analiza impactului covid-19 asupra rolurilor de gen
TRANSCRIPT
Analiza impactului COVID-19 asupra rolurilor de gen
Cercetarea a fost realizată de către Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) icircn parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo
Analiza impactului COVID-19 asupra rolurilor de gen
UN WOMENMoldova Chișinău 2020
3
SUMAR 4
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19 11
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE 20 IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN 28 PERIOADA PANDEMIEI COVID-19
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI 37
RECOMANDĂRI GENERALE 45
CUPRINS
4
SUMARPandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Bărbați
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Sursa CBS-Research 2020
Femei
368
632
Figura 1
516484
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 2
Sursa CBS-Research 2020
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
CRIZA IcircNGRIJIRII
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
5
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților
timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 3
Figura 4
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care numărul de ore dedicate activităților casnice a crescut (gospodării cu copii)
54 53 53 5234 25 24
39 36 39 3718 16 18
Women Men
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
6
Pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Femeile sunt mai expuse stării de anxietate și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să le combine cu
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46)
SUMAR
80
81
72
80
70
79
55
59
Your health
Family membersrsquo health
Stress induced by the quarantine
Mass riots
Women Men
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 5
Figura 6
Sursa COVID-19 COVID-19 icircn Moldova Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
5453
4754
58
5650
54
5947
RuralUrban
HigherSecondary
Lower education
55+35-5418-34
WomenMen
705
707
73
647
751
828
798
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Mass riots
Childrenrsquos education
Limitation of rights because of thestate of emergency
Stress induced by the quarantine
Your health
Overloading of the healthcare system
Family membersrsquo health
Sec
urity
Hea
lth
705
707
73
647
751
828
798
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Mass riots
Childrenrsquos education
Limitation of rights because of thestate of emergency
Stress induced by the quarantine
Your health
Overloading of the healthcare system
Family membersrsquo health
Sec
urity
Hea
lth
STAREA DE BINEmunca la distanță
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării hellip
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării hellip
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
54
53
47
54
58
56
50
54
59
47
RuralUrban
IcircnalteMedii
Studii joase
55+35-5418-34
FemeiBărbați
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
7
SUMAR
O parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv de nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
186 189173 179
74 77 71 69
2015 2016 2017 2018
Men Women
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspen-darea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Pe viitor munca femeilor care lucrează de acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 7
Figura 8
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Situația de la locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Dispunerea de asigurare medicală
42
138
335
267
273
367
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
We workdirectly at
work
We workfrom home
We dontwork at allwe are on
leave
Women Men
TRANZIȚIA LA MUNCĂ
42
138
335
267
273
367
Muncim direct lalocul de muncă
Muncim de acasă
Nu muncim delocstăm acasă icircn
concediu
731726
813
769
Dispun de asigurare medicală Angajatorul dvs plătește contribuții la fondul social
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
8
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 9
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
9
SUMARBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565
din volumul total al veniturilor disponibile Dacă icircn cazul bărbaţilor anume activitatea productivă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile sociale şi remitenţe
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 9
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
10
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Conform prognozelor estimate de Banca Mondială1 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpului de urmeazăTotuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum
procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor) Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare
1httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
65
162156
295
Urban Rural
Men WomenSursa BNS 2008-2018
Analiza ponderii remitențelor icircn veniturile totale pe sexe și zona de reședință
Figura 10
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
11
FINANCIALVULNERABILITY DURING THE COVID-19 PANDEMICO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra veniturilor femeilor și bărbaților din Moldova
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de șocuri asupra populației impactul acestora fiind resimțit icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircndeosebi documentul dat relevă constatările de bază cu referire la răspacircndirea efectelor pandemiei COVID-19 asupra veniturilor femeilor şi a bărbaţilor şi modalităţile prin care inegalităţile de gen se pot acutiza Icircn contextul icircn care criza provocată de pandemie a determinat sporirea nivelului de implicare icircn special a femeilor icircn activitaţile de icircngrijire a copiilor ceea ce a accentuat şi mai mult inegalităţile de gen pe piaţa muncii1 ne-am propus să vedem cum acest lanţ logic de efecte s-a transpus asupra veniturilor disponibile ale femeilor şi bărbaţilor Astfel ne-a preocupat să identificăm care sunt canalele principale pentru accentuarea vulnerabilităţii financiare icircn racircndul femeilor şi al bărbaţilor şi cum acestea pot determina manifestarea şi extinderea inegalităţilor de gen
Icircn cadrul acestei cercetări vulnerabilitatea financiară de gen actuală şi potenţială este analizată prin prisma a trei surse principale de obţinere a cacircştigului şi anume (i) activităţile productive (ii) prestaţiile sociale şi (iii) transferurile inclusiv remitenţele Conform Biroului Naţional de Statistică (BNS) anume aceste trei componente stau la baza veniturilor disponibile2 Totodată ţinacircnd cont de contextul naţional icircn special a măsurilor icircntreprinse icircn sensul diminuării efectelor provocate de criza pandemică cacirct şi de cel global icircn ceea
ce vizează prognozele pentru 2020 ale efectelor crizei asupra remitenţelor un accent mai mare a fost pus spre evaluarea vulnerabilităţii provocate de fluctuaţia nivelului de remitenţe şi a veniturilor obţinute de la locul muncii
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn Republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus[11] iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)[22] Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn cooperare cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo iar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta
Adiţional au fost interpretate datele oficiale prezentate de statistica naţională cu referire la situaţia veniturilor
INTRODUCERE
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19
12
populaţiei pentru perioada relevantă analizei icircn cauzăAnual icircn baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC) BNS identifică şi calculează care este venitul disponibil al gospodăriilor Icircntrucacirct BNS prezintă datele anume icircn acest fel (la nivel de gospodărie) este important de menţionat că icircn ceea ce privește dimensiunea egalității de gen icircn cadrul acestei analize atunci cacircnd prezentăm datele prin perspectiva femeilor şi a bărbaţilor anume din această sursă ne referim la valorile specifice gospodăriilor icircn care capul familiei este bărbat sau femeie Totodată nu excludem faptul că dacă aveau să fie prezentate datele cu referire la veniturile şi cheltuielile femeilor şi a bărbaţilor ca şi persoane individuale dar nu situaţia pe gospodării aceasta ar fi evidenţiat mai mari inegalităţi de gen icircn ceea ce vizează cacircştigurile femeilor şi a bărbaţilor şi sursele acestora de venit La fel dat fiind faptul că icircn ultimii zece ani au parvenit mai multe schimbări cu privire la structura veniturilor cheltuielilor și consumului populației și a crescut constant rata de non-răspuns a respondenților la CBGC3 icircn anul 2018 Biroul Național de Statistică a ajustat metodologia de calcul al pragului de sărăcie și metodologia CBGC Ținacircnd cont de aceste
precizări metodologice icircn raportul de față ne vom axa mai mult pe analiza tendințelor decacirct pe cifrele exacte pentru un an sau altul
[11]Constatările evidenţiate de analizele precedente elaborate icircn acest context
[22]Veniturile disponibile ale populaţiei reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti şi icircn natură provenite din activitatea salariată şi pe cont propriu de la realizarea producţiei agricole din gospodăria auxiliară venit din proprietate pensii şi alte prestaţii sociale şi alte transferuri curente (inclusiv mărfuri şi sume băneşti primite din afara gospodăriei)
1 Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
2 httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3 Rata non-răspunsurilor constituie mai mult de 30 la sută menținacircndu-se tendinţa de creştere a acesteia icircn timp Problema este mai accentuată icircn mediul urban icircn special icircn municipiul Chişinău
CONSTATĂRIBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565 din volumul total al veniturilor disponibile Analiza dezagregată a datelor ce sunt reflectate icircn figura de mai jos arată clar faptul că perspectiva de gen a evidenţiat decalaje majore icircn acest sens Dacă icircn cazul bărbaţilor anume această sursă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile
sociale şi remitenţe A atras atenţia şi faptul că dacă icircn ceea ce vizează prestaţiile sociale inegalităţi de gen semnificative nu au fost observate (diferenţa fiind de 47 pp) atunci la capitolul remitenţelor femeile sunt dublu mai dependente de aceste surse de venit decacirct bărbaţii Astfel a cincea parte din veniturile disponibile ale femeilor o reprezintă anume remitenţele
13
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Comparativ cu situaţia femeilor din urbe aceasta semnifică o dependență de doua ori mai mare iar icircn comparaţie cu bărbaţii din mediul urban ndash tocmai de cinci ori mai mare Totodată analiza icircn dinamică arată clar o dependenţă constantă de remitenţe Diferenţa atacirct
de mare a ponderii prestaţiilor sociale şi a remitenţelor icircn veniturile totale ale femeilor poate fi explicată prin factorii structurali precum (i) migraţia mai mare icircn racircndul bărbaţilor4 care expediază mijloace financiare acasă şi (ii) multe gospodării icircn care capul familiei este femeia sunt gospodăriile icircn care acestea sunt pensionare şisau văduve
4 Conform BNS icircn 2018 ponderea bărbaţilor din totalul persoanelor plecate peste hotare a fost de 675
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 1
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
14
65
162156
295
Urban Rural
Men Women
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
Dinamica ponderii remitențelor icircn veniturile totale
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile totale pe criteriul de sex şi mediul de trai
Figura 2
Sursa BNS 2018
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urbanFemei rural Femei urban
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
15
Familiile cu copii sunt mai dependente de remitenţe Aceasta poate fi explicat prin faptul că icircn gospodăriile cu copii pentru a asigura un nivel decent de trai şi un acces mai mare la serviciile de educaţie sănătate dezvoltare a copiilor părinţii sau rudele icircn special bărbaţii pleacă la
muncă peste hotare ceea ce şi determină o dependenţă mai pronunţată de această sursă de venit Icircn cazul familiilor fără copii predomină dependenţa mai mare de prestaţiile sociale ceea ce poate fi explicat prin prezenţa mai mult a vacircrstnicilor icircn această situaţie
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile gospodăriilor cu copii şi fără inclusiv pe criteriul de mediu
Figura 3
Sursa BNS 2018
407
38
207
89
56
155
58
19
127116
191
214
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Cuplu familial fără copii O singură persoană Alte gospodării fără copii Părinte singur cu copii Cuplu familial cu copii Alte gospodării cu copii
2018
Prestații sociale Remitențe
fără copii cu copii
81
128
114
216
288
28
0 5 10 15 20 25 30 35
Parinte singur cu copii
Cuplu familial cu copii
Alte gospodarii cu copii
2018
Urban Rural
16
Conform prognozelor estimate de Banca Mondială5 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Pentru ţările din Europa şi Asia Centrală această scădere se estimează tocmai la 275 Scăderea proiectată care ar fi cea mai puternică diminuare din istoria recentă se datorează icircn mare măsură scăderii salariilor și a ocupării lucrătorilor migranți care tind să fie mai vulnerabili la pierderea locurilor de muncă și a salariilor icircn timpul unei crize economice icircntr-o țară gazdă
Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei Icircn baza datelor caracteristice pentru Moldova cu referire la valoarea monetară a remitenţelor din 2019 (fiind de $1 90929 mln reprezentacircnd 163 din PIB)6 şi a valorii estimative de reducere a acestora (prognozată BM pentru ţările din Europa şi Asia Centrală ndash 275) printr-un calcul matematic putem deduce cu aproximaţie că icircn 2020 valoarea monetară a
remitenţelor se va reduce icircn medie cu $525 mln sumă destul de semnificativă pentru populaţia ţării noastre Icircntrucacirct remitenţele reprezintă o sursă importantă de venit iar icircn perioada crizei provocate de pandemie mai multe persoane au revenit icircn ţără7 sistacircndu-şi temporar sau definitiv activitatea de lucru peste hotare se poate prognoza un impact financiar puternic asupra celor mai sărace şi vulnerabile categorii de persoane icircn special ale celor din mediul rural (a se vedea figura de mai jos)
5 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
6 h t t p s w w w w o r l d b a n k o r g e n t o p i c m i -g r a t i o n r e m i t t a n c e s d i a s p o r a i s s u e s b r i e f migration-remittances-data
7 Analiza ldquoTranziția inegală la muncă icircn perioada pandemiei O analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din moldovardquo CPD UN
Women mai 2020
145
92
157154
105
174
15
88
20
total urban rural
Quintile of the poor Quintile of the vulnerable Quintile of the emerging middle
468
1012141618
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
urban area
Quintile of the poor
Quintile of thevulnerable
Quintile of the emergingmiddle
10
15
20
25
30
rural
Dinamica ponderii remitenţelor icircn veniturile celor mai sărace categorii
Figura 4
Sursa BNS 2010-2018
145
92
157154
105
174
15
88
20
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
total urban rural
Quintila săracilor Quintila vulnerabililor Quintila de mijloc emergentă
4
6
8
10
12
14
16
18
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
mediul urban
Quintila săracilor
Quintila vulnerabililor
Quintila de mijloc emergentă
Mediul urban
Rural
17
Dinamica dependenţei acestor categorii de remitenţele intrate icircn ţară evidenţiază două constatări de bază (i) icircn primul racircnd se evidenţiază dependenţa continuă a celor mai defavorizate categorii de persoane anume din mediul rural de aceste surse de venit şi (ii) icircn al doilea racircnd reducerea ponderilor acestor mijloace financiare icircn veniturile gospodăriilor icircncepacircnd cu 2015-2016 atacirct icircn mediul rural cacirct şi urban poate fi explicate de criza economică din Rusia acolo unde majoritatea bărbaţilor din Moldova aleg să plece la muncă Astfel prin deducere sesizăm că reducerea remitenţelor din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19 va avea un impact şi mai mare asupra nivelului de sărăcie a celor mai vulnerabile categorii de persoane
Complementar cu informația reflectată aceasta ar presupune că femeile şi familiile cu copii din mediul rural vor avea cel mai mult de suferit de diminuarea remitenţelor Prin urmare o scădere a remitenţelor icircn racircndul acestor grupuri defavorizate va afecta negativ capacitatea lor de a investi icircn servicii de sănătate de educaţie şi alte servicii esenţiale deoarece mai multe din finanțele lor vor fi direcționate către soluționarea deficitului de alimente și a nevoilor imediate de trai8 Chiar dacă efectele acestor modificări nu vor fi resimţite imediat pe termen mediu efectele crizei pandemice se vor pronunţa icircn acest context Prin urmare constatăm că variaţiile icircn acest sens pot fi considerate un canal important de manifestare şi agravare a inegalităţilor de gen
La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpul ce urmează Datele generate de sondajul de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 au relevat nivelul de autoapreciere a efectelor crizei pandemice asupra veniturilor obţinute din activităţile productive ale femeilor şi bărbaţilor Figura de mai jos contrapune răspunsurile oferite de respondenţi icircn acest context Astfel clar se vede că bărbaţii fac parte din categoria cea mai vulnerabilă din punct de vedere salarial o vulnerabilitate ce s-a manifestat deja şi care urmează să se manifeste icircntr-un timp apropiat La fel figura relevă că printre cei mai vulnerabili sunt şi persoanele fără studii sau cu studii incomplete tinerii şi adulţii (18-44 ani) şi cei ce au copii Astfel direct se observă că măsurile de restricţie impuse la nivel de stat pentru a diminua impactul nociv provocat de pandemia COVID-19 (inclusiv menţinerea distanţei sociale sistarea activităţii mai multor agenţi economici etc) s-au răsfracircns imediat asupra veniturilor disponibile ale cetăţenilor
8 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Vulnerabilitatea salarială
Cartografierea respondenţilor prin prisma vulnerabilităţii salariale
Figura 5
Sursa Sondajul realizat de CBS-Axa la comanda CPD aprilie 2020
Bărbați
Femei
18-29 ani30-44 ani
45-59 ani
60+ani
Studii medii incompletefără
Studii medii generale
Studii superioare Urban
Rural
Cu copii
Fără copii
15
20
25
30
35
40
8 10 12 14 16 18 20 22 24Am a
vut o
redu
cere
de
sala
riuicircn
luna
mar
tie 2
020
Probabil voi pierde și cu siguranță voi pierde locul de muncă
18
Din perspectiva prestaţiilor sociale vulnerabilitatea financiară nu va fi atacirct de pronunţată Figura de mai jos reflectă numărul persoanelor ce au intrat icircn ajutor social icircn primele patru luni ale anului 2020 Prin urmare pentru luna aprilie se observă o creştere vizibilă a categoriilor defavorizate ce au avut necesitatea de a beneficia de suportul financiar din partea statului femeile fiind mai dependente de aceste surse Adiţional datele sondajului de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 relevă că icircn racircndul mai multor femei respondente a sporit sau a rămas
neschimbată valoarea pensiilor şi ale altor plăţi sociale (inegalitatea de gen icircnregistracircnd o valoare medie de 55 pp) Prin urmare putem deduce că icircn pofida unei dependenţe de prestaţiile sociale mai mari icircn racircndul femeilor nu excludem faptul că anume această sursă de venit pe termen scurt sau mediu nu va afecta negativ volumul total al cacircştigurilor femeilor şi a bărbaţilor
Totuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc inegalitatea de gen icircn acest sens echivalacircndu-se cu 53 pp Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor)
Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare A atras atenţia că icircn această categorie intră şi persoanele ce au copii cele din mediul rural şi cele cu un nivel mic de studii
Vulnerabilitatea financiară pe termen mediu
Sursa Sondaj realizat de către CBS-Axa pentru CPD Aprilie 2020
Cartarea respondenţilor prin prisma expunerii pe termen mediu la vulnerabilitatea financiară severă
Figura 6
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
19
Beneficiarii de ajutor social
Sursa CNAS 2020
Sursa Sondaj April 2020
Pensiile și alte plăți sociale
Icircn final putem menţiona că din perspectiva vulnerabilităţii financiare provocate şi accentuate de criza pandemică COVID-19 pot fi reliefate trei constatări majore
1 Faptul că pentru femei o sursă importantă de venit o constituie prestaţiile sociale variaţiile observate icircn perioada crizei pandemice nu evidenţiază o modificare negativă icircn acest sens ceea ce presupune că pe termen scurt sau mediu din această perspectivă veniturile nu vor fi atacirct de afectate iar vulnerabilitatea financiară a femeilor nu va fi atacirct de pronunţată Cu toate acestea nu trebuie de omis faptul că o analiză mult mai detalită şi constantă trebuie a fi icircntreprinsă icircn sensul monitorizării situaţiei date
Analiza perspectivei de gen icircn racircndul beneficiarilor ajutorului social
Autoanaliza respondenţilor a impactului crizei pandemice
Figura 7
Figura 8
2 Pe termen scurt ţinacircnd cont de reducerea veniturilor din activităţile productive bărbaţii vor fi mai afectaţi de criza pandemică Totuşi pe termen mediu nu excludem că inegalităţile de gen la nivel de salarii şi pensii se vor accentua defavorizacircnd mai mult femeile Aceasta poate fi explicat prin faptul că femeile vor deveni mai inactive pe piaţa forţei de muncă (fie se vor retrage fie vor lucra la distanţa) din cauza divizării inegale a respondabilităţilor de icircngrijire situaţie deja care s-a manifestat pe parcursul crizei pandemice şi care nu este exclus că se va agrava
3 Consideracircnd că femeile icircn special cele din mediul rural sunt mai dependente de remitenţe reducerea acestora probabil va afecta mai mult anume această categorie icircnsă nu cunoaştem cacirct de rapid aceste efecte se vor manifesta icircn timp icircntrucacirct această tranziţie nu va fi atacirct de bruscă precum variaţiile la capitolul de veniturile obţinute de la locurile de muncă
61052
59130
57630
80622
47541
45754
44382
58039
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
ianuarie 20
februarie 20
martie 20
aprilie 20
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
121
86
149
254
228
274
2
16
23
0 5 10 15 20 25 30
Total
Bărbați
Femei
Au scăzut Au rămas la fel Au crescut
20
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI O analiză a impactului crizei pandemice asupra nivelului stării de bine icircn racircndul femeilor și bărbaților
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Studiul de față analizează impactul pandemiei COVID-19 asupra bunăstării populației punacircnd accent pe problemele legate de sănătatea fizică și emoțională a femeilor și bărbaților icircn mod special a celor din grupurile vulnerabile Studiul evidențiază criza emoțională provocată de pandemie la care au fost expuse femeile icircn mare parte
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
Totodată analiza pune icircn evidență și problemele legate de securitatea fizică icircn perioada de pandemie Distanțarea socială și izolarea la domiciliu au determinat sporirea riscului de violență icircn familie Efectele acestui fenomen se răsfracircng simțitor asupra femeilor Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republica Moldova au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo ade 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11]
INTRODUCERE
21
Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentatve pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[ 1 1] COVID-19 Icircn Republica Moldova ndash Sondaje Tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
Una din șase persoane icircn Moldova nu este satisfăcută de starea sănătății Aprecierea acesteia ca fiind rea sau foarte rea este mai frecvent icircntacirclnită icircn racircndul persoanelor vacircrstnice din mediul rural cu venituri reduse altfel spus ndash icircn racircndul grupurile mai vulnerabile Icircn același timp jumătate din populație a fost nevoită să renunțe la muncă din cauza problemelor de sănătate fiind mai afectate femeile Pe de altă parte bărbații sunt mai tentați să
considere serviciile medicale inaccesibile Inegalități de acces se atestă icircn funcție de nivelul de venituri serviciile medicale par a fi inaccesibile pentru circa 30 dintre pentru persoanele din quintila 1 (cea mai săracă) 2
2 Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019 httppasmdroPASStudiesDetails147
CONSTATĂRI
S-a icircntacircmplat să nu puteți munci pe motive de sănătate icircn ultimul an
care consideră serviciile medicale inaccesibile
Sursa Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019
Percepțiile privind starea de sănătate și nivelul de acces la serviciile medicale
Figura 1
203222
238
195
292
22 225
141
20
Femei Bărbați Urban Rural q1 q2 q3 q4 q5
496464
515
432 414368
426465
533
Femei Bărbați Rural Urban q1 q2 q3 q4 q5
22
Necesitățile populației legate de sănătate rămacircn neacoperite icircn special icircn cazul grupurile vulnerabile Acestea din urmă beneficiază cel mai puțin de serviciile de sănătate Astfel constatăm că circa 48 din gospodăriile icircn care sunt prezente persoane cu dizabilități nu s-au adresat
la medic chiar dacă au avut nevoie Icircn aceeași situație au fost și gospodăriile cu venituri reduse vacircrstnicii și femeile
Criza pandemică provocată de COVID-19 a acutizat și mai mult problemele de sănătate icircn special cele legate de bunăstarea emoțională Peste 15 din populație s-au confruntat personal sau un membru al familiei cu o anumită boală (alta decacirct infectarea cu COVID-19) icircn perioada de izolare socială mai vulnerabile icircn acest sens fiind familiile vacircrstnice Vulnerabilitatea acestora se dublează dacă luăm icircn calcul restricțiile impuse persoanelor cu vacircrsta de peste 60 de ani de a părăsi locuința sau de a interacționa social Odată cu răspacircndirea epidemiei și instituirii măsurilor de izolare socială a fost afectată și sănătatea mintală sau emoțională a populației ndash circa 40 confruntacircndu-se cu asemenea probleme Cel mai afectate sunt femeile (48)
care și-au asumat marea parte a responsabilităților casnice și au petrecut mai mult timp icircn izolare socială comparativ cu bărbații Totodată pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Majoritatea populației se arată icircngrijorată de sănătatea proprie sau a membrilor familiei (peste 75) atacirct fizică cacirct și mintală3 Pe lacircngă acestea o preocupare importantă
3 COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
Sursa Raport rdquoMoldova Inegalărdquo CPD 2019
Cererea neacoperită de servicii medicale
Figura 2
care nu s-au adresat la medic chiar dacă au avut nevoie
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani60+
Bărbați Femei
Gosp cu pers cu dizabilități
Gosp fără pers cu dizab
Săraci
Bogați
Romi
Non Romi
5
10
15
20
25
30
30 35 40 45 50
p
entr
u ca
re e
ste
o fo
arte
mar
e pr
oble
mă
să se
inte
rnez
e icircn
spita
l
23
a populației ține de securitatea și bunăstarea fizică icircn perioada crizei pandemice Peste 70 din populație manifestă temeri legate de lezarea drepturilor icircn perioada stării de urgență dezordini icircn masă și chiar violență icircn cadrul familiei Femeile sunt mai expuse stării de anxietate
și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Problemele de sănătate cu care s-a confruntat populația icircn perioada pandemiei COVID-19
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Figura 3
Figura 4
95
106
5
74
116
158
76
152
5
62
48
53
5
72
52
75
314
484
367
395
47
398
408
413
Bărbați
Femei
18-29
30-44
45-59
60 +
Prezenți copii
Prezenți vacircrstnici
Boală fizică Boala unui membru al familiei Sănătatea mintală emoțională afectată
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării de urgență
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
24
Cacirct de periculos este virusul pentru sănătate și viață (foarte și oarecum periculos) Val 1
Icircn ce măsură credeți că vă puteți infecta Dvs sau membrii familiei (foarte și destul de probabil) Val 1
Dinamica percepțiilor privind nivelul pericolului virusului
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Nivelul de anxietate crește pe măsura sporirii riscului de infectare cu COVID-19 Odată cu răspacircndirea pandemiei preocupările și temerile față de starea sănătății au sporit vizibil Frica de a contacta virusul COVID-19 a cuprins icircntreaga populație indiferent de vacircrstă sau statut Femeile sunt mai afectate emoțional de situația epidemiologică acestea fiind mai preocupate de riscul infectării și implicațiile asupra sănătății Totodată pentru un răspuns de politici adecvat este important să fie luate icircn calcul și inegalitățile icircn funcție de studii și reședință Persoanele cu nivel icircnalt de studii din mediul urban sunt mult mai
icircngrijorate de posibilitatea infectării și totodată sunt mai conștiente de iminența pericolului de infectare Acest lucru se explică prin (i) acces mai redus la informație relevantă icircn zonele rurale (ii) inegalități de participare icircnvățare și informare icircntre diferite categorii de populație (iii) nivel redus de interes pentru studiere analiză a informației icircn racircndul populației cu nivel scăzut de studii Icircn același timp relaxarea măsurilor de carantină a determinat și modificări icircn dinamica percepțiilor și comportamentelor la icircnceputul lunii mai (valul 11 de cercetare) ponderea populației
preocupată de pericolul de infectare scade treptat
Dinamica percepțiilor privind posibilitatea infectării
Nivelul de icircngrijorare a populației față de riscul infectării cu COVID-19 Val = sondaj longitudinal
Figura 5
83
93
74
86
9992
85
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
ii jo
ase
Med
ii
Inal
te
Urb
an
Rura
l
6169 64
42
2718
20
36
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte periculos Oarecum periculos
3538
12
34
50
41
32
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
iijo
ase
Med
ii
Icircnal
te
Urb
an
Rura
l
118 7 9
25 2925 24
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte probabil Destul de probabil
25
Icircn același timp măsurile de izolare socială impuse de către autorități au afectat și mai mult sănătatea emoțională a populației Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să
le combine cu munca la distanță Efectele măsurilor de izolare sunt mai puțin resimțite icircn racircndul persoanelor cu nivel icircnalt de studii ceea ce indică asupra probabilității mai icircnalte de a fi ocupate icircn acele sectoare economice care permit respectarea măsurilor de distanțare socială și lucrul la domiciliu
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 6
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46) Totodată riscul a de fi supuse violenței domestice este mai pronunțat icircn racircndul persoanelor cu o vacircrstă mai icircnaintată acestea din urmă fiind și ținta celor mai restrictive măsuri de distanțare socială
Rata violenței a crescut comparativ cu anii precedenți Numărul de cazuri de violență icircn familie icircnregistrate la Poliție a crescut icircn primele 4 luni ale anului 2020 comparativ cu ultimii doi ani precedenți Icircn perioada ianuarie ndash aprilie 2020 au fost icircnregistrate 4213 cazuri de violență icircn familie (petiții examinate) astfel depășind semnificativ valoarea pentru aceeași perioadă a anilor trecuți Totodată icircn primele 4 luni ale anului 2020 au fost eliberate icircn jur de 1500 de ordine de restricție cu peste 1000 mai mult comparativ cu 2019 Icircn ceea ce privește solicitările de asistență telefonică icircn cazurile de violență domestică este important să observăm că numărul de apeluri la telefonul de icircncredere pentru femei și fete a sporit substanțial icircn luna aprilie atunci cacircnd s-au intensificat măsurile de distanțare socială și izolare la
domiciliu Estimarea obiectivă a incidenței cazurilor de violență icircn familie icircn perioada de izolare socială este destul de dificilă Luacircnd icircn considerare faptul că majoritatea populației s-a aflat icircn izolare la domiciliu pe perioada stării de urgență aceasta a redus posibilitățile persoanelor supuse violenței domestice de a solicita asistență ajutor la Poliție sau la telefonul de icircncredere icircntrucacirct se aflau icircn imediata apropiere cu persoana-agresor
5453
47
5458
56
5054
59
47
RuralUrbanIcircnalteMediiStudiijoase
55+35-5418-34FemeiBărbați
26
celor icircngrijorați de riscul violenței icircn familie icircn perioada pandemiei COVID-19
Total petiții examinate icircn primele 4 luni ale anului
Total ordine de restricții eliberate icircn primele 4 luni
Nr de apeluri la telefonul de icircncredere 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research IGP4 La Strada
Sursa Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Temerile legate de securitatea fizică icircn perioada izolării sociale sunt fondate Măsurile instituționale icircntreprinse de către autorități pentru stoparea pandemiei au creat condiții favorabile pentru abuzuri și violență domestică Violența icircn familie a constituit o problemă majoră a societății moldovenești și pacircnă la răspacircndirea pandemiei COVID-19 (figura 9) Ponderea femeilor care suferă de cele mai frecvente forme de violență icircn bază de gen este mai mare icircn cadrul grupului de vacircrstă pre-pensionară Totodată incidența violenței domestice este de două ori mai mare icircn racircndul femeilor din gospodăriile cu persoane cu dizabilități și femeilor de etnie romă Icircn contextul dat devin rezonabile icircngrijorarea și temerile femeilor față de riscul sporit al violenței domestice ca urmare a izolării sociale alături de problemele economice și de sănătate
Preocupările populației icircn legătură cu violența domestică și incidența cazurilor de violență
Violența icircn bază de gen icircn racircndul femeilor din grupurile vulnerabile
Figura 7
Figura 8
Preocupările populației față de sporirea violenței icircn perioada pandemiei sunt confirmate și de interesul față de acest subiect icircn Internet Astfel icircn perioada martie ndash mai 2020 perioadă icircn care a fost declarată starea de urgență și instituite măsurile de carantină și izolare la domiciliu au sporit căutările icircn Google a subiectelor ce țin de violență și abuz icircn special a violenței icircn familie comparativ cu primele luni ale anului curent Acest lucru ne permite icircn mod indirect să intuim o creștere și a incidenței cazurilor de violență domestică fapt ce a determinat și necesitatea căutării informațiilor legate de acest subiect
3446
3346
43
3643
4442
39
BărbațiFemei
18-3435-54
55+
StudiihellipMediiIcircnalte
UrbanRural
70
165
Martie Aprilie
1271
1376
1497
2018 2019 2020
3424 3919 4213
2018 2019 2020
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ Nivel scăzut educație
Studii medii
Studi superioare
Sunt pers cu diz icircn gosp
Nu sunt prs diz icircn gosp
Economic active
Rural
Sărace
Venituri medii
Bogate
Urban
Economic inactivă Roma
25
30
35
40
45
50
55
60
0 5 10 15 20 25 30
n
u ar
rapo
rta
cazu
l dac
ă ar
fi v
ictim
ă a
viol
ențe
i
V-a lovit sau a aruncat icircn dvs cu un obiect ce putea să vă lovească
4 Datele privind cazurile de violență icircn familie icircnregistrate la poliție reflectă situația pentru primele 4 luni ale anului
27
Tendințele și interesul de căutare icircn Google icircn perioada pandemiei Covid-19 Republica Moldova
Figura 9
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
Sursa Google
Căutări icircn Google violență icircn familie
Căutări icircn Google abuz
28
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19O analiză a impactului crizei pandemice asupra rolurilor de gen icircn icircngrijire și asupra abilitării femeilor
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen dar și asupra icircmputernicirii femeilor
Totodată studiul conturează cele mai importante inegalități icircn icircngrijire pe perioada pandemiei Aceasta din urmă a expus a accentuat și amplificat inegalitățile icircntre femei și bărbați icircn ceea ce privește responsabilitățile casnice Studiul evidențiază criza aparent invizibilă a responsabilităților și necesităților de icircngrijire
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republică au fost confirmate 12732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform
statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquoape un eșantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova realizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
29
CONSTATĂRIDivizarea inechitabilă a sarcinilor determină femeile să acorde de două ori mai mult timp activităților de icircngrijire a familiei O analiză a timpului divizat pe tipuri de activități relevă discrepanțe semnificative icircn timpul acordat treburilor casnice și icircngrijirii copiilor Responsabilitățile casnice ocupă cea mai mare parte a zilei unei femei ndash 46
ore icircn cadrul populației generale și 38 ore icircn cazul femeilor angajate Icircn timp ce bărbații icircn mare parte dedică cel mai mult timp serviciului - 39 ore din totalul bărbaților Totodată și durata zilei dedicate activităților de bază este mai mare icircn cazul femeilor cu circa două ore comparativ cu bărbații
Divizarea inechitabilă a rolurilor de icircngrijire este icircn mare parte determinată de percepțiile generale cu privire la rolurile tradiționale de gen icircn societate Acestea se regăsesc atacirct icircn racircndul bărbaților cacirct și a femeilor ndash circa 60 dintre ele consideracircnd că responsabilitățile familiale sunt mai mult de datoria lor Prin urmare se conturează două provocări de bază pe de o parte o constracircngere și presiune morală din partea societății iar pe de altă parte ndash o auto-asumare de către femei a rolurilor tradiționale rdquoprescriserdquo Opiniile stereotipizate sunt mai pronunțate icircn racircndul populației cu vacircrsta cuprinsă icircntre 30-44 ani 76
dintre acestea consideră că este de datoria bărbatului să icircntrețină familia iar 67 - că femeile trebuie să se preocupe primordial de icircngrijirea familiei și a casei Este important să menționăm că percepțiile cu privire la rolurile de icircngrijire sunt mult mai pronunțate comparativ cu cele legate de participarea (sau neparticiparea) femeilor icircn procesul de luare a deciziilor și cel politic Altfel spus membrii societății moldovenești icircn mare parte nu consideră că femeile ar fi mai puțin capabile să se implice icircn politică doar că implicarea acestora nu trebuie să fie icircn detrimentul familiei și a altor roluri de icircngrijire
Numărul mediu de ore pe zi dedicat de femei și bărbați activităților de bază
Sursa Barometrul de Gen 2016 CPDUN Women
Figura 1
[1 1] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3924
68 65
21 46
1838
1917
15
13
09
2213
17
0
2
4
6
8
10
12
14
Bărbați Femei Bărbați Femei
Total populație Angajați icircn cacircmpul muncii
Icircngrijirea copiilor
Activități icircn gospodărie
Activități casnice
Serviciu
30
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
Sursa Indexul Egalității de Gen 20193 CPD
Sursa Fundația Soros-Moldova CPD Barometrul de Gen 2006 -2016 Sondaje CPD 2017-2019
Icircn ultimii 10 ani percepțiile legate de rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților s-au icircmbunătățit ușor Cu toate acestea inegalitățile de gen icircn materie de roluri percepute și asumate atacirct icircn viața publică cacirct și cea privată icircși păstrează intensitatea Deși per ansamblu situația s-a ameliorat există o diferență importantă icircn viteza și vectorul de icircmbunătățire a percepțiilor Astfel icircn ceea ce privește participarea femeilor icircn viața publică (politică
management) viteza cu care s-au icircmbunătățit percepțiile este de două ori mai mare comparativ cu cele ce vizează responsabilitățile familiale Acest lucru confirmă icircncă o dată amploarea și penetranța inegalităților
3 Indexul Egalității de Gen 2019 CPD httpprogenmdfiles1421_indexul_egalitatii_de_gen_2019_finalpdf
Percepția populației asupra rolurilor de gen
Dinamica percepțiilor populației asupra rolurilor de gen
Figura 2
Figura 3
85
731
646668707274767880828486
2009 2014 2016 2017 2019
It is mens duty to earn money for the family
79618
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2009 2014 2016 2017 2019
It is womens duty to do the household chores
32
157
0
5
10
15
20
25
30
35
2009 2014 2016 2017 2019
Women cannot hold management positions
30195
05
101520253035
2009 2014 2016 2017 2019
Politics is not a place for women
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Este mai mult de datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Femeile nu au ce căuta icircn politică
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Femeile nu au ce căuta icircn politică
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women MenEste mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
icircn politică icircn funcții de conducere
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
31
Deși stereotipurile cu privire la rolurile de gen icircn icircngrijire și-au redus din intensitate icircn ultimul deceniu răspunsul actual de politici nu este eficient Concilierea vieții de familie cu cea profesională continuă a fi o provocare pentru femei Conform datelor oficiale beneficiari absoluți ai concediului de icircngrijire a copilului pacircnă la vacircrsta de 3 ani sunt mamele Icircn 2017 mai puțin de 10 dintre beneficiarii icircndemnizației de icircngrijire a copilului au fost tații Deși numărul acestora a crescut icircn ultimii ani ponderea bărbaților care icircși asumă rolul de icircngrijire a copiilor continuă a fi foarte mică icircn
raport cu cea a femeilor ceea ce indică asupra faptului că modelul actual al concediului de icircngrijire a copilului nu icircncurajează egalitatea de gen icircntre părinți și participarea sporită a taților icircn educarea și icircngrijirea copiilor4 Icircn același timp icircn Moldova se icircnregistrează un nivel redus de acces al populației la servicii de educație timpurie (creșe) Insuficiența acestor servicii limitează participarea femeilor icircn viața socio-economică și icircn același timp acutizează inegalitățile de gen icircn icircngrijire
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
Responsabilitățile familiale constituie o barieră importantă pentru participarea activă icircn viața socială a femeilorAcestea limitează accesul femeilor la studii (formale sau non-formale) ndash valabil pentru mai mult de 50 dintre femeile care nu au urmat studii de profesionalizare ndash sau au determinat icircntreruperea lor Distribuția inegală a responsabilităților familiale distanțează femeile de viața politică și socială și creează dificultăți icircn viața profesională (figura 5) icircn pofida accesului la diferite servicii (de educație pentru copii de icircngrijire și sănătate pentru adulți etc Odată cu răspacircndirea epidemiei COVID-19 și aplicarea măsurilor instituționale de stopare a acesteia majoritatea serviciilor au fost sistate (serviciile educaționale de icircngrijire
de divertisment etc) Icircn lipsa suportului instituțional și a serviciilor publice povara activităților de icircngrijire s-a transferat automat asupra membrilor familiei icircn mod special asupra femeilor astfel fiind declanșată o adevărată criză icircn ceea ce privește activitățile de icircngrijire și presiunea cauzată de acestea
4 ESTE PIAŢA MUNCII PRIETENOASĂ MAMELOR ŞI TAŢILOR Notă Analitică CPD
Ponderea taților beneficiari ai concediului de icircngrijire a copilului
Rata de cuprindere icircn educația preșcolară și ante-preșcolară (creșe)
Figura 4
Figura 5
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
Sursa Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale
Sursa BNS 2018
beneficiari
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiariesNumăr benificiari
Ante-preșcolară Preșcolară
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
32
Sursa BNS 2015 Barometrul de Gen 2016 Sondaj CPD 2019
Pandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Răspacircndirea rapidă a pandemiei și măsurile instituționale puse icircn aplicare icircn scopul izolării sociale au subliniat una dintre cele mai slabe verigi icircngrijirea Ca rezultat al măsurilor icircntreprinse o bună parte a populației a fost pusă față icircn față cu grijile casnice și cele familiale astfel aducacircnd icircn vizor o provocare importantă ndash modalitatea de divizare a acestor responsabilități icircn gospodărie Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire a crescut substanțial
Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Responsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
Ponderea femeilor pentru care responsabilitățile familiale a constituit o barieră de participare implicare
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Figura 6
Figura 7
Bărbați
Femei
368
632
Sursa CBS-Research 2020
516484
73
12
131
161
353
366
393
515
538
576
0 10 20 30 40 50 60 70
Dificultăți la locul de muncă
Implicarea icircn dezvoltarea comunitară
Implicarea icircn deciziile comunitare
Au depășit deadline-uri la serviciu
Au icircntrerupt studiile
Intenția de a se integra pe piața muncii
Participarea activă icircn viața politică
Intrarea debutul icircn politică
Participarea icircn icircnvățămacircntul non-formal
Participarea icircn icircnvățămacircntul formalResponsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
33
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc Astfel se conturează o divizare clară a preocupărilor și responsabilităților femeilor și bărbaților icircn gospodărie
Necesitățile de icircngrijire au crescut substanțial icircn perioada de autoizolare socială icircnsă repartizarea rolurilor și sarcinilor icircn familie continuă a fi inechitabilă Icircn același timp povara grijilor casnice este resimțită și icircn cazul familiilor mono-parentale unde sarcinile de icircngrijire sunt asumate de către un singur membru Icircn cazul ambelor genuri nu se atestă diferențe icircn plan regional cu o excepție bărbații din mediul rural participă mai mult la curățenie față de cei din urban (217 față de 10) și mai puțin la gătit (46 față de 149)
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
Povara activităților de icircngrijire devine tot mai resimțită icircn cazul femeilor Deși numărul de ore dedicate gospodăriei icircn perioada de pandemie a crescut pentru icircntreaga populație acest lucru devine mai pronunțat icircn cazul femeilor pentru circa jumătate dintre ele s-a majorat timpul acordat curățeniei comparativ cu 30 dintre bărbați Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul
activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort cum ar fi icircngrijirea și instruirea copiilor menajul gospodăriei (curățenia pregătirea meselor etc) Suprasolicitarea cu activități de icircngrijire este mai resimțită icircn cazul persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani aceasta fiind categoria de populație ocupată (icircn condiții de viață obișnuite) sau cu copii minori
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 8
Sursa CBS-Research 2020
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
Gestionare gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavvacircrstnici
Aprovizionarea cu apăcompustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
34
Sursa CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care a crescut orele dedicate activităților casnice gospodării cu copii
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate
icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Ponderea populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Figura 9
Figura 10
45
28 28 27 2621 17 17
12 10 10
3020 21 19
13 15 14 179 11 10
Curățenie Jocuri cu copii Pregătirea meselor Cumpărături Aprovizionare apăcombustibil
Icircngrijirea animalelor
473
275
279
268
258
234
417
455
44
436
256
175
427
167
18
16
201
202
229
57
63
45
101
13
Curățenie
Icircngrijirea copiilor
Jocurilecturi cu copii
Instruire lectii cu copii
Pregătirea meselor
Gestionarea gospodăriei
18-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 + ani
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice față de perioada de pacircnă la pandemie (populația generală)
54 53 53 52
34
25 24
39 36 39 37
18 16 18
Icircngrijirea copiilor Curățenie Jocuri cu cu copii Lecții cu copiii Pregătirea meselor Gestionarea gospodăriei Cumpărături
Femei Bărbați
35
Icircn perioada crizei pandemice unele femei au beneficiat de mai mult suport din partea familiei icircn timp ce altele au rămas singure față icircn față cu responsabilitățile și grijile casnice Circa jumătate dintre femei afirmă că icircn perioada de pandemie partenerul s-a implicat mai mult icircn treburile casnice și icircngrijirea familiei iar 1 din 3 femei a beneficiat de ajutorul unui alt membru al familiei Cel mai avantajate icircn acest sens sunt femeile cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani care au icircn icircngrijire copii Prin urmare criza pandemică a determinat o ușoară atenuare a inegalităților de icircngrijire icircn grupul de populație tacircnără La polul opus icircn marginalizare
și excludere s-au dovedit a fi femeile vacircrstnice (60+ ani) unde sunt cel mai mult perpetuate stereotipurile legate de rolurile de gen Vulnerabilitatea acestora se dublează o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă Totodată trebuie să menționăm că alte circa 50 dintre femei nu au beneficiat de suport mai mare din partea partenerului icircn pofida faptului că necesitățile de icircngrijire ale familiei și gospodăriei au crescut substanțial numărul de ore dedicate acestor activități sporind cu peste 30 față de perioada de pacircnă la pandemie
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker5
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că
bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
De la răspacircndirea COVID-19 au fost cumva afectate rolurile și responsabilitățile icircn gospodăria Dvs
Sursa CBS-Research 2020
Cartarea grupurilor de femei care au beneficiat de mai mult ajutor din partea familiei icircn perioada de pandemie
Figura 11
18-29
30-44
45-59
60+
Studii medii incomplete Studii medii generale
Studii profesional tehnice
Studii superioare
Sunt prezenti copii
Fără copii
Sunt prezenti vacircrstnici
Fără vacircrstnici
Angajat
Somer
Pensionar Dizabilitate
Urban
Rural
20
25
30
35
40
45
50
55
35 40 45 50 55 60
Alt m
embr
u al
fam
iliei
mă
ajut
ă m
ai m
ult l
a icircn
griji
rea
fam
ilie
și go
spod
ărie
i
Partenerul mă ajută mai mult la icircngrijirea familie și gospodăriei
5 COVID-19 icircn Republica Moldova ndash sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
36
Pandemia COVID-19 a creat o criză a icircngrijirii care a determinat
bull Acutizarea inegalităților icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire crește exponențial asupra acestora
bull Femeile vor continua să fie antrenate icircn muncile care solicită cel mai mult efort și timp icircn gospodărie cum ar fi icircngrijirea copiilor și adulților dependenți curățenia gătirea etc icircn timp ce bărbații vor continua să fie implicați icircn activități mai lejere Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort
bull Criza de icircngrijire a afectat familiile cu copii unde necesitățile de icircngrijire și icircntreținere sunt mai mari Volumul acestora a sporit substanțial ca urmare a trecerii la icircnvățămacircntul la distanță femeile fiind mai antrenate icircn lecțiile cu copiii
bull Femeile vacircrstnice rămacircn blocate icircn situații de marginalizare și excludere Pe perioada pandemiei acestea au beneficiat de cel mai puțin suport din partea partenerului sau altui membru al familiei Vulnerabilitatea acestor femei s-a dublat o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă
bull Responsabilitățile de icircngrijire vor izola și mai mult femeile Criza de icircngrijire a fost și continuă a fi icircnsoțită de provocările de ordin psihologic rezultate din impunerea măsurilor de autoizolare Spre deosebire de bărbați femeile petrec mai mult timp icircn izolare la domiciliu
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 12
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
37
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEIO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din Moldova
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra implicării femeilor şi a bărbaţilor icircn cacircmpul muncii asupra posibilităţii de obţinere a venitului icircn această perioadă şi asupra nivelului de realizare a sarcinilor de muncă Icircn acest context cercetarea a evidenţiat că criza provocată de pandemie s-a răsfracircns mai negativ asupra persoanelor ce se implică direct icircn activităţi de icircngrijire şi a celor ce activează icircn sectoarele economice ce nu permit sau permit doar parţial realizarea muncii la distanţă
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de
exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo aiar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta Adițional au fost utilizate date oficiale prezentate de statistica naţională pentru perioada relevantă a fi reflectată icircn contextul analizei propuse
38
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[11] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
CONSTATĂRIRolurile de icircngrijire determină multe femei din Moldova să devină inactive pe piața muncii Imposibilitatea de a combina icircntr-un mod eficient viața de familie și cea profesională constituie motivul pentru care mai multe femei se retrag de pe piața muncii Astfel putem observa că rata de ocupare a femeilor este foarte mult determinată de prezența copiilor de vacircrstă preșcolară Aproximativ 22 din femeile inactive pe piața muncii sunt icircn această
situație din cauza responsabilităților de icircngrijire ponderea bărbaților fiind de doar 1 Inactivitatea pe piața muncii este caracteristică atacirct femeilor din grupul NEET de 15-29 ani cacirct și a femeilor din grupul de vacircrstă 55+ (vezi figura de mai jos) Chiar dacă femeile sunt ocupate pe piața muncii conform estimărilor BNS acestea tind să lucreze mai puțin (excepție făcacircnd femeile icircn poziții de conducere)
Rata de ocupare a persoanelor cu vacircrsta de 25-49 ani icircn dependență de numărul copiilor de vacircrstă preșcolară 2018
Durata medie a săptămacircnii de lucru oresăptămacircnă 2018
Ponderea persoanelor inactive după categoria de inactivitate 2018
Grupul NEET cu vacircrsta 15-29 ani 2017-2019
Sursa Biroul Național de Statistică 2017-2019
Indicatori cu privire la ocuparea și inactivitatea bărbaților și femeilor pe piața muncii
Figura 1
201181 194
334302
355
2017 2018 2019
Bărbaţi Femei
555497
391
595
Cel putin un copil Nici un copil
Bărbați Femei
42
3330
423839
30 28
43
36
Salariaţi Lucrători pe contpropriu
Lucrători familialineremuneraţi
Patroni Total
Bărbaţi Femei
15
39
1
30
1412
50
22
13
4
Studii Pensionare Responsabilități de familie
Alta situatie Plecare peste hotare
Bărbați Femei
39
Criza pandemică provocată de COVID-19 va expune și agrava această inegalitate Pentru femei icircn contextul inactivității instituțiilor educaționale presiunea de a se retrage și mai mult de pe piața forței de muncă va creşte Cu toate că datele disponibile icircn contextul analizei prin prisma de gen a efectelor cauzate de criză au evidenţiat că această situaţie deja s-a manifestat probabilitatea icircnăspririi acesteia este destul de mare Astfel acest lucru va avea mai multe forme vor deveni şi mai puțin active vor lucra mai puține ore sau vor munci la distanță Deoarece rolul de icircngrijire a sporit pe perioada de pandemie inegalitățile de gen pe piața muncii se vor acutiza și mai mult posibilitatea redusă de a combina viața profesională cu cea de familie discriminarea femeilor la angajare pe motiv de maternitate segregarea femeilor și bărbaților pe sectoare ale economiei accentuarea diferențelor salariale de gen reducerea posibilităților de promovare a femeilor Revenirea la muncă va fi anunțată mai devreme de permisiunea de a deschide școlile și grădinițele După
icircncheierea situației de urgență va exista necesitatea revenirii mai multor salariați la locul de muncă Acest lucru va fi determinat atacirct de dorința angajatorilor cacirct și a salariaților Revenirea la muncă va avea loc icircntr-un mod descentralizat ținacircnd-se cont de contextul specific al sectorului de activitate și al angajatorului Din această cauză icircn societate există un consens mai mare pentru a deschide locurile de muncă (vezi figura de mai jos) Deschiderea școlilor și a grădinițelor va avea loc icircntr-un mod centralizat și doar după ce un șir de precondiții legate de controlul și gestionarea riscurilor ce vizează situația epidemiologică vor fi clarificate Cu siguranță un consens icircn societate legat de deschiderea școlilor și a grădinițelor va fi negociat mult mai dificil Icircntr-un asemenea context vom avea situația icircn care sectoarele economice icircşi vor relua activitatea fără a fi deschise instituțiile de educație fapt care va pune o presiune semnificativă pe părinții care muncesc icircn special pentru oportunitățile de angajare a mamelor
După părerea Dvs acum este timpul potrivit ca
Opinia generală cu privire la oportunitatea de a deschide anumite sectoare ale societății
Figura 2
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Dacă acest mod de muncă nu va fi normalizat și va continua să fie specific mai mult femeilor atunci riscăm să avem o nouă formă de segregare a muncii icircn bază de gen Pe viitor munca femeilor care lucrează de
acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
723
707
575
423
166
177
247
342
Să fie deschise școlile și grădinițele
Să fie deschise cafenelele restaurantele
Să renunțăm la autoizolare icircn casă
Toți să meargă la locul de muncă
Este prea devreme Este momentul potrivit
40
Situația de la locul de muncă
Probabilitatea ca femeile care și-au suspendat activitatea icircn perioada de urgență să revină la locul de muncă este mai mică comparativ cu bărbații icircn aceeași situație Icircn perioada de urgență o pondere relativ egală a bărbaților și femeilor și-au suspendat activitatea de muncitori (335 bărbați și 367 femei) Revenirea acestora la locul de muncă va fi condiționată de riscurile legate de infectare regulile de profilaxie și distanțare socială precum și desituația economică caracteristică unor sectoare ale economiei Un factor specific legat de reicircntoarcerea femeilor se referă la posibilitatea gospodăriilor de asigura grija pentru copiialți membri ai familiei icircn condițiile icircn care școlile și grădinițele vor fi icircn continuare icircnchise Cel mai probabil munca la distanță va fi accesibilă doar femeilor cu studii mai avansate care activează icircn sectoare unde această muncă este posibilă Pentru femeile cu un nivel al studiilor mai mic fiind angajate icircn sectoare ale economiei icircn care munca nu poate fi realizată la distanță (și icircn care nivelul de remunerare este mult mai mic) acest lucru nu va fi posibil Dacă riscul de infectare va persista deplasarea la serviciu a femeilor va fi icircngreunată - puține
dintre ele au mijloace de transport propriu iar icircn cele mai importante urbe ale țării deplasarea pe jos la serviciu va fi greu de realizat Astfel constatăm că criza pandemică pe lacircngă aprofundarea inegalităților de gen va determina şi marginalizarea celor mai vulnerabile femei
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Figura 3
Sursa CBS-Research aprilie 2020
42
138
335
267
273
367
Muncim direct la locul demuncă
Muncim de acasă
Nu muncim deloc stămacasă icircn concediu
Femei Bărbați
41
Ponderea celor care lucrează de acasă și a celor care nu muncesc și stau icircn concediu icircn dependență de nivelul de educație
Cum vă deplasați la serviciu
Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 4
Figura 5
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Totodată o parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv şi de
nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Disponibilitatea de asigurare socială și medicală
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspendarea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Putem presupune că munca informală va crește icircn general iar icircn racircndul bărbaților icircn mod special aceasta fiind
o formă prin care angajații vor răspunde contextului economic nefavorabil Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă Pentru unii bărbații tineri cu un nivel scăzut al studiilor probabil nici ocuparea informală nu va fi posibilă Printre tinerii din zonele urbane rata NEET va crește iar icircn zonele rurale va spori ponderea tinerilor lucrători neremunerați icircn propria gospodărie
51108 83
356
569 574
367
228
Medii incompletesau fără
Medii generale Profesional tehnice Superioare
Muncim de acasă Nu muncim deloc stăm acasă icircn concediu
37426
376 56
249 16
Valul 1 (4-5 aprilie) Valul 11 (1-3 mai)
pe jos transport personal transport public
186
189
173
179
74
77
71
69
2015
2016
2017
2018
Femei Bărbați
731
726
813
769
65 70 75 80 85
Dispun de asiguraremedicală
Angajatorul dvs plătește contribuții la
fondul social
Femei Bărbați
42
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 6
Sectoarele unde predomină ocuparea femeilor par a fi și mai vulnerabile Segregarea femeilor și bărbaților pe diferite sectoare ale economiei va icircnsemna că criza va afecta icircntr-un mod și timp diferit bărbații și femeile Cu siguranță sectorul serviciilor icircn care majoritatea celor ocupați sunt femei va fi prejudiciat de necesitatea de a menține reguli de distanțare socială Pentru a icircnțelege mai bine aceste vulnerabilități am icircncercat să analizăm toate sectoarele economiei prin prisma modalităților prin care acestea au fost sau vor fi afectate riscuri de infectare restricții impuse de autorități capacitatea de ajustare la regulile de distanțare socială posibilitatea de a realiza munca la distanță vulnerabilitatea economică etc Gradul de vulnerabilitate pentru fiecare sector a
fost apreciat pe o scară de la 1 (impact relativ mic sau neutru) la 5 (impact semnificativ) Figurile de mai jos ilustrează această situație pentru sectoarele unde predomină ocuparea femeilor sau a bărbaților Analiza preliminară (bazată pe datele din 2018) indică faptul că atacirct icircn termeni relativi cacirct și icircn număr absolut mai multe sectoare icircn care predomină femeile salariate au un grad mai mare de vulnerabilitate Icircn acest context se impune o analiză mult mai granulară realizată icircn baza unor date actualizate Cu siguranță acest aspect trebuie ținut la control inclusiv icircn condițiile icircn care mai multe sectoare ale economiei vor avea nevoie și vor beneficia de suport și intervenții specifice din partea autorităților
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
43
Din cauza situației pandemice mai mulți bărbați au revenit icircn țară Datele reflectate icircn figura ce urmează arată că decalajul de gen icircn acest context icircnregistrează 88 pp La fel se observă că pandemia a determinat mai mulți tineri să revină acasă Această situație se explică prin doi factori Icircn primul racircnd o parte din tinerii reveniți sunt cei plecați peste hotare pentru a-și continua studiile superioare - licență masterat doctorat etc Icircn al doilea racircnd o parte din tinerii reicircntorși icircn mare parte bărbați sunt cei care lucrau peste hotare pe termen scurt implicați icircn fond icircn munci informale
Gradul de vulnerabilitate a sectoarelor icircn care predomină ocupare femeilor și a bărbaților
Ponderea celor ce au revenit icircn țară drept efect a situației pandemice
Figura 7
Figura 8
Sursa Analiza icircn baza datelor Biroului Național de Statistică 2018
Recent s-au icircntors icircn țară din străinătate
Sursa CBS-Research aprilie 2020
TIC
Industria relucrătoare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Activități financiare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Agricultura Comerț
Tranzacțiiimobiliare
Sănătatea Asist Socială
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
113
25
112
79
29
42
barbati
femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ ani
Energia electrica Agricultura
Construcții
Tranzacții imobiliare
HoReCa
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
44
Numărul bărbaților reveniți acasă este mai mare deoarece mai mulți bărbați recurg la munca peste hotareConform ultimelor date oferite de BNS icircn 2018 - 3527 mii de persoane din Moldova au plecat peste hotare femeile deținacircnd a treia parte din totalul acestora (325) Totodată și decalajul de gen icircn timp s-a pronunțat ndash de la 30 pp icircn 2008 la 35 pp - peste un deceniu (reprezentacircnd și cel mai mare decalaj de gen icircnregistrat) Situația diferită a femeilor și bărbaților care muncesc peste hotare cel mai
probabil va genera următorul tablou pe termen scurt se vor icircntoarce cei care au fost implicați icircn muncile sezoniere și icircn muncile informale aceștia fiind icircn mare parte bărbații femeile care mai puțin tind să presteze munci sezoniere și care se bucură de un grad mai mare de formalitate nu vor reveni icircntr-un număr semnificativ pentru o parte din bărbații tineri cu un nivel scăzut de studii migrația nu va fi disponibilă pe perioada pandemiei
Sursa BNS 2008-2018
Dinamică de gen icircn procente a persoanelor de 15+ ani plecate peste hotare la lucru sau icircn căutare de lucru
Figura 9
2382(675)
1145(325)
mii persoane
Barbati Femei
3098
3254
3191
3185
3527
280 300 320 340 360
2008
2015
2016
2017
2018
mii persoane
350325
650675
00
100
200
300
400
500
600
700
800
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Femei Barbati
45
RECOMANDĂRI GENERALEElaborarea strategiilor de combatere a efectelor pandemiei provocate de COVID-19 sensibile la problemele specifice ale femeilor și bărbaților Icircntrucacirct criza pandemică a afectat diferit femeile și bărbații icircn ceea ce ține de implicarea acestora icircn cacircmpul muncii icircn obținerea veniturilor icircn divizarea rolurilor de icircngrijire ceea ce s-a răsfracircns și asupra stării de bine și siguranță a acestora răspunsurile de politici la fel trebuie să manifeste un caracter specific icircn funcție de aria afectată și grupul vulnerabil expus riscului
Includerea femeilor icircndeosebi ale celor din grupurile subreprezentate icircn procesul de luare a deciziilor și de formulare a politicilor legate de impactul COVID-19 Pornind de la faptul că icircn Moldova femeile icircn general au o reprezentare mai mică icircn procesul decizional icircn contextul icircn care cercetarea efectuată a evidențiat că pe termen mediu și lung din perspectiva socială și economică femeile vor fi mai vulnerabile icircn fața acestei crize procesul decizional local și național trebuie să fie unul incluziv astfel icircncacirct să se țină cont de necesitățile specifice ale femeilor icircn special ale celor din categoriile subreprezentate (cum ar fi tinerele femei de etnie romă vacircrstnice cu dizabilități etc)
Acordarea sprijinului fiscal angajatorilor icircn concordanță cu respectarea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea personală icircn racircndul persoanelor angajate Ținacircnd cont de faptul că măsurile icircntreprinse de autorități pentru a combate efectele pandemice (de exemplu sistarea activității mai multor agenți economici a instituțiilor educaționale etc) au fost resimțite diferit de femeile și bărbații ocupați atacirct prin prisma prezenței lor pe piața muncii cacirct și prin cea de obținere a veniturilor icircn special din cauza divizării inegale a responsabilităților de icircngrijire echitabil va fi ca acțiunile angajatorilor să fie aliniate la intervențiile ce ar facilita depășirea acestor inegalități Astfel sprijinul acordat de autorități precum ar fi cele de ordin fiscal urmează a fi direct proporțional cu rezultatele intervențiilor icircntreprinse de angajatori ce vin să abordeze problema excluderii femeilor icircn special a celor cu copii de vacircrstă preșcolară din cacircmpul muncii
Investirea mai multor resurse pentru a asigura ca instituțiile de icircngrijire a copiilor se redeschid icircn siguranță
icircntru evitarea ca aceste unități să devină potențiale focare de răspacircndire a pandemiei COVID-19 Icircn acest scop autoritățile vor elabora proceduri interne de activitate a grădinițelor creșelor etc ajustate la situația actuală vor aloca resurse suficiente pentru a asigura că personalul unităților date pot să activeze icircntr-un mod sigur cu acces la echipamentele necesare fără a pune sub risc sănatatea lor siguranța copiilor și a părinților acestora Sondajul de opinie desfășurat icircn aprilie 2020 a evidențiat că circa 73 din părinți consideră că este mult prea devreme ca instituțiile preșcolare și școlare să-și reia activitatea Icircn acest context reacția autorități icircn sensul redeschiderii entităților educaționale trebuie să determine un nivel sporit de icircncredere icircn racircndul părinților
Monitorizarea constantă a efectelor crizei pandemice pentru a aborda eficient și prompt provocările cu care se confruntă femeile și bărbații din Moldova Se impune a fi icircntreprinsă o analiză mult mai detaliată și constantă din partea autorităților atacirct la nivel național cacirct și teritorial ce va genera date multiplu dezagregate (pe criteriul de sex vacircrstă mediul de trai statut economic educațional familial etc) pentru a urmări cum criza a impactat categoriile vulnerabile sau care sunt riscurile potențiate icircn acest context icircntru elaborarea și implementarea planuri de reacție eficiente icircn scopul diminuării inegalităților care se manifestă și urmează să se accentueze
Blvd Ștefan cel Mare și Sfacircnt nr 202 etajul 3 Chișinău Republica Moldova
Tel +373 22 839 898Email infomdunwomenorg
Website moldovaunwomenorgFacebook unwomenmoldovaTwitter unwomenmoldova
Cercetarea a fost realizată de către Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) icircn parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo
Analiza impactului COVID-19 asupra rolurilor de gen
UN WOMENMoldova Chișinău 2020
3
SUMAR 4
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19 11
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE 20 IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN 28 PERIOADA PANDEMIEI COVID-19
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI 37
RECOMANDĂRI GENERALE 45
CUPRINS
4
SUMARPandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Bărbați
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Sursa CBS-Research 2020
Femei
368
632
Figura 1
516484
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 2
Sursa CBS-Research 2020
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
CRIZA IcircNGRIJIRII
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
5
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților
timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 3
Figura 4
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care numărul de ore dedicate activităților casnice a crescut (gospodării cu copii)
54 53 53 5234 25 24
39 36 39 3718 16 18
Women Men
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
6
Pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Femeile sunt mai expuse stării de anxietate și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să le combine cu
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46)
SUMAR
80
81
72
80
70
79
55
59
Your health
Family membersrsquo health
Stress induced by the quarantine
Mass riots
Women Men
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 5
Figura 6
Sursa COVID-19 COVID-19 icircn Moldova Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
5453
4754
58
5650
54
5947
RuralUrban
HigherSecondary
Lower education
55+35-5418-34
WomenMen
705
707
73
647
751
828
798
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Mass riots
Childrenrsquos education
Limitation of rights because of thestate of emergency
Stress induced by the quarantine
Your health
Overloading of the healthcare system
Family membersrsquo health
Sec
urity
Hea
lth
705
707
73
647
751
828
798
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Mass riots
Childrenrsquos education
Limitation of rights because of thestate of emergency
Stress induced by the quarantine
Your health
Overloading of the healthcare system
Family membersrsquo health
Sec
urity
Hea
lth
STAREA DE BINEmunca la distanță
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării hellip
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării hellip
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
54
53
47
54
58
56
50
54
59
47
RuralUrban
IcircnalteMedii
Studii joase
55+35-5418-34
FemeiBărbați
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
7
SUMAR
O parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv de nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
186 189173 179
74 77 71 69
2015 2016 2017 2018
Men Women
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspen-darea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Pe viitor munca femeilor care lucrează de acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 7
Figura 8
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Situația de la locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Dispunerea de asigurare medicală
42
138
335
267
273
367
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
We workdirectly at
work
We workfrom home
We dontwork at allwe are on
leave
Women Men
TRANZIȚIA LA MUNCĂ
42
138
335
267
273
367
Muncim direct lalocul de muncă
Muncim de acasă
Nu muncim delocstăm acasă icircn
concediu
731726
813
769
Dispun de asigurare medicală Angajatorul dvs plătește contribuții la fondul social
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
8
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 9
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
9
SUMARBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565
din volumul total al veniturilor disponibile Dacă icircn cazul bărbaţilor anume activitatea productivă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile sociale şi remitenţe
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 9
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
10
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Conform prognozelor estimate de Banca Mondială1 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpului de urmeazăTotuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum
procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor) Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare
1httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
65
162156
295
Urban Rural
Men WomenSursa BNS 2008-2018
Analiza ponderii remitențelor icircn veniturile totale pe sexe și zona de reședință
Figura 10
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
11
FINANCIALVULNERABILITY DURING THE COVID-19 PANDEMICO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra veniturilor femeilor și bărbaților din Moldova
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de șocuri asupra populației impactul acestora fiind resimțit icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircndeosebi documentul dat relevă constatările de bază cu referire la răspacircndirea efectelor pandemiei COVID-19 asupra veniturilor femeilor şi a bărbaţilor şi modalităţile prin care inegalităţile de gen se pot acutiza Icircn contextul icircn care criza provocată de pandemie a determinat sporirea nivelului de implicare icircn special a femeilor icircn activitaţile de icircngrijire a copiilor ceea ce a accentuat şi mai mult inegalităţile de gen pe piaţa muncii1 ne-am propus să vedem cum acest lanţ logic de efecte s-a transpus asupra veniturilor disponibile ale femeilor şi bărbaţilor Astfel ne-a preocupat să identificăm care sunt canalele principale pentru accentuarea vulnerabilităţii financiare icircn racircndul femeilor şi al bărbaţilor şi cum acestea pot determina manifestarea şi extinderea inegalităţilor de gen
Icircn cadrul acestei cercetări vulnerabilitatea financiară de gen actuală şi potenţială este analizată prin prisma a trei surse principale de obţinere a cacircştigului şi anume (i) activităţile productive (ii) prestaţiile sociale şi (iii) transferurile inclusiv remitenţele Conform Biroului Naţional de Statistică (BNS) anume aceste trei componente stau la baza veniturilor disponibile2 Totodată ţinacircnd cont de contextul naţional icircn special a măsurilor icircntreprinse icircn sensul diminuării efectelor provocate de criza pandemică cacirct şi de cel global icircn ceea
ce vizează prognozele pentru 2020 ale efectelor crizei asupra remitenţelor un accent mai mare a fost pus spre evaluarea vulnerabilităţii provocate de fluctuaţia nivelului de remitenţe şi a veniturilor obţinute de la locul muncii
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn Republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus[11] iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)[22] Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn cooperare cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo iar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta
Adiţional au fost interpretate datele oficiale prezentate de statistica naţională cu referire la situaţia veniturilor
INTRODUCERE
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19
12
populaţiei pentru perioada relevantă analizei icircn cauzăAnual icircn baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC) BNS identifică şi calculează care este venitul disponibil al gospodăriilor Icircntrucacirct BNS prezintă datele anume icircn acest fel (la nivel de gospodărie) este important de menţionat că icircn ceea ce privește dimensiunea egalității de gen icircn cadrul acestei analize atunci cacircnd prezentăm datele prin perspectiva femeilor şi a bărbaţilor anume din această sursă ne referim la valorile specifice gospodăriilor icircn care capul familiei este bărbat sau femeie Totodată nu excludem faptul că dacă aveau să fie prezentate datele cu referire la veniturile şi cheltuielile femeilor şi a bărbaţilor ca şi persoane individuale dar nu situaţia pe gospodării aceasta ar fi evidenţiat mai mari inegalităţi de gen icircn ceea ce vizează cacircştigurile femeilor şi a bărbaţilor şi sursele acestora de venit La fel dat fiind faptul că icircn ultimii zece ani au parvenit mai multe schimbări cu privire la structura veniturilor cheltuielilor și consumului populației și a crescut constant rata de non-răspuns a respondenților la CBGC3 icircn anul 2018 Biroul Național de Statistică a ajustat metodologia de calcul al pragului de sărăcie și metodologia CBGC Ținacircnd cont de aceste
precizări metodologice icircn raportul de față ne vom axa mai mult pe analiza tendințelor decacirct pe cifrele exacte pentru un an sau altul
[11]Constatările evidenţiate de analizele precedente elaborate icircn acest context
[22]Veniturile disponibile ale populaţiei reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti şi icircn natură provenite din activitatea salariată şi pe cont propriu de la realizarea producţiei agricole din gospodăria auxiliară venit din proprietate pensii şi alte prestaţii sociale şi alte transferuri curente (inclusiv mărfuri şi sume băneşti primite din afara gospodăriei)
1 Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
2 httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3 Rata non-răspunsurilor constituie mai mult de 30 la sută menținacircndu-se tendinţa de creştere a acesteia icircn timp Problema este mai accentuată icircn mediul urban icircn special icircn municipiul Chişinău
CONSTATĂRIBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565 din volumul total al veniturilor disponibile Analiza dezagregată a datelor ce sunt reflectate icircn figura de mai jos arată clar faptul că perspectiva de gen a evidenţiat decalaje majore icircn acest sens Dacă icircn cazul bărbaţilor anume această sursă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile
sociale şi remitenţe A atras atenţia şi faptul că dacă icircn ceea ce vizează prestaţiile sociale inegalităţi de gen semnificative nu au fost observate (diferenţa fiind de 47 pp) atunci la capitolul remitenţelor femeile sunt dublu mai dependente de aceste surse de venit decacirct bărbaţii Astfel a cincea parte din veniturile disponibile ale femeilor o reprezintă anume remitenţele
13
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Comparativ cu situaţia femeilor din urbe aceasta semnifică o dependență de doua ori mai mare iar icircn comparaţie cu bărbaţii din mediul urban ndash tocmai de cinci ori mai mare Totodată analiza icircn dinamică arată clar o dependenţă constantă de remitenţe Diferenţa atacirct
de mare a ponderii prestaţiilor sociale şi a remitenţelor icircn veniturile totale ale femeilor poate fi explicată prin factorii structurali precum (i) migraţia mai mare icircn racircndul bărbaţilor4 care expediază mijloace financiare acasă şi (ii) multe gospodării icircn care capul familiei este femeia sunt gospodăriile icircn care acestea sunt pensionare şisau văduve
4 Conform BNS icircn 2018 ponderea bărbaţilor din totalul persoanelor plecate peste hotare a fost de 675
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 1
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
14
65
162156
295
Urban Rural
Men Women
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
Dinamica ponderii remitențelor icircn veniturile totale
