Universitatea Politehnica Bucureşti

Curs: Politici şi Strategii de AfaceriCoordonator: conf. Dr.ing C Popescu

TEMĂ: ANALIZA DE SITUAŢIE A UNEI FIRME

Autor: Cristina Lotru, master FAIMA-IRUOI, anul 2

1

Universitatea Politehnica Bucureşti

TEMĂ: ANALIZA DE SITUAŢIE

Denumirea firmei: SC STRABAG SRL ROMÂNIA – DIVIZIA BETOANE Domeniul de activitate: lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi

nerezidenţiale Servicii: construcţii rutiere, construcţii civile, construcţii special şi electrocentrale,

tehnologia mediului. Divizii:

RB – Divizia Betoane MT – Divizia Poduri si Constructii Speciale NT – Divizia Constructii Civile si Industriale IF - Divizia de Mediu (Environmental Technology)ME –Divizia Drumuri, Terasamente

1. Introducere - prezentarea mediului intern

Firma STRABAG este subsidiara locală a concernului de origine germană Strabag Societas Europaea, o importantă societate de construcţii europeană cu activitate la nivel mondial şi un lider în prestarea de servicii în domeniul construcţiilor în spaţiul central şi central estic european. Cu aproximativ 73.600 de angajati, STRABAG a înregistrat în 2010 un rezultat de ca. 12.8 miliarde EURO.

Strabag este prezentă pe piaţa românească încă din 1991, stabilindu-şi sediul în Bucuresti, în anul 1992. De-a lungul anilor, concernul si-a infiintat mai multe sucursale, in aproape toate regiunile din Romania, acestea fiind importante pe piata romaneasca (statii: Bucureşti, Buzău, Cluj-Napoca, Ploieşti, Arad, Braşov etc.). Compania activeaza in toate sectoarele de constructii, indeosebi insa in constructiile de drumuri si in constructiile civile, dar si in segmentul constructiilor speciale si in cel al tehnologiei mediului inconjurator. 

In ceea ce priveste constructiile de drumuri, pe primul loc se situeaza executia de proiecte de reabilitare drumuri nationale, judetene si locale. Data fiind vasta experienta STRABAG, in portofoliul sau de proiecte este inclusa de asemenea si executia de autostrazi, dar si modernizarea, expansiunea si construirea de noi facilitati pe cale ferata. Strabag este prezent cu succes si in domeniul ingineriei hidraulice si al constructiilor de canale, precum si in redezvoltarea de linii de furnizare. Realizarea de diverse alte facilitati in spatiu liber, de parcari, pavaje si terenuri de sport reprezinta, de asemenea, o parte din activitate. Constructiile de birouri, de ansambluri rezidentiale si de spatii destinate shopping-ului, precum si livrarea de fundatii din beton pentru constructii eoliene sau lucrarile de intretinere in rafinarii se numara printre proiectele apartinand segmentului de constructii civile. 

2

Universitatea Politehnica Bucureşti

Activitatile de constructii speciale includ constructia de sisteme de tratare a apelor uzate, de statii de sortare a deseurilor, respectiv de compost, de hidrocentrale, dar si dezvoltarea si modernizarea sistemelor de canalizare urbane.

Strabag detine in Romania un excelent management al calitatii. Certificarile ISO 9001 (management-ul calitatii), ISO 14001 (management-ul mediului), ISO 27001 (management-ul securitatii), OHSAS 18001 (management-ul protectiei muncii) si SA 8000 (management-ul standardelor sociale) sunt cele mai cunoscute certificari obtinute de STRABAG in Romania. 

