analiza comparativa intre economiile sua ue si japonia la inceput de mileniu iii
TRANSCRIPT
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
1/46
CuprinsIntroducere .................................................................................... ............. 3
Capitolul 1 Pozi ia Statelor Unite ale Americii, Uniunii Europene iț ș
Japoniei în ierarhia economică mondială ...................................
............. 5
Capitolul Economiile SUA, UE i Japonia la început de mileniu III ........ș
2.1. Analiza indicatorilor economici ..............................................
2.1.1. Produsul intern brut .......................................................
2.1.2. Exporturi / importuri ......................................................
2.1.3. Rata omajului ...............................................................ș
2.2. Pia a tridimensională: dolar euro i !en "n condi iileț ș ț
economice actuale ...........................................................................2.3. Politica economică "n cadrul #$A $E i %aponia:ș
intrări/ie iri de '(uri ...................................................................ș
............. 1!
............. 1)
..............1)
............. 1*
............. 1+
............. 22
..............2*
Capitolul 3 Economia "u#terană.....................................................................
3.1. Economia subterană "n cadrul celor trei: tra,ic de dro-uri
porno-ra,ie munca la ne-ru ...........................................................
3.2. Economia subterană ( mijloc de "nlăturare al crizei
,inanciare.........................................................................................
............ $
..............2+
..............32
Capitolul % Criza economică &inanciară de la începutul "ecolului ''I ......
.1. ri-inea crizei ,inanciare ......................................................
.2. 0ăsuri adoptate de statele analizate pentru a ie i din aceastăș
situa ie ...........................................................................................ț
.3. C ti-ătorii i perdan ii acestui ,enomen ..............................ș ș ț
............. 3%
............. 3
............. 3*
..............3
Concluzii ....................................................................................... ............. 3$
(i#lio)ra&ie .................................................................................... ..............%1
Ane*e ............................................................................................. ............. %%
Introducere
2
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
2/46
lobalizarea unul dintre cele mai contro4ersate ,enomene ale prezentului a
condus 5i 4a a4ea "n continuare un impact poziti4 asupra cre5terii economice ec6ită7ii
securită7ii educa7iei re-ndirii cadrului institu7ional interna7ional transparen7ei
protec7iei mediului o mai bună -u4ernare -lobală care să asi-ure o mai lar-ă distribuire
a oportunită7ilor un mediu propice cre5terii economice ec6ilibrate 5i includerea celor
mar-inaliza7i.8n prezenta lucrare am a4ut "n 4edere o analiză comparati4ă din punct de 4edere
economic a trei dintre actorii de necontestat ai scenei mondiale: #tatele $nite ale
Americii $niunea Europeană 5i %aponia care nu au ,ost ocoli7i de ,enomenul căruia nu i
se poate atribui o de,ini7ie concretă -lobalizarea. Am ales spre analiză cele trei state
"ntruct consider că "n prezent lupta pentru suprema7ie se poartă "ntre #tatele $nite ale
Americii $niunea Europeană 5i %aponia.
Ast,el "n primul capitol am "ncercat să surprind care este pozi7ia celor trei "nlume la "nceput de secol 99& "ntruct "n ciuda unui sistem economic unic răspndit la
ni4el mondial "ncă mai există concuren7a pentru suprema7ia interna7ională iar pie7ele
celor trei puteri analizate interac7ioneaza "n permanen7ă.
Cel de(al doilea capitol "ncercă o analiză pur economică a unor indicatori
considera7i "n opinia mea a ,i cei mai reprezentati4i: produsul intern brut importurile 5i
exporturile rata 5omajului precum 5i raportul dintre cele trei monezi ce ,ormează a5a(
numita pia7ă tridimensională: dolar euro 5i !en "n condi7iile economice actuale 5i nu "n
ultimul rnd cum au in,luen7at in4esti7iile străine directe economiile celor trei puteri 5i
ce anume a determinat apari7ia societă7ilor transna7ionale considerate a ,i principalii
piloni "n men7inerea tendin7ei de -lobalizare care se mani,estă "n domeniul produc7iei 5i
ser4iciilor.
Capitolul: Economia subterană are "n 4edere o parte dintre promotorii acestui
tip de economie 5i anume: tra,icul de dro-uri ;marijuanna
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
3/46
asemenea tot "n acest capitol 4a ,i interesant să a,lăm justi,icarea existen7ei economiei
subterane "n condi7iile actuale de criză ,inanciară.
$ltimul capitol redă starea actuală a economiei: criza economică ,inanciară 5i
anume: cum 5i de unde a pornit ideea de criză economică ,inanciară 5i dacă aceasta "ntr(
ade4ăr există care sunt 7ările a,ectate de criză 5i ce măsuri au adoptat pentru a reu5i să o
depă5ească care sunt c5ti-ătorii 5i perdan7ii ,enomenului 5i cum anume a ,ost
in,luen7ată ierar6ia economică la ni4el mondial a celor trei puteri a4ute "n 4edere: #tatele
$nite ale Americii $niunea Europeană 5i %aponia.
Cap.1 Pozi+ia Statelor Unite ale Americii, a Uniunii Europene i a
Japoniei în ierarhia economică mondială
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
4/46
&ne-alitatea de ,or7ă economică dintre 7ări determină ine-alită7i "n sc6imburile
interna7ionale. Există o strnsă corela7ie "ntre poten7ialul economic al unei 7ări 5i
participarea ei la circuitul economic mondial 5i "ntre ni4elul dez4oltării economice 5i
intensitatea antrenării economice na7ionale "n sc6imburile cu străinătatea. Economiamondială cuprinde o mare 4arietate de economii na7ionale a,late "n stadii di,erite ale
e4olu7iei lor .1 $nele 7ări sunt puternic dez4oltate din punct de 4edere economic 5i de7in o
pondere importantă "n P&=(ul mondial ;#$A ermania %aponia An-lia &talia Canada
etc
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
5/46
,luxului istoriei re,unznd "n mod deliberat timp de mai bine de două secole orice
contact cu lumea exterioara #$A sunt o 7ară ce se a,lă la polul opus "ntruct 5i(a
sărbătorit destul de recent 2)) de ani de existen7ă statală ,iind o na7iune constituită ca
nici o alta de pe -lob exclusi4 din emi-ran7i care domină astăzi umea. 'upă cum
a,irma 5i B. =rzezinsi:DF 8n decursul unui sin-ur secol America s(a trans,ormat( 5i a
,ost trans,ormată de către dinamica interna7ională( dintr(o 7ară relati4 izolată "n emis,era
4estică "ntr(o putere de o bo-ă7ie 5i ,or7ă de domina7ie ,ără precedent "n istoria
omenirii.2
$niunea Europeană supranumită de speciali5ti: bloc economic a apărut ca o
adaptare a statelor membre la o nouă realitate: acceptarea punerii "n comun a
su4eranită7ii pentru a atin-e la un ni4el superior( cel al $niunii( o mai mare
independen7ă 5i o marjă mai lar-ă de ac7iune. Aceasta nu des,iin7ează statul(na7iune dar cere din partea lui o examinare "n pro,unzime a statului 5i a rolului său. $niunea
Europeană reprezintă o pro4ocare pentru statele membre deoarece pune "n discu7ie toate
ec6ilibrele: "ntre exterior 5i interior "ntre centru 5i peri,erie "ntre stat 5i societate.
8n prezent 7ările dez4oltate cu economie de pia7ă domină economia mondială.
Ele au ponderea cea mai mare "n produsul brut mondial "n exporturi 5i "n i4esti7iile
externe de capital. 8nceputul secolului al 99&(lea a -ăsit "n ,runtea acestora economia
#tatelor $nite ale Americii considerată a ,i sin-ura superputere a lumii ocupnd prinsupra,a7ă locul iar prin popula7ie locul 3 pe -lob 5i cu cel mai mare P&= din lume
;cca. 11 ))) miliarde.$#'
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
6/46
milioanelor de imi-ran7i posibilitatea reală de a bene,icia de o 4ia7ă mai bună 5i de a ,i
tratat ca o ,iin7ă umană nu "ntr(un 4iitor "ndepărtat. 'e peste un secol #$A se
consideră "n4estite cu misiunea de propa-are a idealurilor de libertate a principiilor
proprietă7ii indi4iduale 5i a celor ale democra7iei reprezentati4e. Aceste 4alori uni4ersale
au de4enit baza ideolo-ică a na7ionalismului american 5i codi7ionarea morală a tuturor
inter4en7iilor externe ale statului. *
8ntr(un timp destul de scurt a ,ost creată o pia7ă uria5ă care a ajutat la stimularea
cre5terii economice. #tandardizarea 5i produc7ia de serie mare au apărut ast,el de
timpuriu 5i au ,ost impuse de talia pie7ei americane. 'upă ce au cumpărat o parte din
statele componente astăzi precum: ouisana de la Japoloen; "n 1K) inlanda #uedia Cipru Estonia etonia ituania 0alta
Polonia Republica Ce6ă #lo4acia #lo4enia $n-aria Romnia 5i =ul-aria. Cu o
* #. Je-u7 Introducere în geopolitică Editura 0eteor Press =ucure5ti 2))K pa-. 112O 6ttp://[email protected]/@ii/Histor!Mo,Mt6eM$nitedM#tates
6ttp://@@@.ustr.-o4/trade(a-reements/,ree(trade(a-reements/nort6(american(,ree(trade(a-reement(na,taK 6ttp://europa.eu/abc/europeanMcountries/indexMen.6tm
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
7/46
popula7ie de circa 2) de milioane de locuitori $niunea Europeană de7ine peste 2)? din
comer7ul mondial exportă cu O)? mai mult dect #$A 5i de două ori mai mult dect
%aponia. &mportul se situează la acela5i ni4el cu #$A 5i este de trei ori mai mare dect al
%aponiei.+
Cu toate că trece printr(o criză economică puternică 5i nu s(au -ăsit "ncă solu7ii asupra
multor probleme de natură economică 5i socială sau "n materie de apărare politică
externă 5i de securitate comună $E poate ,i considerată un model de cooperare "ntre
state o or-aniza7ie "n care interesul na7ional se "mbină armonios cu interesul comunitar
un model de sistem democratic interna7ional un model economic 5i politic desc6is care
5i(a demonstrat capacitatea de a ,urniza stabilitate social(politică 5i resurse pentru a
asi-ura cetă7enilor europeni un standard de 4ia7ă ci4ilizat.
