.
12.Nevoia de a se realiza
Independent
-pacientul prezintă motivatie, ambitie, este perfectionist la locul
de muncă dar si acasă, îsi îndeplineste rolul familial.
13.Nevoia de a se recrea
Independent
-pacientul preferă în timpul liber să se plimbe, să aibe iesiri în
natură de preferat singur.
14.Nevoia de a învăta si
descoperi
½ independent
-neacceptarea bolii si refuzul
urmării cu strictete a
tratamentului
-dezinteres fata de boală
4.2. Nevoile fundamentale caz B eu caz 1Nevoile fundamentale Diagnostic nursing Sursa de dificultate
1.Nevoia de a respira si a avea
o bună respiratie
½ dependent
-alterarea respiratiei si
circulatiei venoase
-tahicardie
-tahipnee
2.Nevoia de a bea si a mânca
1/3 dependent
-pacientul este pun in repauz digestiv, este hidratat prin
perfuzii cu solutii coloidale, glucozate
3.Nevoia de a elimina
½ dependent
-alterarea eliminărilor -transpiratii abundente
-oligurie
4.Nevoia de a dormi si odihni
1/3 dependent
-insomnie -treziri repetate
5.Nevoia de a se misca si a
avea o bună postură1/3 dependent
-postură inadecvată
-mobilizare la pat
-durere vie
6.Nevoia de a-si mentine
tegumentele corpului în
limitele normale
½ dependent
-hipertermie -febră
7.Nevoia de a se imbraca si
dezbrăca
Independent
-pacientul se imbracă si dezbracă singur, nu manifestă semen
de dependentă
8.Nevoia de a fi curat, îngrijit
si de a-si păstra tegumentele
curate
Independent
-prezintă tegumente integre, normal colorate, işi face
toaleta zilnică, işi schimbă lenjeria zilnic.
9.Nevoia de a evita pericolele
½ dependent
-risc de deshidratare -vărsături
-transpiratii abundente
10.Nevoia de a comunica
Independent
-pacientul este sociabil, discută cu cadrele medicale despre
boala sa si se integrează usor in discutii cu bolnavii din salon
11.Nevoia de a-si practica
religia
Independent
-pacientul este crestin ortodox, citeste cărti religioase cand
durerea se diminuă din intesitate
12.Nevoia de a se realize
Independent
-este o persoană sociabilă, cu motivatie, îi place locul său de
muncă si, îsi doreste ce este mai bun pentru copii săi
13.Nevoia de a se recrea
½ dependent
-mobilitate redusă -durerii
14.Nevoia de a învăta si
descoperi
- lipsa de cunostinte referitoare
la interventia chirurgicala
-prima interventie
chirurgicală
-dezinteres
4.3. Nevoile fundamentale caz C eu caz 2Nevoile fundamentale Diagnostic nursing Sursa de dificultate
1.Nevoia de a respira si a avea
o bună respiratie
½ dependent
-alterarea circulatiei venoase -tahicardie
-durere
2.Nevoia de a bea si a mânca
1/3 dependent
-pacientul este pun in repauz digestiv, este hidratat prin
perfuzii cu solutii coloidale, glucozate
3.Nevoia de a elimina
½ dependent
-alterarea eliminărilor
intestinale
-constipatie
4.Nevoia de a dormi si odihni
1/3 dependent
-insomnie -durere
-greturi
5.Nevoia de a se misca si a
avea o bună postură1/3 dependent
-postură inadecvată
-mobilizare la pat
-durere vie
6.Nevoia de a-si mentine
tegumentele corpului în
limitele normale
½ dependent
-hipertermie -febră
-pancreas inflamat
7.Nevoia de a se imbraca si
dezbrăca
Independent
-pacientul se imbracă si dezbracă singur, foloseste haine largi,
lejere,
8.Nevoia de a fi curat, îngrijit
si de a-si păstra tegumentele
curate
Independent
-prezintă tegumente integre, normal colorate, işi face
toaleta zilnică, prezintă haine si lenjeria curată.
9.Nevoia de a evita pericolele
½ dependent
-risc de deshidratare -vărsături
-febra
10.Nevoia de a comunica
Independent
-pacientul este sociabil, discută cu cadrele medicale despre
boala sa si se integrează usor in discutii cu bolnavii din salon
11.Nevoia de a-si practica
religia
Independent
-pacientul este ortodox, merge des la biserică impreună cu
sotia.
12.Nevoia de a se realize
Independent
-locul sau actual de muncă il are de mai bine de 15 ani, copii
sunt căsătoriti si cu serviciu.
13.Nevoia de a se recrea
½ dependent
-mobilitate redusă -durerii
14.Nevoia de a învăta si
descoperi
½ dependent
- lipsa de cunostinte referitoare
la interventia chirurgicala
-prima interventie
chirurgicală
-dezinteres
CAPITOLUL V
Planurile de îngrijire
5.1. Plan de îngrijire al pacientului C.I.
Diagnostic
nursingSursa de dificultate Obiective
InterventiiEvaluare
Autonome Delegate
Alterarea
respiratiei si
circulatiei
- dispnee
- P=90
pulsatii/minut
-TA=100/60 mmHg
- pacientul sa prezinte
o bună respiratie
- să prezinte o
circulatie adecvată
- asez pacientul în pozitie
semisezând
-invat pacientul să facă
exercitii respiratorii, să
respire profund,
-aeroterapie: deschiderea
ferestrelor
-masor functiile vitale si le
notez in F.O.
-administrez medicatia
prescrisă de medic
-pacientul respiră
mai usor si
prezintă
TA= 110/70
mmHg
P= 75 bat./minut
AV= 16
resp./minut
Alterarea
alimentatiei
-dietă dezechilibrată
-greată
-vărsături
-anxietate
-reechilibrare
hidroelectrolitică
-sa nu mai prezinte
greturi si vărsături
-pacientul să scadă in
greutate
-pun pacientul in repauz
alimentar absolut timp de 3
zile si montez sonda
nazogastrică pentru
aspirasia secretiilor gastrice
-supraveghez
-administrez medicatia
prescrisă de catre medic:
vit. K, Vit. B1, B6; glucoză
5%- 1500ml,
Solutie Ringer-1000 ml
Ser fiziologic-500 ml
-pacientul se poate
alimenta singur
-nu mai prezinta
greturi si varsaturi
-a inceput să scadă
in greutate
permeabilitatea sondei
noazogastrice si notez în
F.O. volumul si aspectul
lichidului aspirat
-ajut pacientul în timpul
vărsăturilor, il intorc in
decubit lateral
-după reluarea treptată a
alimentatiei intocmez
pacientului un regim
alimentar echilibrat
-il educ despre importanta
scăderii in greutate, pentru
a respecta regimul
alimentar
-cântaresc zilnic pacientul
si notez in F.O.
- metoclopramid 3 f/zi
Eliminare
neadecvată
-constipatie
-transpiratii
abundente
-vărsături
-pacientul sa nu mai
prezinte constipatie,
vărsături si transpiratii
-reluarea tranzitului
-schimb lenjeria de corp si
de pat a pacientului de 2 ori
pe zi,
-efectuez toaleta corporală
-urmaresc si notez în foaia
de observatie numarul si
consistenta scaunelor
-efectuez la indicatia
-pacientul nu mai
prezinta
constipatie,
vărsături,
-diureza scăzută intestinal
-diureza să fie în
limitele fiziologice
zilnic
-ajut pacientul în timpul
vărsăturilor,
medicului o clismă
evacuatorie
-colectez vărsăturile
pentru examenul
macroscopic si notez în
F.O.