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile totale pe criteriul de sex şi mediul de trai
Figura 2
Sursa BNS 2018
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urbanFemei rural Femei urban
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
15
Familiile cu copii sunt mai dependente de remitenţe Aceasta poate fi explicat prin faptul că icircn gospodăriile cu copii pentru a asigura un nivel decent de trai şi un acces mai mare la serviciile de educaţie sănătate dezvoltare a copiilor părinţii sau rudele icircn special bărbaţii pleacă la
muncă peste hotare ceea ce şi determină o dependenţă mai pronunţată de această sursă de venit Icircn cazul familiilor fără copii predomină dependenţa mai mare de prestaţiile sociale ceea ce poate fi explicat prin prezenţa mai mult a vacircrstnicilor icircn această situaţie
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile gospodăriilor cu copii şi fără inclusiv pe criteriul de mediu
Figura 3
Sursa BNS 2018
407
38
207
89
56
155
58
19
127116
191
214
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Cuplu familial fără copii O singură persoană Alte gospodării fără copii Părinte singur cu copii Cuplu familial cu copii Alte gospodării cu copii
2018
Prestații sociale Remitențe
fără copii cu copii
81
128
114
216
288
28
0 5 10 15 20 25 30 35
Parinte singur cu copii
Cuplu familial cu copii
Alte gospodarii cu copii
2018
Urban Rural
16
Conform prognozelor estimate de Banca Mondială5 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Pentru ţările din Europa şi Asia Centrală această scădere se estimează tocmai la 275 Scăderea proiectată care ar fi cea mai puternică diminuare din istoria recentă se datorează icircn mare măsură scăderii salariilor și a ocupării lucrătorilor migranți care tind să fie mai vulnerabili la pierderea locurilor de muncă și a salariilor icircn timpul unei crize economice icircntr-o țară gazdă
Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei Icircn baza datelor caracteristice pentru Moldova cu referire la valoarea monetară a remitenţelor din 2019 (fiind de $1 90929 mln reprezentacircnd 163 din PIB)6 şi a valorii estimative de reducere a acestora (prognozată BM pentru ţările din Europa şi Asia Centrală ndash 275) printr-un calcul matematic putem deduce cu aproximaţie că icircn 2020 valoarea monetară a
remitenţelor se va reduce icircn medie cu $525 mln sumă destul de semnificativă pentru populaţia ţării noastre Icircntrucacirct remitenţele reprezintă o sursă importantă de venit iar icircn perioada crizei provocate de pandemie mai multe persoane au revenit icircn ţără7 sistacircndu-şi temporar sau definitiv activitatea de lucru peste hotare se poate prognoza un impact financiar puternic asupra celor mai sărace şi vulnerabile categorii de persoane icircn special ale celor din mediul rural (a se vedea figura de mai jos)
5 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
6 h t t p s w w w w o r l d b a n k o r g e n t o p i c m i -g r a t i o n r e m i t t a n c e s d i a s p o r a i s s u e s b r i e f migration-remittances-data
7 Analiza ldquoTranziția inegală la muncă icircn perioada pandemiei O analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din moldovardquo CPD UN
Women mai 2020
145
92
157154
105
174
15
88
20
total urban rural
Quintile of the poor Quintile of the vulnerable Quintile of the emerging middle
468
1012141618
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
urban area
Quintile of the poor
Quintile of thevulnerable
Quintile of the emergingmiddle
10
15
20
25
30
rural
Dinamica ponderii remitenţelor icircn veniturile celor mai sărace categorii
Figura 4
Sursa BNS 2010-2018
145
92
157154
105
174
15
88
20
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
total urban rural
Quintila săracilor Quintila vulnerabililor Quintila de mijloc emergentă
4
6
8
10
12
14
16
18
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
mediul urban
Quintila săracilor
Quintila vulnerabililor
Quintila de mijloc emergentă
Mediul urban
Rural
17
Dinamica dependenţei acestor categorii de remitenţele intrate icircn ţară evidenţiază două constatări de bază (i) icircn primul racircnd se evidenţiază dependenţa continuă a celor mai defavorizate categorii de persoane anume din mediul rural de aceste surse de venit şi (ii) icircn al doilea racircnd reducerea ponderilor acestor mijloace financiare icircn veniturile gospodăriilor icircncepacircnd cu 2015-2016 atacirct icircn mediul rural cacirct şi urban poate fi explicate de criza economică din Rusia acolo unde majoritatea bărbaţilor din Moldova aleg să plece la muncă Astfel prin deducere sesizăm că reducerea remitenţelor din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19 va avea un impact şi mai mare asupra nivelului de sărăcie a celor mai vulnerabile categorii de persoane
Complementar cu informația reflectată aceasta ar presupune că femeile şi familiile cu copii din mediul rural vor avea cel mai mult de suferit de diminuarea remitenţelor Prin urmare o scădere a remitenţelor icircn racircndul acestor grupuri defavorizate va afecta negativ capacitatea lor de a investi icircn servicii de sănătate de educaţie şi alte servicii esenţiale deoarece mai multe din finanțele lor vor fi direcționate către soluționarea deficitului de alimente și a nevoilor imediate de trai8 Chiar dacă efectele acestor modificări nu vor fi resimţite imediat pe termen mediu efectele crizei pandemice se vor pronunţa icircn acest context Prin urmare constatăm că variaţiile icircn acest sens pot fi considerate un canal important de manifestare şi agravare a inegalităţilor de gen
La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpul ce urmează Datele generate de sondajul de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 au relevat nivelul de autoapreciere a efectelor crizei pandemice asupra veniturilor obţinute din activităţile productive ale femeilor şi bărbaţilor Figura de mai jos contrapune răspunsurile oferite de respondenţi icircn acest context Astfel clar se vede că bărbaţii fac parte din categoria cea mai vulnerabilă din punct de vedere salarial o vulnerabilitate ce s-a manifestat deja şi care urmează să se manifeste icircntr-un timp apropiat La fel figura relevă că printre cei mai vulnerabili sunt şi persoanele fără studii sau cu studii incomplete tinerii şi adulţii (18-44 ani) şi cei ce au copii Astfel direct se observă că măsurile de restricţie impuse la nivel de stat pentru a diminua impactul nociv provocat de pandemia COVID-19 (inclusiv menţinerea distanţei sociale sistarea activităţii mai multor agenţi economici etc) s-au răsfracircns imediat asupra veniturilor disponibile ale cetăţenilor
8 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Vulnerabilitatea salarială
Cartografierea respondenţilor prin prisma vulnerabilităţii salariale
Figura 5
Sursa Sondajul realizat de CBS-Axa la comanda CPD aprilie 2020
Bărbați
Femei
18-29 ani30-44 ani
45-59 ani
60+ani
Studii medii incompletefără
Studii medii generale
Studii superioare Urban
Rural
Cu copii
Fără copii
15
20
25
30
35
40
8 10 12 14 16 18 20 22 24Am a
vut o
redu
cere
de
sala
riuicircn
luna
mar
tie 2
020
Probabil voi pierde și cu siguranță voi pierde locul de muncă
18
Din perspectiva prestaţiilor sociale vulnerabilitatea financiară nu va fi atacirct de pronunţată Figura de mai jos reflectă numărul persoanelor ce au intrat icircn ajutor social icircn primele patru luni ale anului 2020 Prin urmare pentru luna aprilie se observă o creştere vizibilă a categoriilor defavorizate ce au avut necesitatea de a beneficia de suportul financiar din partea statului femeile fiind mai dependente de aceste surse Adiţional datele sondajului de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 relevă că icircn racircndul mai multor femei respondente a sporit sau a rămas
neschimbată valoarea pensiilor şi ale altor plăţi sociale (inegalitatea de gen icircnregistracircnd o valoare medie de 55 pp) Prin urmare putem deduce că icircn pofida unei dependenţe de prestaţiile sociale mai mari icircn racircndul femeilor nu excludem faptul că anume această sursă de venit pe termen scurt sau mediu nu va afecta negativ volumul total al cacircştigurilor femeilor şi a bărbaţilor
Totuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc inegalitatea de gen icircn acest sens echivalacircndu-se cu 53 pp Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor)
Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare A atras atenţia că icircn această categorie intră şi persoanele ce au copii cele din mediul rural şi cele cu un nivel mic de studii
Vulnerabilitatea financiară pe termen mediu
Sursa Sondaj realizat de către CBS-Axa pentru CPD Aprilie 2020
Cartarea respondenţilor prin prisma expunerii pe termen mediu la vulnerabilitatea financiară severă
Figura 6
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
19
Beneficiarii de ajutor social
Sursa CNAS 2020
Sursa Sondaj April 2020
Pensiile și alte plăți sociale
Icircn final putem menţiona că din perspectiva vulnerabilităţii financiare provocate şi accentuate de criza pandemică COVID-19 pot fi reliefate trei constatări majore
1 Faptul că pentru femei o sursă importantă de venit o constituie prestaţiile sociale variaţiile observate icircn perioada crizei pandemice nu evidenţiază o modificare negativă icircn acest sens ceea ce presupune că pe termen scurt sau mediu din această perspectivă veniturile nu vor fi atacirct de afectate iar vulnerabilitatea financiară a femeilor nu va fi atacirct de pronunţată Cu toate acestea nu trebuie de omis faptul că o analiză mult mai detalită şi constantă trebuie a fi icircntreprinsă icircn sensul monitorizării situaţiei date
Analiza perspectivei de gen icircn racircndul beneficiarilor ajutorului social
Autoanaliza respondenţilor a impactului crizei pandemice
Figura 7
Figura 8
2 Pe termen scurt ţinacircnd cont de reducerea veniturilor din activităţile productive bărbaţii vor fi mai afectaţi de criza pandemică Totuşi pe termen mediu nu excludem că inegalităţile de gen la nivel de salarii şi pensii se vor accentua defavorizacircnd mai mult femeile Aceasta poate fi explicat prin faptul că femeile vor deveni mai inactive pe piaţa forţei de muncă (fie se vor retrage fie vor lucra la distanţa) din cauza divizării inegale a respondabilităţilor de icircngrijire situaţie deja care s-a manifestat pe parcursul crizei pandemice şi care nu este exclus că se va agrava
3 Consideracircnd că femeile icircn special cele din mediul rural sunt mai dependente de remitenţe reducerea acestora probabil va afecta mai mult anume această categorie icircnsă nu cunoaştem cacirct de rapid aceste efecte se vor manifesta icircn timp icircntrucacirct această tranziţie nu va fi atacirct de bruscă precum variaţiile la capitolul de veniturile obţinute de la locurile de muncă
61052
59130
57630
80622
47541
45754
44382
58039
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
ianuarie 20
februarie 20
martie 20
aprilie 20
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
121
86
149
254
228
274
2
16
23
0 5 10 15 20 25 30
Total
Bărbați
Femei
Au scăzut Au rămas la fel Au crescut
20
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI O analiză a impactului crizei pandemice asupra nivelului stării de bine icircn racircndul femeilor și bărbaților
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Studiul de față analizează impactul pandemiei COVID-19 asupra bunăstării populației punacircnd accent pe problemele legate de sănătatea fizică și emoțională a femeilor și bărbaților icircn mod special a celor din grupurile vulnerabile Studiul evidențiază criza emoțională provocată de pandemie la care au fost expuse femeile icircn mare parte
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
Totodată analiza pune icircn evidență și problemele legate de securitatea fizică icircn perioada de pandemie Distanțarea socială și izolarea la domiciliu au determinat sporirea riscului de violență icircn familie Efectele acestui fenomen se răsfracircng simțitor asupra femeilor Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republica Moldova au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo ade 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11]
INTRODUCERE
21
Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentatve pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[ 1 1] COVID-19 Icircn Republica Moldova ndash Sondaje Tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
Una din șase persoane icircn Moldova nu este satisfăcută de starea sănătății Aprecierea acesteia ca fiind rea sau foarte rea este mai frecvent icircntacirclnită icircn racircndul persoanelor vacircrstnice din mediul rural cu venituri reduse altfel spus ndash icircn racircndul grupurile mai vulnerabile Icircn același timp jumătate din populație a fost nevoită să renunțe la muncă din cauza problemelor de sănătate fiind mai afectate femeile Pe de altă parte bărbații sunt mai tentați să
considere serviciile medicale inaccesibile Inegalități de acces se atestă icircn funcție de nivelul de venituri serviciile medicale par a fi inaccesibile pentru circa 30 dintre pentru persoanele din quintila 1 (cea mai săracă) 2
2 Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019 httppasmdroPASStudiesDetails147
CONSTATĂRI
S-a icircntacircmplat să nu puteți munci pe motive de sănătate icircn ultimul an
care consideră serviciile medicale inaccesibile
Sursa Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019
Percepțiile privind starea de sănătate și nivelul de acces la serviciile medicale
Figura 1
203222
238
195
292
22 225
141
20
Femei Bărbați Urban Rural q1 q2 q3 q4 q5
496464
515
432 414368
426465
533
Femei Bărbați Rural Urban q1 q2 q3 q4 q5
22
Necesitățile populației legate de sănătate rămacircn neacoperite icircn special icircn cazul grupurile vulnerabile Acestea din urmă beneficiază cel mai puțin de serviciile de sănătate Astfel constatăm că circa 48 din gospodăriile icircn care sunt prezente persoane cu dizabilități nu s-au adresat
la medic chiar dacă au avut nevoie Icircn aceeași situație au fost și gospodăriile cu venituri reduse vacircrstnicii și femeile
Criza pandemică provocată de COVID-19 a acutizat și mai mult problemele de sănătate icircn special cele legate de bunăstarea emoțională Peste 15 din populație s-au confruntat personal sau un membru al familiei cu o anumită boală (alta decacirct infectarea cu COVID-19) icircn perioada de izolare socială mai vulnerabile icircn acest sens fiind familiile vacircrstnice Vulnerabilitatea acestora se dublează dacă luăm icircn calcul restricțiile impuse persoanelor cu vacircrsta de peste 60 de ani de a părăsi locuința sau de a interacționa social Odată cu răspacircndirea epidemiei și instituirii măsurilor de izolare socială a fost afectată și sănătatea mintală sau emoțională a populației ndash circa 40 confruntacircndu-se cu asemenea probleme Cel mai afectate sunt femeile (48)
care și-au asumat marea parte a responsabilităților casnice și au petrecut mai mult timp icircn izolare socială comparativ cu bărbații Totodată pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Majoritatea populației se arată icircngrijorată de sănătatea proprie sau a membrilor familiei (peste 75) atacirct fizică cacirct și mintală3 Pe lacircngă acestea o preocupare importantă
3 COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
Sursa Raport rdquoMoldova Inegalărdquo CPD 2019
Cererea neacoperită de servicii medicale
Figura 2
care nu s-au adresat la medic chiar dacă au avut nevoie
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani60+
Bărbați Femei
Gosp cu pers cu dizabilități
Gosp fără pers cu dizab
Săraci
Bogați
Romi
Non Romi
5
10
15
20
25
30
30 35 40 45 50
p
entr
u ca
re e
ste
o fo
arte
mar
e pr
oble
mă
să se
inte
rnez
e icircn
spita
l
23
a populației ține de securitatea și bunăstarea fizică icircn perioada crizei pandemice Peste 70 din populație manifestă temeri legate de lezarea drepturilor icircn perioada stării de urgență dezordini icircn masă și chiar violență icircn cadrul familiei Femeile sunt mai expuse stării de anxietate
și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Problemele de sănătate cu care s-a confruntat populația icircn perioada pandemiei COVID-19
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Figura 3
Figura 4
95
106
5
74
116
158
76
152
5
62
48
53
5
72
52
75
314
484
367
395
47
398
408
413
Bărbați
Femei
18-29
30-44
45-59
60 +
Prezenți copii
Prezenți vacircrstnici
Boală fizică Boala unui membru al familiei Sănătatea mintală emoțională afectată
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării de urgență
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
24
Cacirct de periculos este virusul pentru sănătate și viață (foarte și oarecum periculos) Val 1
Icircn ce măsură credeți că vă puteți infecta Dvs sau membrii familiei (foarte și destul de probabil) Val 1
Dinamica percepțiilor privind nivelul pericolului virusului
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Nivelul de anxietate crește pe măsura sporirii riscului de infectare cu COVID-19 Odată cu răspacircndirea pandemiei preocupările și temerile față de starea sănătății au sporit vizibil Frica de a contacta virusul COVID-19 a cuprins icircntreaga populație indiferent de vacircrstă sau statut Femeile sunt mai afectate emoțional de situația epidemiologică acestea fiind mai preocupate de riscul infectării și implicațiile asupra sănătății Totodată pentru un răspuns de politici adecvat este important să fie luate icircn calcul și inegalitățile icircn funcție de studii și reședință Persoanele cu nivel icircnalt de studii din mediul urban sunt mult mai
icircngrijorate de posibilitatea infectării și totodată sunt mai conștiente de iminența pericolului de infectare Acest lucru se explică prin (i) acces mai redus la informație relevantă icircn zonele rurale (ii) inegalități de participare icircnvățare și informare icircntre diferite categorii de populație (iii) nivel redus de interes pentru studiere analiză a informației icircn racircndul populației cu nivel scăzut de studii Icircn același timp relaxarea măsurilor de carantină a determinat și modificări icircn dinamica percepțiilor și comportamentelor la icircnceputul lunii mai (valul 11 de cercetare) ponderea populației
preocupată de pericolul de infectare scade treptat
Dinamica percepțiilor privind posibilitatea infectării
Nivelul de icircngrijorare a populației față de riscul infectării cu COVID-19 Val = sondaj longitudinal
Figura 5
83
93
74
86
9992
85
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
ii jo
ase
Med
ii
Inal
te
Urb
an
Rura
l
6169 64
42
2718
20
36
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte periculos Oarecum periculos
3538
12
34
50
41
32
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
iijo
ase
Med
ii
Icircnal
te
Urb
an
Rura
l
118 7 9
25 2925 24
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte probabil Destul de probabil
25
Icircn același timp măsurile de izolare socială impuse de către autorități au afectat și mai mult sănătatea emoțională a populației Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să
le combine cu munca la distanță Efectele măsurilor de izolare sunt mai puțin resimțite icircn racircndul persoanelor cu nivel icircnalt de studii ceea ce indică asupra probabilității mai icircnalte de a fi ocupate icircn acele sectoare economice care permit respectarea măsurilor de distanțare socială și lucrul la domiciliu
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 6
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46) Totodată riscul a de fi supuse violenței domestice este mai pronunțat icircn racircndul persoanelor cu o vacircrstă mai icircnaintată acestea din urmă fiind și ținta celor mai restrictive măsuri de distanțare socială
Rata violenței a crescut comparativ cu anii precedenți Numărul de cazuri de violență icircn familie icircnregistrate la Poliție a crescut icircn primele 4 luni ale anului 2020 comparativ cu ultimii doi ani precedenți Icircn perioada ianuarie ndash aprilie 2020 au fost icircnregistrate 4213 cazuri de violență icircn familie (petiții examinate) astfel depășind semnificativ valoarea pentru aceeași perioadă a anilor trecuți Totodată icircn primele 4 luni ale anului 2020 au fost eliberate icircn jur de 1500 de ordine de restricție cu peste 1000 mai mult comparativ cu 2019 Icircn ceea ce privește solicitările de asistență telefonică icircn cazurile de violență domestică este important să observăm că numărul de apeluri la telefonul de icircncredere pentru femei și fete a sporit substanțial icircn luna aprilie atunci cacircnd s-au intensificat măsurile de distanțare socială și izolare la
domiciliu Estimarea obiectivă a incidenței cazurilor de violență icircn familie icircn perioada de izolare socială este destul de dificilă Luacircnd icircn considerare faptul că majoritatea populației s-a aflat icircn izolare la domiciliu pe perioada stării de urgență aceasta a redus posibilitățile persoanelor supuse violenței domestice de a solicita asistență ajutor la Poliție sau la telefonul de icircncredere icircntrucacirct se aflau icircn imediata apropiere cu persoana-agresor
5453
47
5458
56
5054
59
47
RuralUrbanIcircnalteMediiStudiijoase
55+35-5418-34FemeiBărbați
26
celor icircngrijorați de riscul violenței icircn familie icircn perioada pandemiei COVID-19
Total petiții examinate icircn primele 4 luni ale anului
Total ordine de restricții eliberate icircn primele 4 luni
Nr de apeluri la telefonul de icircncredere 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research IGP4 La Strada
Sursa Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Temerile legate de securitatea fizică icircn perioada izolării sociale sunt fondate Măsurile instituționale icircntreprinse de către autorități pentru stoparea pandemiei au creat condiții favorabile pentru abuzuri și violență domestică Violența icircn familie a constituit o problemă majoră a societății moldovenești și pacircnă la răspacircndirea pandemiei COVID-19 (figura 9) Ponderea femeilor care suferă de cele mai frecvente forme de violență icircn bază de gen este mai mare icircn cadrul grupului de vacircrstă pre-pensionară Totodată incidența violenței domestice este de două ori mai mare icircn racircndul femeilor din gospodăriile cu persoane cu dizabilități și femeilor de etnie romă Icircn contextul dat devin rezonabile icircngrijorarea și temerile femeilor față de riscul sporit al violenței domestice ca urmare a izolării sociale alături de problemele economice și de sănătate
Preocupările populației icircn legătură cu violența domestică și incidența cazurilor de violență
Violența icircn bază de gen icircn racircndul femeilor din grupurile vulnerabile
Figura 7
Figura 8
Preocupările populației față de sporirea violenței icircn perioada pandemiei sunt confirmate și de interesul față de acest subiect icircn Internet Astfel icircn perioada martie ndash mai 2020 perioadă icircn care a fost declarată starea de urgență și instituite măsurile de carantină și izolare la domiciliu au sporit căutările icircn Google a subiectelor ce țin de violență și abuz icircn special a violenței icircn familie comparativ cu primele luni ale anului curent Acest lucru ne permite icircn mod indirect să intuim o creștere și a incidenței cazurilor de violență domestică fapt ce a determinat și necesitatea căutării informațiilor legate de acest subiect
3446
3346
43
3643
4442
39
BărbațiFemei
18-3435-54
55+
StudiihellipMediiIcircnalte
UrbanRural
70
165
Martie Aprilie
1271
1376
1497
2018 2019 2020
3424 3919 4213
2018 2019 2020
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ Nivel scăzut educație
Studii medii
Studi superioare
Sunt pers cu diz icircn gosp
Nu sunt prs diz icircn gosp
Economic active
Rural
Sărace
Venituri medii
Bogate
Urban
Economic inactivă Roma
25
30
35
40
45
50
55
60
0 5 10 15 20 25 30
n
u ar
rapo
rta
cazu
l dac
ă ar
fi v
ictim
ă a
viol
ențe
i
V-a lovit sau a aruncat icircn dvs cu un obiect ce putea să vă lovească
4 Datele privind cazurile de violență icircn familie icircnregistrate la poliție reflectă situația pentru primele 4 luni ale anului
27
Tendințele și interesul de căutare icircn Google icircn perioada pandemiei Covid-19 Republica Moldova
Figura 9
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
Sursa Google
Căutări icircn Google violență icircn familie
Căutări icircn Google abuz
28
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19O analiză a impactului crizei pandemice asupra rolurilor de gen icircn icircngrijire și asupra abilitării femeilor
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen dar și asupra icircmputernicirii femeilor
Totodată studiul conturează cele mai importante inegalități icircn icircngrijire pe perioada pandemiei Aceasta din urmă a expus a accentuat și amplificat inegalitățile icircntre femei și bărbați icircn ceea ce privește responsabilitățile casnice Studiul evidențiază criza aparent invizibilă a responsabilităților și necesităților de icircngrijire
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republică au fost confirmate 12732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform
statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquoape un eșantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova realizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
29
CONSTATĂRIDivizarea inechitabilă a sarcinilor determină femeile să acorde de două ori mai mult timp activităților de icircngrijire a familiei O analiză a timpului divizat pe tipuri de activități relevă discrepanțe semnificative icircn timpul acordat treburilor casnice și icircngrijirii copiilor Responsabilitățile casnice ocupă cea mai mare parte a zilei unei femei ndash 46
ore icircn cadrul populației generale și 38 ore icircn cazul femeilor angajate Icircn timp ce bărbații icircn mare parte dedică cel mai mult timp serviciului - 39 ore din totalul bărbaților Totodată și durata zilei dedicate activităților de bază este mai mare icircn cazul femeilor cu circa două ore comparativ cu bărbații
Divizarea inechitabilă a rolurilor de icircngrijire este icircn mare parte determinată de percepțiile generale cu privire la rolurile tradiționale de gen icircn societate Acestea se regăsesc atacirct icircn racircndul bărbaților cacirct și a femeilor ndash circa 60 dintre ele consideracircnd că responsabilitățile familiale sunt mai mult de datoria lor Prin urmare se conturează două provocări de bază pe de o parte o constracircngere și presiune morală din partea societății iar pe de altă parte ndash o auto-asumare de către femei a rolurilor tradiționale rdquoprescriserdquo Opiniile stereotipizate sunt mai pronunțate icircn racircndul populației cu vacircrsta cuprinsă icircntre 30-44 ani 76
dintre acestea consideră că este de datoria bărbatului să icircntrețină familia iar 67 - că femeile trebuie să se preocupe primordial de icircngrijirea familiei și a casei Este important să menționăm că percepțiile cu privire la rolurile de icircngrijire sunt mult mai pronunțate comparativ cu cele legate de participarea (sau neparticiparea) femeilor icircn procesul de luare a deciziilor și cel politic Altfel spus membrii societății moldovenești icircn mare parte nu consideră că femeile ar fi mai puțin capabile să se implice icircn politică doar că implicarea acestora nu trebuie să fie icircn detrimentul familiei și a altor roluri de icircngrijire
Numărul mediu de ore pe zi dedicat de femei și bărbați activităților de bază
Sursa Barometrul de Gen 2016 CPDUN Women
Figura 1
[1 1] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3924
68 65
21 46
1838
1917
15
13
09
2213
17
0
2
4
6
8
10
12
14
Bărbați Femei Bărbați Femei
Total populație Angajați icircn cacircmpul muncii
Icircngrijirea copiilor
Activități icircn gospodărie
Activități casnice
Serviciu
30
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
Sursa Indexul Egalității de Gen 20193 CPD
Sursa Fundația Soros-Moldova CPD Barometrul de Gen 2006 -2016 Sondaje CPD 2017-2019
Icircn ultimii 10 ani percepțiile legate de rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților s-au icircmbunătățit ușor Cu toate acestea inegalitățile de gen icircn materie de roluri percepute și asumate atacirct icircn viața publică cacirct și cea privată icircși păstrează intensitatea Deși per ansamblu situația s-a ameliorat există o diferență importantă icircn viteza și vectorul de icircmbunătățire a percepțiilor Astfel icircn ceea ce privește participarea femeilor icircn viața publică (politică
management) viteza cu care s-au icircmbunătățit percepțiile este de două ori mai mare comparativ cu cele ce vizează responsabilitățile familiale Acest lucru confirmă icircncă o dată amploarea și penetranța inegalităților
3 Indexul Egalității de Gen 2019 CPD httpprogenmdfiles1421_indexul_egalitatii_de_gen_2019_finalpdf
Percepția populației asupra rolurilor de gen
Dinamica percepțiilor populației asupra rolurilor de gen
Figura 2
Figura 3
85
731
646668707274767880828486
2009 2014 2016 2017 2019
It is mens duty to earn money for the family
79618
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2009 2014 2016 2017 2019
It is womens duty to do the household chores
32
157
0
5
10
15
20
25
30
35
2009 2014 2016 2017 2019
Women cannot hold management positions
30195
05
101520253035
2009 2014 2016 2017 2019
Politics is not a place for women
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Este mai mult de datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Femeile nu au ce căuta icircn politică
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Femeile nu au ce căuta icircn politică
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women MenEste mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
icircn politică icircn funcții de conducere
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
31
Deși stereotipurile cu privire la rolurile de gen icircn icircngrijire și-au redus din intensitate icircn ultimul deceniu răspunsul actual de politici nu este eficient Concilierea vieții de familie cu cea profesională continuă a fi o provocare pentru femei Conform datelor oficiale beneficiari absoluți ai concediului de icircngrijire a copilului pacircnă la vacircrsta de 3 ani sunt mamele Icircn 2017 mai puțin de 10 dintre beneficiarii icircndemnizației de icircngrijire a copilului au fost tații Deși numărul acestora a crescut icircn ultimii ani ponderea bărbaților care icircși asumă rolul de icircngrijire a copiilor continuă a fi foarte mică icircn
raport cu cea a femeilor ceea ce indică asupra faptului că modelul actual al concediului de icircngrijire a copilului nu icircncurajează egalitatea de gen icircntre părinți și participarea sporită a taților icircn educarea și icircngrijirea copiilor4 Icircn același timp icircn Moldova se icircnregistrează un nivel redus de acces al populației la servicii de educație timpurie (creșe) Insuficiența acestor servicii limitează participarea femeilor icircn viața socio-economică și icircn același timp acutizează inegalitățile de gen icircn icircngrijire
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
Responsabilitățile familiale constituie o barieră importantă pentru participarea activă icircn viața socială a femeilorAcestea limitează accesul femeilor la studii (formale sau non-formale) ndash valabil pentru mai mult de 50 dintre femeile care nu au urmat studii de profesionalizare ndash sau au determinat icircntreruperea lor Distribuția inegală a responsabilităților familiale distanțează femeile de viața politică și socială și creează dificultăți icircn viața profesională (figura 5) icircn pofida accesului la diferite servicii (de educație pentru copii de icircngrijire și sănătate pentru adulți etc Odată cu răspacircndirea epidemiei COVID-19 și aplicarea măsurilor instituționale de stopare a acesteia majoritatea serviciilor au fost sistate (serviciile educaționale de icircngrijire
de divertisment etc) Icircn lipsa suportului instituțional și a serviciilor publice povara activităților de icircngrijire s-a transferat automat asupra membrilor familiei icircn mod special asupra femeilor astfel fiind declanșată o adevărată criză icircn ceea ce privește activitățile de icircngrijire și presiunea cauzată de acestea
4 ESTE PIAŢA MUNCII PRIETENOASĂ MAMELOR ŞI TAŢILOR Notă Analitică CPD
Ponderea taților beneficiari ai concediului de icircngrijire a copilului
Rata de cuprindere icircn educația preșcolară și ante-preșcolară (creșe)
Figura 4
Figura 5
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
Sursa Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale
Sursa BNS 2018
beneficiari
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiariesNumăr benificiari
Ante-preșcolară Preșcolară
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
32
Sursa BNS 2015 Barometrul de Gen 2016 Sondaj CPD 2019
Pandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Răspacircndirea rapidă a pandemiei și măsurile instituționale puse icircn aplicare icircn scopul izolării sociale au subliniat una dintre cele mai slabe verigi icircngrijirea Ca rezultat al măsurilor icircntreprinse o bună parte a populației a fost pusă față icircn față cu grijile casnice și cele familiale astfel aducacircnd icircn vizor o provocare importantă ndash modalitatea de divizare a acestor responsabilități icircn gospodărie Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire a crescut substanțial
Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Responsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
Ponderea femeilor pentru care responsabilitățile familiale a constituit o barieră de participare implicare
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Figura 6
Figura 7
Bărbați
Femei
368
632
Sursa CBS-Research 2020
516484
73
12
131
161
353
366
393
515
538
576
0 10 20 30 40 50 60 70
Dificultăți la locul de muncă
Implicarea icircn dezvoltarea comunitară
Implicarea icircn deciziile comunitare
Au depășit deadline-uri la serviciu
Au icircntrerupt studiile
Intenția de a se integra pe piața muncii
Participarea activă icircn viața politică
Intrarea debutul icircn politică
Participarea icircn icircnvățămacircntul non-formal
Participarea icircn icircnvățămacircntul formalResponsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
33
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc Astfel se conturează o divizare clară a preocupărilor și responsabilităților femeilor și bărbaților icircn gospodărie
Necesitățile de icircngrijire au crescut substanțial icircn perioada de autoizolare socială icircnsă repartizarea rolurilor și sarcinilor icircn familie continuă a fi inechitabilă Icircn același timp povara grijilor casnice este resimțită și icircn cazul familiilor mono-parentale unde sarcinile de icircngrijire sunt asumate de către un singur membru Icircn cazul ambelor genuri nu se atestă diferențe icircn plan regional cu o excepție bărbații din mediul rural participă mai mult la curățenie față de cei din urban (217 față de 10) și mai puțin la gătit (46 față de 149)
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
Povara activităților de icircngrijire devine tot mai resimțită icircn cazul femeilor Deși numărul de ore dedicate gospodăriei icircn perioada de pandemie a crescut pentru icircntreaga populație acest lucru devine mai pronunțat icircn cazul femeilor pentru circa jumătate dintre ele s-a majorat timpul acordat curățeniei comparativ cu 30 dintre bărbați Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul
activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort cum ar fi icircngrijirea și instruirea copiilor menajul gospodăriei (curățenia pregătirea meselor etc) Suprasolicitarea cu activități de icircngrijire este mai resimțită icircn cazul persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani aceasta fiind categoria de populație ocupată (icircn condiții de viață obișnuite) sau cu copii minori
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 8
Sursa CBS-Research 2020
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
Gestionare gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavvacircrstnici
Aprovizionarea cu apăcompustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
34
Sursa CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care a crescut orele dedicate activităților casnice gospodării cu copii
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate
icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Ponderea populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Figura 9
Figura 10
45
28 28 27 2621 17 17
12 10 10
3020 21 19
13 15 14 179 11 10
Curățenie Jocuri cu copii Pregătirea meselor Cumpărături Aprovizionare apăcombustibil
Icircngrijirea animalelor
473
275
279
268
258
234
417
455
44
436
256
175
427
167
18
16
201
202
229
57
63
45
101
13
Curățenie
Icircngrijirea copiilor
Jocurilecturi cu copii
Instruire lectii cu copii
Pregătirea meselor
Gestionarea gospodăriei
18-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 + ani
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice față de perioada de pacircnă la pandemie (populația generală)
54 53 53 52
34
25 24
39 36 39 37
18 16 18
Icircngrijirea copiilor Curățenie Jocuri cu cu copii Lecții cu copiii Pregătirea meselor Gestionarea gospodăriei Cumpărături
Femei Bărbați
35
Icircn perioada crizei pandemice unele femei au beneficiat de mai mult suport din partea familiei icircn timp ce altele au rămas singure față icircn față cu responsabilitățile și grijile casnice Circa jumătate dintre femei afirmă că icircn perioada de pandemie partenerul s-a implicat mai mult icircn treburile casnice și icircngrijirea familiei iar 1 din 3 femei a beneficiat de ajutorul unui alt membru al familiei Cel mai avantajate icircn acest sens sunt femeile cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani care au icircn icircngrijire copii Prin urmare criza pandemică a determinat o ușoară atenuare a inegalităților de icircngrijire icircn grupul de populație tacircnără La polul opus icircn marginalizare
și excludere s-au dovedit a fi femeile vacircrstnice (60+ ani) unde sunt cel mai mult perpetuate stereotipurile legate de rolurile de gen Vulnerabilitatea acestora se dublează o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă Totodată trebuie să menționăm că alte circa 50 dintre femei nu au beneficiat de suport mai mare din partea partenerului icircn pofida faptului că necesitățile de icircngrijire ale familiei și gospodăriei au crescut substanțial numărul de ore dedicate acestor activități sporind cu peste 30 față de perioada de pacircnă la pandemie
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker5
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că
bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
De la răspacircndirea COVID-19 au fost cumva afectate rolurile și responsabilitățile icircn gospodăria Dvs
Sursa CBS-Research 2020
Cartarea grupurilor de femei care au beneficiat de mai mult ajutor din partea familiei icircn perioada de pandemie
Figura 11
18-29
30-44
45-59
60+
Studii medii incomplete Studii medii generale
Studii profesional tehnice
Studii superioare
Sunt prezenti copii
Fără copii
Sunt prezenti vacircrstnici
Fără vacircrstnici
Angajat
Somer
Pensionar Dizabilitate
Urban
Rural
20
25
30
35
40
45
50
55
35 40 45 50 55 60
Alt m
embr
u al
fam
iliei
mă
ajut
ă m
ai m
ult l
a icircn
griji
rea
fam
ilie
și go
spod
ărie
i
Partenerul mă ajută mai mult la icircngrijirea familie și gospodăriei
5 COVID-19 icircn Republica Moldova ndash sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
36
Pandemia COVID-19 a creat o criză a icircngrijirii care a determinat
bull Acutizarea inegalităților icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire crește exponențial asupra acestora
bull Femeile vor continua să fie antrenate icircn muncile care solicită cel mai mult efort și timp icircn gospodărie cum ar fi icircngrijirea copiilor și adulților dependenți curățenia gătirea etc icircn timp ce bărbații vor continua să fie implicați icircn activități mai lejere Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort
bull Criza de icircngrijire a afectat familiile cu copii unde necesitățile de icircngrijire și icircntreținere sunt mai mari Volumul acestora a sporit substanțial ca urmare a trecerii la icircnvățămacircntul la distanță femeile fiind mai antrenate icircn lecțiile cu copiii
bull Femeile vacircrstnice rămacircn blocate icircn situații de marginalizare și excludere Pe perioada pandemiei acestea au beneficiat de cel mai puțin suport din partea partenerului sau altui membru al familiei Vulnerabilitatea acestor femei s-a dublat o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă
bull Responsabilitățile de icircngrijire vor izola și mai mult femeile Criza de icircngrijire a fost și continuă a fi icircnsoțită de provocările de ordin psihologic rezultate din impunerea măsurilor de autoizolare Spre deosebire de bărbați femeile petrec mai mult timp icircn izolare la domiciliu
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 12
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
37
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEIO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din Moldova
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra implicării femeilor şi a bărbaţilor icircn cacircmpul muncii asupra posibilităţii de obţinere a venitului icircn această perioadă şi asupra nivelului de realizare a sarcinilor de muncă Icircn acest context cercetarea a evidenţiat că criza provocată de pandemie s-a răsfracircns mai negativ asupra persoanelor ce se implică direct icircn activităţi de icircngrijire şi a celor ce activează icircn sectoarele economice ce nu permit sau permit doar parţial realizarea muncii la distanţă
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de
exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo aiar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta Adițional au fost utilizate date oficiale prezentate de statistica naţională pentru perioada relevantă a fi reflectată icircn contextul analizei propuse
38
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[11] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
CONSTATĂRIRolurile de icircngrijire determină multe femei din Moldova să devină inactive pe piața muncii Imposibilitatea de a combina icircntr-un mod eficient viața de familie și cea profesională constituie motivul pentru care mai multe femei se retrag de pe piața muncii Astfel putem observa că rata de ocupare a femeilor este foarte mult determinată de prezența copiilor de vacircrstă preșcolară Aproximativ 22 din femeile inactive pe piața muncii sunt icircn această
situație din cauza responsabilităților de icircngrijire ponderea bărbaților fiind de doar 1 Inactivitatea pe piața muncii este caracteristică atacirct femeilor din grupul NEET de 15-29 ani cacirct și a femeilor din grupul de vacircrstă 55+ (vezi figura de mai jos) Chiar dacă femeile sunt ocupate pe piața muncii conform estimărilor BNS acestea tind să lucreze mai puțin (excepție făcacircnd femeile icircn poziții de conducere)
Rata de ocupare a persoanelor cu vacircrsta de 25-49 ani icircn dependență de numărul copiilor de vacircrstă preșcolară 2018
Durata medie a săptămacircnii de lucru oresăptămacircnă 2018
Ponderea persoanelor inactive după categoria de inactivitate 2018
Grupul NEET cu vacircrsta 15-29 ani 2017-2019
Sursa Biroul Național de Statistică 2017-2019
Indicatori cu privire la ocuparea și inactivitatea bărbaților și femeilor pe piața muncii
Figura 1
201181 194
334302
355
2017 2018 2019
Bărbaţi Femei
555497
391
595
Cel putin un copil Nici un copil
Bărbați Femei
42
3330
423839
30 28
43
36
Salariaţi Lucrători pe contpropriu
Lucrători familialineremuneraţi
Patroni Total
Bărbaţi Femei
15
39
1
30
1412
50
22
13
4
Studii Pensionare Responsabilități de familie
Alta situatie Plecare peste hotare
Bărbați Femei
39
Criza pandemică provocată de COVID-19 va expune și agrava această inegalitate Pentru femei icircn contextul inactivității instituțiilor educaționale presiunea de a se retrage și mai mult de pe piața forței de muncă va creşte Cu toate că datele disponibile icircn contextul analizei prin prisma de gen a efectelor cauzate de criză au evidenţiat că această situaţie deja s-a manifestat probabilitatea icircnăspririi acesteia este destul de mare Astfel acest lucru va avea mai multe forme vor deveni şi mai puțin active vor lucra mai puține ore sau vor munci la distanță Deoarece rolul de icircngrijire a sporit pe perioada de pandemie inegalitățile de gen pe piața muncii se vor acutiza și mai mult posibilitatea redusă de a combina viața profesională cu cea de familie discriminarea femeilor la angajare pe motiv de maternitate segregarea femeilor și bărbaților pe sectoare ale economiei accentuarea diferențelor salariale de gen reducerea posibilităților de promovare a femeilor Revenirea la muncă va fi anunțată mai devreme de permisiunea de a deschide școlile și grădinițele După
icircncheierea situației de urgență va exista necesitatea revenirii mai multor salariați la locul de muncă Acest lucru va fi determinat atacirct de dorința angajatorilor cacirct și a salariaților Revenirea la muncă va avea loc icircntr-un mod descentralizat ținacircnd-se cont de contextul specific al sectorului de activitate și al angajatorului Din această cauză icircn societate există un consens mai mare pentru a deschide locurile de muncă (vezi figura de mai jos) Deschiderea școlilor și a grădinițelor va avea loc icircntr-un mod centralizat și doar după ce un șir de precondiții legate de controlul și gestionarea riscurilor ce vizează situația epidemiologică vor fi clarificate Cu siguranță un consens icircn societate legat de deschiderea școlilor și a grădinițelor va fi negociat mult mai dificil Icircntr-un asemenea context vom avea situația icircn care sectoarele economice icircşi vor relua activitatea fără a fi deschise instituțiile de educație fapt care va pune o presiune semnificativă pe părinții care muncesc icircn special pentru oportunitățile de angajare a mamelor
După părerea Dvs acum este timpul potrivit ca
Opinia generală cu privire la oportunitatea de a deschide anumite sectoare ale societății
Figura 2
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Dacă acest mod de muncă nu va fi normalizat și va continua să fie specific mai mult femeilor atunci riscăm să avem o nouă formă de segregare a muncii icircn bază de gen Pe viitor munca femeilor care lucrează de
acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
723
707
575
423
166
177
247
342
Să fie deschise școlile și grădinițele
Să fie deschise cafenelele restaurantele
Să renunțăm la autoizolare icircn casă
Toți să meargă la locul de muncă
Este prea devreme Este momentul potrivit
40
Situația de la locul de muncă
Probabilitatea ca femeile care și-au suspendat activitatea icircn perioada de urgență să revină la locul de muncă este mai mică comparativ cu bărbații icircn aceeași situație Icircn perioada de urgență o pondere relativ egală a bărbaților și femeilor și-au suspendat activitatea de muncitori (335 bărbați și 367 femei) Revenirea acestora la locul de muncă va fi condiționată de riscurile legate de infectare regulile de profilaxie și distanțare socială precum și desituația economică caracteristică unor sectoare ale economiei Un factor specific legat de reicircntoarcerea femeilor se referă la posibilitatea gospodăriilor de asigura grija pentru copiialți membri ai familiei icircn condițiile icircn care școlile și grădinițele vor fi icircn continuare icircnchise Cel mai probabil munca la distanță va fi accesibilă doar femeilor cu studii mai avansate care activează icircn sectoare unde această muncă este posibilă Pentru femeile cu un nivel al studiilor mai mic fiind angajate icircn sectoare ale economiei icircn care munca nu poate fi realizată la distanță (și icircn care nivelul de remunerare este mult mai mic) acest lucru nu va fi posibil Dacă riscul de infectare va persista deplasarea la serviciu a femeilor va fi icircngreunată - puține
dintre ele au mijloace de transport propriu iar icircn cele mai importante urbe ale țării deplasarea pe jos la serviciu va fi greu de realizat Astfel constatăm că criza pandemică pe lacircngă aprofundarea inegalităților de gen va determina şi marginalizarea celor mai vulnerabile femei
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Figura 3
Sursa CBS-Research aprilie 2020
42
138
335
267
273
367
Muncim direct la locul demuncă
Muncim de acasă
Nu muncim deloc stămacasă icircn concediu
Femei Bărbați
41
Ponderea celor care lucrează de acasă și a celor care nu muncesc și stau icircn concediu icircn dependență de nivelul de educație
Cum vă deplasați la serviciu
Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 4
Figura 5
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Totodată o parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv şi de
nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Disponibilitatea de asigurare socială și medicală
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspendarea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Putem presupune că munca informală va crește icircn general iar icircn racircndul bărbaților icircn mod special aceasta fiind
o formă prin care angajații vor răspunde contextului economic nefavorabil Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă Pentru unii bărbații tineri cu un nivel scăzut al studiilor probabil nici ocuparea informală nu va fi posibilă Printre tinerii din zonele urbane rata NEET va crește iar icircn zonele rurale va spori ponderea tinerilor lucrători neremunerați icircn propria gospodărie
51108 83
356
569 574
367
228
Medii incompletesau fără
Medii generale Profesional tehnice Superioare
Muncim de acasă Nu muncim deloc stăm acasă icircn concediu
37426
376 56
249 16
Valul 1 (4-5 aprilie) Valul 11 (1-3 mai)
pe jos transport personal transport public
186
189
173
179
74
77
71
69
2015
2016
2017
2018
Femei Bărbați
731
726
813
769
65 70 75 80 85
Dispun de asiguraremedicală
Angajatorul dvs plătește contribuții la
fondul social
Femei Bărbați
42
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 6
Sectoarele unde predomină ocuparea femeilor par a fi și mai vulnerabile Segregarea femeilor și bărbaților pe diferite sectoare ale economiei va icircnsemna că criza va afecta icircntr-un mod și timp diferit bărbații și femeile Cu siguranță sectorul serviciilor icircn care majoritatea celor ocupați sunt femei va fi prejudiciat de necesitatea de a menține reguli de distanțare socială Pentru a icircnțelege mai bine aceste vulnerabilități am icircncercat să analizăm toate sectoarele economiei prin prisma modalităților prin care acestea au fost sau vor fi afectate riscuri de infectare restricții impuse de autorități capacitatea de ajustare la regulile de distanțare socială posibilitatea de a realiza munca la distanță vulnerabilitatea economică etc Gradul de vulnerabilitate pentru fiecare sector a
fost apreciat pe o scară de la 1 (impact relativ mic sau neutru) la 5 (impact semnificativ) Figurile de mai jos ilustrează această situație pentru sectoarele unde predomină ocuparea femeilor sau a bărbaților Analiza preliminară (bazată pe datele din 2018) indică faptul că atacirct icircn termeni relativi cacirct și icircn număr absolut mai multe sectoare icircn care predomină femeile salariate au un grad mai mare de vulnerabilitate Icircn acest context se impune o analiză mult mai granulară realizată icircn baza unor date actualizate Cu siguranță acest aspect trebuie ținut la control inclusiv icircn condițiile icircn care mai multe sectoare ale economiei vor avea nevoie și vor beneficia de suport și intervenții specifice din partea autorităților
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
43
Din cauza situației pandemice mai mulți bărbați au revenit icircn țară Datele reflectate icircn figura ce urmează arată că decalajul de gen icircn acest context icircnregistrează 88 pp La fel se observă că pandemia a determinat mai mulți tineri să revină acasă Această situație se explică prin doi factori Icircn primul racircnd o parte din tinerii reveniți sunt cei plecați peste hotare pentru a-și continua studiile superioare - licență masterat doctorat etc Icircn al doilea racircnd o parte din tinerii reicircntorși icircn mare parte bărbați sunt cei care lucrau peste hotare pe termen scurt implicați icircn fond icircn munci informale
Gradul de vulnerabilitate a sectoarelor icircn care predomină ocupare femeilor și a bărbaților
Ponderea celor ce au revenit icircn țară drept efect a situației pandemice
Figura 7
Figura 8
Sursa Analiza icircn baza datelor Biroului Național de Statistică 2018
Recent s-au icircntors icircn țară din străinătate
Sursa CBS-Research aprilie 2020
TIC
Industria relucrătoare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Activități financiare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Agricultura Comerț
Tranzacțiiimobiliare
Sănătatea Asist Socială
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
113
25
112
79
29
42
barbati
femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ ani
Energia electrica Agricultura
Construcții
Tranzacții imobiliare
HoReCa
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
44
Numărul bărbaților reveniți acasă este mai mare deoarece mai mulți bărbați recurg la munca peste hotareConform ultimelor date oferite de BNS icircn 2018 - 3527 mii de persoane din Moldova au plecat peste hotare femeile deținacircnd a treia parte din totalul acestora (325) Totodată și decalajul de gen icircn timp s-a pronunțat ndash de la 30 pp icircn 2008 la 35 pp - peste un deceniu (reprezentacircnd și cel mai mare decalaj de gen icircnregistrat) Situația diferită a femeilor și bărbaților care muncesc peste hotare cel mai
probabil va genera următorul tablou pe termen scurt se vor icircntoarce cei care au fost implicați icircn muncile sezoniere și icircn muncile informale aceștia fiind icircn mare parte bărbații femeile care mai puțin tind să presteze munci sezoniere și care se bucură de un grad mai mare de formalitate nu vor reveni icircntr-un număr semnificativ pentru o parte din bărbații tineri cu un nivel scăzut de studii migrația nu va fi disponibilă pe perioada pandemiei
Sursa BNS 2008-2018
Dinamică de gen icircn procente a persoanelor de 15+ ani plecate peste hotare la lucru sau icircn căutare de lucru
Figura 9
2382(675)
1145(325)
mii persoane
Barbati Femei
3098
3254
3191
3185
3527
280 300 320 340 360
2008
2015
2016
2017
2018
mii persoane
350325
650675
00
100
200
300
400
500
600
700
800
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Femei Barbati
45
RECOMANDĂRI GENERALEElaborarea strategiilor de combatere a efectelor pandemiei provocate de COVID-19 sensibile la problemele specifice ale femeilor și bărbaților Icircntrucacirct criza pandemică a afectat diferit femeile și bărbații icircn ceea ce ține de implicarea acestora icircn cacircmpul muncii icircn obținerea veniturilor icircn divizarea rolurilor de icircngrijire ceea ce s-a răsfracircns și asupra stării de bine și siguranță a acestora răspunsurile de politici la fel trebuie să manifeste un caracter specific icircn funcție de aria afectată și grupul vulnerabil expus riscului
Includerea femeilor icircndeosebi ale celor din grupurile subreprezentate icircn procesul de luare a deciziilor și de formulare a politicilor legate de impactul COVID-19 Pornind de la faptul că icircn Moldova femeile icircn general au o reprezentare mai mică icircn procesul decizional icircn contextul icircn care cercetarea efectuată a evidențiat că pe termen mediu și lung din perspectiva socială și economică femeile vor fi mai vulnerabile icircn fața acestei crize procesul decizional local și național trebuie să fie unul incluziv astfel icircncacirct să se țină cont de necesitățile specifice ale femeilor icircn special ale celor din categoriile subreprezentate (cum ar fi tinerele femei de etnie romă vacircrstnice cu dizabilități etc)
Acordarea sprijinului fiscal angajatorilor icircn concordanță cu respectarea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea personală icircn racircndul persoanelor angajate Ținacircnd cont de faptul că măsurile icircntreprinse de autorități pentru a combate efectele pandemice (de exemplu sistarea activității mai multor agenți economici a instituțiilor educaționale etc) au fost resimțite diferit de femeile și bărbații ocupați atacirct prin prisma prezenței lor pe piața muncii cacirct și prin cea de obținere a veniturilor icircn special din cauza divizării inegale a responsabilităților de icircngrijire echitabil va fi ca acțiunile angajatorilor să fie aliniate la intervențiile ce ar facilita depășirea acestor inegalități Astfel sprijinul acordat de autorități precum ar fi cele de ordin fiscal urmează a fi direct proporțional cu rezultatele intervențiilor icircntreprinse de angajatori ce vin să abordeze problema excluderii femeilor icircn special a celor cu copii de vacircrstă preșcolară din cacircmpul muncii
Investirea mai multor resurse pentru a asigura ca instituțiile de icircngrijire a copiilor se redeschid icircn siguranță
icircntru evitarea ca aceste unități să devină potențiale focare de răspacircndire a pandemiei COVID-19 Icircn acest scop autoritățile vor elabora proceduri interne de activitate a grădinițelor creșelor etc ajustate la situația actuală vor aloca resurse suficiente pentru a asigura că personalul unităților date pot să activeze icircntr-un mod sigur cu acces la echipamentele necesare fără a pune sub risc sănatatea lor siguranța copiilor și a părinților acestora Sondajul de opinie desfășurat icircn aprilie 2020 a evidențiat că circa 73 din părinți consideră că este mult prea devreme ca instituțiile preșcolare și școlare să-și reia activitatea Icircn acest context reacția autorități icircn sensul redeschiderii entităților educaționale trebuie să determine un nivel sporit de icircncredere icircn racircndul părinților
Monitorizarea constantă a efectelor crizei pandemice pentru a aborda eficient și prompt provocările cu care se confruntă femeile și bărbații din Moldova Se impune a fi icircntreprinsă o analiză mult mai detaliată și constantă din partea autorităților atacirct la nivel național cacirct și teritorial ce va genera date multiplu dezagregate (pe criteriul de sex vacircrstă mediul de trai statut economic educațional familial etc) pentru a urmări cum criza a impactat categoriile vulnerabile sau care sunt riscurile potențiate icircn acest context icircntru elaborarea și implementarea planuri de reacție eficiente icircn scopul diminuării inegalităților care se manifestă și urmează să se accentueze
Blvd Ștefan cel Mare și Sfacircnt nr 202 etajul 3 Chișinău Republica Moldova
Tel +373 22 839 898Email infomdunwomenorg
Website moldovaunwomenorgFacebook unwomenmoldovaTwitter unwomenmoldova
Analiza impactului COVID-19 asupra rolurilor de gen
UN WOMENMoldova Chișinău 2020
3
SUMAR 4
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19 11
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE 20 IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN 28 PERIOADA PANDEMIEI COVID-19
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI 37
RECOMANDĂRI GENERALE 45
CUPRINS
4
SUMARPandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Bărbați
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Sursa CBS-Research 2020
Femei
368
632
Figura 1
516484
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 2
Sursa CBS-Research 2020
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
CRIZA IcircNGRIJIRII
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
5
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților
timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 3
Figura 4
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care numărul de ore dedicate activităților casnice a crescut (gospodării cu copii)
54 53 53 5234 25 24
39 36 39 3718 16 18
Women Men
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
6
Pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Femeile sunt mai expuse stării de anxietate și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să le combine cu
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46)
SUMAR
80
81
72
80
70
79
55
59
Your health
Family membersrsquo health
Stress induced by the quarantine
Mass riots
Women Men
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 5
Figura 6
Sursa COVID-19 COVID-19 icircn Moldova Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
5453
4754
58
5650
54
5947
RuralUrban
HigherSecondary
Lower education
55+35-5418-34
WomenMen
705
707
73
647
751
828
798
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Mass riots
Childrenrsquos education
Limitation of rights because of thestate of emergency
Stress induced by the quarantine
Your health
Overloading of the healthcare system
Family membersrsquo health
Sec
urity
Hea
lth
705
707
73
647
751
828
798
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Mass riots
Childrenrsquos education
Limitation of rights because of thestate of emergency
Stress induced by the quarantine
Your health
Overloading of the healthcare system
Family membersrsquo health
Sec
urity
Hea
lth
STAREA DE BINEmunca la distanță
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării hellip
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării hellip
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
54
53
47
54
58
56
50
54
59
47
RuralUrban
IcircnalteMedii
Studii joase
55+35-5418-34
FemeiBărbați
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
7
SUMAR
O parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv de nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
186 189173 179
74 77 71 69
2015 2016 2017 2018
Men Women
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspen-darea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Pe viitor munca femeilor care lucrează de acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 7
Figura 8
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Situația de la locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Dispunerea de asigurare medicală
42
138
335
267
273
367
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
We workdirectly at
work
We workfrom home
We dontwork at allwe are on
leave
Women Men
TRANZIȚIA LA MUNCĂ
42
138
335
267
273
367
Muncim direct lalocul de muncă
Muncim de acasă
Nu muncim delocstăm acasă icircn
concediu
731726
813
769
Dispun de asigurare medicală Angajatorul dvs plătește contribuții la fondul social
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
8
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 9
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
9
SUMARBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565
din volumul total al veniturilor disponibile Dacă icircn cazul bărbaţilor anume activitatea productivă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile sociale şi remitenţe
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 9
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
10
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Conform prognozelor estimate de Banca Mondială1 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpului de urmeazăTotuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum
procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor) Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare
1httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
65
162156
295
Urban Rural
Men WomenSursa BNS 2008-2018
Analiza ponderii remitențelor icircn veniturile totale pe sexe și zona de reședință
Figura 10
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
11
FINANCIALVULNERABILITY DURING THE COVID-19 PANDEMICO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra veniturilor femeilor și bărbaților din Moldova
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de șocuri asupra populației impactul acestora fiind resimțit icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircndeosebi documentul dat relevă constatările de bază cu referire la răspacircndirea efectelor pandemiei COVID-19 asupra veniturilor femeilor şi a bărbaţilor şi modalităţile prin care inegalităţile de gen se pot acutiza Icircn contextul icircn care criza provocată de pandemie a determinat sporirea nivelului de implicare icircn special a femeilor icircn activitaţile de icircngrijire a copiilor ceea ce a accentuat şi mai mult inegalităţile de gen pe piaţa muncii1 ne-am propus să vedem cum acest lanţ logic de efecte s-a transpus asupra veniturilor disponibile ale femeilor şi bărbaţilor Astfel ne-a preocupat să identificăm care sunt canalele principale pentru accentuarea vulnerabilităţii financiare icircn racircndul femeilor şi al bărbaţilor şi cum acestea pot determina manifestarea şi extinderea inegalităţilor de gen
Icircn cadrul acestei cercetări vulnerabilitatea financiară de gen actuală şi potenţială este analizată prin prisma a trei surse principale de obţinere a cacircştigului şi anume (i) activităţile productive (ii) prestaţiile sociale şi (iii) transferurile inclusiv remitenţele Conform Biroului Naţional de Statistică (BNS) anume aceste trei componente stau la baza veniturilor disponibile2 Totodată ţinacircnd cont de contextul naţional icircn special a măsurilor icircntreprinse icircn sensul diminuării efectelor provocate de criza pandemică cacirct şi de cel global icircn ceea
ce vizează prognozele pentru 2020 ale efectelor crizei asupra remitenţelor un accent mai mare a fost pus spre evaluarea vulnerabilităţii provocate de fluctuaţia nivelului de remitenţe şi a veniturilor obţinute de la locul muncii
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn Republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus[11] iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)[22] Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn cooperare cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo iar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta
Adiţional au fost interpretate datele oficiale prezentate de statistica naţională cu referire la situaţia veniturilor
INTRODUCERE
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19
12
populaţiei pentru perioada relevantă analizei icircn cauzăAnual icircn baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC) BNS identifică şi calculează care este venitul disponibil al gospodăriilor Icircntrucacirct BNS prezintă datele anume icircn acest fel (la nivel de gospodărie) este important de menţionat că icircn ceea ce privește dimensiunea egalității de gen icircn cadrul acestei analize atunci cacircnd prezentăm datele prin perspectiva femeilor şi a bărbaţilor anume din această sursă ne referim la valorile specifice gospodăriilor icircn care capul familiei este bărbat sau femeie Totodată nu excludem faptul că dacă aveau să fie prezentate datele cu referire la veniturile şi cheltuielile femeilor şi a bărbaţilor ca şi persoane individuale dar nu situaţia pe gospodării aceasta ar fi evidenţiat mai mari inegalităţi de gen icircn ceea ce vizează cacircştigurile femeilor şi a bărbaţilor şi sursele acestora de venit La fel dat fiind faptul că icircn ultimii zece ani au parvenit mai multe schimbări cu privire la structura veniturilor cheltuielilor și consumului populației și a crescut constant rata de non-răspuns a respondenților la CBGC3 icircn anul 2018 Biroul Național de Statistică a ajustat metodologia de calcul al pragului de sărăcie și metodologia CBGC Ținacircnd cont de aceste
precizări metodologice icircn raportul de față ne vom axa mai mult pe analiza tendințelor decacirct pe cifrele exacte pentru un an sau altul
[11]Constatările evidenţiate de analizele precedente elaborate icircn acest context
[22]Veniturile disponibile ale populaţiei reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti şi icircn natură provenite din activitatea salariată şi pe cont propriu de la realizarea producţiei agricole din gospodăria auxiliară venit din proprietate pensii şi alte prestaţii sociale şi alte transferuri curente (inclusiv mărfuri şi sume băneşti primite din afara gospodăriei)
1 Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
2 httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3 Rata non-răspunsurilor constituie mai mult de 30 la sută menținacircndu-se tendinţa de creştere a acesteia icircn timp Problema este mai accentuată icircn mediul urban icircn special icircn municipiul Chişinău
CONSTATĂRIBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565 din volumul total al veniturilor disponibile Analiza dezagregată a datelor ce sunt reflectate icircn figura de mai jos arată clar faptul că perspectiva de gen a evidenţiat decalaje majore icircn acest sens Dacă icircn cazul bărbaţilor anume această sursă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile
sociale şi remitenţe A atras atenţia şi faptul că dacă icircn ceea ce vizează prestaţiile sociale inegalităţi de gen semnificative nu au fost observate (diferenţa fiind de 47 pp) atunci la capitolul remitenţelor femeile sunt dublu mai dependente de aceste surse de venit decacirct bărbaţii Astfel a cincea parte din veniturile disponibile ale femeilor o reprezintă anume remitenţele
13
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Comparativ cu situaţia femeilor din urbe aceasta semnifică o dependență de doua ori mai mare iar icircn comparaţie cu bărbaţii din mediul urban ndash tocmai de cinci ori mai mare Totodată analiza icircn dinamică arată clar o dependenţă constantă de remitenţe Diferenţa atacirct
de mare a ponderii prestaţiilor sociale şi a remitenţelor icircn veniturile totale ale femeilor poate fi explicată prin factorii structurali precum (i) migraţia mai mare icircn racircndul bărbaţilor4 care expediază mijloace financiare acasă şi (ii) multe gospodării icircn care capul familiei este femeia sunt gospodăriile icircn care acestea sunt pensionare şisau văduve
4 Conform BNS icircn 2018 ponderea bărbaţilor din totalul persoanelor plecate peste hotare a fost de 675
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 1
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
14
65
162156
295
Urban Rural
Men Women
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
Dinamica ponderii remitențelor icircn veniturile totale
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile totale pe criteriul de sex şi mediul de trai
Figura 2
Sursa BNS 2018
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urbanFemei rural Femei urban
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
15
Familiile cu copii sunt mai dependente de remitenţe Aceasta poate fi explicat prin faptul că icircn gospodăriile cu copii pentru a asigura un nivel decent de trai şi un acces mai mare la serviciile de educaţie sănătate dezvoltare a copiilor părinţii sau rudele icircn special bărbaţii pleacă la
muncă peste hotare ceea ce şi determină o dependenţă mai pronunţată de această sursă de venit Icircn cazul familiilor fără copii predomină dependenţa mai mare de prestaţiile sociale ceea ce poate fi explicat prin prezenţa mai mult a vacircrstnicilor icircn această situaţie
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile gospodăriilor cu copii şi fără inclusiv pe criteriul de mediu
Figura 3
Sursa BNS 2018
407
38
207
89
56
155
58
19
127116
191
214
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Cuplu familial fără copii O singură persoană Alte gospodării fără copii Părinte singur cu copii Cuplu familial cu copii Alte gospodării cu copii
2018
Prestații sociale Remitențe
fără copii cu copii
81
128
114
216
288
28
0 5 10 15 20 25 30 35
Parinte singur cu copii
Cuplu familial cu copii
Alte gospodarii cu copii
2018
Urban Rural
16
Conform prognozelor estimate de Banca Mondială5 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Pentru ţările din Europa şi Asia Centrală această scădere se estimează tocmai la 275 Scăderea proiectată care ar fi cea mai puternică diminuare din istoria recentă se datorează icircn mare măsură scăderii salariilor și a ocupării lucrătorilor migranți care tind să fie mai vulnerabili la pierderea locurilor de muncă și a salariilor icircn timpul unei crize economice icircntr-o țară gazdă
Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei Icircn baza datelor caracteristice pentru Moldova cu referire la valoarea monetară a remitenţelor din 2019 (fiind de $1 90929 mln reprezentacircnd 163 din PIB)6 şi a valorii estimative de reducere a acestora (prognozată BM pentru ţările din Europa şi Asia Centrală ndash 275) printr-un calcul matematic putem deduce cu aproximaţie că icircn 2020 valoarea monetară a
remitenţelor se va reduce icircn medie cu $525 mln sumă destul de semnificativă pentru populaţia ţării noastre Icircntrucacirct remitenţele reprezintă o sursă importantă de venit iar icircn perioada crizei provocate de pandemie mai multe persoane au revenit icircn ţără7 sistacircndu-şi temporar sau definitiv activitatea de lucru peste hotare se poate prognoza un impact financiar puternic asupra celor mai sărace şi vulnerabile categorii de persoane icircn special ale celor din mediul rural (a se vedea figura de mai jos)
5 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
6 h t t p s w w w w o r l d b a n k o r g e n t o p i c m i -g r a t i o n r e m i t t a n c e s d i a s p o r a i s s u e s b r i e f migration-remittances-data
7 Analiza ldquoTranziția inegală la muncă icircn perioada pandemiei O analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din moldovardquo CPD UN
Women mai 2020
145
92
157154
105
174
15
88
20
total urban rural
Quintile of the poor Quintile of the vulnerable Quintile of the emerging middle
468
1012141618
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
urban area
Quintile of the poor
Quintile of thevulnerable
Quintile of the emergingmiddle
10
15
20
25
30
rural
Dinamica ponderii remitenţelor icircn veniturile celor mai sărace categorii
Figura 4
Sursa BNS 2010-2018
145
92
157154
105
174
15
88
20
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
total urban rural
Quintila săracilor Quintila vulnerabililor Quintila de mijloc emergentă
4
6
8
10
12
14
16
18
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
mediul urban
Quintila săracilor
Quintila vulnerabililor
Quintila de mijloc emergentă
Mediul urban
Rural
17
Dinamica dependenţei acestor categorii de remitenţele intrate icircn ţară evidenţiază două constatări de bază (i) icircn primul racircnd se evidenţiază dependenţa continuă a celor mai defavorizate categorii de persoane anume din mediul rural de aceste surse de venit şi (ii) icircn al doilea racircnd reducerea ponderilor acestor mijloace financiare icircn veniturile gospodăriilor icircncepacircnd cu 2015-2016 atacirct icircn mediul rural cacirct şi urban poate fi explicate de criza economică din Rusia acolo unde majoritatea bărbaţilor din Moldova aleg să plece la muncă Astfel prin deducere sesizăm că reducerea remitenţelor din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19 va avea un impact şi mai mare asupra nivelului de sărăcie a celor mai vulnerabile categorii de persoane
Complementar cu informația reflectată aceasta ar presupune că femeile şi familiile cu copii din mediul rural vor avea cel mai mult de suferit de diminuarea remitenţelor Prin urmare o scădere a remitenţelor icircn racircndul acestor grupuri defavorizate va afecta negativ capacitatea lor de a investi icircn servicii de sănătate de educaţie şi alte servicii esenţiale deoarece mai multe din finanțele lor vor fi direcționate către soluționarea deficitului de alimente și a nevoilor imediate de trai8 Chiar dacă efectele acestor modificări nu vor fi resimţite imediat pe termen mediu efectele crizei pandemice se vor pronunţa icircn acest context Prin urmare constatăm că variaţiile icircn acest sens pot fi considerate un canal important de manifestare şi agravare a inegalităţilor de gen
La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpul ce urmează Datele generate de sondajul de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 au relevat nivelul de autoapreciere a efectelor crizei pandemice asupra veniturilor obţinute din activităţile productive ale femeilor şi bărbaţilor Figura de mai jos contrapune răspunsurile oferite de respondenţi icircn acest context Astfel clar se vede că bărbaţii fac parte din categoria cea mai vulnerabilă din punct de vedere salarial o vulnerabilitate ce s-a manifestat deja şi care urmează să se manifeste icircntr-un timp apropiat La fel figura relevă că printre cei mai vulnerabili sunt şi persoanele fără studii sau cu studii incomplete tinerii şi adulţii (18-44 ani) şi cei ce au copii Astfel direct se observă că măsurile de restricţie impuse la nivel de stat pentru a diminua impactul nociv provocat de pandemia COVID-19 (inclusiv menţinerea distanţei sociale sistarea activităţii mai multor agenţi economici etc) s-au răsfracircns imediat asupra veniturilor disponibile ale cetăţenilor
8 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Vulnerabilitatea salarială
Cartografierea respondenţilor prin prisma vulnerabilităţii salariale
Figura 5
Sursa Sondajul realizat de CBS-Axa la comanda CPD aprilie 2020
Bărbați
Femei
18-29 ani30-44 ani
45-59 ani
60+ani
Studii medii incompletefără
Studii medii generale
Studii superioare Urban
Rural
Cu copii
Fără copii
15
20
25
30
35
40
8 10 12 14 16 18 20 22 24Am a
vut o
redu
cere
de
sala
riuicircn
luna
mar
tie 2
020
Probabil voi pierde și cu siguranță voi pierde locul de muncă
18
Din perspectiva prestaţiilor sociale vulnerabilitatea financiară nu va fi atacirct de pronunţată Figura de mai jos reflectă numărul persoanelor ce au intrat icircn ajutor social icircn primele patru luni ale anului 2020 Prin urmare pentru luna aprilie se observă o creştere vizibilă a categoriilor defavorizate ce au avut necesitatea de a beneficia de suportul financiar din partea statului femeile fiind mai dependente de aceste surse Adiţional datele sondajului de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 relevă că icircn racircndul mai multor femei respondente a sporit sau a rămas
neschimbată valoarea pensiilor şi ale altor plăţi sociale (inegalitatea de gen icircnregistracircnd o valoare medie de 55 pp) Prin urmare putem deduce că icircn pofida unei dependenţe de prestaţiile sociale mai mari icircn racircndul femeilor nu excludem faptul că anume această sursă de venit pe termen scurt sau mediu nu va afecta negativ volumul total al cacircştigurilor femeilor şi a bărbaţilor
Totuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc inegalitatea de gen icircn acest sens echivalacircndu-se cu 53 pp Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor)
Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare A atras atenţia că icircn această categorie intră şi persoanele ce au copii cele din mediul rural şi cele cu un nivel mic de studii
Vulnerabilitatea financiară pe termen mediu
Sursa Sondaj realizat de către CBS-Axa pentru CPD Aprilie 2020
Cartarea respondenţilor prin prisma expunerii pe termen mediu la vulnerabilitatea financiară severă
Figura 6
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
19
Beneficiarii de ajutor social
Sursa CNAS 2020
Sursa Sondaj April 2020
Pensiile și alte plăți sociale
Icircn final putem menţiona că din perspectiva vulnerabilităţii financiare provocate şi accentuate de criza pandemică COVID-19 pot fi reliefate trei constatări majore
1 Faptul că pentru femei o sursă importantă de venit o constituie prestaţiile sociale variaţiile observate icircn perioada crizei pandemice nu evidenţiază o modificare negativă icircn acest sens ceea ce presupune că pe termen scurt sau mediu din această perspectivă veniturile nu vor fi atacirct de afectate iar vulnerabilitatea financiară a femeilor nu va fi atacirct de pronunţată Cu toate acestea nu trebuie de omis faptul că o analiză mult mai detalită şi constantă trebuie a fi icircntreprinsă icircn sensul monitorizării situaţiei date
Analiza perspectivei de gen icircn racircndul beneficiarilor ajutorului social
Autoanaliza respondenţilor a impactului crizei pandemice
Figura 7
Figura 8
2 Pe termen scurt ţinacircnd cont de reducerea veniturilor din activităţile productive bărbaţii vor fi mai afectaţi de criza pandemică Totuşi pe termen mediu nu excludem că inegalităţile de gen la nivel de salarii şi pensii se vor accentua defavorizacircnd mai mult femeile Aceasta poate fi explicat prin faptul că femeile vor deveni mai inactive pe piaţa forţei de muncă (fie se vor retrage fie vor lucra la distanţa) din cauza divizării inegale a respondabilităţilor de icircngrijire situaţie deja care s-a manifestat pe parcursul crizei pandemice şi care nu este exclus că se va agrava
3 Consideracircnd că femeile icircn special cele din mediul rural sunt mai dependente de remitenţe reducerea acestora probabil va afecta mai mult anume această categorie icircnsă nu cunoaştem cacirct de rapid aceste efecte se vor manifesta icircn timp icircntrucacirct această tranziţie nu va fi atacirct de bruscă precum variaţiile la capitolul de veniturile obţinute de la locurile de muncă
61052
59130
57630
80622
47541
45754
44382
58039
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
ianuarie 20
februarie 20
martie 20
aprilie 20
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
121
86
149
254
228
274
2
16
23
0 5 10 15 20 25 30
Total
Bărbați
Femei
Au scăzut Au rămas la fel Au crescut
20
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI O analiză a impactului crizei pandemice asupra nivelului stării de bine icircn racircndul femeilor și bărbaților
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Studiul de față analizează impactul pandemiei COVID-19 asupra bunăstării populației punacircnd accent pe problemele legate de sănătatea fizică și emoțională a femeilor și bărbaților icircn mod special a celor din grupurile vulnerabile Studiul evidențiază criza emoțională provocată de pandemie la care au fost expuse femeile icircn mare parte
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