ratatul de la 0aastric6t a instituit principiul subsidiarită7ii con,orm căruia$niunea Europeană ac7ionează la ni4el comunitar numai "n măsura "n care obiecti4ele
propuse nu pot ,i mai bine realizate la acest ni4el. #ubsidiaritatea permite nu numai o
apropiere de cetă7eni "n rezol4area problemelor acestora ci 5i o mai e,icientă solu7ionare
5i păstrare a speci,icului 5i identită7ii na7ionale.1)
8n ceea ce pri4e5te %aponia aceasta este de asemenea un reprezentant de bază al
puterilor economice situndu(se pe a doua pozi7ie "n această ierar6ie la o distan7ă
considerabilă de celelalte 7ări industrializate. 'acă #tatele $nite nu au mai parcurs perioada ,eudală %aponia a sim7it(o din plin "ntruct 5i "n prezent at"t economia ct 5i
"ntrea-a 4ia7ă socială de aici poartă o puternică amprentă a 4ec6ilor cutume. Aici
,eudalismul s(a contopit "n timp cu capitalismul 5i s(a ajuns la o simbioză care s(a
do4edit a ,i pro,itabilă pentru toată lumea. 'e5i nu a dispus de resurse naturale bo-ate
,iind o 7ară relati4 mică muntoasă "n propor7ie de +)? situată "ntr(una din cele mai
acti4e zone 4ulcanice 5i seismice ale Paci,icului %aponia a mizat pe resursele umane pe
disciplina seculară a popula7iei pe un or-oliu na7ional deosebit care a -enerat unasemenea spirit de sacri,iciu. Rolul statului este esen7ial "n modelul japonez. ra4
a,ectată de bombardamentele celui de(al 'oilea Război 0ondial ,iindu(i distrusă cea
mai mare parte a capacită7ii industriale s(au pus bazele unei cooperări ,oarte strnse
"ntre stat 5i "ntreprinderi "n scopul "ncercării de relansare pe scena mondială. 0inisterul
&ndustriei 5i Comer7ului &nterna7ional; 0&& < s(a dotat cu instrumente le-islati4e ,oarte
puternice pentru a controla orientarea capitalului spre sectoarele prioritare 5i pentru a
,iltra o,erta 5i cererea de te6nolo-ii străine. El a contribuit din plin la realizarea unei noi
+ #. Je-u7 Introducere în geopolitică Editura 0eteor Press =ucure5ti 2))K pa-. 1+)1) 6ttp://ec.europa.eu/romania/documents/euMromania/temaM21.pd,
K
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
8/46
industrii.11 0ai mult dintr(o 7ară "n,rntă cu o economie distrusă a ajuns la "nceputul
mileniului &&& la o putere economică ce depă5e5te 0area =ritanie 5i >ran7a la un loc.
%aponia a ,ost pentru o perioadă "ndelun-ată de timp o pia7ă ,oarte -reu accesibilă
in4estitorilor străini. &n4esti7iile străine directe japoneze "n a,ara -rani7elor proprii au
,ost sus7inute de măsurile de protec7ie adoptate de către 7ările occidentale ;"n special
#$A 5i $E< care au determinat ,irmele japoneze să(5i desc6idă propriile ,iliale "n
străinătate bene,iciind "n ,elul acesta de protec7ia de care bene,iciau 5i companiile
auto6tone precum 5i de 4aloarea ridicată a !enului japonez ceea ce a ,ăcut ,oarte
rentabile in4esti7iile "n special "n zona asiatică unde costurile erau mult mai reduse. 12
Pe măsură ce "n economia japoneză dere-lementarea ,inanciară a pro-resat
puterea 0&& s(a redus "n ,a4oarea sectorului pri4at. Reculul statului a "nsemnat o
alocare a capitalului care a pri4ile-iat sectoarele imediat rentabile "n detrimentul celor cu rezultate 4izibile pe termen lun-. Capacitatea "ntreprinderilor de a pre4edea 5i de a se
pre-ăti pentru e4olu7iile pe termen mediu 5i lun- 5i care constituia un a4antaj comparati4
esen7ial s(a diminuat. e-ăturile pri4ile-iate cu subcontractan7ii auto6toni au cedat pasul
"n ,a4oarea ,urnizorilor străini mai competiti4i13.
8n opinia mea toate cele trei reprezentante ale puterii mondiale #$A $E 5i
%aponia sunt rezultatele unor procese e4oluti4e ale dez4oltării sc6imburilor reciproce de
acti4ită7i de la ,orme in,erioare la ,orme superioare de la simplu la complex. Cele treialături de alte 7ări dez4oltate sau "n dez4oltare sunt constituien7ii ,undamentali ai
economiei mondiale "n ciuda ,aptului că "n prezent sunt tot mai multe 4oci care
consideră că sub impactul -lobalizării statul na7iune 5i economiile na7ionale "n ,orma
actuală nu mai au un 4iitor "ndelun-at este pu7in cam improbabil să dispară.
'e asemenea dacă ne re,erim la puterea de in,luen7ă ea exprimă capacitatea de a
exercita presiuni asupra unui stat altele dect cele le-ate de utilizarea "n mod implicit
sau explicit a ,or7ei sau a sanc7iunilor economice iar #$A reprezintă dupa părerea meacel mai in,luent stat la ni4el mondial. 'irect sau indirect #$A se implică "n toate
problemele de orice natură care au loc pe plan interna7ional. 'e5i nici $E 5i %aponia nu
sunt ni5te state ce trebuiesc uitate puterea 5i supreama7ia celor dinti "ncă răsună.
Cap. Economiile SUA, UE i Japonia la început de mileniu III
11 6ttp://[email protected]/@ii/%apanQo4ernmentMandMpolitics12 R. 0. Ba6aria Economie mondială, Editura A#E =ucure ti 2))ș13 6ttp://@@@.japans6ipcentre.or-.u/[email protected]
+
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
9/46
.1 Analiza indicatorilor economici
.1.1 Produ"ul intern #rut
#tatele $nite ale Americii este considerată 5i "n prezent ca ,iind de7inătoarea celei
mai mari economii mondiale. Produsul intern brut "n anul 2)) a ,ost de 13K trilioane
$#'. Această 4aloare a ,ost de trei ori mai mare dect cea a 7ării care se a,la pe pozi7ia
secundă "n acest clasament din punct de 4edere al indicatorului men7ionat mai sus
%aponia al cărei produs intern brut a ,ost de trilioane $#'. 'omina7ia la ni4el
interna7ional a #tatelor $nite ale Americii a "nceput să se erodeze o dată cu introducerea
Pie7ei Comune "n $niunea Europeană care de7ine un P&= de peste 13 trilioane $#'.
otu5i dacă această cre5tere a produsului intern brut a ,ost de aproximati4 22? "n anul
2)) "n perioada următoare "n 2))K această cre5tere nu s(a ridicat dect la o 4aloare de
)+? cea mai mică a ultimilor zece ani a căror cre5teri "n medie au ,ost de aproximati4
2K?1 ,apt ce se poate obser4a 5i "n -ra,icul prezentat mai jos:
Sursa: Biroul de Analiză Economică SUA, 2009
1 6ttp://@@@.bea.-o4/national/xls/-dple4.xls
1)
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
10/46
Cererea 5i o,erta in,luen7ează "n mod direct ni4elul pre7urilor bunurilor 5i
ser4iciilor. Ce se produce 5i "n ce cantitate depinde de pre7ul ,ixat "n urma interac7iunii
cu cererea 5i o,erta. Rolul -u4ernului "n economia #tatelor $nite este unul primordial "n
ceea ce pri4e5te politicile monetare 5i cele ,iscale ce trebuiesc adoptate. u4ernul ,ederal
"5i ia toate măsurile necesare pentru a reu5i asi-urarea unei cre5teri 5i stabilită7i din punct
de 4edere economic a #tatelor $nite. u4ernul utilizează "n totalitate instrumentele
economice care "i sunt la "ndemnă pentru a ajusta rata cre5terii economice.1*
a "nceputul anului 2))K datoriile statului erau "n 4aloare de +2 trilioane $#' ceea ce
reprezenta O? din 4aloare P&=. 'e5i aceste datorii ,ederale sunt cele mai mari din
lume "n termeni absolu7i ca procentaj din P&= este in,erior celui din %aponia 5i similar cu
o parte a celor din 7ările europene. 0ajoritatea acestor datorii sunt rezultatul băncilor
centrale ,ondurilor străine pentru sănătate din Asia Europa 5i rientul 0ijlociu.1O
Economia #$A a a4ansat "n ultimii ani mai rapid dect economiile altor 7ări
industrializate dar această cre5tere a condus "n mod paradoxal la un declin al dolarului
"n ultimii *(O ani după cum consideră anali5tii de pe pie7ele ,inanciare de5i această
monedă rămne( "n ciuda concuren7ei euro(ului 5i a !uan(ului( principala 4alută de
sc6imb din lume. 'e,icitul bu-etar al #$A a atins "n anul ,iscal 2))O 12 miliarde
$#' reprezentnd 3K ? din P&= iar "n anul 2)) a ajuns pnă la 4aloarea de 2*
miliarde $#' iar "n anul ,iscal 2))K de,icitul bu-etar al #tatelor $nite ale Americii aatins un record de ** miliarde $#' "n contextul "n care "ncetinirea economică a redus
4eniturile "n timp ce c6eltuielile pentru războaie sus7inerea băncilor 5i ajutoare de
5omaj s(au majorat. 'e,icitul anului ,iscal "nc6eiat la 3) septembrie a depă5it cele mai
recente estimări ,ăcute "n iulie de Casa Albă de 3K+ miliarde $#' 5i aproape s(a triplat
,a7ă de de,icitul bu-etar din anul precedent de 1O2 miliarde $#'.1 $nii economi5ti sunt
de părere că "n situa7ia "n care de,icitul de cont curent al unei 7ări depă5este procentul de
cinci la sută din 4aloarea produsului intern brut atunci acest de,icit este de nesus7inut 5inecesită o depreciere a monedei respecti4ei 7ări pentru a putea ,acilita ,inan7area
respecti4ei 7ări de către exterior. Acest lucru ar conduce deci la o depreciere a dolarului.
Ca "n majoritatea 7ărilor dez4oltate 5i "n #tatele $nite sectorul ser4iciilor
reprezintă c6eia economiei. 8n anul 2))K contribu7ia ser4iciilor la P&= a ,ost de K*?
sectorul industrial 2)*? iar a-ricultura a reprezentat mai putin de 1?. Aproximati4
1* 6ttp://@@@[email protected]/-dp(-ro@t6/@orld(-dp(-ro@t6/usa.6tml1O 6ttp://,orecasts.or-/-dp.6tm1 6ttp://@@@.bloomber-.com/apps/ne@spidSne@sarc6i4eTsidSat-pN1E2KMs
11
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
11/46
2/3 din produc7ia totală a 7ării se datorează consumurilor indi4iduale.1K 'e5i cnd se ,ace
re,erire la pia7a #$A aceasta este considerată a ,i una desc6isă se poate obser4a că nu
poate ,i de,inită "n totalitate ast,el "ntrucat sunt re-ulamente emise de către -u4ern cu
pri4ire la protejarea anumitor sectoare "n special ener-ia 5i a-ricultura sectoare mai slab
dez4oltate pe această pia7ă. 'e aceea pia7a poate ,i descrisă ca o economie de consum
mai mult dect una de produc7ie.1+
8n ceea ce pri4e5te produsul intern brut al %aponiei după o rată de cre5tere anuală
de 2? "nre-istrată "n 2))* P&=(ul acestei 7ări a "nceput să scadă treptat. Ast,el "n 2))O
"nre-istra o 4aloare de 22? iar "n 2)) 23 ?. Con,orm &0> "n 2))K %aponia a
cunoscut cea mai scăzută rată a P&=(ului din ultimii 3) de ani de )*? esitmndu(se că
"n 2))+ această 4aloare 4a ,i 5i mai mică ne-ati4ă c6iar 5i asteptndu(se pentru 2)1) o
4aloare apropiată de ). Comer7ul este "nca una din ramurile economice care sus7inecresterea economică a %aponiei. &mporturile bene,iciază de pe urma aprecierii !en(ului
"n 4reme ce exporturile su,eră din cauza mediului ne,a4orabil a,acerilor din #tatele
$nite principalul importator al %aponiei. A,ectate de criza ,ianciară interna7ională
consumurile de uz casnic au contribuit de asemenea la o scădere bruscă a pre7urilor. 2)
=alan7a -u4ernului -eneral din %aponia a "nre-istrat un de,icit destul de ridicat
iar ni4elul brut al datoriilor este destul de semni,icati4. Acesta este moti4ul pentru care
-u4ernul a anun7at o restric7ie "n ceea ce pri4e5te politicile bu-etare 5i monetare.