-efectuez bilantul intrări-
iesiri si notez in F.O.
diureza
transpiratii
-si-a reluat
tranzitul intestinal
-diureza: 1500
ml/zi
Postură
inadecvată
-durere violent -pacientul să adopte o
postură adecvată
-informez pacientul despre
importanta păstrării unei
posture adegvate, il ajut sa-
si asigure o pozitie
adecvată în pat si în timpul
mersului
-administrăm la indicatia
medicului analgezice
Algocalmin 2f /zi
Refen 2ml 2f/zi
-pacientul adoptă
pozitie adecvată în
momentele când
durerea dispare în
urma medicatiei
dar, revine la
postura inadecvata
după ce efectul lor
a trecut
Insomnie -durere violent
-treziri repetate
noaptea
-pacientul să aibe un
somn linistit si
odihnitor
-asigur un microclimat
corespunzator (caldură 20-
21oC, umiditate 40%)
-administrez medicatia
prescrisă de medic :
Fenobarbital 1 fiola;
-pacientul se simte
odihnit si prezintă
un somn linistit
-invat pacientul să practice
tehnici de relaxare, exercitii
respiratorii înainte de
culcare
-întocmesc un orar de somn
corespunzator organismului
Diazepam 1 fiola. fără treziri
nocturne
Dificultate în a se
îmbrăca si
dezbrăca
-durere violent
-tremur
-pacientul să se
îmbrace singur
-ajut pacientul sa-si
satisfacă nevoia in
dificultate
-îl sfatui sa folosească
haine lenjere care să-i
faciliteze imbrăcarea,
dezbrăcarea
-pacientul reuseste
să se îmbracă
singur
Hipertermie -febră
moderată=38.80C
-pacientul să aibe
temperature în limite
fiziologice
-aerisesc încăperea, asigur
lenjerie de corp si de pat
curată, o schimb ori de câte
ori este nevoie
-educ pacientul cum să-si
mentină temperatura
corpului in limite normale,
-administrez antitermice la
indicatia medicului
Perfalgan 1 f/zi
-pacientul nu mai
prezintă
hipertermie
T=37oC
atunci când temperatura
mediului ambiant este
scăzută să consume lichide
si alimente calde
Risc de
dezhidratare
-transpiratii
abundente
-vărsături
-pacientul să fie
reechilibrat hidro-
electrolitic si acido-
bazic
-calculez bilantul hidric si
asigur necesarul de lichide
pe zi
- administrez solutiile
perfuzabile prescrise de
către medic
Comunicare
inadegvată la
nivel afectiv
-timiditate
accentuată
-izolare social
-pacientul să se poată
afirma, să aibe
perceptie pozitivă
despre sine
-comunic cu pacientul, il
sfatuiesc să vorbească cu
cadrele medicale si bolnvii
din salon despre boala sa,
sentimentele si ideile sale
-educ pacientul in vederea
dezvoltării capacitătii de
ascultare, de aschimba idei
cu ceilalti
-voi nota zilnic schimbări
survenite in dispozitia
bolnavului, stabilirea de
legături cu bolnavii si
comportamentul acestuia
Neacceptarea
bolii si refuzul
-dezinteres -pacientul să accepte
boala, să
-informez pacientul despre
efectele tratamentului, a
-pacientul este
întelegător si
urmării cu
strictete a
tratamentului si
dietei
constientizeze
importanta
tratamentului si dietei
dietei si urmarile dacă nu
le respectă cu strictete
-educ pacientul să
efectueze controale
periodice la medic
doreste să aibe o
profilaxie cât mai
bună
Caz B Preoperator
5.2. Plan de îngrijire al pacientului P.I. caz 1
Diagnostic nursing ObiectiveInterventii autonome si
delegateEvaluare
Durere vie -reducerea durerii -voi aplica punga cu gheata pe
abdomenul pacientului în
vederea reducerii durerii
-voi administra medicatia
prescrisa de catre medic:
Algocalmin 2f /zi
Refen 2ml 2f/zi
-recoltez sânge prin punctie
venoasă pentru examenele de
laborator
-institui sonda nazo-gastrica
pentru aspiratia secretiilor
pancreatice
-pacientul nu
mai prezinta
durere
Risc de deshidratare
datorită
transpiratiilor
abundente si a
vărsăturilor
-reechilibrare
hidroelectrolitica si
acidobazica
-ameliorarea
greturilor si a
varsaturilor
-sfatui pacientul sa-si puna
stomacul in repauz total, sa nu
consume lichide sau alte
alimente
-schimb lenjeria de corp si de pat
a pacientului ori de cate ori este
nevoie
-efectuez toaleta corporala
zilnica
-ajut pacientul în timpul
-pacientul nu
mai prezinta
deshidratare
vărsăturilor, il intorc in decubit
lateral
-institui solutii perfuzabile la
indicatia medicului: Vit. B1,B6;
glucoză 5%- 1500ml,
Solutie Ringer-1000 ml
Ser fiziologic-500 ml
Metoclopramid 5 ml/zi
-efectuez clisma evacuatorie
inainte de interventia
chirurgicala, montez o clisma
evacuatorie
Hipertemie datorita
procesului
inflamator al
pancreasului
-pacientul sa
prezinte T0 in
limite fiziologice
-masor temperatura corporala si
o notez in F.O.
-aerisesc încăperea, asigur
lenjerie de corp si de pat curată,
o schimb ori de câte ori este
nevoie
-administrez antitermice:
Perfalgan fl. 2/zi
-temperatura
corporala a
pacientei este in
limitele
fiziologice:
T0=36,60 C
Alterarea calitatii si
cantitatii somnului
datorita surerii si
anxietatii
-pacientul sa aibe
un somn linistit si
odihnitor
-asigur un microclimat
corespunzator (caldură 20-21oC,
umiditate 40%)
-invat pacientul sa practice
tehnici de relaxare, exercitii
respiratorii inainte de culcare
-intocmesc un orar de somn
corespunzator organismului
-asigur linistea in salon si creez
o atmosfera optima pentru
-pacientul
prezinta un
somn linistit si
odihnit
odihna
-administrez sedative la indicatia
medicului
Anxietate datorita
simptomatologiei
accentuate
-sa nu mai prezinte
anxietate
-explic pacientului tehnicile ce
urmeaza a fi aplicate si linistesc
pacientul cu privire la interventia
chirurgical ape care o va suferi
ca torul va fi bine
-comunic cu pacientul, il
sfatuiesc să vorbească cu cadrele
medicale si bolnvii din salon
despre boala sa, sentimentele si
ideile sale
-educ pacientul in vederea
dezvoltării capacitătii de
ascultare, de aschimba idei cu
ceilalti
-administrez anxiolitice la
indicatia medicului: Doxepin
2 f./zi
-anxietatea s-a
redus
considerabil
Postura inadecvata
datorita durerii
violente
-sa aibe o postura
adecvata
-informez pacientul despre
importanta păstrării unei posture
adegvate, il ajut sa-si asigure o
poziăie adecvată în pat
-administrăm la indicatia
medicului analgezice
Algocalmin 2f /zi
Refen 2ml 2f/zi
-pacientul
prezinta o
postura
adecvata
Risc de complicatii -sa nu prezinte -respect cu strictete toate regulile -pacienta nu
complicatii pe
timpul spitalizarii
de asepsie si antisepsie in
administrarea medicatiei
-iau masuri profilactice in vedera
imbolnavirilor nozocomiale
-supraveghez functiile vitale si
vegetative si le notez in F.O.
prezinta
complicatii
-pregatirea
preoperatorie
decurge in
conditii optime
Lipsa de cunostinte
referitoare la
interventia
chirurgicala
-acumulare de
cunostine privind
interventia
chirurgicala si
perioada
postoperatorie
- informez pacientul in vederea
repauzului digestive, sa nu
consume lichide si nici alimente
- informez despre natura
interventiei, necesitatea unei
bune pregatiri preoperatorii,
pozitia adoptata dupa disparitia
efectului anesteziei
- o buna pregatire preoperatorie
previne aparitia incidentelor in
timpul interventiei chirurgicale
si postoperatorii
- il educ despre necesitatea
mobilizarii precoce in perioada
postoperatorie pentru a preveni
complicatiile si efectuarea de
exercitii respiratorii
-pacientul
accepta mai
usor inteventiile
aplicate
preoperator
datorita
cunostintelor
accumulate
despre perioada
intra- si
postoperator
Postoperator
Diagnostic nursing ObiectiveInterventii autonome
si delegateEvaluare
Risc de complicatii
pulmonare si
circulatorii
-evitarea
complicatiilor
pulmonare si
circulatorii
-supraveghez functiile
vitale ale pacientului
dupa operatie si le notez
in F.O.