Totodată analiza pune icircn evidență și problemele legate de securitatea fizică icircn perioada de pandemie Distanțarea socială și izolarea la domiciliu au determinat sporirea riscului de violență icircn familie Efectele acestui fenomen se răsfracircng simțitor asupra femeilor Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republica Moldova au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo ade 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11]
INTRODUCERE
21
Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentatve pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[ 1 1] COVID-19 Icircn Republica Moldova ndash Sondaje Tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
Una din șase persoane icircn Moldova nu este satisfăcută de starea sănătății Aprecierea acesteia ca fiind rea sau foarte rea este mai frecvent icircntacirclnită icircn racircndul persoanelor vacircrstnice din mediul rural cu venituri reduse altfel spus ndash icircn racircndul grupurile mai vulnerabile Icircn același timp jumătate din populație a fost nevoită să renunțe la muncă din cauza problemelor de sănătate fiind mai afectate femeile Pe de altă parte bărbații sunt mai tentați să
considere serviciile medicale inaccesibile Inegalități de acces se atestă icircn funcție de nivelul de venituri serviciile medicale par a fi inaccesibile pentru circa 30 dintre pentru persoanele din quintila 1 (cea mai săracă) 2
2 Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019 httppasmdroPASStudiesDetails147
CONSTATĂRI
S-a icircntacircmplat să nu puteți munci pe motive de sănătate icircn ultimul an
care consideră serviciile medicale inaccesibile
Sursa Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019
Percepțiile privind starea de sănătate și nivelul de acces la serviciile medicale
Figura 1
203222
238
195
292
22 225
141
20
Femei Bărbați Urban Rural q1 q2 q3 q4 q5
496464
515
432 414368
426465
533
Femei Bărbați Rural Urban q1 q2 q3 q4 q5
22
Necesitățile populației legate de sănătate rămacircn neacoperite icircn special icircn cazul grupurile vulnerabile Acestea din urmă beneficiază cel mai puțin de serviciile de sănătate Astfel constatăm că circa 48 din gospodăriile icircn care sunt prezente persoane cu dizabilități nu s-au adresat
la medic chiar dacă au avut nevoie Icircn aceeași situație au fost și gospodăriile cu venituri reduse vacircrstnicii și femeile
Criza pandemică provocată de COVID-19 a acutizat și mai mult problemele de sănătate icircn special cele legate de bunăstarea emoțională Peste 15 din populație s-au confruntat personal sau un membru al familiei cu o anumită boală (alta decacirct infectarea cu COVID-19) icircn perioada de izolare socială mai vulnerabile icircn acest sens fiind familiile vacircrstnice Vulnerabilitatea acestora se dublează dacă luăm icircn calcul restricțiile impuse persoanelor cu vacircrsta de peste 60 de ani de a părăsi locuința sau de a interacționa social Odată cu răspacircndirea epidemiei și instituirii măsurilor de izolare socială a fost afectată și sănătatea mintală sau emoțională a populației ndash circa 40 confruntacircndu-se cu asemenea probleme Cel mai afectate sunt femeile (48)
care și-au asumat marea parte a responsabilităților casnice și au petrecut mai mult timp icircn izolare socială comparativ cu bărbații Totodată pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Majoritatea populației se arată icircngrijorată de sănătatea proprie sau a membrilor familiei (peste 75) atacirct fizică cacirct și mintală3 Pe lacircngă acestea o preocupare importantă
3 COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
Sursa Raport rdquoMoldova Inegalărdquo CPD 2019
Cererea neacoperită de servicii medicale
Figura 2
care nu s-au adresat la medic chiar dacă au avut nevoie
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani60+
Bărbați Femei
Gosp cu pers cu dizabilități
Gosp fără pers cu dizab
Săraci
Bogați
Romi
Non Romi
5
10
15
20
25
30
30 35 40 45 50
p
entr
u ca
re e
ste
o fo
arte
mar
e pr
oble
mă
să se
inte
rnez
e icircn
spita
l
23
a populației ține de securitatea și bunăstarea fizică icircn perioada crizei pandemice Peste 70 din populație manifestă temeri legate de lezarea drepturilor icircn perioada stării de urgență dezordini icircn masă și chiar violență icircn cadrul familiei Femeile sunt mai expuse stării de anxietate
și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Problemele de sănătate cu care s-a confruntat populația icircn perioada pandemiei COVID-19
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Figura 3
Figura 4
95
106
5
74
116
158
76
152
5
62
48
53
5
72
52
75
314
484
367
395
47
398
408
413
Bărbați
Femei
18-29
30-44
45-59
60 +
Prezenți copii
Prezenți vacircrstnici
Boală fizică Boala unui membru al familiei Sănătatea mintală emoțională afectată
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării de urgență
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
24
Cacirct de periculos este virusul pentru sănătate și viață (foarte și oarecum periculos) Val 1
Icircn ce măsură credeți că vă puteți infecta Dvs sau membrii familiei (foarte și destul de probabil) Val 1
Dinamica percepțiilor privind nivelul pericolului virusului
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Nivelul de anxietate crește pe măsura sporirii riscului de infectare cu COVID-19 Odată cu răspacircndirea pandemiei preocupările și temerile față de starea sănătății au sporit vizibil Frica de a contacta virusul COVID-19 a cuprins icircntreaga populație indiferent de vacircrstă sau statut Femeile sunt mai afectate emoțional de situația epidemiologică acestea fiind mai preocupate de riscul infectării și implicațiile asupra sănătății Totodată pentru un răspuns de politici adecvat este important să fie luate icircn calcul și inegalitățile icircn funcție de studii și reședință Persoanele cu nivel icircnalt de studii din mediul urban sunt mult mai
icircngrijorate de posibilitatea infectării și totodată sunt mai conștiente de iminența pericolului de infectare Acest lucru se explică prin (i) acces mai redus la informație relevantă icircn zonele rurale (ii) inegalități de participare icircnvățare și informare icircntre diferite categorii de populație (iii) nivel redus de interes pentru studiere analiză a informației icircn racircndul populației cu nivel scăzut de studii Icircn același timp relaxarea măsurilor de carantină a determinat și modificări icircn dinamica percepțiilor și comportamentelor la icircnceputul lunii mai (valul 11 de cercetare) ponderea populației
preocupată de pericolul de infectare scade treptat
Dinamica percepțiilor privind posibilitatea infectării
Nivelul de icircngrijorare a populației față de riscul infectării cu COVID-19 Val = sondaj longitudinal
Figura 5
83
93
74
86
9992
85
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
ii jo
ase
Med
ii
Inal
te
Urb
an
Rura
l
6169 64
42
2718
20
36
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte periculos Oarecum periculos
3538
12
34
50
41
32
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
iijo
ase
Med
ii
Icircnal
te
Urb
an
Rura
l
118 7 9
25 2925 24
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte probabil Destul de probabil
25
Icircn același timp măsurile de izolare socială impuse de către autorități au afectat și mai mult sănătatea emoțională a populației Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să
le combine cu munca la distanță Efectele măsurilor de izolare sunt mai puțin resimțite icircn racircndul persoanelor cu nivel icircnalt de studii ceea ce indică asupra probabilității mai icircnalte de a fi ocupate icircn acele sectoare economice care permit respectarea măsurilor de distanțare socială și lucrul la domiciliu
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 6
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46) Totodată riscul a de fi supuse violenței domestice este mai pronunțat icircn racircndul persoanelor cu o vacircrstă mai icircnaintată acestea din urmă fiind și ținta celor mai restrictive măsuri de distanțare socială
Rata violenței a crescut comparativ cu anii precedenți Numărul de cazuri de violență icircn familie icircnregistrate la Poliție a crescut icircn primele 4 luni ale anului 2020 comparativ cu ultimii doi ani precedenți Icircn perioada ianuarie ndash aprilie 2020 au fost icircnregistrate 4213 cazuri de violență icircn familie (petiții examinate) astfel depășind semnificativ valoarea pentru aceeași perioadă a anilor trecuți Totodată icircn primele 4 luni ale anului 2020 au fost eliberate icircn jur de 1500 de ordine de restricție cu peste 1000 mai mult comparativ cu 2019 Icircn ceea ce privește solicitările de asistență telefonică icircn cazurile de violență domestică este important să observăm că numărul de apeluri la telefonul de icircncredere pentru femei și fete a sporit substanțial icircn luna aprilie atunci cacircnd s-au intensificat măsurile de distanțare socială și izolare la
domiciliu Estimarea obiectivă a incidenței cazurilor de violență icircn familie icircn perioada de izolare socială este destul de dificilă Luacircnd icircn considerare faptul că majoritatea populației s-a aflat icircn izolare la domiciliu pe perioada stării de urgență aceasta a redus posibilitățile persoanelor supuse violenței domestice de a solicita asistență ajutor la Poliție sau la telefonul de icircncredere icircntrucacirct se aflau icircn imediata apropiere cu persoana-agresor
5453
47
5458
56
5054
59
47
RuralUrbanIcircnalteMediiStudiijoase
55+35-5418-34FemeiBărbați
26
celor icircngrijorați de riscul violenței icircn familie icircn perioada pandemiei COVID-19
Total petiții examinate icircn primele 4 luni ale anului
Total ordine de restricții eliberate icircn primele 4 luni
Nr de apeluri la telefonul de icircncredere 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research IGP4 La Strada
Sursa Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Temerile legate de securitatea fizică icircn perioada izolării sociale sunt fondate Măsurile instituționale icircntreprinse de către autorități pentru stoparea pandemiei au creat condiții favorabile pentru abuzuri și violență domestică Violența icircn familie a constituit o problemă majoră a societății moldovenești și pacircnă la răspacircndirea pandemiei COVID-19 (figura 9) Ponderea femeilor care suferă de cele mai frecvente forme de violență icircn bază de gen este mai mare icircn cadrul grupului de vacircrstă pre-pensionară Totodată incidența violenței domestice este de două ori mai mare icircn racircndul femeilor din gospodăriile cu persoane cu dizabilități și femeilor de etnie romă Icircn contextul dat devin rezonabile icircngrijorarea și temerile femeilor față de riscul sporit al violenței domestice ca urmare a izolării sociale alături de problemele economice și de sănătate
Preocupările populației icircn legătură cu violența domestică și incidența cazurilor de violență
Violența icircn bază de gen icircn racircndul femeilor din grupurile vulnerabile
Figura 7
Figura 8
Preocupările populației față de sporirea violenței icircn perioada pandemiei sunt confirmate și de interesul față de acest subiect icircn Internet Astfel icircn perioada martie ndash mai 2020 perioadă icircn care a fost declarată starea de urgență și instituite măsurile de carantină și izolare la domiciliu au sporit căutările icircn Google a subiectelor ce țin de violență și abuz icircn special a violenței icircn familie comparativ cu primele luni ale anului curent Acest lucru ne permite icircn mod indirect să intuim o creștere și a incidenței cazurilor de violență domestică fapt ce a determinat și necesitatea căutării informațiilor legate de acest subiect
3446
3346
43
3643
4442
39
BărbațiFemei
18-3435-54
55+
StudiihellipMediiIcircnalte
UrbanRural
70
165
Martie Aprilie
1271
1376
1497
2018 2019 2020
3424 3919 4213
2018 2019 2020
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ Nivel scăzut educație
Studii medii
Studi superioare
Sunt pers cu diz icircn gosp
Nu sunt prs diz icircn gosp
Economic active
Rural
Sărace
Venituri medii
Bogate
Urban
Economic inactivă Roma
25
30
35
40
45
50
55
60
0 5 10 15 20 25 30
n
u ar
rapo
rta
cazu
l dac
ă ar
fi v
ictim
ă a
viol
ențe
i
V-a lovit sau a aruncat icircn dvs cu un obiect ce putea să vă lovească
4 Datele privind cazurile de violență icircn familie icircnregistrate la poliție reflectă situația pentru primele 4 luni ale anului
27
Tendințele și interesul de căutare icircn Google icircn perioada pandemiei Covid-19 Republica Moldova
Figura 9
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
Sursa Google
Căutări icircn Google violență icircn familie
Căutări icircn Google abuz
28
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19O analiză a impactului crizei pandemice asupra rolurilor de gen icircn icircngrijire și asupra abilitării femeilor
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen dar și asupra icircmputernicirii femeilor
Totodată studiul conturează cele mai importante inegalități icircn icircngrijire pe perioada pandemiei Aceasta din urmă a expus a accentuat și amplificat inegalitățile icircntre femei și bărbați icircn ceea ce privește responsabilitățile casnice Studiul evidențiază criza aparent invizibilă a responsabilităților și necesităților de icircngrijire
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republică au fost confirmate 12732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform
statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquoape un eșantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova realizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
29
CONSTATĂRIDivizarea inechitabilă a sarcinilor determină femeile să acorde de două ori mai mult timp activităților de icircngrijire a familiei O analiză a timpului divizat pe tipuri de activități relevă discrepanțe semnificative icircn timpul acordat treburilor casnice și icircngrijirii copiilor Responsabilitățile casnice ocupă cea mai mare parte a zilei unei femei ndash 46
ore icircn cadrul populației generale și 38 ore icircn cazul femeilor angajate Icircn timp ce bărbații icircn mare parte dedică cel mai mult timp serviciului - 39 ore din totalul bărbaților Totodată și durata zilei dedicate activităților de bază este mai mare icircn cazul femeilor cu circa două ore comparativ cu bărbații
Divizarea inechitabilă a rolurilor de icircngrijire este icircn mare parte determinată de percepțiile generale cu privire la rolurile tradiționale de gen icircn societate Acestea se regăsesc atacirct icircn racircndul bărbaților cacirct și a femeilor ndash circa 60 dintre ele consideracircnd că responsabilitățile familiale sunt mai mult de datoria lor Prin urmare se conturează două provocări de bază pe de o parte o constracircngere și presiune morală din partea societății iar pe de altă parte ndash o auto-asumare de către femei a rolurilor tradiționale rdquoprescriserdquo Opiniile stereotipizate sunt mai pronunțate icircn racircndul populației cu vacircrsta cuprinsă icircntre 30-44 ani 76
dintre acestea consideră că este de datoria bărbatului să icircntrețină familia iar 67 - că femeile trebuie să se preocupe primordial de icircngrijirea familiei și a casei Este important să menționăm că percepțiile cu privire la rolurile de icircngrijire sunt mult mai pronunțate comparativ cu cele legate de participarea (sau neparticiparea) femeilor icircn procesul de luare a deciziilor și cel politic Altfel spus membrii societății moldovenești icircn mare parte nu consideră că femeile ar fi mai puțin capabile să se implice icircn politică doar că implicarea acestora nu trebuie să fie icircn detrimentul familiei și a altor roluri de icircngrijire
Numărul mediu de ore pe zi dedicat de femei și bărbați activităților de bază
Sursa Barometrul de Gen 2016 CPDUN Women
Figura 1
[1 1] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3924
68 65
21 46
1838
1917
15
13
09
2213
17
0
2
4
6
8
10
12
14
Bărbați Femei Bărbați Femei
Total populație Angajați icircn cacircmpul muncii
Icircngrijirea copiilor
Activități icircn gospodărie
Activități casnice
Serviciu
30
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
Sursa Indexul Egalității de Gen 20193 CPD
Sursa Fundația Soros-Moldova CPD Barometrul de Gen 2006 -2016 Sondaje CPD 2017-2019
Icircn ultimii 10 ani percepțiile legate de rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților s-au icircmbunătățit ușor Cu toate acestea inegalitățile de gen icircn materie de roluri percepute și asumate atacirct icircn viața publică cacirct și cea privată icircși păstrează intensitatea Deși per ansamblu situația s-a ameliorat există o diferență importantă icircn viteza și vectorul de icircmbunătățire a percepțiilor Astfel icircn ceea ce privește participarea femeilor icircn viața publică (politică
management) viteza cu care s-au icircmbunătățit percepțiile este de două ori mai mare comparativ cu cele ce vizează responsabilitățile familiale Acest lucru confirmă icircncă o dată amploarea și penetranța inegalităților
3 Indexul Egalității de Gen 2019 CPD httpprogenmdfiles1421_indexul_egalitatii_de_gen_2019_finalpdf
Percepția populației asupra rolurilor de gen
Dinamica percepțiilor populației asupra rolurilor de gen
Figura 2
Figura 3
85
731
646668707274767880828486
2009 2014 2016 2017 2019
It is mens duty to earn money for the family
79618
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2009 2014 2016 2017 2019
It is womens duty to do the household chores
32
157
0
5
10
15
20
25
30
35
2009 2014 2016 2017 2019
Women cannot hold management positions
30195
05
101520253035
2009 2014 2016 2017 2019
Politics is not a place for women
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Este mai mult de datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Femeile nu au ce căuta icircn politică
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Femeile nu au ce căuta icircn politică
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women MenEste mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
icircn politică icircn funcții de conducere
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
31
Deși stereotipurile cu privire la rolurile de gen icircn icircngrijire și-au redus din intensitate icircn ultimul deceniu răspunsul actual de politici nu este eficient Concilierea vieții de familie cu cea profesională continuă a fi o provocare pentru femei Conform datelor oficiale beneficiari absoluți ai concediului de icircngrijire a copilului pacircnă la vacircrsta de 3 ani sunt mamele Icircn 2017 mai puțin de 10 dintre beneficiarii icircndemnizației de icircngrijire a copilului au fost tații Deși numărul acestora a crescut icircn ultimii ani ponderea bărbaților care icircși asumă rolul de icircngrijire a copiilor continuă a fi foarte mică icircn
raport cu cea a femeilor ceea ce indică asupra faptului că modelul actual al concediului de icircngrijire a copilului nu icircncurajează egalitatea de gen icircntre părinți și participarea sporită a taților icircn educarea și icircngrijirea copiilor4 Icircn același timp icircn Moldova se icircnregistrează un nivel redus de acces al populației la servicii de educație timpurie (creșe) Insuficiența acestor servicii limitează participarea femeilor icircn viața socio-economică și icircn același timp acutizează inegalitățile de gen icircn icircngrijire
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
Responsabilitățile familiale constituie o barieră importantă pentru participarea activă icircn viața socială a femeilorAcestea limitează accesul femeilor la studii (formale sau non-formale) ndash valabil pentru mai mult de 50 dintre femeile care nu au urmat studii de profesionalizare ndash sau au determinat icircntreruperea lor Distribuția inegală a responsabilităților familiale distanțează femeile de viața politică și socială și creează dificultăți icircn viața profesională (figura 5) icircn pofida accesului la diferite servicii (de educație pentru copii de icircngrijire și sănătate pentru adulți etc Odată cu răspacircndirea epidemiei COVID-19 și aplicarea măsurilor instituționale de stopare a acesteia majoritatea serviciilor au fost sistate (serviciile educaționale de icircngrijire
de divertisment etc) Icircn lipsa suportului instituțional și a serviciilor publice povara activităților de icircngrijire s-a transferat automat asupra membrilor familiei icircn mod special asupra femeilor astfel fiind declanșată o adevărată criză icircn ceea ce privește activitățile de icircngrijire și presiunea cauzată de acestea
4 ESTE PIAŢA MUNCII PRIETENOASĂ MAMELOR ŞI TAŢILOR Notă Analitică CPD
Ponderea taților beneficiari ai concediului de icircngrijire a copilului
Rata de cuprindere icircn educația preșcolară și ante-preșcolară (creșe)
Figura 4
Figura 5
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
Sursa Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale
Sursa BNS 2018
beneficiari
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiariesNumăr benificiari
Ante-preșcolară Preșcolară
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
32
Sursa BNS 2015 Barometrul de Gen 2016 Sondaj CPD 2019
Pandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Răspacircndirea rapidă a pandemiei și măsurile instituționale puse icircn aplicare icircn scopul izolării sociale au subliniat una dintre cele mai slabe verigi icircngrijirea Ca rezultat al măsurilor icircntreprinse o bună parte a populației a fost pusă față icircn față cu grijile casnice și cele familiale astfel aducacircnd icircn vizor o provocare importantă ndash modalitatea de divizare a acestor responsabilități icircn gospodărie Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire a crescut substanțial
Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Responsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
Ponderea femeilor pentru care responsabilitățile familiale a constituit o barieră de participare implicare
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Figura 6
Figura 7
Bărbați
Femei
368
632
Sursa CBS-Research 2020
516484
73
12
131
161
353
366
393
515
538
576
0 10 20 30 40 50 60 70
Dificultăți la locul de muncă
Implicarea icircn dezvoltarea comunitară
Implicarea icircn deciziile comunitare
Au depășit deadline-uri la serviciu
Au icircntrerupt studiile
Intenția de a se integra pe piața muncii
Participarea activă icircn viața politică
Intrarea debutul icircn politică
Participarea icircn icircnvățămacircntul non-formal
Participarea icircn icircnvățămacircntul formalResponsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
33
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc Astfel se conturează o divizare clară a preocupărilor și responsabilităților femeilor și bărbaților icircn gospodărie
Necesitățile de icircngrijire au crescut substanțial icircn perioada de autoizolare socială icircnsă repartizarea rolurilor și sarcinilor icircn familie continuă a fi inechitabilă Icircn același timp povara grijilor casnice este resimțită și icircn cazul familiilor mono-parentale unde sarcinile de icircngrijire sunt asumate de către un singur membru Icircn cazul ambelor genuri nu se atestă diferențe icircn plan regional cu o excepție bărbații din mediul rural participă mai mult la curățenie față de cei din urban (217 față de 10) și mai puțin la gătit (46 față de 149)
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
Povara activităților de icircngrijire devine tot mai resimțită icircn cazul femeilor Deși numărul de ore dedicate gospodăriei icircn perioada de pandemie a crescut pentru icircntreaga populație acest lucru devine mai pronunțat icircn cazul femeilor pentru circa jumătate dintre ele s-a majorat timpul acordat curățeniei comparativ cu 30 dintre bărbați Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul
activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort cum ar fi icircngrijirea și instruirea copiilor menajul gospodăriei (curățenia pregătirea meselor etc) Suprasolicitarea cu activități de icircngrijire este mai resimțită icircn cazul persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani aceasta fiind categoria de populație ocupată (icircn condiții de viață obișnuite) sau cu copii minori
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 8
Sursa CBS-Research 2020
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
Gestionare gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavvacircrstnici
Aprovizionarea cu apăcompustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
34
Sursa CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care a crescut orele dedicate activităților casnice gospodării cu copii
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate
icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Ponderea populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Figura 9
Figura 10
45
28 28 27 2621 17 17
12 10 10
3020 21 19
13 15 14 179 11 10
Curățenie Jocuri cu copii Pregătirea meselor Cumpărături Aprovizionare apăcombustibil
Icircngrijirea animalelor
473
275
279
268
258
234
417
455
44
436
256
175
427
167
18
16
201
202
229
57
63
45
101
13
Curățenie
Icircngrijirea copiilor
Jocurilecturi cu copii
Instruire lectii cu copii
Pregătirea meselor
Gestionarea gospodăriei
18-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 + ani
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice față de perioada de pacircnă la pandemie (populația generală)
54 53 53 52
34
25 24
39 36 39 37
18 16 18
Icircngrijirea copiilor Curățenie Jocuri cu cu copii Lecții cu copiii Pregătirea meselor Gestionarea gospodăriei Cumpărături
Femei Bărbați
35
Icircn perioada crizei pandemice unele femei au beneficiat de mai mult suport din partea familiei icircn timp ce altele au rămas singure față icircn față cu responsabilitățile și grijile casnice Circa jumătate dintre femei afirmă că icircn perioada de pandemie partenerul s-a implicat mai mult icircn treburile casnice și icircngrijirea familiei iar 1 din 3 femei a beneficiat de ajutorul unui alt membru al familiei Cel mai avantajate icircn acest sens sunt femeile cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani care au icircn icircngrijire copii Prin urmare criza pandemică a determinat o ușoară atenuare a inegalităților de icircngrijire icircn grupul de populație tacircnără La polul opus icircn marginalizare
și excludere s-au dovedit a fi femeile vacircrstnice (60+ ani) unde sunt cel mai mult perpetuate stereotipurile legate de rolurile de gen Vulnerabilitatea acestora se dublează o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă Totodată trebuie să menționăm că alte circa 50 dintre femei nu au beneficiat de suport mai mare din partea partenerului icircn pofida faptului că necesitățile de icircngrijire ale familiei și gospodăriei au crescut substanțial numărul de ore dedicate acestor activități sporind cu peste 30 față de perioada de pacircnă la pandemie
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker5
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că
bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
De la răspacircndirea COVID-19 au fost cumva afectate rolurile și responsabilitățile icircn gospodăria Dvs
Sursa CBS-Research 2020
Cartarea grupurilor de femei care au beneficiat de mai mult ajutor din partea familiei icircn perioada de pandemie
Figura 11
18-29
30-44
45-59
60+
Studii medii incomplete Studii medii generale
Studii profesional tehnice
Studii superioare
Sunt prezenti copii
Fără copii
Sunt prezenti vacircrstnici
Fără vacircrstnici
Angajat
Somer
Pensionar Dizabilitate
Urban
Rural
20
25
30
35
40
45
50
55
35 40 45 50 55 60
Alt m
embr
u al
fam
iliei
mă
ajut
ă m
ai m
ult l
a icircn
griji
rea
fam
ilie
și go
spod
ărie
i
Partenerul mă ajută mai mult la icircngrijirea familie și gospodăriei
5 COVID-19 icircn Republica Moldova ndash sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
36
Pandemia COVID-19 a creat o criză a icircngrijirii care a determinat
bull Acutizarea inegalităților icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire crește exponențial asupra acestora
bull Femeile vor continua să fie antrenate icircn muncile care solicită cel mai mult efort și timp icircn gospodărie cum ar fi icircngrijirea copiilor și adulților dependenți curățenia gătirea etc icircn timp ce bărbații vor continua să fie implicați icircn activități mai lejere Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort
bull Criza de icircngrijire a afectat familiile cu copii unde necesitățile de icircngrijire și icircntreținere sunt mai mari Volumul acestora a sporit substanțial ca urmare a trecerii la icircnvățămacircntul la distanță femeile fiind mai antrenate icircn lecțiile cu copiii
bull Femeile vacircrstnice rămacircn blocate icircn situații de marginalizare și excludere Pe perioada pandemiei acestea au beneficiat de cel mai puțin suport din partea partenerului sau altui membru al familiei Vulnerabilitatea acestor femei s-a dublat o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă
bull Responsabilitățile de icircngrijire vor izola și mai mult femeile Criza de icircngrijire a fost și continuă a fi icircnsoțită de provocările de ordin psihologic rezultate din impunerea măsurilor de autoizolare Spre deosebire de bărbați femeile petrec mai mult timp icircn izolare la domiciliu
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 12
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
37
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEIO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din Moldova
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra implicării femeilor şi a bărbaţilor icircn cacircmpul muncii asupra posibilităţii de obţinere a venitului icircn această perioadă şi asupra nivelului de realizare a sarcinilor de muncă Icircn acest context cercetarea a evidenţiat că criza provocată de pandemie s-a răsfracircns mai negativ asupra persoanelor ce se implică direct icircn activităţi de icircngrijire şi a celor ce activează icircn sectoarele economice ce nu permit sau permit doar parţial realizarea muncii la distanţă
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de
exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo aiar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta Adițional au fost utilizate date oficiale prezentate de statistica naţională pentru perioada relevantă a fi reflectată icircn contextul analizei propuse
38
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[11] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
CONSTATĂRIRolurile de icircngrijire determină multe femei din Moldova să devină inactive pe piața muncii Imposibilitatea de a combina icircntr-un mod eficient viața de familie și cea profesională constituie motivul pentru care mai multe femei se retrag de pe piața muncii Astfel putem observa că rata de ocupare a femeilor este foarte mult determinată de prezența copiilor de vacircrstă preșcolară Aproximativ 22 din femeile inactive pe piața muncii sunt icircn această
situație din cauza responsabilităților de icircngrijire ponderea bărbaților fiind de doar 1 Inactivitatea pe piața muncii este caracteristică atacirct femeilor din grupul NEET de 15-29 ani cacirct și a femeilor din grupul de vacircrstă 55+ (vezi figura de mai jos) Chiar dacă femeile sunt ocupate pe piața muncii conform estimărilor BNS acestea tind să lucreze mai puțin (excepție făcacircnd femeile icircn poziții de conducere)
Rata de ocupare a persoanelor cu vacircrsta de 25-49 ani icircn dependență de numărul copiilor de vacircrstă preșcolară 2018
Durata medie a săptămacircnii de lucru oresăptămacircnă 2018
Ponderea persoanelor inactive după categoria de inactivitate 2018
Grupul NEET cu vacircrsta 15-29 ani 2017-2019
Sursa Biroul Național de Statistică 2017-2019
Indicatori cu privire la ocuparea și inactivitatea bărbaților și femeilor pe piața muncii
Figura 1
201181 194
334302
355
2017 2018 2019
Bărbaţi Femei
555497
391
595
Cel putin un copil Nici un copil
Bărbați Femei
42
3330
423839
30 28
43
36
Salariaţi Lucrători pe contpropriu
Lucrători familialineremuneraţi
Patroni Total
Bărbaţi Femei
15
39
1
30
1412
50
22
13
4
Studii Pensionare Responsabilități de familie
Alta situatie Plecare peste hotare
Bărbați Femei
39
Criza pandemică provocată de COVID-19 va expune și agrava această inegalitate Pentru femei icircn contextul inactivității instituțiilor educaționale presiunea de a se retrage și mai mult de pe piața forței de muncă va creşte Cu toate că datele disponibile icircn contextul analizei prin prisma de gen a efectelor cauzate de criză au evidenţiat că această situaţie deja s-a manifestat probabilitatea icircnăspririi acesteia este destul de mare Astfel acest lucru va avea mai multe forme vor deveni şi mai puțin active vor lucra mai puține ore sau vor munci la distanță Deoarece rolul de icircngrijire a sporit pe perioada de pandemie inegalitățile de gen pe piața muncii se vor acutiza și mai mult posibilitatea redusă de a combina viața profesională cu cea de familie discriminarea femeilor la angajare pe motiv de maternitate segregarea femeilor și bărbaților pe sectoare ale economiei accentuarea diferențelor salariale de gen reducerea posibilităților de promovare a femeilor Revenirea la muncă va fi anunțată mai devreme de permisiunea de a deschide școlile și grădinițele După
icircncheierea situației de urgență va exista necesitatea revenirii mai multor salariați la locul de muncă Acest lucru va fi determinat atacirct de dorința angajatorilor cacirct și a salariaților Revenirea la muncă va avea loc icircntr-un mod descentralizat ținacircnd-se cont de contextul specific al sectorului de activitate și al angajatorului Din această cauză icircn societate există un consens mai mare pentru a deschide locurile de muncă (vezi figura de mai jos) Deschiderea școlilor și a grădinițelor va avea loc icircntr-un mod centralizat și doar după ce un șir de precondiții legate de controlul și gestionarea riscurilor ce vizează situația epidemiologică vor fi clarificate Cu siguranță un consens icircn societate legat de deschiderea școlilor și a grădinițelor va fi negociat mult mai dificil Icircntr-un asemenea context vom avea situația icircn care sectoarele economice icircşi vor relua activitatea fără a fi deschise instituțiile de educație fapt care va pune o presiune semnificativă pe părinții care muncesc icircn special pentru oportunitățile de angajare a mamelor
După părerea Dvs acum este timpul potrivit ca
Opinia generală cu privire la oportunitatea de a deschide anumite sectoare ale societății
Figura 2
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Dacă acest mod de muncă nu va fi normalizat și va continua să fie specific mai mult femeilor atunci riscăm să avem o nouă formă de segregare a muncii icircn bază de gen Pe viitor munca femeilor care lucrează de
acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
723
707
575
423
166
177
247
342
Să fie deschise școlile și grădinițele
Să fie deschise cafenelele restaurantele
Să renunțăm la autoizolare icircn casă
Toți să meargă la locul de muncă
Este prea devreme Este momentul potrivit
40
Situația de la locul de muncă
Probabilitatea ca femeile care și-au suspendat activitatea icircn perioada de urgență să revină la locul de muncă este mai mică comparativ cu bărbații icircn aceeași situație Icircn perioada de urgență o pondere relativ egală a bărbaților și femeilor și-au suspendat activitatea de muncitori (335 bărbați și 367 femei) Revenirea acestora la locul de muncă va fi condiționată de riscurile legate de infectare regulile de profilaxie și distanțare socială precum și desituația economică caracteristică unor sectoare ale economiei Un factor specific legat de reicircntoarcerea femeilor se referă la posibilitatea gospodăriilor de asigura grija pentru copiialți membri ai familiei icircn condițiile icircn care școlile și grădinițele vor fi icircn continuare icircnchise Cel mai probabil munca la distanță va fi accesibilă doar femeilor cu studii mai avansate care activează icircn sectoare unde această muncă este posibilă Pentru femeile cu un nivel al studiilor mai mic fiind angajate icircn sectoare ale economiei icircn care munca nu poate fi realizată la distanță (și icircn care nivelul de remunerare este mult mai mic) acest lucru nu va fi posibil Dacă riscul de infectare va persista deplasarea la serviciu a femeilor va fi icircngreunată - puține
dintre ele au mijloace de transport propriu iar icircn cele mai importante urbe ale țării deplasarea pe jos la serviciu va fi greu de realizat Astfel constatăm că criza pandemică pe lacircngă aprofundarea inegalităților de gen va determina şi marginalizarea celor mai vulnerabile femei
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Figura 3
Sursa CBS-Research aprilie 2020
42
138
335
267
273
367
Muncim direct la locul demuncă
Muncim de acasă
Nu muncim deloc stămacasă icircn concediu
Femei Bărbați
41
Ponderea celor care lucrează de acasă și a celor care nu muncesc și stau icircn concediu icircn dependență de nivelul de educație
Cum vă deplasați la serviciu
Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 4
Figura 5
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Totodată o parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv şi de
nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Disponibilitatea de asigurare socială și medicală
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspendarea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Putem presupune că munca informală va crește icircn general iar icircn racircndul bărbaților icircn mod special aceasta fiind
o formă prin care angajații vor răspunde contextului economic nefavorabil Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă Pentru unii bărbații tineri cu un nivel scăzut al studiilor probabil nici ocuparea informală nu va fi posibilă Printre tinerii din zonele urbane rata NEET va crește iar icircn zonele rurale va spori ponderea tinerilor lucrători neremunerați icircn propria gospodărie
51108 83
356
569 574
367
228
Medii incompletesau fără
Medii generale Profesional tehnice Superioare
Muncim de acasă Nu muncim deloc stăm acasă icircn concediu
37426
376 56
249 16
Valul 1 (4-5 aprilie) Valul 11 (1-3 mai)
pe jos transport personal transport public
186
189
173
179
74
77
71
69
2015
2016
2017
2018
Femei Bărbați
731
726
813
769
65 70 75 80 85
Dispun de asiguraremedicală
Angajatorul dvs plătește contribuții la
fondul social
Femei Bărbați
42
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 6
Sectoarele unde predomină ocuparea femeilor par a fi și mai vulnerabile Segregarea femeilor și bărbaților pe diferite sectoare ale economiei va icircnsemna că criza va afecta icircntr-un mod și timp diferit bărbații și femeile Cu siguranță sectorul serviciilor icircn care majoritatea celor ocupați sunt femei va fi prejudiciat de necesitatea de a menține reguli de distanțare socială Pentru a icircnțelege mai bine aceste vulnerabilități am icircncercat să analizăm toate sectoarele economiei prin prisma modalităților prin care acestea au fost sau vor fi afectate riscuri de infectare restricții impuse de autorități capacitatea de ajustare la regulile de distanțare socială posibilitatea de a realiza munca la distanță vulnerabilitatea economică etc Gradul de vulnerabilitate pentru fiecare sector a
fost apreciat pe o scară de la 1 (impact relativ mic sau neutru) la 5 (impact semnificativ) Figurile de mai jos ilustrează această situație pentru sectoarele unde predomină ocuparea femeilor sau a bărbaților Analiza preliminară (bazată pe datele din 2018) indică faptul că atacirct icircn termeni relativi cacirct și icircn număr absolut mai multe sectoare icircn care predomină femeile salariate au un grad mai mare de vulnerabilitate Icircn acest context se impune o analiză mult mai granulară realizată icircn baza unor date actualizate Cu siguranță acest aspect trebuie ținut la control inclusiv icircn condițiile icircn care mai multe sectoare ale economiei vor avea nevoie și vor beneficia de suport și intervenții specifice din partea autorităților
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
43
Din cauza situației pandemice mai mulți bărbați au revenit icircn țară Datele reflectate icircn figura ce urmează arată că decalajul de gen icircn acest context icircnregistrează 88 pp La fel se observă că pandemia a determinat mai mulți tineri să revină acasă Această situație se explică prin doi factori Icircn primul racircnd o parte din tinerii reveniți sunt cei plecați peste hotare pentru a-și continua studiile superioare - licență masterat doctorat etc Icircn al doilea racircnd o parte din tinerii reicircntorși icircn mare parte bărbați sunt cei care lucrau peste hotare pe termen scurt implicați icircn fond icircn munci informale
Gradul de vulnerabilitate a sectoarelor icircn care predomină ocupare femeilor și a bărbaților
Ponderea celor ce au revenit icircn țară drept efect a situației pandemice
Figura 7
Figura 8
Sursa Analiza icircn baza datelor Biroului Național de Statistică 2018
Recent s-au icircntors icircn țară din străinătate
Sursa CBS-Research aprilie 2020
TIC
Industria relucrătoare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Activități financiare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Agricultura Comerț
Tranzacțiiimobiliare
Sănătatea Asist Socială
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
113
25
112
79
29
42
barbati
femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ ani
Energia electrica Agricultura
Construcții
Tranzacții imobiliare
HoReCa
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
44
Numărul bărbaților reveniți acasă este mai mare deoarece mai mulți bărbați recurg la munca peste hotareConform ultimelor date oferite de BNS icircn 2018 - 3527 mii de persoane din Moldova au plecat peste hotare femeile deținacircnd a treia parte din totalul acestora (325) Totodată și decalajul de gen icircn timp s-a pronunțat ndash de la 30 pp icircn 2008 la 35 pp - peste un deceniu (reprezentacircnd și cel mai mare decalaj de gen icircnregistrat) Situația diferită a femeilor și bărbaților care muncesc peste hotare cel mai
probabil va genera următorul tablou pe termen scurt se vor icircntoarce cei care au fost implicați icircn muncile sezoniere și icircn muncile informale aceștia fiind icircn mare parte bărbații femeile care mai puțin tind să presteze munci sezoniere și care se bucură de un grad mai mare de formalitate nu vor reveni icircntr-un număr semnificativ pentru o parte din bărbații tineri cu un nivel scăzut de studii migrația nu va fi disponibilă pe perioada pandemiei
Sursa BNS 2008-2018
Dinamică de gen icircn procente a persoanelor de 15+ ani plecate peste hotare la lucru sau icircn căutare de lucru
Figura 9
2382(675)
1145(325)
mii persoane
Barbati Femei
3098
3254
3191
3185
3527
280 300 320 340 360
2008
2015
2016
2017
2018
mii persoane
350325
650675
00
100
200
300
400
500
600
700
800
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Femei Barbati
45
RECOMANDĂRI GENERALEElaborarea strategiilor de combatere a efectelor pandemiei provocate de COVID-19 sensibile la problemele specifice ale femeilor și bărbaților Icircntrucacirct criza pandemică a afectat diferit femeile și bărbații icircn ceea ce ține de implicarea acestora icircn cacircmpul muncii icircn obținerea veniturilor icircn divizarea rolurilor de icircngrijire ceea ce s-a răsfracircns și asupra stării de bine și siguranță a acestora răspunsurile de politici la fel trebuie să manifeste un caracter specific icircn funcție de aria afectată și grupul vulnerabil expus riscului
Includerea femeilor icircndeosebi ale celor din grupurile subreprezentate icircn procesul de luare a deciziilor și de formulare a politicilor legate de impactul COVID-19 Pornind de la faptul că icircn Moldova femeile icircn general au o reprezentare mai mică icircn procesul decizional icircn contextul icircn care cercetarea efectuată a evidențiat că pe termen mediu și lung din perspectiva socială și economică femeile vor fi mai vulnerabile icircn fața acestei crize procesul decizional local și național trebuie să fie unul incluziv astfel icircncacirct să se țină cont de necesitățile specifice ale femeilor icircn special ale celor din categoriile subreprezentate (cum ar fi tinerele femei de etnie romă vacircrstnice cu dizabilități etc)
Acordarea sprijinului fiscal angajatorilor icircn concordanță cu respectarea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea personală icircn racircndul persoanelor angajate Ținacircnd cont de faptul că măsurile icircntreprinse de autorități pentru a combate efectele pandemice (de exemplu sistarea activității mai multor agenți economici a instituțiilor educaționale etc) au fost resimțite diferit de femeile și bărbații ocupați atacirct prin prisma prezenței lor pe piața muncii cacirct și prin cea de obținere a veniturilor icircn special din cauza divizării inegale a responsabilităților de icircngrijire echitabil va fi ca acțiunile angajatorilor să fie aliniate la intervențiile ce ar facilita depășirea acestor inegalități Astfel sprijinul acordat de autorități precum ar fi cele de ordin fiscal urmează a fi direct proporțional cu rezultatele intervențiilor icircntreprinse de angajatori ce vin să abordeze problema excluderii femeilor icircn special a celor cu copii de vacircrstă preșcolară din cacircmpul muncii
Investirea mai multor resurse pentru a asigura ca instituțiile de icircngrijire a copiilor se redeschid icircn siguranță
icircntru evitarea ca aceste unități să devină potențiale focare de răspacircndire a pandemiei COVID-19 Icircn acest scop autoritățile vor elabora proceduri interne de activitate a grădinițelor creșelor etc ajustate la situația actuală vor aloca resurse suficiente pentru a asigura că personalul unităților date pot să activeze icircntr-un mod sigur cu acces la echipamentele necesare fără a pune sub risc sănatatea lor siguranța copiilor și a părinților acestora Sondajul de opinie desfășurat icircn aprilie 2020 a evidențiat că circa 73 din părinți consideră că este mult prea devreme ca instituțiile preșcolare și școlare să-și reia activitatea Icircn acest context reacția autorități icircn sensul redeschiderii entităților educaționale trebuie să determine un nivel sporit de icircncredere icircn racircndul părinților
Monitorizarea constantă a efectelor crizei pandemice pentru a aborda eficient și prompt provocările cu care se confruntă femeile și bărbații din Moldova Se impune a fi icircntreprinsă o analiză mult mai detaliată și constantă din partea autorităților atacirct la nivel național cacirct și teritorial ce va genera date multiplu dezagregate (pe criteriul de sex vacircrstă mediul de trai statut economic educațional familial etc) pentru a urmări cum criza a impactat categoriile vulnerabile sau care sunt riscurile potențiate icircn acest context icircntru elaborarea și implementarea planuri de reacție eficiente icircn scopul diminuării inegalităților care se manifestă și urmează să se accentueze
Blvd Ștefan cel Mare și Sfacircnt nr 202 etajul 3 Chișinău Republica Moldova
Tel +373 22 839 898Email infomdunwomenorg
Website moldovaunwomenorgFacebook unwomenmoldovaTwitter unwomenmoldova
3
SUMAR 4
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19 11
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE 20 IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN 28 PERIOADA PANDEMIEI COVID-19
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI 37
RECOMANDĂRI GENERALE 45
CUPRINS
4
SUMARPandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Bărbați
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Sursa CBS-Research 2020
Femei
368
632
Figura 1
516484
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 2
Sursa CBS-Research 2020
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
CRIZA IcircNGRIJIRII
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
5
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților
timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 3
Figura 4
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care numărul de ore dedicate activităților casnice a crescut (gospodării cu copii)
54 53 53 5234 25 24
39 36 39 3718 16 18
Women Men
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
6
Pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Femeile sunt mai expuse stării de anxietate și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să le combine cu
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46)
SUMAR
80
81
72
80
70
79
55
59
Your health
Family membersrsquo health
Stress induced by the quarantine
Mass riots
Women Men
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 5
Figura 6
Sursa COVID-19 COVID-19 icircn Moldova Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
5453
4754
58
5650
54
5947
RuralUrban
HigherSecondary
Lower education
55+35-5418-34
WomenMen
705
707
73
647
751
828
798
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Mass riots
Childrenrsquos education
Limitation of rights because of thestate of emergency
Stress induced by the quarantine
Your health
Overloading of the healthcare system
Family membersrsquo health
Sec
urity
Hea
lth
705
707
73
647
751
828
798
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Mass riots
Childrenrsquos education
Limitation of rights because of thestate of emergency
Stress induced by the quarantine
Your health
Overloading of the healthcare system
Family membersrsquo health
Sec
urity
Hea
lth
STAREA DE BINEmunca la distanță
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării hellip
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării hellip
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
54
53
47
54
58
56
50
54
59
47
RuralUrban
IcircnalteMedii
Studii joase
55+35-5418-34
FemeiBărbați
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
7
SUMAR
O parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv de nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
186 189173 179
74 77 71 69
2015 2016 2017 2018
Men Women
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspen-darea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Pe viitor munca femeilor care lucrează de acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 7
Figura 8
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Situația de la locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Dispunerea de asigurare medicală
42
138
335
267
273
367
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
We workdirectly at
work
We workfrom home
We dontwork at allwe are on
leave
Women Men
TRANZIȚIA LA MUNCĂ
42
138
335
267
273
367
Muncim direct lalocul de muncă
Muncim de acasă
Nu muncim delocstăm acasă icircn
concediu
731726
813
769
Dispun de asigurare medicală Angajatorul dvs plătește contribuții la fondul social
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
8
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 9
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
9
SUMARBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565
din volumul total al veniturilor disponibile Dacă icircn cazul bărbaţilor anume activitatea productivă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile sociale şi remitenţe
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 9
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
10
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Conform prognozelor estimate de Banca Mondială1 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpului de urmeazăTotuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum
procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor) Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare
1httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
65
162156
295
Urban Rural
Men WomenSursa BNS 2008-2018
Analiza ponderii remitențelor icircn veniturile totale pe sexe și zona de reședință
Figura 10
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
11
FINANCIALVULNERABILITY DURING THE COVID-19 PANDEMICO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra veniturilor femeilor și bărbaților din Moldova
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de șocuri asupra populației impactul acestora fiind resimțit icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircndeosebi documentul dat relevă constatările de bază cu referire la răspacircndirea efectelor pandemiei COVID-19 asupra veniturilor femeilor şi a bărbaţilor şi modalităţile prin care inegalităţile de gen se pot acutiza Icircn contextul icircn care criza provocată de pandemie a determinat sporirea nivelului de implicare icircn special a femeilor icircn activitaţile de icircngrijire a copiilor ceea ce a accentuat şi mai mult inegalităţile de gen pe piaţa muncii1 ne-am propus să vedem cum acest lanţ logic de efecte s-a transpus asupra veniturilor disponibile ale femeilor şi bărbaţilor Astfel ne-a preocupat să identificăm care sunt canalele principale pentru accentuarea vulnerabilităţii financiare icircn racircndul femeilor şi al bărbaţilor şi cum acestea pot determina manifestarea şi extinderea inegalităţilor de gen
Icircn cadrul acestei cercetări vulnerabilitatea financiară de gen actuală şi potenţială este analizată prin prisma a trei surse principale de obţinere a cacircştigului şi anume (i) activităţile productive (ii) prestaţiile sociale şi (iii) transferurile inclusiv remitenţele Conform Biroului Naţional de Statistică (BNS) anume aceste trei componente stau la baza veniturilor disponibile2 Totodată ţinacircnd cont de contextul naţional icircn special a măsurilor icircntreprinse icircn sensul diminuării efectelor provocate de criza pandemică cacirct şi de cel global icircn ceea
ce vizează prognozele pentru 2020 ale efectelor crizei asupra remitenţelor un accent mai mare a fost pus spre evaluarea vulnerabilităţii provocate de fluctuaţia nivelului de remitenţe şi a veniturilor obţinute de la locul muncii
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn Republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus[11] iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)[22] Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn cooperare cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo iar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta
Adiţional au fost interpretate datele oficiale prezentate de statistica naţională cu referire la situaţia veniturilor
INTRODUCERE
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19
12
populaţiei pentru perioada relevantă analizei icircn cauzăAnual icircn baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC) BNS identifică şi calculează care este venitul disponibil al gospodăriilor Icircntrucacirct BNS prezintă datele anume icircn acest fel (la nivel de gospodărie) este important de menţionat că icircn ceea ce privește dimensiunea egalității de gen icircn cadrul acestei analize atunci cacircnd prezentăm datele prin perspectiva femeilor şi a bărbaţilor anume din această sursă ne referim la valorile specifice gospodăriilor icircn care capul familiei este bărbat sau femeie Totodată nu excludem faptul că dacă aveau să fie prezentate datele cu referire la veniturile şi cheltuielile femeilor şi a bărbaţilor ca şi persoane individuale dar nu situaţia pe gospodării aceasta ar fi evidenţiat mai mari inegalităţi de gen icircn ceea ce vizează cacircştigurile femeilor şi a bărbaţilor şi sursele acestora de venit La fel dat fiind faptul că icircn ultimii zece ani au parvenit mai multe schimbări cu privire la structura veniturilor cheltuielilor și consumului populației și a crescut constant rata de non-răspuns a respondenților la CBGC3 icircn anul 2018 Biroul Național de Statistică a ajustat metodologia de calcul al pragului de sărăcie și metodologia CBGC Ținacircnd cont de aceste
precizări metodologice icircn raportul de față ne vom axa mai mult pe analiza tendințelor decacirct pe cifrele exacte pentru un an sau altul
[11]Constatările evidenţiate de analizele precedente elaborate icircn acest context
[22]Veniturile disponibile ale populaţiei reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti şi icircn natură provenite din activitatea salariată şi pe cont propriu de la realizarea producţiei agricole din gospodăria auxiliară venit din proprietate pensii şi alte prestaţii sociale şi alte transferuri curente (inclusiv mărfuri şi sume băneşti primite din afara gospodăriei)
1 Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
2 httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3 Rata non-răspunsurilor constituie mai mult de 30 la sută menținacircndu-se tendinţa de creştere a acesteia icircn timp Problema este mai accentuată icircn mediul urban icircn special icircn municipiul Chişinău
CONSTATĂRIBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565 din volumul total al veniturilor disponibile Analiza dezagregată a datelor ce sunt reflectate icircn figura de mai jos arată clar faptul că perspectiva de gen a evidenţiat decalaje majore icircn acest sens Dacă icircn cazul bărbaţilor anume această sursă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile
sociale şi remitenţe A atras atenţia şi faptul că dacă icircn ceea ce vizează prestaţiile sociale inegalităţi de gen semnificative nu au fost observate (diferenţa fiind de 47 pp) atunci la capitolul remitenţelor femeile sunt dublu mai dependente de aceste surse de venit decacirct bărbaţii Astfel a cincea parte din veniturile disponibile ale femeilor o reprezintă anume remitenţele
13
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Comparativ cu situaţia femeilor din urbe aceasta semnifică o dependență de doua ori mai mare iar icircn comparaţie cu bărbaţii din mediul urban ndash tocmai de cinci ori mai mare Totodată analiza icircn dinamică arată clar o dependenţă constantă de remitenţe Diferenţa atacirct
de mare a ponderii prestaţiilor sociale şi a remitenţelor icircn veniturile totale ale femeilor poate fi explicată prin factorii structurali precum (i) migraţia mai mare icircn racircndul bărbaţilor4 care expediază mijloace financiare acasă şi (ii) multe gospodării icircn care capul familiei este femeia sunt gospodăriile icircn care acestea sunt pensionare şisau văduve
4 Conform BNS icircn 2018 ponderea bărbaţilor din totalul persoanelor plecate peste hotare a fost de 675
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 1
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
14
65
162156
295
Urban Rural
Men Women
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
Dinamica ponderii remitențelor icircn veniturile totale
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile totale pe criteriul de sex şi mediul de trai
Figura 2
Sursa BNS 2018
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urbanFemei rural Femei urban
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
15
Familiile cu copii sunt mai dependente de remitenţe Aceasta poate fi explicat prin faptul că icircn gospodăriile cu copii pentru a asigura un nivel decent de trai şi un acces mai mare la serviciile de educaţie sănătate dezvoltare a copiilor părinţii sau rudele icircn special bărbaţii pleacă la
muncă peste hotare ceea ce şi determină o dependenţă mai pronunţată de această sursă de venit Icircn cazul familiilor fără copii predomină dependenţa mai mare de prestaţiile sociale ceea ce poate fi explicat prin prezenţa mai mult a vacircrstnicilor icircn această situaţie
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile gospodăriilor cu copii şi fără inclusiv pe criteriul de mediu
Figura 3
Sursa BNS 2018
407
38
207
89
56
155
58
19
127116
191
214
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Cuplu familial fără copii O singură persoană Alte gospodării fără copii Părinte singur cu copii Cuplu familial cu copii Alte gospodării cu copii
2018
Prestații sociale Remitențe
fără copii cu copii
81
128
114
216
288
28
0 5 10 15 20 25 30 35
Parinte singur cu copii
Cuplu familial cu copii
Alte gospodarii cu copii
2018
Urban Rural
16
Conform prognozelor estimate de Banca Mondială5 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Pentru ţările din Europa şi Asia Centrală această scădere se estimează tocmai la 275 Scăderea proiectată care ar fi cea mai puternică diminuare din istoria recentă se datorează icircn mare măsură scăderii salariilor și a ocupării lucrătorilor migranți care tind să fie mai vulnerabili la pierderea locurilor de muncă și a salariilor icircn timpul unei crize economice icircntr-o țară gazdă
Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei Icircn baza datelor caracteristice pentru Moldova cu referire la valoarea monetară a remitenţelor din 2019 (fiind de $1 90929 mln reprezentacircnd 163 din PIB)6 şi a valorii estimative de reducere a acestora (prognozată BM pentru ţările din Europa şi Asia Centrală ndash 275) printr-un calcul matematic putem deduce cu aproximaţie că icircn 2020 valoarea monetară a
remitenţelor se va reduce icircn medie cu $525 mln sumă destul de semnificativă pentru populaţia ţării noastre Icircntrucacirct remitenţele reprezintă o sursă importantă de venit iar icircn perioada crizei provocate de pandemie mai multe persoane au revenit icircn ţără7 sistacircndu-şi temporar sau definitiv activitatea de lucru peste hotare se poate prognoza un impact financiar puternic asupra celor mai sărace şi vulnerabile categorii de persoane icircn special ale celor din mediul rural (a se vedea figura de mai jos)
5 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
6 h t t p s w w w w o r l d b a n k o r g e n t o p i c m i -g r a t i o n r e m i t t a n c e s d i a s p o r a i s s u e s b r i e f migration-remittances-data
7 Analiza ldquoTranziția inegală la muncă icircn perioada pandemiei O analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din moldovardquo CPD UN
Women mai 2020
145
92
157154
105
174
15
88
20
total urban rural
Quintile of the poor Quintile of the vulnerable Quintile of the emerging middle
468
1012141618
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
urban area
Quintile of the poor
Quintile of thevulnerable
Quintile of the emergingmiddle
10
15
20
25
30
rural
Dinamica ponderii remitenţelor icircn veniturile celor mai sărace categorii
Figura 4
Sursa BNS 2010-2018
145
92
157154
105
174
15
88
20
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
total urban rural
Quintila săracilor Quintila vulnerabililor Quintila de mijloc emergentă
4
6
8
10
12
14
16
18
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
mediul urban
Quintila săracilor
Quintila vulnerabililor
Quintila de mijloc emergentă
Mediul urban
Rural
17
Dinamica dependenţei acestor categorii de remitenţele intrate icircn ţară evidenţiază două constatări de bază (i) icircn primul racircnd se evidenţiază dependenţa continuă a celor mai defavorizate categorii de persoane anume din mediul rural de aceste surse de venit şi (ii) icircn al doilea racircnd reducerea ponderilor acestor mijloace financiare icircn veniturile gospodăriilor icircncepacircnd cu 2015-2016 atacirct icircn mediul rural cacirct şi urban poate fi explicate de criza economică din Rusia acolo unde majoritatea bărbaţilor din Moldova aleg să plece la muncă Astfel prin deducere sesizăm că reducerea remitenţelor din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19 va avea un impact şi mai mare asupra nivelului de sărăcie a celor mai vulnerabile categorii de persoane
Complementar cu informația reflectată aceasta ar presupune că femeile şi familiile cu copii din mediul rural vor avea cel mai mult de suferit de diminuarea remitenţelor Prin urmare o scădere a remitenţelor icircn racircndul acestor grupuri defavorizate va afecta negativ capacitatea lor de a investi icircn servicii de sănătate de educaţie şi alte servicii esenţiale deoarece mai multe din finanțele lor vor fi direcționate către soluționarea deficitului de alimente și a nevoilor imediate de trai8 Chiar dacă efectele acestor modificări nu vor fi resimţite imediat pe termen mediu efectele crizei pandemice se vor pronunţa icircn acest context Prin urmare constatăm că variaţiile icircn acest sens pot fi considerate un canal important de manifestare şi agravare a inegalităţilor de gen
La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpul ce urmează Datele generate de sondajul de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 au relevat nivelul de autoapreciere a efectelor crizei pandemice asupra veniturilor obţinute din activităţile productive ale femeilor şi bărbaţilor Figura de mai jos contrapune răspunsurile oferite de respondenţi icircn acest context Astfel clar se vede că bărbaţii fac parte din categoria cea mai vulnerabilă din punct de vedere salarial o vulnerabilitate ce s-a manifestat deja şi care urmează să se manifeste icircntr-un timp apropiat La fel figura relevă că printre cei mai vulnerabili sunt şi persoanele fără studii sau cu studii incomplete tinerii şi adulţii (18-44 ani) şi cei ce au copii Astfel direct se observă că măsurile de restricţie impuse la nivel de stat pentru a diminua impactul nociv provocat de pandemia COVID-19 (inclusiv menţinerea distanţei sociale sistarea activităţii mai multor agenţi economici etc) s-au răsfracircns imediat asupra veniturilor disponibile ale cetăţenilor
8 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Vulnerabilitatea salarială
Cartografierea respondenţilor prin prisma vulnerabilităţii salariale
Figura 5
Sursa Sondajul realizat de CBS-Axa la comanda CPD aprilie 2020
Bărbați
Femei
18-29 ani30-44 ani
45-59 ani
60+ani
Studii medii incompletefără
Studii medii generale
Studii superioare Urban
Rural
Cu copii
Fără copii
15
20
25
30
35
40
8 10 12 14 16 18 20 22 24Am a
vut o
redu
cere
de
sala
riuicircn
luna
mar
tie 2
020
Probabil voi pierde și cu siguranță voi pierde locul de muncă
18
Din perspectiva prestaţiilor sociale vulnerabilitatea financiară nu va fi atacirct de pronunţată Figura de mai jos reflectă numărul persoanelor ce au intrat icircn ajutor social icircn primele patru luni ale anului 2020 Prin urmare pentru luna aprilie se observă o creştere vizibilă a categoriilor defavorizate ce au avut necesitatea de a beneficia de suportul financiar din partea statului femeile fiind mai dependente de aceste surse Adiţional datele sondajului de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 relevă că icircn racircndul mai multor femei respondente a sporit sau a rămas
neschimbată valoarea pensiilor şi ale altor plăţi sociale (inegalitatea de gen icircnregistracircnd o valoare medie de 55 pp) Prin urmare putem deduce că icircn pofida unei dependenţe de prestaţiile sociale mai mari icircn racircndul femeilor nu excludem faptul că anume această sursă de venit pe termen scurt sau mediu nu va afecta negativ volumul total al cacircştigurilor femeilor şi a bărbaţilor
Totuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc inegalitatea de gen icircn acest sens echivalacircndu-se cu 53 pp Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor)
Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare A atras atenţia că icircn această categorie intră şi persoanele ce au copii cele din mediul rural şi cele cu un nivel mic de studii
Vulnerabilitatea financiară pe termen mediu
Sursa Sondaj realizat de către CBS-Axa pentru CPD Aprilie 2020
Cartarea respondenţilor prin prisma expunerii pe termen mediu la vulnerabilitatea financiară severă
Figura 6
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
19
Beneficiarii de ajutor social
Sursa CNAS 2020
Sursa Sondaj April 2020
Pensiile și alte plăți sociale
Icircn final putem menţiona că din perspectiva vulnerabilităţii financiare provocate şi accentuate de criza pandemică COVID-19 pot fi reliefate trei constatări majore
1 Faptul că pentru femei o sursă importantă de venit o constituie prestaţiile sociale variaţiile observate icircn perioada crizei pandemice nu evidenţiază o modificare negativă icircn acest sens ceea ce presupune că pe termen scurt sau mediu din această perspectivă veniturile nu vor fi atacirct de afectate iar vulnerabilitatea financiară a femeilor nu va fi atacirct de pronunţată Cu toate acestea nu trebuie de omis faptul că o analiză mult mai detalită şi constantă trebuie a fi icircntreprinsă icircn sensul monitorizării situaţiei date
Analiza perspectivei de gen icircn racircndul beneficiarilor ajutorului social
Autoanaliza respondenţilor a impactului crizei pandemice
Figura 7
Figura 8
2 Pe termen scurt ţinacircnd cont de reducerea veniturilor din activităţile productive bărbaţii vor fi mai afectaţi de criza pandemică Totuşi pe termen mediu nu excludem că inegalităţile de gen la nivel de salarii şi pensii se vor accentua defavorizacircnd mai mult femeile Aceasta poate fi explicat prin faptul că femeile vor deveni mai inactive pe piaţa forţei de muncă (fie se vor retrage fie vor lucra la distanţa) din cauza divizării inegale a respondabilităţilor de icircngrijire situaţie deja care s-a manifestat pe parcursul crizei pandemice şi care nu este exclus că se va agrava
3 Consideracircnd că femeile icircn special cele din mediul rural sunt mai dependente de remitenţe reducerea acestora probabil va afecta mai mult anume această categorie icircnsă nu cunoaştem cacirct de rapid aceste efecte se vor manifesta icircn timp icircntrucacirct această tranziţie nu va fi atacirct de bruscă precum variaţiile la capitolul de veniturile obţinute de la locurile de muncă
61052
59130
57630
80622
47541
45754
44382
58039
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
ianuarie 20
februarie 20
martie 20
aprilie 20
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
121
86
149
254
228
274
2
16
23
0 5 10 15 20 25 30
Total
Bărbați
Femei
Au scăzut Au rămas la fel Au crescut
20
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI O analiză a impactului crizei pandemice asupra nivelului stării de bine icircn racircndul femeilor și bărbaților
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Studiul de față analizează impactul pandemiei COVID-19 asupra bunăstării populației punacircnd accent pe problemele legate de sănătatea fizică și emoțională a femeilor și bărbaților icircn mod special a celor din grupurile vulnerabile Studiul evidențiază criza emoțională provocată de pandemie la care au fost expuse femeile icircn mare parte
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
Totodată analiza pune icircn evidență și problemele legate de securitatea fizică icircn perioada de pandemie Distanțarea socială și izolarea la domiciliu au determinat sporirea riscului de violență icircn familie Efectele acestui fenomen se răsfracircng simțitor asupra femeilor Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republica Moldova au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo ade 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11]
INTRODUCERE
21
Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentatve pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[ 1 1] COVID-19 Icircn Republica Moldova ndash Sondaje Tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
Una din șase persoane icircn Moldova nu este satisfăcută de starea sănătății Aprecierea acesteia ca fiind rea sau foarte rea este mai frecvent icircntacirclnită icircn racircndul persoanelor vacircrstnice din mediul rural cu venituri reduse altfel spus ndash icircn racircndul grupurile mai vulnerabile Icircn același timp jumătate din populație a fost nevoită să renunțe la muncă din cauza problemelor de sănătate fiind mai afectate femeile Pe de altă parte bărbații sunt mai tentați să
considere serviciile medicale inaccesibile Inegalități de acces se atestă icircn funcție de nivelul de venituri serviciile medicale par a fi inaccesibile pentru circa 30 dintre pentru persoanele din quintila 1 (cea mai săracă) 2
2 Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019 httppasmdroPASStudiesDetails147
CONSTATĂRI
S-a icircntacircmplat să nu puteți munci pe motive de sănătate icircn ultimul an
care consideră serviciile medicale inaccesibile
Sursa Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019
Percepțiile privind starea de sănătate și nivelul de acces la serviciile medicale
Figura 1
203222
238
195
292
22 225
141
20
Femei Bărbați Urban Rural q1 q2 q3 q4 q5
496464
515
432 414368
426465
533
Femei Bărbați Rural Urban q1 q2 q3 q4 q5
22
Necesitățile populației legate de sănătate rămacircn neacoperite icircn special icircn cazul grupurile vulnerabile Acestea din urmă beneficiază cel mai puțin de serviciile de sănătate Astfel constatăm că circa 48 din gospodăriile icircn care sunt prezente persoane cu dizabilități nu s-au adresat
la medic chiar dacă au avut nevoie Icircn aceeași situație au fost și gospodăriile cu venituri reduse vacircrstnicii și femeile
Criza pandemică provocată de COVID-19 a acutizat și mai mult problemele de sănătate icircn special cele legate de bunăstarea emoțională Peste 15 din populație s-au confruntat personal sau un membru al familiei cu o anumită boală (alta decacirct infectarea cu COVID-19) icircn perioada de izolare socială mai vulnerabile icircn acest sens fiind familiile vacircrstnice Vulnerabilitatea acestora se dublează dacă luăm icircn calcul restricțiile impuse persoanelor cu vacircrsta de peste 60 de ani de a părăsi locuința sau de a interacționa social Odată cu răspacircndirea epidemiei și instituirii măsurilor de izolare socială a fost afectată și sănătatea mintală sau emoțională a populației ndash circa 40 confruntacircndu-se cu asemenea probleme Cel mai afectate sunt femeile (48)
care și-au asumat marea parte a responsabilităților casnice și au petrecut mai mult timp icircn izolare socială comparativ cu bărbații Totodată pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Majoritatea populației se arată icircngrijorată de sănătatea proprie sau a membrilor familiei (peste 75) atacirct fizică cacirct și mintală3 Pe lacircngă acestea o preocupare importantă
3 COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
Sursa Raport rdquoMoldova Inegalărdquo CPD 2019
Cererea neacoperită de servicii medicale
Figura 2
care nu s-au adresat la medic chiar dacă au avut nevoie
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani60+
Bărbați Femei
Gosp cu pers cu dizabilități
Gosp fără pers cu dizab
Săraci
Bogați
Romi
Non Romi
5
10
15
20
25
30
30 35 40 45 50
p
entr
u ca
re e
ste
o fo
arte
mar
e pr
oble
mă
să se
inte
rnez
e icircn
spita
l
23
a populației ține de securitatea și bunăstarea fizică icircn perioada crizei pandemice Peste 70 din populație manifestă temeri legate de lezarea drepturilor icircn perioada stării de urgență dezordini icircn masă și chiar violență icircn cadrul familiei Femeile sunt mai expuse stării de anxietate
și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Problemele de sănătate cu care s-a confruntat populația icircn perioada pandemiei COVID-19
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Figura 3
Figura 4
95
106
5
74
116
158
76
152
5
62
48
53
5
72
52
75
314
484
367
395
47
398
408
413
Bărbați
Femei
18-29
30-44
45-59
60 +
Prezenți copii
Prezenți vacircrstnici
Boală fizică Boala unui membru al familiei Sănătatea mintală emoțională afectată
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării de urgență
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
24
Cacirct de periculos este virusul pentru sănătate și viață (foarte și oarecum periculos) Val 1
Icircn ce măsură credeți că vă puteți infecta Dvs sau membrii familiei (foarte și destul de probabil) Val 1
Dinamica percepțiilor privind nivelul pericolului virusului
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Nivelul de anxietate crește pe măsura sporirii riscului de infectare cu COVID-19 Odată cu răspacircndirea pandemiei preocupările și temerile față de starea sănătății au sporit vizibil Frica de a contacta virusul COVID-19 a cuprins icircntreaga populație indiferent de vacircrstă sau statut Femeile sunt mai afectate emoțional de situația epidemiologică acestea fiind mai preocupate de riscul infectării și implicațiile asupra sănătății Totodată pentru un răspuns de politici adecvat este important să fie luate icircn calcul și inegalitățile icircn funcție de studii și reședință Persoanele cu nivel icircnalt de studii din mediul urban sunt mult mai
icircngrijorate de posibilitatea infectării și totodată sunt mai conștiente de iminența pericolului de infectare Acest lucru se explică prin (i) acces mai redus la informație relevantă icircn zonele rurale (ii) inegalități de participare icircnvățare și informare icircntre diferite categorii de populație (iii) nivel redus de interes pentru studiere analiză a informației icircn racircndul populației cu nivel scăzut de studii Icircn același timp relaxarea măsurilor de carantină a determinat și modificări icircn dinamica percepțiilor și comportamentelor la icircnceputul lunii mai (valul 11 de cercetare) ponderea populației
preocupată de pericolul de infectare scade treptat
Dinamica percepțiilor privind posibilitatea infectării
Nivelul de icircngrijorare a populației față de riscul infectării cu COVID-19 Val = sondaj longitudinal
Figura 5
83
93
74
86
9992
85
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
ii jo
ase
Med
ii
Inal
te
Urb
an
Rura
l
6169 64
42
2718
20
36
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte periculos Oarecum periculos
3538
12
34
50
41
32
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
iijo
ase
Med
ii
Icircnal
te
Urb
an
Rura
l
118 7 9
25 2925 24
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte probabil Destul de probabil
25
Icircn același timp măsurile de izolare socială impuse de către autorități au afectat și mai mult sănătatea emoțională a populației Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să
le combine cu munca la distanță Efectele măsurilor de izolare sunt mai puțin resimțite icircn racircndul persoanelor cu nivel icircnalt de studii ceea ce indică asupra probabilității mai icircnalte de a fi ocupate icircn acele sectoare economice care permit respectarea măsurilor de distanțare socială și lucrul la domiciliu
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 6
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46) Totodată riscul a de fi supuse violenței domestice este mai pronunțat icircn racircndul persoanelor cu o vacircrstă mai icircnaintată acestea din urmă fiind și ținta celor mai restrictive măsuri de distanțare socială
Rata violenței a crescut comparativ cu anii precedenți Numărul de cazuri de violență icircn familie icircnregistrate la Poliție a crescut icircn primele 4 luni ale anului 2020 comparativ cu ultimii doi ani precedenți Icircn perioada ianuarie ndash aprilie 2020 au fost icircnregistrate 4213 cazuri de violență icircn familie (petiții examinate) astfel depășind semnificativ valoarea pentru aceeași perioadă a anilor trecuți Totodată icircn primele 4 luni ale anului 2020 au fost eliberate icircn jur de 1500 de ordine de restricție cu peste 1000 mai mult comparativ cu 2019 Icircn ceea ce privește solicitările de asistență telefonică icircn cazurile de violență domestică este important să observăm că numărul de apeluri la telefonul de icircncredere pentru femei și fete a sporit substanțial icircn luna aprilie atunci cacircnd s-au intensificat măsurile de distanțare socială și izolare la
domiciliu Estimarea obiectivă a incidenței cazurilor de violență icircn familie icircn perioada de izolare socială este destul de dificilă Luacircnd icircn considerare faptul că majoritatea populației s-a aflat icircn izolare la domiciliu pe perioada stării de urgență aceasta a redus posibilitățile persoanelor supuse violenței domestice de a solicita asistență ajutor la Poliție sau la telefonul de icircncredere icircntrucacirct se aflau icircn imediata apropiere cu persoana-agresor
5453
47
5458
56
5054
59
47
RuralUrbanIcircnalteMediiStudiijoase
55+35-5418-34FemeiBărbați
26
celor icircngrijorați de riscul violenței icircn familie icircn perioada pandemiei COVID-19
Total petiții examinate icircn primele 4 luni ale anului
Total ordine de restricții eliberate icircn primele 4 luni
Nr de apeluri la telefonul de icircncredere 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research IGP4 La Strada
Sursa Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Temerile legate de securitatea fizică icircn perioada izolării sociale sunt fondate Măsurile instituționale icircntreprinse de către autorități pentru stoparea pandemiei au creat condiții favorabile pentru abuzuri și violență domestică Violența icircn familie a constituit o problemă majoră a societății moldovenești și pacircnă la răspacircndirea pandemiei COVID-19 (figura 9) Ponderea femeilor care suferă de cele mai frecvente forme de violență icircn bază de gen este mai mare icircn cadrul grupului de vacircrstă pre-pensionară Totodată incidența violenței domestice este de două ori mai mare icircn racircndul femeilor din gospodăriile cu persoane cu dizabilități și femeilor de etnie romă Icircn contextul dat devin rezonabile icircngrijorarea și temerile femeilor față de riscul sporit al violenței domestice ca urmare a izolării sociale alături de problemele economice și de sănătate
Preocupările populației icircn legătură cu violența domestică și incidența cazurilor de violență
Violența icircn bază de gen icircn racircndul femeilor din grupurile vulnerabile
Figura 7
Figura 8
Preocupările populației față de sporirea violenței icircn perioada pandemiei sunt confirmate și de interesul față de acest subiect icircn Internet Astfel icircn perioada martie ndash mai 2020 perioadă icircn care a fost declarată starea de urgență și instituite măsurile de carantină și izolare la domiciliu au sporit căutările icircn Google a subiectelor ce țin de violență și abuz icircn special a violenței icircn familie comparativ cu primele luni ale anului curent Acest lucru ne permite icircn mod indirect să intuim o creștere și a incidenței cazurilor de violență domestică fapt ce a determinat și necesitatea căutării informațiilor legate de acest subiect
3446
3346
43
3643
4442
39
BărbațiFemei
18-3435-54
55+
StudiihellipMediiIcircnalte
UrbanRural
70
165
Martie Aprilie
1271
1376
1497
2018 2019 2020
3424 3919 4213
2018 2019 2020
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ Nivel scăzut educație
Studii medii
Studi superioare
Sunt pers cu diz icircn gosp
Nu sunt prs diz icircn gosp
Economic active
Rural
Sărace
Venituri medii
Bogate
Urban
Economic inactivă Roma
25
30
35
40
45
50
55
60
0 5 10 15 20 25 30
n
u ar