Sursa: IM ! "orld Economic #utloo$ %ata&ase, 200'
1K 6ttp://@@@.epa.-o4/oecaert6/assistance/sectors/a-riculture.6tml1+ 6ttp://@@@.maretoracle.co.u/Article+3.6tml2) 6ttp://@@@.esri.cao.-o.jp/en/sna/61+(au/1+a1Men.xls
12
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
12/46
'atorită unor rate de impozitare scăzute economia %aponiei este una ,oarte
competiti4ă la ni4el mondial ,apt determinat de libertatea economică precum 5i de un
sistem dominat de secorul pri4at. %aponia utilizează "n acest sens o dez4oltare plani,icată
bazată pe 5tiin7ă 5i te6nolo-ie cu o cultură a muncii deosebită. 'e asemenea statul
"ncurajează o rela7ie de "n7ele-ere "ntre sectorul industrial 5i -u4ern.21
Con,orm C&A Norld >actboo produsul intern brut estimat( paritatea de
cumparare in %aponia( "n 2)) era de 2+ trilioane $#' 5i produsul inten brut pe cap
de locuitor era de 33O $#'.
Pentru a sus7ine cre5terea ratelor 5i stabilită7ii economice "n %aponia -u4ernul a
propus o serie de idei care să stimuleze protejarea in,la7iei cre5terea sectorului
produc7iei de ser4icii prin consolidarea ,iscală re,ormele re,eritoare la impozite 5i la
,or7a de muncă de pe această pia7ă.%aponia este una din 7ările care de7ine printre cele mai pu7ine resurse naturale dar
cantită7i mari de aur ma-neziu cărbune 5i ar-int sunt ,oarte des "ntalnite "n cererile
industriale curente. Pescuitul estede asemnea una dintre cele mai importante acti4ită7i
economice. 'oar 1*? din supra,a7a %aponiei este propice a-riculturii. Produc7iile de ceai
5i orez sunt două dintre principalele culturi. A-ricultura este unul dintre cele mai
protejate sectoare economice din această 7ară "ntruct contribu7ia sa la produsul intern
brut este una nesemni,icati4ă 5i mai pu7in de *? din popula7ia acti4ă lucrează "n acestdomeniu. 8n sc6imb sectorul industrial este unul ,oarte di4ersi,icat. >irmele japoneze se
ocupă cu ,abricarea att a prodselor de bază ;o7el 6rtie
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
13/46
Bece ani mai trziu Comunitatea Europeană pentru Cărbune 5i 7el 5i Euratom(
ul ,ormau Comunitatea Europeană care a de4enit "n cele din urmă $niunea Europeană "n
1++3. 8n anul 1+++ a ,ost introdusă moneda unică europeană euro iar $E este ,ormată
de asemenea dintr(un parlament o bancă centrală 5i o curte de jus7ie.23
Europa este o putere economică masi4ă cu un P&= extraordinar care a reu5it să(l
depă5ească 5i pe ce al #tatelor $nite. Produsul intern brut nominal "n 2))K a ,ost de 1+
1+* trilioane $#' 5i se asteaptă ca 4aloarea acestuia să atin-ă suma de 1+ 33+ trilioane
$#' "n 2))+.
Vările membre ale $niunii Europene precum &talia #pania 5i mai recent 0area
=ritanie par să "ntmpine probleme ,inanciare "n condi7iile actuale de criză economică.
'anemarca a intrat o,icial "ntr(o ,ază de recesiune urmată mai apoi de 0area =ritanie.
Cea mai mare economie a Europei ermania experimentează de asemeneadi,icultă7i din punct de 4edere economic.2
'upă cum se poate obser4a 5i din Anexa nr.1 "n >ran7a #pania &talia recia 5i
Cipru produsul intern brut pe cap de locuitor a ,ost de 1)? din media $E 2. Austria
#uedia 'anemarca 0area =ritanie >inalanda ermania 5i =el-ia au a4ut "ntre 1) 5i
3)? peste medie pe cnd cele mai mari 4alori ale produsului intern brut pe cap de
locuitor "n $E 2 au ,ost "nre-istrate de către uxembour- &rlanda 5i landa.
#lo4enia Republica Ce6ă 0alta Portu-alia 5i #lo4acia au "nre-istrat un P&= pecap de locuitor cu 1)(3)? mai scăzut dect media $niunii Europene. Estonia $n-aria
ituania Polonia 5i etonia au a4ut cu 3)(*)? mai pu7in dect media "n timp ce
Romnia 5i =ul-aria au ,ost cu *)(O)? sub medie.2*
Waloarea produsulu intern brut a scăzut cu 2*? "n zona euro 5i cu 2? "n cadrul
$niunii Europene "n prima parte a anului 2))+ comparati4 cu aceea5i perioadă analizată
a anului precedent. 8n al patrulea trimestru al anului 2))K rata de cre5tere a ,ost una
ne-ati4ă 5i anume de (1K? "n zona euro de (1? "n $E.Comparati4 cu primul trimestru al anului 2))K P&=(ul ajustat sezonier a scăzut
cu K? "n zona euro 5i cu *? "n $E 2 după (1? 5i respecti4 (1O? pentru
trimestrul anterior.2O
236ttp://[email protected]/@ii/Histor!Mo,Mt6eMEuropeanM$nion2 6ttp://@@@.eustat.es/elem/ele))))))/not))))OMi.pd,
2* 6ttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/cac6e/&UMP$=&C/2()3)O2))+(=P/EJ/2()3)O2))+(=P(EJ.P'>2O 6ttp://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.dore,erenceS0E0/)/2
1
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
14/46
8n #tatele $nite produsul intern brut a scăzut cu 1* ? "n primul trimestru al
anului 2))+ după o 4aloare de (1O? "n ultimul trimestru al anului precedent. 8n %aponia
P&=(ul a depă5it ? "n primul trimestru al lui 2))+ după (3K? "n trimestrul anterior.
Comparati4 cu prima parte a anului 2))K produsul intern brut a scăzut cu 2*? "n
#tatele $nite 5i cu +1? "n %aponia.2
Sursa: (relucrare proprie.
.1. E*porturile-Importurile
$niunea Europeană exportă di4erse bunuri printre care cele mai ,rec4ent "ntlnite
sunt:
( automobile ;0area =ritanie >ran7a #pania ermania Republica Ce6ă
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
15/46
ermania este 7ara care exportă cel mai mult din cadrul celor membre ale $niunii
Europene 5i este recunoscută pentru standardele "nalte "n in-inerie precum 5i "n
manu,actură. Acest lucru determină o industrie a4iatică ,oarte acti4ă "n cadrul
ermaniei.
&talia este renumită pentru produse alimentare articole 4estimentare "n ton cu
moda 5i ma5ini toate cele trei reprezentnd sectoarele cele mai importante "n ceea ce
pri4e5te exporturile.
>ran7a este o 7ară cu o produc7ie importantă "n ceea ce pri4e5te 4inurile 5i brnza.
'e asemenea se "ntlne5te aici 5i o industrie auto ecolo-ică iar domeniul 4estimentar
este un alt sector prezent "n exporturile realizate de acest stat.
0area =ritanie are numeroase exporturi "n industria auto ca 5i "n ceea ce pri4e5te
ser4iciile ,inanciare a-ricultură sau măr,uri.'e asemenea $niunea Europeană este un important partener comercial pentru
,oarte multe 7ări de pe -lob. Europenii consumă o -amă lar-ă de produse. Există o mare
di4ersitate a culturilor climatului -usturilor ceea ce presupune ca nu putem 4orbi despre
omo-enitate "n obiceiurile de consum determinnd o necesitate a importurilor.2K
Automobilele ener-ia electrică utilajele industriale măr,urile produsele alimentare
sunt o parte dintre cele mai mari sectoare de import din cadrul $niunii Europene. 'e
asemenea nu trebuiesc omise nici produsele electronice cele de so,t@are sau metalele pre7ioase care se re-ăsesc 5i ele "n topul pre,erin7elor de import.
extilele 5i articolele 4estimentare sunt un alt sector semni,icati4 al produselor
importate "n Europa "n ,iecare an. 0ajoritatea textilelor pro4in din 7ări precum C6ina sau
altele de pe continentul asiatic. 8n iunie 2))* C6ina 5i $niunea Europeană au căzut de
acord cu pri4ire la cotele de import a zece cate-orii de articole 4estimentare. Acest lucru
s(a datorat dorin7ei $niunii Europene de a proteja producătorii care nu pot să concureze
costurile scăzute ale ,or7ei de muncă din Asia.
2+
'aca ne re,erim la #$A =iroul de Analiză Economică prin intermediul
'epartamentului de Comer7 a declarat că exporturile "n luna aprilie au atins 4aloarea de
1211 miliarde $#' iar importurile 1*)3 miliarde $#' rezultate "n urma unui de,icit
de bunuri 5i ser4icii "n 4aloare de 2+2 miliarde $#' "n cre5tere ,a7ă de luna martie cnd
de,icitul "nre-istrat era de 2K* miliarde $#'.
2K 6ttp://@@@[email protected]/@orldMeconom!/europe/export(import.6tml2+ 6ttp://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.dore,erenceS0E0/)/2
1O
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
16/46
Sursa: Biroul de Analiză Economică SUA, 2009
#căderea "nre-istrată "n domeniul exporturilor "n #tatele $nite din aprilie 2))K "n
compara7ie cu aceea5i lună dar "n anul următor a ,ost determinată de o scădere a
exporturilor cu pri4ire la materiale industriale 5i accesorii ;12.) miliarde $#'
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
17/46
4amale "n următorii 1) ani. Cei mai importan7i parteneri comerciali ai %aponiei sunt
#tatele $nite C6ina 5i 7ările din Asia de #ud(Est.
8n 2))K %aponia a "nre-istrat un surplus comercial care ar trebui să păstreze o
balan7ă comercială poziti4ă "n următorii ani ;Anexa nr.2
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
18/46
.1.3 ata oma/ului
Prin amploarea "n-rijorătoare prin structurile complexe dar mai ales prin dinamicile ce
"5i sc6imbă ritmurile 5i sensurile 5omajul a de4enit o problemă macroeconomică ce ,ace
obiectul unor apri-e dispute teoretice metodolo-ice 5i politico(ideolo-ice.
Ast,el această problemă pare să nu ,i ocolit nici cele trei state analizate "ntruct
att #$A ct 5i $E 5i %aponia se con,runtă cu o rată a 5omajului care pare să crească din
ce "n ce mai mult "n ultimile luni ale acestui an mai ales din cauza crizei economice.