Date şi Indicatori financiari în RON - SC STRABAG SUCURSALA ROMÂNIA

  2008 2009 2010 2011

Bilant        

  Active Imobilizate 0 0 0

  Active Circulante 134,772,849 220,159,336 0

   Stocuri 0 86,672,090 0

   Conturi 18,440,540 33,002,027 0

Total Activ 134,772,849 220,159,336

  Capital Social 0 0 0

  Capitaluri Proprii 690,986 -15,918,773 0

  Datorii 128,601,581 227,789,685 0

Total Pasiv 134,772,849 220,159,336

Cont Profit si Pierdere        

Cifra de Afaceri 147,365,764 282,448,673 0

Venituri Totale 144,755,262 370,260,941 0

Cheltuieli Totale 137,131,933 375,213,327 0

Profit Net / Pierdere 7,623,329 -4,984,636 0

Marja Profit Net 5,17 % -1,76 %

3

Universitatea Politehnica Bucureşti

Valorile firmei STRABAG

Concernul European STRABAG îşi defineşte cultura organizaţională prin următoarele valori:

Integritate: Comportamentul faţă de stakeholder-i (clienţi,acţionari, angajaţi, furnizori, subantreprenori, autorităţi guvernamentale şi de supraveghere, concurenţi, medii) şi faţă de societate în întregul ei.

Conştiinţa răspunderii: Onorarea obligaţiilor şi preluarea răspunderii pentru acţiunile noastre.

Corectitudine: Promovarea egalităţii de şanse şi un mediu, care să fie marcat de un comportament corect şi liber de molestări de orice fel.

Transparenţă: Dialog constructiv, transparent şi deschis cu părţile noastre interesatE.

Cultura riscului: Participarea î n m o d conştient, disciplinat şi prudent la riscuri. În interesul şi pentru protecţia stakeholder-ilor noştri se pune accent major pe proceduri independente ale managementului de risc, de respectare a normelor şi de audit cu o responsabilitate clară a managementului.

Profitabilitate / Succes economic: Profitabilitate durabilă, care permite aplicarea strategiilor, investiţii pe termen lung, salarizare corectă şi rentabilitate atractivă.

Modelul de management

Strategia firmei impune implicarea exclusivă în proiecte a căror finanţare este asigurată încă din faza premergătoare atribuirii contractului de execuţie, fapt ce contribuie decisiv la dezvoltarea susţinută a firmei. Firma a realizat obiective de construcţii în toate regiunile din România atât şn domeniul investiţiilor private (ce reprezintă circa 30% din totalul lucrărilor firmei), cât şi pentru sectorul public (cu o cotă de 70%). Totodată, compania se implică preponderent în proiecte din segmentul infrastructurii de transport, tehnologiei de mediu şi a clădirilor

Ca stil de management, firma Strabag foloseste principiul celor patru ochi şi al separării activităţilor incompatibile. În cadrul separarării funcţiilor, se va avea în vedere separarea între funcţia de decizie, de execuie, de control şi de raportare. În acest sens, Strabag dispune de un sistem reglementat în cadrul normelor de procedură internă, în cadrul căruia – în funcţie de amploarea şi relevanţa deciziei – se solicită aprobarea de către diferite grade din ierarhie.

Managementul riscului. Organizaţia de management al riscului din cadrul Strabag are la bază controlling-ul şantierelor şi al achiziţiilor în regim de proiecte, completat de managementul de control şi de decizie superior. Activitatea este susţinută de o multitudine de reglementări şi măsuri. Un sistem de comisii selectează ofertele, verifică calculaţiile şi

4

Universitatea Politehnica Bucureşti

obţine aprobările necesare. Aceasta reprezintă nucleul unei conduceri executive conştientă asupra riscurilor. Toate acestea sunt completate printr-un sistem de management al calităţii certificat, prin norme interne ale societăţii privind workflow-ul din domeniile operative, un Controlling central şi un Contract Management.

Controlul financiar intern1. Controlul intern informează nemijlocit Comitetul de Conducere al Strabag şi reprezintă, din punct de vedere al activităţii depuse, o instituţie independentă. Aceasta se înţelege ca prestator în vederea îndeplinirii activităţii comerciale operative şi raportează regulat consiliul de conducere asupra rezultatelor înregistrate

Sarcina controlului intern o reprezintă, pe de-o parte respectarea legilor şi a normelor societăţii pentru domeniile tehnice şi economice, prin verificarea periodică şi neanunţată a tuturor domeniilor de activitate relevante şi, pe de altă parte, supravegherea eficienţei organizaţiei.