rapo
rta
cazu
l dac
ă ar
fi v
ictim
ă a
viol
ențe
i
V-a lovit sau a aruncat icircn dvs cu un obiect ce putea să vă lovească
4 Datele privind cazurile de violență icircn familie icircnregistrate la poliție reflectă situația pentru primele 4 luni ale anului
27
Tendințele și interesul de căutare icircn Google icircn perioada pandemiei Covid-19 Republica Moldova
Figura 9
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
Sursa Google
Căutări icircn Google violență icircn familie
Căutări icircn Google abuz
28
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19O analiză a impactului crizei pandemice asupra rolurilor de gen icircn icircngrijire și asupra abilitării femeilor
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen dar și asupra icircmputernicirii femeilor
Totodată studiul conturează cele mai importante inegalități icircn icircngrijire pe perioada pandemiei Aceasta din urmă a expus a accentuat și amplificat inegalitățile icircntre femei și bărbați icircn ceea ce privește responsabilitățile casnice Studiul evidențiază criza aparent invizibilă a responsabilităților și necesităților de icircngrijire
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republică au fost confirmate 12732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform
statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquoape un eșantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova realizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
29
CONSTATĂRIDivizarea inechitabilă a sarcinilor determină femeile să acorde de două ori mai mult timp activităților de icircngrijire a familiei O analiză a timpului divizat pe tipuri de activități relevă discrepanțe semnificative icircn timpul acordat treburilor casnice și icircngrijirii copiilor Responsabilitățile casnice ocupă cea mai mare parte a zilei unei femei ndash 46
ore icircn cadrul populației generale și 38 ore icircn cazul femeilor angajate Icircn timp ce bărbații icircn mare parte dedică cel mai mult timp serviciului - 39 ore din totalul bărbaților Totodată și durata zilei dedicate activităților de bază este mai mare icircn cazul femeilor cu circa două ore comparativ cu bărbații
Divizarea inechitabilă a rolurilor de icircngrijire este icircn mare parte determinată de percepțiile generale cu privire la rolurile tradiționale de gen icircn societate Acestea se regăsesc atacirct icircn racircndul bărbaților cacirct și a femeilor ndash circa 60 dintre ele consideracircnd că responsabilitățile familiale sunt mai mult de datoria lor Prin urmare se conturează două provocări de bază pe de o parte o constracircngere și presiune morală din partea societății iar pe de altă parte ndash o auto-asumare de către femei a rolurilor tradiționale rdquoprescriserdquo Opiniile stereotipizate sunt mai pronunțate icircn racircndul populației cu vacircrsta cuprinsă icircntre 30-44 ani 76
dintre acestea consideră că este de datoria bărbatului să icircntrețină familia iar 67 - că femeile trebuie să se preocupe primordial de icircngrijirea familiei și a casei Este important să menționăm că percepțiile cu privire la rolurile de icircngrijire sunt mult mai pronunțate comparativ cu cele legate de participarea (sau neparticiparea) femeilor icircn procesul de luare a deciziilor și cel politic Altfel spus membrii societății moldovenești icircn mare parte nu consideră că femeile ar fi mai puțin capabile să se implice icircn politică doar că implicarea acestora nu trebuie să fie icircn detrimentul familiei și a altor roluri de icircngrijire
Numărul mediu de ore pe zi dedicat de femei și bărbați activităților de bază
Sursa Barometrul de Gen 2016 CPDUN Women
Figura 1
[1 1] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3924
68 65
21 46
1838
1917
15
13
09
2213
17
0
2
4
6
8
10
12
14
Bărbați Femei Bărbați Femei
Total populație Angajați icircn cacircmpul muncii
Icircngrijirea copiilor
Activități icircn gospodărie
Activități casnice
Serviciu
30
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
Sursa Indexul Egalității de Gen 20193 CPD
Sursa Fundația Soros-Moldova CPD Barometrul de Gen 2006 -2016 Sondaje CPD 2017-2019
Icircn ultimii 10 ani percepțiile legate de rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților s-au icircmbunătățit ușor Cu toate acestea inegalitățile de gen icircn materie de roluri percepute și asumate atacirct icircn viața publică cacirct și cea privată icircși păstrează intensitatea Deși per ansamblu situația s-a ameliorat există o diferență importantă icircn viteza și vectorul de icircmbunătățire a percepțiilor Astfel icircn ceea ce privește participarea femeilor icircn viața publică (politică
management) viteza cu care s-au icircmbunătățit percepțiile este de două ori mai mare comparativ cu cele ce vizează responsabilitățile familiale Acest lucru confirmă icircncă o dată amploarea și penetranța inegalităților
3 Indexul Egalității de Gen 2019 CPD httpprogenmdfiles1421_indexul_egalitatii_de_gen_2019_finalpdf
Percepția populației asupra rolurilor de gen
Dinamica percepțiilor populației asupra rolurilor de gen
Figura 2
Figura 3
85
731
646668707274767880828486
2009 2014 2016 2017 2019
It is mens duty to earn money for the family
79618
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2009 2014 2016 2017 2019
It is womens duty to do the household chores
32
157
0
5
10
15
20
25
30
35
2009 2014 2016 2017 2019
Women cannot hold management positions
30195
05
101520253035
2009 2014 2016 2017 2019
Politics is not a place for women
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Este mai mult de datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Femeile nu au ce căuta icircn politică
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Femeile nu au ce căuta icircn politică
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women MenEste mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
icircn politică icircn funcții de conducere
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
31
Deși stereotipurile cu privire la rolurile de gen icircn icircngrijire și-au redus din intensitate icircn ultimul deceniu răspunsul actual de politici nu este eficient Concilierea vieții de familie cu cea profesională continuă a fi o provocare pentru femei Conform datelor oficiale beneficiari absoluți ai concediului de icircngrijire a copilului pacircnă la vacircrsta de 3 ani sunt mamele Icircn 2017 mai puțin de 10 dintre beneficiarii icircndemnizației de icircngrijire a copilului au fost tații Deși numărul acestora a crescut icircn ultimii ani ponderea bărbaților care icircși asumă rolul de icircngrijire a copiilor continuă a fi foarte mică icircn
raport cu cea a femeilor ceea ce indică asupra faptului că modelul actual al concediului de icircngrijire a copilului nu icircncurajează egalitatea de gen icircntre părinți și participarea sporită a taților icircn educarea și icircngrijirea copiilor4 Icircn același timp icircn Moldova se icircnregistrează un nivel redus de acces al populației la servicii de educație timpurie (creșe) Insuficiența acestor servicii limitează participarea femeilor icircn viața socio-economică și icircn același timp acutizează inegalitățile de gen icircn icircngrijire
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
Responsabilitățile familiale constituie o barieră importantă pentru participarea activă icircn viața socială a femeilorAcestea limitează accesul femeilor la studii (formale sau non-formale) ndash valabil pentru mai mult de 50 dintre femeile care nu au urmat studii de profesionalizare ndash sau au determinat icircntreruperea lor Distribuția inegală a responsabilităților familiale distanțează femeile de viața politică și socială și creează dificultăți icircn viața profesională (figura 5) icircn pofida accesului la diferite servicii (de educație pentru copii de icircngrijire și sănătate pentru adulți etc Odată cu răspacircndirea epidemiei COVID-19 și aplicarea măsurilor instituționale de stopare a acesteia majoritatea serviciilor au fost sistate (serviciile educaționale de icircngrijire
de divertisment etc) Icircn lipsa suportului instituțional și a serviciilor publice povara activităților de icircngrijire s-a transferat automat asupra membrilor familiei icircn mod special asupra femeilor astfel fiind declanșată o adevărată criză icircn ceea ce privește activitățile de icircngrijire și presiunea cauzată de acestea
4 ESTE PIAŢA MUNCII PRIETENOASĂ MAMELOR ŞI TAŢILOR Notă Analitică CPD
Ponderea taților beneficiari ai concediului de icircngrijire a copilului
Rata de cuprindere icircn educația preșcolară și ante-preșcolară (creșe)
Figura 4
Figura 5
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
Sursa Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale
Sursa BNS 2018
beneficiari
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiariesNumăr benificiari
Ante-preșcolară Preșcolară
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
32
Sursa BNS 2015 Barometrul de Gen 2016 Sondaj CPD 2019
Pandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Răspacircndirea rapidă a pandemiei și măsurile instituționale puse icircn aplicare icircn scopul izolării sociale au subliniat una dintre cele mai slabe verigi icircngrijirea Ca rezultat al măsurilor icircntreprinse o bună parte a populației a fost pusă față icircn față cu grijile casnice și cele familiale astfel aducacircnd icircn vizor o provocare importantă ndash modalitatea de divizare a acestor responsabilități icircn gospodărie Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire a crescut substanțial
Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Responsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
Ponderea femeilor pentru care responsabilitățile familiale a constituit o barieră de participare implicare
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Figura 6
Figura 7
Bărbați
Femei
368
632
Sursa CBS-Research 2020
516484
73
12
131
161
353
366
393
515
538
576
0 10 20 30 40 50 60 70
Dificultăți la locul de muncă
Implicarea icircn dezvoltarea comunitară
Implicarea icircn deciziile comunitare
Au depășit deadline-uri la serviciu
Au icircntrerupt studiile
Intenția de a se integra pe piața muncii
Participarea activă icircn viața politică
Intrarea debutul icircn politică
Participarea icircn icircnvățămacircntul non-formal
Participarea icircn icircnvățămacircntul formalResponsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
33
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc Astfel se conturează o divizare clară a preocupărilor și responsabilităților femeilor și bărbaților icircn gospodărie
Necesitățile de icircngrijire au crescut substanțial icircn perioada de autoizolare socială icircnsă repartizarea rolurilor și sarcinilor icircn familie continuă a fi inechitabilă Icircn același timp povara grijilor casnice este resimțită și icircn cazul familiilor mono-parentale unde sarcinile de icircngrijire sunt asumate de către un singur membru Icircn cazul ambelor genuri nu se atestă diferențe icircn plan regional cu o excepție bărbații din mediul rural participă mai mult la curățenie față de cei din urban (217 față de 10) și mai puțin la gătit (46 față de 149)
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
Povara activităților de icircngrijire devine tot mai resimțită icircn cazul femeilor Deși numărul de ore dedicate gospodăriei icircn perioada de pandemie a crescut pentru icircntreaga populație acest lucru devine mai pronunțat icircn cazul femeilor pentru circa jumătate dintre ele s-a majorat timpul acordat curățeniei comparativ cu 30 dintre bărbați Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul
activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort cum ar fi icircngrijirea și instruirea copiilor menajul gospodăriei (curățenia pregătirea meselor etc) Suprasolicitarea cu activități de icircngrijire este mai resimțită icircn cazul persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani aceasta fiind categoria de populație ocupată (icircn condiții de viață obișnuite) sau cu copii minori
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 8
Sursa CBS-Research 2020
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
Gestionare gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavvacircrstnici
Aprovizionarea cu apăcompustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
34
Sursa CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care a crescut orele dedicate activităților casnice gospodării cu copii
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate
icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Ponderea populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Figura 9
Figura 10
45
28 28 27 2621 17 17
12 10 10
3020 21 19
13 15 14 179 11 10
Curățenie Jocuri cu copii Pregătirea meselor Cumpărături Aprovizionare apăcombustibil
Icircngrijirea animalelor
473
275
279
268
258
234
417
455
44
436
256
175
427
167
18
16
201
202
229
57
63
45
101
13
Curățenie
Icircngrijirea copiilor
Jocurilecturi cu copii
Instruire lectii cu copii
Pregătirea meselor
Gestionarea gospodăriei
18-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 + ani
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice față de perioada de pacircnă la pandemie (populația generală)
54 53 53 52
34
25 24
39 36 39 37
18 16 18
Icircngrijirea copiilor Curățenie Jocuri cu cu copii Lecții cu copiii Pregătirea meselor Gestionarea gospodăriei Cumpărături
Femei Bărbați
35
Icircn perioada crizei pandemice unele femei au beneficiat de mai mult suport din partea familiei icircn timp ce altele au rămas singure față icircn față cu responsabilitățile și grijile casnice Circa jumătate dintre femei afirmă că icircn perioada de pandemie partenerul s-a implicat mai mult icircn treburile casnice și icircngrijirea familiei iar 1 din 3 femei a beneficiat de ajutorul unui alt membru al familiei Cel mai avantajate icircn acest sens sunt femeile cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani care au icircn icircngrijire copii Prin urmare criza pandemică a determinat o ușoară atenuare a inegalităților de icircngrijire icircn grupul de populație tacircnără La polul opus icircn marginalizare
și excludere s-au dovedit a fi femeile vacircrstnice (60+ ani) unde sunt cel mai mult perpetuate stereotipurile legate de rolurile de gen Vulnerabilitatea acestora se dublează o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă Totodată trebuie să menționăm că alte circa 50 dintre femei nu au beneficiat de suport mai mare din partea partenerului icircn pofida faptului că necesitățile de icircngrijire ale familiei și gospodăriei au crescut substanțial numărul de ore dedicate acestor activități sporind cu peste 30 față de perioada de pacircnă la pandemie
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker5
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că
bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
De la răspacircndirea COVID-19 au fost cumva afectate rolurile și responsabilitățile icircn gospodăria Dvs
Sursa CBS-Research 2020
Cartarea grupurilor de femei care au beneficiat de mai mult ajutor din partea familiei icircn perioada de pandemie
Figura 11
18-29
30-44
45-59
60+
Studii medii incomplete Studii medii generale
Studii profesional tehnice
Studii superioare
Sunt prezenti copii
Fără copii
Sunt prezenti vacircrstnici
Fără vacircrstnici
Angajat
Somer
Pensionar Dizabilitate
Urban
Rural
20
25
30
35
40
45
50
55
35 40 45 50 55 60
Alt m
embr
u al
fam
iliei
mă
ajut
ă m
ai m
ult l
a icircn
griji
rea
fam
ilie
și go
spod
ărie
i
Partenerul mă ajută mai mult la icircngrijirea familie și gospodăriei
5 COVID-19 icircn Republica Moldova ndash sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
36
Pandemia COVID-19 a creat o criză a icircngrijirii care a determinat
bull Acutizarea inegalităților icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire crește exponențial asupra acestora
bull Femeile vor continua să fie antrenate icircn muncile care solicită cel mai mult efort și timp icircn gospodărie cum ar fi icircngrijirea copiilor și adulților dependenți curățenia gătirea etc icircn timp ce bărbații vor continua să fie implicați icircn activități mai lejere Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort
bull Criza de icircngrijire a afectat familiile cu copii unde necesitățile de icircngrijire și icircntreținere sunt mai mari Volumul acestora a sporit substanțial ca urmare a trecerii la icircnvățămacircntul la distanță femeile fiind mai antrenate icircn lecțiile cu copiii
bull Femeile vacircrstnice rămacircn blocate icircn situații de marginalizare și excludere Pe perioada pandemiei acestea au beneficiat de cel mai puțin suport din partea partenerului sau altui membru al familiei Vulnerabilitatea acestor femei s-a dublat o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă
bull Responsabilitățile de icircngrijire vor izola și mai mult femeile Criza de icircngrijire a fost și continuă a fi icircnsoțită de provocările de ordin psihologic rezultate din impunerea măsurilor de autoizolare Spre deosebire de bărbați femeile petrec mai mult timp icircn izolare la domiciliu
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 12
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
37
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEIO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din Moldova
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra implicării femeilor şi a bărbaţilor icircn cacircmpul muncii asupra posibilităţii de obţinere a venitului icircn această perioadă şi asupra nivelului de realizare a sarcinilor de muncă Icircn acest context cercetarea a evidenţiat că criza provocată de pandemie s-a răsfracircns mai negativ asupra persoanelor ce se implică direct icircn activităţi de icircngrijire şi a celor ce activează icircn sectoarele economice ce nu permit sau permit doar parţial realizarea muncii la distanţă
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de
exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo aiar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta Adițional au fost utilizate date oficiale prezentate de statistica naţională pentru perioada relevantă a fi reflectată icircn contextul analizei propuse
38
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[11] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
CONSTATĂRIRolurile de icircngrijire determină multe femei din Moldova să devină inactive pe piața muncii Imposibilitatea de a combina icircntr-un mod eficient viața de familie și cea profesională constituie motivul pentru care mai multe femei se retrag de pe piața muncii Astfel putem observa că rata de ocupare a femeilor este foarte mult determinată de prezența copiilor de vacircrstă preșcolară Aproximativ 22 din femeile inactive pe piața muncii sunt icircn această
situație din cauza responsabilităților de icircngrijire ponderea bărbaților fiind de doar 1 Inactivitatea pe piața muncii este caracteristică atacirct femeilor din grupul NEET de 15-29 ani cacirct și a femeilor din grupul de vacircrstă 55+ (vezi figura de mai jos) Chiar dacă femeile sunt ocupate pe piața muncii conform estimărilor BNS acestea tind să lucreze mai puțin (excepție făcacircnd femeile icircn poziții de conducere)
Rata de ocupare a persoanelor cu vacircrsta de 25-49 ani icircn dependență de numărul copiilor de vacircrstă preșcolară 2018
Durata medie a săptămacircnii de lucru oresăptămacircnă 2018
Ponderea persoanelor inactive după categoria de inactivitate 2018
Grupul NEET cu vacircrsta 15-29 ani 2017-2019
Sursa Biroul Național de Statistică 2017-2019
Indicatori cu privire la ocuparea și inactivitatea bărbaților și femeilor pe piața muncii
Figura 1
201181 194
334302
355
2017 2018 2019
Bărbaţi Femei
555497
391
595
Cel putin un copil Nici un copil
Bărbați Femei
42
3330
423839
30 28
43
36
Salariaţi Lucrători pe contpropriu
Lucrători familialineremuneraţi
Patroni Total
Bărbaţi Femei
15
39
1
30
1412
50
22
13
4
Studii Pensionare Responsabilități de familie
Alta situatie Plecare peste hotare
Bărbați Femei
39
Criza pandemică provocată de COVID-19 va expune și agrava această inegalitate Pentru femei icircn contextul inactivității instituțiilor educaționale presiunea de a se retrage și mai mult de pe piața forței de muncă va creşte Cu toate că datele disponibile icircn contextul analizei prin prisma de gen a efectelor cauzate de criză au evidenţiat că această situaţie deja s-a manifestat probabilitatea icircnăspririi acesteia este destul de mare Astfel acest lucru va avea mai multe forme vor deveni şi mai puțin active vor lucra mai puține ore sau vor munci la distanță Deoarece rolul de icircngrijire a sporit pe perioada de pandemie inegalitățile de gen pe piața muncii se vor acutiza și mai mult posibilitatea redusă de a combina viața profesională cu cea de familie discriminarea femeilor la angajare pe motiv de maternitate segregarea femeilor și bărbaților pe sectoare ale economiei accentuarea diferențelor salariale de gen reducerea posibilităților de promovare a femeilor Revenirea la muncă va fi anunțată mai devreme de permisiunea de a deschide școlile și grădinițele După
icircncheierea situației de urgență va exista necesitatea revenirii mai multor salariați la locul de muncă Acest lucru va fi determinat atacirct de dorința angajatorilor cacirct și a salariaților Revenirea la muncă va avea loc icircntr-un mod descentralizat ținacircnd-se cont de contextul specific al sectorului de activitate și al angajatorului Din această cauză icircn societate există un consens mai mare pentru a deschide locurile de muncă (vezi figura de mai jos) Deschiderea școlilor și a grădinițelor va avea loc icircntr-un mod centralizat și doar după ce un șir de precondiții legate de controlul și gestionarea riscurilor ce vizează situația epidemiologică vor fi clarificate Cu siguranță un consens icircn societate legat de deschiderea școlilor și a grădinițelor va fi negociat mult mai dificil Icircntr-un asemenea context vom avea situația icircn care sectoarele economice icircşi vor relua activitatea fără a fi deschise instituțiile de educație fapt care va pune o presiune semnificativă pe părinții care muncesc icircn special pentru oportunitățile de angajare a mamelor
După părerea Dvs acum este timpul potrivit ca
Opinia generală cu privire la oportunitatea de a deschide anumite sectoare ale societății
Figura 2
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Dacă acest mod de muncă nu va fi normalizat și va continua să fie specific mai mult femeilor atunci riscăm să avem o nouă formă de segregare a muncii icircn bază de gen Pe viitor munca femeilor care lucrează de
acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
723
707
575
423
166
177
247
342
Să fie deschise școlile și grădinițele
Să fie deschise cafenelele restaurantele
Să renunțăm la autoizolare icircn casă
Toți să meargă la locul de muncă
Este prea devreme Este momentul potrivit
40
Situația de la locul de muncă
Probabilitatea ca femeile care și-au suspendat activitatea icircn perioada de urgență să revină la locul de muncă este mai mică comparativ cu bărbații icircn aceeași situație Icircn perioada de urgență o pondere relativ egală a bărbaților și femeilor și-au suspendat activitatea de muncitori (335 bărbați și 367 femei) Revenirea acestora la locul de muncă va fi condiționată de riscurile legate de infectare regulile de profilaxie și distanțare socială precum și desituația economică caracteristică unor sectoare ale economiei Un factor specific legat de reicircntoarcerea femeilor se referă la posibilitatea gospodăriilor de asigura grija pentru copiialți membri ai familiei icircn condițiile icircn care școlile și grădinițele vor fi icircn continuare icircnchise Cel mai probabil munca la distanță va fi accesibilă doar femeilor cu studii mai avansate care activează icircn sectoare unde această muncă este posibilă Pentru femeile cu un nivel al studiilor mai mic fiind angajate icircn sectoare ale economiei icircn care munca nu poate fi realizată la distanță (și icircn care nivelul de remunerare este mult mai mic) acest lucru nu va fi posibil Dacă riscul de infectare va persista deplasarea la serviciu a femeilor va fi icircngreunată - puține
dintre ele au mijloace de transport propriu iar icircn cele mai importante urbe ale țării deplasarea pe jos la serviciu va fi greu de realizat Astfel constatăm că criza pandemică pe lacircngă aprofundarea inegalităților de gen va determina şi marginalizarea celor mai vulnerabile femei
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Figura 3
Sursa CBS-Research aprilie 2020
42
138
335
267
273
367
Muncim direct la locul demuncă
Muncim de acasă
Nu muncim deloc stămacasă icircn concediu
Femei Bărbați
41
Ponderea celor care lucrează de acasă și a celor care nu muncesc și stau icircn concediu icircn dependență de nivelul de educație
Cum vă deplasați la serviciu
Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 4
Figura 5
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Totodată o parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv şi de
nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Disponibilitatea de asigurare socială și medicală
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspendarea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Putem presupune că munca informală va crește icircn general iar icircn racircndul bărbaților icircn mod special aceasta fiind
o formă prin care angajații vor răspunde contextului economic nefavorabil Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă Pentru unii bărbații tineri cu un nivel scăzut al studiilor probabil nici ocuparea informală nu va fi posibilă Printre tinerii din zonele urbane rata NEET va crește iar icircn zonele rurale va spori ponderea tinerilor lucrători neremunerați icircn propria gospodărie
51108 83
356
569 574
367
228
Medii incompletesau fără
Medii generale Profesional tehnice Superioare
Muncim de acasă Nu muncim deloc stăm acasă icircn concediu
37426
376 56
249 16
Valul 1 (4-5 aprilie) Valul 11 (1-3 mai)
pe jos transport personal transport public
186
189
173
179
74
77
71
69
2015
2016
2017
2018
Femei Bărbați
731
726
813
769
65 70 75 80 85
Dispun de asiguraremedicală
Angajatorul dvs plătește contribuții la
fondul social
Femei Bărbați
42
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 6
Sectoarele unde predomină ocuparea femeilor par a fi și mai vulnerabile Segregarea femeilor și bărbaților pe diferite sectoare ale economiei va icircnsemna că criza va afecta icircntr-un mod și timp diferit bărbații și femeile Cu siguranță sectorul serviciilor icircn care majoritatea celor ocupați sunt femei va fi prejudiciat de necesitatea de a menține reguli de distanțare socială Pentru a icircnțelege mai bine aceste vulnerabilități am icircncercat să analizăm toate sectoarele economiei prin prisma modalităților prin care acestea au fost sau vor fi afectate riscuri de infectare restricții impuse de autorități capacitatea de ajustare la regulile de distanțare socială posibilitatea de a realiza munca la distanță vulnerabilitatea economică etc Gradul de vulnerabilitate pentru fiecare sector a
fost apreciat pe o scară de la 1 (impact relativ mic sau neutru) la 5 (impact semnificativ) Figurile de mai jos ilustrează această situație pentru sectoarele unde predomină ocuparea femeilor sau a bărbaților Analiza preliminară (bazată pe datele din 2018) indică faptul că atacirct icircn termeni relativi cacirct și icircn număr absolut mai multe sectoare icircn care predomină femeile salariate au un grad mai mare de vulnerabilitate Icircn acest context se impune o analiză mult mai granulară realizată icircn baza unor date actualizate Cu siguranță acest aspect trebuie ținut la control inclusiv icircn condițiile icircn care mai multe sectoare ale economiei vor avea nevoie și vor beneficia de suport și intervenții specifice din partea autorităților
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
43
Din cauza situației pandemice mai mulți bărbați au revenit icircn țară Datele reflectate icircn figura ce urmează arată că decalajul de gen icircn acest context icircnregistrează 88 pp La fel se observă că pandemia a determinat mai mulți tineri să revină acasă Această situație se explică prin doi factori Icircn primul racircnd o parte din tinerii reveniți sunt cei plecați peste hotare pentru a-și continua studiile superioare - licență masterat doctorat etc Icircn al doilea racircnd o parte din tinerii reicircntorși icircn mare parte bărbați sunt cei care lucrau peste hotare pe termen scurt implicați icircn fond icircn munci informale
Gradul de vulnerabilitate a sectoarelor icircn care predomină ocupare femeilor și a bărbaților
Ponderea celor ce au revenit icircn țară drept efect a situației pandemice
Figura 7
Figura 8
Sursa Analiza icircn baza datelor Biroului Național de Statistică 2018
Recent s-au icircntors icircn țară din străinătate
Sursa CBS-Research aprilie 2020
TIC
Industria relucrătoare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Activități financiare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Agricultura Comerț
Tranzacțiiimobiliare
Sănătatea Asist Socială
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
113
25
112
79
29
42
barbati
femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ ani
Energia electrica Agricultura
Construcții
Tranzacții imobiliare
HoReCa
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
44
Numărul bărbaților reveniți acasă este mai mare deoarece mai mulți bărbați recurg la munca peste hotareConform ultimelor date oferite de BNS icircn 2018 - 3527 mii de persoane din Moldova au plecat peste hotare femeile deținacircnd a treia parte din totalul acestora (325) Totodată și decalajul de gen icircn timp s-a pronunțat ndash de la 30 pp icircn 2008 la 35 pp - peste un deceniu (reprezentacircnd și cel mai mare decalaj de gen icircnregistrat) Situația diferită a femeilor și bărbaților care muncesc peste hotare cel mai
probabil va genera următorul tablou pe termen scurt se vor icircntoarce cei care au fost implicați icircn muncile sezoniere și icircn muncile informale aceștia fiind icircn mare parte bărbații femeile care mai puțin tind să presteze munci sezoniere și care se bucură de un grad mai mare de formalitate nu vor reveni icircntr-un număr semnificativ pentru o parte din bărbații tineri cu un nivel scăzut de studii migrația nu va fi disponibilă pe perioada pandemiei
Sursa BNS 2008-2018
Dinamică de gen icircn procente a persoanelor de 15+ ani plecate peste hotare la lucru sau icircn căutare de lucru
Figura 9
2382(675)
1145(325)
mii persoane
Barbati Femei
3098
3254
3191
3185
3527
280 300 320 340 360
2008
2015
2016
2017
2018
mii persoane
350325
650675
00
100
200
300
400
500
600
700
800
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Femei Barbati
45
RECOMANDĂRI GENERALEElaborarea strategiilor de combatere a efectelor pandemiei provocate de COVID-19 sensibile la problemele specifice ale femeilor și bărbaților Icircntrucacirct criza pandemică a afectat diferit femeile și bărbații icircn ceea ce ține de implicarea acestora icircn cacircmpul muncii icircn obținerea veniturilor icircn divizarea rolurilor de icircngrijire ceea ce s-a răsfracircns și asupra stării de bine și siguranță a acestora răspunsurile de politici la fel trebuie să manifeste un caracter specific icircn funcție de aria afectată și grupul vulnerabil expus riscului
Includerea femeilor icircndeosebi ale celor din grupurile subreprezentate icircn procesul de luare a deciziilor și de formulare a politicilor legate de impactul COVID-19 Pornind de la faptul că icircn Moldova femeile icircn general au o reprezentare mai mică icircn procesul decizional icircn contextul icircn care cercetarea efectuată a evidențiat că pe termen mediu și lung din perspectiva socială și economică femeile vor fi mai vulnerabile icircn fața acestei crize procesul decizional local și național trebuie să fie unul incluziv astfel icircncacirct să se țină cont de necesitățile specifice ale femeilor icircn special ale celor din categoriile subreprezentate (cum ar fi tinerele femei de etnie romă vacircrstnice cu dizabilități etc)
Acordarea sprijinului fiscal angajatorilor icircn concordanță cu respectarea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea personală icircn racircndul persoanelor angajate Ținacircnd cont de faptul că măsurile icircntreprinse de autorități pentru a combate efectele pandemice (de exemplu sistarea activității mai multor agenți economici a instituțiilor educaționale etc) au fost resimțite diferit de femeile și bărbații ocupați atacirct prin prisma prezenței lor pe piața muncii cacirct și prin cea de obținere a veniturilor icircn special din cauza divizării inegale a responsabilităților de icircngrijire echitabil va fi ca acțiunile angajatorilor să fie aliniate la intervențiile ce ar facilita depășirea acestor inegalități Astfel sprijinul acordat de autorități precum ar fi cele de ordin fiscal urmează a fi direct proporțional cu rezultatele intervențiilor icircntreprinse de angajatori ce vin să abordeze problema excluderii femeilor icircn special a celor cu copii de vacircrstă preșcolară din cacircmpul muncii
Investirea mai multor resurse pentru a asigura ca instituțiile de icircngrijire a copiilor se redeschid icircn siguranță
icircntru evitarea ca aceste unități să devină potențiale focare de răspacircndire a pandemiei COVID-19 Icircn acest scop autoritățile vor elabora proceduri interne de activitate a grădinițelor creșelor etc ajustate la situația actuală vor aloca resurse suficiente pentru a asigura că personalul unităților date pot să activeze icircntr-un mod sigur cu acces la echipamentele necesare fără a pune sub risc sănatatea lor siguranța copiilor și a părinților acestora Sondajul de opinie desfășurat icircn aprilie 2020 a evidențiat că circa 73 din părinți consideră că este mult prea devreme ca instituțiile preșcolare și școlare să-și reia activitatea Icircn acest context reacția autorități icircn sensul redeschiderii entităților educaționale trebuie să determine un nivel sporit de icircncredere icircn racircndul părinților
Monitorizarea constantă a efectelor crizei pandemice pentru a aborda eficient și prompt provocările cu care se confruntă femeile și bărbații din Moldova Se impune a fi icircntreprinsă o analiză mult mai detaliată și constantă din partea autorităților atacirct la nivel național cacirct și teritorial ce va genera date multiplu dezagregate (pe criteriul de sex vacircrstă mediul de trai statut economic educațional familial etc) pentru a urmări cum criza a impactat categoriile vulnerabile sau care sunt riscurile potențiate icircn acest context icircntru elaborarea și implementarea planuri de reacție eficiente icircn scopul diminuării inegalităților care se manifestă și urmează să se accentueze
Blvd Ștefan cel Mare și Sfacircnt nr 202 etajul 3 Chișinău Republica Moldova
Tel +373 22 839 898Email infomdunwomenorg
Website moldovaunwomenorgFacebook unwomenmoldovaTwitter unwomenmoldova
4
SUMARPandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Bărbați
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Sursa CBS-Research 2020
Femei
368
632
Figura 1
516484
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 2
Sursa CBS-Research 2020
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
CRIZA IcircNGRIJIRII
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
5
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților
timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 3
Figura 4
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care numărul de ore dedicate activităților casnice a crescut (gospodării cu copii)
54 53 53 5234 25 24
39 36 39 3718 16 18
Women Men
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
6
Pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Femeile sunt mai expuse stării de anxietate și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să le combine cu
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46)
SUMAR
80
81
72
80
70
79
55
59
Your health
Family membersrsquo health
Stress induced by the quarantine
Mass riots
Women Men
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 5
Figura 6
Sursa COVID-19 COVID-19 icircn Moldova Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
5453
4754
58
5650
54
5947
RuralUrban
HigherSecondary
Lower education
55+35-5418-34
WomenMen
705
707
73
647
751
828
798
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Mass riots
Childrenrsquos education
Limitation of rights because of thestate of emergency
Stress induced by the quarantine
Your health
Overloading of the healthcare system
Family membersrsquo health
Sec
urity
Hea
lth
705
707
73
647
751
828
798
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Mass riots
Childrenrsquos education
Limitation of rights because of thestate of emergency
Stress induced by the quarantine
Your health
Overloading of the healthcare system
Family membersrsquo health
Sec
urity
Hea
lth
STAREA DE BINEmunca la distanță
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării hellip
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării hellip
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
54
53
47
54
58
56
50
54
59
47
RuralUrban
IcircnalteMedii
Studii joase
55+35-5418-34
FemeiBărbați
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
7
SUMAR
O parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv de nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
186 189173 179
74 77 71 69
2015 2016 2017 2018
Men Women
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspen-darea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Pe viitor munca femeilor care lucrează de acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 7
Figura 8
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Situația de la locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Dispunerea de asigurare medicală
42
138
335
267
273
367
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
We workdirectly at
work
We workfrom home
We dontwork at allwe are on
leave
Women Men
TRANZIȚIA LA MUNCĂ
42
138
335
267
273
367
Muncim direct lalocul de muncă
Muncim de acasă
Nu muncim delocstăm acasă icircn
concediu
731726
813
769
Dispun de asigurare medicală Angajatorul dvs plătește contribuții la fondul social
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
8
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 9
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
9
SUMARBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565
din volumul total al veniturilor disponibile Dacă icircn cazul bărbaţilor anume activitatea productivă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile sociale şi remitenţe
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 9
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
10
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Conform prognozelor estimate de Banca Mondială1 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpului de urmeazăTotuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum
procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor) Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare
1httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
65
162156
295
Urban Rural
Men WomenSursa BNS 2008-2018
Analiza ponderii remitențelor icircn veniturile totale pe sexe și zona de reședință
Figura 10
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
11
FINANCIALVULNERABILITY DURING THE COVID-19 PANDEMICO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra veniturilor femeilor și bărbaților din Moldova
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de șocuri asupra populației impactul acestora fiind resimțit icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircndeosebi documentul dat relevă constatările de bază cu referire la răspacircndirea efectelor pandemiei COVID-19 asupra veniturilor femeilor şi a bărbaţilor şi modalităţile prin care inegalităţile de gen se pot acutiza Icircn contextul icircn care criza provocată de pandemie a determinat sporirea nivelului de implicare icircn special a femeilor icircn activitaţile de icircngrijire a copiilor ceea ce a accentuat şi mai mult inegalităţile de gen pe piaţa muncii1 ne-am propus să vedem cum acest lanţ logic de efecte s-a transpus asupra veniturilor disponibile ale femeilor şi bărbaţilor Astfel ne-a preocupat să identificăm care sunt canalele principale pentru accentuarea vulnerabilităţii financiare icircn racircndul femeilor şi al bărbaţilor şi cum acestea pot determina manifestarea şi extinderea inegalităţilor de gen
Icircn cadrul acestei cercetări vulnerabilitatea financiară de gen actuală şi potenţială este analizată prin prisma a trei surse principale de obţinere a cacircştigului şi anume (i) activităţile productive (ii) prestaţiile sociale şi (iii) transferurile inclusiv remitenţele Conform Biroului Naţional de Statistică (BNS) anume aceste trei componente stau la baza veniturilor disponibile2 Totodată ţinacircnd cont de contextul naţional icircn special a măsurilor icircntreprinse icircn sensul diminuării efectelor provocate de criza pandemică cacirct şi de cel global icircn ceea
ce vizează prognozele pentru 2020 ale efectelor crizei asupra remitenţelor un accent mai mare a fost pus spre evaluarea vulnerabilităţii provocate de fluctuaţia nivelului de remitenţe şi a veniturilor obţinute de la locul muncii
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn Republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus[11] iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)[22] Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn cooperare cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo iar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta
Adiţional au fost interpretate datele oficiale prezentate de statistica naţională cu referire la situaţia veniturilor
INTRODUCERE
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19
12
populaţiei pentru perioada relevantă analizei icircn cauzăAnual icircn baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC) BNS identifică şi calculează care este venitul disponibil al gospodăriilor Icircntrucacirct BNS prezintă datele anume icircn acest fel (la nivel de gospodărie) este important de menţionat că icircn ceea ce privește dimensiunea egalității de gen icircn cadrul acestei analize atunci cacircnd prezentăm datele prin perspectiva femeilor şi a bărbaţilor anume din această sursă ne referim la valorile specifice gospodăriilor icircn care capul familiei este bărbat sau femeie Totodată nu excludem faptul că dacă aveau să fie prezentate datele cu referire la veniturile şi cheltuielile femeilor şi a bărbaţilor ca şi persoane individuale dar nu situaţia pe gospodării aceasta ar fi evidenţiat mai mari inegalităţi de gen icircn ceea ce vizează cacircştigurile femeilor şi a bărbaţilor şi sursele acestora de venit La fel dat fiind faptul că icircn ultimii zece ani au parvenit mai multe schimbări cu privire la structura veniturilor cheltuielilor și consumului populației și a crescut constant rata de non-răspuns a respondenților la CBGC3 icircn anul 2018 Biroul Național de Statistică a ajustat metodologia de calcul al pragului de sărăcie și metodologia CBGC Ținacircnd cont de aceste
precizări metodologice icircn raportul de față ne vom axa mai mult pe analiza tendințelor decacirct pe cifrele exacte pentru un an sau altul
[11]Constatările evidenţiate de analizele precedente elaborate icircn acest context
[22]Veniturile disponibile ale populaţiei reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti şi icircn natură provenite din activitatea salariată şi pe cont propriu de la realizarea producţiei agricole din gospodăria auxiliară venit din proprietate pensii şi alte prestaţii sociale şi alte transferuri curente (inclusiv mărfuri şi sume băneşti primite din afara gospodăriei)
1 Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
2 httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3 Rata non-răspunsurilor constituie mai mult de 30 la sută menținacircndu-se tendinţa de creştere a acesteia icircn timp Problema este mai accentuată icircn mediul urban icircn special icircn municipiul Chişinău
CONSTATĂRIBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565 din volumul total al veniturilor disponibile Analiza dezagregată a datelor ce sunt reflectate icircn figura de mai jos arată clar faptul că perspectiva de gen a evidenţiat decalaje majore icircn acest sens Dacă icircn cazul bărbaţilor anume această sursă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile
sociale şi remitenţe A atras atenţia şi faptul că dacă icircn ceea ce vizează prestaţiile sociale inegalităţi de gen semnificative nu au fost observate (diferenţa fiind de 47 pp) atunci la capitolul remitenţelor femeile sunt dublu mai dependente de aceste surse de venit decacirct bărbaţii Astfel a cincea parte din veniturile disponibile ale femeilor o reprezintă anume remitenţele
13
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Comparativ cu situaţia femeilor din urbe aceasta semnifică o dependență de doua ori mai mare iar icircn comparaţie cu bărbaţii din mediul urban ndash tocmai de cinci ori mai mare Totodată analiza icircn dinamică arată clar o dependenţă constantă de remitenţe Diferenţa atacirct
de mare a ponderii prestaţiilor sociale şi a remitenţelor icircn veniturile totale ale femeilor poate fi explicată prin factorii structurali precum (i) migraţia mai mare icircn racircndul bărbaţilor4 care expediază mijloace financiare acasă şi (ii) multe gospodării icircn care capul familiei este femeia sunt gospodăriile icircn care acestea sunt pensionare şisau văduve
4 Conform BNS icircn 2018 ponderea bărbaţilor din totalul persoanelor plecate peste hotare a fost de 675
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 1
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
14
65
162156
295
Urban Rural
Men Women
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
Dinamica ponderii remitențelor icircn veniturile totale
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile totale pe criteriul de sex şi mediul de trai
Figura 2
Sursa BNS 2018
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urbanFemei rural Femei urban
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
15
Familiile cu copii sunt mai dependente de remitenţe Aceasta poate fi explicat prin faptul că icircn gospodăriile cu copii pentru a asigura un nivel decent de trai şi un acces mai mare la serviciile de educaţie sănătate dezvoltare a copiilor părinţii sau rudele icircn special bărbaţii pleacă la
muncă peste hotare ceea ce şi determină o dependenţă mai pronunţată de această sursă de venit Icircn cazul familiilor fără copii predomină dependenţa mai mare de prestaţiile sociale ceea ce poate fi explicat prin prezenţa mai mult a vacircrstnicilor icircn această situaţie
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile gospodăriilor cu copii şi fără inclusiv pe criteriul de mediu
Figura 3
Sursa BNS 2018
407
38
207
89
56
155
58
19
127116
191
214
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Cuplu familial fără copii O singură persoană Alte gospodării fără copii Părinte singur cu copii Cuplu familial cu copii Alte gospodării cu copii
2018
Prestații sociale Remitențe
fără copii cu copii
81
128
114
216
288
28
0 5 10 15 20 25 30 35
Parinte singur cu copii
Cuplu familial cu copii
Alte gospodarii cu copii
2018
Urban Rural
16
Conform prognozelor estimate de Banca Mondială5 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Pentru ţările din Europa şi Asia Centrală această scădere se estimează tocmai la 275 Scăderea proiectată care ar fi cea mai puternică diminuare din istoria recentă se datorează icircn mare măsură scăderii salariilor și a ocupării lucrătorilor migranți care tind să fie mai vulnerabili la pierderea locurilor de muncă și a salariilor icircn timpul unei crize economice icircntr-o țară gazdă
Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei Icircn baza datelor caracteristice pentru Moldova cu referire la valoarea monetară a remitenţelor din 2019 (fiind de $1 90929 mln reprezentacircnd 163 din PIB)6 şi a valorii estimative de reducere a acestora (prognozată BM pentru ţările din Europa şi Asia Centrală ndash 275) printr-un calcul matematic putem deduce cu aproximaţie că icircn 2020 valoarea monetară a
remitenţelor se va reduce icircn medie cu $525 mln sumă destul de semnificativă pentru populaţia ţării noastre Icircntrucacirct remitenţele reprezintă o sursă importantă de venit iar icircn perioada crizei provocate de pandemie mai multe persoane au revenit icircn ţără7 sistacircndu-şi temporar sau definitiv activitatea de lucru peste hotare se poate prognoza un impact financiar puternic asupra celor mai sărace şi vulnerabile categorii de persoane icircn special ale celor din mediul rural (a se vedea figura de mai jos)
5 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
6 h t t p s w w w w o r l d b a n k o r g e n t o p i c m i -g r a t i o n r e m i t t a n c e s d i a s p o r a i s s u e s b r i e f migration-remittances-data
7 Analiza ldquoTranziția inegală la muncă icircn perioada pandemiei O analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din moldovardquo CPD UN
Women mai 2020
145
92
157154
105
174
15
88
20
total urban rural
Quintile of the poor Quintile of the vulnerable Quintile of the emerging middle
468
1012141618
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
urban area
Quintile of the poor
Quintile of thevulnerable
Quintile of the emergingmiddle
10
15
20
25
30
rural
Dinamica ponderii remitenţelor icircn veniturile celor mai sărace categorii
Figura 4
Sursa BNS 2010-2018
145
92
157154
105
174
15
88
20
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
total urban rural
Quintila săracilor Quintila vulnerabililor Quintila de mijloc emergentă
4
6
8
10
12
14
16
18
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
mediul urban
Quintila săracilor
Quintila vulnerabililor
Quintila de mijloc emergentă
Mediul urban
Rural
17
Dinamica dependenţei acestor categorii de remitenţele intrate icircn ţară evidenţiază două constatări de bază (i) icircn primul racircnd se evidenţiază dependenţa continuă a celor mai defavorizate categorii de persoane anume din mediul rural de aceste surse de venit şi (ii) icircn al doilea racircnd reducerea ponderilor acestor mijloace financiare icircn veniturile gospodăriilor icircncepacircnd cu 2015-2016 atacirct icircn mediul rural cacirct şi urban poate fi explicate de criza economică din Rusia acolo unde majoritatea bărbaţilor din Moldova aleg să plece la muncă Astfel prin deducere sesizăm că reducerea remitenţelor din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19 va avea un impact şi mai mare asupra nivelului de sărăcie a celor mai vulnerabile categorii de persoane
Complementar cu informația reflectată aceasta ar presupune că femeile şi familiile cu copii din mediul rural vor avea cel mai mult de suferit de diminuarea remitenţelor Prin urmare o scădere a remitenţelor icircn racircndul acestor grupuri defavorizate va afecta negativ capacitatea lor de a investi icircn servicii de sănătate de educaţie şi alte servicii esenţiale deoarece mai multe din finanțele lor vor fi direcționate către soluționarea deficitului de alimente și a nevoilor imediate de trai8 Chiar dacă efectele acestor modificări nu vor fi resimţite imediat pe termen mediu efectele crizei pandemice se vor pronunţa icircn acest context Prin urmare constatăm că variaţiile icircn acest sens pot fi considerate un canal important de manifestare şi agravare a inegalităţilor de gen
La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpul ce urmează Datele generate de sondajul de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 au relevat nivelul de autoapreciere a efectelor crizei pandemice asupra veniturilor obţinute din activităţile productive ale femeilor şi bărbaţilor Figura de mai jos contrapune răspunsurile oferite de respondenţi icircn acest context Astfel clar se vede că bărbaţii fac parte din categoria cea mai vulnerabilă din punct de vedere salarial o vulnerabilitate ce s-a manifestat deja şi care urmează să se manifeste icircntr-un timp apropiat La fel figura relevă că printre cei mai vulnerabili sunt şi persoanele fără studii sau cu studii incomplete tinerii şi adulţii (18-44 ani) şi cei ce au copii Astfel direct se observă că măsurile de restricţie impuse la nivel de stat pentru a diminua impactul nociv provocat de pandemia COVID-19 (inclusiv menţinerea distanţei sociale sistarea activităţii mai multor agenţi economici etc) s-au răsfracircns imediat asupra veniturilor disponibile ale cetăţenilor
8 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Vulnerabilitatea salarială
Cartografierea respondenţilor prin prisma vulnerabilităţii salariale
Figura 5
Sursa Sondajul realizat de CBS-Axa la comanda CPD aprilie 2020
Bărbați
Femei
18-29 ani30-44 ani
45-59 ani
60+ani
Studii medii incompletefără
Studii medii generale
Studii superioare Urban
Rural
Cu copii
Fără copii
15
20
25
30
35
40
8 10 12 14 16 18 20 22 24Am a
vut o
redu
cere
de
sala
riuicircn
luna
mar
tie 2
020
Probabil voi pierde și cu siguranță voi pierde locul de muncă
18
Din perspectiva prestaţiilor sociale vulnerabilitatea financiară nu va fi atacirct de pronunţată Figura de mai jos reflectă numărul persoanelor ce au intrat icircn ajutor social icircn primele patru luni ale anului 2020 Prin urmare pentru luna aprilie se observă o creştere vizibilă a categoriilor defavorizate ce au avut necesitatea de a beneficia de suportul financiar din partea statului femeile fiind mai dependente de aceste surse Adiţional datele sondajului de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 relevă că icircn racircndul mai multor femei respondente a sporit sau a rămas
neschimbată valoarea pensiilor şi ale altor plăţi sociale (inegalitatea de gen icircnregistracircnd o valoare medie de 55 pp) Prin urmare putem deduce că icircn pofida unei dependenţe de prestaţiile sociale mai mari icircn racircndul femeilor nu excludem faptul că anume această sursă de venit pe termen scurt sau mediu nu va afecta negativ volumul total al cacircştigurilor femeilor şi a bărbaţilor
Totuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc inegalitatea de gen icircn acest sens echivalacircndu-se cu 53 pp Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor)
Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare A atras atenţia că icircn această categorie intră şi persoanele ce au copii cele din mediul rural şi cele cu un nivel mic de studii
Vulnerabilitatea financiară pe termen mediu
Sursa Sondaj realizat de către CBS-Axa pentru CPD Aprilie 2020
Cartarea respondenţilor prin prisma expunerii pe termen mediu la vulnerabilitatea financiară severă
Figura 6
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
19
Beneficiarii de ajutor social
Sursa CNAS 2020
Sursa Sondaj April 2020
Pensiile și alte plăți sociale
Icircn final putem menţiona că din perspectiva vulnerabilităţii financiare provocate şi accentuate de criza pandemică COVID-19 pot fi reliefate trei constatări majore
1 Faptul că pentru femei o sursă importantă de venit o constituie prestaţiile sociale variaţiile observate icircn perioada crizei pandemice nu evidenţiază o modificare negativă icircn acest sens ceea ce presupune că pe termen scurt sau mediu din această perspectivă veniturile nu vor fi atacirct de afectate iar vulnerabilitatea financiară a femeilor nu va fi atacirct de pronunţată Cu toate acestea nu trebuie de omis faptul că o analiză mult mai detalită şi constantă trebuie a fi icircntreprinsă icircn sensul monitorizării situaţiei date
Analiza perspectivei de gen icircn racircndul beneficiarilor ajutorului social
Autoanaliza respondenţilor a impactului crizei pandemice
Figura 7
Figura 8
2 Pe termen scurt ţinacircnd cont de reducerea veniturilor din activităţile productive bărbaţii vor fi mai afectaţi de criza pandemică Totuşi pe termen mediu nu excludem că inegalităţile de gen la nivel de salarii şi pensii se vor accentua defavorizacircnd mai mult femeile Aceasta poate fi explicat prin faptul că femeile vor deveni mai inactive pe piaţa forţei de muncă (fie se vor retrage fie vor lucra la distanţa) din cauza divizării inegale a respondabilităţilor de icircngrijire situaţie deja care s-a manifestat pe parcursul crizei pandemice şi care nu este exclus că se va agrava
3 Consideracircnd că femeile icircn special cele din mediul rural sunt mai dependente de remitenţe reducerea acestora probabil va afecta mai mult anume această categorie icircnsă nu cunoaştem cacirct de rapid aceste efecte se vor manifesta icircn timp icircntrucacirct această tranziţie nu va fi atacirct de bruscă precum variaţiile la capitolul de veniturile obţinute de la locurile de muncă
61052
59130
57630
80622
47541
45754
44382
58039
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
ianuarie 20
februarie 20
martie 20
aprilie 20
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
121
86
149
254
228
274
2
16
23
0 5 10 15 20 25 30
Total
Bărbați
Femei
Au scăzut Au rămas la fel Au crescut
20
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI O analiză a impactului crizei pandemice asupra nivelului stării de bine icircn racircndul femeilor și bărbaților
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Studiul de față analizează impactul pandemiei COVID-19 asupra bunăstării populației punacircnd accent pe problemele legate de sănătatea fizică și emoțională a femeilor și bărbaților icircn mod special a celor din grupurile vulnerabile Studiul evidențiază criza emoțională provocată de pandemie la care au fost expuse femeile icircn mare parte
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
Totodată analiza pune icircn evidență și problemele legate de securitatea fizică icircn perioada de pandemie Distanțarea socială și izolarea la domiciliu au determinat sporirea riscului de violență icircn familie Efectele acestui fenomen se răsfracircng simțitor asupra femeilor Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republica Moldova au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo ade 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11]
INTRODUCERE
21
Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentatve pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[ 1 1] COVID-19 Icircn Republica Moldova ndash Sondaje Tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
Una din șase persoane icircn Moldova nu este satisfăcută de starea sănătății Aprecierea acesteia ca fiind rea sau foarte rea este mai frecvent icircntacirclnită icircn racircndul persoanelor vacircrstnice din mediul rural cu venituri reduse altfel spus ndash icircn racircndul grupurile mai vulnerabile Icircn același timp jumătate din populație a fost nevoită să renunțe la muncă din cauza problemelor de sănătate fiind mai afectate femeile Pe de altă parte bărbații sunt mai tentați să
considere serviciile medicale inaccesibile Inegalități de acces se atestă icircn funcție de nivelul de venituri serviciile medicale par a fi inaccesibile pentru circa 30 dintre pentru persoanele din quintila 1 (cea mai săracă) 2
2 Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019 httppasmdroPASStudiesDetails147
CONSTATĂRI
S-a icircntacircmplat să nu puteți munci pe motive de sănătate icircn ultimul an
care consideră serviciile medicale inaccesibile
Sursa Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019
Percepțiile privind starea de sănătate și nivelul de acces la serviciile medicale
Figura 1
203222
238
195
292
22 225
141
20
Femei Bărbați Urban Rural q1 q2 q3 q4 q5
496464
515
432 414368
426465
533
Femei Bărbați Rural Urban q1 q2 q3 q4 q5
22
Necesitățile populației legate de sănătate rămacircn neacoperite icircn special icircn cazul grupurile vulnerabile Acestea din urmă beneficiază cel mai puțin de serviciile de sănătate Astfel constatăm că circa 48 din gospodăriile icircn care sunt prezente persoane cu dizabilități nu s-au adresat
la medic chiar dacă au avut nevoie Icircn aceeași situație au fost și gospodăriile cu venituri reduse vacircrstnicii și femeile
Criza pandemică provocată de COVID-19 a acutizat și mai mult problemele de sănătate icircn special cele legate de bunăstarea emoțională Peste 15 din populație s-au confruntat personal sau un membru al familiei cu o anumită boală (alta decacirct infectarea cu COVID-19) icircn perioada de izolare socială mai vulnerabile icircn acest sens fiind familiile vacircrstnice Vulnerabilitatea acestora se dublează dacă luăm icircn calcul restricțiile impuse persoanelor cu vacircrsta de peste 60 de ani de a părăsi locuința sau de a interacționa social Odată cu răspacircndirea epidemiei și instituirii măsurilor de izolare socială a fost afectată și sănătatea mintală sau emoțională a populației ndash circa 40 confruntacircndu-se cu asemenea probleme Cel mai afectate sunt femeile (48)
care și-au asumat marea parte a responsabilităților casnice și au petrecut mai mult timp icircn izolare socială comparativ cu bărbații Totodată pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Majoritatea populației se arată icircngrijorată de sănătatea proprie sau a membrilor familiei (peste 75) atacirct fizică cacirct și mintală3 Pe lacircngă acestea o preocupare importantă
3 COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
Sursa Raport rdquoMoldova Inegalărdquo CPD 2019
Cererea neacoperită de servicii medicale
Figura 2
care nu s-au adresat la medic chiar dacă au avut nevoie
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani60+
Bărbați Femei
Gosp cu pers cu dizabilități
Gosp fără pers cu dizab
Săraci
Bogați
Romi
Non Romi
5
10
15
20
25
30
30 35 40 45 50
p
entr
u ca
re e
ste
o fo
arte
mar
e pr
oble
mă
să se
inte
rnez
e icircn
spita
l
23
a populației ține de securitatea și bunăstarea fizică icircn perioada crizei pandemice Peste 70 din populație manifestă temeri legate de lezarea drepturilor icircn perioada stării de urgență dezordini icircn masă și chiar violență icircn cadrul familiei Femeile sunt mai expuse stării de anxietate
și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Problemele de sănătate cu care s-a confruntat populația icircn perioada pandemiei COVID-19
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Figura 3
Figura 4
95
106
5
74
116
158
76
152
5
62
48
53
5
72
52
75
314
484
367
395
47
398
408
413
Bărbați
Femei
18-29
30-44
45-59
60 +
Prezenți copii
Prezenți vacircrstnici
Boală fizică Boala unui membru al familiei Sănătatea mintală emoțională afectată
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării de urgență
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
24
Cacirct de periculos este virusul pentru sănătate și viață (foarte și oarecum periculos) Val 1
Icircn ce măsură credeți că vă puteți infecta Dvs sau membrii familiei (foarte și destul de probabil) Val 1
Dinamica percepțiilor privind nivelul pericolului virusului
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Nivelul de anxietate crește pe măsura sporirii riscului de infectare cu COVID-19 Odată cu răspacircndirea pandemiei preocupările și temerile față de starea sănătății au sporit vizibil Frica de a contacta virusul COVID-19 a cuprins icircntreaga populație indiferent de vacircrstă sau statut Femeile sunt mai afectate emoțional de situația epidemiologică acestea fiind mai preocupate de riscul infectării și implicațiile asupra sănătății Totodată pentru un răspuns de politici adecvat este important să fie luate icircn calcul și inegalitățile icircn funcție de studii și reședință Persoanele cu nivel icircnalt de studii din mediul urban sunt mult mai
icircngrijorate de posibilitatea infectării și totodată sunt mai conștiente de iminența pericolului de infectare Acest lucru se explică prin (i) acces mai redus la informație relevantă icircn zonele rurale (ii) inegalități de participare icircnvățare și informare icircntre diferite categorii de populație (iii) nivel redus de interes pentru studiere analiză a informației icircn racircndul populației cu nivel scăzut de studii Icircn același timp relaxarea măsurilor de carantină a determinat și modificări icircn dinamica percepțiilor și comportamentelor la icircnceputul lunii mai (valul 11 de cercetare) ponderea populației
preocupată de pericolul de infectare scade treptat
Dinamica percepțiilor privind posibilitatea infectării
Nivelul de icircngrijorare a populației față de riscul infectării cu COVID-19 Val = sondaj longitudinal
Figura 5
83
93
74
86
9992
85
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
ii jo
ase
Med
ii
Inal
te
Urb
an
Rura
l
6169 64
42
2718
20
36
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte periculos Oarecum periculos
3538
12
34
50
41
32
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
iijo
ase
Med
ii
Icircnal
te
Urb
an
Rura
l
118 7 9
25 2925 24
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte probabil Destul de probabil
25
Icircn același timp măsurile de izolare socială impuse de către autorități au afectat și mai mult sănătatea emoțională a populației Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să
le combine cu munca la distanță Efectele măsurilor de izolare sunt mai puțin resimțite icircn racircndul persoanelor cu nivel icircnalt de studii ceea ce indică asupra probabilității mai icircnalte de a fi ocupate icircn acele sectoare economice care permit respectarea măsurilor de distanțare socială și lucrul la domiciliu
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 6
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46) Totodată riscul a de fi supuse violenței domestice este mai pronunțat icircn racircndul persoanelor cu o vacircrstă mai icircnaintată acestea din urmă fiind și ținta celor mai restrictive măsuri de distanțare socială
Rata violenței a crescut comparativ cu anii precedenți Numărul de cazuri de violență icircn familie icircnregistrate la Poliție a crescut icircn primele 4 luni ale anului 2020 comparativ cu ultimii doi ani precedenți Icircn perioada ianuarie ndash aprilie 2020 au fost icircnregistrate 4213 cazuri de violență icircn familie (petiții examinate) astfel depășind semnificativ valoarea pentru aceeași perioadă a anilor trecuți Totodată icircn primele 4 luni ale anului 2020 au fost eliberate icircn jur de 1500 de ordine de restricție cu peste 1000 mai mult comparativ cu 2019 Icircn ceea ce privește solicitările de asistență telefonică icircn cazurile de violență domestică este important să observăm că numărul de apeluri la telefonul de icircncredere pentru femei și fete a sporit substanțial icircn luna aprilie atunci cacircnd s-au intensificat măsurile de distanțare socială și izolare la
domiciliu Estimarea obiectivă a incidenței cazurilor de violență icircn familie icircn perioada de izolare socială este destul de dificilă Luacircnd icircn considerare faptul că majoritatea populației s-a aflat icircn izolare la domiciliu pe perioada stării de urgență aceasta a redus posibilitățile persoanelor supuse violenței domestice de a solicita asistență ajutor la Poliție sau la telefonul de icircncredere icircntrucacirct se aflau icircn imediata apropiere cu persoana-agresor
5453
47
5458
56
5054
59
47
RuralUrbanIcircnalteMediiStudiijoase
55+35-5418-34FemeiBărbați
26
celor icircngrijorați de riscul violenței icircn familie icircn perioada pandemiei COVID-19
Total petiții examinate icircn primele 4 luni ale anului
Total ordine de restricții eliberate icircn primele 4 luni
Nr de apeluri la telefonul de icircncredere 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research IGP4 La Strada
Sursa Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Temerile legate de securitatea fizică icircn perioada izolării sociale sunt fondate Măsurile instituționale icircntreprinse de către autorități pentru stoparea pandemiei au creat condiții favorabile pentru abuzuri și violență domestică Violența icircn familie a constituit o problemă majoră a societății moldovenești și pacircnă la răspacircndirea pandemiei COVID-19 (figura 9) Ponderea femeilor care suferă de cele mai frecvente forme de violență icircn bază de gen este mai mare icircn cadrul grupului de vacircrstă pre-pensionară Totodată incidența violenței domestice este de două ori mai mare icircn racircndul femeilor din gospodăriile cu persoane cu dizabilități și femeilor de etnie romă Icircn contextul dat devin rezonabile icircngrijorarea și temerile femeilor față de riscul sporit al violenței domestice ca urmare a izolării sociale alături de problemele economice și de sănătate
Preocupările populației icircn legătură cu violența domestică și incidența cazurilor de violență
Violența icircn bază de gen icircn racircndul femeilor din grupurile vulnerabile
Figura 7
Figura 8
Preocupările populației față de sporirea violenței icircn perioada pandemiei sunt confirmate și de interesul față de acest subiect icircn Internet Astfel icircn perioada martie ndash mai 2020 perioadă icircn care a fost declarată starea de urgență și instituite măsurile de carantină și izolare la domiciliu au sporit căutările icircn Google a subiectelor ce țin de violență și abuz icircn special a violenței icircn familie comparativ cu primele luni ale anului curent Acest lucru ne permite icircn mod indirect să intuim o creștere și a incidenței cazurilor de violență domestică fapt ce a determinat și necesitatea căutării informațiilor legate de acest subiect
3446
3346
43
3643
4442
39
BărbațiFemei
18-3435-54
55+
StudiihellipMediiIcircnalte
UrbanRural
70
165
Martie Aprilie
1271
1376
1497
2018 2019 2020
3424 3919 4213
2018 2019 2020
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ Nivel scăzut educație
Studii medii
Studi superioare
Sunt pers cu diz icircn gosp
Nu sunt prs diz icircn gosp
Economic active
Rural
Sărace
Venituri medii
Bogate
Urban
Economic inactivă Roma
25
30
35
40
45
50
55
60
0 5 10 15 20 25 30
n
u ar
rapo
rta
cazu
l dac
ă ar
fi v
ictim
ă a
viol
ențe
i
V-a lovit sau a aruncat icircn dvs cu un obiect ce putea să vă lovească
4 Datele privind cazurile de violență icircn familie icircnregistrate la poliție reflectă situația pentru primele 4 luni ale anului
27
Tendințele și interesul de căutare icircn Google icircn perioada pandemiei Covid-19 Republica Moldova
Figura 9
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
Sursa Google
Căutări icircn Google violență icircn familie
Căutări icircn Google abuz
28
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19O analiză a impactului crizei pandemice asupra rolurilor de gen icircn icircngrijire și asupra abilitării femeilor
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen dar și asupra icircmputernicirii femeilor
Totodată studiul conturează cele mai importante inegalități icircn icircngrijire pe perioada pandemiei Aceasta din urmă a expus a accentuat și amplificat inegalitățile icircntre femei și bărbați icircn ceea ce privește responsabilitățile casnice Studiul evidențiază criza aparent invizibilă a responsabilităților și necesităților de icircngrijire
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republică au fost confirmate 12732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform
statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquoape un eșantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova realizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
29
CONSTATĂRIDivizarea inechitabilă a sarcinilor determină femeile să acorde de două ori mai mult timp activităților de icircngrijire a familiei O analiză a timpului divizat pe tipuri de activități relevă discrepanțe semnificative icircn timpul acordat treburilor casnice și icircngrijirii copiilor Responsabilitățile casnice ocupă cea mai mare parte a zilei unei femei ndash 46
ore icircn cadrul populației generale și 38 ore icircn cazul femeilor angajate Icircn timp ce bărbații icircn mare parte dedică cel mai mult timp serviciului - 39 ore din totalul bărbaților Totodată și durata zilei dedicate activităților de bază este mai mare icircn cazul femeilor cu circa două ore comparativ cu bărbații
Divizarea inechitabilă a rolurilor de icircngrijire este icircn mare parte determinată de percepțiile generale cu privire la rolurile tradiționale de gen icircn societate Acestea se regăsesc atacirct icircn racircndul bărbaților cacirct și a femeilor ndash circa 60 dintre ele consideracircnd că responsabilitățile familiale sunt mai mult de datoria lor Prin urmare se conturează două provocări de bază pe de o parte o constracircngere și presiune morală din partea societății iar pe de altă parte ndash o auto-asumare de către femei a rolurilor tradiționale rdquoprescriserdquo Opiniile stereotipizate sunt mai pronunțate icircn racircndul populației cu vacircrsta cuprinsă icircntre 30-44 ani 76
dintre acestea consideră că este de datoria bărbatului să icircntrețină familia iar 67 - că femeile trebuie să se preocupe primordial de icircngrijirea familiei și a casei Este important să menționăm că percepțiile cu privire la rolurile de icircngrijire sunt mult mai pronunțate comparativ cu cele legate de participarea (sau neparticiparea) femeilor icircn procesul de luare a deciziilor și cel politic Altfel spus membrii societății moldovenești icircn mare parte nu consideră că femeile ar fi mai puțin capabile să se implice icircn politică doar că implicarea acestora nu trebuie să fie icircn detrimentul familiei și a altor roluri de icircngrijire
Numărul mediu de ore pe zi dedicat de femei și bărbați activităților de bază
Sursa Barometrul de Gen 2016 CPDUN Women
Figura 1
[1 1] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3924
68 65
21 46
1838
1917
15
13
09
2213
17
0
2
4
6
8
10
12
14
Bărbați Femei Bărbați Femei
Total populație Angajați icircn cacircmpul muncii
Icircngrijirea copiilor
Activități icircn gospodărie
Activități casnice
Serviciu
30
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
Sursa Indexul Egalității de Gen 20193 CPD
Sursa Fundația Soros-Moldova CPD Barometrul de Gen 2006 -2016 Sondaje CPD 2017-2019
Icircn ultimii 10 ani percepțiile legate de rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților s-au icircmbunătățit ușor Cu toate acestea inegalitățile de gen icircn materie de roluri percepute și asumate atacirct icircn viața publică cacirct și cea privată icircși păstrează intensitatea Deși per ansamblu situația s-a ameliorat există o diferență importantă icircn viteza și vectorul de icircmbunătățire a percepțiilor Astfel icircn ceea ce privește participarea femeilor icircn viața publică (politică
management) viteza cu care s-au icircmbunătățit percepțiile este de două ori mai mare comparativ cu cele ce vizează responsabilitățile familiale Acest lucru confirmă icircncă o dată amploarea și penetranța inegalităților
3 Indexul Egalității de Gen 2019 CPD httpprogenmdfiles1421_indexul_egalitatii_de_gen_2019_finalpdf
Percepția populației asupra rolurilor de gen
Dinamica percepțiilor populației asupra rolurilor de gen
Figura 2
Figura 3
85
731
646668707274767880828486
2009 2014 2016 2017 2019
It is mens duty to earn money for the family
79618
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2009 2014 2016 2017 2019
It is womens duty to do the household chores
32
157
0
5
10
15
20
25
30
35
2009 2014 2016 2017 2019
Women cannot hold management positions
30195
05
101520253035
2009 2014 2016 2017 2019
Politics is not a place for women
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Este mai mult de datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Femeile nu au ce căuta icircn politică
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Femeile nu au ce căuta icircn politică
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women MenEste mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
icircn politică icircn funcții de conducere
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
31
Deși stereotipurile cu privire la rolurile de gen icircn icircngrijire și-au redus din intensitate icircn ultimul deceniu răspunsul actual de politici nu este eficient Concilierea vieții de familie cu cea profesională continuă a fi o provocare pentru femei Conform datelor oficiale beneficiari absoluți ai concediului de icircngrijire a copilului pacircnă la vacircrsta de 3 ani sunt mamele Icircn 2017 mai puțin de 10 dintre beneficiarii icircndemnizației de icircngrijire a copilului au fost tații Deși numărul acestora a crescut icircn ultimii ani ponderea bărbaților care icircși asumă rolul de icircngrijire a copiilor continuă a fi foarte mică icircn
raport cu cea a femeilor ceea ce indică asupra faptului că modelul actual al concediului de icircngrijire a copilului nu icircncurajează egalitatea de gen icircntre părinți și participarea sporită a taților icircn educarea și icircngrijirea copiilor4 Icircn același timp icircn Moldova se icircnregistrează un nivel redus de acces al populației la servicii de educație timpurie (creșe) Insuficiența acestor servicii limitează participarea femeilor icircn viața socio-economică și icircn același timp acutizează inegalitățile de gen icircn icircngrijire
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
Responsabilitățile familiale constituie o barieră importantă pentru participarea activă icircn viața socială a femeilorAcestea limitează accesul femeilor la studii (formale sau non-formale) ndash valabil pentru mai mult de 50 dintre femeile care nu au urmat studii de profesionalizare ndash sau au determinat icircntreruperea lor Distribuția inegală a responsabilităților familiale distanțează femeile de viața politică și socială și creează dificultăți icircn viața profesională (figura 5) icircn pofida accesului la diferite servicii (de educație pentru copii de icircngrijire și sănătate pentru adulți etc Odată cu răspacircndirea epidemiei COVID-19 și aplicarea măsurilor instituționale de stopare a acesteia majoritatea serviciilor au fost sistate (serviciile educaționale de icircngrijire
de divertisment etc) Icircn lipsa suportului instituțional și a serviciilor publice povara activităților de icircngrijire s-a transferat automat asupra membrilor familiei icircn mod special asupra femeilor astfel fiind declanșată o adevărată criză icircn ceea ce privește activitățile de icircngrijire și presiunea cauzată de acestea
4 ESTE PIAŢA MUNCII PRIETENOASĂ MAMELOR ŞI TAŢILOR Notă Analitică CPD
Ponderea taților beneficiari ai concediului de icircngrijire a copilului
Rata de cuprindere icircn educația preșcolară și ante-preșcolară (creșe)
Figura 4
Figura 5
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
Sursa Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale
Sursa BNS 2018
beneficiari
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiariesNumăr benificiari
Ante-preșcolară Preșcolară
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
32
Sursa BNS 2015 Barometrul de Gen 2016 Sondaj CPD 2019
Pandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Răspacircndirea rapidă a pandemiei și măsurile instituționale puse icircn aplicare icircn scopul izolării sociale au subliniat una dintre cele mai slabe verigi icircngrijirea Ca rezultat al măsurilor icircntreprinse o bună parte a populației a fost pusă față icircn față cu grijile casnice și cele familiale astfel aducacircnd icircn vizor o provocare importantă ndash modalitatea de divizare a acestor responsabilități icircn gospodărie Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire a crescut substanțial
Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Responsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
Ponderea femeilor pentru care responsabilitățile familiale a constituit o barieră de participare implicare
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Figura 6
Figura 7
Bărbați
Femei
368
632
Sursa CBS-Research 2020
516484
73
12
131
161
353
366
393
515
538
576
0 10 20 30 40 50 60 70
Dificultăți la locul de muncă
Implicarea icircn dezvoltarea comunitară
Implicarea icircn deciziile comunitare
Au depășit deadline-uri la serviciu
Au icircntrerupt studiile
Intenția de a se integra pe piața muncii
Participarea activă icircn viața politică
Intrarea debutul icircn politică
Participarea icircn icircnvățămacircntul non-formal
Participarea icircn icircnvățămacircntul formalResponsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
33
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc Astfel se conturează o divizare clară a preocupărilor și responsabilităților femeilor și bărbaților icircn gospodărie
Necesitățile de icircngrijire au crescut substanțial icircn perioada de autoizolare socială icircnsă repartizarea rolurilor și sarcinilor icircn familie continuă a fi inechitabilă Icircn același timp povara grijilor casnice este resimțită și icircn cazul familiilor mono-parentale unde sarcinile de icircngrijire sunt asumate de către un singur membru Icircn cazul ambelor genuri nu se atestă diferențe icircn plan regional cu o excepție bărbații din mediul rural participă mai mult la curățenie față de cei din urban (217 față de 10) și mai puțin la gătit (46 față de 149)
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
Povara activităților de icircngrijire devine tot mai resimțită icircn cazul femeilor Deși numărul de ore dedicate gospodăriei icircn perioada de pandemie a crescut pentru icircntreaga populație acest lucru devine mai pronunțat icircn cazul femeilor pentru circa jumătate dintre ele s-a majorat timpul acordat curățeniei comparativ cu 30 dintre bărbați Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul
activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort cum ar fi icircngrijirea și instruirea copiilor menajul gospodăriei (curățenia pregătirea meselor etc) Suprasolicitarea cu activități de icircngrijire este mai resimțită icircn cazul persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani aceasta fiind categoria de populație ocupată (icircn condiții de viață obișnuite) sau cu copii minori
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 8
Sursa CBS-Research 2020
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
Gestionare gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavvacircrstnici
Aprovizionarea cu apăcompustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
34
Sursa CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care a crescut orele dedicate activităților casnice gospodării cu copii
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate
icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Ponderea populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Figura 9
Figura 10
45
28 28 27 2621 17 17
12 10 10
3020 21 19
13 15 14 179 11 10
Curățenie Jocuri cu copii Pregătirea meselor Cumpărături Aprovizionare apăcombustibil
Icircngrijirea animalelor
473
275
279
268
258
234
417
455
44
436
256
175
427
167
18
16
201
202
229
57
63
45
101
13
Curățenie
Icircngrijirea copiilor
Jocurilecturi cu copii
Instruire lectii cu copii
Pregătirea meselor
Gestionarea gospodăriei
18-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 + ani
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice față de perioada de pacircnă la pandemie (populația generală)
54 53 53 52
34
25 24
39 36 39 37
18 16 18
Icircngrijirea copiilor Curățenie Jocuri cu cu copii Lecții cu copiii Pregătirea meselor Gestionarea gospodăriei Cumpărături
Femei Bărbați
35
Icircn perioada crizei pandemice unele femei au beneficiat de mai mult suport din partea familiei icircn timp ce altele au rămas singure față icircn față cu responsabilitățile și grijile casnice Circa jumătate dintre femei afirmă că icircn perioada de pandemie partenerul s-a implicat mai mult icircn treburile casnice și icircngrijirea familiei iar 1 din 3 femei a beneficiat de ajutorul unui alt membru al familiei Cel mai avantajate icircn acest sens sunt femeile cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani care au icircn icircngrijire copii Prin urmare criza pandemică a determinat o ușoară atenuare a inegalităților de icircngrijire icircn grupul de populație tacircnără La polul opus icircn marginalizare
și excludere s-au dovedit a fi femeile vacircrstnice (60+ ani) unde sunt cel mai mult perpetuate stereotipurile legate de rolurile de gen Vulnerabilitatea acestora se dublează o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă Totodată trebuie să menționăm că alte circa 50 dintre femei nu au beneficiat de suport mai mare din partea partenerului icircn pofida faptului că necesitățile de icircngrijire ale familiei și gospodăriei au crescut substanțial numărul de ore dedicate acestor activități sporind cu peste 30 față de perioada de pacircnă la pandemie
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker5
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că
bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
De la răspacircndirea COVID-19 au fost cumva afectate rolurile și responsabilitățile icircn gospodăria Dvs
Sursa CBS-Research 2020
Cartarea grupurilor de femei care au beneficiat de mai mult ajutor din partea familiei icircn perioada de pandemie
Figura 11
18-29
30-44
45-59
60+
Studii medii incomplete Studii medii generale
Studii profesional tehnice
Studii superioare
Sunt prezenti copii
Fără copii
Sunt prezenti vacircrstnici
Fără vacircrstnici
Angajat
Somer
Pensionar Dizabilitate
Urban
Rural
20
25
30
35
40
45
50
55
35 40 45 50 55 60
Alt m
embr
u al
fam
iliei
mă
ajut
ă m
ai m
ult l
a icircn
griji
rea
fam
ilie
și go
spod
ărie
i
Partenerul mă ajută mai mult la icircngrijirea familie și gospodăriei
5 COVID-19 icircn Republica Moldova ndash sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
36
Pandemia COVID-19 a creat o criză a icircngrijirii care a determinat
bull Acutizarea inegalităților icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire crește exponențial asupra acestora
bull Femeile vor continua să fie antrenate icircn muncile care solicită cel mai mult efort și timp icircn gospodărie cum ar fi icircngrijirea copiilor și adulților dependenți curățenia gătirea etc icircn timp ce bărbații vor continua să fie implicați icircn activități mai lejere Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort
bull Criza de icircngrijire a afectat familiile cu copii unde necesitățile de icircngrijire și icircntreținere sunt mai mari Volumul acestora a sporit substanțial ca urmare a trecerii la icircnvățămacircntul la distanță femeile fiind mai antrenate icircn lecțiile cu copiii
bull Femeile vacircrstnice rămacircn blocate icircn situații de marginalizare și excludere Pe perioada pandemiei acestea au beneficiat de cel mai puțin suport din partea partenerului sau altui membru al familiei Vulnerabilitatea acestor femei s-a dublat o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă
bull Responsabilitățile de icircngrijire vor izola și mai mult femeile Criza de icircngrijire a fost și continuă a fi icircnsoțită de provocările de ordin psihologic rezultate din impunerea măsurilor de autoizolare Spre deosebire de bărbați femeile petrec mai mult timp icircn izolare la domiciliu
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 12
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
37
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEIO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din Moldova
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra implicării femeilor şi a bărbaţilor icircn cacircmpul muncii asupra posibilităţii de obţinere a venitului icircn această perioadă şi asupra nivelului de realizare a sarcinilor de muncă Icircn acest context cercetarea a evidenţiat că criza provocată de pandemie s-a răsfracircns mai negativ asupra persoanelor ce se implică direct icircn activităţi de icircngrijire şi a celor ce activează icircn sectoarele economice ce nu permit sau permit doar parţial realizarea muncii la distanţă
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de
exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo aiar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta Adițional au fost utilizate date oficiale prezentate de statistica naţională pentru perioada relevantă a fi reflectată icircn contextul analizei propuse
38
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[11] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
CONSTATĂRIRolurile de icircngrijire determină multe femei din Moldova să devină inactive pe piața muncii Imposibilitatea de a combina icircntr-un mod eficient viața de familie și cea profesională constituie motivul pentru care mai multe femei se retrag de pe piața muncii Astfel putem observa că rata de ocupare a femeilor este foarte mult determinată de prezența copiilor de vacircrstă preșcolară Aproximativ 22 din femeile inactive pe piața muncii sunt icircn această
situație din cauza responsabilităților de icircngrijire ponderea bărbaților fiind de doar 1 Inactivitatea pe piața muncii este caracteristică atacirct femeilor din grupul NEET de 15-29 ani cacirct și a femeilor din grupul de vacircrstă 55+ (vezi figura de mai jos) Chiar dacă femeile sunt ocupate pe piața muncii conform estimărilor BNS acestea tind să lucreze mai puțin (excepție făcacircnd femeile icircn poziții de conducere)
Rata de ocupare a persoanelor cu vacircrsta de 25-49 ani icircn dependență de numărul copiilor de vacircrstă preșcolară 2018
Durata medie a săptămacircnii de lucru oresăptămacircnă 2018
Ponderea persoanelor inactive după categoria de inactivitate 2018
Grupul NEET cu vacircrsta 15-29 ani 2017-2019
Sursa Biroul Național de Statistică 2017-2019
Indicatori cu privire la ocuparea și inactivitatea bărbaților și femeilor pe piața muncii
Figura 1
201181 194
334302
355
2017 2018 2019
Bărbaţi Femei
555497
391
595
Cel putin un copil Nici un copil
Bărbați Femei
42
3330
423839
30 28
43
36
Salariaţi Lucrători pe contpropriu
Lucrători familialineremuneraţi
Patroni Total
Bărbaţi Femei
15
39
1
30
1412
50
22
13
4
Studii Pensionare Responsabilități de familie
Alta situatie Plecare peste hotare
Bărbați Femei
39
Criza pandemică provocată de COVID-19 va expune și agrava această inegalitate Pentru femei icircn contextul inactivității instituțiilor educaționale presiunea de a se retrage și mai mult de pe piața forței de muncă va creşte Cu toate că datele disponibile icircn contextul analizei prin prisma de gen a efectelor cauzate de criză au evidenţiat că această situaţie deja s-a manifestat probabilitatea icircnăspririi acesteia este destul de mare Astfel acest lucru va avea mai multe forme vor deveni şi mai puțin active vor lucra mai puține ore sau vor munci la distanță Deoarece rolul de icircngrijire a sporit pe perioada de pandemie inegalitățile de gen pe piața muncii se vor acutiza și mai mult posibilitatea redusă de a combina viața profesională cu cea de familie discriminarea femeilor la angajare pe motiv de maternitate segregarea femeilor și bărbaților pe sectoare ale economiei accentuarea diferențelor salariale de gen reducerea posibilităților de promovare a femeilor Revenirea la muncă va fi anunțată mai devreme de permisiunea de a deschide școlile și grădinițele După
icircncheierea situației de urgență va exista necesitatea revenirii mai multor salariați la locul de muncă Acest lucru va fi determinat atacirct de dorința angajatorilor cacirct și a salariaților Revenirea la muncă va avea loc icircntr-un mod descentralizat ținacircnd-se cont de contextul specific al sectorului de activitate și al angajatorului Din această cauză icircn societate există un consens mai mare pentru a deschide locurile de muncă (vezi figura de mai jos) Deschiderea școlilor și a grădinițelor va avea loc icircntr-un mod centralizat și doar după ce un șir de precondiții legate de controlul și gestionarea riscurilor ce vizează situația epidemiologică vor fi clarificate Cu siguranță un consens icircn societate legat de deschiderea școlilor și a grădinițelor va fi negociat mult mai dificil Icircntr-un asemenea context vom avea situația icircn care sectoarele economice icircşi vor relua activitatea fără a fi deschise instituțiile de educație fapt care va pune o presiune semnificativă pe părinții care muncesc icircn special pentru oportunitățile de angajare a mamelor
După părerea Dvs acum este timpul potrivit ca
Opinia generală cu privire la oportunitatea de a deschide anumite sectoare ale societății
Figura 2
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Dacă acest mod de muncă nu va fi normalizat și va continua să fie specific mai mult femeilor atunci riscăm să avem o nouă formă de segregare a muncii icircn bază de gen Pe viitor munca femeilor care lucrează de
acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
723
707
575
423
166
177
247
342
Să fie deschise școlile și grădinițele
Să fie deschise cafenelele restaurantele
Să renunțăm la autoizolare icircn casă
Toți să meargă la locul de muncă
Este prea devreme Este momentul potrivit
40
Situația de la locul de muncă
Probabilitatea ca femeile care și-au suspendat activitatea icircn perioada de urgență să revină la locul de muncă este mai mică comparativ cu bărbații icircn aceeași situație Icircn perioada de urgență o pondere relativ egală a bărbaților și femeilor și-au suspendat activitatea de muncitori (335 bărbați și 367 femei) Revenirea acestora la locul de muncă va fi condiționată de riscurile legate de infectare regulile de profilaxie și distanțare socială precum și desituația economică caracteristică unor sectoare ale economiei Un factor specific legat de reicircntoarcerea femeilor se referă la posibilitatea gospodăriilor de asigura grija pentru copiialți membri ai familiei icircn condițiile icircn care școlile și grădinițele vor fi icircn continuare icircnchise Cel mai probabil munca la distanță va fi accesibilă doar femeilor cu studii mai avansate care activează icircn sectoare unde această muncă este posibilă Pentru femeile cu un nivel al studiilor mai mic fiind angajate icircn sectoare ale economiei icircn care munca nu poate fi realizată la distanță (și icircn care nivelul de remunerare este mult mai mic) acest lucru nu va fi posibil Dacă riscul de infectare va persista deplasarea la serviciu a femeilor va fi icircngreunată - puține
dintre ele au mijloace de transport propriu iar icircn cele mai importante urbe ale țării deplasarea pe jos la serviciu va fi greu de realizat Astfel constatăm că criza pandemică pe lacircngă aprofundarea inegalităților de gen va determina şi marginalizarea celor mai vulnerabile femei
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Figura 3
Sursa CBS-Research aprilie 2020
42
138
335
267
273
367
Muncim direct la locul demuncă
Muncim de acasă
Nu muncim deloc stămacasă icircn concediu
Femei Bărbați
41
Ponderea celor care lucrează de acasă și a celor care nu muncesc și stau icircn concediu icircn dependență de nivelul de educație
Cum vă deplasați la serviciu
Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 4
Figura 5
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Totodată o parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv şi de
nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Disponibilitatea de asigurare socială și medicală
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspendarea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Putem presupune că munca informală va crește icircn general iar icircn racircndul bărbaților icircn mod special aceasta fiind
o formă prin care angajații vor răspunde contextului economic nefavorabil Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă Pentru unii bărbații tineri cu un nivel scăzut al studiilor probabil nici ocuparea informală nu va fi posibilă Printre tinerii din zonele urbane rata NEET va crește iar icircn zonele rurale va spori ponderea tinerilor lucrători neremunerați icircn propria gospodărie
51108 83
356
569 574
367
228
Medii incompletesau fără
Medii generale Profesional tehnice Superioare
Muncim de acasă Nu muncim deloc stăm acasă icircn concediu
37426
376 56
249 16
Valul 1 (4-5 aprilie) Valul 11 (1-3 mai)
pe jos transport personal transport public
186
189
173
179
74
77
71
69
2015
2016
2017
2018
Femei Bărbați
731
726
813
769
65 70 75 80 85
Dispun de asiguraremedicală
Angajatorul dvs plătește contribuții la
fondul social
Femei Bărbați
42
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 6
Sectoarele unde predomină ocuparea femeilor par a fi și mai vulnerabile Segregarea femeilor și bărbaților pe diferite sectoare ale economiei va icircnsemna că criza va afecta icircntr-un mod și timp diferit bărbații și femeile Cu siguranță sectorul serviciilor icircn care majoritatea celor ocupați sunt femei va fi prejudiciat de necesitatea de a menține reguli de distanțare socială Pentru a icircnțelege mai bine aceste vulnerabilități am icircncercat să analizăm toate sectoarele economiei prin prisma modalităților prin care acestea au fost sau vor fi afectate riscuri de infectare restricții impuse de autorități capacitatea de ajustare la regulile de distanțare socială posibilitatea de a realiza munca la distanță vulnerabilitatea economică etc Gradul de vulnerabilitate pentru fiecare sector a
fost apreciat pe o scară de la 1 (impact relativ mic sau neutru) la 5 (impact semnificativ) Figurile de mai jos ilustrează această situație pentru sectoarele unde predomină ocuparea femeilor sau a bărbaților Analiza preliminară (bazată pe datele din 2018) indică faptul că atacirct icircn termeni relativi cacirct și icircn număr absolut mai multe sectoare icircn care predomină femeile salariate au un grad mai mare de vulnerabilitate Icircn acest context se impune o analiză mult mai granulară realizată icircn baza unor date actualizate Cu siguranță acest aspect trebuie ținut la control inclusiv icircn condițiile icircn care mai multe sectoare ale economiei vor avea nevoie și vor beneficia de suport și intervenții specifice din partea autorităților
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
43
Din cauza situației pandemice mai mulți bărbați au revenit icircn țară Datele reflectate icircn figura ce urmează arată că decalajul de gen icircn acest context icircnregistrează 88 pp La fel se observă că pandemia a determinat mai mulți tineri să revină acasă Această situație se explică prin doi factori Icircn primul racircnd o parte din tinerii reveniți sunt cei plecați peste hotare pentru a-și continua studiile superioare - licență masterat doctorat etc Icircn al doilea racircnd o parte din tinerii reicircntorși icircn mare parte bărbați sunt cei care lucrau peste hotare pe termen scurt implicați icircn fond icircn munci informale
Gradul de vulnerabilitate a sectoarelor icircn care predomină ocupare femeilor și a bărbaților
Ponderea celor ce au revenit icircn țară drept efect a situației pandemice
Figura 7
Figura 8
Sursa Analiza icircn baza datelor Biroului Național de Statistică 2018
Recent s-au icircntors icircn țară din străinătate
Sursa CBS-Research aprilie 2020
TIC
Industria relucrătoare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Activități financiare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Agricultura Comerț
Tranzacțiiimobiliare
Sănătatea Asist Socială
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
113
25
112
79
29
42
barbati
femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ ani
Energia electrica Agricultura
Construcții
Tranzacții imobiliare
HoReCa
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
44
Numărul bărbaților reveniți acasă este mai mare deoarece mai mulți bărbați recurg la munca peste hotareConform ultimelor date oferite de BNS icircn 2018 - 3527 mii de persoane din Moldova au plecat peste hotare femeile deținacircnd a treia parte din totalul acestora (325) Totodată și decalajul de gen icircn timp s-a pronunțat ndash de la 30 pp icircn 2008 la 35 pp - peste un deceniu (reprezentacircnd și cel mai mare decalaj de gen icircnregistrat) Situația diferită a femeilor și bărbaților care muncesc peste hotare cel mai
probabil va genera următorul tablou pe termen scurt se vor icircntoarce cei care au fost implicați icircn muncile sezoniere și icircn muncile informale aceștia fiind icircn mare parte bărbații femeile care mai puțin tind să presteze munci sezoniere și care se bucură de un grad mai mare de formalitate nu vor reveni icircntr-un număr semnificativ pentru o parte din bărbații tineri cu un nivel scăzut de studii migrația nu va fi disponibilă pe perioada pandemiei
Sursa BNS 2008-2018
Dinamică de gen icircn procente a persoanelor de 15+ ani plecate peste hotare la lucru sau icircn căutare de lucru
Figura 9
2382(675)
1145(325)
mii persoane
Barbati Femei
3098
3254
3191
3185
3527
280 300 320 340 360
2008
2015
2016
2017
2018
mii persoane
350325
650675
00
100
200
300
400
500
600
700
800
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Femei Barbati
45
RECOMANDĂRI GENERALEElaborarea strategiilor de combatere a efectelor pandemiei provocate de COVID-19 sensibile la problemele specifice ale femeilor și bărbaților Icircntrucacirct criza pandemică a afectat diferit femeile și bărbații icircn ceea ce ține de implicarea acestora icircn cacircmpul muncii icircn obținerea veniturilor icircn divizarea rolurilor de icircngrijire ceea ce s-a răsfracircns și asupra stării de bine și siguranță a acestora răspunsurile de politici la fel trebuie să manifeste un caracter specific icircn funcție de aria afectată și grupul vulnerabil expus riscului
Includerea femeilor icircndeosebi ale celor din grupurile subreprezentate icircn procesul de luare a deciziilor și de formulare a politicilor legate de impactul COVID-19 Pornind de la faptul că icircn Moldova femeile icircn general au o reprezentare mai mică icircn procesul decizional icircn contextul icircn care cercetarea efectuată a evidențiat că pe termen mediu și lung din perspectiva socială și economică femeile vor fi mai vulnerabile icircn fața acestei crize procesul decizional local și național trebuie să fie unul incluziv astfel icircncacirct să se țină cont de necesitățile specifice ale femeilor icircn special ale celor din categoriile subreprezentate (cum ar fi tinerele femei de etnie romă vacircrstnice cu dizabilități etc)
Acordarea sprijinului fiscal angajatorilor icircn concordanță cu respectarea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea personală icircn racircndul persoanelor angajate Ținacircnd cont de faptul că măsurile icircntreprinse de autorități pentru a combate efectele pandemice (de exemplu sistarea activității mai multor agenți economici a instituțiilor educaționale etc) au fost resimțite diferit de femeile și bărbații ocupați atacirct prin prisma prezenței lor pe piața muncii cacirct și prin cea de obținere a veniturilor icircn special din cauza divizării inegale a responsabilităților de icircngrijire echitabil va fi ca acțiunile angajatorilor să fie aliniate la intervențiile ce ar facilita depășirea acestor inegalități Astfel sprijinul acordat de autorități precum ar fi cele de ordin fiscal urmează a fi direct proporțional cu rezultatele intervențiilor icircntreprinse de angajatori ce vin să abordeze problema excluderii femeilor icircn special a celor cu copii de vacircrstă preșcolară din cacircmpul muncii
Investirea mai multor resurse pentru a asigura ca instituțiile de icircngrijire a copiilor se redeschid icircn siguranță
icircntru evitarea ca aceste unități să devină potențiale focare de răspacircndire a pandemiei COVID-19 Icircn acest scop autoritățile vor elabora proceduri interne de activitate a grădinițelor creșelor etc ajustate la situația actuală vor aloca resurse suficiente pentru a asigura că personalul unităților date pot să activeze icircntr-un mod sigur cu acces la echipamentele necesare fără a pune sub risc sănatatea lor siguranța copiilor și a părinților acestora Sondajul de opinie desfășurat icircn aprilie 2020 a evidențiat că circa 73 din părinți consideră că este mult prea devreme ca instituțiile preșcolare și școlare să-și reia activitatea Icircn acest context reacția autorități icircn sensul redeschiderii entităților educaționale trebuie să determine un nivel sporit de icircncredere icircn racircndul părinților
Monitorizarea constantă a efectelor crizei pandemice pentru a aborda eficient și prompt provocările cu care se confruntă femeile și bărbații din Moldova Se impune a fi icircntreprinsă o analiză mult mai detaliată și constantă din partea autorităților atacirct la nivel național cacirct și teritorial ce va genera date multiplu dezagregate (pe criteriul de sex vacircrstă mediul de trai statut economic educațional familial etc) pentru a urmări cum criza a impactat categoriile vulnerabile sau care sunt riscurile potențiate icircn acest context icircntru elaborarea și implementarea planuri de reacție eficiente icircn scopul diminuării inegalităților care se manifestă și urmează să se accentueze
Blvd Ștefan cel Mare și Sfacircnt nr 202 etajul 3 Chișinău Republica Moldova
Tel +373 22 839 898Email infomdunwomenorg
Website moldovaunwomenorgFacebook unwomenmoldovaTwitter unwomenmoldova
5
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților
timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 3
Figura 4
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care numărul de ore dedicate activităților casnice a crescut (gospodării cu copii)
54 53 53 5234 25 24
39 36 39 3718 16 18
Women Men
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
6
Pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Femeile sunt mai expuse stării de anxietate și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să le combine cu
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46)
SUMAR
80
81
72
80
70
79
55
59
Your health
Family membersrsquo health
Stress induced by the quarantine
Mass riots
Women Men
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 5
Figura 6
Sursa COVID-19 COVID-19 icircn Moldova Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
5453
4754
58
5650
54
5947
RuralUrban
HigherSecondary
Lower education
55+35-5418-34
WomenMen
705
707
73
647
751
828
798
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Mass riots
Childrenrsquos education
Limitation of rights because of thestate of emergency
Stress induced by the quarantine
Your health
Overloading of the healthcare system
Family membersrsquo health
Sec
urity
Hea
lth
705
707
73
647
751
828
798
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Mass riots
Childrenrsquos education
Limitation of rights because of thestate of emergency
Stress induced by the quarantine
Your health
Overloading of the healthcare system
Family membersrsquo health
Sec
urity
Hea
lth
STAREA DE BINEmunca la distanță
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării hellip
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării hellip
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
54
53
47
54
58
56
50
54
59
47
RuralUrban
IcircnalteMedii
Studii joase
55+35-5418-34
FemeiBărbați
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
7
SUMAR
O parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv de nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
186 189173 179
74 77 71 69
2015 2016 2017 2018
Men Women
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspen-darea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Pe viitor munca femeilor care lucrează de acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 7
Figura 8
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Situația de la locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Dispunerea de asigurare medicală
42
138
335
267
273
367
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
We workdirectly at
work
We workfrom home
We dontwork at allwe are on
leave
Women Men
TRANZIȚIA LA MUNCĂ
42
138
335
267
273
367
Muncim direct lalocul de muncă
Muncim de acasă
Nu muncim delocstăm acasă icircn
concediu
731726
813
769
Dispun de asigurare medicală Angajatorul dvs plătește contribuții la fondul social
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
8
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 9
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
9
SUMARBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565
din volumul total al veniturilor disponibile Dacă icircn cazul bărbaţilor anume activitatea productivă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile sociale şi remitenţe
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 9
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
10
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Conform prognozelor estimate de Banca Mondială1 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpului de urmeazăTotuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum
procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor) Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare
1httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
65
162156
295
Urban Rural
Men WomenSursa BNS 2008-2018
Analiza ponderii remitențelor icircn veniturile totale pe sexe și zona de reședință
Figura 10
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
11
FINANCIALVULNERABILITY DURING THE COVID-19 PANDEMICO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra veniturilor femeilor și bărbaților din Moldova
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de șocuri asupra populației impactul acestora fiind resimțit icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircndeosebi documentul dat relevă constatările de bază cu referire la răspacircndirea efectelor pandemiei COVID-19 asupra veniturilor femeilor şi a bărbaţilor şi modalităţile prin care inegalităţile de gen se pot acutiza Icircn contextul icircn care criza provocată de pandemie a determinat sporirea nivelului de implicare icircn special a femeilor icircn activitaţile de icircngrijire a copiilor ceea ce a accentuat şi mai mult inegalităţile de gen pe piaţa muncii1 ne-am propus să vedem cum acest lanţ logic de efecte s-a transpus asupra veniturilor disponibile ale femeilor şi bărbaţilor Astfel ne-a preocupat să identificăm care sunt canalele principale pentru accentuarea vulnerabilităţii financiare icircn racircndul femeilor şi al bărbaţilor şi cum acestea pot determina manifestarea şi extinderea inegalităţilor de gen
Icircn cadrul acestei cercetări vulnerabilitatea financiară de gen actuală şi potenţială este analizată prin prisma a trei surse principale de obţinere a cacircştigului şi anume (i) activităţile productive (ii) prestaţiile sociale şi (iii) transferurile inclusiv remitenţele Conform Biroului Naţional de Statistică (BNS) anume aceste trei componente stau la baza veniturilor disponibile2 Totodată ţinacircnd cont de contextul naţional icircn special a măsurilor icircntreprinse icircn sensul diminuării efectelor provocate de criza pandemică cacirct şi de cel global icircn ceea
ce vizează prognozele pentru 2020 ale efectelor crizei asupra remitenţelor un accent mai mare a fost pus spre evaluarea vulnerabilităţii provocate de fluctuaţia nivelului de remitenţe şi a veniturilor obţinute de la locul muncii
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn Republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus[11] iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)[22] Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn cooperare cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo iar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta
Adiţional au fost interpretate datele oficiale prezentate de statistica naţională cu referire la situaţia veniturilor
INTRODUCERE
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19
12
populaţiei pentru perioada relevantă analizei icircn cauzăAnual icircn baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC) BNS identifică şi calculează care este venitul disponibil al gospodăriilor Icircntrucacirct BNS prezintă datele anume icircn acest fel (la nivel de gospodărie) este important de menţionat că icircn ceea ce privește dimensiunea egalității de gen icircn cadrul acestei analize atunci cacircnd prezentăm datele prin perspectiva femeilor şi a bărbaţilor anume din această sursă ne referim la valorile specifice gospodăriilor icircn care capul familiei este bărbat sau femeie Totodată nu excludem faptul că dacă aveau să fie prezentate datele cu referire la veniturile şi cheltuielile femeilor şi a bărbaţilor ca şi persoane individuale dar nu situaţia pe gospodării aceasta ar fi evidenţiat mai mari inegalităţi de gen icircn ceea ce vizează cacircştigurile femeilor şi a bărbaţilor şi sursele acestora de venit La fel dat fiind faptul că icircn ultimii zece ani au parvenit mai multe schimbări cu privire la structura veniturilor cheltuielilor și consumului populației și a crescut constant rata de non-răspuns a respondenților la CBGC3 icircn anul 2018 Biroul Național de Statistică a ajustat metodologia de calcul al pragului de sărăcie și metodologia CBGC Ținacircnd cont de aceste
precizări metodologice icircn raportul de față ne vom axa mai mult pe analiza tendințelor decacirct pe cifrele exacte pentru un an sau altul
[11]Constatările evidenţiate de analizele precedente elaborate icircn acest context
[22]Veniturile disponibile ale populaţiei reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti şi icircn natură provenite din activitatea salariată şi pe cont propriu de la realizarea producţiei agricole din gospodăria auxiliară venit din proprietate pensii şi alte prestaţii sociale şi alte transferuri curente (inclusiv mărfuri şi sume băneşti primite din afara gospodăriei)
1 Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
2 httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3 Rata non-răspunsurilor constituie mai mult de 30 la sută menținacircndu-se tendinţa de creştere a acesteia icircn timp Problema este mai accentuată icircn mediul urban icircn special icircn municipiul Chişinău
CONSTATĂRIBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565 din volumul total al veniturilor disponibile Analiza dezagregată a datelor ce sunt reflectate icircn figura de mai jos arată clar faptul că perspectiva de gen a evidenţiat decalaje majore icircn acest sens Dacă icircn cazul bărbaţilor anume această sursă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile
sociale şi remitenţe A atras atenţia şi faptul că dacă icircn ceea ce vizează prestaţiile sociale inegalităţi de gen semnificative nu au fost observate (diferenţa fiind de 47 pp) atunci la capitolul remitenţelor femeile sunt dublu mai dependente de aceste surse de venit decacirct bărbaţii Astfel a cincea parte din veniturile disponibile ale femeilor o reprezintă anume remitenţele
13
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Comparativ cu situaţia femeilor din urbe aceasta semnifică o dependență de doua ori mai mare iar icircn comparaţie cu bărbaţii din mediul urban ndash tocmai de cinci ori mai mare Totodată analiza icircn dinamică arată clar o dependenţă constantă de remitenţe Diferenţa atacirct
de mare a ponderii prestaţiilor sociale şi a remitenţelor icircn veniturile totale ale femeilor poate fi explicată prin factorii structurali precum (i) migraţia mai mare icircn racircndul bărbaţilor4 care expediază mijloace financiare acasă şi (ii) multe gospodării icircn care capul familiei este femeia sunt gospodăriile icircn care acestea sunt pensionare şisau văduve
4 Conform BNS icircn 2018 ponderea bărbaţilor din totalul persoanelor plecate peste hotare a fost de 675
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 1
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
14
65
162156
295
Urban Rural
Men Women
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
Dinamica ponderii remitențelor icircn veniturile totale
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile totale pe criteriul de sex şi mediul de trai
Figura 2
Sursa BNS 2018
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urbanFemei rural Femei urban
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
15
Familiile cu copii sunt mai dependente de remitenţe Aceasta poate fi explicat prin faptul că icircn gospodăriile cu copii pentru a asigura un nivel decent de trai şi un acces mai mare la serviciile de educaţie sănătate dezvoltare a copiilor părinţii sau rudele icircn special bărbaţii pleacă la
muncă peste hotare ceea ce şi determină o dependenţă mai pronunţată de această sursă de venit Icircn cazul familiilor fără copii predomină dependenţa mai mare de prestaţiile sociale ceea ce poate fi explicat prin prezenţa mai mult a vacircrstnicilor icircn această situaţie
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile gospodăriilor cu copii şi fără inclusiv pe criteriul de mediu
Figura 3
Sursa BNS 2018
407
38
207
89
56
155
58
19
127116
191
214
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Cuplu familial fără copii O singură persoană Alte gospodării fără copii Părinte singur cu copii Cuplu familial cu copii Alte gospodării cu copii
2018
Prestații sociale Remitențe
fără copii cu copii
81
128
114
216
288
28
0 5 10 15 20 25 30 35
Parinte singur cu copii
Cuplu familial cu copii
Alte gospodarii cu copii
2018
Urban Rural
16
Conform prognozelor estimate de Banca Mondială5 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Pentru ţările din Europa şi Asia Centrală această scădere se estimează tocmai la 275 Scăderea proiectată care ar fi cea mai puternică diminuare din istoria recentă se datorează icircn mare măsură scăderii salariilor și a ocupării lucrătorilor migranți care tind să fie mai vulnerabili la pierderea locurilor de muncă și a salariilor icircn timpul unei crize economice icircntr-o țară gazdă
Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei Icircn baza datelor caracteristice pentru Moldova cu referire la valoarea monetară a remitenţelor din 2019 (fiind de $1 90929 mln reprezentacircnd 163 din PIB)6 şi a valorii estimative de reducere a acestora (prognozată BM pentru ţările din Europa şi Asia Centrală ndash 275) printr-un calcul matematic putem deduce cu aproximaţie că icircn 2020 valoarea monetară a
remitenţelor se va reduce icircn medie cu $525 mln sumă destul de semnificativă pentru populaţia ţării noastre Icircntrucacirct remitenţele reprezintă o sursă importantă de venit iar icircn perioada crizei provocate de pandemie mai multe persoane au revenit icircn ţără7 sistacircndu-şi temporar sau definitiv activitatea de lucru peste hotare se poate prognoza un impact financiar puternic asupra celor mai sărace şi vulnerabile categorii de persoane icircn special ale celor din mediul rural (a se vedea figura de mai jos)
5 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
6 h t t p s w w w w o r l d b a n k o r g e n t o p i c m i -g r a t i o n r e m i t t a n c e s d i a s p o r a i s s u e s b r i e f migration-remittances-data
7 Analiza ldquoTranziția inegală la muncă icircn perioada pandemiei O analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din moldovardquo CPD UN
Women mai 2020
145
92
157154
105
174
15
88
20
total urban rural
Quintile of the poor Quintile of the vulnerable Quintile of the emerging middle
468
1012141618
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
urban area
Quintile of the poor
Quintile of thevulnerable
Quintile of the emergingmiddle
10
15
20
25
30
rural
Dinamica ponderii remitenţelor icircn veniturile celor mai sărace categorii
Figura 4
Sursa BNS 2010-2018
145
92
157154
105
174
15
88
20
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
total urban rural
Quintila săracilor Quintila vulnerabililor Quintila de mijloc emergentă
4
6
8
10
12
14
16
18
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
mediul urban
Quintila săracilor
Quintila vulnerabililor
Quintila de mijloc emergentă
Mediul urban
Rural
17
Dinamica dependenţei acestor categorii de remitenţele intrate icircn ţară evidenţiază două constatări de bază (i) icircn primul racircnd se evidenţiază dependenţa continuă a celor mai defavorizate categorii de persoane anume din mediul rural de aceste surse de venit şi (ii) icircn al doilea racircnd reducerea ponderilor acestor mijloace financiare icircn veniturile gospodăriilor icircncepacircnd cu 2015-2016 atacirct icircn mediul rural cacirct şi urban poate fi explicate de criza economică din Rusia acolo unde majoritatea bărbaţilor din Moldova aleg să plece la muncă Astfel prin deducere sesizăm că reducerea remitenţelor din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19 va avea un impact şi mai mare asupra nivelului de sărăcie a celor mai vulnerabile categorii de persoane
Complementar cu informația reflectată aceasta ar presupune că femeile şi familiile cu copii din mediul rural vor avea cel mai mult de suferit de diminuarea remitenţelor Prin urmare o scădere a remitenţelor icircn racircndul acestor grupuri defavorizate va afecta negativ capacitatea lor de a investi icircn servicii de sănătate de educaţie şi alte servicii esenţiale deoarece mai multe din finanțele lor vor fi direcționate către soluționarea deficitului de alimente și a nevoilor imediate de trai8 Chiar dacă efectele acestor modificări nu vor fi resimţite imediat pe termen mediu efectele crizei pandemice se vor pronunţa icircn acest context Prin urmare constatăm că variaţiile icircn acest sens pot fi considerate un canal important de manifestare şi agravare a inegalităţilor de gen
La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpul ce urmează Datele generate de sondajul de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 au relevat nivelul de autoapreciere a efectelor crizei pandemice asupra veniturilor obţinute din activităţile productive ale femeilor şi bărbaţilor Figura de mai jos contrapune răspunsurile oferite de respondenţi icircn acest context Astfel clar se vede că bărbaţii fac parte din categoria cea mai vulnerabilă din punct de vedere salarial o vulnerabilitate ce s-a manifestat deja şi care urmează să se manifeste icircntr-un timp apropiat La fel figura relevă că printre cei mai vulnerabili sunt şi persoanele fără studii sau cu studii incomplete tinerii şi adulţii (18-44 ani) şi cei ce au copii Astfel direct se observă că măsurile de restricţie impuse la nivel de stat pentru a diminua impactul nociv provocat de pandemia COVID-19 (inclusiv menţinerea distanţei sociale sistarea activităţii mai multor agenţi economici etc) s-au răsfracircns imediat asupra veniturilor disponibile ale cetăţenilor
8 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Vulnerabilitatea salarială
Cartografierea respondenţilor prin prisma vulnerabilităţii salariale
Figura 5
Sursa Sondajul realizat de CBS-Axa la comanda CPD aprilie 2020
Bărbați
Femei
18-29 ani30-44 ani
45-59 ani
60+ani
Studii medii incompletefără
Studii medii generale
Studii superioare Urban
Rural
Cu copii
Fără copii
15
20
25
30
35
40
8 10 12 14 16 18 20 22 24Am a
vut o
redu
cere
de
sala
riuicircn
luna
mar
tie 2
020
Probabil voi pierde și cu siguranță voi pierde locul de muncă
18
Din perspectiva prestaţiilor sociale vulnerabilitatea financiară nu va fi atacirct de pronunţată Figura de mai jos reflectă numărul persoanelor ce au intrat icircn ajutor social icircn primele patru luni ale anului 2020 Prin urmare pentru luna aprilie se observă o creştere vizibilă a categoriilor defavorizate ce au avut necesitatea de a beneficia de suportul financiar din partea statului femeile fiind mai dependente de aceste surse Adiţional datele sondajului de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 relevă că icircn racircndul mai multor femei respondente a sporit sau a rămas
neschimbată valoarea pensiilor şi ale altor plăţi sociale (inegalitatea de gen icircnregistracircnd o valoare medie de 55 pp) Prin urmare putem deduce că icircn pofida unei dependenţe de prestaţiile sociale mai mari icircn racircndul femeilor nu excludem faptul că anume această sursă de venit pe termen scurt sau mediu nu va afecta negativ volumul total al cacircştigurilor femeilor şi a bărbaţilor
Totuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc inegalitatea de gen icircn acest sens echivalacircndu-se cu 53 pp Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor)
Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare A atras atenţia că icircn această categorie intră şi persoanele ce au copii cele din mediul rural şi cele cu un nivel mic de studii
Vulnerabilitatea financiară pe termen mediu
Sursa Sondaj realizat de către CBS-Axa pentru CPD Aprilie 2020
Cartarea respondenţilor prin prisma expunerii pe termen mediu la vulnerabilitatea financiară severă
Figura 6
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
19
Beneficiarii de ajutor social
Sursa CNAS 2020
Sursa Sondaj April 2020
Pensiile și alte plăți sociale
Icircn final putem menţiona că din perspectiva vulnerabilităţii financiare provocate şi accentuate de criza pandemică COVID-19 pot fi reliefate trei constatări majore
1 Faptul că pentru femei o sursă importantă de venit o constituie prestaţiile sociale variaţiile observate icircn perioada crizei pandemice nu evidenţiază o modificare negativă icircn acest sens ceea ce presupune că pe termen scurt sau mediu din această perspectivă veniturile nu vor fi atacirct de afectate iar vulnerabilitatea financiară a femeilor nu va fi atacirct de pronunţată Cu toate acestea nu trebuie de omis faptul că o analiză mult mai detalită şi constantă trebuie a fi icircntreprinsă icircn sensul monitorizării situaţiei date
Analiza perspectivei de gen icircn racircndul beneficiarilor ajutorului social
Autoanaliza respondenţilor a impactului crizei pandemice
Figura 7
Figura 8
2 Pe termen scurt ţinacircnd cont de reducerea veniturilor din activităţile productive bărbaţii vor fi mai afectaţi de criza pandemică Totuşi pe termen mediu nu excludem că inegalităţile de gen la nivel de salarii şi pensii se vor accentua defavorizacircnd mai mult femeile Aceasta poate fi explicat prin faptul că femeile vor deveni mai inactive pe piaţa forţei de muncă (fie se vor retrage fie vor lucra la distanţa) din cauza divizării inegale a respondabilităţilor de icircngrijire situaţie deja care s-a manifestat pe parcursul crizei pandemice şi care nu este exclus că se va agrava
3 Consideracircnd că femeile icircn special cele din mediul rural sunt mai dependente de remitenţe reducerea acestora probabil va afecta mai mult anume această categorie icircnsă nu cunoaştem cacirct de rapid aceste efecte se vor manifesta icircn timp icircntrucacirct această tranziţie nu va fi atacirct de bruscă precum variaţiile la capitolul de veniturile obţinute de la locurile de muncă
61052
59130
57630
80622
47541
45754
44382
58039
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
ianuarie 20
februarie 20
martie 20
aprilie 20
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
121
86
149
254
228
274
2
16
23
0 5 10 15 20 25 30
Total
Bărbați
Femei
Au scăzut Au rămas la fel Au crescut
20
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI O analiză a impactului crizei pandemice asupra nivelului stării de bine icircn racircndul femeilor și bărbaților
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Studiul de față analizează impactul pandemiei COVID-19 asupra bunăstării populației punacircnd accent pe problemele legate de sănătatea fizică și emoțională a femeilor și bărbaților icircn mod special a celor din grupurile vulnerabile Studiul evidențiază criza emoțională provocată de pandemie la care au fost expuse femeile icircn mare parte
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
Totodată analiza pune icircn evidență și problemele legate de securitatea fizică icircn perioada de pandemie Distanțarea socială și izolarea la domiciliu au determinat sporirea riscului de violență icircn familie Efectele acestui fenomen se răsfracircng simțitor asupra femeilor Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republica Moldova au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo ade 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11]
INTRODUCERE
21
Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentatve pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[ 1 1] COVID-19 Icircn Republica Moldova ndash Sondaje Tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
Una din șase persoane icircn Moldova nu este satisfăcută de starea sănătății Aprecierea acesteia ca fiind rea sau foarte rea este mai frecvent icircntacirclnită icircn racircndul persoanelor vacircrstnice din mediul rural cu venituri reduse altfel spus ndash icircn racircndul grupurile mai vulnerabile Icircn același timp jumătate din populație a fost nevoită să renunțe la muncă din cauza problemelor de sănătate fiind mai afectate femeile Pe de altă parte bărbații sunt mai tentați să
considere serviciile medicale inaccesibile Inegalități de acces se atestă icircn funcție de nivelul de venituri serviciile medicale par a fi inaccesibile pentru circa 30 dintre pentru persoanele din quintila 1 (cea mai săracă) 2
2 Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019 httppasmdroPASStudiesDetails147
CONSTATĂRI
S-a icircntacircmplat să nu puteți munci pe motive de sănătate icircn ultimul an
care consideră serviciile medicale inaccesibile
Sursa Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019
Percepțiile privind starea de sănătate și nivelul de acces la serviciile medicale
Figura 1
203222
238
195
292
22 225
141
20
Femei Bărbați Urban Rural q1 q2 q3 q4 q5
496464
515
432 414368
426465
533
Femei Bărbați Rural Urban q1 q2 q3 q4 q5
22
Necesitățile populației legate de sănătate rămacircn neacoperite icircn special icircn cazul grupurile vulnerabile Acestea din urmă beneficiază cel mai puțin de serviciile de sănătate Astfel constatăm că circa 48 din gospodăriile icircn care sunt prezente persoane cu dizabilități nu s-au adresat
la medic chiar dacă au avut nevoie Icircn aceeași situație au fost și gospodăriile cu venituri reduse vacircrstnicii și femeile
Criza pandemică provocată de COVID-19 a acutizat și mai mult problemele de sănătate icircn special cele legate de bunăstarea emoțională Peste 15 din populație s-au confruntat personal sau un membru al familiei cu o anumită boală (alta decacirct infectarea cu COVID-19) icircn perioada de izolare socială mai vulnerabile icircn acest sens fiind familiile vacircrstnice Vulnerabilitatea acestora se dublează dacă luăm icircn calcul restricțiile impuse persoanelor cu vacircrsta de peste 60 de ani de a părăsi locuința sau de a interacționa social Odată cu răspacircndirea epidemiei și instituirii măsurilor de izolare socială a fost afectată și sănătatea mintală sau emoțională a populației ndash circa 40 confruntacircndu-se cu asemenea probleme Cel mai afectate sunt femeile (48)
care și-au asumat marea parte a responsabilităților casnice și au petrecut mai mult timp icircn izolare socială comparativ cu bărbații Totodată pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Majoritatea populației se arată icircngrijorată de sănătatea proprie sau a membrilor familiei (peste 75) atacirct fizică cacirct și mintală3 Pe lacircngă acestea o preocupare importantă
3 COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
Sursa Raport rdquoMoldova Inegalărdquo CPD 2019
Cererea neacoperită de servicii medicale
Figura 2
care nu s-au adresat la medic chiar dacă au avut nevoie
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani60+
Bărbați Femei
Gosp cu pers cu dizabilități
Gosp fără pers cu dizab
Săraci
Bogați
Romi
Non Romi
5
10
15
20
25
30
30 35 40 45 50
p
entr
u ca
re e
ste
o fo
arte
mar
e pr
oble
mă
să se
inte
rnez
e icircn
spita
l
23
a populației ține de securitatea și bunăstarea fizică icircn perioada crizei pandemice Peste 70 din populație manifestă temeri legate de lezarea drepturilor icircn perioada stării de urgență dezordini icircn masă și chiar violență icircn cadrul familiei Femeile sunt mai expuse stării de anxietate
și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Problemele de sănătate cu care s-a confruntat populația icircn perioada pandemiei COVID-19
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Figura 3
Figura 4
95
106
5
74
116
158
76
152
5
62
48
53
5
72
52
75
314
484
367
395
47
398
408
413
Bărbați
Femei
18-29
30-44
45-59
60 +
Prezenți copii
Prezenți vacircrstnici
Boală fizică Boala unui membru al familiei Sănătatea mintală emoțională afectată
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării de urgență
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
24
Cacirct de periculos este virusul pentru sănătate și viață (foarte și oarecum periculos) Val 1
Icircn ce măsură credeți că vă puteți infecta Dvs sau membrii familiei (foarte și destul de probabil) Val 1
Dinamica percepțiilor privind nivelul pericolului virusului
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Nivelul de anxietate crește pe măsura sporirii riscului de infectare cu COVID-19 Odată cu răspacircndirea pandemiei preocupările și temerile față de starea sănătății au sporit vizibil Frica de a contacta virusul COVID-19 a cuprins icircntreaga populație indiferent de vacircrstă sau statut Femeile sunt mai afectate emoțional de situația epidemiologică acestea fiind mai preocupate de riscul infectării și implicațiile asupra sănătății Totodată pentru un răspuns de politici adecvat este important să fie luate icircn calcul și inegalitățile icircn funcție de studii și reședință Persoanele cu nivel icircnalt de studii din mediul urban sunt mult mai
icircngrijorate de posibilitatea infectării și totodată sunt mai conștiente de iminența pericolului de infectare Acest lucru se explică prin (i) acces mai redus la informație relevantă icircn zonele rurale (ii) inegalități de participare icircnvățare și informare icircntre diferite categorii de populație (iii) nivel redus de interes pentru studiere analiză a informației icircn racircndul populației cu nivel scăzut de studii Icircn același timp relaxarea măsurilor de carantină a determinat și modificări icircn dinamica percepțiilor și comportamentelor la icircnceputul lunii mai (valul 11 de cercetare) ponderea populației
preocupată de pericolul de infectare scade treptat
Dinamica percepțiilor privind posibilitatea infectării
Nivelul de icircngrijorare a populației față de riscul infectării cu COVID-19 Val = sondaj longitudinal
Figura 5
83
93
74
86
9992
85
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
ii jo
ase
Med
ii
Inal
te
Urb
an
Rura
l
6169 64
42
2718
20
36
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte periculos Oarecum periculos
3538
12
34
50
41
32
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
iijo
ase
Med
ii
Icircnal
te
Urb
an
Rura
l
118 7 9
25 2925 24
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte probabil Destul de probabil
25
Icircn același timp măsurile de izolare socială impuse de către autorități au afectat și mai mult sănătatea emoțională a populației Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să
le combine cu munca la distanță Efectele măsurilor de izolare sunt mai puțin resimțite icircn racircndul persoanelor cu nivel icircnalt de studii ceea ce indică asupra probabilității mai icircnalte de a fi ocupate icircn acele sectoare economice care permit respectarea măsurilor de distanțare socială și lucrul la domiciliu
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 6
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46) Totodată riscul a de fi supuse violenței domestice este mai pronunțat icircn racircndul persoanelor cu o vacircrstă mai icircnaintată acestea din urmă fiind și ținta celor mai restrictive măsuri de distanțare socială
Rata violenței a crescut comparativ cu anii precedenți Numărul de cazuri de violență icircn familie icircnregistrate la Poliție a crescut icircn primele 4 luni ale anului 2020 comparativ cu ultimii doi ani precedenți Icircn perioada ianuarie ndash aprilie 2020 au fost icircnregistrate 4213 cazuri de violență icircn familie (petiții examinate) astfel depășind semnificativ valoarea pentru aceeași perioadă a anilor trecuți Totodată icircn primele 4 luni ale anului 2020 au fost eliberate icircn jur de 1500 de ordine de restricție cu peste 1000 mai mult comparativ cu 2019 Icircn ceea ce privește solicitările de asistență telefonică icircn cazurile de violență domestică este important să observăm că numărul de apeluri la telefonul de icircncredere pentru femei și fete a sporit substanțial icircn luna aprilie atunci cacircnd s-au intensificat măsurile de distanțare socială și izolare la
domiciliu Estimarea obiectivă a incidenței cazurilor de violență icircn familie icircn perioada de izolare socială este destul de dificilă Luacircnd icircn considerare faptul că majoritatea populației s-a aflat icircn izolare la domiciliu pe perioada stării de urgență aceasta a redus posibilitățile persoanelor supuse violenței domestice de a solicita asistență ajutor la Poliție sau la telefonul de icircncredere icircntrucacirct se aflau icircn imediata apropiere cu persoana-agresor
5453
47
5458
56
5054
59
47
RuralUrbanIcircnalteMediiStudiijoase
55+35-5418-34FemeiBărbați
26
celor icircngrijorați de riscul violenței icircn familie icircn perioada pandemiei COVID-19
Total petiții examinate icircn primele 4 luni ale anului
Total ordine de restricții eliberate icircn primele 4 luni
Nr de apeluri la telefonul de icircncredere 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research IGP4 La Strada
Sursa Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Temerile legate de securitatea fizică icircn perioada izolării sociale sunt fondate Măsurile instituționale icircntreprinse de către autorități pentru stoparea pandemiei au creat condiții favorabile pentru abuzuri și violență domestică Violența icircn familie a constituit o problemă majoră a societății moldovenești și pacircnă la răspacircndirea pandemiei COVID-19 (figura 9) Ponderea femeilor care suferă de cele mai frecvente forme de violență icircn bază de gen este mai mare icircn cadrul grupului de vacircrstă pre-pensionară Totodată incidența violenței domestice este de două ori mai mare icircn racircndul femeilor din gospodăriile cu persoane cu dizabilități și femeilor de etnie romă Icircn contextul dat devin rezonabile icircngrijorarea și temerile femeilor față de riscul sporit al violenței domestice ca urmare a izolării sociale alături de problemele economice și de sănătate
Preocupările populației icircn legătură cu violența domestică și incidența cazurilor de violență
Violența icircn bază de gen icircn racircndul femeilor din grupurile vulnerabile
Figura 7
Figura 8
Preocupările populației față de sporirea violenței icircn perioada pandemiei sunt confirmate și de interesul față de acest subiect icircn Internet Astfel icircn perioada martie ndash mai 2020 perioadă icircn care a fost declarată starea de urgență și instituite măsurile de carantină și izolare la domiciliu au sporit căutările icircn Google a subiectelor ce țin de violență și abuz icircn special a violenței icircn familie comparativ cu primele luni ale anului curent Acest lucru ne permite icircn mod indirect să intuim o creștere și a incidenței cazurilor de violență domestică fapt ce a determinat și necesitatea căutării informațiilor legate de acest subiect
3446
3346
43
3643
4442
39
BărbațiFemei
18-3435-54
55+
StudiihellipMediiIcircnalte
UrbanRural
70
165
Martie Aprilie
1271
1376
1497
2018 2019 2020
3424 3919 4213
2018 2019 2020
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ Nivel scăzut educație
Studii medii
Studi superioare
Sunt pers cu diz icircn gosp
Nu sunt prs diz icircn gosp
Economic active
Rural
Sărace
Venituri medii
Bogate
Urban
Economic inactivă Roma
25
30
35
40
45
50
55
60
0 5 10 15 20 25 30
n
u ar
rapo
rta
cazu
l dac
ă ar
fi v
ictim
ă a
viol
ențe
i
V-a lovit sau a aruncat icircn dvs cu un obiect ce putea să vă lovească
4 Datele privind cazurile de violență icircn familie icircnregistrate la poliție reflectă situația pentru primele 4 luni ale anului
27
Tendințele și interesul de căutare icircn Google icircn perioada pandemiei Covid-19 Republica Moldova
Figura 9
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
Sursa Google
Căutări icircn Google violență icircn familie
Căutări icircn Google abuz
28
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19O analiză a impactului crizei pandemice asupra rolurilor de gen icircn icircngrijire și asupra abilitării femeilor
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen dar și asupra icircmputernicirii femeilor
Totodată studiul conturează cele mai importante inegalități icircn icircngrijire pe perioada pandemiei Aceasta din urmă a expus a accentuat și amplificat inegalitățile icircntre femei și bărbați icircn ceea ce privește responsabilitățile casnice Studiul evidențiază criza aparent invizibilă a responsabilităților și necesităților de icircngrijire
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republică au fost confirmate 12732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform
statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquoape un eșantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova realizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
29
CONSTATĂRIDivizarea inechitabilă a sarcinilor determină femeile să acorde de două ori mai mult timp activităților de icircngrijire a familiei O analiză a timpului divizat pe tipuri de activități relevă discrepanțe semnificative icircn timpul acordat treburilor casnice și icircngrijirii copiilor Responsabilitățile casnice ocupă cea mai mare parte a zilei unei femei ndash 46
ore icircn cadrul populației generale și 38 ore icircn cazul femeilor angajate Icircn timp ce bărbații icircn mare parte dedică cel mai mult timp serviciului - 39 ore din totalul bărbaților Totodată și durata zilei dedicate activităților de bază este mai mare icircn cazul femeilor cu circa două ore comparativ cu bărbații
Divizarea inechitabilă a rolurilor de icircngrijire este icircn mare parte determinată de percepțiile generale cu privire la rolurile tradiționale de gen icircn societate Acestea se regăsesc atacirct icircn racircndul bărbaților cacirct și a femeilor ndash circa 60 dintre ele consideracircnd că responsabilitățile familiale sunt mai mult de datoria lor Prin urmare se conturează două provocări de bază pe de o parte o constracircngere și presiune morală din partea societății iar pe de altă parte ndash o auto-asumare de către femei a rolurilor tradiționale rdquoprescriserdquo Opiniile stereotipizate sunt mai pronunțate icircn racircndul populației cu vacircrsta cuprinsă icircntre 30-44 ani 76
dintre acestea consideră că este de datoria bărbatului să icircntrețină familia iar 67 - că femeile trebuie să se preocupe primordial de icircngrijirea familiei și a casei Este important să menționăm că percepțiile cu privire la rolurile de icircngrijire sunt mult mai pronunțate comparativ cu cele legate de participarea (sau neparticiparea) femeilor icircn procesul de luare a deciziilor și cel politic Altfel spus membrii societății moldovenești icircn mare parte nu consideră că femeile ar fi mai puțin capabile să se implice icircn politică doar că implicarea acestora nu trebuie să fie icircn detrimentul familiei și a altor roluri de icircngrijire
Numărul mediu de ore pe zi dedicat de femei și bărbați activităților de bază
Sursa Barometrul de Gen 2016 CPDUN Women
Figura 1
[1 1] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3924
68 65
21 46
1838
1917
15
13
09
2213
17
0
2
4
6
8
10
12
14
Bărbați Femei Bărbați Femei
Total populație Angajați icircn cacircmpul muncii
Icircngrijirea copiilor
Activități icircn gospodărie
Activități casnice
Serviciu
30
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
Sursa Indexul Egalității de Gen 20193 CPD
Sursa Fundația Soros-Moldova CPD Barometrul de Gen 2006 -2016 Sondaje CPD 2017-2019
Icircn ultimii 10 ani percepțiile legate de rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților s-au icircmbunătățit ușor Cu toate acestea inegalitățile de gen icircn materie de roluri percepute și asumate atacirct icircn viața publică cacirct și cea privată icircși păstrează intensitatea Deși per ansamblu situația s-a ameliorat există o diferență importantă icircn viteza și vectorul de icircmbunătățire a percepțiilor Astfel icircn ceea ce privește participarea femeilor icircn viața publică (politică
management) viteza cu care s-au icircmbunătățit percepțiile este de două ori mai mare comparativ cu cele ce vizează responsabilitățile familiale Acest lucru confirmă icircncă o dată amploarea și penetranța inegalităților
3 Indexul Egalității de Gen 2019 CPD httpprogenmdfiles1421_indexul_egalitatii_de_gen_2019_finalpdf
Percepția populației asupra rolurilor de gen
Dinamica percepțiilor populației asupra rolurilor de gen
Figura 2
Figura 3
85
731
646668707274767880828486
2009 2014 2016 2017 2019
It is mens duty to earn money for the family
79618
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2009 2014 2016 2017 2019
It is womens duty to do the household chores
32
157
0
5
10
15
20
25
30
35
2009 2014 2016 2017 2019
Women cannot hold management positions
30195
05
101520253035
2009 2014 2016 2017 2019
Politics is not a place for women
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Este mai mult de datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Femeile nu au ce căuta icircn politică
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Femeile nu au ce căuta icircn politică
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women MenEste mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
icircn politică icircn funcții de conducere
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
31
Deși stereotipurile cu privire la rolurile de gen icircn icircngrijire și-au redus din intensitate icircn ultimul deceniu răspunsul actual de politici nu este eficient Concilierea vieții de familie cu cea profesională continuă a fi o provocare pentru femei Conform datelor oficiale beneficiari absoluți ai concediului de icircngrijire a copilului pacircnă la vacircrsta de 3 ani sunt mamele Icircn 2017 mai puțin de 10 dintre beneficiarii icircndemnizației de icircngrijire a copilului au fost tații Deși numărul acestora a crescut icircn ultimii ani ponderea bărbaților care icircși asumă rolul de icircngrijire a copiilor continuă a fi foarte mică icircn
raport cu cea a femeilor ceea ce indică asupra faptului că modelul actual al concediului de icircngrijire a copilului nu icircncurajează egalitatea de gen icircntre părinți și participarea sporită a taților icircn educarea și icircngrijirea copiilor4 Icircn același timp icircn Moldova se icircnregistrează un nivel redus de acces al populației la servicii de educație timpurie (creșe) Insuficiența acestor servicii limitează participarea femeilor icircn viața socio-economică și icircn același timp acutizează inegalitățile de gen icircn icircngrijire
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
Responsabilitățile familiale constituie o barieră importantă pentru participarea activă icircn viața socială a femeilorAcestea limitează accesul femeilor la studii (formale sau non-formale) ndash valabil pentru mai mult de 50 dintre femeile care nu au urmat studii de profesionalizare ndash sau au determinat icircntreruperea lor Distribuția inegală a responsabilităților familiale distanțează femeile de viața politică și socială și creează dificultăți icircn viața profesională (figura 5) icircn pofida accesului la diferite servicii (de educație pentru copii de icircngrijire și sănătate pentru adulți etc Odată cu răspacircndirea epidemiei COVID-19 și aplicarea măsurilor instituționale de stopare a acesteia majoritatea serviciilor au fost sistate (serviciile educaționale de icircngrijire
de divertisment etc) Icircn lipsa suportului instituțional și a serviciilor publice povara activităților de icircngrijire s-a transferat automat asupra membrilor familiei icircn mod special asupra femeilor astfel fiind declanșată o adevărată criză icircn ceea ce privește activitățile de icircngrijire și presiunea cauzată de acestea
4 ESTE PIAŢA MUNCII PRIETENOASĂ MAMELOR ŞI TAŢILOR Notă Analitică CPD
Ponderea taților beneficiari ai concediului de icircngrijire a copilului
Rata de cuprindere icircn educația preșcolară și ante-preșcolară (creșe)
Figura 4
Figura 5
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
Sursa Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale
Sursa BNS 2018
beneficiari
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiariesNumăr benificiari
Ante-preșcolară Preșcolară
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
32
Sursa BNS 2015 Barometrul de Gen 2016 Sondaj CPD 2019
Pandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Răspacircndirea rapidă a pandemiei și măsurile instituționale puse icircn aplicare icircn scopul izolării sociale au subliniat una dintre cele mai slabe verigi icircngrijirea Ca rezultat al măsurilor icircntreprinse o bună parte a populației a fost pusă față icircn față cu grijile casnice și cele familiale astfel aducacircnd icircn vizor o provocare importantă ndash modalitatea de divizare a acestor responsabilități icircn gospodărie Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire a crescut substanțial
Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Responsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
Ponderea femeilor pentru care responsabilitățile familiale a constituit o barieră de participare implicare
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Figura 6
Figura 7
Bărbați
Femei
368
632
Sursa CBS-Research 2020
516484
73
12
131
161
353
366
393
515
538
576
0 10 20 30 40 50 60 70
Dificultăți la locul de muncă
Implicarea icircn dezvoltarea comunitară
Implicarea icircn deciziile comunitare
Au depășit deadline-uri la serviciu
Au icircntrerupt studiile
Intenția de a se integra pe piața muncii
Participarea activă icircn viața politică
Intrarea debutul icircn politică
Participarea icircn icircnvățămacircntul non-formal
Participarea icircn icircnvățămacircntul formalResponsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
33
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc Astfel se conturează o divizare clară a preocupărilor și responsabilităților femeilor și bărbaților icircn gospodărie
Necesitățile de icircngrijire au crescut substanțial icircn perioada de autoizolare socială icircnsă repartizarea rolurilor și sarcinilor icircn familie continuă a fi inechitabilă Icircn același timp povara grijilor casnice este resimțită și icircn cazul familiilor mono-parentale unde sarcinile de icircngrijire sunt asumate de către un singur membru Icircn cazul ambelor genuri nu se atestă diferențe icircn plan regional cu o excepție bărbații din mediul rural participă mai mult la curățenie față de cei din urban (217 față de 10) și mai puțin la gătit (46 față de 149)
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
Povara activităților de icircngrijire devine tot mai resimțită icircn cazul femeilor Deși numărul de ore dedicate gospodăriei icircn perioada de pandemie a crescut pentru icircntreaga populație acest lucru devine mai pronunțat icircn cazul femeilor pentru circa jumătate dintre ele s-a majorat timpul acordat curățeniei comparativ cu 30 dintre bărbați Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul
activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort cum ar fi icircngrijirea și instruirea copiilor menajul gospodăriei (curățenia pregătirea meselor etc) Suprasolicitarea cu activități de icircngrijire este mai resimțită icircn cazul persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani aceasta fiind categoria de populație ocupată (icircn condiții de viață obișnuite) sau cu copii minori
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 8
Sursa CBS-Research 2020
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
Gestionare gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavvacircrstnici
Aprovizionarea cu apăcompustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
34
Sursa CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care a crescut orele dedicate activităților casnice gospodării cu copii
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate
icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Ponderea populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Figura 9
Figura 10
45
28 28 27 2621 17 17
12 10 10
3020 21 19
13 15 14 179 11 10
Curățenie Jocuri cu copii Pregătirea meselor Cumpărături Aprovizionare apăcombustibil
Icircngrijirea animalelor
473
275
279
268
258
234
417
455
44
436
256
175
427
167
18
16
201
202
229
57
63
45
101
13
Curățenie
Icircngrijirea copiilor
Jocurilecturi cu copii
Instruire lectii cu copii
Pregătirea meselor
Gestionarea gospodăriei
18-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 + ani
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice față de perioada de pacircnă la pandemie (populația generală)
54 53 53 52
34
25 24
39 36 39 37
18 16 18
Icircngrijirea copiilor Curățenie Jocuri cu cu copii Lecții cu copiii Pregătirea meselor Gestionarea gospodăriei Cumpărături
Femei Bărbați
35
Icircn perioada crizei pandemice unele femei au beneficiat de mai mult suport din partea familiei icircn timp ce altele au rămas singure față icircn față cu responsabilitățile și grijile casnice Circa jumătate dintre femei afirmă că icircn perioada de pandemie partenerul s-a implicat mai mult icircn treburile casnice și icircngrijirea familiei iar 1 din 3 femei a beneficiat de ajutorul unui alt membru al familiei Cel mai avantajate icircn acest sens sunt femeile cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani care au icircn icircngrijire copii Prin urmare criza pandemică a determinat o ușoară atenuare a inegalităților de icircngrijire icircn grupul de populație tacircnără La polul opus icircn marginalizare
și excludere s-au dovedit a fi femeile vacircrstnice (60+ ani) unde sunt cel mai mult perpetuate stereotipurile legate de rolurile de gen Vulnerabilitatea acestora se dublează o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă Totodată trebuie să menționăm că alte circa 50 dintre femei nu au beneficiat de suport mai mare din partea partenerului icircn pofida faptului că necesitățile de icircngrijire ale familiei și gospodăriei au crescut substanțial numărul de ore dedicate acestor activități sporind cu peste 30 față de perioada de pacircnă la pandemie
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker5
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că
bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
De la răspacircndirea COVID-19 au fost cumva afectate rolurile și responsabilitățile icircn gospodăria Dvs
Sursa CBS-Research 2020
Cartarea grupurilor de femei care au beneficiat de mai mult ajutor din partea familiei icircn perioada de pandemie
Figura 11
18-29
30-44
45-59
60+
Studii medii incomplete Studii medii generale
Studii profesional tehnice
Studii superioare
Sunt prezenti copii
Fără copii
Sunt prezenti vacircrstnici
Fără vacircrstnici
Angajat
Somer
Pensionar Dizabilitate
Urban
Rural
20
25
30
35
40
45
50
55
35 40 45 50 55 60
Alt m
embr
u al
fam
iliei
mă
ajut
ă m
ai m
ult l
a icircn
griji
rea
fam
ilie
și go
spod
ărie
i
Partenerul mă ajută mai mult la icircngrijirea familie și gospodăriei
5 COVID-19 icircn Republica Moldova ndash sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
36
Pandemia COVID-19 a creat o criză a icircngrijirii care a determinat
bull Acutizarea inegalităților icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire crește exponențial asupra acestora
bull Femeile vor continua să fie antrenate icircn muncile care solicită cel mai mult efort și timp icircn gospodărie cum ar fi icircngrijirea copiilor și adulților dependenți curățenia gătirea etc icircn timp ce bărbații vor continua să fie implicați icircn activități mai lejere Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort
bull Criza de icircngrijire a afectat familiile cu copii unde necesitățile de icircngrijire și icircntreținere sunt mai mari Volumul acestora a sporit substanțial ca urmare a trecerii la icircnvățămacircntul la distanță femeile fiind mai antrenate icircn lecțiile cu copiii
bull Femeile vacircrstnice rămacircn blocate icircn situații de marginalizare și excludere Pe perioada pandemiei acestea au beneficiat de cel mai puțin suport din partea partenerului sau altui membru al familiei Vulnerabilitatea acestor femei s-a dublat o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă
bull Responsabilitățile de icircngrijire vor izola și mai mult femeile Criza de icircngrijire a fost și continuă a fi icircnsoțită de provocările de ordin psihologic rezultate din impunerea măsurilor de autoizolare Spre deosebire de bărbați femeile petrec mai mult timp icircn izolare la domiciliu
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 12
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
37
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEIO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din Moldova
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra implicării femeilor şi a bărbaţilor icircn cacircmpul muncii asupra posibilităţii de obţinere a venitului icircn această perioadă şi asupra nivelului de realizare a sarcinilor de muncă Icircn acest context cercetarea a evidenţiat că criza provocată de pandemie s-a răsfracircns mai negativ asupra persoanelor ce se implică direct icircn activităţi de icircngrijire şi a celor ce activează icircn sectoarele economice ce nu permit sau permit doar parţial realizarea muncii la distanţă
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de
exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo aiar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta Adițional au fost utilizate date oficiale prezentate de statistica naţională pentru perioada relevantă a fi reflectată icircn contextul analizei propuse
38
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[11] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
CONSTATĂRIRolurile de icircngrijire determină multe femei din Moldova să devină inactive pe piața muncii Imposibilitatea de a combina icircntr-un mod eficient viața de familie și cea profesională constituie motivul pentru care mai multe femei se retrag de pe piața muncii Astfel putem observa că rata de ocupare a femeilor este foarte mult determinată de prezența copiilor de vacircrstă preșcolară Aproximativ 22 din femeile inactive pe piața muncii sunt icircn această
situație din cauza responsabilităților de icircngrijire ponderea bărbaților fiind de doar 1 Inactivitatea pe piața muncii este caracteristică atacirct femeilor din grupul NEET de 15-29 ani cacirct și a femeilor din grupul de vacircrstă 55+ (vezi figura de mai jos) Chiar dacă femeile sunt ocupate pe piața muncii conform estimărilor BNS acestea tind să lucreze mai puțin (excepție făcacircnd femeile icircn poziții de conducere)
Rata de ocupare a persoanelor cu vacircrsta de 25-49 ani icircn dependență de numărul copiilor de vacircrstă preșcolară 2018
Durata medie a săptămacircnii de lucru oresăptămacircnă 2018
Ponderea persoanelor inactive după categoria de inactivitate 2018
Grupul NEET cu vacircrsta 15-29 ani 2017-2019
Sursa Biroul Național de Statistică 2017-2019
Indicatori cu privire la ocuparea și inactivitatea bărbaților și femeilor pe piața muncii
Figura 1
201181 194
334302
355
2017 2018 2019
Bărbaţi Femei
555497
391
595
Cel putin un copil Nici un copil
Bărbați Femei
42
3330
423839
30 28
43
36
Salariaţi Lucrători pe contpropriu
Lucrători familialineremuneraţi
Patroni Total
Bărbaţi Femei
15
39
1
30
1412
50
22
13
4
Studii Pensionare Responsabilități de familie
Alta situatie Plecare peste hotare
Bărbați Femei
39
Criza pandemică provocată de COVID-19 va expune și agrava această inegalitate Pentru femei icircn contextul inactivității instituțiilor educaționale presiunea de a se retrage și mai mult de pe piața forței de muncă va creşte Cu toate că datele disponibile icircn contextul analizei prin prisma de gen a efectelor cauzate de criză au evidenţiat că această situaţie deja s-a manifestat probabilitatea icircnăspririi acesteia este destul de mare Astfel acest lucru va avea mai multe forme vor deveni şi mai puțin active vor lucra mai puține ore sau vor munci la distanță Deoarece rolul de icircngrijire a sporit pe perioada de pandemie inegalitățile de gen pe piața muncii se vor acutiza și mai mult posibilitatea redusă de a combina viața profesională cu cea de familie discriminarea femeilor la angajare pe motiv de maternitate segregarea femeilor și bărbaților pe sectoare ale economiei accentuarea diferențelor salariale de gen reducerea posibilităților de promovare a femeilor Revenirea la muncă va fi anunțată mai devreme de permisiunea de a deschide școlile și grădinițele După
icircncheierea situației de urgență va exista necesitatea revenirii mai multor salariați la locul de muncă Acest lucru va fi determinat atacirct de dorința angajatorilor cacirct și a salariaților Revenirea la muncă va avea loc icircntr-un mod descentralizat ținacircnd-se cont de contextul specific al sectorului de activitate și al angajatorului Din această cauză icircn societate există un consens mai mare pentru a deschide locurile de muncă (vezi figura de mai jos) Deschiderea școlilor și a grădinițelor va avea loc icircntr-un mod centralizat și doar după ce un șir de precondiții legate de controlul și gestionarea riscurilor ce vizează situația epidemiologică vor fi clarificate Cu siguranță un consens icircn societate legat de deschiderea școlilor și a grădinițelor va fi negociat mult mai dificil Icircntr-un asemenea context vom avea situația icircn care sectoarele economice icircşi vor relua activitatea fără a fi deschise instituțiile de educație fapt care va pune o presiune semnificativă pe părinții care muncesc icircn special pentru oportunitățile de angajare a mamelor
După părerea Dvs acum este timpul potrivit ca
Opinia generală cu privire la oportunitatea de a deschide anumite sectoare ale societății
Figura 2
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Dacă acest mod de muncă nu va fi normalizat și va continua să fie specific mai mult femeilor atunci riscăm să avem o nouă formă de segregare a muncii icircn bază de gen Pe viitor munca femeilor care lucrează de
acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
723
707
575
423
166
177
247
342
Să fie deschise școlile și grădinițele
Să fie deschise cafenelele restaurantele
Să renunțăm la autoizolare icircn casă
Toți să meargă la locul de muncă
Este prea devreme Este momentul potrivit
40
Situația de la locul de muncă
Probabilitatea ca femeile care și-au suspendat activitatea icircn perioada de urgență să revină la locul de muncă este mai mică comparativ cu bărbații icircn aceeași situație Icircn perioada de urgență o pondere relativ egală a bărbaților și femeilor și-au suspendat activitatea de muncitori (335 bărbați și 367 femei) Revenirea acestora la locul de muncă va fi condiționată de riscurile legate de infectare regulile de profilaxie și distanțare socială precum și desituația economică caracteristică unor sectoare ale economiei Un factor specific legat de reicircntoarcerea femeilor se referă la posibilitatea gospodăriilor de asigura grija pentru copiialți membri ai familiei icircn condițiile icircn care școlile și grădinițele vor fi icircn continuare icircnchise Cel mai probabil munca la distanță va fi accesibilă doar femeilor cu studii mai avansate care activează icircn sectoare unde această muncă este posibilă Pentru femeile cu un nivel al studiilor mai mic fiind angajate icircn sectoare ale economiei icircn care munca nu poate fi realizată la distanță (și icircn care nivelul de remunerare este mult mai mic) acest lucru nu va fi posibil Dacă riscul de infectare va persista deplasarea la serviciu a femeilor va fi icircngreunată - puține
dintre ele au mijloace de transport propriu iar icircn cele mai importante urbe ale țării deplasarea pe jos la serviciu va fi greu de realizat Astfel constatăm că criza pandemică pe lacircngă aprofundarea inegalităților de gen va determina şi marginalizarea celor mai vulnerabile femei
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Figura 3
Sursa CBS-Research aprilie 2020
42
138
335
267
273
367
Muncim direct la locul demuncă
Muncim de acasă
Nu muncim deloc stămacasă icircn concediu
Femei Bărbați
41
Ponderea celor care lucrează de acasă și a celor care nu muncesc și stau icircn concediu icircn dependență de nivelul de educație
Cum vă deplasați la serviciu
Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 4
Figura 5