Rata 5omajului "n #tatele $nite re,lectă procentajul de persoane considerate
5omere "n #$A. Zomajul este cea mai utilizată ci,ră ,olosită pentru a ilustra condi7iile de
pe pia7a de muncă americană. 'eoarece rezer4ele ,ederale ,ac presiuni asupra men7inerii
sub control a 5omajului un ni4el ridicat al 5omajului presează rata dobnzii ast,el "nct primele "ncearcă remedierea situa7iei ocupării ,or7ei de muncă31.
Zomajul este indicatorul produc7iei economice consumurilor pri4ate ca5ti-urilor
lucrătorilor 5i dorin7ele consumatorilor. rată ridicată a 5omajului presupune 4enituri
mai scăzute c6eltuieli mai mici 5i o sta-nare din punct de 4edere economic.
A5adar numarul 5omerilor din #tatele $nite ;1 milioane< 5i rata 5omajului
;+*?< au cunoscut mici modi,icări "ncepnd cu luna iunie anul precedent. 'e la
"nceputul recesiunii din decembrie 2)) numărul 5omerilor a crescut cu 2 milioaneiar rata 5omajului cu O?.
Sursa: IM ! "orld Economic #utloo$ %ata&ase, 2009
Jumărul celor care 5i(au pierdut locul de muncă sau au locuri de muncă
temporare ;+O milioane
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
19/46
Jumărul persoanelor an-ajate pe termen lun- a crescut pnă la milioane iar
"n iunie 3 din 1) 5omeri erau din cadrul celor an-aja7i pe termen lun-.
radul de salarizare 5i de ocupare al ,or7ei de muncă a continuat să scadă "n iunie
;(O)))
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
20/46
7ările membre $E a atins cea mai ridicată 4aloare de K1? "n decembrie peste cea
"nre-istrată "n luna ianuarie de 3?. $ltimile date cu pri4ire la rata 5omajului 5i cea a
in,la7iei au "nceput să apese tot mai tare asupra =ăncii Europene Centrale pentru a
determina o scădere a ratelor dobnzilor 5i a "ncercat "n ,elul acesta să pună capăt "ntr(o
anumită măsură acestei situa7ii.
ata 0oma/ului în UE
Sursa: )omisia Europeană de A*aceri Economice i inanciare, 2009
A5adar nici Europa nu a ,ost ,erită de criza economică mondială 5i acest lucru s(
a re,lectat 5i "n cre5terea ratei 5omajului. 8n 2)) 2 de 7ări din $niunea Europeană au
"nre-istrat o rată a 5omajului "ncadrata "n cursul anului respecti4 lucru notabil pentru
Europa de Est. Apoi "n 2))K 7ări cu o cre5tere puternică precum &rlanda au su,erit o
cre5tere a ratei 5omajului "n timp ce 7ări precum ermania sau >ran7a au bene,iciat de
4olatilitatea limitată a ratei 5omajului.3
#itua7ia pie7ei ,or7ei de muncă a "nceput să se "nrăută7ească 5i "n statele membre după
cum se poate obser4a 5i "n -ra,icul prezentat. 8n acest an speciali5tii a5teaptă o 4aloare
ridicată a ratei 5omajului dacă se au "n 4edere sc6imbările "n 4alorile produsului intern
brut. #e preconizează o rată a 5omajului de K3? "n 2))+ cu o cre5tere 5i mai mare
pentru 2)1).3*
8n concluzie rata 5omajului "n #tatele $nite pare să ,i depă5it cu pu7in media europeană.
'acă "n luna martie a acestui an rata 5omajului pentru #tatele $nite era de K*?
aproximati4 aceea5i 4aloare se "nre-istra 5i "n 1* dintre statele membre ale $niunii
3 6ttp://@@@.n!times.com/2))K/)*/23/business/econom!/23c6arts.6tm3* 6ttp://@@@.4isualizin-economics.com/2))+/)*/2K/us(unemplo!ment(4erses(europe(marc6(2))+/
21
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
21/46
Europene "n sc6imb "n %aponia acest indicator de5i crescuse comparati4 cu anii
anteriori se a,lă totu5i "ncă la o 4aloare mult in,erioară celorlate doar *3?.
. Pia+a tridimen"ională dolar, euro, 2en în condi iile economice actualeț
8n ultimul secol 6e-emonia monetară a unei 7ări "n cadrul economiei
interna7ionale a ,ost asociată cu stabilitatea monetară cu liberalizarea comer7ului 5i cu o
cre5tere economică rapidă. 'e aceea unii recomandă asumarea de către o 7ară a rolului
de lider ca ,iind cea mai bună solu7ie la problema instabilită7ii monetare iar #tatele
$nite par să ,ie candidatul cel mai probabil. %aponia este cu si-uran7ă incapabilă sau
lipsită de dorin7a de a(5i asuma o asemenea responsabilitate 5i de5i euro 4a juca "n mod
cert un rol din ce "n ce mai important "n economia -lobală nu sunt 5anse cel pu7in "n4iitorul apropiat ca acesta sa(5i asume rolul pe care l(a a4ut dolarul de(a lun-ul ultimei
jumătă7i de secol.
Cu toate acestea re4enirea la 6e-emonia americană pare pu7in probabilă. 'olarul
este "n competi7ie acum cu alte 4alute iar euro "i ,ace o concuren7ă tot mai mare.
Practic la ni4el mondial se poate 4orbi de o lume tri(monetară( compusă din
principalii ri4ali ai secolului al 99&(lea: euro dolar !en( a cărei supra4ie7uire depinde
de mărimea relati4ă a pie7ei. dată cu ,ormarea "ncrederii "n euro mai multe 7ări audorit să sc6imbe euro pe dolar men7innd sc6imbul major "n cursul euro(dolar unele
dintre acestea adoptnd euro ca 5i monedă na7ională. 3O
Raportul euro ( dolar a de4enit o c6estiune importantă pentru Europa #$A 5i
restul lumii. recerea de la dolar la euro a creat amenin7ări unui euro "n cre5tere 5i un
dezastru cu implica7ii considerabile asupra competiti4ita7ii 5i 5omajului "n Europa.
Alternati4a unui euro "n scădere 4a produce izbucnirea in,la7iei. Jatura apropiată a celor
trei blocuri nu ,ace cursul de sc6imb mai pu7in important ori ca raportul dolar ( euro să poată ,i i-norat.3
A5adar "n cadrul unui re-im de cursuri de sc6imb mobile existent ca urmare a
unor acorduri "ntre marile re-iuni industrializate ( #$A %aponia 5i $E ( cursurile de
sc6imb se mi5că endo-en ca răspuns la celelalte sc6imbări din economie.
Cnd ne re,erim la #$A %aponia sau $E 7ări mari puternice din punct de 4edere
economic rata dobnzii mondiale nu poate ,i luată "n considerare ca ,iind dată. Cnd o
3O 6ttp://@@@.,inzoom.ro/&n,o/>inancialJe@s/last(commented/p-(12/36ttp://@@@.dail!,x.com/stor!/strate-!Mpieces/,xcmMspeculati4eMsentimentMindex/$#
M'ollarM>orecastM=earis6MA-ainstM12*3323*1+3.6tml
22
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
22/46
ast,el de economie mare 5i puternică realizează o politică ,iscală expansionistă rata
dobnzii mondiale cre5te caz "n care e,ectul expansionist al politicii ,iscale nu este "n
"ntre-ime rezultatul unei aprecieri a monedei. expansiune monetară "n una din cele trei
7ări men7ionate mai sus reduce rata dobnzii interne 5i interna7ionale.
a s,r5itul anului trecut cnd conceptul de criză "5i conturase deja prezen7a lani4el mondial pe pia7a 4alutară existau de luni de zile două tabere clar conturate: pe de(
o parte dolarul american 5i !enul japonez care s(au apreciat puternic "n condi7iile crizei
,inanciare de cealaltă parte cea a perdan7ilor a,lndu(se euro 5i mai ales lira sterlină.
'upă o maximă de 1O) dolari pentru un euro la "nceputul anului precedent euro
a pierdut "n raport cu moneda americană 2)? din 4aloare un euro ,iind cotat la 12*
dolari "n raport cu !enul japonez acesta ie,tinindu(se de la 1) la 12) de !eni pentru un
euro. 8n sc6imb "n raport cu lira sterlină cursul de sc6imb al monedei europene de )K*lire pentru un euro se a,lă aproape de ni4elul record de )KOO2.
Potri4it estimărilor cel putin K*? din ,ondurile 6ed-e au dolarul ca 4alută de
bază mai mult de *)? din acti4ele la ni4el mondial datorndu(se in4estitorilor care se
bazează pe dolar. 'at ,iind că "n condi7iile crizei ace5ti in4estitori se retra- "n stil mare
din in4esti7ii riscante de peste tot din lume sau sunt ne4oi7i să le 4ndă pentru a putea
plăti clien7ii "nspre zona dolarului cur- acum sume enorme.3K otodată există pe pia7ă
a5teptări con,orm cărora economia #$A ar urma să se re,acă cel mai repede din această
3K 6ttp://@@@.-ocurrenc!.com/outloo(eur(usd.6tm
23
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
23/46
criză ceea ce constituie un sprijin pentru dolar. 'in punct de 4edere al exper7ilor nu se
poate "ncă pre4edea "n ce măsură de,icitele bu-etare a,late par7ial "n cre5tere accentuată
"n urma pro-ramelor de sal4are a băncilor 5i a celor conjuncturale 4or in,luen7a cursul
4alutar.
#tatele $nite pre,eră politica monetară independentă 5i libera circula7ie a
,luxurilor de capital "n dauna stabilită7ii cursurilor de sc6imbX 7ările membre ale $niunii
Europene pre,eră "n sc6imb cursuri relati4 ,ixe. 'upă război %aponia a acordat
"ntietate stabilită7ii pre7urilor 5i a implementat politici puternic antiin,la7ioniste "n timp
ce #$A au aplicat politici u5or spre puternic in,la7ioniste.3+
8n prezent aprecierile accidentale ale !enului japonez au ,ost puse de către media
interna7ională pe seama statutului de [monedă de re,u-iu[ al monedei nipone.
Cursul teribil ascendent al !enului care a debutat la mijlocul anului 2)) a a4utla bază pe de(o parte implozia spectaculoasă a opera7iunilor speculati4e tip [carr!
trade[ 5i pe de altă parte reec6ilibrarea dobnzilor de re,erin7ă la ni4el -lobal.
Uenul japonez nu a ,ost "n nici un moment o [monedă de re,u-iu[ un [,ranc
el4e7ian al Asiei[ ;de alt,el la rndul sau aprecierea ,rancului el4e7ian nu a a4ut 4reo
le-ătură cu postura tradi7ională de [monedă de re,u-iu[ a acestuia
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
24/46
scindează mediile de a,aceri. Atunci cnd persistă instabilitatea monedei a ratei de
sc6imb acest lucru nu numai că reduce consumul 5i in4esti7iile dar 5i precipită 6aosul
industrial nemul7umirile sociale 5i c6iar e4entuale răsturnări "n plan politic.
oate acestea trebuie pri4ite 5i "n condi7iile actuale ale crizei ,inanciare mondiale.
Jici Europa nici %aponia 5i nici #$A nu sunt "ntr(o ,ormă bună sau ,oarte bună 5i de
asemena este posibil ca toate cele trei puteri ce domină lumea să aibă de pierdut de pe
urma acestei crize. 'in acest punct de 4edere nu se poate aprecia cu exactitate care
dintre cele trei monezi de7in controlul la ni4el mondial care se 4a deprecia cel mai mult
5i "n ,a7a cui.