Acestea au loc prin desfăşurarea unor verificări periodice şi neanunţate a legalităţii şi conformităţii acţiunilor, dar şi prin concentrarea controalelor pentru diferite domenii de activitate ale societăţii şi prin implicarea diferitelor instituţii interne.

În acest sens, se elaborează anual un plan de control intern, prin care se fixează punctele de interes ale acţiunilor de control din punct de vedere al acoperirii domeniilor de activitate în decursul unui interval de timp dat. La acestea se adaugă verificări ad-hoc din varii motive.

2. Analiza de situaţie2.1. Analiza externă

Factorii politici: gestiunea situaţiei de criză la nivel naţional şi alocarea bugetului de stat pentru construcţii;

Factorii economici: condiţiile de creditare sunt tot mai stricte, iar obţinerea asigurărilor de credit tot mai dificilă, lipsa fondurilor bugetare pentru construcţiile din sectorul public;

Factorii legislativi: cadrul legislativ permite invocarea stării de insolvenţă şi evitarea anumitor clauze contractuale privind partenerii (firme de construcţii);

Factorii tehnologici: deţinerea unor echipamente de înaltă clasă specifice activităţii de prepare, întărire şi transportare a betonului.

1 Vezi Anxa3

5

Universitatea Politehnica Bucureşti

CONCLUZII:Din cauza crizei economice, începând cu anul 2008, profitul companiei a scăzut, iar la

sfârşitul anului 2012, conform directorului Diviziei de betoane, Cătălin Popescu, se află în pierdere cu aprox. 1.5 mil. Euro.

În ceea e priveşte buna desfăşurare a activităţii principale a Diviziei de betoane, factorii tehnologici, factorul uman şi materiile prime folosite arată un nivel mediu spre înalt al calităţii claselor de ciment folosite în furnizarea betonului.

2.1.2 Analiza fortelor concurentiale, Modelul Porter

Piaţa concurenţială este extrem de competitivă în domeniul construcţiilor, la nivel local, dar şi naţional. Compania STRABAG are o mare putere economic datorată unei prestaţii calitative şi a excelenţei personalului calificat. Ca o propunere pentru îmbunătăţirea situaţiei financier este o nevoie mai mare de culegerea informaţiilor privind furnzorii şi clienţii, păstrarea aceleaşi pieţe de desfacere a activităţii cu ajutorul executării lucrărilor la timp.

Noii veniţi aduc cu ei capacitatea de producţie nouă şi sensibilizează întreprinderea asupra mizelor importante ale dezvoltării competitive. În acest caz orice actant de pe piaţă trebuie să evalueze corect cota de piaţă a fiecărui concurrent şi capacitatea sa de reacţie.

Relaţia cu furnizorii. În procesul de evaluare a furnizorilor ( de care se ocupă departamentul de asigurare a calităţii), este obligatory respectarea procedurilor interne şi securitatea muncii. Pe de altă parte, se impun sancţiuni din partea furnizorului dacă nu sunt recuperate cheltuielile sau în privinţa calităţii înalte a produselor şi serviciilor oferite, nerespectarea termenilor etc. Există, de asemenea, un parteneriat stabil, dar şi o listă deschisă, adică firma oferă flexibilitate vizavi de preţ (avantaj concurenţial).

Succesul fimei este dat, în primul rând, de calitatea produselor şi serviciilor oferite, a experienţei şi spiritului de inovaţie şi risc economic. Calitatea superioară a serviciilor oferite, precum şi fidelizarea partenerilor de afaceri determină o evoluţie pozitivă a unei firme în domeniul construcţiilor.