-asigur pozitie adecvata
pacientului care sa-i
favorizeze respiratia,
sezanda sau
semisezanda
-educ pacientul in
efectuarea miscarilor
active si pasive, il ajut
in efectuarea lor, il educ
in vederea efectuarii
miscarilor respiratorii
-functiile respiratorii
si si circulatorii in
limite normale
Risc de deshidratare -evitarea deshitratarii
si reechilibrare
hidroelectrolitica
-in primele 3 zile
institui perfuziile la
indicatia medicului:
glucoza 5% 1000 ml,
solutie Ringer 1000 ml
si Ser fiziologic 500 ml
-in a 4-a zi pacientul
poate consuma ceai
neindulcit, supa
strecurata, apa plata
-din a 5-a zi pacientul
-pacientul nu prezinta
deshidratare
poate consuma ceai
indulcit, branza slaba de
vaca, iaurt degresat
-monitorizez bilantul
intrari-iesiri si notez in
F.O. diureza
Prezenta durerii
postoperatorii
-ameliorarea sau
absenta durerii
-administrez medicatia
prescrisa de catre
medic: analgezice:
Tramadol 1 f. a 1 ml la
nevoie antispastice
-incurajez pacienta sa
adopte o pozitie care sa-
i favorizeze si
respiratia, semisezand
sau sezand
-durerea pacientei este
ameliorate doar cateva
ore dupa
administrarea
medicatiei
-reducerea spasmului
pancreasului asigura
drenarea secretiilor la
locul plagii
Risc de infectie
urinara datorita
sondei urinare
-evitarea infectiei
urinare
- supraveghez sonda
urinara si diurea iar, in a
3-a zi scot sonda urinara
de la pacient
-recoltez urina pentru
sumar de urina
-pacientul nu prezinta
infectii urinare in
urma rezultatelor de
laborator
Risc de infectie a
plagii
-prevenirea infectiei
-identificarea
prompta in cazul
prezentei infectiei
-masor functiile vitale la
fiecare 2 ore si le notez
in F.O. iar, temperatura
la fiecare 4 ore si o
notez in foaia de
temperatură
-respect cu strictete
-plaga evoluaza
normal si nu prezinta
infectie
măsurile de asepsie in
efectuare tuturor
ingrijirilor, în îngrijirea
plăgii postoperatorii
-schimb pansamentul
zilnic, dimineata si
respect măsurile de
asepsie
-urmaresc tuburile de
dren si anunt medicul
daca apar modificări de
aspect, culoare a
drenajului
-notez în F.O. volumul,
aspectul lichidului scurs
Pacienta prezintă
insomnia si nu se
poate odihni noaptea
din cauza reluării
durerii
-pacienta sa se poata
odihni noaptea sis a
aibe un somn
linistitor
-administrez sedative la
indicatia medicului:
Diazepam 1 f a 2 ml/
seara
-favorizez odihna
pacientului prin
suprimarea surselor
care-i pot determina
discomfortul si
iritabilitatea
-pacientul se
odihneste noapte,
poate dormi cel putin
6 ore pe noapte
Risc de complicatii
legat de imobilizare
-prevenirea sau
minimalizarea
posibilitatii de
complicatii
-ajut pacientul sa-si
schimbe pozitia la
fiecare 2 ore in vederea
-pacientul a inceput sa
se mobilizeze treptat,
nu prezinta
prevederii escarelor
-incurajez pacienta sa
efectueze miscari ale
membrelor, sa se
mobilizeze precoce si ii
explic importana
mobilizarii in
prevenirea
tromboembolia venoasa
complicatii
Deficit in a se
imbraca si dezbraca
datorita durerii
postoperatorii
-pacientul să se
îmbrace singur
-ajut pacientul sa-si
satisfacă nevoia in
dificultate
-îl sfatui sa folosească
haine lenjere care să-i
faciliteze imbrăcarea,
dezbrăcarea
-pacientul dupa 3 zile
postoperatorii isi
recapata independent
in satisfacerea nevoii
Postura inadecvata
datorita durerii,
miscare limitata
-pacientul sa adopte o
postura adecvata si
sa-si recapete forta
fizica
-educ pacientul sa
sustina plaga cu mana
cand tuseste, cand se
misca in pat si ii explic
necesitatea acetui aspect
-educ pacientul sa se
mobilizeze trepat, il ajut
in efectuarea miscarilor
si il sustin in pozitie
ortostatica in primele
zile dupa interventie
-sfatui pacientul sa
adopte o pozitie
-pacientul adopta o
pozitie pe cat posibil
normal atat ortostatica
cat si in clinostatism
antalgice
Pierderea demnitatii
si autonomiei
-redobandirea
demnitatii si
autonomiei
-asigurarea intimitatii si
implicarea pacientului
in luarea deciziilor
ingrijirilor
-asigurarea unui suport
psihic pentru pacient
-discutarea cu membrii
familiei pentru a il
incuraja si sustine pe
pacient in vederea
redobandirii demnitatii
si autonomiei corporale
-pacientul comunica
despre sentimentele
sale de inutilitate dar,
reactioneaza la
sfaturile privind
recastigarea stimei de
sine si autocontrol
Lipsa de cunostinte,
deprinderi pentru
recuperarea si
mentinerea sanatatii
-pacientul să
acumuleze cunostinte
noi despre recuperare
si mentinerea
sănătatii corporale
-informez pacientul
despre efectele
tratamentului, a dietei
si urmările dacă nu le
respectă cu strictete
-educ pacientul să
renunte la obiceiurile
dăunătoare, să încerce
să scadă în greutate
-educ pacientul să
efectueze controale
periodice la medic
-pacientul a inteles cât
de important este
sănătatea lui
Caz C Preoperator
5.3. Plan de îngrijire al pacientului D.N. caz 2
Diagnostic nursing ObiectiveInterventii autonome si
delegateEvaluare
Durere vie
preoperatorie
-reducerea durerii -voi aplica punga cu gheată
pe abdomen pentru reducerea
inflamatiei
-administrez perfuzii cu
antiseptic si calmante la
indicatia medicului: ser
fiziologic 500 ml + 1 f.
NoSPA, Xilină 1%, Algifen;
Solutie Ringer 1000ml si
Solutie glucozata 5% 1000ml
-pacientul nu mai
prezinta durere
Alterarea circulatiei
si respiratiei
manifestată prin
tahicardie si tahipnee
-normalizarea
valorilor circulatorii
si respiratorii
- asez pacientul în pozitie
semisezând
-învat pacientul să facă
exercitii respiratorii, să
respire profund,
-aeroterapie: deschiderea
ferestrelor
-masor functiile vitale si le
notez in F.O. :
TA= 140/70 mmHg
P= 94 batai/minut
Resiratii = 19 resp./ minut
-administrez la indicatia
medicului antiaritmice
Digoxin 2 f a 2 ml de 2ori/zi
HHC 500mg
-pacientul prezinta o
buna circulatie 75
batai/minut si o buna
respiratie 15
respiratii/minut
Alterarea alimentatiei
datorită greturilor,
vărsăturilor,
inapetentă
-reechilibrare
hidroelectrolitică
-să nu mai prezinte
greturi si vărsături
-montez sondă nazogastrică
pentru aspirarea secretiilor
gastrice si efectuez spălătură
gastrică cu solutie alcalină
(carbonat de calciu)
-reechilibrare electrolitică
conform ionogramei
sanguine
-sfatui pacientul de repauzul
gastric
-administrez la indicatia
medicului : Metoclopramid
pentru reducerea greturilor
Cimetidina 1g/zi pentru
reducerea secretiei gastrice ti
acide
Sandostadin 1g de 3ori/zi
pentru inhibarea secretiei
pancreatice
-este reechilibrat
hidro-electrolitic
-nu mai prezinta
greturi, vărsături
Alterarea eliminarii
intestinale
manifestate prin
constipatie, balonari
-pacientul sa elimine
in mod fiziologic si
reluarea tranzitului
intestinal
-urmaresc si notez în foaia de
observatie numarul si
consistenta scaunelor
-efectuez la indicatia
medicului o clismă
evacuatorie
-introduc o sonda vezicală
pentru a putea monitoriza
diureza si o notez in F.O.