.3 Politica economică în cadrul SUA, UE i Japonia intrări-ieiri de IS
Cooperarea "ntre principalele puteri economice mondiale este esen7ială. 0ul7i
anali5ti consideră că "n cele din urmă 4a "n4in-e interesul economic mutual asi-urnd
men7inerea unei economii -lobale desc6ise. Principalele puteri economice sunt
interesate din punct de 4edere politic 5i economic "n men7inerea -lobalizării. amenii
de a,aceri americani au perceput mi5carea spre unitatea europeană mai de-rabă ca pe o
oportunitate dect ca pe o amenin7areX pia7a europeană imensă pentru bunuri 5i ser4icii 5i
o pia7ă de capital europeană inte-rată pot o,eri oportunită7i serioase exporturilor 5i &E'.iderii americani consideră că Europa unită politic este un partener puternic 5i de
"ncredere.1 Ct pri4e5te %aponia 5i ini7iati4ele ei re-ionale asiatice americanii au "ncetat
să mai ,ie in-rijora7i dar temerile se 4or relua pe măsură ce economia japoneză "5i
recapătă puterile. Pe de altă parte interesele economice mutuale ale celor trei puteri
economice dominante ar putea să asi-ure o bază solidă pentru o economie -lobală
stabilă.2
8n -eneral statele sunt interesate nu numai "n a crea condi7ii de a pătrunde liber in4esti7iile străine "n economiile lor ci 5i de a crea ,acilită7i pentru a atra-e ct mai multe
in4esti7ii. 'e asemenea in4estitorul nu 4ine numai cu capitalul sau bani aduce totodată
te6nici 5i te6nolo-ii noi ;bre4ete
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
25/46
mondială iar "n cazul $E "n costurile ridicate pe care le implică construc7ia europeană.
8n ceea ce pri4e5te ie5irile de in4esti7ii din aceste 7ări #$A a rede4enit cel mai mare
in4estitor al lumii ceea ce combinat cu intrări reduse de in4esti7ii determină un de,icit
de 122 miliarde dolari.3
0arile ,irme pri4esc cu "ncredere climatul in4esti7ional din 7ările dez4oltate iar
pro-nozele situează "n continuare aceste 7ări printre loca7iile cele mai atracti4e. #$A
rămne cea mai tentantă destina7ie urmată de 0area =ritanie 5i Canada. 'in spa7iul
euro ermania se situează pe primul loc iar pozi7ia %aponiei pe locul * al celor mai
atracti4e destina7ii pentru in4esti7iile directe arată o re4enire a acestei 7ări după un
deceniu de sta-nare economică.
8n ceea ce pri4e5te %aponia a,luxul de in4esti7ii străine directe nete a atins un nou record
pentru a doua oară consecuti4 "n 2))K cu o 4aloare de 2**) milioane $#' mai multcu 1)? "n compara7ie cu anul anterior. &ntrările brute de capital au atins o 4aloare
record de 32 miliarde $#' "n timp ce ie5irile brute de capital au crescut semni,icati4
pnă la KO miliarde $#' o 4aloare ,oarte apropiată de cea record "nre-istrată "n anul
2))O de *2* miliarde $#'. Ji4elul ridicat al ie5irilor de capital este pus pe seama
condi7iilor economice din 7ările industrializate. Cea mai mare parte a ,luxurilor de capital
pro4in din in4esti7iile adi7ionale realizate de institu7iile ,inanciare 5i companiile care
"ncearcă să stimuleze cre5terea de capital "n ,ilialele nipone.*
Con,orm =ăncii japonezeK2*? din in4esti7iile străine directe au ,ost clasi,icate ca I in4esti7ii adi7ionale >TA
;>uziuni si Ac6izi7ii
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
26/46
din El4e7ia landa. &rlanda ermania. $n ,lux de capital de 21 miliarde $#' 4enit din
El4e7ia a ,ost alocat "n sectorul comer7ului cu ridicata 5i cu amănuntul cel din landa "n
industria petroliera precum 5i "n sectoarele c6imic 5i ,armaceutic.O
Pe de altă parte a existat 5i o importantă scur-ere de capital dinspre %aponia către
Europa de West "n a doua jumătate a anului 2))K. %aponia a "nre-istrat o scur-ere de
capital net de 11 miliarde $#' cu 0area =ritanie din cauza marilor retra-eri ale
,irmelor din sectoarele c6imic ,armaceutic 5i al comer7ului cu ridicata 5i amănuntul.
8n $niunea Europeană 7ările care au "nre-istrat un trend poziti4 5i stabil "n ceea
ce pri4e5te '(urile sunt &rlanda ermania #uedia 5i &talia. Cre5terea de 2K? din
ermania s(a datorat pie7elor Europei de Est precum 5i noului sediu re-ional -erman
precum 5i cererii pentru ser4icii 5i so,[email protected]
&ndustriile sunt mai mult sau mai pu7in a,ectate de recesiunea actuală. Ast,el ceaa ma5inilor 5i uneltelor a cunoscut o cre5tere de 1+? "n proiectele in4esti7iilor străine
directe datorate unei cereri mari "n ,urnizarea de turbine de 4nt componente solare
combustibil. 8n 0area =ritanie sectoarele de & 5i cele ,inanciare au a4ut de su,erit din
cauza recesiunii la ,el ca 5i "n #pania sau >ran7a.
'e asemenea există a5teptări con,orm cărora in4esti7iile străine directe europene
4or scădea 5i mai mult pnă la s,r5itul acestui an. Ast,el se pre4ede o scădere de K? "n
ceea ce pri4e5te proiectele in4esti7ionale "n compara7ie cu anul 2))K.Cu toate acestea "n condi7iile economice actuale pia7a europeană este considerată de
mul7i in4estitori ca ,iind una dintre cele mai si-ure "n această perioadă.
8n urma unui sondaj de opinie e,ectuat "n ,ebruarie anul curent prin care au ,ost
inter4ie4a7i K)+ in4estitori străini Europa de West "n propor7ie de )? 5i Europa centrală
5i de Est ;3+?'&MintoM%apan.6tml
6ttp://@@@.rieti.-o.jp/jp/publications/dp/)1e))2.pd, K 6ttp://@@@.e!.com/&E/en/Je@sroom/Je@s(releases/Press(release(2))+(((European(attracti4eness(sur4e!(2))+
2
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
27/46
Sursa: U-).A%, "orld In/estment eport 200'
A5adar in4esti7iile străine directe att "n marea parte a 7ărilor din cadrul $niunii
Europene ct 5i "n cele din %aponia sau #tatele $nite au scăzut cu *)? "n primul
semestru al anului 2))+ "n compara7ie cu 2))K "n con,ormitate cu estimările ,ăcute de
de exper7ii EC'.
'acă acest ritm de scădere se men7ine "n tot anul 2))+ economi5tii EC' pre4ăd că '(urile "n 3) dintre 7ările membre EC' 4or scădea la *)) de miliarde
$#' de la un total de 1)2 trilioane $#' "n 2))K.
Această scădere abruptă a '(urilor este "n mare parte cauzată de reducerea
dramatică ,uziunilor 5i ac6izi7iilor pre4ăzute să se diminueze cu O)? "n 2))+ pnă la
3+ miliarde $#' "n 2))+ de la peste un trilion $#' "n 2))K.+
Cap.3 Economia "u#terană
+ 6ttp://@@@.unctad.or-/en/docs/@ips2))Men.pd,
2K
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
28/46
3.1 Economia "u#terană în interiorul celor trei "tate tra&icul de dro)uri,porno)ra&ia, munca la ne)ru
Apari7ia economiei subterane coincide cu apari7ia statului 5i impunerea unor
re-uli norme 5i le-i iar dez4oltarea ,enomenului este corelată cu etapele istorice ale
dez4oltării statului. Ast,el aceasta poate ,i de,inită ca reprezentnd ansamblul
acti4ită7ilor economice des,ă5urate or-anizat cu "ncălcarea normelor sociale 5i ale
le-ilor economice a4nd drept scop ob7inerea unor 4enituri ce nu pot ,i controlate de
stat.*)
8n s,era de cuprindere a economiei subterane au ,ost incluse practici ,oarte
4ariate respecti4: ,rauda 5i e4aziunea ,iscală munca clandestină tra,icul de dro-uri
tra,icul de arme corup7ia prostitu7ia dar 5i o serie de acti4ită7i casnice care sunt
aducătoare de 4enituri ne"nre-istrate.
Cauzele economiei subterane pot ,i considerate: impozitarea excesi4ă
re-lementările ,oarte dure pentru unele tipuri de acti4ită7i teama de a pierde unele
bene,icii sociale acordate de stat ,lexibilitate prea mare "n utilizarea ,or7ei de muncă
interzicerea unor tipuri de acti4ită7i crizele economice etc.
$nul din principalele e,ecte ne-ati4e ale acesteia "l reprezintă modul "n care
economia subterană poate a,ecta sănătatea ,iscală a unui stat. 8n le-ătură cu acest e,ect
ne-ati4 "n plan ,inanciar există teorii care sus7in că dacă -u4ernele ar ,i capabile să
controleze ,ormele de mani,estare ale economiei subterane multe probleme ,iscale ale
sectorului public cum ar ,i datoria publică de exemplu ar putea ,i reduse.*1
*) 6ttp://[email protected]/@ii/$nder-roundMeconom!*1 6ttp://@@@.capital.ro/dictionar/Economie?2)subterana(*1K.6tml
2+
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
29/46
'ez4oltarea acti4ită7ilor economice ne,iscalizate de5i pri4ează de 4enituri
bu-etele -u4ernamentale au calitatea de a limita dimensiunile recesiunii mondiale iar
"nmul7irea slujbelor \la ne-ru ,ace ca e,ectele sociale ale escaladării 5omajului o,icial
să poată ,i "ncă 7inute sub control.
'e5i #tatele $nite %aponia 5i Europa se con,runtă cu prima recesiune simultană
de la al doilea Război 0ondial "ncoace anumite tipuri de acti4ită7i economice sunt "n
plină expansiune pe "ntre- mapamondul c6iar dacă ele scapă \radarelor
-u4ernamentale.
Ponderea produc7iei de bunuri 5i ser4icii care de5i nu contra4ine le-ii nu este
declarată o,icial la or-anele ,iscale ale statelor ca procent "n totalul acti4ită7ii economice
mondiale ar putea cre5te anul acesta cel mai mult din anul 2))) "ncoace potri4it unor
cercetari recente. Această majorare a 4olumului economiei subterane măsurată deeconomi5tii 5i anali5tii ,iscali prin intermediul sondajelor in,orma7iilor cu pri4ire la
masa monetară a,lată "n circula7ie 5i \e4iden7ei anectodice este determinată de
retra-erea "n zonele \-ri 5i \nea-ră a a,acerilor derulate de multe "ntreprinderi "n
scopul reducerii costurilor. A doua cauză este aceea că din ce "n ce mai mul7i lucrători
"5i iau slujbe in,ormale din punct de 4edere ,iscal pe ,ondul cre5terii ratei 5omajului.