Strategia firmei impune implicarea exclusivă în proiecte a căror finanţare este asigurată încă din faza premergătoare atribuirii contractului de execuţie, fapt ce contribuie decisiv la dezvoltarea susţinută a firmei. Firma a realizat obiective de construcţii în toate regiunile din România atât şn domeniul investiţiilor private (ce reprezintă circa 30% din totalul lucrărilor firmei), cât şi pentru sectorul public (cu o cotă de 70%). Totodată, compania se implică preponderent în proiecte din segmentul infrastructurii de transport, tehnologiei de mediu şi a clădirilor. Pentru a reuşi în această privinţă, firmele concentrate trebuie să se menţină în contact permanent cu clienţii şi să-şi dezvolte competenţele în domeniul marketingului şi al proiectării

6

Universitatea Politehnica Bucureşti

unor produse menite să raspundă cerinţelor speciale ale pieţei lor. De asemenea, având pieţe-ţintă extrem de bine definite, firmele concentrate pot constata adesea ca pot lansa în mod profitabil şi alte produse. Incasările din 2011 ale companiei s-au situat la 206 milioane de euro, rata de creştere preconizată pentru 2012 fiind de 178%.

2.1.3. Oportunităţi şi ameninţări. Identificarea factorilor cheie de success

OPORTUNITĂŢI:

1. Posibilitatea de încheiere a unor contracte avantajoase (vezi mai sus) şi obţinerea fondurilor UE;

2. Majorarea preţurilor de producţie ca urmare a creşterii tarifelor la energie electric şi gaze;

3. Cimentul este pe primul loc ca materie primă solicitată în domeniul construcţiilor ( conform Asociaţiei Producătorilor de Materii Prime din România);

4. Volumul lucrărilor de construcţie a crescut cu 4,9 % în primele luni ale anului 2012 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior;

AMENINŢĂRI:

1. Activitatea de furnizare beton se confruntă, în continuare, cu o serie de probleme esenţiale, evidenţiate în principal prin concurenţa neloială şi diminuarea accentuată a onorariilor pînă la un nivel nerealist. Concurenţa neloială se manifestă prin accesul aproape imposibil la lucrări finanţate din bugetul public pe criterii de competenţă, transparenţă şi siguranţă a contractului.

2. Adoptarea unor reglementări legislative cu impact nefavorabil asupra anumitor clause contractual (e.g. privind trecerea clienţilor, firmele de construcţii, în insolvenţă în timpul desfăşurării parteneriatului);

3. Recesiunea economic la nivel naţional şi internaţional;4. Schimbări la nivelul preferinţei clienţilor în materie de clasă de ciment;5. Recesiune sau stagnare a pieţei de construcţiei din cauza crizei economici;6. Puterea crescândă de negociere a furnizorilor de materii prime prin reorientarea lor

spre alţi competitor;7. Tot din cauza crizei economice, condiţiile de creditare sunt tot mais tricte, iar

obţinerea asigurării de credit tot mai dificilă;8. Lipsa fondurilor bugetate de stat pentru construcţiile civile.

7

Universitatea Politehnica Bucureşti

2.2. Analiza internă: identificarea şi prezentarea punctelor tari şi slabe

PUNCTE FORTE:

1. Activitatea se desfăşoară în conformitate cu: legislaţia existentă, contractele încheiate cu terţii şi statutul de societate;

2. Deţinerea unei mărci cu tradiţie, atât la nivel naţional, dar mai ales internaţional;3. Societatea este proprietara mijloacelor fixe utilizate în exploatare;4. Clienţii fideli au pondere importantă atât în ceea ce priveşte activitatea de furnizare a

betonului;5. Compania desfăşoară activitatea de analiză a riscurilor astfel încât relaţiile cu clienţii să

se desfăşoare în cele mai bune condiţii; Sistemul activ de management al riscului serveşte la anticiparea, evitarea şi reducerea în special a acelor riscuri ce ar putea periclita poziţia societăţii sau care ar putea afecta în mod serios dezvoltarea acesteia sau care ar putea indica;

6. Controlul financiar intern informează nemijlocit Comitetul de Conducere al Strabag şi reprezintă, din punct de vedere al activităţii depuse, o instituţie independentă. Aceasta se înţelege ca prestator în vederea îndeplinirii activităţii comerciale operative şi raportează regulat consiliul de conducere asupra rezultatelor înregistrate;