-pacientul si-a reluat
tranzitul intestinal, nu
mai prezintă balonari
Poatura inadecvată -pacientul sa adopte o -informez pacientul despre -pacientul adopta
datorită datorita
durerii, anxietatii
postură adecvată importanta păstrării unei
posture adegvate, il ajut sa-si
asigure o pozitie adecvată în
pat
-administrăm la indicatia
medicului analgezice
Algocalmin 2f /zi
Refen 2ml 2f/zi
pozitii antalgice in
timpul durerii
Insomnie manifestată
prin adormire greoaie
si treziri repetate
-pacientul sa se poata
dormi si ohihni
noaptea
-asigur un microclimate
corespunzator (caldură 20-
21oC, umiditate 40%)
-invat pacientul să practice
tehnici de relaxare, exercitii
respiratorii înainte de culcare
-intocmesc un orar de somn
corespunzator organismului
-administrez medicatia
prescrisă de medic :
Fenobarbital 1 fiola;
Diazepam 1 fiola.
-pacientul prezinta un
somn linistit si
odihnitor, nu se mai
trezeste in mod repetat
noaptea
Hipertermie
manifestată prin
valorile T0=38,50C
-normalizarea
valorilor temperaturii
corporale
-mentinerea
temperaturii
corporale in limite
fiziologice
-aerisesc încăperea, asigur
lenjerie de corp si de pat
curată, o schimb ori de câte
ori este nevoie
-educ pacientul cum să-si
mentină temperatura corpului
in limite normale, atunci
când temperatura mediului
ambiant este scăzută să
-normalizarea
T0=36,50C
consume lichide si alimente
calde
-administrez antitermice:
paracetamol 3cp/zi
acid acetilicsalicilc 3cp/zi
Risc de deshidratare
datorita varsăturilor
-reechilibrare
hidroelectrolitica si
acido-bazica
-administrez perfuzii cu
solutii de aminoacizi si
glucoză la indicatia
medicului
-pacientul nu prezintă
deshidratare
Lipsa de cunostinte
referitoare la
interventia
chirurgicală
-acumularea de
cunostinte cu privire
la interventia
chirurgicală
-explic pacientului tehnicile
ce urmeaza a fi aplicate si il
linistesc cu privire la
interventia chirurgicală pe
care o va suferi, asigurându-l
ca totul va fi bine
-ii explic necesitatea
tehnicilor in pregatirea
preoperatorie si necesitatea
interventiei pentru a ne
asigura ca avem parte de
cooperare din partea
pacientului
-cunostintele
preoperatorii permit
pacientului să accepte
mai usor măsurile
intra- si postoperatorii
-o buna pregatire
psihică si fizic a
pacientului previne
aparitia complicatiilor
in timpul interventiei
chirurgicale
Postoperator
Diagnostic nursing ObiectiveInterventii autonome si
delegateEvaluare
Durere
postoperatorie
-reducerea durerii -aplic punga cu gheată,
supraveghez pacientul, îi
asigur un suport psihic
explicandu-i că este normal
să simtă durere
-administrez la indicatia
medicului analgezice la
nevoie, antispastice
-incurajez pacientul să
adopte pozitii care sa-i
diminue durerea
-durerea pacientului
se diminua doar
cateva ore de la
administrare
revenind cu caracter
accentuat,
insuportabil din
partea pacientului
Risc de hemoragie -identificarea
precoce a semnelor
de hemoragie
-schimb zilnic
pansamentul, supraveghez
si observ evolutia plagii si
a tuburilor de dren,
-raportarea imediată a
blocarii tuburilor de dren
sau a absentei drenajului,
-supraveghez si masor
functiile vitale, le notez in
F.O., supraveghez culoarea
tegumentelor
-pacientul nu
prezintă hemoragie
Risc de infectie -prevenirea infectiei
-identificarea
promptă în cazul
-respect cu strictete
măsurile de asepsie si
antisepsie in efectuarea
-infectia pagii a fost
prevenită
prezentei infectiei tuturor manevrelor, in
ingrijirea plagii
postoperatorii
-masor T0 la interval de 2
ore imediat dupa operatie
apoi in zilele urmatoare la
interval de 4 ore si o notez
in F.O.
-schimb zilnic
pansamentul, dezinfectez
zilnic plaga si aplic
comprese cu substante
antiseptic
Risc de deshidratare
datorită repauzului
alimentar în primele
3 zile postoperator
-reechilibrare
electrolitică si acido-
bazică
-pacientul să nu
prezinte semen de
deshidratare
-în primele 3 zile institui
perfuziile la indicatia
medicului: glucoză 5%
1000 ml, solutie Ringer
1000 ml si Ser fiziologic
500 ml
-în a 4-a zi pacientul poate
consuma ceai neindulcit,
supă strecurată, apă plată
-din a 5-a zi pacientul
poate consuma ceai
indulcit, branză slabă de
vaca, iaurt degresat
-monitorizez bilantul
intrari-iesiri si notez în
F.O. diureza
-urmaresc secretiile de pe
tubul de dren si semnalez
-pacientul nu
prezinta semen de
deshidratare
-este reechilibrat
hidroelectrolitic
medicului orice modificare
aparută
Risc de anxietate
datorită durerii
postoperatorii
-identific cauza
anxietatii si
reducerea ei
-asigur suport psihic
pacientului
-administrez la indicatia
medicului anxiolitice
-pacientul nu
prezintă anxietate
Risc de complicatii -pacientul să nu
prezinte complicatii
pe timpul spitalizarii
-respect cu strictete regulile
de asepsie si antisepsie in
administrarea medicatiei,
schimbarii pansamentului,
-educ pacientul atunci când
tuseste, strănuta să se tină
cu măna de plagă pentru a
evita desfacerea acesteia si
astfel prelungeste numarul
de zile internate in spital
-se iau masuri profilactice
pentru a se evita
imbolnaviri nozocomiale
ale pacientului, educ
pacientul in vederea
acestor măsuri
-supraveghez functiile
vitale si vegetative si le
notez in F.O.
-pacientul nu
prezintă complicatii
-ingrijirea
postoperatorie
decurge in conditii
optime
Lipsa de cunostinte
privind perioada
postoperatorie
-acumularea de
cunostinte privind
perioada
postoperatorie
-ii explic pacientului
necesitatea respectarii
regimului dietetic impus in
primele zile postoperatorii
-dupa reluarea tranzitului
sa evite sa consume
alimente iritante, care
imbaloneaza, sa evite sa
constipatia, sa consume
multe lichide sis a evite
bauturile carbogazoase
-ii explic necesitatea
mobilizarii precoce in
perioada postoperatorii in
vederea evitarii
complicatiilor venoase
-pacientul a inteles
necesitatea
respectarii regulilor
impuse in perioada
postoperatorie si
colaboreaza in
ingrijirile aplicate
CAPITOLUL VI
Interventii legate de planul de îngrijire
6.1. Tehnica ecografiei abdominale
Ecografia abdominală reprezintă metoda de diagnosticare prin ultrasunetele reflectate
de diferitele structuri din organism, asigură o bună evaluare a stării de sănătate a organelor
interne în care nu se află aer (ficat, rinichi, splină, pancreas, vezică urinară, ovare, prostată,
inimă), fiind una din principalele posibilităti de diagnosticare, alături de celelalte examene si
analize de laborator.