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Totodată o parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv şi de
nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Disponibilitatea de asigurare socială și medicală
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspendarea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Putem presupune că munca informală va crește icircn general iar icircn racircndul bărbaților icircn mod special aceasta fiind
o formă prin care angajații vor răspunde contextului economic nefavorabil Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă Pentru unii bărbații tineri cu un nivel scăzut al studiilor probabil nici ocuparea informală nu va fi posibilă Printre tinerii din zonele urbane rata NEET va crește iar icircn zonele rurale va spori ponderea tinerilor lucrători neremunerați icircn propria gospodărie
51108 83
356
569 574
367
228
Medii incompletesau fără
Medii generale Profesional tehnice Superioare
Muncim de acasă Nu muncim deloc stăm acasă icircn concediu
37426
376 56
249 16
Valul 1 (4-5 aprilie) Valul 11 (1-3 mai)
pe jos transport personal transport public
186
189
173
179
74
77
71
69
2015
2016
2017
2018
Femei Bărbați
731
726
813
769
65 70 75 80 85
Dispun de asiguraremedicală
Angajatorul dvs plătește contribuții la
fondul social
Femei Bărbați
42
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 6
Sectoarele unde predomină ocuparea femeilor par a fi și mai vulnerabile Segregarea femeilor și bărbaților pe diferite sectoare ale economiei va icircnsemna că criza va afecta icircntr-un mod și timp diferit bărbații și femeile Cu siguranță sectorul serviciilor icircn care majoritatea celor ocupați sunt femei va fi prejudiciat de necesitatea de a menține reguli de distanțare socială Pentru a icircnțelege mai bine aceste vulnerabilități am icircncercat să analizăm toate sectoarele economiei prin prisma modalităților prin care acestea au fost sau vor fi afectate riscuri de infectare restricții impuse de autorități capacitatea de ajustare la regulile de distanțare socială posibilitatea de a realiza munca la distanță vulnerabilitatea economică etc Gradul de vulnerabilitate pentru fiecare sector a
fost apreciat pe o scară de la 1 (impact relativ mic sau neutru) la 5 (impact semnificativ) Figurile de mai jos ilustrează această situație pentru sectoarele unde predomină ocuparea femeilor sau a bărbaților Analiza preliminară (bazată pe datele din 2018) indică faptul că atacirct icircn termeni relativi cacirct și icircn număr absolut mai multe sectoare icircn care predomină femeile salariate au un grad mai mare de vulnerabilitate Icircn acest context se impune o analiză mult mai granulară realizată icircn baza unor date actualizate Cu siguranță acest aspect trebuie ținut la control inclusiv icircn condițiile icircn care mai multe sectoare ale economiei vor avea nevoie și vor beneficia de suport și intervenții specifice din partea autorităților
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
43
Din cauza situației pandemice mai mulți bărbați au revenit icircn țară Datele reflectate icircn figura ce urmează arată că decalajul de gen icircn acest context icircnregistrează 88 pp La fel se observă că pandemia a determinat mai mulți tineri să revină acasă Această situație se explică prin doi factori Icircn primul racircnd o parte din tinerii reveniți sunt cei plecați peste hotare pentru a-și continua studiile superioare - licență masterat doctorat etc Icircn al doilea racircnd o parte din tinerii reicircntorși icircn mare parte bărbați sunt cei care lucrau peste hotare pe termen scurt implicați icircn fond icircn munci informale
Gradul de vulnerabilitate a sectoarelor icircn care predomină ocupare femeilor și a bărbaților
Ponderea celor ce au revenit icircn țară drept efect a situației pandemice
Figura 7
Figura 8
Sursa Analiza icircn baza datelor Biroului Național de Statistică 2018
Recent s-au icircntors icircn țară din străinătate
Sursa CBS-Research aprilie 2020
TIC
Industria relucrătoare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Activități financiare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Agricultura Comerț
Tranzacțiiimobiliare
Sănătatea Asist Socială
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
113
25
112
79
29
42
barbati
femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ ani
Energia electrica Agricultura
Construcții
Tranzacții imobiliare
HoReCa
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
44
Numărul bărbaților reveniți acasă este mai mare deoarece mai mulți bărbați recurg la munca peste hotareConform ultimelor date oferite de BNS icircn 2018 - 3527 mii de persoane din Moldova au plecat peste hotare femeile deținacircnd a treia parte din totalul acestora (325) Totodată și decalajul de gen icircn timp s-a pronunțat ndash de la 30 pp icircn 2008 la 35 pp - peste un deceniu (reprezentacircnd și cel mai mare decalaj de gen icircnregistrat) Situația diferită a femeilor și bărbaților care muncesc peste hotare cel mai
probabil va genera următorul tablou pe termen scurt se vor icircntoarce cei care au fost implicați icircn muncile sezoniere și icircn muncile informale aceștia fiind icircn mare parte bărbații femeile care mai puțin tind să presteze munci sezoniere și care se bucură de un grad mai mare de formalitate nu vor reveni icircntr-un număr semnificativ pentru o parte din bărbații tineri cu un nivel scăzut de studii migrația nu va fi disponibilă pe perioada pandemiei
Sursa BNS 2008-2018
Dinamică de gen icircn procente a persoanelor de 15+ ani plecate peste hotare la lucru sau icircn căutare de lucru
Figura 9
2382(675)
1145(325)
mii persoane
Barbati Femei
3098
3254
3191
3185
3527
280 300 320 340 360
2008
2015
2016
2017
2018
mii persoane
350325
650675
00
100
200
300
400
500
600
700
800
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Femei Barbati
45
RECOMANDĂRI GENERALEElaborarea strategiilor de combatere a efectelor pandemiei provocate de COVID-19 sensibile la problemele specifice ale femeilor și bărbaților Icircntrucacirct criza pandemică a afectat diferit femeile și bărbații icircn ceea ce ține de implicarea acestora icircn cacircmpul muncii icircn obținerea veniturilor icircn divizarea rolurilor de icircngrijire ceea ce s-a răsfracircns și asupra stării de bine și siguranță a acestora răspunsurile de politici la fel trebuie să manifeste un caracter specific icircn funcție de aria afectată și grupul vulnerabil expus riscului
Includerea femeilor icircndeosebi ale celor din grupurile subreprezentate icircn procesul de luare a deciziilor și de formulare a politicilor legate de impactul COVID-19 Pornind de la faptul că icircn Moldova femeile icircn general au o reprezentare mai mică icircn procesul decizional icircn contextul icircn care cercetarea efectuată a evidențiat că pe termen mediu și lung din perspectiva socială și economică femeile vor fi mai vulnerabile icircn fața acestei crize procesul decizional local și național trebuie să fie unul incluziv astfel icircncacirct să se țină cont de necesitățile specifice ale femeilor icircn special ale celor din categoriile subreprezentate (cum ar fi tinerele femei de etnie romă vacircrstnice cu dizabilități etc)
Acordarea sprijinului fiscal angajatorilor icircn concordanță cu respectarea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea personală icircn racircndul persoanelor angajate Ținacircnd cont de faptul că măsurile icircntreprinse de autorități pentru a combate efectele pandemice (de exemplu sistarea activității mai multor agenți economici a instituțiilor educaționale etc) au fost resimțite diferit de femeile și bărbații ocupați atacirct prin prisma prezenței lor pe piața muncii cacirct și prin cea de obținere a veniturilor icircn special din cauza divizării inegale a responsabilităților de icircngrijire echitabil va fi ca acțiunile angajatorilor să fie aliniate la intervențiile ce ar facilita depășirea acestor inegalități Astfel sprijinul acordat de autorități precum ar fi cele de ordin fiscal urmează a fi direct proporțional cu rezultatele intervențiilor icircntreprinse de angajatori ce vin să abordeze problema excluderii femeilor icircn special a celor cu copii de vacircrstă preșcolară din cacircmpul muncii
Investirea mai multor resurse pentru a asigura ca instituțiile de icircngrijire a copiilor se redeschid icircn siguranță
icircntru evitarea ca aceste unități să devină potențiale focare de răspacircndire a pandemiei COVID-19 Icircn acest scop autoritățile vor elabora proceduri interne de activitate a grădinițelor creșelor etc ajustate la situația actuală vor aloca resurse suficiente pentru a asigura că personalul unităților date pot să activeze icircntr-un mod sigur cu acces la echipamentele necesare fără a pune sub risc sănatatea lor siguranța copiilor și a părinților acestora Sondajul de opinie desfășurat icircn aprilie 2020 a evidențiat că circa 73 din părinți consideră că este mult prea devreme ca instituțiile preșcolare și școlare să-și reia activitatea Icircn acest context reacția autorități icircn sensul redeschiderii entităților educaționale trebuie să determine un nivel sporit de icircncredere icircn racircndul părinților
Monitorizarea constantă a efectelor crizei pandemice pentru a aborda eficient și prompt provocările cu care se confruntă femeile și bărbații din Moldova Se impune a fi icircntreprinsă o analiză mult mai detaliată și constantă din partea autorităților atacirct la nivel național cacirct și teritorial ce va genera date multiplu dezagregate (pe criteriul de sex vacircrstă mediul de trai statut economic educațional familial etc) pentru a urmări cum criza a impactat categoriile vulnerabile sau care sunt riscurile potențiate icircn acest context icircntru elaborarea și implementarea planuri de reacție eficiente icircn scopul diminuării inegalităților care se manifestă și urmează să se accentueze
Blvd Ștefan cel Mare și Sfacircnt nr 202 etajul 3 Chișinău Republica Moldova
Tel +373 22 839 898Email infomdunwomenorg
Website moldovaunwomenorgFacebook unwomenmoldovaTwitter unwomenmoldova
6
Pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Femeile sunt mai expuse stării de anxietate și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să le combine cu
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46)
SUMAR
80
81
72
80
70
79
55
59
Your health
Family membersrsquo health
Stress induced by the quarantine
Mass riots
Women Men
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 5
Figura 6
Sursa COVID-19 COVID-19 icircn Moldova Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
5453
4754
58
5650
54
5947
RuralUrban
HigherSecondary
Lower education
55+35-5418-34
WomenMen
705
707
73
647
751
828
798
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Mass riots
Childrenrsquos education
Limitation of rights because of thestate of emergency
Stress induced by the quarantine
Your health
Overloading of the healthcare system
Family membersrsquo health
Sec
urity
Hea
lth
705
707
73
647
751
828
798
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Mass riots
Childrenrsquos education
Limitation of rights because of thestate of emergency
Stress induced by the quarantine
Your health
Overloading of the healthcare system
Family membersrsquo health
Sec
urity
Hea
lth
STAREA DE BINEmunca la distanță
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării hellip
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării hellip
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
54
53
47
54
58
56
50
54
59
47
RuralUrban
IcircnalteMedii
Studii joase
55+35-5418-34
FemeiBărbați
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
7
SUMAR
O parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv de nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
186 189173 179
74 77 71 69
2015 2016 2017 2018
Men Women
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspen-darea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Pe viitor munca femeilor care lucrează de acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 7
Figura 8
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Situația de la locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Dispunerea de asigurare medicală
42
138
335
267
273
367
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
We workdirectly at
work
We workfrom home
We dontwork at allwe are on
leave
Women Men
TRANZIȚIA LA MUNCĂ
42
138
335
267
273
367
Muncim direct lalocul de muncă
Muncim de acasă
Nu muncim delocstăm acasă icircn
concediu
731726
813
769
Dispun de asigurare medicală Angajatorul dvs plătește contribuții la fondul social
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
8
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 9
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
9
SUMARBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565
din volumul total al veniturilor disponibile Dacă icircn cazul bărbaţilor anume activitatea productivă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile sociale şi remitenţe
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 9
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
10
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Conform prognozelor estimate de Banca Mondială1 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpului de urmeazăTotuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum
procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor) Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare
1httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
65
162156
295
Urban Rural
Men WomenSursa BNS 2008-2018
Analiza ponderii remitențelor icircn veniturile totale pe sexe și zona de reședință
Figura 10
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
11
FINANCIALVULNERABILITY DURING THE COVID-19 PANDEMICO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra veniturilor femeilor și bărbaților din Moldova
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de șocuri asupra populației impactul acestora fiind resimțit icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircndeosebi documentul dat relevă constatările de bază cu referire la răspacircndirea efectelor pandemiei COVID-19 asupra veniturilor femeilor şi a bărbaţilor şi modalităţile prin care inegalităţile de gen se pot acutiza Icircn contextul icircn care criza provocată de pandemie a determinat sporirea nivelului de implicare icircn special a femeilor icircn activitaţile de icircngrijire a copiilor ceea ce a accentuat şi mai mult inegalităţile de gen pe piaţa muncii1 ne-am propus să vedem cum acest lanţ logic de efecte s-a transpus asupra veniturilor disponibile ale femeilor şi bărbaţilor Astfel ne-a preocupat să identificăm care sunt canalele principale pentru accentuarea vulnerabilităţii financiare icircn racircndul femeilor şi al bărbaţilor şi cum acestea pot determina manifestarea şi extinderea inegalităţilor de gen
Icircn cadrul acestei cercetări vulnerabilitatea financiară de gen actuală şi potenţială este analizată prin prisma a trei surse principale de obţinere a cacircştigului şi anume (i) activităţile productive (ii) prestaţiile sociale şi (iii) transferurile inclusiv remitenţele Conform Biroului Naţional de Statistică (BNS) anume aceste trei componente stau la baza veniturilor disponibile2 Totodată ţinacircnd cont de contextul naţional icircn special a măsurilor icircntreprinse icircn sensul diminuării efectelor provocate de criza pandemică cacirct şi de cel global icircn ceea
ce vizează prognozele pentru 2020 ale efectelor crizei asupra remitenţelor un accent mai mare a fost pus spre evaluarea vulnerabilităţii provocate de fluctuaţia nivelului de remitenţe şi a veniturilor obţinute de la locul muncii
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn Republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus[11] iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)[22] Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn cooperare cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo iar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta
Adiţional au fost interpretate datele oficiale prezentate de statistica naţională cu referire la situaţia veniturilor
INTRODUCERE
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19
12
populaţiei pentru perioada relevantă analizei icircn cauzăAnual icircn baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC) BNS identifică şi calculează care este venitul disponibil al gospodăriilor Icircntrucacirct BNS prezintă datele anume icircn acest fel (la nivel de gospodărie) este important de menţionat că icircn ceea ce privește dimensiunea egalității de gen icircn cadrul acestei analize atunci cacircnd prezentăm datele prin perspectiva femeilor şi a bărbaţilor anume din această sursă ne referim la valorile specifice gospodăriilor icircn care capul familiei este bărbat sau femeie Totodată nu excludem faptul că dacă aveau să fie prezentate datele cu referire la veniturile şi cheltuielile femeilor şi a bărbaţilor ca şi persoane individuale dar nu situaţia pe gospodării aceasta ar fi evidenţiat mai mari inegalităţi de gen icircn ceea ce vizează cacircştigurile femeilor şi a bărbaţilor şi sursele acestora de venit La fel dat fiind faptul că icircn ultimii zece ani au parvenit mai multe schimbări cu privire la structura veniturilor cheltuielilor și consumului populației și a crescut constant rata de non-răspuns a respondenților la CBGC3 icircn anul 2018 Biroul Național de Statistică a ajustat metodologia de calcul al pragului de sărăcie și metodologia CBGC Ținacircnd cont de aceste
precizări metodologice icircn raportul de față ne vom axa mai mult pe analiza tendințelor decacirct pe cifrele exacte pentru un an sau altul
[11]Constatările evidenţiate de analizele precedente elaborate icircn acest context
[22]Veniturile disponibile ale populaţiei reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti şi icircn natură provenite din activitatea salariată şi pe cont propriu de la realizarea producţiei agricole din gospodăria auxiliară venit din proprietate pensii şi alte prestaţii sociale şi alte transferuri curente (inclusiv mărfuri şi sume băneşti primite din afara gospodăriei)
1 Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
2 httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3 Rata non-răspunsurilor constituie mai mult de 30 la sută menținacircndu-se tendinţa de creştere a acesteia icircn timp Problema este mai accentuată icircn mediul urban icircn special icircn municipiul Chişinău
CONSTATĂRIBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565 din volumul total al veniturilor disponibile Analiza dezagregată a datelor ce sunt reflectate icircn figura de mai jos arată clar faptul că perspectiva de gen a evidenţiat decalaje majore icircn acest sens Dacă icircn cazul bărbaţilor anume această sursă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile
sociale şi remitenţe A atras atenţia şi faptul că dacă icircn ceea ce vizează prestaţiile sociale inegalităţi de gen semnificative nu au fost observate (diferenţa fiind de 47 pp) atunci la capitolul remitenţelor femeile sunt dublu mai dependente de aceste surse de venit decacirct bărbaţii Astfel a cincea parte din veniturile disponibile ale femeilor o reprezintă anume remitenţele
13
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Comparativ cu situaţia femeilor din urbe aceasta semnifică o dependență de doua ori mai mare iar icircn comparaţie cu bărbaţii din mediul urban ndash tocmai de cinci ori mai mare Totodată analiza icircn dinamică arată clar o dependenţă constantă de remitenţe Diferenţa atacirct
de mare a ponderii prestaţiilor sociale şi a remitenţelor icircn veniturile totale ale femeilor poate fi explicată prin factorii structurali precum (i) migraţia mai mare icircn racircndul bărbaţilor4 care expediază mijloace financiare acasă şi (ii) multe gospodării icircn care capul familiei este femeia sunt gospodăriile icircn care acestea sunt pensionare şisau văduve
4 Conform BNS icircn 2018 ponderea bărbaţilor din totalul persoanelor plecate peste hotare a fost de 675
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 1
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
14
65
162156
295
Urban Rural
Men Women
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
Dinamica ponderii remitențelor icircn veniturile totale
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile totale pe criteriul de sex şi mediul de trai
Figura 2
Sursa BNS 2018
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urbanFemei rural Femei urban
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
15
Familiile cu copii sunt mai dependente de remitenţe Aceasta poate fi explicat prin faptul că icircn gospodăriile cu copii pentru a asigura un nivel decent de trai şi un acces mai mare la serviciile de educaţie sănătate dezvoltare a copiilor părinţii sau rudele icircn special bărbaţii pleacă la
muncă peste hotare ceea ce şi determină o dependenţă mai pronunţată de această sursă de venit Icircn cazul familiilor fără copii predomină dependenţa mai mare de prestaţiile sociale ceea ce poate fi explicat prin prezenţa mai mult a vacircrstnicilor icircn această situaţie
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile gospodăriilor cu copii şi fără inclusiv pe criteriul de mediu
Figura 3
Sursa BNS 2018
407
38
207
89
56
155
58
19
127116
191
214
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Cuplu familial fără copii O singură persoană Alte gospodării fără copii Părinte singur cu copii Cuplu familial cu copii Alte gospodării cu copii
2018
Prestații sociale Remitențe
fără copii cu copii
81
128
114
216
288
28
0 5 10 15 20 25 30 35
Parinte singur cu copii
Cuplu familial cu copii
Alte gospodarii cu copii
2018
Urban Rural
16
Conform prognozelor estimate de Banca Mondială5 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Pentru ţările din Europa şi Asia Centrală această scădere se estimează tocmai la 275 Scăderea proiectată care ar fi cea mai puternică diminuare din istoria recentă se datorează icircn mare măsură scăderii salariilor și a ocupării lucrătorilor migranți care tind să fie mai vulnerabili la pierderea locurilor de muncă și a salariilor icircn timpul unei crize economice icircntr-o țară gazdă
Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei Icircn baza datelor caracteristice pentru Moldova cu referire la valoarea monetară a remitenţelor din 2019 (fiind de $1 90929 mln reprezentacircnd 163 din PIB)6 şi a valorii estimative de reducere a acestora (prognozată BM pentru ţările din Europa şi Asia Centrală ndash 275) printr-un calcul matematic putem deduce cu aproximaţie că icircn 2020 valoarea monetară a
remitenţelor se va reduce icircn medie cu $525 mln sumă destul de semnificativă pentru populaţia ţării noastre Icircntrucacirct remitenţele reprezintă o sursă importantă de venit iar icircn perioada crizei provocate de pandemie mai multe persoane au revenit icircn ţără7 sistacircndu-şi temporar sau definitiv activitatea de lucru peste hotare se poate prognoza un impact financiar puternic asupra celor mai sărace şi vulnerabile categorii de persoane icircn special ale celor din mediul rural (a se vedea figura de mai jos)
5 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
6 h t t p s w w w w o r l d b a n k o r g e n t o p i c m i -g r a t i o n r e m i t t a n c e s d i a s p o r a i s s u e s b r i e f migration-remittances-data
7 Analiza ldquoTranziția inegală la muncă icircn perioada pandemiei O analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din moldovardquo CPD UN
Women mai 2020
145
92
157154
105
174
15
88
20
total urban rural
Quintile of the poor Quintile of the vulnerable Quintile of the emerging middle
468
1012141618
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
urban area
Quintile of the poor
Quintile of thevulnerable
Quintile of the emergingmiddle
10
15
20
25
30
rural
Dinamica ponderii remitenţelor icircn veniturile celor mai sărace categorii
Figura 4
Sursa BNS 2010-2018
145
92
157154
105
174
15
88
20
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
total urban rural
Quintila săracilor Quintila vulnerabililor Quintila de mijloc emergentă
4
6
8
10
12
14
16
18
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
mediul urban
Quintila săracilor
Quintila vulnerabililor
Quintila de mijloc emergentă
Mediul urban
Rural
17
Dinamica dependenţei acestor categorii de remitenţele intrate icircn ţară evidenţiază două constatări de bază (i) icircn primul racircnd se evidenţiază dependenţa continuă a celor mai defavorizate categorii de persoane anume din mediul rural de aceste surse de venit şi (ii) icircn al doilea racircnd reducerea ponderilor acestor mijloace financiare icircn veniturile gospodăriilor icircncepacircnd cu 2015-2016 atacirct icircn mediul rural cacirct şi urban poate fi explicate de criza economică din Rusia acolo unde majoritatea bărbaţilor din Moldova aleg să plece la muncă Astfel prin deducere sesizăm că reducerea remitenţelor din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19 va avea un impact şi mai mare asupra nivelului de sărăcie a celor mai vulnerabile categorii de persoane
Complementar cu informația reflectată aceasta ar presupune că femeile şi familiile cu copii din mediul rural vor avea cel mai mult de suferit de diminuarea remitenţelor Prin urmare o scădere a remitenţelor icircn racircndul acestor grupuri defavorizate va afecta negativ capacitatea lor de a investi icircn servicii de sănătate de educaţie şi alte servicii esenţiale deoarece mai multe din finanțele lor vor fi direcționate către soluționarea deficitului de alimente și a nevoilor imediate de trai8 Chiar dacă efectele acestor modificări nu vor fi resimţite imediat pe termen mediu efectele crizei pandemice se vor pronunţa icircn acest context Prin urmare constatăm că variaţiile icircn acest sens pot fi considerate un canal important de manifestare şi agravare a inegalităţilor de gen
La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpul ce urmează Datele generate de sondajul de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 au relevat nivelul de autoapreciere a efectelor crizei pandemice asupra veniturilor obţinute din activităţile productive ale femeilor şi bărbaţilor Figura de mai jos contrapune răspunsurile oferite de respondenţi icircn acest context Astfel clar se vede că bărbaţii fac parte din categoria cea mai vulnerabilă din punct de vedere salarial o vulnerabilitate ce s-a manifestat deja şi care urmează să se manifeste icircntr-un timp apropiat La fel figura relevă că printre cei mai vulnerabili sunt şi persoanele fără studii sau cu studii incomplete tinerii şi adulţii (18-44 ani) şi cei ce au copii Astfel direct se observă că măsurile de restricţie impuse la nivel de stat pentru a diminua impactul nociv provocat de pandemia COVID-19 (inclusiv menţinerea distanţei sociale sistarea activităţii mai multor agenţi economici etc) s-au răsfracircns imediat asupra veniturilor disponibile ale cetăţenilor
8 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Vulnerabilitatea salarială
Cartografierea respondenţilor prin prisma vulnerabilităţii salariale
Figura 5
Sursa Sondajul realizat de CBS-Axa la comanda CPD aprilie 2020
Bărbați
Femei
18-29 ani30-44 ani
45-59 ani
60+ani
Studii medii incompletefără
Studii medii generale
Studii superioare Urban
Rural
Cu copii
Fără copii
15
20
25
30
35
40
8 10 12 14 16 18 20 22 24Am a
vut o
redu
cere
de
sala
riuicircn
luna
mar
tie 2
020
Probabil voi pierde și cu siguranță voi pierde locul de muncă
18
Din perspectiva prestaţiilor sociale vulnerabilitatea financiară nu va fi atacirct de pronunţată Figura de mai jos reflectă numărul persoanelor ce au intrat icircn ajutor social icircn primele patru luni ale anului 2020 Prin urmare pentru luna aprilie se observă o creştere vizibilă a categoriilor defavorizate ce au avut necesitatea de a beneficia de suportul financiar din partea statului femeile fiind mai dependente de aceste surse Adiţional datele sondajului de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 relevă că icircn racircndul mai multor femei respondente a sporit sau a rămas
neschimbată valoarea pensiilor şi ale altor plăţi sociale (inegalitatea de gen icircnregistracircnd o valoare medie de 55 pp) Prin urmare putem deduce că icircn pofida unei dependenţe de prestaţiile sociale mai mari icircn racircndul femeilor nu excludem faptul că anume această sursă de venit pe termen scurt sau mediu nu va afecta negativ volumul total al cacircştigurilor femeilor şi a bărbaţilor
Totuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc inegalitatea de gen icircn acest sens echivalacircndu-se cu 53 pp Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor)
Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare A atras atenţia că icircn această categorie intră şi persoanele ce au copii cele din mediul rural şi cele cu un nivel mic de studii
Vulnerabilitatea financiară pe termen mediu
Sursa Sondaj realizat de către CBS-Axa pentru CPD Aprilie 2020
Cartarea respondenţilor prin prisma expunerii pe termen mediu la vulnerabilitatea financiară severă
Figura 6
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
19
Beneficiarii de ajutor social
Sursa CNAS 2020
Sursa Sondaj April 2020
Pensiile și alte plăți sociale
Icircn final putem menţiona că din perspectiva vulnerabilităţii financiare provocate şi accentuate de criza pandemică COVID-19 pot fi reliefate trei constatări majore
1 Faptul că pentru femei o sursă importantă de venit o constituie prestaţiile sociale variaţiile observate icircn perioada crizei pandemice nu evidenţiază o modificare negativă icircn acest sens ceea ce presupune că pe termen scurt sau mediu din această perspectivă veniturile nu vor fi atacirct de afectate iar vulnerabilitatea financiară a femeilor nu va fi atacirct de pronunţată Cu toate acestea nu trebuie de omis faptul că o analiză mult mai detalită şi constantă trebuie a fi icircntreprinsă icircn sensul monitorizării situaţiei date
Analiza perspectivei de gen icircn racircndul beneficiarilor ajutorului social
Autoanaliza respondenţilor a impactului crizei pandemice
Figura 7
Figura 8
2 Pe termen scurt ţinacircnd cont de reducerea veniturilor din activităţile productive bărbaţii vor fi mai afectaţi de criza pandemică Totuşi pe termen mediu nu excludem că inegalităţile de gen la nivel de salarii şi pensii se vor accentua defavorizacircnd mai mult femeile Aceasta poate fi explicat prin faptul că femeile vor deveni mai inactive pe piaţa forţei de muncă (fie se vor retrage fie vor lucra la distanţa) din cauza divizării inegale a respondabilităţilor de icircngrijire situaţie deja care s-a manifestat pe parcursul crizei pandemice şi care nu este exclus că se va agrava
3 Consideracircnd că femeile icircn special cele din mediul rural sunt mai dependente de remitenţe reducerea acestora probabil va afecta mai mult anume această categorie icircnsă nu cunoaştem cacirct de rapid aceste efecte se vor manifesta icircn timp icircntrucacirct această tranziţie nu va fi atacirct de bruscă precum variaţiile la capitolul de veniturile obţinute de la locurile de muncă
61052
59130
57630
80622
47541
45754
44382
58039
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
ianuarie 20
februarie 20
martie 20
aprilie 20
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
121
86
149
254
228
274
2
16
23
0 5 10 15 20 25 30
Total
Bărbați
Femei
Au scăzut Au rămas la fel Au crescut
20
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI O analiză a impactului crizei pandemice asupra nivelului stării de bine icircn racircndul femeilor și bărbaților
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Studiul de față analizează impactul pandemiei COVID-19 asupra bunăstării populației punacircnd accent pe problemele legate de sănătatea fizică și emoțională a femeilor și bărbaților icircn mod special a celor din grupurile vulnerabile Studiul evidențiază criza emoțională provocată de pandemie la care au fost expuse femeile icircn mare parte
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
Totodată analiza pune icircn evidență și problemele legate de securitatea fizică icircn perioada de pandemie Distanțarea socială și izolarea la domiciliu au determinat sporirea riscului de violență icircn familie Efectele acestui fenomen se răsfracircng simțitor asupra femeilor Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republica Moldova au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo ade 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11]
INTRODUCERE
21
Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentatve pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[ 1 1] COVID-19 Icircn Republica Moldova ndash Sondaje Tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
Una din șase persoane icircn Moldova nu este satisfăcută de starea sănătății Aprecierea acesteia ca fiind rea sau foarte rea este mai frecvent icircntacirclnită icircn racircndul persoanelor vacircrstnice din mediul rural cu venituri reduse altfel spus ndash icircn racircndul grupurile mai vulnerabile Icircn același timp jumătate din populație a fost nevoită să renunțe la muncă din cauza problemelor de sănătate fiind mai afectate femeile Pe de altă parte bărbații sunt mai tentați să
considere serviciile medicale inaccesibile Inegalități de acces se atestă icircn funcție de nivelul de venituri serviciile medicale par a fi inaccesibile pentru circa 30 dintre pentru persoanele din quintila 1 (cea mai săracă) 2
2 Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019 httppasmdroPASStudiesDetails147
CONSTATĂRI
S-a icircntacircmplat să nu puteți munci pe motive de sănătate icircn ultimul an
care consideră serviciile medicale inaccesibile
Sursa Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019
Percepțiile privind starea de sănătate și nivelul de acces la serviciile medicale
Figura 1
203222
238
195
292
22 225
141
20
Femei Bărbați Urban Rural q1 q2 q3 q4 q5
496464
515
432 414368
426465
533
Femei Bărbați Rural Urban q1 q2 q3 q4 q5
22
Necesitățile populației legate de sănătate rămacircn neacoperite icircn special icircn cazul grupurile vulnerabile Acestea din urmă beneficiază cel mai puțin de serviciile de sănătate Astfel constatăm că circa 48 din gospodăriile icircn care sunt prezente persoane cu dizabilități nu s-au adresat
la medic chiar dacă au avut nevoie Icircn aceeași situație au fost și gospodăriile cu venituri reduse vacircrstnicii și femeile
Criza pandemică provocată de COVID-19 a acutizat și mai mult problemele de sănătate icircn special cele legate de bunăstarea emoțională Peste 15 din populație s-au confruntat personal sau un membru al familiei cu o anumită boală (alta decacirct infectarea cu COVID-19) icircn perioada de izolare socială mai vulnerabile icircn acest sens fiind familiile vacircrstnice Vulnerabilitatea acestora se dublează dacă luăm icircn calcul restricțiile impuse persoanelor cu vacircrsta de peste 60 de ani de a părăsi locuința sau de a interacționa social Odată cu răspacircndirea epidemiei și instituirii măsurilor de izolare socială a fost afectată și sănătatea mintală sau emoțională a populației ndash circa 40 confruntacircndu-se cu asemenea probleme Cel mai afectate sunt femeile (48)
care și-au asumat marea parte a responsabilităților casnice și au petrecut mai mult timp icircn izolare socială comparativ cu bărbații Totodată pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Majoritatea populației se arată icircngrijorată de sănătatea proprie sau a membrilor familiei (peste 75) atacirct fizică cacirct și mintală3 Pe lacircngă acestea o preocupare importantă
3 COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
Sursa Raport rdquoMoldova Inegalărdquo CPD 2019
Cererea neacoperită de servicii medicale
Figura 2
care nu s-au adresat la medic chiar dacă au avut nevoie
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani60+
Bărbați Femei
Gosp cu pers cu dizabilități
Gosp fără pers cu dizab
Săraci
Bogați
Romi
Non Romi
5
10
15
20
25
30
30 35 40 45 50
p
entr
u ca
re e
ste
o fo
arte
mar
e pr
oble
mă
să se
inte
rnez
e icircn
spita
l
23
a populației ține de securitatea și bunăstarea fizică icircn perioada crizei pandemice Peste 70 din populație manifestă temeri legate de lezarea drepturilor icircn perioada stării de urgență dezordini icircn masă și chiar violență icircn cadrul familiei Femeile sunt mai expuse stării de anxietate
și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Problemele de sănătate cu care s-a confruntat populația icircn perioada pandemiei COVID-19
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Figura 3
Figura 4
95
106
5
74
116
158
76
152
5
62
48
53
5
72
52
75
314
484
367
395
47
398
408
413
Bărbați
Femei
18-29
30-44
45-59
60 +
Prezenți copii
Prezenți vacircrstnici
Boală fizică Boala unui membru al familiei Sănătatea mintală emoțională afectată
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării de urgență
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
24
Cacirct de periculos este virusul pentru sănătate și viață (foarte și oarecum periculos) Val 1
Icircn ce măsură credeți că vă puteți infecta Dvs sau membrii familiei (foarte și destul de probabil) Val 1
Dinamica percepțiilor privind nivelul pericolului virusului
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Nivelul de anxietate crește pe măsura sporirii riscului de infectare cu COVID-19 Odată cu răspacircndirea pandemiei preocupările și temerile față de starea sănătății au sporit vizibil Frica de a contacta virusul COVID-19 a cuprins icircntreaga populație indiferent de vacircrstă sau statut Femeile sunt mai afectate emoțional de situația epidemiologică acestea fiind mai preocupate de riscul infectării și implicațiile asupra sănătății Totodată pentru un răspuns de politici adecvat este important să fie luate icircn calcul și inegalitățile icircn funcție de studii și reședință Persoanele cu nivel icircnalt de studii din mediul urban sunt mult mai
icircngrijorate de posibilitatea infectării și totodată sunt mai conștiente de iminența pericolului de infectare Acest lucru se explică prin (i) acces mai redus la informație relevantă icircn zonele rurale (ii) inegalități de participare icircnvățare și informare icircntre diferite categorii de populație (iii) nivel redus de interes pentru studiere analiză a informației icircn racircndul populației cu nivel scăzut de studii Icircn același timp relaxarea măsurilor de carantină a determinat și modificări icircn dinamica percepțiilor și comportamentelor la icircnceputul lunii mai (valul 11 de cercetare) ponderea populației
preocupată de pericolul de infectare scade treptat
Dinamica percepțiilor privind posibilitatea infectării
Nivelul de icircngrijorare a populației față de riscul infectării cu COVID-19 Val = sondaj longitudinal
Figura 5
83
93
74
86
9992
85
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
ii jo
ase
Med
ii
Inal
te
Urb
an
Rura
l
6169 64
42
2718
20
36
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte periculos Oarecum periculos
3538
12
34
50
41
32
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
iijo
ase
Med
ii
Icircnal
te
Urb
an
Rura
l
118 7 9
25 2925 24
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte probabil Destul de probabil
25
Icircn același timp măsurile de izolare socială impuse de către autorități au afectat și mai mult sănătatea emoțională a populației Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să
le combine cu munca la distanță Efectele măsurilor de izolare sunt mai puțin resimțite icircn racircndul persoanelor cu nivel icircnalt de studii ceea ce indică asupra probabilității mai icircnalte de a fi ocupate icircn acele sectoare economice care permit respectarea măsurilor de distanțare socială și lucrul la domiciliu
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 6
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46) Totodată riscul a de fi supuse violenței domestice este mai pronunțat icircn racircndul persoanelor cu o vacircrstă mai icircnaintată acestea din urmă fiind și ținta celor mai restrictive măsuri de distanțare socială
Rata violenței a crescut comparativ cu anii precedenți Numărul de cazuri de violență icircn familie icircnregistrate la Poliție a crescut icircn primele 4 luni ale anului 2020 comparativ cu ultimii doi ani precedenți Icircn perioada ianuarie ndash aprilie 2020 au fost icircnregistrate 4213 cazuri de violență icircn familie (petiții examinate) astfel depășind semnificativ valoarea pentru aceeași perioadă a anilor trecuți Totodată icircn primele 4 luni ale anului 2020 au fost eliberate icircn jur de 1500 de ordine de restricție cu peste 1000 mai mult comparativ cu 2019 Icircn ceea ce privește solicitările de asistență telefonică icircn cazurile de violență domestică este important să observăm că numărul de apeluri la telefonul de icircncredere pentru femei și fete a sporit substanțial icircn luna aprilie atunci cacircnd s-au intensificat măsurile de distanțare socială și izolare la
domiciliu Estimarea obiectivă a incidenței cazurilor de violență icircn familie icircn perioada de izolare socială este destul de dificilă Luacircnd icircn considerare faptul că majoritatea populației s-a aflat icircn izolare la domiciliu pe perioada stării de urgență aceasta a redus posibilitățile persoanelor supuse violenței domestice de a solicita asistență ajutor la Poliție sau la telefonul de icircncredere icircntrucacirct se aflau icircn imediata apropiere cu persoana-agresor
5453
47
5458
56
5054
59
47
RuralUrbanIcircnalteMediiStudiijoase
55+35-5418-34FemeiBărbați
26
celor icircngrijorați de riscul violenței icircn familie icircn perioada pandemiei COVID-19
Total petiții examinate icircn primele 4 luni ale anului
Total ordine de restricții eliberate icircn primele 4 luni
Nr de apeluri la telefonul de icircncredere 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research IGP4 La Strada
Sursa Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Temerile legate de securitatea fizică icircn perioada izolării sociale sunt fondate Măsurile instituționale icircntreprinse de către autorități pentru stoparea pandemiei au creat condiții favorabile pentru abuzuri și violență domestică Violența icircn familie a constituit o problemă majoră a societății moldovenești și pacircnă la răspacircndirea pandemiei COVID-19 (figura 9) Ponderea femeilor care suferă de cele mai frecvente forme de violență icircn bază de gen este mai mare icircn cadrul grupului de vacircrstă pre-pensionară Totodată incidența violenței domestice este de două ori mai mare icircn racircndul femeilor din gospodăriile cu persoane cu dizabilități și femeilor de etnie romă Icircn contextul dat devin rezonabile icircngrijorarea și temerile femeilor față de riscul sporit al violenței domestice ca urmare a izolării sociale alături de problemele economice și de sănătate
Preocupările populației icircn legătură cu violența domestică și incidența cazurilor de violență
Violența icircn bază de gen icircn racircndul femeilor din grupurile vulnerabile
Figura 7
Figura 8
Preocupările populației față de sporirea violenței icircn perioada pandemiei sunt confirmate și de interesul față de acest subiect icircn Internet Astfel icircn perioada martie ndash mai 2020 perioadă icircn care a fost declarată starea de urgență și instituite măsurile de carantină și izolare la domiciliu au sporit căutările icircn Google a subiectelor ce țin de violență și abuz icircn special a violenței icircn familie comparativ cu primele luni ale anului curent Acest lucru ne permite icircn mod indirect să intuim o creștere și a incidenței cazurilor de violență domestică fapt ce a determinat și necesitatea căutării informațiilor legate de acest subiect
3446
3346
43
3643
4442
39
BărbațiFemei
18-3435-54
55+
StudiihellipMediiIcircnalte
UrbanRural
70
165
Martie Aprilie
1271
1376
1497
2018 2019 2020
3424 3919 4213
2018 2019 2020
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ Nivel scăzut educație
Studii medii
Studi superioare
Sunt pers cu diz icircn gosp
Nu sunt prs diz icircn gosp
Economic active
Rural
Sărace
Venituri medii
Bogate
Urban
Economic inactivă Roma
25
30
35
40
45
50
55
60
0 5 10 15 20 25 30
n
u ar
rapo
rta
cazu
l dac
ă ar
fi v
ictim
ă a
viol
ențe
i
V-a lovit sau a aruncat icircn dvs cu un obiect ce putea să vă lovească
4 Datele privind cazurile de violență icircn familie icircnregistrate la poliție reflectă situația pentru primele 4 luni ale anului
27
Tendințele și interesul de căutare icircn Google icircn perioada pandemiei Covid-19 Republica Moldova
Figura 9
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
Sursa Google
Căutări icircn Google violență icircn familie
Căutări icircn Google abuz
28
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19O analiză a impactului crizei pandemice asupra rolurilor de gen icircn icircngrijire și asupra abilitării femeilor
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen dar și asupra icircmputernicirii femeilor
Totodată studiul conturează cele mai importante inegalități icircn icircngrijire pe perioada pandemiei Aceasta din urmă a expus a accentuat și amplificat inegalitățile icircntre femei și bărbați icircn ceea ce privește responsabilitățile casnice Studiul evidențiază criza aparent invizibilă a responsabilităților și necesităților de icircngrijire
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republică au fost confirmate 12732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform
statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquoape un eșantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova realizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
29
CONSTATĂRIDivizarea inechitabilă a sarcinilor determină femeile să acorde de două ori mai mult timp activităților de icircngrijire a familiei O analiză a timpului divizat pe tipuri de activități relevă discrepanțe semnificative icircn timpul acordat treburilor casnice și icircngrijirii copiilor Responsabilitățile casnice ocupă cea mai mare parte a zilei unei femei ndash 46
ore icircn cadrul populației generale și 38 ore icircn cazul femeilor angajate Icircn timp ce bărbații icircn mare parte dedică cel mai mult timp serviciului - 39 ore din totalul bărbaților Totodată și durata zilei dedicate activităților de bază este mai mare icircn cazul femeilor cu circa două ore comparativ cu bărbații
Divizarea inechitabilă a rolurilor de icircngrijire este icircn mare parte determinată de percepțiile generale cu privire la rolurile tradiționale de gen icircn societate Acestea se regăsesc atacirct icircn racircndul bărbaților cacirct și a femeilor ndash circa 60 dintre ele consideracircnd că responsabilitățile familiale sunt mai mult de datoria lor Prin urmare se conturează două provocări de bază pe de o parte o constracircngere și presiune morală din partea societății iar pe de altă parte ndash o auto-asumare de către femei a rolurilor tradiționale rdquoprescriserdquo Opiniile stereotipizate sunt mai pronunțate icircn racircndul populației cu vacircrsta cuprinsă icircntre 30-44 ani 76
dintre acestea consideră că este de datoria bărbatului să icircntrețină familia iar 67 - că femeile trebuie să se preocupe primordial de icircngrijirea familiei și a casei Este important să menționăm că percepțiile cu privire la rolurile de icircngrijire sunt mult mai pronunțate comparativ cu cele legate de participarea (sau neparticiparea) femeilor icircn procesul de luare a deciziilor și cel politic Altfel spus membrii societății moldovenești icircn mare parte nu consideră că femeile ar fi mai puțin capabile să se implice icircn politică doar că implicarea acestora nu trebuie să fie icircn detrimentul familiei și a altor roluri de icircngrijire
Numărul mediu de ore pe zi dedicat de femei și bărbați activităților de bază
Sursa Barometrul de Gen 2016 CPDUN Women
Figura 1
[1 1] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3924
68 65
21 46
1838
1917
15
13
09
2213
17
0
2
4
6
8
10
12
14
Bărbați Femei Bărbați Femei
Total populație Angajați icircn cacircmpul muncii
Icircngrijirea copiilor
Activități icircn gospodărie
Activități casnice
Serviciu
30
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
Sursa Indexul Egalității de Gen 20193 CPD
Sursa Fundația Soros-Moldova CPD Barometrul de Gen 2006 -2016 Sondaje CPD 2017-2019
Icircn ultimii 10 ani percepțiile legate de rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților s-au icircmbunătățit ușor Cu toate acestea inegalitățile de gen icircn materie de roluri percepute și asumate atacirct icircn viața publică cacirct și cea privată icircși păstrează intensitatea Deși per ansamblu situația s-a ameliorat există o diferență importantă icircn viteza și vectorul de icircmbunătățire a percepțiilor Astfel icircn ceea ce privește participarea femeilor icircn viața publică (politică
management) viteza cu care s-au icircmbunătățit percepțiile este de două ori mai mare comparativ cu cele ce vizează responsabilitățile familiale Acest lucru confirmă icircncă o dată amploarea și penetranța inegalităților
3 Indexul Egalității de Gen 2019 CPD httpprogenmdfiles1421_indexul_egalitatii_de_gen_2019_finalpdf
Percepția populației asupra rolurilor de gen
Dinamica percepțiilor populației asupra rolurilor de gen
Figura 2
Figura 3
85
731
646668707274767880828486
2009 2014 2016 2017 2019
It is mens duty to earn money for the family
79618
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2009 2014 2016 2017 2019
It is womens duty to do the household chores
32
157
0
5
10
15
20
25
30
35
2009 2014 2016 2017 2019
Women cannot hold management positions
30195
05
101520253035
2009 2014 2016 2017 2019
Politics is not a place for women
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Este mai mult de datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Femeile nu au ce căuta icircn politică
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Femeile nu au ce căuta icircn politică
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women MenEste mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
icircn politică icircn funcții de conducere
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
31
Deși stereotipurile cu privire la rolurile de gen icircn icircngrijire și-au redus din intensitate icircn ultimul deceniu răspunsul actual de politici nu este eficient Concilierea vieții de familie cu cea profesională continuă a fi o provocare pentru femei Conform datelor oficiale beneficiari absoluți ai concediului de icircngrijire a copilului pacircnă la vacircrsta de 3 ani sunt mamele Icircn 2017 mai puțin de 10 dintre beneficiarii icircndemnizației de icircngrijire a copilului au fost tații Deși numărul acestora a crescut icircn ultimii ani ponderea bărbaților care icircși asumă rolul de icircngrijire a copiilor continuă a fi foarte mică icircn
raport cu cea a femeilor ceea ce indică asupra faptului că modelul actual al concediului de icircngrijire a copilului nu icircncurajează egalitatea de gen icircntre părinți și participarea sporită a taților icircn educarea și icircngrijirea copiilor4 Icircn același timp icircn Moldova se icircnregistrează un nivel redus de acces al populației la servicii de educație timpurie (creșe) Insuficiența acestor servicii limitează participarea femeilor icircn viața socio-economică și icircn același timp acutizează inegalitățile de gen icircn icircngrijire
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
Responsabilitățile familiale constituie o barieră importantă pentru participarea activă icircn viața socială a femeilorAcestea limitează accesul femeilor la studii (formale sau non-formale) ndash valabil pentru mai mult de 50 dintre femeile care nu au urmat studii de profesionalizare ndash sau au determinat icircntreruperea lor Distribuția inegală a responsabilităților familiale distanțează femeile de viața politică și socială și creează dificultăți icircn viața profesională (figura 5) icircn pofida accesului la diferite servicii (de educație pentru copii de icircngrijire și sănătate pentru adulți etc Odată cu răspacircndirea epidemiei COVID-19 și aplicarea măsurilor instituționale de stopare a acesteia majoritatea serviciilor au fost sistate (serviciile educaționale de icircngrijire
de divertisment etc) Icircn lipsa suportului instituțional și a serviciilor publice povara activităților de icircngrijire s-a transferat automat asupra membrilor familiei icircn mod special asupra femeilor astfel fiind declanșată o adevărată criză icircn ceea ce privește activitățile de icircngrijire și presiunea cauzată de acestea
4 ESTE PIAŢA MUNCII PRIETENOASĂ MAMELOR ŞI TAŢILOR Notă Analitică CPD
Ponderea taților beneficiari ai concediului de icircngrijire a copilului
Rata de cuprindere icircn educația preșcolară și ante-preșcolară (creșe)
Figura 4
Figura 5
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
Sursa Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale
Sursa BNS 2018
beneficiari
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiariesNumăr benificiari
Ante-preșcolară Preșcolară
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
32
Sursa BNS 2015 Barometrul de Gen 2016 Sondaj CPD 2019
Pandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Răspacircndirea rapidă a pandemiei și măsurile instituționale puse icircn aplicare icircn scopul izolării sociale au subliniat una dintre cele mai slabe verigi icircngrijirea Ca rezultat al măsurilor icircntreprinse o bună parte a populației a fost pusă față icircn față cu grijile casnice și cele familiale astfel aducacircnd icircn vizor o provocare importantă ndash modalitatea de divizare a acestor responsabilități icircn gospodărie Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire a crescut substanțial
Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Responsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
Ponderea femeilor pentru care responsabilitățile familiale a constituit o barieră de participare implicare
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Figura 6
Figura 7
Bărbați
Femei
368
632
Sursa CBS-Research 2020
516484
73
12
131
161
353
366
393
515
538
576
0 10 20 30 40 50 60 70
Dificultăți la locul de muncă
Implicarea icircn dezvoltarea comunitară
Implicarea icircn deciziile comunitare
Au depășit deadline-uri la serviciu
Au icircntrerupt studiile
Intenția de a se integra pe piața muncii
Participarea activă icircn viața politică
Intrarea debutul icircn politică
Participarea icircn icircnvățămacircntul non-formal
Participarea icircn icircnvățămacircntul formalResponsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
33
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc Astfel se conturează o divizare clară a preocupărilor și responsabilităților femeilor și bărbaților icircn gospodărie
Necesitățile de icircngrijire au crescut substanțial icircn perioada de autoizolare socială icircnsă repartizarea rolurilor și sarcinilor icircn familie continuă a fi inechitabilă Icircn același timp povara grijilor casnice este resimțită și icircn cazul familiilor mono-parentale unde sarcinile de icircngrijire sunt asumate de către un singur membru Icircn cazul ambelor genuri nu se atestă diferențe icircn plan regional cu o excepție bărbații din mediul rural participă mai mult la curățenie față de cei din urban (217 față de 10) și mai puțin la gătit (46 față de 149)
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
Povara activităților de icircngrijire devine tot mai resimțită icircn cazul femeilor Deși numărul de ore dedicate gospodăriei icircn perioada de pandemie a crescut pentru icircntreaga populație acest lucru devine mai pronunțat icircn cazul femeilor pentru circa jumătate dintre ele s-a majorat timpul acordat curățeniei comparativ cu 30 dintre bărbați Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul
activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort cum ar fi icircngrijirea și instruirea copiilor menajul gospodăriei (curățenia pregătirea meselor etc) Suprasolicitarea cu activități de icircngrijire este mai resimțită icircn cazul persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani aceasta fiind categoria de populație ocupată (icircn condiții de viață obișnuite) sau cu copii minori
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 8
Sursa CBS-Research 2020
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
Gestionare gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavvacircrstnici
Aprovizionarea cu apăcompustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
34
Sursa CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care a crescut orele dedicate activităților casnice gospodării cu copii
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate
icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Ponderea populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Figura 9
Figura 10
45
28 28 27 2621 17 17
12 10 10
3020 21 19
13 15 14 179 11 10
Curățenie Jocuri cu copii Pregătirea meselor Cumpărături Aprovizionare apăcombustibil
Icircngrijirea animalelor
473
275
279
268
258
234
417
455
44
436
256
175
427
167
18
16
201
202
229
57
63
45
101
13
Curățenie
Icircngrijirea copiilor
Jocurilecturi cu copii
Instruire lectii cu copii
Pregătirea meselor
Gestionarea gospodăriei
18-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 + ani
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice față de perioada de pacircnă la pandemie (populația generală)
54 53 53 52
34
25 24
39 36 39 37
18 16 18
Icircngrijirea copiilor Curățenie Jocuri cu cu copii Lecții cu copiii Pregătirea meselor Gestionarea gospodăriei Cumpărături
Femei Bărbați
35
Icircn perioada crizei pandemice unele femei au beneficiat de mai mult suport din partea familiei icircn timp ce altele au rămas singure față icircn față cu responsabilitățile și grijile casnice Circa jumătate dintre femei afirmă că icircn perioada de pandemie partenerul s-a implicat mai mult icircn treburile casnice și icircngrijirea familiei iar 1 din 3 femei a beneficiat de ajutorul unui alt membru al familiei Cel mai avantajate icircn acest sens sunt femeile cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani care au icircn icircngrijire copii Prin urmare criza pandemică a determinat o ușoară atenuare a inegalităților de icircngrijire icircn grupul de populație tacircnără La polul opus icircn marginalizare
și excludere s-au dovedit a fi femeile vacircrstnice (60+ ani) unde sunt cel mai mult perpetuate stereotipurile legate de rolurile de gen Vulnerabilitatea acestora se dublează o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă Totodată trebuie să menționăm că alte circa 50 dintre femei nu au beneficiat de suport mai mare din partea partenerului icircn pofida faptului că necesitățile de icircngrijire ale familiei și gospodăriei au crescut substanțial numărul de ore dedicate acestor activități sporind cu peste 30 față de perioada de pacircnă la pandemie
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker5
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că
bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
De la răspacircndirea COVID-19 au fost cumva afectate rolurile și responsabilitățile icircn gospodăria Dvs
Sursa CBS-Research 2020
Cartarea grupurilor de femei care au beneficiat de mai mult ajutor din partea familiei icircn perioada de pandemie
Figura 11
18-29
30-44
45-59
60+
Studii medii incomplete Studii medii generale
Studii profesional tehnice
Studii superioare
Sunt prezenti copii
Fără copii
Sunt prezenti vacircrstnici
Fără vacircrstnici
Angajat
Somer
Pensionar Dizabilitate
Urban
Rural
20
25
30
35
40
45
50
55
35 40 45 50 55 60
Alt m
embr
u al
fam
iliei
mă
ajut
ă m
ai m
ult l
a icircn
griji
rea
fam
ilie
și go
spod
ărie
i
Partenerul mă ajută mai mult la icircngrijirea familie și gospodăriei
5 COVID-19 icircn Republica Moldova ndash sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
36
Pandemia COVID-19 a creat o criză a icircngrijirii care a determinat
bull Acutizarea inegalităților icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire crește exponențial asupra acestora
bull Femeile vor continua să fie antrenate icircn muncile care solicită cel mai mult efort și timp icircn gospodărie cum ar fi icircngrijirea copiilor și adulților dependenți curățenia gătirea etc icircn timp ce bărbații vor continua să fie implicați icircn activități mai lejere Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort
bull Criza de icircngrijire a afectat familiile cu copii unde necesitățile de icircngrijire și icircntreținere sunt mai mari Volumul acestora a sporit substanțial ca urmare a trecerii la icircnvățămacircntul la distanță femeile fiind mai antrenate icircn lecțiile cu copiii
bull Femeile vacircrstnice rămacircn blocate icircn situații de marginalizare și excludere Pe perioada pandemiei acestea au beneficiat de cel mai puțin suport din partea partenerului sau altui membru al familiei Vulnerabilitatea acestor femei s-a dublat o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă
bull Responsabilitățile de icircngrijire vor izola și mai mult femeile Criza de icircngrijire a fost și continuă a fi icircnsoțită de provocările de ordin psihologic rezultate din impunerea măsurilor de autoizolare Spre deosebire de bărbați femeile petrec mai mult timp icircn izolare la domiciliu
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 12
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
37
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEIO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din Moldova
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra implicării femeilor şi a bărbaţilor icircn cacircmpul muncii asupra posibilităţii de obţinere a venitului icircn această perioadă şi asupra nivelului de realizare a sarcinilor de muncă Icircn acest context cercetarea a evidenţiat că criza provocată de pandemie s-a răsfracircns mai negativ asupra persoanelor ce se implică direct icircn activităţi de icircngrijire şi a celor ce activează icircn sectoarele economice ce nu permit sau permit doar parţial realizarea muncii la distanţă
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de
exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo aiar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta Adițional au fost utilizate date oficiale prezentate de statistica naţională pentru perioada relevantă a fi reflectată icircn contextul analizei propuse
38
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[11] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
CONSTATĂRIRolurile de icircngrijire determină multe femei din Moldova să devină inactive pe piața muncii Imposibilitatea de a combina icircntr-un mod eficient viața de familie și cea profesională constituie motivul pentru care mai multe femei se retrag de pe piața muncii Astfel putem observa că rata de ocupare a femeilor este foarte mult determinată de prezența copiilor de vacircrstă preșcolară Aproximativ 22 din femeile inactive pe piața muncii sunt icircn această
situație din cauza responsabilităților de icircngrijire ponderea bărbaților fiind de doar 1 Inactivitatea pe piața muncii este caracteristică atacirct femeilor din grupul NEET de 15-29 ani cacirct și a femeilor din grupul de vacircrstă 55+ (vezi figura de mai jos) Chiar dacă femeile sunt ocupate pe piața muncii conform estimărilor BNS acestea tind să lucreze mai puțin (excepție făcacircnd femeile icircn poziții de conducere)
Rata de ocupare a persoanelor cu vacircrsta de 25-49 ani icircn dependență de numărul copiilor de vacircrstă preșcolară 2018
Durata medie a săptămacircnii de lucru oresăptămacircnă 2018
Ponderea persoanelor inactive după categoria de inactivitate 2018
Grupul NEET cu vacircrsta 15-29 ani 2017-2019
Sursa Biroul Național de Statistică 2017-2019
Indicatori cu privire la ocuparea și inactivitatea bărbaților și femeilor pe piața muncii
Figura 1
201181 194
334302
355
2017 2018 2019
Bărbaţi Femei
555497
391
595
Cel putin un copil Nici un copil
Bărbați Femei
42
3330
423839
30 28
43
36
Salariaţi Lucrători pe contpropriu
Lucrători familialineremuneraţi
Patroni Total
Bărbaţi Femei
15
39
1
30
1412
50
22
13
4
Studii Pensionare Responsabilități de familie
Alta situatie Plecare peste hotare
Bărbați Femei
39
Criza pandemică provocată de COVID-19 va expune și agrava această inegalitate Pentru femei icircn contextul inactivității instituțiilor educaționale presiunea de a se retrage și mai mult de pe piața forței de muncă va creşte Cu toate că datele disponibile icircn contextul analizei prin prisma de gen a efectelor cauzate de criză au evidenţiat că această situaţie deja s-a manifestat probabilitatea icircnăspririi acesteia este destul de mare Astfel acest lucru va avea mai multe forme vor deveni şi mai puțin active vor lucra mai puține ore sau vor munci la distanță Deoarece rolul de icircngrijire a sporit pe perioada de pandemie inegalitățile de gen pe piața muncii se vor acutiza și mai mult posibilitatea redusă de a combina viața profesională cu cea de familie discriminarea femeilor la angajare pe motiv de maternitate segregarea femeilor și bărbaților pe sectoare ale economiei accentuarea diferențelor salariale de gen reducerea posibilităților de promovare a femeilor Revenirea la muncă va fi anunțată mai devreme de permisiunea de a deschide școlile și grădinițele După
icircncheierea situației de urgență va exista necesitatea revenirii mai multor salariați la locul de muncă Acest lucru va fi determinat atacirct de dorința angajatorilor cacirct și a salariaților Revenirea la muncă va avea loc icircntr-un mod descentralizat ținacircnd-se cont de contextul specific al sectorului de activitate și al angajatorului Din această cauză icircn societate există un consens mai mare pentru a deschide locurile de muncă (vezi figura de mai jos) Deschiderea școlilor și a grădinițelor va avea loc icircntr-un mod centralizat și doar după ce un șir de precondiții legate de controlul și gestionarea riscurilor ce vizează situația epidemiologică vor fi clarificate Cu siguranță un consens icircn societate legat de deschiderea școlilor și a grădinițelor va fi negociat mult mai dificil Icircntr-un asemenea context vom avea situația icircn care sectoarele economice icircşi vor relua activitatea fără a fi deschise instituțiile de educație fapt care va pune o presiune semnificativă pe părinții care muncesc icircn special pentru oportunitățile de angajare a mamelor
După părerea Dvs acum este timpul potrivit ca
Opinia generală cu privire la oportunitatea de a deschide anumite sectoare ale societății
Figura 2
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Dacă acest mod de muncă nu va fi normalizat și va continua să fie specific mai mult femeilor atunci riscăm să avem o nouă formă de segregare a muncii icircn bază de gen Pe viitor munca femeilor care lucrează de
acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
723
707
575
423
166
177
247
342
Să fie deschise școlile și grădinițele
Să fie deschise cafenelele restaurantele
Să renunțăm la autoizolare icircn casă
Toți să meargă la locul de muncă
Este prea devreme Este momentul potrivit
40
Situația de la locul de muncă
Probabilitatea ca femeile care și-au suspendat activitatea icircn perioada de urgență să revină la locul de muncă este mai mică comparativ cu bărbații icircn aceeași situație Icircn perioada de urgență o pondere relativ egală a bărbaților și femeilor și-au suspendat activitatea de muncitori (335 bărbați și 367 femei) Revenirea acestora la locul de muncă va fi condiționată de riscurile legate de infectare regulile de profilaxie și distanțare socială precum și desituația economică caracteristică unor sectoare ale economiei Un factor specific legat de reicircntoarcerea femeilor se referă la posibilitatea gospodăriilor de asigura grija pentru copiialți membri ai familiei icircn condițiile icircn care școlile și grădinițele vor fi icircn continuare icircnchise Cel mai probabil munca la distanță va fi accesibilă doar femeilor cu studii mai avansate care activează icircn sectoare unde această muncă este posibilă Pentru femeile cu un nivel al studiilor mai mic fiind angajate icircn sectoare ale economiei icircn care munca nu poate fi realizată la distanță (și icircn care nivelul de remunerare este mult mai mic) acest lucru nu va fi posibil Dacă riscul de infectare va persista deplasarea la serviciu a femeilor va fi icircngreunată - puține
dintre ele au mijloace de transport propriu iar icircn cele mai importante urbe ale țării deplasarea pe jos la serviciu va fi greu de realizat Astfel constatăm că criza pandemică pe lacircngă aprofundarea inegalităților de gen va determina şi marginalizarea celor mai vulnerabile femei
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Figura 3
Sursa CBS-Research aprilie 2020
42
138
335
267
273
367
Muncim direct la locul demuncă
Muncim de acasă
Nu muncim deloc stămacasă icircn concediu
Femei Bărbați
41
Ponderea celor care lucrează de acasă și a celor care nu muncesc și stau icircn concediu icircn dependență de nivelul de educație
Cum vă deplasați la serviciu
Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 4
Figura 5
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Totodată o parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv şi de
nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Disponibilitatea de asigurare socială și medicală
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspendarea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Putem presupune că munca informală va crește icircn general iar icircn racircndul bărbaților icircn mod special aceasta fiind
o formă prin care angajații vor răspunde contextului economic nefavorabil Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă Pentru unii bărbații tineri cu un nivel scăzut al studiilor probabil nici ocuparea informală nu va fi posibilă Printre tinerii din zonele urbane rata NEET va crește iar icircn zonele rurale va spori ponderea tinerilor lucrători neremunerați icircn propria gospodărie
51108 83
356
569 574
367
228
Medii incompletesau fără
Medii generale Profesional tehnice Superioare
Muncim de acasă Nu muncim deloc stăm acasă icircn concediu
37426
376 56
249 16
Valul 1 (4-5 aprilie) Valul 11 (1-3 mai)
pe jos transport personal transport public
186
189
173
179
74
77
71
69
2015
2016
2017
2018
Femei Bărbați
731
726
813
769
65 70 75 80 85
Dispun de asiguraremedicală
Angajatorul dvs plătește contribuții la
fondul social
Femei Bărbați
42
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 6
Sectoarele unde predomină ocuparea femeilor par a fi și mai vulnerabile Segregarea femeilor și bărbaților pe diferite sectoare ale economiei va icircnsemna că criza va afecta icircntr-un mod și timp diferit bărbații și femeile Cu siguranță sectorul serviciilor icircn care majoritatea celor ocupați sunt femei va fi prejudiciat de necesitatea de a menține reguli de distanțare socială Pentru a icircnțelege mai bine aceste vulnerabilități am icircncercat să analizăm toate sectoarele economiei prin prisma modalităților prin care acestea au fost sau vor fi afectate riscuri de infectare restricții impuse de autorități capacitatea de ajustare la regulile de distanțare socială posibilitatea de a realiza munca la distanță vulnerabilitatea economică etc Gradul de vulnerabilitate pentru fiecare sector a
fost apreciat pe o scară de la 1 (impact relativ mic sau neutru) la 5 (impact semnificativ) Figurile de mai jos ilustrează această situație pentru sectoarele unde predomină ocuparea femeilor sau a bărbaților Analiza preliminară (bazată pe datele din 2018) indică faptul că atacirct icircn termeni relativi cacirct și icircn număr absolut mai multe sectoare icircn care predomină femeile salariate au un grad mai mare de vulnerabilitate Icircn acest context se impune o analiză mult mai granulară realizată icircn baza unor date actualizate Cu siguranță acest aspect trebuie ținut la control inclusiv icircn condițiile icircn care mai multe sectoare ale economiei vor avea nevoie și vor beneficia de suport și intervenții specifice din partea autorităților
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
43
Din cauza situației pandemice mai mulți bărbați au revenit icircn țară Datele reflectate icircn figura ce urmează arată că decalajul de gen icircn acest context icircnregistrează 88 pp La fel se observă că pandemia a determinat mai mulți tineri să revină acasă Această situație se explică prin doi factori Icircn primul racircnd o parte din tinerii reveniți sunt cei plecați peste hotare pentru a-și continua studiile superioare - licență masterat doctorat etc Icircn al doilea racircnd o parte din tinerii reicircntorși icircn mare parte bărbați sunt cei care lucrau peste hotare pe termen scurt implicați icircn fond icircn munci informale
Gradul de vulnerabilitate a sectoarelor icircn care predomină ocupare femeilor și a bărbaților
Ponderea celor ce au revenit icircn țară drept efect a situației pandemice
Figura 7
Figura 8
Sursa Analiza icircn baza datelor Biroului Național de Statistică 2018
Recent s-au icircntors icircn țară din străinătate
Sursa CBS-Research aprilie 2020
TIC
Industria relucrătoare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Activități financiare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Agricultura Comerț
Tranzacțiiimobiliare
Sănătatea Asist Socială
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
113
25
112
79
29
42
barbati
femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ ani
Energia electrica Agricultura
Construcții
Tranzacții imobiliare
HoReCa
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
44
Numărul bărbaților reveniți acasă este mai mare deoarece mai mulți bărbați recurg la munca peste hotareConform ultimelor date oferite de BNS icircn 2018 - 3527 mii de persoane din Moldova au plecat peste hotare femeile deținacircnd a treia parte din totalul acestora (325) Totodată și decalajul de gen icircn timp s-a pronunțat ndash de la 30 pp icircn 2008 la 35 pp - peste un deceniu (reprezentacircnd și cel mai mare decalaj de gen icircnregistrat) Situația diferită a femeilor și bărbaților care muncesc peste hotare cel mai
probabil va genera următorul tablou pe termen scurt se vor icircntoarce cei care au fost implicați icircn muncile sezoniere și icircn muncile informale aceștia fiind icircn mare parte bărbații femeile care mai puțin tind să presteze munci sezoniere și care se bucură de un grad mai mare de formalitate nu vor reveni icircntr-un număr semnificativ pentru o parte din bărbații tineri cu un nivel scăzut de studii migrația nu va fi disponibilă pe perioada pandemiei
Sursa BNS 2008-2018
Dinamică de gen icircn procente a persoanelor de 15+ ani plecate peste hotare la lucru sau icircn căutare de lucru
Figura 9
2382(675)
1145(325)
mii persoane
Barbati Femei
3098
3254
3191
3185
3527
280 300 320 340 360
2008
2015
2016
2017
2018
mii persoane
350325
650675
00
100
200
300
400
500
600
700
800
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Femei Barbati
45
RECOMANDĂRI GENERALEElaborarea strategiilor de combatere a efectelor pandemiei provocate de COVID-19 sensibile la problemele specifice ale femeilor și bărbaților Icircntrucacirct criza pandemică a afectat diferit femeile și bărbații icircn ceea ce ține de implicarea acestora icircn cacircmpul muncii icircn obținerea veniturilor icircn divizarea rolurilor de icircngrijire ceea ce s-a răsfracircns și asupra stării de bine și siguranță a acestora răspunsurile de politici la fel trebuie să manifeste un caracter specific icircn funcție de aria afectată și grupul vulnerabil expus riscului
Includerea femeilor icircndeosebi ale celor din grupurile subreprezentate icircn procesul de luare a deciziilor și de formulare a politicilor legate de impactul COVID-19 Pornind de la faptul că icircn Moldova femeile icircn general au o reprezentare mai mică icircn procesul decizional icircn contextul icircn care cercetarea efectuată a evidențiat că pe termen mediu și lung din perspectiva socială și economică femeile vor fi mai vulnerabile icircn fața acestei crize procesul decizional local și național trebuie să fie unul incluziv astfel icircncacirct să se țină cont de necesitățile specifice ale femeilor icircn special ale celor din categoriile subreprezentate (cum ar fi tinerele femei de etnie romă vacircrstnice cu dizabilități etc)
Acordarea sprijinului fiscal angajatorilor icircn concordanță cu respectarea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea personală icircn racircndul persoanelor angajate Ținacircnd cont de faptul că măsurile icircntreprinse de autorități pentru a combate efectele pandemice (de exemplu sistarea activității mai multor agenți economici a instituțiilor educaționale etc) au fost resimțite diferit de femeile și bărbații ocupați atacirct prin prisma prezenței lor pe piața muncii cacirct și prin cea de obținere a veniturilor icircn special din cauza divizării inegale a responsabilităților de icircngrijire echitabil va fi ca acțiunile angajatorilor să fie aliniate la intervențiile ce ar facilita depășirea acestor inegalități Astfel sprijinul acordat de autorități precum ar fi cele de ordin fiscal urmează a fi direct proporțional cu rezultatele intervențiilor icircntreprinse de angajatori ce vin să abordeze problema excluderii femeilor icircn special a celor cu copii de vacircrstă preșcolară din cacircmpul muncii
Investirea mai multor resurse pentru a asigura ca instituțiile de icircngrijire a copiilor se redeschid icircn siguranță
icircntru evitarea ca aceste unități să devină potențiale focare de răspacircndire a pandemiei COVID-19 Icircn acest scop autoritățile vor elabora proceduri interne de activitate a grădinițelor creșelor etc ajustate la situația actuală vor aloca resurse suficiente pentru a asigura că personalul unităților date pot să activeze icircntr-un mod sigur cu acces la echipamentele necesare fără a pune sub risc sănatatea lor siguranța copiilor și a părinților acestora Sondajul de opinie desfășurat icircn aprilie 2020 a evidențiat că circa 73 din părinți consideră că este mult prea devreme ca instituțiile preșcolare și școlare să-și reia activitatea Icircn acest context reacția autorități icircn sensul redeschiderii entităților educaționale trebuie să determine un nivel sporit de icircncredere icircn racircndul părinților
Monitorizarea constantă a efectelor crizei pandemice pentru a aborda eficient și prompt provocările cu care se confruntă femeile și bărbații din Moldova Se impune a fi icircntreprinsă o analiză mult mai detaliată și constantă din partea autorităților atacirct la nivel național cacirct și teritorial ce va genera date multiplu dezagregate (pe criteriul de sex vacircrstă mediul de trai statut economic educațional familial etc) pentru a urmări cum criza a impactat categoriile vulnerabile sau care sunt riscurile potențiate icircn acest context icircntru elaborarea și implementarea planuri de reacție eficiente icircn scopul diminuării inegalităților care se manifestă și urmează să se accentueze
Blvd Ștefan cel Mare și Sfacircnt nr 202 etajul 3 Chișinău Republica Moldova
Tel +373 22 839 898Email infomdunwomenorg
Website moldovaunwomenorgFacebook unwomenmoldovaTwitter unwomenmoldova
7
SUMAR
O parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv de nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
186 189173 179
74 77 71 69
2015 2016 2017 2018
Men Women
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspen-darea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Pe viitor munca femeilor care lucrează de acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 7
Figura 8
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Situația de la locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Dispunerea de asigurare medicală
42
138
335
267
273
367
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
We workdirectly at
work
We workfrom home
We dontwork at allwe are on
leave
Women Men
TRANZIȚIA LA MUNCĂ
42
138
335
267
273
367
Muncim direct lalocul de muncă
Muncim de acasă
Nu muncim delocstăm acasă icircn
concediu
731726
813
769
Dispun de asigurare medicală Angajatorul dvs plătește contribuții la fondul social
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
8
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 9
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
9
SUMARBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565
din volumul total al veniturilor disponibile Dacă icircn cazul bărbaţilor anume activitatea productivă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile sociale şi remitenţe
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 9
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
10
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Conform prognozelor estimate de Banca Mondială1 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpului de urmeazăTotuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum
procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor) Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare
1httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
65
162156
295
Urban Rural
Men WomenSursa BNS 2008-2018
Analiza ponderii remitențelor icircn veniturile totale pe sexe și zona de reședință
Figura 10
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
11
FINANCIALVULNERABILITY DURING THE COVID-19 PANDEMICO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra veniturilor femeilor și bărbaților din Moldova
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de șocuri asupra populației impactul acestora fiind resimțit icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircndeosebi documentul dat relevă constatările de bază cu referire la răspacircndirea efectelor pandemiei COVID-19 asupra veniturilor femeilor şi a bărbaţilor şi modalităţile prin care inegalităţile de gen se pot acutiza Icircn contextul icircn care criza provocată de pandemie a determinat sporirea nivelului de implicare icircn special a femeilor icircn activitaţile de icircngrijire a copiilor ceea ce a accentuat şi mai mult inegalităţile de gen pe piaţa muncii1 ne-am propus să vedem cum acest lanţ logic de efecte s-a transpus asupra veniturilor disponibile ale femeilor şi bărbaţilor Astfel ne-a preocupat să identificăm care sunt canalele principale pentru accentuarea vulnerabilităţii financiare icircn racircndul femeilor şi al bărbaţilor şi cum acestea pot determina manifestarea şi extinderea inegalităţilor de gen