0arijuana porno-ra,ia 5i munca la ne-ru au creat o pia7ă ascunsă "n #tatele
$nite care contribuie "n prezent cu 1)? la economia americană potri4it unui studiurecent. Cultura de marijuana a depă5it(o pe cea de porumb iar 4eniturile din porno-ra,ie
sunt e-ale cu cele din industria cinemato-ra,ică de la Holl!@ood.*2
'e5i cultura de marijuana este pedepsită mai strict c6iar 5i dect o crimă "n unele
state americanii c6eltuiesc mai mul7i bani pe dro-urile ile-ale dect pe 7i-ari.
8n timp ce produc7ia porno "nre-istrează 4alori de 1+ miliarde $#' 4eniturile
pro4enite din cultura de marijuana atin- pnă la 2* miliarde $#'. $nii speciali5ti
apreciază că "n prezent dro-urile reprezintă cea mai mare cultură a #tatelor $nite.
*3
8n cazul %aponiei canabisul a ,ost o perioadă "ndelun-ată de timp o parte a
culturii japoneze. Canabisul este considerat o iarba sacra "n reli-ia #6into utilizat 5i
lăudat de poe7ii antici din dinastia Ben precum 5i de călu-ării budi5ti.
Cultura de canabis a ,ost suprimată 5i interzisă de ,or7ele americane care au
ocupat %aponia dupa cel de(al doilea Război 0ondial iar "n prezent o mare parte dintre
*2 6ttp://@@@.allbusiness.com/,inance/OK)+*(1.6tml*3 6ttp://[email protected]/content.p6polSeconom!/united(states/us(econom!(pot(porn(o4er(corn.txt
3)
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
30/46
japonezi nu realizează ,aptul că marijuana este de ,apt aceea5i plantă ca 5i canabisul
care a ,ost o dată parte a culturii lor ca 5i orezul.*
8n timp ce marijuana nu este la ,el de răspndită "n %aponia precum "n Canada sau
#$A cultura de canabis japoneză este cu si-uran7a "nca ,oarte des "ntlnită. Cele mai
populare Idro-uri "n dez4oltarea rapidă a societă7ii nipone sunt nicotina alcoolul 5i
co,eina urmate de am,etamine.
8n cadrul $niunii Europene sunt 7ări care se -ndesc la posibilitatea de a le-aliza
consumul de marijuana asa cum s(a intamplat "n landa. Ast,el "n prezent marijuana
reprezintă pentru acest stat o mare a,acere. u4ernului olandez "i re4in "n medie
aproximati4 )) milioane euro pe an din cele 3) de ca,enele ce se ocupă cu 4nzarea
marijuanei. Cele mai costisitoare culturi de marijuana sunt cele crescute "n casă.
8n ceea ce pri4e5te numărul celor care "nc6iriază casete 4ideo porno "n #$A sauaccesează site(uri porno-ra,ice a crescut de aproximati4 1)) de ori "n compara7ie cu
ultimii ani ai secolului trecut. Porno-ra,ia 6ardcore este distrbuita sub di4erse ,orme:
casete 4ideo internet acte sexuale reale tele4iziunea prin cablu 5i -enerează "n
prezent 4enituri de peste 1) miliarde $#'. Americanii c6eltuiesc mai mul7i bani "n
cluburile de stripteasse dect "n teatre opere muzee etc. la un loc. #e produc
săptamnal aproximati4 211 ast,el de ,ilme. os An-eles(ul este centrul acestor ,ilme 5i
mul7i dintre producătorii 5i consumatorii acestei industrii sunt oameni respectabili aisocietă7ii.**
>enomenul a cunoscut o amploare din ce "n ce mai mare 5i "n 7ările din cadrul
$niunii Europene "ntruct 5i statele membre se con,rună cu aceea5i serie de probleme
"ntalnite 5i "n #$A. #e pare că porno-ra,ia a de4enit 5i aici parte a economiei subterane
"ntruct este cel pu7in la ,el de pro,itabilă ca cea din #tatele $nite.
%aponia a a4ut la s,r5itul anului 2))K 4enituri din porno-ra,ie de aproximati4
21++ miliarde $#' mai mult c6iar 5i dect #$A care de7inea un csti- de 1KOmiliarde $#'.*O
Jumărul total de imi-ran7i "n #$A este de aproximati4 + milioane 5i majoritatea
dintre ace5tia sunt plăti7i la ne-ru ,iind o altă ,ormă a economiei subterane de aici.
Ca 5i "n %aponia 5i $E 5i "n #tatele $nite imi-ran7ii "n mare parte trăiesc "n
condi7ii primiti4e. $n sondaj realizat "n #oledad "n inima statului Cali,ornia pe
pămnturile arabile a arătat că aici trăiau 1*)) de imi-ran7i 1/K din popula7ia totală a
* 6ttp://@@@.cannabisculture.com/articles/1)1.6tml** 6ttp://@@@.-uardian.co.u/@orld/2))K/ma!/)2/usa.duncancampbell1*O 6ttp://@@@.time.com/time/@orld/article/)K*++1K1**)+)).6tml
31
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
31/46
ora5ului 5i locuiau "n -araje ma-azii etc. 0unca la ne-ru aduce bene,icii economice
reciproce. A4antajele an-ajatorului sunt e4idente.
8n cele douăzeci 5i 5apte de 7ări membre ale $niunii Europene milioane de
europeni lucrează ile-al pentru a e4ita plata contribu7iilor la stat. 8n ,a7a acestei realită7i
comisarul european pentru ocuparea ,or7ei de muncă a,aceri sociale 5i e-alitate de
5anse a propus o serie de măsuri pentru combaterea muncii la ne-ru.
Potri4it unui recent studiu 11? dintre europeni recunosc că au an-ajat pe cine4a
ile-al in ultimul an. #tudiul mai rele4ă că cele mai mari rate ale an-ajării la ne-ru sunt in
'anemarca landa 5i #uedia "nsă este posibil ca acest rezultat să se datoreze ,aptului că
persoanele inter4ie4ate din aceste 7ări să ,i ,ost mai sincere dect cele din alte state. Pe
ansamblu munca la ne-ru este o practică mai lar- răspăndită "n Europa de Est 5i de #ud
I4ictimele[ an-ajării ile-ale ,iind de cele mai multe ori studen7ii 5omerii sau persoanele,izice prestatoare de ser4icii. 0ajoritatea aranjamentelor in,ormale sunt "n sectorul
construc7iilor sau "n -ospodării. Este di,icil de apreciat ni4elul pierderilor economice
su,erite de un stat din cauza muncii la ne-ru. 8n ermania a5a(numita Ieconomie
subterană[ se estimează că ar reprezenta 1*? din produsul intern brut sau aproximati4
3*) de miliarde de euro. Cea mai mare problemă reprezentată de munca la ne-ru este
aceea că subminează sistemul asi-urărilor sociale 5i poate duce la Idumpin- salarial[
care determină o scădere a 4eniturilor tuturor muncitorilor dintr(un anumit sector.*
A5adar economia subterană 4a continua să supra4ie7uiască att timp ct
marijuana porno-ra,ia si munca la ne-ru raman ilicite.
#ocietatea poate să pedepsească acest tip de in,rac7iuni dar pia7a nea-ră 4a ,i
mereu prezentă "n economie. Economia subterană este un bun instrument de măsură a
pro-resului 5i sănătă7ii unui stat.
3. Economia "u#terană 4 mi/loc de înlăturare al crizei &inanciare
\Economia subterană creează un tampon de protec7ie ,a7ă de e,ectele
de4astatoare ale crizei 5i ar putea ,i o explica7ie pentru ,aptul că de5i problemele
economiei se a-ra4ează nu au a4ut loc pnă acum mi5cări sociale 4iolente
semni,icati4e*K comentează =lomber-. A5adar economia subterană ar putea
reprezenta de ce nu "n opinia unor speciali5ti o modalitate la "ndemana de ie5ire din
acest impas numit criză ,inanciară. 'acă se analizează mediul "nconjurator se obser4ă
* 6ttp://@@@.capital.ro/articol/europa(a(ajuns(raiul(muncii(la(ne-ru(2KO.6tml*K 6ttp://@@@.bloomber-.com/apps/ne@spidS2)O)11))
32
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
32/46
ca deja o mare parte a ,irmelor 5i nu numai au apelat la această solu7ie pentru a "ncerca
să "ndepărteze pe ct posibil e,ectele ne-ati4e ale recesiunii.
und "n calcul 5i economia neo,icială se poate spune că recesiunea nu este
c6iar att de -ra4ă pe ct o arată statisticile o,iciale.
8n opinia mea economia subterană 4a reprezenta "ntotdeauna o parte in,ormală a
economiei unui stat 5i "n ciuda măsurilor de precau7ie luate de către acesta ea nu 4a
"nceta să existe att timp ct unii au bene,icii de pe urma sa. 8n condi7iile actuale de criză
se poate constata la ni4el interna7ional că tot mai multe ,irme mici 5i mijlocii apelează la
acest tip de economie prin ,aptul că "ncurajează munca la ne-ru "ntruct "n ,elul acesta
att ei ct 5i salaria7ii nu mai trebuie să contribuie la anumite taxe obli-atorii. #ă ,ie
acesta un mijloc de a sal4a "ntreprinderea de la ,aliment pe timp de criză 0ul7i
consideră că da dar 5i mai mul7i s(au con,runtat cu ,alimentul "n ciuda utilizării unuiinstrument de pe pia7a nea-ră.
Cap.% Criza economică &inanciară de la începutul "ecolului ''I
33
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
33/46
%.1 ri)inea crizei &inanciare
a s,r5itul anului 2))O "n #tatele $nite pia7a ipotecară a pornit pe o pantă
descendentă. 0ilioane de americani contractaseră credite ie,tine atra5i de broerii care
"n -oana după pro,it ar ,i "mprumutat pe oricine de dra-ul comisionului. Punctulculminant a ,ost atins pe + au-ust 2)) cnd pia7a "mprumuturilor pe termen scurt a
"n-6e7at.
=anca ,ranceză =JP Paribas a decis să suspende trei dintre ,ondurile sale de
in4esti7ii. >rancezii au ,ost primii care au con5tientizat iminen7a unei crize 5i au tras
semnalul de alarmă iar "n următoarele luni nume mari din lumea bancară au admis că au
probleme cu aceste credite subprime.*+
8n acest sens au ,ost luate măsuri pentru ca acti4ită7ile băncilor să re4ină la normal.
'e exemplu =anca Centrală Europeană a pompat +* de miliarde de euro >ed 5i =anca
%aponiei au luat măsuri similare "nsă băncile pretindeau spor de risc a5a că ratele
dobnzilor au urcat 4erti-inos.
Prima problemă "n zona $niunii Europene s(a consemnat "n 0area =ritanie "n
au-ust 2)) cnd Jort6ern Roc cel mai mare ,urnizor de credite ipotecare din 0area
=ritanie a "nceput să se prăbu5ească. Nall #treet(ul a ,ost z-uduit "n luna septembrie
2))K de noi prăbu5iri. A patra mare bancă de in4esti7ii americană e6man =rot6ers
solicita protec7ie sub le-ea ,alimentului. A& cel mai mare asi-urator din #$A care se
con,runta cu mari probleme de lic6iditate a ,ost sal4at "n ultimul moment de Rezer4a
>ederală printr(o in,uzie de capital de K* mld. dolari.O) Prin urmare sistemul ,inanciar
american a trecut la jumătatea lui septembrie 2))K prin cea mai -rea săptămnă din
istoria sa. Putem compara că tot ceea ce s(a "ntmplat se aseamănă cu un război "n urma
lui rămnnd mor7i răni7i 5i desi-ur supra4ie7uitori care 4or ,i ne4oi7i să trăiască "ntr(o
lume nouă necunoscută.