Pancreasul este unul din organele abdominale cel mai dificil de examinat si evaluarea sa
ecografică depinde mult de experienta examinatorului si de calitatea ecografului.
Pregătirea prealabilă a ecografiei abdominale
- Se recomandă să nu se mănânce cu 6 ore înainte de examinare pentru ca stomacul să fie
gol si intestinal subtire să nu fie dilatat, permitând astfel o vizualizare mai corectă a
pancreasului
- Se consumă înainte 1-1,5 litri de lichide negazoase, precum apa plată sau ceai neindulcit,
pentru a umple stomacul cu apa si a crea o asa numită ”fereastră ecografică” si se
urinează abia dupa ce se efectuează ecografia
Tehnica ecografiei abdominale
- Se îndepărtează de pe abdomen hainele pacientului si acesta este asezat în decubit dorsal
pe un pat capitonat
- Pentru ca transductorul să alunece mai usor si să asigure calitatea transmiterii undelor
ultrasonore se aplică pe abdomen un gel; transductorul va fi presat pe piele si miscat pe
toată suprafata unde se află organul abdominal care trebuie examinat
- Imediat ce procedura a fost realizată, gelul va fi înlăturat de pe abdomen si pacientul se
poate imbrăca
- Pacientul nu necesită îngrijiri special după efectuarea ecografiei abdominale.
6.2. Tehnica introducerii sondei nazo-gastrice
Sondajul nazogastric reprezintă introducerea unui tub de cauciuc – sonda Faucher sau
Einhorn prin narine, trecând de faringe si esofac în stomac.
Scop:
Explorator:
- recoltarea continutului stomacal în vederea evaluării functiei chimice si secretorii
- pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului
Terapeutic:
- evacuarea continutului stomacal toxic
- curătirea mucoasei de exudates si substante străine depuse
- hidratarea si alimentarea bolnavului
- introducerea unor substante medicamentoase
Materiale necesare:
- două sorturi din cauciuc sau material plastic
- Musama si aleză
- Manusi
- Sonda Faucher sau Einhorn
- 2 seringi de 20 ml
- Eprubete
- Tavită renală
- Tavită medicală
- Pahar cu apă
- Recipient pentru colectare
Pregătirea pacientului:
a) PSIHIC:
- Explicam pacientului scopul si necesitatea tubajului;
-Obtinem consimtământul si colaborarea;
-Informăm pacientul, modul de efectuare a procedurii si a duratei acesteia
-Asigurăm intimitatea pacientului
b) FIZIC:
-Indepărtăm proteza dentară, dacă există si i-o plasăm într-un pahar cu apă
-Rugăm pacientul să îsi sufle nasul sau îl curătăm noi dacă este necesar
-Alegem nara cea mai functională rugând pacientul să respire alternative, când pe o nară
când pe cealaltă
-Asezăm pacientul în pozitie sezândă sau semisezândă
Efectuarea tehnicii:
-Alegem si verificăm materialele în functie de obiectivul stability
-Verificăm recomandarea medical
-Identificăm pacientul si transportăm materialele în salon
-Instruim pacientul cum să înghită
-Asezăm pacientul în pozisia aleasă si îi plasăm acestuia sub bărbie un prosop
-Spălăm mâinile si îmbrăcăm mănusile
-Estimăm lungimea necesară pentru ca sonda să ajunga în stomac procedând astfel:
măsurăm distanta dintre lobul urechii si vârful nasului, si apoi de la lobul urechii până la
apendicele xifoidian
-Insemnăm locul celor două măsurători cu benzi subtiri de leucoplast sau notam distanta
dacă sonda este gradată
-Lubrefiem sau umezim vârful sondei ca să asigurăm înaintarea, pentru a reduce frictiunea
si iritatiile
-Plasăm o tăvită renală sub bărbia pacientului, eventual să o mentină singur
-Introducem cu delicatete sonda prin nara selectată îndepărtând-o spre spate si în jos,
înaintând încet până ajunge în faringe
-Inaintăm cu sonda, si rugăm pacientul să înghită până ajunge la primul semn, favorizăm
sondei dând pacientului cantităti mici de apă cu paiul
-Supravegheerea pacientului pentru că pot apărea: cianoza, tulburări respiratorii, situatii
când sonda a ajuns în trahee
-Rugăm pacientul să înghită încet până la al doilea semn
-Verificăm pozitia sondei prin conectarea unei seringi la capătul liber al sondei si aspirăm
continut stomacal, dacă se aspiră înseamnă că sonda este în stomac
-Fixăm sonda cu leucoplast pen as, astfel încăt să nu împiedice vederea si să nu preseza
nasul
-Fixăm eventual partea liberă a sondei avân grijă să lăsăm o buclă (de la nas până la locul
fixării) care să-I permit pacientului miscarea lenjeră a capului
-Asezăm pacientul într-o pozitie comodă si continuăm tubajul conform obiectivului
urmarit.
6.3. Tehnica injectiei intravenoase si subcutanate
a) Tehnica injectiei intravenoase
Locul de electie:
-venele de la plica cotului, bazilica si cefalica, unde se formeaza un M venos prin
anastomozarea (conexiunea) lor
- venele antebratului
- venele de pe fata dorsală a mâinii
- venele maleolare interne
- venele epicraniene
Executarea tehnicii:
- asistenta îsi spală mâinile si îmbracă mănusile
- se alege locul punctiei si se dezinfectează
- se execută punctia venoasă
- se controlează dacă acul este în venă
- se îndepartează staza venoasă prin desfacerea garoului
- se injecteaza lent, tinând seringa ăn mâna stîngă, iar cu policele mâinii drepte se apasă pe
piston
- se verifică periodic dacă acul este in venă
- se retrage brusc acul, când injectarea s-a terminat
- la locul punctiei se aplică tamponul îmbibat în alcool, compresiv.
Incidente si accidente:
- injectarea solutiei în tesutul perivenos, manifestată prin tumefierea tesuturilor si durere; se
incearcă pătrunderea acului în lumenul vasului, continuându-se injectia sau se încearca
în alt loc
- flebalgia produsă prin injectarea rapidă a solutiei sau a unor substante iritante; se
recomandă injectare lentă
- valuri de caldură, senzatia de uscaciune in faringe se recomandă injectare lentă
- hematom prin strapungerea venei; se intrerupe injectia
- ameteli, lipotimie, colaps; se anunta medicul
De stiut:
- în timpul injectarii, se va supraveghea locul punctiei si starea general
- vena are nevoie pentru refacere de un repaos de cel putin 24 ore, de aceea nu se vor
repeata injectiile în aceeasi venă la intervale scurte
- daca pacientul are o singură venă accesibilă, punctiile se vor face totdeauna mai central
fată de cele anterioare
- daca s-au revărsat ăn tesutul perivenos solutiile hipertone, se va instiinta medicul pentru a
intervenii, spre a se evita necrozarea tesuturilor
De evitat:
- încercarile de a patrunde în venă, după formarea hematomului, pentru că acesta
deplasează traiectul obisnuit al venei
b) Tehnica injectiei subcutanate
Locuri de electie
- regiuni bogate in tesut celular lax, extensibil
-fata externa a bratului
-fata supero-externa a coapsei
-fate supra si subspinoasa a omoplatului
-regiunea subclaviculară
Executarea tehnicii:
-asistenta îsi spală mâinile si îmbracă mănusile sterile
-dezinfectează locul injectiei
-pentru fata externă a bratului pozitia pacientului este sezând cu bratul sprijinit pe sold
-se prinde seringa pregatită, ca pe un creion în mâna dreaptă
-se face o cută a pielii între indexul si policele mâinii stângi, care se ridică, se pătrunde
brusc cu fortă la baza cutei, longitudinal 2- 4 cm
-se verifică pozitia acului prin aspiratie
-se injectează lent solutia, prin apăsarea pistonului cu policele mâinii drepte
-se retrage brusc acul cu seringa
-se dezinfectează masându-se usor pentru a favoriza resorbtia
Accidente si interventii:
-durere violentă prin lezarea unui nerv, se retrage acul putin spre suprafată
-ruperea acului, extragerea manuală sau chirurgicală a acului
-hematom prin lezarea unui vas, se previne prin verificarea pozitiei acului înainte de
injectare
De stiut:
- locurile de electie ale injectiei se vor alterna, pentru a asigura refacerea tesuturilor
De evitat:
-injectia în regiunile infectate sau cu modificări dermatologice.
