zonele de clima de pe glob

Zonele de clima de pe globZonele de clim de e globZon ecutoril

Condiiile climtice fvorbile din cest zon extrem de cld i umed ermit existen unei mri diversiti de nimle. Cele mi multe (eri, insecte, mimue, fluturii, sri viu colorte) triesc n coron rborilor unde gsesc o hrn bundent. rincilele dtri le nimlelor rboricole se refer l osibilitile lor de fce slturi i de se g de rmurile rborilor.

Zon svnelor

n funcie de condiiile existente n cele dou notimuri le nului, vi nimlelor din svn se desfor n mod diferit. n notimul secetos, disrii ierburilor determin migrre unor sri i mmifere sre locurile unde i ot gsi hrn. n notimul loios, bogi ierburilor ofer hrn mbelugt numeroselor mmifere erbivore (girfe, zebre, ntiloe).

Zon deerturilor

Deerturile sunte regiunile cele mi uscte de e mnt. Multe nimle se dostesc n timul zilei i ies l cdere noii n cutre hrnei. Ele sunt cbile s survieuisc cu forte uin . De exemlu, cmil ote s nu be stmni ntregi, entru c o nmgzinez n cntitte mre n stomcul ei buretos.

Zon mediternen

Este crcterizt rin temerturi ridicte i numerose nimle sunt dtte l ctivitte nocturn (sri, viezuri, hiene, lilieci), dostindu-se n timul zilei. ltele rezist ns l cldur, cutndu-i hrn ziu.

Zon de ste

cest zon curinde ntinse terenuri coreite cu irb, cre dostesc numerose roztore (ondi, oreci de cm) ce i s glerii n mnt. Culore nimlelor din ste este cfeniu-cenuie, semntore mntului i ierburilor uscte.

Zon durilor de foiose i conifere

Verile uin cldurose i iernile reltiv blnde ofer hrn din bunden numeroselor nimle cre o oulez: insecte, viermii, orle, sri (ciocnitori, forfecue), mmifere (vuli, ieuri).

Zon de tig

nimlele crcteristice cestei zone (elni, veverie, oreci, uri bruni) s-u dtt iernilor sre i verilor frigurose. Unele nimle i fc rezerve de hrn n timul verii, ltele intr n hibernre. Elnul re iciore lungi, cre i ermit s lerge rin zd mole (n dret e notimul de vr).

Zon de tundr

Dei clim este nerielnic i solul nghet roe tot nul, mi multe nimle s-u dtt condiiilor de vi. stfel, culore unor (bufnie, otrnichi, vuli, ieuri) devenit lb c zezii, rndu-se mi bine de dumni, ir renul re degetele coerite cu coite lte, cre l miedic s se funde n zd.

Zon olr

ici, nimlele reuesc s trisc e ghe i chir nghet rcticii i ntrcticii. Bln lor des ( l ursul olr), strtul de grsime de sub iele ( l foci), enjul des i umflt (l inguni) le ermit s-i steze cldur corului.