Icircn cadrul acestei cercetări vulnerabilitatea financiară de gen actuală şi potenţială este analizată prin prisma a trei surse principale de obţinere a cacircştigului şi anume (i) activităţile productive (ii) prestaţiile sociale şi (iii) transferurile inclusiv remitenţele Conform Biroului Naţional de Statistică (BNS) anume aceste trei componente stau la baza veniturilor disponibile2 Totodată ţinacircnd cont de contextul naţional icircn special a măsurilor icircntreprinse icircn sensul diminuării efectelor provocate de criza pandemică cacirct şi de cel global icircn ceea
ce vizează prognozele pentru 2020 ale efectelor crizei asupra remitenţelor un accent mai mare a fost pus spre evaluarea vulnerabilităţii provocate de fluctuaţia nivelului de remitenţe şi a veniturilor obţinute de la locul muncii
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn Republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus[11] iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)[22] Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn cooperare cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo iar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta
Adiţional au fost interpretate datele oficiale prezentate de statistica naţională cu referire la situaţia veniturilor
INTRODUCERE
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19
12
populaţiei pentru perioada relevantă analizei icircn cauzăAnual icircn baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC) BNS identifică şi calculează care este venitul disponibil al gospodăriilor Icircntrucacirct BNS prezintă datele anume icircn acest fel (la nivel de gospodărie) este important de menţionat că icircn ceea ce privește dimensiunea egalității de gen icircn cadrul acestei analize atunci cacircnd prezentăm datele prin perspectiva femeilor şi a bărbaţilor anume din această sursă ne referim la valorile specifice gospodăriilor icircn care capul familiei este bărbat sau femeie Totodată nu excludem faptul că dacă aveau să fie prezentate datele cu referire la veniturile şi cheltuielile femeilor şi a bărbaţilor ca şi persoane individuale dar nu situaţia pe gospodării aceasta ar fi evidenţiat mai mari inegalităţi de gen icircn ceea ce vizează cacircştigurile femeilor şi a bărbaţilor şi sursele acestora de venit La fel dat fiind faptul că icircn ultimii zece ani au parvenit mai multe schimbări cu privire la structura veniturilor cheltuielilor și consumului populației și a crescut constant rata de non-răspuns a respondenților la CBGC3 icircn anul 2018 Biroul Național de Statistică a ajustat metodologia de calcul al pragului de sărăcie și metodologia CBGC Ținacircnd cont de aceste
precizări metodologice icircn raportul de față ne vom axa mai mult pe analiza tendințelor decacirct pe cifrele exacte pentru un an sau altul
[11]Constatările evidenţiate de analizele precedente elaborate icircn acest context
[22]Veniturile disponibile ale populaţiei reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti şi icircn natură provenite din activitatea salariată şi pe cont propriu de la realizarea producţiei agricole din gospodăria auxiliară venit din proprietate pensii şi alte prestaţii sociale şi alte transferuri curente (inclusiv mărfuri şi sume băneşti primite din afara gospodăriei)
1 Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
2 httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3 Rata non-răspunsurilor constituie mai mult de 30 la sută menținacircndu-se tendinţa de creştere a acesteia icircn timp Problema este mai accentuată icircn mediul urban icircn special icircn municipiul Chişinău
CONSTATĂRIBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565 din volumul total al veniturilor disponibile Analiza dezagregată a datelor ce sunt reflectate icircn figura de mai jos arată clar faptul că perspectiva de gen a evidenţiat decalaje majore icircn acest sens Dacă icircn cazul bărbaţilor anume această sursă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile
sociale şi remitenţe A atras atenţia şi faptul că dacă icircn ceea ce vizează prestaţiile sociale inegalităţi de gen semnificative nu au fost observate (diferenţa fiind de 47 pp) atunci la capitolul remitenţelor femeile sunt dublu mai dependente de aceste surse de venit decacirct bărbaţii Astfel a cincea parte din veniturile disponibile ale femeilor o reprezintă anume remitenţele
13
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Comparativ cu situaţia femeilor din urbe aceasta semnifică o dependență de doua ori mai mare iar icircn comparaţie cu bărbaţii din mediul urban ndash tocmai de cinci ori mai mare Totodată analiza icircn dinamică arată clar o dependenţă constantă de remitenţe Diferenţa atacirct
de mare a ponderii prestaţiilor sociale şi a remitenţelor icircn veniturile totale ale femeilor poate fi explicată prin factorii structurali precum (i) migraţia mai mare icircn racircndul bărbaţilor4 care expediază mijloace financiare acasă şi (ii) multe gospodării icircn care capul familiei este femeia sunt gospodăriile icircn care acestea sunt pensionare şisau văduve
4 Conform BNS icircn 2018 ponderea bărbaţilor din totalul persoanelor plecate peste hotare a fost de 675
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 1
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
14
65
162156
295
Urban Rural
Men Women
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
Dinamica ponderii remitențelor icircn veniturile totale
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile totale pe criteriul de sex şi mediul de trai
Figura 2
Sursa BNS 2018
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urbanFemei rural Femei urban
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
15
Familiile cu copii sunt mai dependente de remitenţe Aceasta poate fi explicat prin faptul că icircn gospodăriile cu copii pentru a asigura un nivel decent de trai şi un acces mai mare la serviciile de educaţie sănătate dezvoltare a copiilor părinţii sau rudele icircn special bărbaţii pleacă la
muncă peste hotare ceea ce şi determină o dependenţă mai pronunţată de această sursă de venit Icircn cazul familiilor fără copii predomină dependenţa mai mare de prestaţiile sociale ceea ce poate fi explicat prin prezenţa mai mult a vacircrstnicilor icircn această situaţie
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile gospodăriilor cu copii şi fără inclusiv pe criteriul de mediu
Figura 3
Sursa BNS 2018
407
38
207
89
56
155
58
19
127116
191
214
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Cuplu familial fără copii O singură persoană Alte gospodării fără copii Părinte singur cu copii Cuplu familial cu copii Alte gospodării cu copii
2018
Prestații sociale Remitențe
fără copii cu copii
81
128
114
216
288
28
0 5 10 15 20 25 30 35
Parinte singur cu copii
Cuplu familial cu copii
Alte gospodarii cu copii
2018
Urban Rural
16
Conform prognozelor estimate de Banca Mondială5 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Pentru ţările din Europa şi Asia Centrală această scădere se estimează tocmai la 275 Scăderea proiectată care ar fi cea mai puternică diminuare din istoria recentă se datorează icircn mare măsură scăderii salariilor și a ocupării lucrătorilor migranți care tind să fie mai vulnerabili la pierderea locurilor de muncă și a salariilor icircn timpul unei crize economice icircntr-o țară gazdă
Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei Icircn baza datelor caracteristice pentru Moldova cu referire la valoarea monetară a remitenţelor din 2019 (fiind de $1 90929 mln reprezentacircnd 163 din PIB)6 şi a valorii estimative de reducere a acestora (prognozată BM pentru ţările din Europa şi Asia Centrală ndash 275) printr-un calcul matematic putem deduce cu aproximaţie că icircn 2020 valoarea monetară a
remitenţelor se va reduce icircn medie cu $525 mln sumă destul de semnificativă pentru populaţia ţării noastre Icircntrucacirct remitenţele reprezintă o sursă importantă de venit iar icircn perioada crizei provocate de pandemie mai multe persoane au revenit icircn ţără7 sistacircndu-şi temporar sau definitiv activitatea de lucru peste hotare se poate prognoza un impact financiar puternic asupra celor mai sărace şi vulnerabile categorii de persoane icircn special ale celor din mediul rural (a se vedea figura de mai jos)
5 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
6 h t t p s w w w w o r l d b a n k o r g e n t o p i c m i -g r a t i o n r e m i t t a n c e s d i a s p o r a i s s u e s b r i e f migration-remittances-data
7 Analiza ldquoTranziția inegală la muncă icircn perioada pandemiei O analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din moldovardquo CPD UN
Women mai 2020
145
92
157154
105
174
15
88
20
total urban rural
Quintile of the poor Quintile of the vulnerable Quintile of the emerging middle
468
1012141618
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
urban area
Quintile of the poor
Quintile of thevulnerable
Quintile of the emergingmiddle
10
15
20
25
30
rural
Dinamica ponderii remitenţelor icircn veniturile celor mai sărace categorii
Figura 4
Sursa BNS 2010-2018
145
92
157154
105
174
15
88
20
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
total urban rural
Quintila săracilor Quintila vulnerabililor Quintila de mijloc emergentă
4
6
8
10
12
14
16
18
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
mediul urban
Quintila săracilor
Quintila vulnerabililor
Quintila de mijloc emergentă
Mediul urban
Rural
17
Dinamica dependenţei acestor categorii de remitenţele intrate icircn ţară evidenţiază două constatări de bază (i) icircn primul racircnd se evidenţiază dependenţa continuă a celor mai defavorizate categorii de persoane anume din mediul rural de aceste surse de venit şi (ii) icircn al doilea racircnd reducerea ponderilor acestor mijloace financiare icircn veniturile gospodăriilor icircncepacircnd cu 2015-2016 atacirct icircn mediul rural cacirct şi urban poate fi explicate de criza economică din Rusia acolo unde majoritatea bărbaţilor din Moldova aleg să plece la muncă Astfel prin deducere sesizăm că reducerea remitenţelor din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19 va avea un impact şi mai mare asupra nivelului de sărăcie a celor mai vulnerabile categorii de persoane
Complementar cu informația reflectată aceasta ar presupune că femeile şi familiile cu copii din mediul rural vor avea cel mai mult de suferit de diminuarea remitenţelor Prin urmare o scădere a remitenţelor icircn racircndul acestor grupuri defavorizate va afecta negativ capacitatea lor de a investi icircn servicii de sănătate de educaţie şi alte servicii esenţiale deoarece mai multe din finanțele lor vor fi direcționate către soluționarea deficitului de alimente și a nevoilor imediate de trai8 Chiar dacă efectele acestor modificări nu vor fi resimţite imediat pe termen mediu efectele crizei pandemice se vor pronunţa icircn acest context Prin urmare constatăm că variaţiile icircn acest sens pot fi considerate un canal important de manifestare şi agravare a inegalităţilor de gen
La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpul ce urmează Datele generate de sondajul de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 au relevat nivelul de autoapreciere a efectelor crizei pandemice asupra veniturilor obţinute din activităţile productive ale femeilor şi bărbaţilor Figura de mai jos contrapune răspunsurile oferite de respondenţi icircn acest context Astfel clar se vede că bărbaţii fac parte din categoria cea mai vulnerabilă din punct de vedere salarial o vulnerabilitate ce s-a manifestat deja şi care urmează să se manifeste icircntr-un timp apropiat La fel figura relevă că printre cei mai vulnerabili sunt şi persoanele fără studii sau cu studii incomplete tinerii şi adulţii (18-44 ani) şi cei ce au copii Astfel direct se observă că măsurile de restricţie impuse la nivel de stat pentru a diminua impactul nociv provocat de pandemia COVID-19 (inclusiv menţinerea distanţei sociale sistarea activităţii mai multor agenţi economici etc) s-au răsfracircns imediat asupra veniturilor disponibile ale cetăţenilor
8 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Vulnerabilitatea salarială
Cartografierea respondenţilor prin prisma vulnerabilităţii salariale
Figura 5
Sursa Sondajul realizat de CBS-Axa la comanda CPD aprilie 2020
Bărbați
Femei
18-29 ani30-44 ani
45-59 ani
60+ani
Studii medii incompletefără
Studii medii generale
Studii superioare Urban
Rural
Cu copii
Fără copii
15
20
25
30
35
40
8 10 12 14 16 18 20 22 24Am a
vut o
redu
cere
de
sala
riuicircn
luna
mar
tie 2
020
Probabil voi pierde și cu siguranță voi pierde locul de muncă
18
Din perspectiva prestaţiilor sociale vulnerabilitatea financiară nu va fi atacirct de pronunţată Figura de mai jos reflectă numărul persoanelor ce au intrat icircn ajutor social icircn primele patru luni ale anului 2020 Prin urmare pentru luna aprilie se observă o creştere vizibilă a categoriilor defavorizate ce au avut necesitatea de a beneficia de suportul financiar din partea statului femeile fiind mai dependente de aceste surse Adiţional datele sondajului de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 relevă că icircn racircndul mai multor femei respondente a sporit sau a rămas
neschimbată valoarea pensiilor şi ale altor plăţi sociale (inegalitatea de gen icircnregistracircnd o valoare medie de 55 pp) Prin urmare putem deduce că icircn pofida unei dependenţe de prestaţiile sociale mai mari icircn racircndul femeilor nu excludem faptul că anume această sursă de venit pe termen scurt sau mediu nu va afecta negativ volumul total al cacircştigurilor femeilor şi a bărbaţilor
Totuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc inegalitatea de gen icircn acest sens echivalacircndu-se cu 53 pp Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor)
Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare A atras atenţia că icircn această categorie intră şi persoanele ce au copii cele din mediul rural şi cele cu un nivel mic de studii
Vulnerabilitatea financiară pe termen mediu
Sursa Sondaj realizat de către CBS-Axa pentru CPD Aprilie 2020
Cartarea respondenţilor prin prisma expunerii pe termen mediu la vulnerabilitatea financiară severă
Figura 6
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
19
Beneficiarii de ajutor social
Sursa CNAS 2020
Sursa Sondaj April 2020
Pensiile și alte plăți sociale
Icircn final putem menţiona că din perspectiva vulnerabilităţii financiare provocate şi accentuate de criza pandemică COVID-19 pot fi reliefate trei constatări majore
1 Faptul că pentru femei o sursă importantă de venit o constituie prestaţiile sociale variaţiile observate icircn perioada crizei pandemice nu evidenţiază o modificare negativă icircn acest sens ceea ce presupune că pe termen scurt sau mediu din această perspectivă veniturile nu vor fi atacirct de afectate iar vulnerabilitatea financiară a femeilor nu va fi atacirct de pronunţată Cu toate acestea nu trebuie de omis faptul că o analiză mult mai detalită şi constantă trebuie a fi icircntreprinsă icircn sensul monitorizării situaţiei date
Analiza perspectivei de gen icircn racircndul beneficiarilor ajutorului social
Autoanaliza respondenţilor a impactului crizei pandemice
Figura 7
Figura 8
2 Pe termen scurt ţinacircnd cont de reducerea veniturilor din activităţile productive bărbaţii vor fi mai afectaţi de criza pandemică Totuşi pe termen mediu nu excludem că inegalităţile de gen la nivel de salarii şi pensii se vor accentua defavorizacircnd mai mult femeile Aceasta poate fi explicat prin faptul că femeile vor deveni mai inactive pe piaţa forţei de muncă (fie se vor retrage fie vor lucra la distanţa) din cauza divizării inegale a respondabilităţilor de icircngrijire situaţie deja care s-a manifestat pe parcursul crizei pandemice şi care nu este exclus că se va agrava
3 Consideracircnd că femeile icircn special cele din mediul rural sunt mai dependente de remitenţe reducerea acestora probabil va afecta mai mult anume această categorie icircnsă nu cunoaştem cacirct de rapid aceste efecte se vor manifesta icircn timp icircntrucacirct această tranziţie nu va fi atacirct de bruscă precum variaţiile la capitolul de veniturile obţinute de la locurile de muncă
61052
59130
57630
80622
47541
45754
44382
58039
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
ianuarie 20
februarie 20
martie 20
aprilie 20
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
121
86
149
254
228
274
2
16
23
0 5 10 15 20 25 30
Total
Bărbați
Femei
Au scăzut Au rămas la fel Au crescut
20
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI O analiză a impactului crizei pandemice asupra nivelului stării de bine icircn racircndul femeilor și bărbaților
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Studiul de față analizează impactul pandemiei COVID-19 asupra bunăstării populației punacircnd accent pe problemele legate de sănătatea fizică și emoțională a femeilor și bărbaților icircn mod special a celor din grupurile vulnerabile Studiul evidențiază criza emoțională provocată de pandemie la care au fost expuse femeile icircn mare parte
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
Totodată analiza pune icircn evidență și problemele legate de securitatea fizică icircn perioada de pandemie Distanțarea socială și izolarea la domiciliu au determinat sporirea riscului de violență icircn familie Efectele acestui fenomen se răsfracircng simțitor asupra femeilor Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republica Moldova au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo ade 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11]
INTRODUCERE
21
Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentatve pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[ 1 1] COVID-19 Icircn Republica Moldova ndash Sondaje Tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
Una din șase persoane icircn Moldova nu este satisfăcută de starea sănătății Aprecierea acesteia ca fiind rea sau foarte rea este mai frecvent icircntacirclnită icircn racircndul persoanelor vacircrstnice din mediul rural cu venituri reduse altfel spus ndash icircn racircndul grupurile mai vulnerabile Icircn același timp jumătate din populație a fost nevoită să renunțe la muncă din cauza problemelor de sănătate fiind mai afectate femeile Pe de altă parte bărbații sunt mai tentați să
considere serviciile medicale inaccesibile Inegalități de acces se atestă icircn funcție de nivelul de venituri serviciile medicale par a fi inaccesibile pentru circa 30 dintre pentru persoanele din quintila 1 (cea mai săracă) 2
2 Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019 httppasmdroPASStudiesDetails147
CONSTATĂRI
S-a icircntacircmplat să nu puteți munci pe motive de sănătate icircn ultimul an
care consideră serviciile medicale inaccesibile
Sursa Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019
Percepțiile privind starea de sănătate și nivelul de acces la serviciile medicale
Figura 1
203222
238
195
292
22 225
141
20
Femei Bărbați Urban Rural q1 q2 q3 q4 q5
496464
515
432 414368
426465
533
Femei Bărbați Rural Urban q1 q2 q3 q4 q5
22
Necesitățile populației legate de sănătate rămacircn neacoperite icircn special icircn cazul grupurile vulnerabile Acestea din urmă beneficiază cel mai puțin de serviciile de sănătate Astfel constatăm că circa 48 din gospodăriile icircn care sunt prezente persoane cu dizabilități nu s-au adresat
la medic chiar dacă au avut nevoie Icircn aceeași situație au fost și gospodăriile cu venituri reduse vacircrstnicii și femeile
Criza pandemică provocată de COVID-19 a acutizat și mai mult problemele de sănătate icircn special cele legate de bunăstarea emoțională Peste 15 din populație s-au confruntat personal sau un membru al familiei cu o anumită boală (alta decacirct infectarea cu COVID-19) icircn perioada de izolare socială mai vulnerabile icircn acest sens fiind familiile vacircrstnice Vulnerabilitatea acestora se dublează dacă luăm icircn calcul restricțiile impuse persoanelor cu vacircrsta de peste 60 de ani de a părăsi locuința sau de a interacționa social Odată cu răspacircndirea epidemiei și instituirii măsurilor de izolare socială a fost afectată și sănătatea mintală sau emoțională a populației ndash circa 40 confruntacircndu-se cu asemenea probleme Cel mai afectate sunt femeile (48)
care și-au asumat marea parte a responsabilităților casnice și au petrecut mai mult timp icircn izolare socială comparativ cu bărbații Totodată pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Majoritatea populației se arată icircngrijorată de sănătatea proprie sau a membrilor familiei (peste 75) atacirct fizică cacirct și mintală3 Pe lacircngă acestea o preocupare importantă
3 COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
Sursa Raport rdquoMoldova Inegalărdquo CPD 2019
Cererea neacoperită de servicii medicale
Figura 2
care nu s-au adresat la medic chiar dacă au avut nevoie
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani60+
Bărbați Femei
Gosp cu pers cu dizabilități
Gosp fără pers cu dizab
Săraci
Bogați
Romi
Non Romi
5
10
15
20
25
30
30 35 40 45 50
p
entr
u ca
re e
ste
o fo
arte
mar
e pr
oble
mă
să se
inte
rnez
e icircn
spita
l
23
a populației ține de securitatea și bunăstarea fizică icircn perioada crizei pandemice Peste 70 din populație manifestă temeri legate de lezarea drepturilor icircn perioada stării de urgență dezordini icircn masă și chiar violență icircn cadrul familiei Femeile sunt mai expuse stării de anxietate
și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Problemele de sănătate cu care s-a confruntat populația icircn perioada pandemiei COVID-19
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Figura 3
Figura 4
95
106
5
74
116
158
76
152
5
62
48
53
5
72
52
75
314
484
367
395
47
398
408
413
Bărbați
Femei
18-29
30-44
45-59
60 +
Prezenți copii
Prezenți vacircrstnici
Boală fizică Boala unui membru al familiei Sănătatea mintală emoțională afectată
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării de urgență
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
24
Cacirct de periculos este virusul pentru sănătate și viață (foarte și oarecum periculos) Val 1
Icircn ce măsură credeți că vă puteți infecta Dvs sau membrii familiei (foarte și destul de probabil) Val 1
Dinamica percepțiilor privind nivelul pericolului virusului
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Nivelul de anxietate crește pe măsura sporirii riscului de infectare cu COVID-19 Odată cu răspacircndirea pandemiei preocupările și temerile față de starea sănătății au sporit vizibil Frica de a contacta virusul COVID-19 a cuprins icircntreaga populație indiferent de vacircrstă sau statut Femeile sunt mai afectate emoțional de situația epidemiologică acestea fiind mai preocupate de riscul infectării și implicațiile asupra sănătății Totodată pentru un răspuns de politici adecvat este important să fie luate icircn calcul și inegalitățile icircn funcție de studii și reședință Persoanele cu nivel icircnalt de studii din mediul urban sunt mult mai
icircngrijorate de posibilitatea infectării și totodată sunt mai conștiente de iminența pericolului de infectare Acest lucru se explică prin (i) acces mai redus la informație relevantă icircn zonele rurale (ii) inegalități de participare icircnvățare și informare icircntre diferite categorii de populație (iii) nivel redus de interes pentru studiere analiză a informației icircn racircndul populației cu nivel scăzut de studii Icircn același timp relaxarea măsurilor de carantină a determinat și modificări icircn dinamica percepțiilor și comportamentelor la icircnceputul lunii mai (valul 11 de cercetare) ponderea populației
preocupată de pericolul de infectare scade treptat
Dinamica percepțiilor privind posibilitatea infectării
Nivelul de icircngrijorare a populației față de riscul infectării cu COVID-19 Val = sondaj longitudinal
Figura 5
83
93
74
86
9992
85
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
ii jo
ase
Med
ii
Inal
te
Urb
an
Rura
l
6169 64
42
2718
20
36
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte periculos Oarecum periculos
3538
12
34
50
41
32
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
iijo
ase
Med
ii
Icircnal
te
Urb
an
Rura
l
118 7 9
25 2925 24
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte probabil Destul de probabil
25
Icircn același timp măsurile de izolare socială impuse de către autorități au afectat și mai mult sănătatea emoțională a populației Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să
le combine cu munca la distanță Efectele măsurilor de izolare sunt mai puțin resimțite icircn racircndul persoanelor cu nivel icircnalt de studii ceea ce indică asupra probabilității mai icircnalte de a fi ocupate icircn acele sectoare economice care permit respectarea măsurilor de distanțare socială și lucrul la domiciliu
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 6
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46) Totodată riscul a de fi supuse violenței domestice este mai pronunțat icircn racircndul persoanelor cu o vacircrstă mai icircnaintată acestea din urmă fiind și ținta celor mai restrictive măsuri de distanțare socială
Rata violenței a crescut comparativ cu anii precedenți Numărul de cazuri de violență icircn familie icircnregistrate la Poliție a crescut icircn primele 4 luni ale anului 2020 comparativ cu ultimii doi ani precedenți Icircn perioada ianuarie ndash aprilie 2020 au fost icircnregistrate 4213 cazuri de violență icircn familie (petiții examinate) astfel depășind semnificativ valoarea pentru aceeași perioadă a anilor trecuți Totodată icircn primele 4 luni ale anului 2020 au fost eliberate icircn jur de 1500 de ordine de restricție cu peste 1000 mai mult comparativ cu 2019 Icircn ceea ce privește solicitările de asistență telefonică icircn cazurile de violență domestică este important să observăm că numărul de apeluri la telefonul de icircncredere pentru femei și fete a sporit substanțial icircn luna aprilie atunci cacircnd s-au intensificat măsurile de distanțare socială și izolare la
domiciliu Estimarea obiectivă a incidenței cazurilor de violență icircn familie icircn perioada de izolare socială este destul de dificilă Luacircnd icircn considerare faptul că majoritatea populației s-a aflat icircn izolare la domiciliu pe perioada stării de urgență aceasta a redus posibilitățile persoanelor supuse violenței domestice de a solicita asistență ajutor la Poliție sau la telefonul de icircncredere icircntrucacirct se aflau icircn imediata apropiere cu persoana-agresor
5453
47
5458
56
5054
59
47
RuralUrbanIcircnalteMediiStudiijoase
55+35-5418-34FemeiBărbați
26
celor icircngrijorați de riscul violenței icircn familie icircn perioada pandemiei COVID-19
Total petiții examinate icircn primele 4 luni ale anului
Total ordine de restricții eliberate icircn primele 4 luni
Nr de apeluri la telefonul de icircncredere 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research IGP4 La Strada
Sursa Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Temerile legate de securitatea fizică icircn perioada izolării sociale sunt fondate Măsurile instituționale icircntreprinse de către autorități pentru stoparea pandemiei au creat condiții favorabile pentru abuzuri și violență domestică Violența icircn familie a constituit o problemă majoră a societății moldovenești și pacircnă la răspacircndirea pandemiei COVID-19 (figura 9) Ponderea femeilor care suferă de cele mai frecvente forme de violență icircn bază de gen este mai mare icircn cadrul grupului de vacircrstă pre-pensionară Totodată incidența violenței domestice este de două ori mai mare icircn racircndul femeilor din gospodăriile cu persoane cu dizabilități și femeilor de etnie romă Icircn contextul dat devin rezonabile icircngrijorarea și temerile femeilor față de riscul sporit al violenței domestice ca urmare a izolării sociale alături de problemele economice și de sănătate
Preocupările populației icircn legătură cu violența domestică și incidența cazurilor de violență
Violența icircn bază de gen icircn racircndul femeilor din grupurile vulnerabile
Figura 7
Figura 8
Preocupările populației față de sporirea violenței icircn perioada pandemiei sunt confirmate și de interesul față de acest subiect icircn Internet Astfel icircn perioada martie ndash mai 2020 perioadă icircn care a fost declarată starea de urgență și instituite măsurile de carantină și izolare la domiciliu au sporit căutările icircn Google a subiectelor ce țin de violență și abuz icircn special a violenței icircn familie comparativ cu primele luni ale anului curent Acest lucru ne permite icircn mod indirect să intuim o creștere și a incidenței cazurilor de violență domestică fapt ce a determinat și necesitatea căutării informațiilor legate de acest subiect
3446
3346
43
3643
4442
39
BărbațiFemei
18-3435-54
55+
StudiihellipMediiIcircnalte
UrbanRural
70
165
Martie Aprilie
1271
1376
1497
2018 2019 2020
3424 3919 4213
2018 2019 2020
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ Nivel scăzut educație
Studii medii
Studi superioare
Sunt pers cu diz icircn gosp
Nu sunt prs diz icircn gosp
Economic active
Rural
Sărace
Venituri medii
Bogate
Urban
Economic inactivă Roma
25
30
35
40
45
50
55
60
0 5 10 15 20 25 30
n
u ar
rapo
rta
cazu
l dac
ă ar
fi v
ictim
ă a
viol
ențe
i
V-a lovit sau a aruncat icircn dvs cu un obiect ce putea să vă lovească
4 Datele privind cazurile de violență icircn familie icircnregistrate la poliție reflectă situația pentru primele 4 luni ale anului
27
Tendințele și interesul de căutare icircn Google icircn perioada pandemiei Covid-19 Republica Moldova
Figura 9
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
Sursa Google
Căutări icircn Google violență icircn familie
Căutări icircn Google abuz
28
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19O analiză a impactului crizei pandemice asupra rolurilor de gen icircn icircngrijire și asupra abilitării femeilor
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen dar și asupra icircmputernicirii femeilor
Totodată studiul conturează cele mai importante inegalități icircn icircngrijire pe perioada pandemiei Aceasta din urmă a expus a accentuat și amplificat inegalitățile icircntre femei și bărbați icircn ceea ce privește responsabilitățile casnice Studiul evidențiază criza aparent invizibilă a responsabilităților și necesităților de icircngrijire
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republică au fost confirmate 12732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform
statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquoape un eșantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova realizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
29
CONSTATĂRIDivizarea inechitabilă a sarcinilor determină femeile să acorde de două ori mai mult timp activităților de icircngrijire a familiei O analiză a timpului divizat pe tipuri de activități relevă discrepanțe semnificative icircn timpul acordat treburilor casnice și icircngrijirii copiilor Responsabilitățile casnice ocupă cea mai mare parte a zilei unei femei ndash 46
ore icircn cadrul populației generale și 38 ore icircn cazul femeilor angajate Icircn timp ce bărbații icircn mare parte dedică cel mai mult timp serviciului - 39 ore din totalul bărbaților Totodată și durata zilei dedicate activităților de bază este mai mare icircn cazul femeilor cu circa două ore comparativ cu bărbații
Divizarea inechitabilă a rolurilor de icircngrijire este icircn mare parte determinată de percepțiile generale cu privire la rolurile tradiționale de gen icircn societate Acestea se regăsesc atacirct icircn racircndul bărbaților cacirct și a femeilor ndash circa 60 dintre ele consideracircnd că responsabilitățile familiale sunt mai mult de datoria lor Prin urmare se conturează două provocări de bază pe de o parte o constracircngere și presiune morală din partea societății iar pe de altă parte ndash o auto-asumare de către femei a rolurilor tradiționale rdquoprescriserdquo Opiniile stereotipizate sunt mai pronunțate icircn racircndul populației cu vacircrsta cuprinsă icircntre 30-44 ani 76
dintre acestea consideră că este de datoria bărbatului să icircntrețină familia iar 67 - că femeile trebuie să se preocupe primordial de icircngrijirea familiei și a casei Este important să menționăm că percepțiile cu privire la rolurile de icircngrijire sunt mult mai pronunțate comparativ cu cele legate de participarea (sau neparticiparea) femeilor icircn procesul de luare a deciziilor și cel politic Altfel spus membrii societății moldovenești icircn mare parte nu consideră că femeile ar fi mai puțin capabile să se implice icircn politică doar că implicarea acestora nu trebuie să fie icircn detrimentul familiei și a altor roluri de icircngrijire
Numărul mediu de ore pe zi dedicat de femei și bărbați activităților de bază
Sursa Barometrul de Gen 2016 CPDUN Women
Figura 1
[1 1] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3924
68 65
21 46
1838
1917
15
13
09
2213
17
0
2
4
6
8
10
12
14
Bărbați Femei Bărbați Femei
Total populație Angajați icircn cacircmpul muncii
Icircngrijirea copiilor
Activități icircn gospodărie
Activități casnice
Serviciu
30
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
Sursa Indexul Egalității de Gen 20193 CPD
Sursa Fundația Soros-Moldova CPD Barometrul de Gen 2006 -2016 Sondaje CPD 2017-2019
Icircn ultimii 10 ani percepțiile legate de rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților s-au icircmbunătățit ușor Cu toate acestea inegalitățile de gen icircn materie de roluri percepute și asumate atacirct icircn viața publică cacirct și cea privată icircși păstrează intensitatea Deși per ansamblu situația s-a ameliorat există o diferență importantă icircn viteza și vectorul de icircmbunătățire a percepțiilor Astfel icircn ceea ce privește participarea femeilor icircn viața publică (politică
management) viteza cu care s-au icircmbunătățit percepțiile este de două ori mai mare comparativ cu cele ce vizează responsabilitățile familiale Acest lucru confirmă icircncă o dată amploarea și penetranța inegalităților
3 Indexul Egalității de Gen 2019 CPD httpprogenmdfiles1421_indexul_egalitatii_de_gen_2019_finalpdf
Percepția populației asupra rolurilor de gen
Dinamica percepțiilor populației asupra rolurilor de gen
Figura 2
Figura 3
85
731
646668707274767880828486
2009 2014 2016 2017 2019
It is mens duty to earn money for the family
79618
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2009 2014 2016 2017 2019
It is womens duty to do the household chores
32
157
0
5
10
15
20
25
30
35
2009 2014 2016 2017 2019
Women cannot hold management positions
30195
05
101520253035
2009 2014 2016 2017 2019
Politics is not a place for women
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Este mai mult de datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Femeile nu au ce căuta icircn politică
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Femeile nu au ce căuta icircn politică
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women MenEste mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
icircn politică icircn funcții de conducere
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
31
Deși stereotipurile cu privire la rolurile de gen icircn icircngrijire și-au redus din intensitate icircn ultimul deceniu răspunsul actual de politici nu este eficient Concilierea vieții de familie cu cea profesională continuă a fi o provocare pentru femei Conform datelor oficiale beneficiari absoluți ai concediului de icircngrijire a copilului pacircnă la vacircrsta de 3 ani sunt mamele Icircn 2017 mai puțin de 10 dintre beneficiarii icircndemnizației de icircngrijire a copilului au fost tații Deși numărul acestora a crescut icircn ultimii ani ponderea bărbaților care icircși asumă rolul de icircngrijire a copiilor continuă a fi foarte mică icircn
raport cu cea a femeilor ceea ce indică asupra faptului că modelul actual al concediului de icircngrijire a copilului nu icircncurajează egalitatea de gen icircntre părinți și participarea sporită a taților icircn educarea și icircngrijirea copiilor4 Icircn același timp icircn Moldova se icircnregistrează un nivel redus de acces al populației la servicii de educație timpurie (creșe) Insuficiența acestor servicii limitează participarea femeilor icircn viața socio-economică și icircn același timp acutizează inegalitățile de gen icircn icircngrijire
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
Responsabilitățile familiale constituie o barieră importantă pentru participarea activă icircn viața socială a femeilorAcestea limitează accesul femeilor la studii (formale sau non-formale) ndash valabil pentru mai mult de 50 dintre femeile care nu au urmat studii de profesionalizare ndash sau au determinat icircntreruperea lor Distribuția inegală a responsabilităților familiale distanțează femeile de viața politică și socială și creează dificultăți icircn viața profesională (figura 5) icircn pofida accesului la diferite servicii (de educație pentru copii de icircngrijire și sănătate pentru adulți etc Odată cu răspacircndirea epidemiei COVID-19 și aplicarea măsurilor instituționale de stopare a acesteia majoritatea serviciilor au fost sistate (serviciile educaționale de icircngrijire
de divertisment etc) Icircn lipsa suportului instituțional și a serviciilor publice povara activităților de icircngrijire s-a transferat automat asupra membrilor familiei icircn mod special asupra femeilor astfel fiind declanșată o adevărată criză icircn ceea ce privește activitățile de icircngrijire și presiunea cauzată de acestea
4 ESTE PIAŢA MUNCII PRIETENOASĂ MAMELOR ŞI TAŢILOR Notă Analitică CPD
Ponderea taților beneficiari ai concediului de icircngrijire a copilului
Rata de cuprindere icircn educația preșcolară și ante-preșcolară (creșe)
Figura 4
Figura 5
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
Sursa Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale
Sursa BNS 2018
beneficiari
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiariesNumăr benificiari
Ante-preșcolară Preșcolară
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
32
Sursa BNS 2015 Barometrul de Gen 2016 Sondaj CPD 2019
Pandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Răspacircndirea rapidă a pandemiei și măsurile instituționale puse icircn aplicare icircn scopul izolării sociale au subliniat una dintre cele mai slabe verigi icircngrijirea Ca rezultat al măsurilor icircntreprinse o bună parte a populației a fost pusă față icircn față cu grijile casnice și cele familiale astfel aducacircnd icircn vizor o provocare importantă ndash modalitatea de divizare a acestor responsabilități icircn gospodărie Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire a crescut substanțial
Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Responsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
Ponderea femeilor pentru care responsabilitățile familiale a constituit o barieră de participare implicare
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Figura 6
Figura 7
Bărbați
Femei
368
632
Sursa CBS-Research 2020
516484
73
12
131
161
353
366
393
515
538
576
0 10 20 30 40 50 60 70
Dificultăți la locul de muncă
Implicarea icircn dezvoltarea comunitară
Implicarea icircn deciziile comunitare
Au depășit deadline-uri la serviciu
Au icircntrerupt studiile
Intenția de a se integra pe piața muncii
Participarea activă icircn viața politică
Intrarea debutul icircn politică
Participarea icircn icircnvățămacircntul non-formal
Participarea icircn icircnvățămacircntul formalResponsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
33
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc Astfel se conturează o divizare clară a preocupărilor și responsabilităților femeilor și bărbaților icircn gospodărie
Necesitățile de icircngrijire au crescut substanțial icircn perioada de autoizolare socială icircnsă repartizarea rolurilor și sarcinilor icircn familie continuă a fi inechitabilă Icircn același timp povara grijilor casnice este resimțită și icircn cazul familiilor mono-parentale unde sarcinile de icircngrijire sunt asumate de către un singur membru Icircn cazul ambelor genuri nu se atestă diferențe icircn plan regional cu o excepție bărbații din mediul rural participă mai mult la curățenie față de cei din urban (217 față de 10) și mai puțin la gătit (46 față de 149)
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
Povara activităților de icircngrijire devine tot mai resimțită icircn cazul femeilor Deși numărul de ore dedicate gospodăriei icircn perioada de pandemie a crescut pentru icircntreaga populație acest lucru devine mai pronunțat icircn cazul femeilor pentru circa jumătate dintre ele s-a majorat timpul acordat curățeniei comparativ cu 30 dintre bărbați Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul
activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort cum ar fi icircngrijirea și instruirea copiilor menajul gospodăriei (curățenia pregătirea meselor etc) Suprasolicitarea cu activități de icircngrijire este mai resimțită icircn cazul persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani aceasta fiind categoria de populație ocupată (icircn condiții de viață obișnuite) sau cu copii minori
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 8
Sursa CBS-Research 2020
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
Gestionare gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavvacircrstnici
Aprovizionarea cu apăcompustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
34
Sursa CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care a crescut orele dedicate activităților casnice gospodării cu copii
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate
icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Ponderea populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Figura 9
Figura 10
45
28 28 27 2621 17 17
12 10 10
3020 21 19
13 15 14 179 11 10
Curățenie Jocuri cu copii Pregătirea meselor Cumpărături Aprovizionare apăcombustibil
Icircngrijirea animalelor
473
275
279
268
258
234
417
455
44
436
256
175
427
167
18
16
201
202
229
57
63
45
101
13
Curățenie
Icircngrijirea copiilor
Jocurilecturi cu copii
Instruire lectii cu copii
Pregătirea meselor
Gestionarea gospodăriei
18-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 + ani
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice față de perioada de pacircnă la pandemie (populația generală)
54 53 53 52
34
25 24
39 36 39 37
18 16 18
Icircngrijirea copiilor Curățenie Jocuri cu cu copii Lecții cu copiii Pregătirea meselor Gestionarea gospodăriei Cumpărături
Femei Bărbați
35
Icircn perioada crizei pandemice unele femei au beneficiat de mai mult suport din partea familiei icircn timp ce altele au rămas singure față icircn față cu responsabilitățile și grijile casnice Circa jumătate dintre femei afirmă că icircn perioada de pandemie partenerul s-a implicat mai mult icircn treburile casnice și icircngrijirea familiei iar 1 din 3 femei a beneficiat de ajutorul unui alt membru al familiei Cel mai avantajate icircn acest sens sunt femeile cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani care au icircn icircngrijire copii Prin urmare criza pandemică a determinat o ușoară atenuare a inegalităților de icircngrijire icircn grupul de populație tacircnără La polul opus icircn marginalizare
și excludere s-au dovedit a fi femeile vacircrstnice (60+ ani) unde sunt cel mai mult perpetuate stereotipurile legate de rolurile de gen Vulnerabilitatea acestora se dublează o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă Totodată trebuie să menționăm că alte circa 50 dintre femei nu au beneficiat de suport mai mare din partea partenerului icircn pofida faptului că necesitățile de icircngrijire ale familiei și gospodăriei au crescut substanțial numărul de ore dedicate acestor activități sporind cu peste 30 față de perioada de pacircnă la pandemie
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker5
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că
bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
De la răspacircndirea COVID-19 au fost cumva afectate rolurile și responsabilitățile icircn gospodăria Dvs
Sursa CBS-Research 2020
Cartarea grupurilor de femei care au beneficiat de mai mult ajutor din partea familiei icircn perioada de pandemie
Figura 11
18-29
30-44
45-59
60+
Studii medii incomplete Studii medii generale
Studii profesional tehnice
Studii superioare
Sunt prezenti copii
Fără copii
Sunt prezenti vacircrstnici
Fără vacircrstnici
Angajat
Somer
Pensionar Dizabilitate
Urban
Rural
20
25
30
35
40
45
50
55
35 40 45 50 55 60
Alt m
embr
u al
fam
iliei
mă
ajut
ă m
ai m
ult l
a icircn
griji
rea
fam
ilie
și go
spod
ărie
i
Partenerul mă ajută mai mult la icircngrijirea familie și gospodăriei
5 COVID-19 icircn Republica Moldova ndash sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
36
Pandemia COVID-19 a creat o criză a icircngrijirii care a determinat
bull Acutizarea inegalităților icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire crește exponențial asupra acestora
bull Femeile vor continua să fie antrenate icircn muncile care solicită cel mai mult efort și timp icircn gospodărie cum ar fi icircngrijirea copiilor și adulților dependenți curățenia gătirea etc icircn timp ce bărbații vor continua să fie implicați icircn activități mai lejere Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort
bull Criza de icircngrijire a afectat familiile cu copii unde necesitățile de icircngrijire și icircntreținere sunt mai mari Volumul acestora a sporit substanțial ca urmare a trecerii la icircnvățămacircntul la distanță femeile fiind mai antrenate icircn lecțiile cu copiii
bull Femeile vacircrstnice rămacircn blocate icircn situații de marginalizare și excludere Pe perioada pandemiei acestea au beneficiat de cel mai puțin suport din partea partenerului sau altui membru al familiei Vulnerabilitatea acestor femei s-a dublat o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă
bull Responsabilitățile de icircngrijire vor izola și mai mult femeile Criza de icircngrijire a fost și continuă a fi icircnsoțită de provocările de ordin psihologic rezultate din impunerea măsurilor de autoizolare Spre deosebire de bărbați femeile petrec mai mult timp icircn izolare la domiciliu
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 12
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
37
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEIO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din Moldova
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra implicării femeilor şi a bărbaţilor icircn cacircmpul muncii asupra posibilităţii de obţinere a venitului icircn această perioadă şi asupra nivelului de realizare a sarcinilor de muncă Icircn acest context cercetarea a evidenţiat că criza provocată de pandemie s-a răsfracircns mai negativ asupra persoanelor ce se implică direct icircn activităţi de icircngrijire şi a celor ce activează icircn sectoarele economice ce nu permit sau permit doar parţial realizarea muncii la distanţă
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de
exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo aiar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta Adițional au fost utilizate date oficiale prezentate de statistica naţională pentru perioada relevantă a fi reflectată icircn contextul analizei propuse
38
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[11] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
CONSTATĂRIRolurile de icircngrijire determină multe femei din Moldova să devină inactive pe piața muncii Imposibilitatea de a combina icircntr-un mod eficient viața de familie și cea profesională constituie motivul pentru care mai multe femei se retrag de pe piața muncii Astfel putem observa că rata de ocupare a femeilor este foarte mult determinată de prezența copiilor de vacircrstă preșcolară Aproximativ 22 din femeile inactive pe piața muncii sunt icircn această
situație din cauza responsabilităților de icircngrijire ponderea bărbaților fiind de doar 1 Inactivitatea pe piața muncii este caracteristică atacirct femeilor din grupul NEET de 15-29 ani cacirct și a femeilor din grupul de vacircrstă 55+ (vezi figura de mai jos) Chiar dacă femeile sunt ocupate pe piața muncii conform estimărilor BNS acestea tind să lucreze mai puțin (excepție făcacircnd femeile icircn poziții de conducere)
Rata de ocupare a persoanelor cu vacircrsta de 25-49 ani icircn dependență de numărul copiilor de vacircrstă preșcolară 2018
Durata medie a săptămacircnii de lucru oresăptămacircnă 2018
Ponderea persoanelor inactive după categoria de inactivitate 2018
Grupul NEET cu vacircrsta 15-29 ani 2017-2019
Sursa Biroul Național de Statistică 2017-2019
Indicatori cu privire la ocuparea și inactivitatea bărbaților și femeilor pe piața muncii
Figura 1
201181 194
334302
355
2017 2018 2019
Bărbaţi Femei
555497
391
595
Cel putin un copil Nici un copil
Bărbați Femei
42
3330
423839
30 28
43
36
Salariaţi Lucrători pe contpropriu
Lucrători familialineremuneraţi
Patroni Total
Bărbaţi Femei
15
39
1
30
1412
50
22
13
4
Studii Pensionare Responsabilități de familie
Alta situatie Plecare peste hotare
Bărbați Femei
39
Criza pandemică provocată de COVID-19 va expune și agrava această inegalitate Pentru femei icircn contextul inactivității instituțiilor educaționale presiunea de a se retrage și mai mult de pe piața forței de muncă va creşte Cu toate că datele disponibile icircn contextul analizei prin prisma de gen a efectelor cauzate de criză au evidenţiat că această situaţie deja s-a manifestat probabilitatea icircnăspririi acesteia este destul de mare Astfel acest lucru va avea mai multe forme vor deveni şi mai puțin active vor lucra mai puține ore sau vor munci la distanță Deoarece rolul de icircngrijire a sporit pe perioada de pandemie inegalitățile de gen pe piața muncii se vor acutiza și mai mult posibilitatea redusă de a combina viața profesională cu cea de familie discriminarea femeilor la angajare pe motiv de maternitate segregarea femeilor și bărbaților pe sectoare ale economiei accentuarea diferențelor salariale de gen reducerea posibilităților de promovare a femeilor Revenirea la muncă va fi anunțată mai devreme de permisiunea de a deschide școlile și grădinițele După
icircncheierea situației de urgență va exista necesitatea revenirii mai multor salariați la locul de muncă Acest lucru va fi determinat atacirct de dorința angajatorilor cacirct și a salariaților Revenirea la muncă va avea loc icircntr-un mod descentralizat ținacircnd-se cont de contextul specific al sectorului de activitate și al angajatorului Din această cauză icircn societate există un consens mai mare pentru a deschide locurile de muncă (vezi figura de mai jos) Deschiderea școlilor și a grădinițelor va avea loc icircntr-un mod centralizat și doar după ce un șir de precondiții legate de controlul și gestionarea riscurilor ce vizează situația epidemiologică vor fi clarificate Cu siguranță un consens icircn societate legat de deschiderea școlilor și a grădinițelor va fi negociat mult mai dificil Icircntr-un asemenea context vom avea situația icircn care sectoarele economice icircşi vor relua activitatea fără a fi deschise instituțiile de educație fapt care va pune o presiune semnificativă pe părinții care muncesc icircn special pentru oportunitățile de angajare a mamelor
După părerea Dvs acum este timpul potrivit ca
Opinia generală cu privire la oportunitatea de a deschide anumite sectoare ale societății
Figura 2
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Dacă acest mod de muncă nu va fi normalizat și va continua să fie specific mai mult femeilor atunci riscăm să avem o nouă formă de segregare a muncii icircn bază de gen Pe viitor munca femeilor care lucrează de
acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
723
707
575
423
166
177
247
342
Să fie deschise școlile și grădinițele
Să fie deschise cafenelele restaurantele
Să renunțăm la autoizolare icircn casă
Toți să meargă la locul de muncă
Este prea devreme Este momentul potrivit
40
Situația de la locul de muncă
Probabilitatea ca femeile care și-au suspendat activitatea icircn perioada de urgență să revină la locul de muncă este mai mică comparativ cu bărbații icircn aceeași situație Icircn perioada de urgență o pondere relativ egală a bărbaților și femeilor și-au suspendat activitatea de muncitori (335 bărbați și 367 femei) Revenirea acestora la locul de muncă va fi condiționată de riscurile legate de infectare regulile de profilaxie și distanțare socială precum și desituația economică caracteristică unor sectoare ale economiei Un factor specific legat de reicircntoarcerea femeilor se referă la posibilitatea gospodăriilor de asigura grija pentru copiialți membri ai familiei icircn condițiile icircn care școlile și grădinițele vor fi icircn continuare icircnchise Cel mai probabil munca la distanță va fi accesibilă doar femeilor cu studii mai avansate care activează icircn sectoare unde această muncă este posibilă Pentru femeile cu un nivel al studiilor mai mic fiind angajate icircn sectoare ale economiei icircn care munca nu poate fi realizată la distanță (și icircn care nivelul de remunerare este mult mai mic) acest lucru nu va fi posibil Dacă riscul de infectare va persista deplasarea la serviciu a femeilor va fi icircngreunată - puține
dintre ele au mijloace de transport propriu iar icircn cele mai importante urbe ale țării deplasarea pe jos la serviciu va fi greu de realizat Astfel constatăm că criza pandemică pe lacircngă aprofundarea inegalităților de gen va determina şi marginalizarea celor mai vulnerabile femei
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Figura 3
Sursa CBS-Research aprilie 2020
42
138
335
267
273
367
Muncim direct la locul demuncă
Muncim de acasă
Nu muncim deloc stămacasă icircn concediu
Femei Bărbați
41
Ponderea celor care lucrează de acasă și a celor care nu muncesc și stau icircn concediu icircn dependență de nivelul de educație
Cum vă deplasați la serviciu
Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 4
Figura 5
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Totodată o parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv şi de
nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Disponibilitatea de asigurare socială și medicală
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspendarea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Putem presupune că munca informală va crește icircn general iar icircn racircndul bărbaților icircn mod special aceasta fiind
o formă prin care angajații vor răspunde contextului economic nefavorabil Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă Pentru unii bărbații tineri cu un nivel scăzut al studiilor probabil nici ocuparea informală nu va fi posibilă Printre tinerii din zonele urbane rata NEET va crește iar icircn zonele rurale va spori ponderea tinerilor lucrători neremunerați icircn propria gospodărie
51108 83
356
569 574
367
228
Medii incompletesau fără
Medii generale Profesional tehnice Superioare
Muncim de acasă Nu muncim deloc stăm acasă icircn concediu
37426
376 56
249 16
Valul 1 (4-5 aprilie) Valul 11 (1-3 mai)
pe jos transport personal transport public
186
189
173
179
74
77
71
69
2015
2016
2017
2018
Femei Bărbați
731
726
813
769
65 70 75 80 85
Dispun de asiguraremedicală
Angajatorul dvs plătește contribuții la
fondul social
Femei Bărbați
42
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 6
Sectoarele unde predomină ocuparea femeilor par a fi și mai vulnerabile Segregarea femeilor și bărbaților pe diferite sectoare ale economiei va icircnsemna că criza va afecta icircntr-un mod și timp diferit bărbații și femeile Cu siguranță sectorul serviciilor icircn care majoritatea celor ocupați sunt femei va fi prejudiciat de necesitatea de a menține reguli de distanțare socială Pentru a icircnțelege mai bine aceste vulnerabilități am icircncercat să analizăm toate sectoarele economiei prin prisma modalităților prin care acestea au fost sau vor fi afectate riscuri de infectare restricții impuse de autorități capacitatea de ajustare la regulile de distanțare socială posibilitatea de a realiza munca la distanță vulnerabilitatea economică etc Gradul de vulnerabilitate pentru fiecare sector a
fost apreciat pe o scară de la 1 (impact relativ mic sau neutru) la 5 (impact semnificativ) Figurile de mai jos ilustrează această situație pentru sectoarele unde predomină ocuparea femeilor sau a bărbaților Analiza preliminară (bazată pe datele din 2018) indică faptul că atacirct icircn termeni relativi cacirct și icircn număr absolut mai multe sectoare icircn care predomină femeile salariate au un grad mai mare de vulnerabilitate Icircn acest context se impune o analiză mult mai granulară realizată icircn baza unor date actualizate Cu siguranță acest aspect trebuie ținut la control inclusiv icircn condițiile icircn care mai multe sectoare ale economiei vor avea nevoie și vor beneficia de suport și intervenții specifice din partea autorităților
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
43
Din cauza situației pandemice mai mulți bărbați au revenit icircn țară Datele reflectate icircn figura ce urmează arată că decalajul de gen icircn acest context icircnregistrează 88 pp La fel se observă că pandemia a determinat mai mulți tineri să revină acasă Această situație se explică prin doi factori Icircn primul racircnd o parte din tinerii reveniți sunt cei plecați peste hotare pentru a-și continua studiile superioare - licență masterat doctorat etc Icircn al doilea racircnd o parte din tinerii reicircntorși icircn mare parte bărbați sunt cei care lucrau peste hotare pe termen scurt implicați icircn fond icircn munci informale
Gradul de vulnerabilitate a sectoarelor icircn care predomină ocupare femeilor și a bărbaților
Ponderea celor ce au revenit icircn țară drept efect a situației pandemice
Figura 7
Figura 8
Sursa Analiza icircn baza datelor Biroului Național de Statistică 2018
Recent s-au icircntors icircn țară din străinătate
Sursa CBS-Research aprilie 2020
TIC
Industria relucrătoare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Activități financiare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Agricultura Comerț
Tranzacțiiimobiliare
Sănătatea Asist Socială
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
113
25
112
79
29
42
barbati
femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ ani
Energia electrica Agricultura
Construcții
Tranzacții imobiliare
HoReCa
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
44
Numărul bărbaților reveniți acasă este mai mare deoarece mai mulți bărbați recurg la munca peste hotareConform ultimelor date oferite de BNS icircn 2018 - 3527 mii de persoane din Moldova au plecat peste hotare femeile deținacircnd a treia parte din totalul acestora (325) Totodată și decalajul de gen icircn timp s-a pronunțat ndash de la 30 pp icircn 2008 la 35 pp - peste un deceniu (reprezentacircnd și cel mai mare decalaj de gen icircnregistrat) Situația diferită a femeilor și bărbaților care muncesc peste hotare cel mai
probabil va genera următorul tablou pe termen scurt se vor icircntoarce cei care au fost implicați icircn muncile sezoniere și icircn muncile informale aceștia fiind icircn mare parte bărbații femeile care mai puțin tind să presteze munci sezoniere și care se bucură de un grad mai mare de formalitate nu vor reveni icircntr-un număr semnificativ pentru o parte din bărbații tineri cu un nivel scăzut de studii migrația nu va fi disponibilă pe perioada pandemiei
Sursa BNS 2008-2018
Dinamică de gen icircn procente a persoanelor de 15+ ani plecate peste hotare la lucru sau icircn căutare de lucru
Figura 9
2382(675)
1145(325)
mii persoane
Barbati Femei
3098
3254
3191
3185
3527
280 300 320 340 360
2008
2015
2016
2017
2018
mii persoane
350325
650675
00
100
200
300
400
500
600
700
800
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Femei Barbati
45
RECOMANDĂRI GENERALEElaborarea strategiilor de combatere a efectelor pandemiei provocate de COVID-19 sensibile la problemele specifice ale femeilor și bărbaților Icircntrucacirct criza pandemică a afectat diferit femeile și bărbații icircn ceea ce ține de implicarea acestora icircn cacircmpul muncii icircn obținerea veniturilor icircn divizarea rolurilor de icircngrijire ceea ce s-a răsfracircns și asupra stării de bine și siguranță a acestora răspunsurile de politici la fel trebuie să manifeste un caracter specific icircn funcție de aria afectată și grupul vulnerabil expus riscului
Includerea femeilor icircndeosebi ale celor din grupurile subreprezentate icircn procesul de luare a deciziilor și de formulare a politicilor legate de impactul COVID-19 Pornind de la faptul că icircn Moldova femeile icircn general au o reprezentare mai mică icircn procesul decizional icircn contextul icircn care cercetarea efectuată a evidențiat că pe termen mediu și lung din perspectiva socială și economică femeile vor fi mai vulnerabile icircn fața acestei crize procesul decizional local și național trebuie să fie unul incluziv astfel icircncacirct să se țină cont de necesitățile specifice ale femeilor icircn special ale celor din categoriile subreprezentate (cum ar fi tinerele femei de etnie romă vacircrstnice cu dizabilități etc)
Acordarea sprijinului fiscal angajatorilor icircn concordanță cu respectarea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea personală icircn racircndul persoanelor angajate Ținacircnd cont de faptul că măsurile icircntreprinse de autorități pentru a combate efectele pandemice (de exemplu sistarea activității mai multor agenți economici a instituțiilor educaționale etc) au fost resimțite diferit de femeile și bărbații ocupați atacirct prin prisma prezenței lor pe piața muncii cacirct și prin cea de obținere a veniturilor icircn special din cauza divizării inegale a responsabilităților de icircngrijire echitabil va fi ca acțiunile angajatorilor să fie aliniate la intervențiile ce ar facilita depășirea acestor inegalități Astfel sprijinul acordat de autorități precum ar fi cele de ordin fiscal urmează a fi direct proporțional cu rezultatele intervențiilor icircntreprinse de angajatori ce vin să abordeze problema excluderii femeilor icircn special a celor cu copii de vacircrstă preșcolară din cacircmpul muncii
Investirea mai multor resurse pentru a asigura ca instituțiile de icircngrijire a copiilor se redeschid icircn siguranță
icircntru evitarea ca aceste unități să devină potențiale focare de răspacircndire a pandemiei COVID-19 Icircn acest scop autoritățile vor elabora proceduri interne de activitate a grădinițelor creșelor etc ajustate la situația actuală vor aloca resurse suficiente pentru a asigura că personalul unităților date pot să activeze icircntr-un mod sigur cu acces la echipamentele necesare fără a pune sub risc sănatatea lor siguranța copiilor și a părinților acestora Sondajul de opinie desfășurat icircn aprilie 2020 a evidențiat că circa 73 din părinți consideră că este mult prea devreme ca instituțiile preșcolare și școlare să-și reia activitatea Icircn acest context reacția autorități icircn sensul redeschiderii entităților educaționale trebuie să determine un nivel sporit de icircncredere icircn racircndul părinților
Monitorizarea constantă a efectelor crizei pandemice pentru a aborda eficient și prompt provocările cu care se confruntă femeile și bărbații din Moldova Se impune a fi icircntreprinsă o analiză mult mai detaliată și constantă din partea autorităților atacirct la nivel național cacirct și teritorial ce va genera date multiplu dezagregate (pe criteriul de sex vacircrstă mediul de trai statut economic educațional familial etc) pentru a urmări cum criza a impactat categoriile vulnerabile sau care sunt riscurile potențiate icircn acest context icircntru elaborarea și implementarea planuri de reacție eficiente icircn scopul diminuării inegalităților care se manifestă și urmează să se accentueze
Blvd Ștefan cel Mare și Sfacircnt nr 202 etajul 3 Chișinău Republica Moldova
Tel +373 22 839 898Email infomdunwomenorg
Website moldovaunwomenorgFacebook unwomenmoldovaTwitter unwomenmoldova
8
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 9
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
9
SUMARBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565
din volumul total al veniturilor disponibile Dacă icircn cazul bărbaţilor anume activitatea productivă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile sociale şi remitenţe
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 9
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
10
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Conform prognozelor estimate de Banca Mondială1 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpului de urmeazăTotuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum
procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor) Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare
1httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
65
162156
295
Urban Rural
Men WomenSursa BNS 2008-2018
Analiza ponderii remitențelor icircn veniturile totale pe sexe și zona de reședință
Figura 10
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
11
FINANCIALVULNERABILITY DURING THE COVID-19 PANDEMICO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra veniturilor femeilor și bărbaților din Moldova
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de șocuri asupra populației impactul acestora fiind resimțit icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircndeosebi documentul dat relevă constatările de bază cu referire la răspacircndirea efectelor pandemiei COVID-19 asupra veniturilor femeilor şi a bărbaţilor şi modalităţile prin care inegalităţile de gen se pot acutiza Icircn contextul icircn care criza provocată de pandemie a determinat sporirea nivelului de implicare icircn special a femeilor icircn activitaţile de icircngrijire a copiilor ceea ce a accentuat şi mai mult inegalităţile de gen pe piaţa muncii1 ne-am propus să vedem cum acest lanţ logic de efecte s-a transpus asupra veniturilor disponibile ale femeilor şi bărbaţilor Astfel ne-a preocupat să identificăm care sunt canalele principale pentru accentuarea vulnerabilităţii financiare icircn racircndul femeilor şi al bărbaţilor şi cum acestea pot determina manifestarea şi extinderea inegalităţilor de gen
Icircn cadrul acestei cercetări vulnerabilitatea financiară de gen actuală şi potenţială este analizată prin prisma a trei surse principale de obţinere a cacircştigului şi anume (i) activităţile productive (ii) prestaţiile sociale şi (iii) transferurile inclusiv remitenţele Conform Biroului Naţional de Statistică (BNS) anume aceste trei componente stau la baza veniturilor disponibile2 Totodată ţinacircnd cont de contextul naţional icircn special a măsurilor icircntreprinse icircn sensul diminuării efectelor provocate de criza pandemică cacirct şi de cel global icircn ceea
ce vizează prognozele pentru 2020 ale efectelor crizei asupra remitenţelor un accent mai mare a fost pus spre evaluarea vulnerabilităţii provocate de fluctuaţia nivelului de remitenţe şi a veniturilor obţinute de la locul muncii
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn Republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus[11] iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)[22] Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn cooperare cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo iar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta
Adiţional au fost interpretate datele oficiale prezentate de statistica naţională cu referire la situaţia veniturilor
INTRODUCERE
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19
12
populaţiei pentru perioada relevantă analizei icircn cauzăAnual icircn baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC) BNS identifică şi calculează care este venitul disponibil al gospodăriilor Icircntrucacirct BNS prezintă datele anume icircn acest fel (la nivel de gospodărie) este important de menţionat că icircn ceea ce privește dimensiunea egalității de gen icircn cadrul acestei analize atunci cacircnd prezentăm datele prin perspectiva femeilor şi a bărbaţilor anume din această sursă ne referim la valorile specifice gospodăriilor icircn care capul familiei este bărbat sau femeie Totodată nu excludem faptul că dacă aveau să fie prezentate datele cu referire la veniturile şi cheltuielile femeilor şi a bărbaţilor ca şi persoane individuale dar nu situaţia pe gospodării aceasta ar fi evidenţiat mai mari inegalităţi de gen icircn ceea ce vizează cacircştigurile femeilor şi a bărbaţilor şi sursele acestora de venit La fel dat fiind faptul că icircn ultimii zece ani au parvenit mai multe schimbări cu privire la structura veniturilor cheltuielilor și consumului populației și a crescut constant rata de non-răspuns a respondenților la CBGC3 icircn anul 2018 Biroul Național de Statistică a ajustat metodologia de calcul al pragului de sărăcie și metodologia CBGC Ținacircnd cont de aceste
precizări metodologice icircn raportul de față ne vom axa mai mult pe analiza tendințelor decacirct pe cifrele exacte pentru un an sau altul
[11]Constatările evidenţiate de analizele precedente elaborate icircn acest context
[22]Veniturile disponibile ale populaţiei reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti şi icircn natură provenite din activitatea salariată şi pe cont propriu de la realizarea producţiei agricole din gospodăria auxiliară venit din proprietate pensii şi alte prestaţii sociale şi alte transferuri curente (inclusiv mărfuri şi sume băneşti primite din afara gospodăriei)
1 Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
2 httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3 Rata non-răspunsurilor constituie mai mult de 30 la sută menținacircndu-se tendinţa de creştere a acesteia icircn timp Problema este mai accentuată icircn mediul urban icircn special icircn municipiul Chişinău
CONSTATĂRIBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565 din volumul total al veniturilor disponibile Analiza dezagregată a datelor ce sunt reflectate icircn figura de mai jos arată clar faptul că perspectiva de gen a evidenţiat decalaje majore icircn acest sens Dacă icircn cazul bărbaţilor anume această sursă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile
sociale şi remitenţe A atras atenţia şi faptul că dacă icircn ceea ce vizează prestaţiile sociale inegalităţi de gen semnificative nu au fost observate (diferenţa fiind de 47 pp) atunci la capitolul remitenţelor femeile sunt dublu mai dependente de aceste surse de venit decacirct bărbaţii Astfel a cincea parte din veniturile disponibile ale femeilor o reprezintă anume remitenţele
13
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Comparativ cu situaţia femeilor din urbe aceasta semnifică o dependență de doua ori mai mare iar icircn comparaţie cu bărbaţii din mediul urban ndash tocmai de cinci ori mai mare Totodată analiza icircn dinamică arată clar o dependenţă constantă de remitenţe Diferenţa atacirct
de mare a ponderii prestaţiilor sociale şi a remitenţelor icircn veniturile totale ale femeilor poate fi explicată prin factorii structurali precum (i) migraţia mai mare icircn racircndul bărbaţilor4 care expediază mijloace financiare acasă şi (ii) multe gospodării icircn care capul familiei este femeia sunt gospodăriile icircn care acestea sunt pensionare şisau văduve
4 Conform BNS icircn 2018 ponderea bărbaţilor din totalul persoanelor plecate peste hotare a fost de 675
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 1
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
14
65
162156
295
Urban Rural
Men Women
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
Dinamica ponderii remitențelor icircn veniturile totale
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile totale pe criteriul de sex şi mediul de trai
Figura 2
Sursa BNS 2018
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urbanFemei rural Femei urban
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
15
Familiile cu copii sunt mai dependente de remitenţe Aceasta poate fi explicat prin faptul că icircn gospodăriile cu copii pentru a asigura un nivel decent de trai şi un acces mai mare la serviciile de educaţie sănătate dezvoltare a copiilor părinţii sau rudele icircn special bărbaţii pleacă la
muncă peste hotare ceea ce şi determină o dependenţă mai pronunţată de această sursă de venit Icircn cazul familiilor fără copii predomină dependenţa mai mare de prestaţiile sociale ceea ce poate fi explicat prin prezenţa mai mult a vacircrstnicilor icircn această situaţie
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile gospodăriilor cu copii şi fără inclusiv pe criteriul de mediu
Figura 3
Sursa BNS 2018
407
38
207
89
56
155
58
19
127116
191
214
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Cuplu familial fără copii O singură persoană Alte gospodării fără copii Părinte singur cu copii Cuplu familial cu copii Alte gospodării cu copii
2018
Prestații sociale Remitențe
fără copii cu copii
81
128
114
216
288
28
0 5 10 15 20 25 30 35
Parinte singur cu copii
Cuplu familial cu copii
Alte gospodarii cu copii
2018
Urban Rural
16
Conform prognozelor estimate de Banca Mondială5 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Pentru ţările din Europa şi Asia Centrală această scădere se estimează tocmai la 275 Scăderea proiectată care ar fi cea mai puternică diminuare din istoria recentă se datorează icircn mare măsură scăderii salariilor și a ocupării lucrătorilor migranți care tind să fie mai vulnerabili la pierderea locurilor de muncă și a salariilor icircn timpul unei crize economice icircntr-o țară gazdă
Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei Icircn baza datelor caracteristice pentru Moldova cu referire la valoarea monetară a remitenţelor din 2019 (fiind de $1 90929 mln reprezentacircnd 163 din PIB)6 şi a valorii estimative de reducere a acestora (prognozată BM pentru ţările din Europa şi Asia Centrală ndash 275) printr-un calcul matematic putem deduce cu aproximaţie că icircn 2020 valoarea monetară a
remitenţelor se va reduce icircn medie cu $525 mln sumă destul de semnificativă pentru populaţia ţării noastre Icircntrucacirct remitenţele reprezintă o sursă importantă de venit iar icircn perioada crizei provocate de pandemie mai multe persoane au revenit icircn ţără7 sistacircndu-şi temporar sau definitiv activitatea de lucru peste hotare se poate prognoza un impact financiar puternic asupra celor mai sărace şi vulnerabile categorii de persoane icircn special ale celor din mediul rural (a se vedea figura de mai jos)
5 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
6 h t t p s w w w w o r l d b a n k o r g e n t o p i c m i -g r a t i o n r e m i t t a n c e s d i a s p o r a i s s u e s b r i e f migration-remittances-data
7 Analiza ldquoTranziția inegală la muncă icircn perioada pandemiei O analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din moldovardquo CPD UN
Women mai 2020
145
92
157154
105
174
15
88
20
total urban rural
Quintile of the poor Quintile of the vulnerable Quintile of the emerging middle
468
1012141618
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
urban area
Quintile of the poor
Quintile of thevulnerable
Quintile of the emergingmiddle
10
15
20
25
30
rural
Dinamica ponderii remitenţelor icircn veniturile celor mai sărace categorii
Figura 4
Sursa BNS 2010-2018
145
92
157154
105
174
15
88
20
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
total urban rural
Quintila săracilor Quintila vulnerabililor Quintila de mijloc emergentă
4
6
8
10
12
14
16
18
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
mediul urban
Quintila săracilor
Quintila vulnerabililor
Quintila de mijloc emergentă
Mediul urban
Rural
17
Dinamica dependenţei acestor categorii de remitenţele intrate icircn ţară evidenţiază două constatări de bază (i) icircn primul racircnd se evidenţiază dependenţa continuă a celor mai defavorizate categorii de persoane anume din mediul rural de aceste surse de venit şi (ii) icircn al doilea racircnd reducerea ponderilor acestor mijloace financiare icircn veniturile gospodăriilor icircncepacircnd cu 2015-2016 atacirct icircn mediul rural cacirct şi urban poate fi explicate de criza economică din Rusia acolo unde majoritatea bărbaţilor din Moldova aleg să plece la muncă Astfel prin deducere sesizăm că reducerea remitenţelor din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19 va avea un impact şi mai mare asupra nivelului de sărăcie a celor mai vulnerabile categorii de persoane
Complementar cu informația reflectată aceasta ar presupune că femeile şi familiile cu copii din mediul rural vor avea cel mai mult de suferit de diminuarea remitenţelor Prin urmare o scădere a remitenţelor icircn racircndul acestor grupuri defavorizate va afecta negativ capacitatea lor de a investi icircn servicii de sănătate de educaţie şi alte servicii esenţiale deoarece mai multe din finanțele lor vor fi direcționate către soluționarea deficitului de alimente și a nevoilor imediate de trai8 Chiar dacă efectele acestor modificări nu vor fi resimţite imediat pe termen mediu efectele crizei pandemice se vor pronunţa icircn acest context Prin urmare constatăm că variaţiile icircn acest sens pot fi considerate un canal important de manifestare şi agravare a inegalităţilor de gen
La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpul ce urmează Datele generate de sondajul de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 au relevat nivelul de autoapreciere a efectelor crizei pandemice asupra veniturilor obţinute din activităţile productive ale femeilor şi bărbaţilor Figura de mai jos contrapune răspunsurile oferite de respondenţi icircn acest context Astfel clar se vede că bărbaţii fac parte din categoria cea mai vulnerabilă din punct de vedere salarial o vulnerabilitate ce s-a manifestat deja şi care urmează să se manifeste icircntr-un timp apropiat La fel figura relevă că printre cei mai vulnerabili sunt şi persoanele fără studii sau cu studii incomplete tinerii şi adulţii (18-44 ani) şi cei ce au copii Astfel direct se observă că măsurile de restricţie impuse la nivel de stat pentru a diminua impactul nociv provocat de pandemia COVID-19 (inclusiv menţinerea distanţei sociale sistarea activităţii mai multor agenţi economici etc) s-au răsfracircns imediat asupra veniturilor disponibile ale cetăţenilor
8 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Vulnerabilitatea salarială
Cartografierea respondenţilor prin prisma vulnerabilităţii salariale
Figura 5
Sursa Sondajul realizat de CBS-Axa la comanda CPD aprilie 2020
Bărbați
Femei
18-29 ani30-44 ani
45-59 ani
60+ani
Studii medii incompletefără
Studii medii generale
Studii superioare Urban
Rural
Cu copii
Fără copii
15
20
25
30
35
40
8 10 12 14 16 18 20 22 24Am a
vut o
redu
cere
de
sala
riuicircn
luna
mar
tie 2
020
Probabil voi pierde și cu siguranță voi pierde locul de muncă
18
Din perspectiva prestaţiilor sociale vulnerabilitatea financiară nu va fi atacirct de pronunţată Figura de mai jos reflectă numărul persoanelor ce au intrat icircn ajutor social icircn primele patru luni ale anului 2020 Prin urmare pentru luna aprilie se observă o creştere vizibilă a categoriilor defavorizate ce au avut necesitatea de a beneficia de suportul financiar din partea statului femeile fiind mai dependente de aceste surse Adiţional datele sondajului de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 relevă că icircn racircndul mai multor femei respondente a sporit sau a rămas
neschimbată valoarea pensiilor şi ale altor plăţi sociale (inegalitatea de gen icircnregistracircnd o valoare medie de 55 pp) Prin urmare putem deduce că icircn pofida unei dependenţe de prestaţiile sociale mai mari icircn racircndul femeilor nu excludem faptul că anume această sursă de venit pe termen scurt sau mediu nu va afecta negativ volumul total al cacircştigurilor femeilor şi a bărbaţilor
Totuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc inegalitatea de gen icircn acest sens echivalacircndu-se cu 53 pp Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor)
Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare A atras atenţia că icircn această categorie intră şi persoanele ce au copii cele din mediul rural şi cele cu un nivel mic de studii
Vulnerabilitatea financiară pe termen mediu
Sursa Sondaj realizat de către CBS-Axa pentru CPD Aprilie 2020
Cartarea respondenţilor prin prisma expunerii pe termen mediu la vulnerabilitatea financiară severă
Figura 6
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
19
Beneficiarii de ajutor social
Sursa CNAS 2020
Sursa Sondaj April 2020
Pensiile și alte plăți sociale
Icircn final putem menţiona că din perspectiva vulnerabilităţii financiare provocate şi accentuate de criza pandemică COVID-19 pot fi reliefate trei constatări majore
1 Faptul că pentru femei o sursă importantă de venit o constituie prestaţiile sociale variaţiile observate icircn perioada crizei pandemice nu evidenţiază o modificare negativă icircn acest sens ceea ce presupune că pe termen scurt sau mediu din această perspectivă veniturile nu vor fi atacirct de afectate iar vulnerabilitatea financiară a femeilor nu va fi atacirct de pronunţată Cu toate acestea nu trebuie de omis faptul că o analiză mult mai detalită şi constantă trebuie a fi icircntreprinsă icircn sensul monitorizării situaţiei date
Analiza perspectivei de gen icircn racircndul beneficiarilor ajutorului social
Autoanaliza respondenţilor a impactului crizei pandemice
Figura 7
Figura 8