*+ 6ttp://clear,[email protected]/2))K/1)/)2/t6e(start(o,(t6e(,inancial(crisis/O) 6ttp://@@@.scottis6socialistpart!.or-/economic(crisis/nort6ern(roc(crisis.6tml
3
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
34/46
Reprezentan7ii celor mai puternice trei institu7ii ,inanciare din %aponia au anun7at
o,icial că au ,ost a,ectate de criza ,inanciară. Acestea au ,ost ne4oite să reducă drastic
pro,iturile nete pre4ăzute pentru anul 2))K(2))+.
%. 6ă"uri adoptate de "tatele analizate pentru a ie i din acea"tă "itua ieș ț
0itsubis6i $>% >inancial au ac6izi7ionat o parte din -i-antul 0or-an #tanle! a
anun7at că(5i 4a reduce pro,itul anual pre4ăzut cu două treimi "n timp ce 0izu6o
>inancial roup institu7ia ,inanciară situată pe locul doi "n %aponia a anun7at că 4a
reduce pro,iturile pre4ăzute cu peste *)? pe ,ondul crizei ,inanciare. O1
&nstitu7iile ,inanciare japoneze care 5i(au re4enit cu doar c7i4a ani "n urmă dintr(
o altă criză a creditelor au ,olosit instabilitatea economică pe plan mondial ca pe ooportunitate de a se extinde "ncercnd să in4estească "n companii străine.
=anca %aponiei a anun7at mic5orarea ratei dobnzii de la )*? la )3? aceasta
,iind prima reducere de acest -en din ultimii 5apte ani. 'ecizia 4ine după un lun- 5ir de
reduceri la rate pe plan mondial aplicate pentru a controla criza ,inanciară.O2
0area =ritanie a ,ăcut primii pa5i "n implementarea celui mai costisitor plan de
sal4are a sistemului ,inanciar. Waloarea totală a acestuia este de *)) miliarde lire sterline.
parte din ,onduri 4or ,i ,olosite pentru a -aranta creditele "ntre bănci 5i pentru aasi-ura lic6iditatea băncii centrale din An-lia. Ast,el banca britanică lo!ds #= a
preluat concurentul său H=# amenin7at de ,aliment. Autorită7ile britanice au in4estitt
12 miliarde lire sterline "n banca ipotecară H=# 5i * miliarde "n lo!ds.O3
ermania a alocat ,onduri de K) miliarde euro pentru re,acerea sistemului
bancar prin crearea unui ,ond de recapitalizare care 4a injecta lic6iditate "n bănci. 'e
asemenea statul -erman 4a "ncerca să readucă "ncrederea "n sistemul ,inanciar prin
-arantarea creditelor. Autorită7ile "mpreună cu bănci 5i asi-uratori au pompat *)miliarde euro pentru a sal4a H!po Real Estate al doilea mare creditor al sectorului
ipotecar din ermania.O
O1 6ttp://@@@.c6ica-otribune.com/topic/econom!(business(,inance/mitsubis6i(u,j(,inancial(-roup( incorporated(RCRP)1)12).topic
O2 6ttp://emsne@[email protected]/2))+/)O/1/anal!zin-(t6e(ban(o,(japan(2))+(carr!(trade(report/O36ttp://business.timesonline.co.u/tol/business/industr!Msectors/banin-MandM,inance/arti
cle23)3).eceO 6ttp://@@@.credit@[email protected]/2))+/)2/6!po(real(estate(O))(billion(in(o,,(
balance(s6eet(assets.6tml
3*
http://www.chicagotribune.com/topic/economy-business-finance/mitsubishi-ufj-financial-group-http://www.chicagotribune.com/topic/economy-business-finance/mitsubishi-ufj-financial-group-http://www.chicagotribune.com/topic/economy-business-finance/mitsubishi-ufj-financial-group-
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
35/46
>ran7a este o altă 7ară care 4a aloca o sumă care 4a -aranta "mprumuturile cu scopul de a
dez-6e7a sistemul de creditare interbancar 5i creditarea -ospodăriilor 5i a,acerilor. 'exia
o bancă specializată mai ales "n ,ina7area colecti4ită7ilor locale a primit un ajutor din
partea =el-iei >ran7ei 5i uxembur-ului pentru a(5i mări capitalul.
8n #pania există un plan de -arantare a creditelor interbancare de 1)) miliarde
euro prin care se urmăre5te să se reinstaureze "ncrederea "n interiorul sistemului bancar 5i
să o,ere băncilor o mai mare lic6iditate.
8n ceea ce pri4e5te Austria -u4ernul 4a ,urniza 1)) miliarde euro pentru "ntărirea
băncilor 7ării din care circa K* miliarde 4or ,i ,olosite pentru -arantarea "mprumuturilor
dintre bănci.
8n &slanda pia7a monedei străine a "n-6e7at după căderea celor mai mari trei
bănci locale 5i a planului abandonat de -u4ern de a a4ea o rată de sc6imb ,ixă. 8n acestmoment autorită7ile locale au ru-at deja băncile să ,olosească rezer4ele de 4alută "n
tranzac7ii esen7iale cum ar ,i cele pentru mncare medicamente sau petrol.
8n =el-ia >ortis este cel mai mare an-ajator din sectorul pri4at 5i aproximati4
jumătate din locuitorii 7ării sunt clien7i ai băncii. rupul ,inanciar bel-iano(olandez
>ortis a ,ost na7ionalizat de autorită7ile bel-iene olandeze 5i luxembur-6eze.
Băncile din Europa Centrală şi de Est au fost afecate de criză
împreună cu băncile din Europa de Vest şi Statele Unite, însăcâştigurile lor au rămas relativ stabile!"
#n ceea ce priveşte Ungaria, $ondul %onetar &nterna'ional şi Uniunea
Europeană s(au declarat dispuse să a)ute guvernul ungar să facă fa'ă
crizei interna'ionale, inclusiv pe plan *nanciar, în condi'iile în care
moneda na'ională s(a depreciat puternic +reşedin'ia franceză a UE şi
Comisia Europeană au anun'at că au primit favorabil disponibilitatea
$%& de a acorda asisten'ă tenică şi *nanciară, în func'ie de nevoileUngariei, pentru a sus'ine încrederea şi stabilitatea -ceasta este una
din primele măsuri de asisten'ă *nanciară pe care $ondul le(a luat de
când a început criza *nanciară
Ca principală ac'iune a guvernului bulgar este aceea de ma)orare a
plafonului minim
de garantare a depozitelor la ".... euro!!
O* 6ttp://@@@.european4oice.com/article/2))K/)+/,inancial(crisis(6its(,ortis/O2K*.aspxOO 6ttp://@@@.reuters.com/article/CA(CreditCrisis/id$#RE+R32))K1)2+
3O
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
36/46
#n ceea ce priveşte /omânia, guvernul a luat otărârea de ridicare a
plafonului de
garantare din bănci de la 0.... euro la ".... euro
Bancile centrale mondiale înceie un acord ce prevede ac'iuni
concertate ale băncilor din 1aponia, Canada, -nglia, Elve'ia, Statele
Unite şi Uniunea Europeană
-cordul permite bancilor centrale să se împrumute reciproc cu
licidită'i pe termen scurt, necesare pentru stabilizarea sistemului
*nanciar intern -c'iunea concertată a băncilor centrale are ca scop
stoparea panicii care a cuprins pie'ele *nanciare interna'ionale
4.3 Câștigătorii și perdanții acestui fenomen
Criza *nanciară care a dus la prăbuşirea 2all Street(ului a lăsat
zeci de mii de
specialişti americani din sistemul *nanciar fără un loc de muncă
Specialiştii în recrutare spun că tot mai mul'i profesionişti americani,
în special cei din *nan'e, s(au interesat de)a despre oportunită'ile de
anga)are din afara Statelor Unite 3e asemenea, anga)atorii din Europaapelează la cei americani care iau în considerare această mişcare,
ciar dacă marile metropole din Europa au fost afectate de criza
creditelor ipotecare
&ndustria auto a fost lovită în plin de criza *nanciară /enault,
$ord, 4eneral %otors, 5o6ota, Vol7s8agen, B%2 sunt doar câ'iva
dintre marii )ucători prinşi nepregăti'i!9
Bursele europene au fost afectate de un nou val de scăderi,principalii indici bursieri au inregistrat corectii de peste :; 3e
e",00;?
la -msterdam ac'iunile &@4 au pierdut >",A; din valoare? la Viena,
ac'iunile /aieisen &nternational Ban7 au pierdut >,0> ;, în vreme ce
ac'iunile Erste Ban7 au scăzut cu >0,:>;? ac'iunile băncii DBC au
scăzut cu >,.; pe bursa belgiană? la $ran7furt, ac'iunile 6po /eal
Estate au scăzut cu F,".;, în vreme ce ac'iunile 3eutsce Ban7 au
O 6ttp://[email protected]/@ii/Automoti4eMindustr!McrisisMo,M2))K?E2?K)?+32))+
3
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
37/46
coborât cu ",!;? la %ilano, titlurile băncii &ntesa Sanpaolo s(au
depreciat cu >0,.F;, iar ac'iunile UniCredit au scăzut cu A,!9; +e
bursa londoneză, ac'iunile bancare au suferit noi corec'ii, astfel tilurile
SBC au pierdut >!,F:;, iar ac'iunile Barcla6s au coborât >F;
-c'iunile /o6al Ban7 of Scotland au scăzut cu :,A!;, în timp ce
titlurile băncii BGS au pierdut >.,.;!:
+e lângă marii perdan'i, e
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
38/46
-şadar, criza *nanciară s(a declanşat în Statele Unite, dar a
facut numeroase ravagii şi în Europa, precum şi pe continentul asiatic,
în special în 1aponia ceea ce le(a determinat pe statele afectate să ia
măsuri pentru spri)inirea băncilor aKate în di*cultate
S(a încercat coordonarea eforturilor na'ionale pentru a spri)ini sistemul
bancar, pentru a(i prote)a pe deponen'i şi pentru a creşte Ku
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
39/46
bo-a7ia şi presti-iul. =o-a7ia puterea şi presti-iul străbat timpurile "mpreună. $nde se
a,lă una dintre ele 4or apărea ine4itabil şi celelalte două.) 8n opinia mea cei trei
piloni ai economiei mondiale #tatele $nite al Americi $niunea Europeană şi %aponia
pot ,i descrişi succinct prin intermediul celor trei caracteristice identi,icate de %ose
Ji4aldo %unior bo-ă7ia presti-iul şi puterea. 8n urma analizei comparati4e din punct de
4edere economic e,ectuate pe parcursul acestei lucr ări reiese ,aptul că cele trei ocupă
locuri importante "n ierar6ia economică mondială. Ast,el "n ciuda condi7iilor actuale
mai pu7in ,a4orabile ;criza economică ,inanciar ă
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
40/46
Ast,el nu trebuie i-norat ,aptul că %aponia este prima putere exportatoare un
lider de necontestat "n lumea te6nolo-iilor de 4r,X $niunea Europeana a dobndit un
poten7ial considerabil reuşind să depăşească "n ultimii ani #tatele $nite ale Americii din
punct de 4edere al 4olumului produsului intern brut ,iind cea mai mare putere
comercială a lumii. otuşi #tatele $nite: a 2)) de ani după re4olta coloniilor dintr(o
"ndepărtată colonie britanică nici o na7iune a lumii nu poate ,ace abstrac7ie de existen7a
şi in,luen7a #tatelor $nite. 8ntr(un mod direct sau nu lumea a intrat "ntr(un sistem de
-ra4ita7ie "n jurul #tatelor $nite care constituie acum sin-ura putere ce dispune de
4oin7a şi de capacitatea de a se amesteca "n ansamblul re-iunilor planetei.1
8ntrebarea care se naşte "n primii ani ai noului mileniu şi care de alt,el mi(a dat şi mie
de -ndit rezultatul ,iind "ncercarea acestei analize comparati4e este: 4or reuşi #tatele
$nite să se men7ina "n ,runtea clasamentului mondial sau 4a ,i ea detronată de $niunea
Europeană care "n ultimii ani a cunoscut o dez4oltare deosebita ri %aponia 4a ,i cea
care 4a de4eni liderul acestei lumi
Cu si-uran7ă "n primii ani ai mileniului al &&&( lea ne(am apropiat tot mai mult de
o lume multipolară ai cărei actori de necontestat au ,ost şi continuă să ,ie #tatele $nite
$niunea Europeană 5i %aponia.