6.4. Sondajul vezical la bărbat
Definiţie: manopera prin care se realizează evacuarea vezicii urinare, cu ajutorul unei sonde.
Sondajul vezicii urinare are drept scop:
- evacuarea vezicii urinare în cazurile în care acest lucru nu se poate efectua fiziologic
- în cazul unor intervenţii chirurgicale (în special pe micul bazin)
- evacuarea produselor patologice (cheaguri sanguine, corpi străini)
- prevenirea complicatiilor la pacientii cu incontinenta urinara
- monitorizarea precisă a diurezei
Indicaţii :
- retentia acuta de urina
- intervenţii chirurgicale în micul bazin, perineu, interventii chirurgicale de durata
- după explorarea instrumentală a vezicii urinareşi a căilor urinare (cistoscopie)
- după manevre terapeutice (litotriţie extracorporeală)
- cateterizare cu bujii filiforme sau cistostomie temporara)
- rupturi traumatice ale uretrei, pentru evitarea formării de căi false
- evacuarea produselor patologice (cheaguri sangvine, corpi străini)
- la bolnavii comatoşi
- la pacienţii la care este importantă monitorizarea balanţei hidro-electrolitice.
Măsurarea diurezei obţinute prin sondaj vezical se face la intervale diferite de
timp:
- din oră in oră: la cazurile cu oligurie
- la 12 ore: cu măsurarea osmolaritaţii, glicozuriei, corpi cetonici şi sânge
- la 24 de ore: pentru determinarea clearance-ului creatininei, măsurarea electroliţilor,
fosfaţilor şi substanţelor toxice (in intoxicaţii), amilazelor urinare (pancreatita)
Materiale necesare
- sonde uretrale sterile de diverse tipuri şi dimensiuni
- mănuşi sterile
- comprese sterile şi soluţii antiseptice
- ulei de parafină sau glicerină sterile necesare pentru lubrefierea sondelor
- pungi sterile pentru colectarea urinii
- seringă şi ser fiziologic (20-30 ml) pentru umplerea balonului sondelor, dar şi pentru
controlul permeabilităţii sondei, spălături, aspirarea cheagurilor din vezica urinară
Tipuri de sonde:
a) FOLEY: simple ( 2 canale) sau cu canal suplimentar pentru lavaj vezical prezintă:
- un canal pentru evacuarea urinii: se conectează la punga colectoare
- un canal pentru umflarea balonaşului pentru prevenirea ieşirii sondei
(cu volume diferite de la 5 la 30 ml)
- +/- canal suplimentar pentru lavaj vezical
b) NELATON: nu au balonaş de fixare
- sunt mai rigide
- folosite pentru sondajul de scurtă durată sau in cazurile in care nu se
reuşeşte cateterizarea cu sonde Foley (ex: adenom de prostata)
c) SONDE CU MANDREN
- au in componenţă un mandren metalic
- pot crea căi false
- folosite mai rar
Condiţii de efectuare
- sondajul vezicii urinare trebuie privit ca un act chirurgical, respectându-se regulile de
asepsie şi antisepsie
- tipul de sondă şi grosimea ei se aleg în funcţie de uretra ce trebuie cateterizată, sex, vârstă
(adenom de prostată la bărbaţi)
- manevra de introducere a sondei trebuie să fie executată cu blândeţe
- golirea vezicii se face lent, progresiv pentru evitarea apariţiei hemoragiei “ex vacuo”
- poziţia bolnavului este în decubit dorsal
Tehnica la bărbat
- se decalotează glandul, se spală şi se dezinfectează glandul şi meatul urinar
- se lubrefiază sonda
- se introduce în meatul urinar, cu blândeţe, penisul fiind ţinut cu mâna stângă la zenit pentru
a elimina una dintre curburile uretrei.
Când sonda ajunge la bulbul uretrei, penisul se basculează în jos spre coapse, apoi se
impinge sonda până ajunge în vezica urinara şi vine urină
- se umflă balonaşul sondei şi se trage sonda cat permite
- se evacuează urina lent, eventual cu pensarea sondei (după evacuarea a 150 – 200 ml)
pentru 1 – 2 minute.
CAPITOLUL VII
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu pancreatită acută
Raportat la efectele pe care pancreatita acută le are asupra fizicului si psihicului
bolnavului, rolul asistentei medicale este deosebit de important. Rolul asistentei este de a
ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-si mentină sau să-si recâstige sănătatea (sau să-l
asiste în ultimele clipe), prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă
ar fi avut capacitate sau cunostintele necesare să îndeplinească aceste functii astfel încât
acesta să-si recâstige independenta cât mai repede posibil.
Activitatea asistentei medicale trebuie să acopere totalitatea nevoilor
fundamentale ale pacientului (cu ajutorul echipei de îngrijire sau singură), ghidându-se
după un plan de îngrijire care este în functie de starea pacientului, investigatiile necesare
diagnosticării, interventiile chirurgicale si tratamentul prescris de medic. Acest plan de
îngrijire al pacientului poate necesita o revizuire zilnică sau săptămanală în functie de
evolutia stării pacientului.
De la serviciul de internări pacientul cu pancreatită acută este dus în sectia de
terapie intensivă, fapt ce determină cresterea nelinistii bolnavului, al cărui psihic este deja
marcat de simptomatologia zgomotoasă a bolii (intoleranta alimentară, vărsături, durere).
Asistenta medicală trebuie să caute să linistească bolnavul explicandu-i necesitatea
supravegherii permanente, importanta acesteia pentru evolutia bolii, pentru stabilirea
conduitei medicale.
Pacientului, o dată cu internarea i se face o serie de explorări utile precizării
diagnosticului, explorări care pot fi traumatizante ( fiziogastroscopia, recoltarea sangelui
prin punctia venoasa) dar care sunt absolute necesare. Asistenta medicală trebuie să fie
alături de pacient, străduindu-se să ii alunge teama, explicându-i necesitatea si importanta
analizelor.
5.1. Rolul asistentei medicale în recoltarea produselor biologice
Produsele biologice sunt examinari la laborator, iar rezultatele obţinute au o mare
importanţă în confirmarea diagnosticului clinic şi aprecierea: gravităţii evoluţiei, apariţiei
complicaţiilor, eficacităţii tratamentului şi confirmarea vindecării. De aceea asistenta
medicală care lucrează la patul bolnavului trebuie să aibă cunoştinţe teoretice precise şi
manualitatea corespunzătoare.
Asistenta medicală va pregăti psihic bolnavul, explicându-i că orice recoltare se
face în interesul lui şi dându-i informaţii asupra modului de desfăşurare a tehnicii. Ea va
avea o evidenţă precisă a bolnavilor care urmează să facă recoltări şi îi va urmări
îndeaproape să respecte condiţiile necesare: să nu mănânce, să nu fumeze.