7. Controlul extern: evaluarea eficienţei sistemului de management al riscului de către auditor, verificarea solicitărilor individuale de către auditor, solicitări ce depăşesc volumul de auditare legal – numai în cazul unei solicitări exprese, certificarea managementului de calitate în cadrul unui standard inter- naţional acreditat, verificarea eficienţei sistemului de management al datelor de către o instituţie terţă independentă, cu scopul de a evita riscul de apariţiei fenomenelor de corupţie şi de înşelătorie;

8. Societatea Strabag (din Bucureşti) va demara, în curând, lucrări specifice în cadrul unor proiecte importante din domeniul infrastructurii atât in sectorul feroviar, cât şi în cel rutier (proiectarea si executia primului lot din autostrada Orastie-Sibiu, prevede constructia unei sectiuni de 24,11 km de drum, in valoare de peste 680 milioane de lei şi în asociere cu Swietelsky, Alstom, Arcada, Euroconstruct si Transferoviar Grup - constând în execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii pe tronsonul Vîntu de Jos-Simeria. Obiectivul, a cărui valoare depăşeşte 1,65 miliarde lei, se va finaliza în termen de 30 de luni2);

9. Întreprinderea este asigurată cu personal la nivelul sarcinilor de producţie actuale.10. Structura personalului pe categorii funcţionale şi categorii de calificări este

corespunzătoare specificului activităţii desfăşurate.

2 http://www.agendaconstructiilor.ro/files/antreprenori/strabag-compania-se-afla-in-topul-primelor-cinci-firme-autohtone-de-constructii.html, accesat în data de ianuarie 2013;

8

Universitatea Politehnica Bucureşti

PUNCTE SLABE:

1. O parte din indicatorii care exprimă volumul producţiei şi toţii indicatorii care reflectă profitabilitatea activităţii prezintă tendinţe descrescătoare;

2. Tendinţă de înrăutăţire a tuturor ratelor de structură ale pasivului;3. Firma se află în dezechilibru financiar pe termen mediu şi lung. Nivel redus de

profitabilitate a activităţii de construcţii – furnizoare de beton, activitate care deţine ponderea majoritară în portofoliul Diviziei de betoane;

4. Există importante întârzieri în încasarea creanţelor comerciale şi de altă natură;5. Există întârzieri în plata obligaţiilor contractuale faţă de furnizori, precum şi a altor

obligaţii, exclusiv cele fiscal;6. Întreprinderea este implicată într-o serie de litigii comerciale, legate în principal de

încasarea creanţelor şi de plata obligaţiilor, care au însă valoare relativ mică;7. Rotaţia personalului din domeniile sensibile. Atunci când este posibil dar şi justificat

din punct de vedere economic, în domeniile susceptibile de coruptibilitate are loc o rotaţie adecvată a personalului. În acest sens, trebuie subliniat însă faptul că o astfel de schimbare nu înseamnă o formă de discriminare a personalului vizat;

BIBLIOGRAFIE:

1. http://www.business24.ro/macroeconomie/industria-constructiilor/piata-materialelor- de-constructii-dominata-de-produse-romanesti-1520530 accesat în data de 14 ianuarie 2013;

2. http://www.strabag.ro/ accesat în data de 11 ianuarie 2013;3. http://www.agendaconstructiilor.ro/files/antreprenori/strabag-compania-se-afla-in-

topul-primelor-cinci-firme-autohtone-de-constructii.html, accesat în data de 15 ianuarie 2013;

4. http://www.strabag.com/databases/internet/_public/files.nsf/SearchView/ 9F3AE8A435152329C12573E800355404/$File/Ethik-Kodex-rum.pdf?OpenElement accesat 19 ianuarie 2013.

Anexa 1

9

Universitatea Politehnica Bucureşti

Anexa 2

10

Universitatea Politehnica Bucureşti

11

Universitatea Politehnica Bucureşti

Anexa 3

Anaxa 4

12

Universitatea Politehnica Bucureşti

Anexa 5

13

Universitatea Politehnica Bucureşti

14