'eşi #tatele $nite continuă să creadă "n miturile ,ondatoare ale societă7ii
americane au de "n,runtat concuren7a $niunii Europene ;care se străduieşte să adau-edimensiunii economice şi una politicăran_ois 6ual , op1 cit . pa-. 31
1
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
41/46
. 6ttp://[email protected]/@ii/Histor!Mo,Mt6eM$nitedM#tates
K. 6ttp://[email protected]/@ii/Automoti4eMindustr!McrisisMo,M2))K?E2?K)?+32))+
+.6ttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/cac6e/&UMP$=&C/2()3)O2))+(=P/EJ/2()3)O2))+(
=P(EJ.P'>
1). 6ttp://no@[email protected]/article.c,marticleidS2212
11. 6ttp://[email protected]/1/6i/business/+**+31.stm
12. 6ttp://us,orei-npolic!.about.com/od/europe/EuropeMandM$#M>orei-nMPolic!.6tm
13.6ttp://us,orei-npolic!.about.com/od/unitednations/$nitedMJationsMandMRelatedM&nte
rnationalMr-anizations.6tm
1. 6ttp://@@@.+am.ro/stiri(re4ista(presei/=usiness/2+3O2/'e,icitul(de(cont(curent(al(
#$A(ameninta(economia(-lobala.6tml
1*. 6ttp://@@@.ade4arul.ro/articole/recesiunea(din(japonia(se(tempereaza.6tml1O. 6ttp://@@@.a-ir.ro/uni4ersin-ineresc/crizaMrestructurareaMsiMdez4oltareaMdurabilaM2
*)2.6tml
1. 6ttp://@@@.bano,america.com/merrill
1K. 6ttp://@@@.bea.-o4/national/xls/-dple4.xls
1+. 6ttp://@@@.bea.-o4/re-ional/RE0'c6art/de,ault.c,mQc6artMtop
2). 6ttp://@@@.bls.-o4/[email protected]/pd,/empsit.pd,
21. 6ttp://@@@[email protected]/bsc6ools/mbainsider/sc6oolsMb!Mspecialt!.6tmlQ ,inance
22. 6ttp://@@@.businessdictionar!.com/de,inition/economic([email protected]
23. 6ttp://@@@.cannabisculture.com/articles/1)1.6tml
2. 6ttp://@@@.census.-o4/,orei-n(trade/Press(Release/currentMpressMrelease/,t+)).pd,
2*. 6ttp://@@@.csnmeridian.ro/,iles/docs/N&R?2)2))(R.pd,
2O. 6ttp://@@@.european4oice.com/article/2))K/)+/,inancial(crisis(6its(
,ortis/O2K*.aspx2. 6ttp://@@@.docstoc.com/docs/*+212/Norld(&n4estment(Report(2))K
2K. 6ttp://@@@.ectap.ro/articole/++.pd,
2+.6ttp://@@@.euratlas.com/Atlasp6!s/countries.6tm-clidSC%4lu,N'K*-C>U`=3-od
R@HH)@
3). 6ttp://@@@.euroeonom.com/-rap6s(data.p6pt!peSunemplo!ment(eu
31. 6ttp://@@@.euroeonom.com/-rap6s(data.p6pt!peSunemplo!ment(japan
32. 6ttp://@@@.eustat.es/elem/ele))))))/not))))OMi.pd,
33.6ttp://@@@.e!.com/&E/en/Je@sroom/Je@s(releases/Press(release(2))+(((European(
2
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/29362/Deficitul-de-cont-curent-al-http://www.bea.gov/regional/REMDchart/default.cfm#chart_tophttp://www.europeanvoice.com/article/2008/09/financial-crisis-hits-http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/29362/Deficitul-de-cont-curent-al-http://www.bea.gov/regional/REMDchart/default.cfm#chart_tophttp://www.europeanvoice.com/article/2008/09/financial-crisis-hits-
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
42/46
attracti4eness(sur4e!(2))+
3. 6ttp://@@@.-lobal(c6allen-es.or-/
3*. 6ttp://@@@.idsa.in/publications/stratcomments/RajaramPanda)+)3)+.6tm
3O. 6ttp://@@@.ieej.or.jp/e-eda/-eneral/in,o/pd,/$#A.pd,
3. 6ttp://@@@.iie.com/publications/papers/paper.c,mResearc6&'S2)K
3K. 6ttp://@@@.indexmundi.com/-/-.aspxcSjaT4S
3+. 6ttp://@@@.jetro.-o.jp/en/in4est/ne@sroom/ot6er/pd,/o2))+))*.pd,
). 6ttp://@@@.millennium(project.or-/millennium/c6allen-.6tml
1. 6ttp://@@@.mo,a.-o.jp/P&CU/econom!/japan/indicator2.pd,
2. 6ttp://@@@.nationsenc!clopedia.com/economies/Asia(and(t6e(Paci,ic/%apan(
WERW&EN(>(ECJ0U.6tml
3. 6ttp://@@@.n!times.com/2))+/)*/23/business/econom!/23c6arts.6tml. 6ttp://@@@.onuin,o.ro/massMmedia/buletineMin,ormati4e/))/
*. 6ttp://@@@.onuin,o.ro/do@nload/)K)+2OM)K*+22MOO.pd,
O. 6ttp://@@@.reuters.com/article/CA(CreditCrisis/id$#RE+R32))K1)2+
.6ttp://@@@.s,in.ro/articolM1*/economiaMsubteranaMMsal4areaMpeMtimpMdeMcriza.6
tml
K.6ttp://@@@.standard.ro/articolM1O/proeminentaMdolaruluiMcaMmonedaM-lobalaMam
enintataMdeMeuro.6tml +. 6ttp://@@@.tradin-economics.com/Economics/$nemplo!ment(rate.aspx
s!mbolS%PU
*). 6ttp://@@@.unctad.or-/sections/press/docs/pr)12rom.pd,
*1. 6ttp://@@@.unctad.or-/en/docs/@ir2))KMen.pd,
*2. 6ttp://@@@.uniuneaeuropeana.ro/euro.6tml
*3. 6ttp://@@@.usatoda!.com/mone!/econom!/2))K()1(21(japan(parallelsMJ.6tm
*. 6ttp://@@@.u44-.ro/studia/economice/index.p6pcate-or!idS1Tp2MarticleidS1K2**. 6ttp://@@@.4isualizin-economics.com/2))+/)*/2K/us(unemplo!ment(4erses(europe(
marc6(2))+/
*O. 6ttp://@@@.@all(street.ro/articol/&nternational/2OOO*/#$A('e,icit(record(de(cont(
curent(de(K*O(mld(dolari(in(2))O.6tml
*. 6ttp://@@@.@all(street.ro/articol/&nternational/*33K3/Economia(%aponiei(a(intrat(in(
recesiune.6tml
*K. 6ttp://@@@.@all(street.ro/articol/&nternational/O3KO/%aponia('e,latie(si(o(rata(a(
somajului(record.6tml
3
http://www.nationsencyclopedia.com/economies/Asia-and-the-Pacific/Japan-http://www.visualizingeconomics.com/2009/05/28/us-unemployment-verses-europe-http://www.wall-street.ro/articol/International/53383/Economia-Japoniei-a-intrat-in-http://www.wall-street.ro/articol/International/63846/Japonia-Deflatie-si-o-rata-a-http://www.nationsencyclopedia.com/economies/Asia-and-the-Pacific/Japan-http://www.visualizingeconomics.com/2009/05/28/us-unemployment-verses-europe-http://www.wall-street.ro/articol/International/53383/Economia-Japoniei-a-intrat-in-http://www.wall-street.ro/articol/International/63846/Japonia-Deflatie-si-o-rata-a-
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
43/46
S7A7E8E 6E6(E PUSU8 I97E9 (U7 PE CAP E8CUI7:;<
8U'E6(U=
I8A9A8A9AAUS7IASUEIAA9E6ACA6AEA (I7A9IE>I98A9A=E6A9IA(E8=IA>A97ASPA9IA
I7A8IA
=ECIA
2*3
1) 13* 123 121 11+ 11 11O 11O 11* 1) 1)
1)) +*
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
44/46
CIPUS8?E9IAEPU(8ICA CE@A6A87AP7U=A8IAS8?ACIAES79IAU9=AIA8I7UA9IAP89IA8E79IA6A9IA(U8=AIA
+* +) K) O * 2 O O3 O1 * *O O )
AJE9A JR.1: PR'$#$ &JERJ =R$ PE CAP 'E C$&R &JCA'R$ $J&$J&& E$RPEJE ;?<
Sursa: prelucrare proprie
AJE9A JR. 2: E9PR$/&0PR$ 8J %APJ&A; 2)) ( 2))K<
Indicatoriicomertuluie*tern:mil US<
!!% !!5 !! !!B !!
Importuri#unuri :milUS<
3223 )OKOO 3O1 *3*)+ *333
E*porturi
#unuri :milUS<
+11+ *3K+++ *O*2 O1*K13 OK)+)
*
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
45/46
Importuri de"erDicii :milUS<
111*2K 13**1 132*O 13***O 1*)3O
E*porturi de"erDicii :mil
US<
O21 +O11 11)21) 112+K 12+11
Importuri de#unuri"i "erDicii:"chim#arianuale ;<
3+ K1 *K ( (
E*porturi de#unuri
"i "erDicii:"chim#arianuale ;
+2 13+ ) ( (
Importuri de#unuri"i "erDicii:; PI(<
1) 11 13) ( (
E*porturi de
#unuri "i"erDicii:; PI(<
12) 133 13 ( (
(alantacomerciala:mil US<
1)O3+O 13213 +3+*K K13)3 1)*2
(alantacomerciala:inclu"iD
"erDicii
-
8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III
46/46