La recoltarea produselor asistenta medicală va respecta strict toate măsurile de
asepsie si antisepsie, folosind un instrumentar steril: seringi şi ace de unică folosinţă,
sonde sterilizate, eprubete curate cu dop sau capac steril. Orice produs va fi recoltat în
cantitate suficientă, la fiecare eprubetă asistenta medicală va face un bon care va conţine:
numele bolnavului, numărul salonului şi patului, diagnosticul clinic, natura produsului,
analiza cerută şi data recoltării.
In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale, cantitative ale analizelor
rmedicale ale sângelui si a urinii, exprimate in mg/ml, cresterea sau scăderea valorilor in
anumite afectiuni:
Valori în sânge:
Substanta
analizată
Valori normale în
mg/mlCreste Scade
Hemoleucograma
Hematii
Leucocite
Femei:3.7-4.9
mil./cm3
Barbati: 4.2-5.6
mil./cm3 -in infectii,
intoxicatii
-imunitate scăzută
Trombocite
4000-8000/mm3
150.000-300.000/
mm3
Uree
20-50 mg/100 ml -boli renale acute
sau cornice, diabet,
febră.
-afectiuni hepatice.
Glicemie
65-110 mg/ml -diabet zaharat,
intoxicatii cu oxid
de carbon, AVC,
tumori.
-hepatită gravă,
insuficientă cortico-
suprarenală.
Creatinina0.5-1.2 mg/100 ml -boli renale, gută,
boli hepatice.
Fosfataza alcalină
40-150 UI/l -pancreatita acută,
ICC, colecictită
acută.
-malnutritie,
hipotiroidism.
TGO
7-40 U/I -hepatite virale,
infarct miocardic,
ciroze, necroze
musculară, litiază
de coledoc.
TGP
5-35 U/I -hepatite virale,
infarct miocardic,
ciroze, litiaza de
coledoc.
BI0.8-1 mg/100 ml - sindrom icteric,
anemiile hemolitice.
BD0-0.25 mg/100 ml -icter mecanic prin
calculi sau tumori.
BT 0.8-1.25 mg/100
ml
-icter prin
hemoliză: hepatite,
ciroze.
Amilaza25-125 U/I -pancreatita acută,
oreion.
-comă diabetică.
Proteine totale
6-8 g/dl -diaree, vărsături. -denutritie, boli
renale, ciroză,
hemoragii,
intoxicatii cornice.
Acid uric2-5 mg/100 ml -gută, nephrite,
leucemii
Colesterol
1.2-2.6 mg/100 ml -diabet zaharat,
obezitate, alcoolism,
mixedem, ictere.
-ciroze, boli
infectioase,
pneumonie,
endocardită.
Hemoglobina
Femei:12-16 mg/
100 ml
Barbati:13-18mg/
100 ml
-anemii.
VSH
Femei: 6-12 mm/1
oră
Bărbati:3-10 mm/1
oră
-infectii, TBC,
infarct, septicemia.
-hepatită epidemică,
stări alergice.
Tc (timp de
coagulare)
5-15 minute -hemofilie,
coagulare
intravenoasă
diseminată (C.I.D).
Ts (timp de
sânderare)
1-4 minute -trombocitopenii. -
hiperlipoproteinemi
e, diabet zaharat,
ateroscleroza.
Fibrinogen 250-450 mg% -RAA, pneumonii. -insuficientă
hepatică gravă,
cancer de pancreas.
Sodiu
310-350 mg/100
ml
-deshidratare,
insuficientă
cardiacă,
hiperfunctie
cortico-
suprarenală.
-vărsături, diaree,
insuficientă cortico-
suprarenală.
Potasiu
16-20 mg/ml -stări de soc, arsuri,
hemoragii, infarct,
nefrită.
-diaree, vărsături,
boală Cushing,
tumori suprarenale,
tratament cu
cortizon.
Fier
50-180mg/100 ml -anemii
posthemoragice
feriprive, tumori
maligne, tulburări
de absorbtie.
-anemii si ictere
hemolitice, hepatite.
Calciu
9-11mg/100 ml -hipervitaminoză D,
mielom multiplu,
tumori sau infectii
osoase.
-hipoparatiroidie,
rahitism grav,
hipovitaminoză D.
Valori ale urinei:
Substanta
analizatăValori normale Creste Scade
Amilaza 20-140 UI -pancreatită acută,
ulcer peptic perforat
(posterior),
-pancreatită cronică
în stadiu terminal,
insuficienta hepatică,
colecistită acută,
obstructie canal
cistic, cancer
pancreatic,
pseudochist
pancreatic, ascită
pancreatică, ocluzie
intestinala,
perforatie
intestinala.
hepatită severă.
Acid uric 250-275mg/24 ore -gută, insuficientă
renală cronică,
leucemie,
boli infectioase,
terapie cu ACTH
sau hidrocortizon,
toxicoză gravidică.
-în boala Wilson.
Glucoza <100 mg/dl -pancreatită acută
Densitate 1.001-1.035 -pancreatită acută -hidratare excesivă,
diabet insipid,
insuficientă renală,
glomerulonefrită,
pielonefrită.
pH 5.0-9.0 -dieta vegetariană,
vărsături,
administrare de
diuretice, infectie de
tract urinar,
insuficientă renală.
-diabet zaharat,
diaree, acidoză
metabolică, febră.
Bilirubina Negative -obstructie biliară
Proteine <20mg/dl -boli renale
Creatinină 0.8-1.8g/24 ore -în sarcină,
insuficienta renală,
alaptare, subnutritie,
carenta vitaminică,
diabet zaharat,
carcinom hepatic,
acromegalie,
miopatii, miastenie,
hipertiroidism
infantil
--hipotiroidism
infantil, aport proteic
redus, miotonie
congenitală
5.2. Rolul asistentei medicale în pregătirea explorărilor functionale
Asistenta medicală va pregăti psihic bolnavul explicându-i că aceste examene nu
îi fac rău si sunt importante pentru confirmarea diagnosticului şi instituirea unui tratament
corespunzător.
Examenul radiologic se execută dimineata, pentru că mai târziu se adună în
stomac secretii care diluează substanta de contrast, de aceea pacientului i se vor aspira
secretiile prin montarea sondei nazogastice. Asistenta are obligatia de a-i explica
pacientului necesitatea tehnicii pentru o mai bună colaborare a acestuia. Cazul în care
pacientul este nelinistit, agitat asistenta va calma psihic pacientul, discută despre temerile
lui privind tehnica ce urmează a i se face si îi explică importanta aspirarii secretiilor si
riscul care si-l asumă refuzăn tehnica.
Pentru ecografia abdominală, asistenta invată pacientul să nu manânce cu 6 ore
înainte de efectuarea ecografiei si, îi explică de ce este necesar ca stomacul să fie gol în
timpul examinării, pentru o bună vizualizare a pancreasului. Educă pacientul să consume
1-1.5 litri de apa inainte de ecografie si să urineze abia duă efectuarea acestei.
Este foarte important ca asistenta medicală să îi explice în ce constă fiecare
examen şi că va trebui să stea liniştit în timpul desfăşurării lor. Îl va însoţi la sala unde au
loc, impreună cu F.O. a pacientului; îl va ajuta să se dezbrace şi să se întindă comod pe
masa de examinare. La sfărşit îl va ajuta să se îmbrace şi-l va însoţi înapoi la salon.
În salon asistenta medicală are obligatia de a monitoriza functiile vitale in primele
ore de la efectuarea tehnicilor dar si in celelalte zile, si notarea lor în F.O. Cazul în care
apar modificări bruste, se anuntă medicul în vederea prevenirii altor complicatii.
5.3. Rolul asistentei medicale în administrarea medicamentelor
Asistenta medicală va respecta întocmai toate medicamentele prescrise de doctor.
Ea va cunoaşte medicamentele pe care le administrează după inscripţie, culoare, formă;
fiolele rămase goale de la injecţii le va păstra până la desfăşurarea efectelor lor.
Reguli de administrare a medicamentelor, se evită greselile:
Asistenta:
-respectă medicamentul prescris de medic;
-identifică medicamentul;
-verifică calitatea;
-respectă căile de administrare;
-respectă orarul si ritmul de administrare;
-respecta doza prescrisă de către medic;
-respecta somnul pacientului;
-evită incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor;
-serveste pacientul cu doză unică pentru administrarea orală;
-respecta succesiunea: calea orala, solide, lichide, apoi injectii, ovule vaginale,
supozitoare;
-informează pacientul asupra efectului si efectelor secundare;
-anunsă imediat medicul privind greselile produse in administrare;
-administrează imediat solttiile injectabile aspirate din fiole, flacoane;
-respectă masurile de asepsie, de igienă pentru a prevenii infectiile intraspitalicesti.
Asistenta va respecta cu stricteţe toate aceste reguli de administrare a
medicamentelor. Injectiile vor fi administrate numai dacă fiolele sunt etichetate si, atât
denumirea cat si dozajul corespund celor prescrise.
Ea va administra bolnavului doze mici din orice medicament, pe care acesta le va
lua în prezenţa ei. Îl va informa pe bolnav asupra efectului şi reacţiilor adverse ale
medicamentelor pe care le are de luat.
La administrarea parenterală asistenta va lucra în condiţii de strictă asepsie,
folosind materiale şi instrumente de unică folosinţă sau sterilizate. Asistenta va tăia şi va
aspira în seringă toate fiolele în faţa bolnavului. Ea va semnala orice intoleranţă şi reacţii
adverse medicului.
5.4. Rolul asistentei medicale în pregătirea preoperatorie
Scopul pregătirii preoperatorii este de a pregăti bolnavul pentru interventia
chirurgicală, să aibe o pregătire psihologică bună pentru a suporta cât mai usor interventia
chirurgicală, si fizică specifică interventiei chirurgicale la care va fi supus.
Pregătirea psihologică va fi făcută de către medical currant, informarea
pacientului va fi foarte obiectivă, informând asupra riscurilor dar si a beneficiilor fără a
oblige bolnavul să se opereze.
Pregătirea fizică cuprinde: pregătire generală, pregătire sistemică si pregătirea
locală.
Pregătirea generală are ca scop reechilibrarea hidro-electrolitică si acido-bazică
conform ionogramei si a pH-ului sangvin a pacientului, iar solutiile utilizate vor fi
normotone, pentru a preveni căderile tensionale sau chiar colapsul vascular si exitus în
timpul interventiei chirurgicale.
Refacerea nutritională se va face pe cale parenterală utilizând solutii de glucoză,
solutie NaCl, solutie Ringer.
Pregătirea sistemică necesită evaluarea si sustinerea tuturor aparatelor si
sistemelor: aparatul cardio-vascular, respirator, renal, hepatic, neurologic,
Pregătirea locală: cu o zi inainte de operatie asistenta medicala sfatuie pacientul
sa stea in repauz la pat.În dimineta interventiei chirurgicale se va epila zona unde
urmează a fi incizată, urmată de antiseptizarea cu alcool iondat. Se aspira pe sonda nazo-
gastrică secretiile, se vor face cate o clisma evacuatorie in seara precedent si în dimineata
operatiei. La indicatia medicului I se va introduce o sondă vezicala pacientului pentru a
putea monitoriza diureza.
Îi va verifica pulsul, tensiunea arterială, temperatura şi-l va instala confortabil pe
brancardă, cu perna sub cap şi acoperit cu pătură. Asistenta medicală verifică a doua oară
dacă are plicul cu toate documentele şi va însoţi bolnavul la sala de preanestezie.
5.5. Rolul asistentei în îngrijirea postoperatorie
După terminarea operaţiei, asistenta va supraveghea trezirea bolnavului după
anestezie şi funcţiile vitale: măsoară la fiecare 15 minute pulsul, tensiunea arterială, de
asemenea respiraţia (ritm şi amplitudine), temperatura, culoarea mucoaselor şi a
tegumentelor, diureza şi le notează în foaia de observaţie. Permanent va observa aspectul
şi comportamentul bolnavului.
Asistenta va supraveghea sonda nasogastrică, la sosirea bolnavului de la sală, ea
va branşa sonda la sursa de aspiraţie continuă şi la borcanul gradat. Va verifica buna
funcţionare a sursei de aspiraţie, dacă sonda este bine fixată şi aspectul narinei,
permeabilitatea sondei (aspiră cu o seringă lichid din cavitate: dacă este înfundată
asistenta va întroduce ser fiziologic pe sondă după care aspiră). Ea va nota în foaia de
observaţie volumul şi aspectul lichidului aspirat, va observa permanent confortul fizic şi
psihic al bolnavului
Asistenta va supraveghea sonda vezicală a bolnavului: să fie bine fizată cu
leucoplast pe coapsă şi tubul să nu fie comprimat de membrele inferioare ale bolnavului,
sacul colector va fi plasat sub nivelul vezicii. Ea îl va goli la 6-8 ore, notând în foaia de
observaţie cantitatea şi aspectul urinii, anunţând doctorului orice semne ale unei
eventuale infecţii (hematurie, urină tulbure, temperatură)
Asistenta medicală va supraveghea tubul de dren şi plaga operatorie, va verifica
tubul să nu fie cutat şi să fie permeabil, notând în foaia de observaţie volumul şi aspectul
lichidului scurs. După 3 zile asistenta medicală va lua tubul şi-l va retrage câţiva mm/zi
până în ziua 6 când îl va scoate complet la indicaţia medicului.
Asistenta medicală va observa zilnic plaga, semnalând doctorului orice semn de
complicaţie şi va efectua pansamentul steril al plăgii şi al orificiului din jurul tubului
Asistenta va observa de mai multe ori pe zi starea venelor şi va recolta sânge,
menajândule pentru a repeta: hemoleucograma, VSH, probele hepatice şi în funcţie de
starea bolnavului ionograma saguină.
Asistenta medicală va prepara toate substanţele medicamentoase ce intră în
cadrul tratamentului, execută injecţiile şi montează perfuziile. Va urmări ca perfuzia să
nu se oprească, să aibă un debit în jur de 30-40 picături/minut, va observa starea
bolnavului în timpul perfuziei, apariţia unor accidente locale sau fenomene generale,
intervenind prompt în funcţie de situaţie, asistenta va calcula bilanţul hidric al bolnavului.
BIBLIOGRAFIE
1. I. C. Voiculescu Anatomia si fiziologia omului Editia a IV-a Editura Medicală
2. Lucretia Titirca Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare
nevoilor fundamentale vol. I Editura Viata Medicala Romandeasca
3. M. Voiculescu Medicină Generală vol. I Editura Medicală
4. Carol Mózes Tehnica îngrijirii bolnavului ED. IV vol.II Editura Medicală 1978
5. Carol Mózes Tehnica îngrijirii bolnavului ED. IV vol.I Editura Medicală 1978
6. I. Acalovski Manopere si tehnici de terapie intensivă Editura Dacia 1989
7. F. Ticmeanu Ingrijiri postoperatorii generale si specifice Ediitura Medicală 2001
8. N. Ranglison Chirurgie-diagnostic si tratament Editura Medicală 1995
9. I. Bruckner Medicina internă vol. II Editura Medicală
10. Lucretia Titirca Urgente medico-chirurgicale Editura Viata Medicala
Romandeasca
11. Lucretia Titirca Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali
(Manual pentru colegiile si scolile postliceale sanitare) Editura Viata Medicala
Romandeasca
top related