2 Pe termen scurt ţinacircnd cont de reducerea veniturilor din activităţile productive bărbaţii vor fi mai afectaţi de criza pandemică Totuşi pe termen mediu nu excludem că inegalităţile de gen la nivel de salarii şi pensii se vor accentua defavorizacircnd mai mult femeile Aceasta poate fi explicat prin faptul că femeile vor deveni mai inactive pe piaţa forţei de muncă (fie se vor retrage fie vor lucra la distanţa) din cauza divizării inegale a respondabilităţilor de icircngrijire situaţie deja care s-a manifestat pe parcursul crizei pandemice şi care nu este exclus că se va agrava
3 Consideracircnd că femeile icircn special cele din mediul rural sunt mai dependente de remitenţe reducerea acestora probabil va afecta mai mult anume această categorie icircnsă nu cunoaştem cacirct de rapid aceste efecte se vor manifesta icircn timp icircntrucacirct această tranziţie nu va fi atacirct de bruscă precum variaţiile la capitolul de veniturile obţinute de la locurile de muncă
61052
59130
57630
80622
47541
45754
44382
58039
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
ianuarie 20
februarie 20
martie 20
aprilie 20
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
121
86
149
254
228
274
2
16
23
0 5 10 15 20 25 30
Total
Bărbați
Femei
Au scăzut Au rămas la fel Au crescut
20
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI O analiză a impactului crizei pandemice asupra nivelului stării de bine icircn racircndul femeilor și bărbaților
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Studiul de față analizează impactul pandemiei COVID-19 asupra bunăstării populației punacircnd accent pe problemele legate de sănătatea fizică și emoțională a femeilor și bărbaților icircn mod special a celor din grupurile vulnerabile Studiul evidențiază criza emoțională provocată de pandemie la care au fost expuse femeile icircn mare parte
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
Totodată analiza pune icircn evidență și problemele legate de securitatea fizică icircn perioada de pandemie Distanțarea socială și izolarea la domiciliu au determinat sporirea riscului de violență icircn familie Efectele acestui fenomen se răsfracircng simțitor asupra femeilor Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republica Moldova au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo ade 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11]
INTRODUCERE
21
Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentatve pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[ 1 1] COVID-19 Icircn Republica Moldova ndash Sondaje Tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
Una din șase persoane icircn Moldova nu este satisfăcută de starea sănătății Aprecierea acesteia ca fiind rea sau foarte rea este mai frecvent icircntacirclnită icircn racircndul persoanelor vacircrstnice din mediul rural cu venituri reduse altfel spus ndash icircn racircndul grupurile mai vulnerabile Icircn același timp jumătate din populație a fost nevoită să renunțe la muncă din cauza problemelor de sănătate fiind mai afectate femeile Pe de altă parte bărbații sunt mai tentați să
considere serviciile medicale inaccesibile Inegalități de acces se atestă icircn funcție de nivelul de venituri serviciile medicale par a fi inaccesibile pentru circa 30 dintre pentru persoanele din quintila 1 (cea mai săracă) 2
2 Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019 httppasmdroPASStudiesDetails147
CONSTATĂRI
S-a icircntacircmplat să nu puteți munci pe motive de sănătate icircn ultimul an
care consideră serviciile medicale inaccesibile
Sursa Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019
Percepțiile privind starea de sănătate și nivelul de acces la serviciile medicale
Figura 1
203222
238
195
292
22 225
141
20
Femei Bărbați Urban Rural q1 q2 q3 q4 q5
496464
515
432 414368
426465
533
Femei Bărbați Rural Urban q1 q2 q3 q4 q5
22
Necesitățile populației legate de sănătate rămacircn neacoperite icircn special icircn cazul grupurile vulnerabile Acestea din urmă beneficiază cel mai puțin de serviciile de sănătate Astfel constatăm că circa 48 din gospodăriile icircn care sunt prezente persoane cu dizabilități nu s-au adresat
la medic chiar dacă au avut nevoie Icircn aceeași situație au fost și gospodăriile cu venituri reduse vacircrstnicii și femeile
Criza pandemică provocată de COVID-19 a acutizat și mai mult problemele de sănătate icircn special cele legate de bunăstarea emoțională Peste 15 din populație s-au confruntat personal sau un membru al familiei cu o anumită boală (alta decacirct infectarea cu COVID-19) icircn perioada de izolare socială mai vulnerabile icircn acest sens fiind familiile vacircrstnice Vulnerabilitatea acestora se dublează dacă luăm icircn calcul restricțiile impuse persoanelor cu vacircrsta de peste 60 de ani de a părăsi locuința sau de a interacționa social Odată cu răspacircndirea epidemiei și instituirii măsurilor de izolare socială a fost afectată și sănătatea mintală sau emoțională a populației ndash circa 40 confruntacircndu-se cu asemenea probleme Cel mai afectate sunt femeile (48)
care și-au asumat marea parte a responsabilităților casnice și au petrecut mai mult timp icircn izolare socială comparativ cu bărbații Totodată pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Majoritatea populației se arată icircngrijorată de sănătatea proprie sau a membrilor familiei (peste 75) atacirct fizică cacirct și mintală3 Pe lacircngă acestea o preocupare importantă
3 COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
Sursa Raport rdquoMoldova Inegalărdquo CPD 2019
Cererea neacoperită de servicii medicale
Figura 2
care nu s-au adresat la medic chiar dacă au avut nevoie
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani60+
Bărbați Femei
Gosp cu pers cu dizabilități
Gosp fără pers cu dizab
Săraci
Bogați
Romi
Non Romi
5
10
15
20
25
30
30 35 40 45 50
p
entr
u ca
re e
ste
o fo
arte
mar
e pr
oble
mă
să se
inte
rnez
e icircn
spita
l
23
a populației ține de securitatea și bunăstarea fizică icircn perioada crizei pandemice Peste 70 din populație manifestă temeri legate de lezarea drepturilor icircn perioada stării de urgență dezordini icircn masă și chiar violență icircn cadrul familiei Femeile sunt mai expuse stării de anxietate
și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Problemele de sănătate cu care s-a confruntat populația icircn perioada pandemiei COVID-19
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Figura 3
Figura 4
95
106
5
74
116
158
76
152
5
62
48
53
5
72
52
75
314
484
367
395
47
398
408
413
Bărbați
Femei
18-29
30-44
45-59
60 +
Prezenți copii
Prezenți vacircrstnici
Boală fizică Boala unui membru al familiei Sănătatea mintală emoțională afectată
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării de urgență
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
24
Cacirct de periculos este virusul pentru sănătate și viață (foarte și oarecum periculos) Val 1
Icircn ce măsură credeți că vă puteți infecta Dvs sau membrii familiei (foarte și destul de probabil) Val 1
Dinamica percepțiilor privind nivelul pericolului virusului
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Nivelul de anxietate crește pe măsura sporirii riscului de infectare cu COVID-19 Odată cu răspacircndirea pandemiei preocupările și temerile față de starea sănătății au sporit vizibil Frica de a contacta virusul COVID-19 a cuprins icircntreaga populație indiferent de vacircrstă sau statut Femeile sunt mai afectate emoțional de situația epidemiologică acestea fiind mai preocupate de riscul infectării și implicațiile asupra sănătății Totodată pentru un răspuns de politici adecvat este important să fie luate icircn calcul și inegalitățile icircn funcție de studii și reședință Persoanele cu nivel icircnalt de studii din mediul urban sunt mult mai
icircngrijorate de posibilitatea infectării și totodată sunt mai conștiente de iminența pericolului de infectare Acest lucru se explică prin (i) acces mai redus la informație relevantă icircn zonele rurale (ii) inegalități de participare icircnvățare și informare icircntre diferite categorii de populație (iii) nivel redus de interes pentru studiere analiză a informației icircn racircndul populației cu nivel scăzut de studii Icircn același timp relaxarea măsurilor de carantină a determinat și modificări icircn dinamica percepțiilor și comportamentelor la icircnceputul lunii mai (valul 11 de cercetare) ponderea populației
preocupată de pericolul de infectare scade treptat
Dinamica percepțiilor privind posibilitatea infectării
Nivelul de icircngrijorare a populației față de riscul infectării cu COVID-19 Val = sondaj longitudinal
Figura 5
83
93
74
86
9992
85
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
ii jo
ase
Med
ii
Inal
te
Urb
an
Rura
l
6169 64
42
2718
20
36
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte periculos Oarecum periculos
3538
12
34
50
41
32
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
iijo
ase
Med
ii
Icircnal
te
Urb
an
Rura
l
118 7 9
25 2925 24
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte probabil Destul de probabil
25
Icircn același timp măsurile de izolare socială impuse de către autorități au afectat și mai mult sănătatea emoțională a populației Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să
le combine cu munca la distanță Efectele măsurilor de izolare sunt mai puțin resimțite icircn racircndul persoanelor cu nivel icircnalt de studii ceea ce indică asupra probabilității mai icircnalte de a fi ocupate icircn acele sectoare economice care permit respectarea măsurilor de distanțare socială și lucrul la domiciliu
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 6
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46) Totodată riscul a de fi supuse violenței domestice este mai pronunțat icircn racircndul persoanelor cu o vacircrstă mai icircnaintată acestea din urmă fiind și ținta celor mai restrictive măsuri de distanțare socială
Rata violenței a crescut comparativ cu anii precedenți Numărul de cazuri de violență icircn familie icircnregistrate la Poliție a crescut icircn primele 4 luni ale anului 2020 comparativ cu ultimii doi ani precedenți Icircn perioada ianuarie ndash aprilie 2020 au fost icircnregistrate 4213 cazuri de violență icircn familie (petiții examinate) astfel depășind semnificativ valoarea pentru aceeași perioadă a anilor trecuți Totodată icircn primele 4 luni ale anului 2020 au fost eliberate icircn jur de 1500 de ordine de restricție cu peste 1000 mai mult comparativ cu 2019 Icircn ceea ce privește solicitările de asistență telefonică icircn cazurile de violență domestică este important să observăm că numărul de apeluri la telefonul de icircncredere pentru femei și fete a sporit substanțial icircn luna aprilie atunci cacircnd s-au intensificat măsurile de distanțare socială și izolare la
domiciliu Estimarea obiectivă a incidenței cazurilor de violență icircn familie icircn perioada de izolare socială este destul de dificilă Luacircnd icircn considerare faptul că majoritatea populației s-a aflat icircn izolare la domiciliu pe perioada stării de urgență aceasta a redus posibilitățile persoanelor supuse violenței domestice de a solicita asistență ajutor la Poliție sau la telefonul de icircncredere icircntrucacirct se aflau icircn imediata apropiere cu persoana-agresor
5453
47
5458
56
5054
59
47
RuralUrbanIcircnalteMediiStudiijoase
55+35-5418-34FemeiBărbați
26
celor icircngrijorați de riscul violenței icircn familie icircn perioada pandemiei COVID-19
Total petiții examinate icircn primele 4 luni ale anului
Total ordine de restricții eliberate icircn primele 4 luni
Nr de apeluri la telefonul de icircncredere 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research IGP4 La Strada
Sursa Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Temerile legate de securitatea fizică icircn perioada izolării sociale sunt fondate Măsurile instituționale icircntreprinse de către autorități pentru stoparea pandemiei au creat condiții favorabile pentru abuzuri și violență domestică Violența icircn familie a constituit o problemă majoră a societății moldovenești și pacircnă la răspacircndirea pandemiei COVID-19 (figura 9) Ponderea femeilor care suferă de cele mai frecvente forme de violență icircn bază de gen este mai mare icircn cadrul grupului de vacircrstă pre-pensionară Totodată incidența violenței domestice este de două ori mai mare icircn racircndul femeilor din gospodăriile cu persoane cu dizabilități și femeilor de etnie romă Icircn contextul dat devin rezonabile icircngrijorarea și temerile femeilor față de riscul sporit al violenței domestice ca urmare a izolării sociale alături de problemele economice și de sănătate
Preocupările populației icircn legătură cu violența domestică și incidența cazurilor de violență
Violența icircn bază de gen icircn racircndul femeilor din grupurile vulnerabile
Figura 7
Figura 8
Preocupările populației față de sporirea violenței icircn perioada pandemiei sunt confirmate și de interesul față de acest subiect icircn Internet Astfel icircn perioada martie ndash mai 2020 perioadă icircn care a fost declarată starea de urgență și instituite măsurile de carantină și izolare la domiciliu au sporit căutările icircn Google a subiectelor ce țin de violență și abuz icircn special a violenței icircn familie comparativ cu primele luni ale anului curent Acest lucru ne permite icircn mod indirect să intuim o creștere și a incidenței cazurilor de violență domestică fapt ce a determinat și necesitatea căutării informațiilor legate de acest subiect
3446
3346
43
3643
4442
39
BărbațiFemei
18-3435-54
55+
StudiihellipMediiIcircnalte
UrbanRural
70
165
Martie Aprilie
1271
1376
1497
2018 2019 2020
3424 3919 4213
2018 2019 2020
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ Nivel scăzut educație
Studii medii
Studi superioare
Sunt pers cu diz icircn gosp
Nu sunt prs diz icircn gosp
Economic active
Rural
Sărace
Venituri medii
Bogate
Urban
Economic inactivă Roma
25
30
35
40
45
50
55
60
0 5 10 15 20 25 30
n
u ar
rapo
rta
cazu
l dac
ă ar
fi v
ictim
ă a
viol
ențe
i
V-a lovit sau a aruncat icircn dvs cu un obiect ce putea să vă lovească
4 Datele privind cazurile de violență icircn familie icircnregistrate la poliție reflectă situația pentru primele 4 luni ale anului
27
Tendințele și interesul de căutare icircn Google icircn perioada pandemiei Covid-19 Republica Moldova
Figura 9
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
Sursa Google
Căutări icircn Google violență icircn familie
Căutări icircn Google abuz
28
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19O analiză a impactului crizei pandemice asupra rolurilor de gen icircn icircngrijire și asupra abilitării femeilor
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen dar și asupra icircmputernicirii femeilor
Totodată studiul conturează cele mai importante inegalități icircn icircngrijire pe perioada pandemiei Aceasta din urmă a expus a accentuat și amplificat inegalitățile icircntre femei și bărbați icircn ceea ce privește responsabilitățile casnice Studiul evidențiază criza aparent invizibilă a responsabilităților și necesităților de icircngrijire
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republică au fost confirmate 12732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform
statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquoape un eșantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova realizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
29
CONSTATĂRIDivizarea inechitabilă a sarcinilor determină femeile să acorde de două ori mai mult timp activităților de icircngrijire a familiei O analiză a timpului divizat pe tipuri de activități relevă discrepanțe semnificative icircn timpul acordat treburilor casnice și icircngrijirii copiilor Responsabilitățile casnice ocupă cea mai mare parte a zilei unei femei ndash 46
ore icircn cadrul populației generale și 38 ore icircn cazul femeilor angajate Icircn timp ce bărbații icircn mare parte dedică cel mai mult timp serviciului - 39 ore din totalul bărbaților Totodată și durata zilei dedicate activităților de bază este mai mare icircn cazul femeilor cu circa două ore comparativ cu bărbații
Divizarea inechitabilă a rolurilor de icircngrijire este icircn mare parte determinată de percepțiile generale cu privire la rolurile tradiționale de gen icircn societate Acestea se regăsesc atacirct icircn racircndul bărbaților cacirct și a femeilor ndash circa 60 dintre ele consideracircnd că responsabilitățile familiale sunt mai mult de datoria lor Prin urmare se conturează două provocări de bază pe de o parte o constracircngere și presiune morală din partea societății iar pe de altă parte ndash o auto-asumare de către femei a rolurilor tradiționale rdquoprescriserdquo Opiniile stereotipizate sunt mai pronunțate icircn racircndul populației cu vacircrsta cuprinsă icircntre 30-44 ani 76
dintre acestea consideră că este de datoria bărbatului să icircntrețină familia iar 67 - că femeile trebuie să se preocupe primordial de icircngrijirea familiei și a casei Este important să menționăm că percepțiile cu privire la rolurile de icircngrijire sunt mult mai pronunțate comparativ cu cele legate de participarea (sau neparticiparea) femeilor icircn procesul de luare a deciziilor și cel politic Altfel spus membrii societății moldovenești icircn mare parte nu consideră că femeile ar fi mai puțin capabile să se implice icircn politică doar că implicarea acestora nu trebuie să fie icircn detrimentul familiei și a altor roluri de icircngrijire
Numărul mediu de ore pe zi dedicat de femei și bărbați activităților de bază
Sursa Barometrul de Gen 2016 CPDUN Women
Figura 1
[1 1] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3924
68 65
21 46
1838
1917
15
13
09
2213
17
0
2
4
6
8
10
12
14
Bărbați Femei Bărbați Femei
Total populație Angajați icircn cacircmpul muncii
Icircngrijirea copiilor
Activități icircn gospodărie
Activități casnice
Serviciu
30
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
Sursa Indexul Egalității de Gen 20193 CPD
Sursa Fundația Soros-Moldova CPD Barometrul de Gen 2006 -2016 Sondaje CPD 2017-2019
Icircn ultimii 10 ani percepțiile legate de rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților s-au icircmbunătățit ușor Cu toate acestea inegalitățile de gen icircn materie de roluri percepute și asumate atacirct icircn viața publică cacirct și cea privată icircși păstrează intensitatea Deși per ansamblu situația s-a ameliorat există o diferență importantă icircn viteza și vectorul de icircmbunătățire a percepțiilor Astfel icircn ceea ce privește participarea femeilor icircn viața publică (politică
management) viteza cu care s-au icircmbunătățit percepțiile este de două ori mai mare comparativ cu cele ce vizează responsabilitățile familiale Acest lucru confirmă icircncă o dată amploarea și penetranța inegalităților
3 Indexul Egalității de Gen 2019 CPD httpprogenmdfiles1421_indexul_egalitatii_de_gen_2019_finalpdf
Percepția populației asupra rolurilor de gen
Dinamica percepțiilor populației asupra rolurilor de gen
Figura 2
Figura 3
85
731
646668707274767880828486
2009 2014 2016 2017 2019
It is mens duty to earn money for the family
79618
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2009 2014 2016 2017 2019
It is womens duty to do the household chores
32
157
0
5
10
15
20
25
30
35
2009 2014 2016 2017 2019
Women cannot hold management positions
30195
05
101520253035
2009 2014 2016 2017 2019
Politics is not a place for women
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Este mai mult de datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Femeile nu au ce căuta icircn politică
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Femeile nu au ce căuta icircn politică
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women MenEste mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
icircn politică icircn funcții de conducere
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
31
Deși stereotipurile cu privire la rolurile de gen icircn icircngrijire și-au redus din intensitate icircn ultimul deceniu răspunsul actual de politici nu este eficient Concilierea vieții de familie cu cea profesională continuă a fi o provocare pentru femei Conform datelor oficiale beneficiari absoluți ai concediului de icircngrijire a copilului pacircnă la vacircrsta de 3 ani sunt mamele Icircn 2017 mai puțin de 10 dintre beneficiarii icircndemnizației de icircngrijire a copilului au fost tații Deși numărul acestora a crescut icircn ultimii ani ponderea bărbaților care icircși asumă rolul de icircngrijire a copiilor continuă a fi foarte mică icircn
raport cu cea a femeilor ceea ce indică asupra faptului că modelul actual al concediului de icircngrijire a copilului nu icircncurajează egalitatea de gen icircntre părinți și participarea sporită a taților icircn educarea și icircngrijirea copiilor4 Icircn același timp icircn Moldova se icircnregistrează un nivel redus de acces al populației la servicii de educație timpurie (creșe) Insuficiența acestor servicii limitează participarea femeilor icircn viața socio-economică și icircn același timp acutizează inegalitățile de gen icircn icircngrijire
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
Responsabilitățile familiale constituie o barieră importantă pentru participarea activă icircn viața socială a femeilorAcestea limitează accesul femeilor la studii (formale sau non-formale) ndash valabil pentru mai mult de 50 dintre femeile care nu au urmat studii de profesionalizare ndash sau au determinat icircntreruperea lor Distribuția inegală a responsabilităților familiale distanțează femeile de viața politică și socială și creează dificultăți icircn viața profesională (figura 5) icircn pofida accesului la diferite servicii (de educație pentru copii de icircngrijire și sănătate pentru adulți etc Odată cu răspacircndirea epidemiei COVID-19 și aplicarea măsurilor instituționale de stopare a acesteia majoritatea serviciilor au fost sistate (serviciile educaționale de icircngrijire
de divertisment etc) Icircn lipsa suportului instituțional și a serviciilor publice povara activităților de icircngrijire s-a transferat automat asupra membrilor familiei icircn mod special asupra femeilor astfel fiind declanșată o adevărată criză icircn ceea ce privește activitățile de icircngrijire și presiunea cauzată de acestea
4 ESTE PIAŢA MUNCII PRIETENOASĂ MAMELOR ŞI TAŢILOR Notă Analitică CPD
Ponderea taților beneficiari ai concediului de icircngrijire a copilului
Rata de cuprindere icircn educația preșcolară și ante-preșcolară (creșe)
Figura 4
Figura 5
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
Sursa Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale
Sursa BNS 2018
beneficiari
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiariesNumăr benificiari
Ante-preșcolară Preșcolară
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
32
Sursa BNS 2015 Barometrul de Gen 2016 Sondaj CPD 2019
Pandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Răspacircndirea rapidă a pandemiei și măsurile instituționale puse icircn aplicare icircn scopul izolării sociale au subliniat una dintre cele mai slabe verigi icircngrijirea Ca rezultat al măsurilor icircntreprinse o bună parte a populației a fost pusă față icircn față cu grijile casnice și cele familiale astfel aducacircnd icircn vizor o provocare importantă ndash modalitatea de divizare a acestor responsabilități icircn gospodărie Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire a crescut substanțial
Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Responsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
Ponderea femeilor pentru care responsabilitățile familiale a constituit o barieră de participare implicare
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Figura 6
Figura 7
Bărbați
Femei
368
632
Sursa CBS-Research 2020
516484
73
12
131
161
353
366
393
515
538
576
0 10 20 30 40 50 60 70
Dificultăți la locul de muncă
Implicarea icircn dezvoltarea comunitară
Implicarea icircn deciziile comunitare
Au depășit deadline-uri la serviciu
Au icircntrerupt studiile
Intenția de a se integra pe piața muncii
Participarea activă icircn viața politică
Intrarea debutul icircn politică
Participarea icircn icircnvățămacircntul non-formal
Participarea icircn icircnvățămacircntul formalResponsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
33
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc Astfel se conturează o divizare clară a preocupărilor și responsabilităților femeilor și bărbaților icircn gospodărie
Necesitățile de icircngrijire au crescut substanțial icircn perioada de autoizolare socială icircnsă repartizarea rolurilor și sarcinilor icircn familie continuă a fi inechitabilă Icircn același timp povara grijilor casnice este resimțită și icircn cazul familiilor mono-parentale unde sarcinile de icircngrijire sunt asumate de către un singur membru Icircn cazul ambelor genuri nu se atestă diferențe icircn plan regional cu o excepție bărbații din mediul rural participă mai mult la curățenie față de cei din urban (217 față de 10) și mai puțin la gătit (46 față de 149)
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
Povara activităților de icircngrijire devine tot mai resimțită icircn cazul femeilor Deși numărul de ore dedicate gospodăriei icircn perioada de pandemie a crescut pentru icircntreaga populație acest lucru devine mai pronunțat icircn cazul femeilor pentru circa jumătate dintre ele s-a majorat timpul acordat curățeniei comparativ cu 30 dintre bărbați Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul
activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort cum ar fi icircngrijirea și instruirea copiilor menajul gospodăriei (curățenia pregătirea meselor etc) Suprasolicitarea cu activități de icircngrijire este mai resimțită icircn cazul persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani aceasta fiind categoria de populație ocupată (icircn condiții de viață obișnuite) sau cu copii minori
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 8
Sursa CBS-Research 2020
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
Gestionare gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavvacircrstnici
Aprovizionarea cu apăcompustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
34
Sursa CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care a crescut orele dedicate activităților casnice gospodării cu copii
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate
icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Ponderea populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Figura 9
Figura 10
45
28 28 27 2621 17 17
12 10 10
3020 21 19
13 15 14 179 11 10
Curățenie Jocuri cu copii Pregătirea meselor Cumpărături Aprovizionare apăcombustibil
Icircngrijirea animalelor
473
275
279
268
258
234
417
455
44
436
256
175
427
167
18
16
201
202
229
57
63
45
101
13
Curățenie
Icircngrijirea copiilor
Jocurilecturi cu copii
Instruire lectii cu copii
Pregătirea meselor
Gestionarea gospodăriei
18-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 + ani
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice față de perioada de pacircnă la pandemie (populația generală)
54 53 53 52
34
25 24
39 36 39 37
18 16 18
Icircngrijirea copiilor Curățenie Jocuri cu cu copii Lecții cu copiii Pregătirea meselor Gestionarea gospodăriei Cumpărături
Femei Bărbați
35
Icircn perioada crizei pandemice unele femei au beneficiat de mai mult suport din partea familiei icircn timp ce altele au rămas singure față icircn față cu responsabilitățile și grijile casnice Circa jumătate dintre femei afirmă că icircn perioada de pandemie partenerul s-a implicat mai mult icircn treburile casnice și icircngrijirea familiei iar 1 din 3 femei a beneficiat de ajutorul unui alt membru al familiei Cel mai avantajate icircn acest sens sunt femeile cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani care au icircn icircngrijire copii Prin urmare criza pandemică a determinat o ușoară atenuare a inegalităților de icircngrijire icircn grupul de populație tacircnără La polul opus icircn marginalizare
și excludere s-au dovedit a fi femeile vacircrstnice (60+ ani) unde sunt cel mai mult perpetuate stereotipurile legate de rolurile de gen Vulnerabilitatea acestora se dublează o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă Totodată trebuie să menționăm că alte circa 50 dintre femei nu au beneficiat de suport mai mare din partea partenerului icircn pofida faptului că necesitățile de icircngrijire ale familiei și gospodăriei au crescut substanțial numărul de ore dedicate acestor activități sporind cu peste 30 față de perioada de pacircnă la pandemie
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker5
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că
bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
De la răspacircndirea COVID-19 au fost cumva afectate rolurile și responsabilitățile icircn gospodăria Dvs
Sursa CBS-Research 2020
Cartarea grupurilor de femei care au beneficiat de mai mult ajutor din partea familiei icircn perioada de pandemie
Figura 11
18-29
30-44
45-59
60+
Studii medii incomplete Studii medii generale
Studii profesional tehnice
Studii superioare
Sunt prezenti copii
Fără copii
Sunt prezenti vacircrstnici
Fără vacircrstnici
Angajat
Somer
Pensionar Dizabilitate
Urban
Rural
20
25
30
35
40
45
50
55
35 40 45 50 55 60
Alt m
embr
u al
fam
iliei
mă
ajut
ă m
ai m
ult l
a icircn
griji
rea
fam
ilie
și go
spod
ărie
i
Partenerul mă ajută mai mult la icircngrijirea familie și gospodăriei
5 COVID-19 icircn Republica Moldova ndash sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
36
Pandemia COVID-19 a creat o criză a icircngrijirii care a determinat
bull Acutizarea inegalităților icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire crește exponențial asupra acestora
bull Femeile vor continua să fie antrenate icircn muncile care solicită cel mai mult efort și timp icircn gospodărie cum ar fi icircngrijirea copiilor și adulților dependenți curățenia gătirea etc icircn timp ce bărbații vor continua să fie implicați icircn activități mai lejere Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort
bull Criza de icircngrijire a afectat familiile cu copii unde necesitățile de icircngrijire și icircntreținere sunt mai mari Volumul acestora a sporit substanțial ca urmare a trecerii la icircnvățămacircntul la distanță femeile fiind mai antrenate icircn lecțiile cu copiii
bull Femeile vacircrstnice rămacircn blocate icircn situații de marginalizare și excludere Pe perioada pandemiei acestea au beneficiat de cel mai puțin suport din partea partenerului sau altui membru al familiei Vulnerabilitatea acestor femei s-a dublat o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă
bull Responsabilitățile de icircngrijire vor izola și mai mult femeile Criza de icircngrijire a fost și continuă a fi icircnsoțită de provocările de ordin psihologic rezultate din impunerea măsurilor de autoizolare Spre deosebire de bărbați femeile petrec mai mult timp icircn izolare la domiciliu
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 12
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
37
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEIO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din Moldova
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra implicării femeilor şi a bărbaţilor icircn cacircmpul muncii asupra posibilităţii de obţinere a venitului icircn această perioadă şi asupra nivelului de realizare a sarcinilor de muncă Icircn acest context cercetarea a evidenţiat că criza provocată de pandemie s-a răsfracircns mai negativ asupra persoanelor ce se implică direct icircn activităţi de icircngrijire şi a celor ce activează icircn sectoarele economice ce nu permit sau permit doar parţial realizarea muncii la distanţă
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de
exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo aiar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta Adițional au fost utilizate date oficiale prezentate de statistica naţională pentru perioada relevantă a fi reflectată icircn contextul analizei propuse
38
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[11] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
CONSTATĂRIRolurile de icircngrijire determină multe femei din Moldova să devină inactive pe piața muncii Imposibilitatea de a combina icircntr-un mod eficient viața de familie și cea profesională constituie motivul pentru care mai multe femei se retrag de pe piața muncii Astfel putem observa că rata de ocupare a femeilor este foarte mult determinată de prezența copiilor de vacircrstă preșcolară Aproximativ 22 din femeile inactive pe piața muncii sunt icircn această
situație din cauza responsabilităților de icircngrijire ponderea bărbaților fiind de doar 1 Inactivitatea pe piața muncii este caracteristică atacirct femeilor din grupul NEET de 15-29 ani cacirct și a femeilor din grupul de vacircrstă 55+ (vezi figura de mai jos) Chiar dacă femeile sunt ocupate pe piața muncii conform estimărilor BNS acestea tind să lucreze mai puțin (excepție făcacircnd femeile icircn poziții de conducere)
Rata de ocupare a persoanelor cu vacircrsta de 25-49 ani icircn dependență de numărul copiilor de vacircrstă preșcolară 2018
Durata medie a săptămacircnii de lucru oresăptămacircnă 2018
Ponderea persoanelor inactive după categoria de inactivitate 2018
Grupul NEET cu vacircrsta 15-29 ani 2017-2019
Sursa Biroul Național de Statistică 2017-2019
Indicatori cu privire la ocuparea și inactivitatea bărbaților și femeilor pe piața muncii
Figura 1
201181 194
334302
355
2017 2018 2019
Bărbaţi Femei
555497
391
595
Cel putin un copil Nici un copil
Bărbați Femei
42
3330
423839
30 28
43
36
Salariaţi Lucrători pe contpropriu
Lucrători familialineremuneraţi
Patroni Total
Bărbaţi Femei
15
39
1
30
1412
50
22
13
4
Studii Pensionare Responsabilități de familie
Alta situatie Plecare peste hotare
Bărbați Femei
39
Criza pandemică provocată de COVID-19 va expune și agrava această inegalitate Pentru femei icircn contextul inactivității instituțiilor educaționale presiunea de a se retrage și mai mult de pe piața forței de muncă va creşte Cu toate că datele disponibile icircn contextul analizei prin prisma de gen a efectelor cauzate de criză au evidenţiat că această situaţie deja s-a manifestat probabilitatea icircnăspririi acesteia este destul de mare Astfel acest lucru va avea mai multe forme vor deveni şi mai puțin active vor lucra mai puține ore sau vor munci la distanță Deoarece rolul de icircngrijire a sporit pe perioada de pandemie inegalitățile de gen pe piața muncii se vor acutiza și mai mult posibilitatea redusă de a combina viața profesională cu cea de familie discriminarea femeilor la angajare pe motiv de maternitate segregarea femeilor și bărbaților pe sectoare ale economiei accentuarea diferențelor salariale de gen reducerea posibilităților de promovare a femeilor Revenirea la muncă va fi anunțată mai devreme de permisiunea de a deschide școlile și grădinițele După
icircncheierea situației de urgență va exista necesitatea revenirii mai multor salariați la locul de muncă Acest lucru va fi determinat atacirct de dorința angajatorilor cacirct și a salariaților Revenirea la muncă va avea loc icircntr-un mod descentralizat ținacircnd-se cont de contextul specific al sectorului de activitate și al angajatorului Din această cauză icircn societate există un consens mai mare pentru a deschide locurile de muncă (vezi figura de mai jos) Deschiderea școlilor și a grădinițelor va avea loc icircntr-un mod centralizat și doar după ce un șir de precondiții legate de controlul și gestionarea riscurilor ce vizează situația epidemiologică vor fi clarificate Cu siguranță un consens icircn societate legat de deschiderea școlilor și a grădinițelor va fi negociat mult mai dificil Icircntr-un asemenea context vom avea situația icircn care sectoarele economice icircşi vor relua activitatea fără a fi deschise instituțiile de educație fapt care va pune o presiune semnificativă pe părinții care muncesc icircn special pentru oportunitățile de angajare a mamelor
După părerea Dvs acum este timpul potrivit ca
Opinia generală cu privire la oportunitatea de a deschide anumite sectoare ale societății
Figura 2
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Dacă acest mod de muncă nu va fi normalizat și va continua să fie specific mai mult femeilor atunci riscăm să avem o nouă formă de segregare a muncii icircn bază de gen Pe viitor munca femeilor care lucrează de
acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
723
707
575
423
166
177
247
342
Să fie deschise școlile și grădinițele
Să fie deschise cafenelele restaurantele
Să renunțăm la autoizolare icircn casă
Toți să meargă la locul de muncă
Este prea devreme Este momentul potrivit
40
Situația de la locul de muncă
Probabilitatea ca femeile care și-au suspendat activitatea icircn perioada de urgență să revină la locul de muncă este mai mică comparativ cu bărbații icircn aceeași situație Icircn perioada de urgență o pondere relativ egală a bărbaților și femeilor și-au suspendat activitatea de muncitori (335 bărbați și 367 femei) Revenirea acestora la locul de muncă va fi condiționată de riscurile legate de infectare regulile de profilaxie și distanțare socială precum și desituația economică caracteristică unor sectoare ale economiei Un factor specific legat de reicircntoarcerea femeilor se referă la posibilitatea gospodăriilor de asigura grija pentru copiialți membri ai familiei icircn condițiile icircn care școlile și grădinițele vor fi icircn continuare icircnchise Cel mai probabil munca la distanță va fi accesibilă doar femeilor cu studii mai avansate care activează icircn sectoare unde această muncă este posibilă Pentru femeile cu un nivel al studiilor mai mic fiind angajate icircn sectoare ale economiei icircn care munca nu poate fi realizată la distanță (și icircn care nivelul de remunerare este mult mai mic) acest lucru nu va fi posibil Dacă riscul de infectare va persista deplasarea la serviciu a femeilor va fi icircngreunată - puține
dintre ele au mijloace de transport propriu iar icircn cele mai importante urbe ale țării deplasarea pe jos la serviciu va fi greu de realizat Astfel constatăm că criza pandemică pe lacircngă aprofundarea inegalităților de gen va determina şi marginalizarea celor mai vulnerabile femei
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Figura 3
Sursa CBS-Research aprilie 2020
42
138
335
267
273
367
Muncim direct la locul demuncă
Muncim de acasă
Nu muncim deloc stămacasă icircn concediu
Femei Bărbați
41
Ponderea celor care lucrează de acasă și a celor care nu muncesc și stau icircn concediu icircn dependență de nivelul de educație
Cum vă deplasați la serviciu
Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 4
Figura 5
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Totodată o parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv şi de
nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Disponibilitatea de asigurare socială și medicală
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspendarea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Putem presupune că munca informală va crește icircn general iar icircn racircndul bărbaților icircn mod special aceasta fiind
o formă prin care angajații vor răspunde contextului economic nefavorabil Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă Pentru unii bărbații tineri cu un nivel scăzut al studiilor probabil nici ocuparea informală nu va fi posibilă Printre tinerii din zonele urbane rata NEET va crește iar icircn zonele rurale va spori ponderea tinerilor lucrători neremunerați icircn propria gospodărie
51108 83
356
569 574
367
228
Medii incompletesau fără
Medii generale Profesional tehnice Superioare
Muncim de acasă Nu muncim deloc stăm acasă icircn concediu
37426
376 56
249 16
Valul 1 (4-5 aprilie) Valul 11 (1-3 mai)
pe jos transport personal transport public
186
189
173
179
74
77
71
69
2015
2016
2017
2018
Femei Bărbați
731
726
813
769
65 70 75 80 85
Dispun de asiguraremedicală
Angajatorul dvs plătește contribuții la
fondul social
Femei Bărbați
42
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 6
Sectoarele unde predomină ocuparea femeilor par a fi și mai vulnerabile Segregarea femeilor și bărbaților pe diferite sectoare ale economiei va icircnsemna că criza va afecta icircntr-un mod și timp diferit bărbații și femeile Cu siguranță sectorul serviciilor icircn care majoritatea celor ocupați sunt femei va fi prejudiciat de necesitatea de a menține reguli de distanțare socială Pentru a icircnțelege mai bine aceste vulnerabilități am icircncercat să analizăm toate sectoarele economiei prin prisma modalităților prin care acestea au fost sau vor fi afectate riscuri de infectare restricții impuse de autorități capacitatea de ajustare la regulile de distanțare socială posibilitatea de a realiza munca la distanță vulnerabilitatea economică etc Gradul de vulnerabilitate pentru fiecare sector a
fost apreciat pe o scară de la 1 (impact relativ mic sau neutru) la 5 (impact semnificativ) Figurile de mai jos ilustrează această situație pentru sectoarele unde predomină ocuparea femeilor sau a bărbaților Analiza preliminară (bazată pe datele din 2018) indică faptul că atacirct icircn termeni relativi cacirct și icircn număr absolut mai multe sectoare icircn care predomină femeile salariate au un grad mai mare de vulnerabilitate Icircn acest context se impune o analiză mult mai granulară realizată icircn baza unor date actualizate Cu siguranță acest aspect trebuie ținut la control inclusiv icircn condițiile icircn care mai multe sectoare ale economiei vor avea nevoie și vor beneficia de suport și intervenții specifice din partea autorităților
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
43
Din cauza situației pandemice mai mulți bărbați au revenit icircn țară Datele reflectate icircn figura ce urmează arată că decalajul de gen icircn acest context icircnregistrează 88 pp La fel se observă că pandemia a determinat mai mulți tineri să revină acasă Această situație se explică prin doi factori Icircn primul racircnd o parte din tinerii reveniți sunt cei plecați peste hotare pentru a-și continua studiile superioare - licență masterat doctorat etc Icircn al doilea racircnd o parte din tinerii reicircntorși icircn mare parte bărbați sunt cei care lucrau peste hotare pe termen scurt implicați icircn fond icircn munci informale
Gradul de vulnerabilitate a sectoarelor icircn care predomină ocupare femeilor și a bărbaților
Ponderea celor ce au revenit icircn țară drept efect a situației pandemice
Figura 7
Figura 8
Sursa Analiza icircn baza datelor Biroului Național de Statistică 2018
Recent s-au icircntors icircn țară din străinătate
Sursa CBS-Research aprilie 2020
TIC
Industria relucrătoare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Activități financiare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Agricultura Comerț
Tranzacțiiimobiliare
Sănătatea Asist Socială
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
113
25
112
79
29
42
barbati
femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ ani
Energia electrica Agricultura
Construcții
Tranzacții imobiliare
HoReCa
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
44
Numărul bărbaților reveniți acasă este mai mare deoarece mai mulți bărbați recurg la munca peste hotareConform ultimelor date oferite de BNS icircn 2018 - 3527 mii de persoane din Moldova au plecat peste hotare femeile deținacircnd a treia parte din totalul acestora (325) Totodată și decalajul de gen icircn timp s-a pronunțat ndash de la 30 pp icircn 2008 la 35 pp - peste un deceniu (reprezentacircnd și cel mai mare decalaj de gen icircnregistrat) Situația diferită a femeilor și bărbaților care muncesc peste hotare cel mai
probabil va genera următorul tablou pe termen scurt se vor icircntoarce cei care au fost implicați icircn muncile sezoniere și icircn muncile informale aceștia fiind icircn mare parte bărbații femeile care mai puțin tind să presteze munci sezoniere și care se bucură de un grad mai mare de formalitate nu vor reveni icircntr-un număr semnificativ pentru o parte din bărbații tineri cu un nivel scăzut de studii migrația nu va fi disponibilă pe perioada pandemiei
Sursa BNS 2008-2018
Dinamică de gen icircn procente a persoanelor de 15+ ani plecate peste hotare la lucru sau icircn căutare de lucru
Figura 9
2382(675)
1145(325)
mii persoane
Barbati Femei
3098
3254
3191
3185
3527
280 300 320 340 360
2008
2015
2016
2017
2018
mii persoane
350325
650675
00
100
200
300
400
500
600
700
800
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Femei Barbati
45
RECOMANDĂRI GENERALEElaborarea strategiilor de combatere a efectelor pandemiei provocate de COVID-19 sensibile la problemele specifice ale femeilor și bărbaților Icircntrucacirct criza pandemică a afectat diferit femeile și bărbații icircn ceea ce ține de implicarea acestora icircn cacircmpul muncii icircn obținerea veniturilor icircn divizarea rolurilor de icircngrijire ceea ce s-a răsfracircns și asupra stării de bine și siguranță a acestora răspunsurile de politici la fel trebuie să manifeste un caracter specific icircn funcție de aria afectată și grupul vulnerabil expus riscului
Includerea femeilor icircndeosebi ale celor din grupurile subreprezentate icircn procesul de luare a deciziilor și de formulare a politicilor legate de impactul COVID-19 Pornind de la faptul că icircn Moldova femeile icircn general au o reprezentare mai mică icircn procesul decizional icircn contextul icircn care cercetarea efectuată a evidențiat că pe termen mediu și lung din perspectiva socială și economică femeile vor fi mai vulnerabile icircn fața acestei crize procesul decizional local și național trebuie să fie unul incluziv astfel icircncacirct să se țină cont de necesitățile specifice ale femeilor icircn special ale celor din categoriile subreprezentate (cum ar fi tinerele femei de etnie romă vacircrstnice cu dizabilități etc)
Acordarea sprijinului fiscal angajatorilor icircn concordanță cu respectarea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea personală icircn racircndul persoanelor angajate Ținacircnd cont de faptul că măsurile icircntreprinse de autorități pentru a combate efectele pandemice (de exemplu sistarea activității mai multor agenți economici a instituțiilor educaționale etc) au fost resimțite diferit de femeile și bărbații ocupați atacirct prin prisma prezenței lor pe piața muncii cacirct și prin cea de obținere a veniturilor icircn special din cauza divizării inegale a responsabilităților de icircngrijire echitabil va fi ca acțiunile angajatorilor să fie aliniate la intervențiile ce ar facilita depășirea acestor inegalități Astfel sprijinul acordat de autorități precum ar fi cele de ordin fiscal urmează a fi direct proporțional cu rezultatele intervențiilor icircntreprinse de angajatori ce vin să abordeze problema excluderii femeilor icircn special a celor cu copii de vacircrstă preșcolară din cacircmpul muncii
Investirea mai multor resurse pentru a asigura ca instituțiile de icircngrijire a copiilor se redeschid icircn siguranță
icircntru evitarea ca aceste unități să devină potențiale focare de răspacircndire a pandemiei COVID-19 Icircn acest scop autoritățile vor elabora proceduri interne de activitate a grădinițelor creșelor etc ajustate la situația actuală vor aloca resurse suficiente pentru a asigura că personalul unităților date pot să activeze icircntr-un mod sigur cu acces la echipamentele necesare fără a pune sub risc sănatatea lor siguranța copiilor și a părinților acestora Sondajul de opinie desfășurat icircn aprilie 2020 a evidențiat că circa 73 din părinți consideră că este mult prea devreme ca instituțiile preșcolare și școlare să-și reia activitatea Icircn acest context reacția autorități icircn sensul redeschiderii entităților educaționale trebuie să determine un nivel sporit de icircncredere icircn racircndul părinților
Monitorizarea constantă a efectelor crizei pandemice pentru a aborda eficient și prompt provocările cu care se confruntă femeile și bărbații din Moldova Se impune a fi icircntreprinsă o analiză mult mai detaliată și constantă din partea autorităților atacirct la nivel național cacirct și teritorial ce va genera date multiplu dezagregate (pe criteriul de sex vacircrstă mediul de trai statut economic educațional familial etc) pentru a urmări cum criza a impactat categoriile vulnerabile sau care sunt riscurile potențiate icircn acest context icircntru elaborarea și implementarea planuri de reacție eficiente icircn scopul diminuării inegalităților care se manifestă și urmează să se accentueze
Blvd Ștefan cel Mare și Sfacircnt nr 202 etajul 3 Chișinău Republica Moldova
Tel +373 22 839 898Email infomdunwomenorg
Website moldovaunwomenorgFacebook unwomenmoldovaTwitter unwomenmoldova
9
SUMARBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565
din volumul total al veniturilor disponibile Dacă icircn cazul bărbaţilor anume activitatea productivă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile sociale şi remitenţe
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 9
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
10
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Conform prognozelor estimate de Banca Mondială1 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpului de urmeazăTotuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum
procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor) Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare
1httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
65
162156
295
Urban Rural
Men WomenSursa BNS 2008-2018
Analiza ponderii remitențelor icircn veniturile totale pe sexe și zona de reședință
Figura 10
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
11
FINANCIALVULNERABILITY DURING THE COVID-19 PANDEMICO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra veniturilor femeilor și bărbaților din Moldova
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de șocuri asupra populației impactul acestora fiind resimțit icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircndeosebi documentul dat relevă constatările de bază cu referire la răspacircndirea efectelor pandemiei COVID-19 asupra veniturilor femeilor şi a bărbaţilor şi modalităţile prin care inegalităţile de gen se pot acutiza Icircn contextul icircn care criza provocată de pandemie a determinat sporirea nivelului de implicare icircn special a femeilor icircn activitaţile de icircngrijire a copiilor ceea ce a accentuat şi mai mult inegalităţile de gen pe piaţa muncii1 ne-am propus să vedem cum acest lanţ logic de efecte s-a transpus asupra veniturilor disponibile ale femeilor şi bărbaţilor Astfel ne-a preocupat să identificăm care sunt canalele principale pentru accentuarea vulnerabilităţii financiare icircn racircndul femeilor şi al bărbaţilor şi cum acestea pot determina manifestarea şi extinderea inegalităţilor de gen
Icircn cadrul acestei cercetări vulnerabilitatea financiară de gen actuală şi potenţială este analizată prin prisma a trei surse principale de obţinere a cacircştigului şi anume (i) activităţile productive (ii) prestaţiile sociale şi (iii) transferurile inclusiv remitenţele Conform Biroului Naţional de Statistică (BNS) anume aceste trei componente stau la baza veniturilor disponibile2 Totodată ţinacircnd cont de contextul naţional icircn special a măsurilor icircntreprinse icircn sensul diminuării efectelor provocate de criza pandemică cacirct şi de cel global icircn ceea
ce vizează prognozele pentru 2020 ale efectelor crizei asupra remitenţelor un accent mai mare a fost pus spre evaluarea vulnerabilităţii provocate de fluctuaţia nivelului de remitenţe şi a veniturilor obţinute de la locul muncii
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn Republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus[11] iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)[22] Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn cooperare cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo iar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta
Adiţional au fost interpretate datele oficiale prezentate de statistica naţională cu referire la situaţia veniturilor
INTRODUCERE
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19
12
populaţiei pentru perioada relevantă analizei icircn cauzăAnual icircn baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC) BNS identifică şi calculează care este venitul disponibil al gospodăriilor Icircntrucacirct BNS prezintă datele anume icircn acest fel (la nivel de gospodărie) este important de menţionat că icircn ceea ce privește dimensiunea egalității de gen icircn cadrul acestei analize atunci cacircnd prezentăm datele prin perspectiva femeilor şi a bărbaţilor anume din această sursă ne referim la valorile specifice gospodăriilor icircn care capul familiei este bărbat sau femeie Totodată nu excludem faptul că dacă aveau să fie prezentate datele cu referire la veniturile şi cheltuielile femeilor şi a bărbaţilor ca şi persoane individuale dar nu situaţia pe gospodării aceasta ar fi evidenţiat mai mari inegalităţi de gen icircn ceea ce vizează cacircştigurile femeilor şi a bărbaţilor şi sursele acestora de venit La fel dat fiind faptul că icircn ultimii zece ani au parvenit mai multe schimbări cu privire la structura veniturilor cheltuielilor și consumului populației și a crescut constant rata de non-răspuns a respondenților la CBGC3 icircn anul 2018 Biroul Național de Statistică a ajustat metodologia de calcul al pragului de sărăcie și metodologia CBGC Ținacircnd cont de aceste
precizări metodologice icircn raportul de față ne vom axa mai mult pe analiza tendințelor decacirct pe cifrele exacte pentru un an sau altul
[11]Constatările evidenţiate de analizele precedente elaborate icircn acest context
[22]Veniturile disponibile ale populaţiei reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti şi icircn natură provenite din activitatea salariată şi pe cont propriu de la realizarea producţiei agricole din gospodăria auxiliară venit din proprietate pensii şi alte prestaţii sociale şi alte transferuri curente (inclusiv mărfuri şi sume băneşti primite din afara gospodăriei)
1 Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
2 httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3 Rata non-răspunsurilor constituie mai mult de 30 la sută menținacircndu-se tendinţa de creştere a acesteia icircn timp Problema este mai accentuată icircn mediul urban icircn special icircn municipiul Chişinău
CONSTATĂRIBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565 din volumul total al veniturilor disponibile Analiza dezagregată a datelor ce sunt reflectate icircn figura de mai jos arată clar faptul că perspectiva de gen a evidenţiat decalaje majore icircn acest sens Dacă icircn cazul bărbaţilor anume această sursă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile
sociale şi remitenţe A atras atenţia şi faptul că dacă icircn ceea ce vizează prestaţiile sociale inegalităţi de gen semnificative nu au fost observate (diferenţa fiind de 47 pp) atunci la capitolul remitenţelor femeile sunt dublu mai dependente de aceste surse de venit decacirct bărbaţii Astfel a cincea parte din veniturile disponibile ale femeilor o reprezintă anume remitenţele
13
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Comparativ cu situaţia femeilor din urbe aceasta semnifică o dependență de doua ori mai mare iar icircn comparaţie cu bărbaţii din mediul urban ndash tocmai de cinci ori mai mare Totodată analiza icircn dinamică arată clar o dependenţă constantă de remitenţe Diferenţa atacirct
de mare a ponderii prestaţiilor sociale şi a remitenţelor icircn veniturile totale ale femeilor poate fi explicată prin factorii structurali precum (i) migraţia mai mare icircn racircndul bărbaţilor4 care expediază mijloace financiare acasă şi (ii) multe gospodării icircn care capul familiei este femeia sunt gospodăriile icircn care acestea sunt pensionare şisau văduve
4 Conform BNS icircn 2018 ponderea bărbaţilor din totalul persoanelor plecate peste hotare a fost de 675
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 1
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
14
65
162156
295
Urban Rural
Men Women
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
Dinamica ponderii remitențelor icircn veniturile totale
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile totale pe criteriul de sex şi mediul de trai
Figura 2
Sursa BNS 2018
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urbanFemei rural Femei urban
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
15
Familiile cu copii sunt mai dependente de remitenţe Aceasta poate fi explicat prin faptul că icircn gospodăriile cu copii pentru a asigura un nivel decent de trai şi un acces mai mare la serviciile de educaţie sănătate dezvoltare a copiilor părinţii sau rudele icircn special bărbaţii pleacă la
muncă peste hotare ceea ce şi determină o dependenţă mai pronunţată de această sursă de venit Icircn cazul familiilor fără copii predomină dependenţa mai mare de prestaţiile sociale ceea ce poate fi explicat prin prezenţa mai mult a vacircrstnicilor icircn această situaţie
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile gospodăriilor cu copii şi fără inclusiv pe criteriul de mediu
Figura 3
Sursa BNS 2018
407
38
207
89
56
155
58
19
127116
191
214
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Cuplu familial fără copii O singură persoană Alte gospodării fără copii Părinte singur cu copii Cuplu familial cu copii Alte gospodării cu copii
2018
Prestații sociale Remitențe
fără copii cu copii
81
128
114
216
288
28
0 5 10 15 20 25 30 35
Parinte singur cu copii
Cuplu familial cu copii
Alte gospodarii cu copii
2018
Urban Rural
16
Conform prognozelor estimate de Banca Mondială5 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Pentru ţările din Europa şi Asia Centrală această scădere se estimează tocmai la 275 Scăderea proiectată care ar fi cea mai puternică diminuare din istoria recentă se datorează icircn mare măsură scăderii salariilor și a ocupării lucrătorilor migranți care tind să fie mai vulnerabili la pierderea locurilor de muncă și a salariilor icircn timpul unei crize economice icircntr-o țară gazdă
Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei Icircn baza datelor caracteristice pentru Moldova cu referire la valoarea monetară a remitenţelor din 2019 (fiind de $1 90929 mln reprezentacircnd 163 din PIB)6 şi a valorii estimative de reducere a acestora (prognozată BM pentru ţările din Europa şi Asia Centrală ndash 275) printr-un calcul matematic putem deduce cu aproximaţie că icircn 2020 valoarea monetară a
remitenţelor se va reduce icircn medie cu $525 mln sumă destul de semnificativă pentru populaţia ţării noastre Icircntrucacirct remitenţele reprezintă o sursă importantă de venit iar icircn perioada crizei provocate de pandemie mai multe persoane au revenit icircn ţără7 sistacircndu-şi temporar sau definitiv activitatea de lucru peste hotare se poate prognoza un impact financiar puternic asupra celor mai sărace şi vulnerabile categorii de persoane icircn special ale celor din mediul rural (a se vedea figura de mai jos)
5 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
6 h t t p s w w w w o r l d b a n k o r g e n t o p i c m i -g r a t i o n r e m i t t a n c e s d i a s p o r a i s s u e s b r i e f migration-remittances-data
7 Analiza ldquoTranziția inegală la muncă icircn perioada pandemiei O analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din moldovardquo CPD UN
Women mai 2020
145
92
157154
105
174
15
88
20
total urban rural
Quintile of the poor Quintile of the vulnerable Quintile of the emerging middle
468
1012141618
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
urban area
Quintile of the poor
Quintile of thevulnerable
Quintile of the emergingmiddle
10
15
20
25
30
rural
Dinamica ponderii remitenţelor icircn veniturile celor mai sărace categorii
Figura 4
Sursa BNS 2010-2018
145
92
157154
105
174
15
88
20
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
total urban rural
Quintila săracilor Quintila vulnerabililor Quintila de mijloc emergentă
4
6
8
10
12
14
16
18
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
mediul urban
Quintila săracilor
Quintila vulnerabililor
Quintila de mijloc emergentă
Mediul urban
Rural
17
Dinamica dependenţei acestor categorii de remitenţele intrate icircn ţară evidenţiază două constatări de bază (i) icircn primul racircnd se evidenţiază dependenţa continuă a celor mai defavorizate categorii de persoane anume din mediul rural de aceste surse de venit şi (ii) icircn al doilea racircnd reducerea ponderilor acestor mijloace financiare icircn veniturile gospodăriilor icircncepacircnd cu 2015-2016 atacirct icircn mediul rural cacirct şi urban poate fi explicate de criza economică din Rusia acolo unde majoritatea bărbaţilor din Moldova aleg să plece la muncă Astfel prin deducere sesizăm că reducerea remitenţelor din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19 va avea un impact şi mai mare asupra nivelului de sărăcie a celor mai vulnerabile categorii de persoane
Complementar cu informația reflectată aceasta ar presupune că femeile şi familiile cu copii din mediul rural vor avea cel mai mult de suferit de diminuarea remitenţelor Prin urmare o scădere a remitenţelor icircn racircndul acestor grupuri defavorizate va afecta negativ capacitatea lor de a investi icircn servicii de sănătate de educaţie şi alte servicii esenţiale deoarece mai multe din finanțele lor vor fi direcționate către soluționarea deficitului de alimente și a nevoilor imediate de trai8 Chiar dacă efectele acestor modificări nu vor fi resimţite imediat pe termen mediu efectele crizei pandemice se vor pronunţa icircn acest context Prin urmare constatăm că variaţiile icircn acest sens pot fi considerate un canal important de manifestare şi agravare a inegalităţilor de gen
La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpul ce urmează Datele generate de sondajul de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 au relevat nivelul de autoapreciere a efectelor crizei pandemice asupra veniturilor obţinute din activităţile productive ale femeilor şi bărbaţilor Figura de mai jos contrapune răspunsurile oferite de respondenţi icircn acest context Astfel clar se vede că bărbaţii fac parte din categoria cea mai vulnerabilă din punct de vedere salarial o vulnerabilitate ce s-a manifestat deja şi care urmează să se manifeste icircntr-un timp apropiat La fel figura relevă că printre cei mai vulnerabili sunt şi persoanele fără studii sau cu studii incomplete tinerii şi adulţii (18-44 ani) şi cei ce au copii Astfel direct se observă că măsurile de restricţie impuse la nivel de stat pentru a diminua impactul nociv provocat de pandemia COVID-19 (inclusiv menţinerea distanţei sociale sistarea activităţii mai multor agenţi economici etc) s-au răsfracircns imediat asupra veniturilor disponibile ale cetăţenilor
8 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Vulnerabilitatea salarială
Cartografierea respondenţilor prin prisma vulnerabilităţii salariale
Figura 5
Sursa Sondajul realizat de CBS-Axa la comanda CPD aprilie 2020
Bărbați
Femei
18-29 ani30-44 ani
45-59 ani
60+ani
Studii medii incompletefără
Studii medii generale
Studii superioare Urban
Rural
Cu copii
Fără copii
15
20
25
30
35
40
8 10 12 14 16 18 20 22 24Am a
vut o
redu
cere
de
sala
riuicircn
luna
mar
tie 2
020
Probabil voi pierde și cu siguranță voi pierde locul de muncă
18
Din perspectiva prestaţiilor sociale vulnerabilitatea financiară nu va fi atacirct de pronunţată Figura de mai jos reflectă numărul persoanelor ce au intrat icircn ajutor social icircn primele patru luni ale anului 2020 Prin urmare pentru luna aprilie se observă o creştere vizibilă a categoriilor defavorizate ce au avut necesitatea de a beneficia de suportul financiar din partea statului femeile fiind mai dependente de aceste surse Adiţional datele sondajului de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 relevă că icircn racircndul mai multor femei respondente a sporit sau a rămas
neschimbată valoarea pensiilor şi ale altor plăţi sociale (inegalitatea de gen icircnregistracircnd o valoare medie de 55 pp) Prin urmare putem deduce că icircn pofida unei dependenţe de prestaţiile sociale mai mari icircn racircndul femeilor nu excludem faptul că anume această sursă de venit pe termen scurt sau mediu nu va afecta negativ volumul total al cacircştigurilor femeilor şi a bărbaţilor
Totuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc inegalitatea de gen icircn acest sens echivalacircndu-se cu 53 pp Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor)
Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare A atras atenţia că icircn această categorie intră şi persoanele ce au copii cele din mediul rural şi cele cu un nivel mic de studii
Vulnerabilitatea financiară pe termen mediu
Sursa Sondaj realizat de către CBS-Axa pentru CPD Aprilie 2020
Cartarea respondenţilor prin prisma expunerii pe termen mediu la vulnerabilitatea financiară severă
Figura 6
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
19
Beneficiarii de ajutor social
Sursa CNAS 2020
Sursa Sondaj April 2020
Pensiile și alte plăți sociale
Icircn final putem menţiona că din perspectiva vulnerabilităţii financiare provocate şi accentuate de criza pandemică COVID-19 pot fi reliefate trei constatări majore
1 Faptul că pentru femei o sursă importantă de venit o constituie prestaţiile sociale variaţiile observate icircn perioada crizei pandemice nu evidenţiază o modificare negativă icircn acest sens ceea ce presupune că pe termen scurt sau mediu din această perspectivă veniturile nu vor fi atacirct de afectate iar vulnerabilitatea financiară a femeilor nu va fi atacirct de pronunţată Cu toate acestea nu trebuie de omis faptul că o analiză mult mai detalită şi constantă trebuie a fi icircntreprinsă icircn sensul monitorizării situaţiei date
Analiza perspectivei de gen icircn racircndul beneficiarilor ajutorului social
Autoanaliza respondenţilor a impactului crizei pandemice
Figura 7
Figura 8
2 Pe termen scurt ţinacircnd cont de reducerea veniturilor din activităţile productive bărbaţii vor fi mai afectaţi de criza pandemică Totuşi pe termen mediu nu excludem că inegalităţile de gen la nivel de salarii şi pensii se vor accentua defavorizacircnd mai mult femeile Aceasta poate fi explicat prin faptul că femeile vor deveni mai inactive pe piaţa forţei de muncă (fie se vor retrage fie vor lucra la distanţa) din cauza divizării inegale a respondabilităţilor de icircngrijire situaţie deja care s-a manifestat pe parcursul crizei pandemice şi care nu este exclus că se va agrava
3 Consideracircnd că femeile icircn special cele din mediul rural sunt mai dependente de remitenţe reducerea acestora probabil va afecta mai mult anume această categorie icircnsă nu cunoaştem cacirct de rapid aceste efecte se vor manifesta icircn timp icircntrucacirct această tranziţie nu va fi atacirct de bruscă precum variaţiile la capitolul de veniturile obţinute de la locurile de muncă
61052
59130
57630
80622
47541
45754
44382
58039
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
ianuarie 20
februarie 20
martie 20
aprilie 20
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
121
86
149
254
228
274
2
16
23
0 5 10 15 20 25 30
Total
Bărbați
Femei
Au scăzut Au rămas la fel Au crescut
20
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI O analiză a impactului crizei pandemice asupra nivelului stării de bine icircn racircndul femeilor și bărbaților
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Studiul de față analizează impactul pandemiei COVID-19 asupra bunăstării populației punacircnd accent pe problemele legate de sănătatea fizică și emoțională a femeilor și bărbaților icircn mod special a celor din grupurile vulnerabile Studiul evidențiază criza emoțională provocată de pandemie la care au fost expuse femeile icircn mare parte
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
Totodată analiza pune icircn evidență și problemele legate de securitatea fizică icircn perioada de pandemie Distanțarea socială și izolarea la domiciliu au determinat sporirea riscului de violență icircn familie Efectele acestui fenomen se răsfracircng simțitor asupra femeilor Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republica Moldova au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo ade 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11]
INTRODUCERE
21
Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentatve pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[ 1 1] COVID-19 Icircn Republica Moldova ndash Sondaje Tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
Una din șase persoane icircn Moldova nu este satisfăcută de starea sănătății Aprecierea acesteia ca fiind rea sau foarte rea este mai frecvent icircntacirclnită icircn racircndul persoanelor vacircrstnice din mediul rural cu venituri reduse altfel spus ndash icircn racircndul grupurile mai vulnerabile Icircn același timp jumătate din populație a fost nevoită să renunțe la muncă din cauza problemelor de sănătate fiind mai afectate femeile Pe de altă parte bărbații sunt mai tentați să
considere serviciile medicale inaccesibile Inegalități de acces se atestă icircn funcție de nivelul de venituri serviciile medicale par a fi inaccesibile pentru circa 30 dintre pentru persoanele din quintila 1 (cea mai săracă) 2
2 Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019 httppasmdroPASStudiesDetails147
CONSTATĂRI
S-a icircntacircmplat să nu puteți munci pe motive de sănătate icircn ultimul an
care consideră serviciile medicale inaccesibile
Sursa Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019
Percepțiile privind starea de sănătate și nivelul de acces la serviciile medicale
Figura 1
203222
238
195
292
22 225
141
20
Femei Bărbați Urban Rural q1 q2 q3 q4 q5
496464
515
432 414368
426465
533
Femei Bărbați Rural Urban q1 q2 q3 q4 q5
22
Necesitățile populației legate de sănătate rămacircn neacoperite icircn special icircn cazul grupurile vulnerabile Acestea din urmă beneficiază cel mai puțin de serviciile de sănătate Astfel constatăm că circa 48 din gospodăriile icircn care sunt prezente persoane cu dizabilități nu s-au adresat
la medic chiar dacă au avut nevoie Icircn aceeași situație au fost și gospodăriile cu venituri reduse vacircrstnicii și femeile
Criza pandemică provocată de COVID-19 a acutizat și mai mult problemele de sănătate icircn special cele legate de bunăstarea emoțională Peste 15 din populație s-au confruntat personal sau un membru al familiei cu o anumită boală (alta decacirct infectarea cu COVID-19) icircn perioada de izolare socială mai vulnerabile icircn acest sens fiind familiile vacircrstnice Vulnerabilitatea acestora se dublează dacă luăm icircn calcul restricțiile impuse persoanelor cu vacircrsta de peste 60 de ani de a părăsi locuința sau de a interacționa social Odată cu răspacircndirea epidemiei și instituirii măsurilor de izolare socială a fost afectată și sănătatea mintală sau emoțională a populației ndash circa 40 confruntacircndu-se cu asemenea probleme Cel mai afectate sunt femeile (48)
care și-au asumat marea parte a responsabilităților casnice și au petrecut mai mult timp icircn izolare socială comparativ cu bărbații Totodată pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Majoritatea populației se arată icircngrijorată de sănătatea proprie sau a membrilor familiei (peste 75) atacirct fizică cacirct și mintală3 Pe lacircngă acestea o preocupare importantă
3 COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
Sursa Raport rdquoMoldova Inegalărdquo CPD 2019
Cererea neacoperită de servicii medicale
Figura 2
care nu s-au adresat la medic chiar dacă au avut nevoie
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani60+
Bărbați Femei
Gosp cu pers cu dizabilități
Gosp fără pers cu dizab
Săraci
Bogați
Romi
Non Romi
5
10
15
20
25
30
30 35 40 45 50
p
entr
u ca
re e
ste
o fo
arte
mar
e pr
oble
mă
să se
inte
rnez
e icircn
spita
l
23
a populației ține de securitatea și bunăstarea fizică icircn perioada crizei pandemice Peste 70 din populație manifestă temeri legate de lezarea drepturilor icircn perioada stării de urgență dezordini icircn masă și chiar violență icircn cadrul familiei Femeile sunt mai expuse stării de anxietate
și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Problemele de sănătate cu care s-a confruntat populația icircn perioada pandemiei COVID-19
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Figura 3
Figura 4
95
106
5
74
116
158
76
152
5
62
48
53
5
72
52
75
314
484
367
395
47
398
408
413
Bărbați
Femei
18-29
30-44
45-59
60 +
Prezenți copii
Prezenți vacircrstnici
Boală fizică Boala unui membru al familiei Sănătatea mintală emoțională afectată
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării de urgență
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
24
Cacirct de periculos este virusul pentru sănătate și viață (foarte și oarecum periculos) Val 1
Icircn ce măsură credeți că vă puteți infecta Dvs sau membrii familiei (foarte și destul de probabil) Val 1
Dinamica percepțiilor privind nivelul pericolului virusului
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Nivelul de anxietate crește pe măsura sporirii riscului de infectare cu COVID-19 Odată cu răspacircndirea pandemiei preocupările și temerile față de starea sănătății au sporit vizibil Frica de a contacta virusul COVID-19 a cuprins icircntreaga populație indiferent de vacircrstă sau statut Femeile sunt mai afectate emoțional de situația epidemiologică acestea fiind mai preocupate de riscul infectării și implicațiile asupra sănătății Totodată pentru un răspuns de politici adecvat este important să fie luate icircn calcul și inegalitățile icircn funcție de studii și reședință Persoanele cu nivel icircnalt de studii din mediul urban sunt mult mai
icircngrijorate de posibilitatea infectării și totodată sunt mai conștiente de iminența pericolului de infectare Acest lucru se explică prin (i) acces mai redus la informație relevantă icircn zonele rurale (ii) inegalități de participare icircnvățare și informare icircntre diferite categorii de populație (iii) nivel redus de interes pentru studiere analiză a informației icircn racircndul populației cu nivel scăzut de studii Icircn același timp relaxarea măsurilor de carantină a determinat și modificări icircn dinamica percepțiilor și comportamentelor la icircnceputul lunii mai (valul 11 de cercetare) ponderea populației
preocupată de pericolul de infectare scade treptat
Dinamica percepțiilor privind posibilitatea infectării
Nivelul de icircngrijorare a populației față de riscul infectării cu COVID-19 Val = sondaj longitudinal
Figura 5
83
93
74
86
9992
85
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
ii jo
ase
Med
ii
Inal
te
Urb
an
Rura
l
6169 64
42
2718
20
36
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte periculos Oarecum periculos
3538
12
34
50
41
32
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
iijo
ase
Med
ii
Icircnal
te
Urb
an
Rura
l
118 7 9
25 2925 24
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte probabil Destul de probabil
25
Icircn același timp măsurile de izolare socială impuse de către autorități au afectat și mai mult sănătatea emoțională a populației Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să
le combine cu munca la distanță Efectele măsurilor de izolare sunt mai puțin resimțite icircn racircndul persoanelor cu nivel icircnalt de studii ceea ce indică asupra probabilității mai icircnalte de a fi ocupate icircn acele sectoare economice care permit respectarea măsurilor de distanțare socială și lucrul la domiciliu
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 6
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46) Totodată riscul a de fi supuse violenței domestice este mai pronunțat icircn racircndul persoanelor cu o vacircrstă mai icircnaintată acestea din urmă fiind și ținta celor mai restrictive măsuri de distanțare socială
Rata violenței a crescut comparativ cu anii precedenți Numărul de cazuri de violență icircn familie icircnregistrate la Poliție a crescut icircn primele 4 luni ale anului 2020 comparativ cu ultimii doi ani precedenți Icircn perioada ianuarie ndash aprilie 2020 au fost icircnregistrate 4213 cazuri de violență icircn familie (petiții examinate) astfel depășind semnificativ valoarea pentru aceeași perioadă a anilor trecuți Totodată icircn primele 4 luni ale anului 2020 au fost eliberate icircn jur de 1500 de ordine de restricție cu peste 1000 mai mult comparativ cu 2019 Icircn ceea ce privește solicitările de asistență telefonică icircn cazurile de violență domestică este important să observăm că numărul de apeluri la telefonul de icircncredere pentru femei și fete a sporit substanțial icircn luna aprilie atunci cacircnd s-au intensificat măsurile de distanțare socială și izolare la
domiciliu Estimarea obiectivă a incidenței cazurilor de violență icircn familie icircn perioada de izolare socială este destul de dificilă Luacircnd icircn considerare faptul că majoritatea populației s-a aflat icircn izolare la domiciliu pe perioada stării de urgență aceasta a redus posibilitățile persoanelor supuse violenței domestice de a solicita asistență ajutor la Poliție sau la telefonul de icircncredere icircntrucacirct se aflau icircn imediata apropiere cu persoana-agresor
5453
47
5458
56
5054
59
47
RuralUrbanIcircnalteMediiStudiijoase
55+35-5418-34FemeiBărbați
26
celor icircngrijorați de riscul violenței icircn familie icircn perioada pandemiei COVID-19
Total petiții examinate icircn primele 4 luni ale anului
Total ordine de restricții eliberate icircn primele 4 luni
Nr de apeluri la telefonul de icircncredere 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research IGP4 La Strada
Sursa Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Temerile legate de securitatea fizică icircn perioada izolării sociale sunt fondate Măsurile instituționale icircntreprinse de către autorități pentru stoparea pandemiei au creat condiții favorabile pentru abuzuri și violență domestică Violența icircn familie a constituit o problemă majoră a societății moldovenești și pacircnă la răspacircndirea pandemiei COVID-19 (figura 9) Ponderea femeilor care suferă de cele mai frecvente forme de violență icircn bază de gen este mai mare icircn cadrul grupului de vacircrstă pre-pensionară Totodată incidența violenței domestice este de două ori mai mare icircn racircndul femeilor din gospodăriile cu persoane cu dizabilități și femeilor de etnie romă Icircn contextul dat devin rezonabile icircngrijorarea și temerile femeilor față de riscul sporit al violenței domestice ca urmare a izolării sociale alături de problemele economice și de sănătate
Preocupările populației icircn legătură cu violența domestică și incidența cazurilor de violență
Violența icircn bază de gen icircn racircndul femeilor din grupurile vulnerabile
Figura 7
Figura 8
Preocupările populației față de sporirea violenței icircn perioada pandemiei sunt confirmate și de interesul față de acest subiect icircn Internet Astfel icircn perioada martie ndash mai 2020 perioadă icircn care a fost declarată starea de urgență și instituite măsurile de carantină și izolare la domiciliu au sporit căutările icircn Google a subiectelor ce țin de violență și abuz icircn special a violenței icircn familie comparativ cu primele luni ale anului curent Acest lucru ne permite icircn mod indirect să intuim o creștere și a incidenței cazurilor de violență domestică fapt ce a determinat și necesitatea căutării informațiilor legate de acest subiect
3446
3346
43
3643
4442
39
BărbațiFemei
18-3435-54
55+
StudiihellipMediiIcircnalte
UrbanRural
70
165
Martie Aprilie
1271
1376
1497
2018 2019 2020
3424 3919 4213
2018 2019 2020
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ Nivel scăzut educație
Studii medii
Studi superioare
Sunt pers cu diz icircn gosp
Nu sunt prs diz icircn gosp
Economic active
Rural
Sărace
Venituri medii
Bogate
Urban
Economic inactivă Roma
25
30
35
40
45
50
55
60
0 5 10 15 20 25 30
n
u ar
rapo
rta
cazu
l dac
ă ar
fi v
ictim
ă a
viol
ențe
i
V-a lovit sau a aruncat icircn dvs cu un obiect ce putea să vă lovească
4 Datele privind cazurile de violență icircn familie icircnregistrate la poliție reflectă situația pentru primele 4 luni ale anului
27
Tendințele și interesul de căutare icircn Google icircn perioada pandemiei Covid-19 Republica Moldova
Figura 9
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
Sursa Google
Căutări icircn Google violență icircn familie
Căutări icircn Google abuz
28
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19O analiză a impactului crizei pandemice asupra rolurilor de gen icircn icircngrijire și asupra abilitării femeilor
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen dar și asupra icircmputernicirii femeilor
Totodată studiul conturează cele mai importante inegalități icircn icircngrijire pe perioada pandemiei Aceasta din urmă a expus a accentuat și amplificat inegalitățile icircntre femei și bărbați icircn ceea ce privește responsabilitățile casnice Studiul evidențiază criza aparent invizibilă a responsabilităților și necesităților de icircngrijire
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republică au fost confirmate 12732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform
statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquoape un eșantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova realizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
29
CONSTATĂRIDivizarea inechitabilă a sarcinilor determină femeile să acorde de două ori mai mult timp activităților de icircngrijire a familiei O analiză a timpului divizat pe tipuri de activități relevă discrepanțe semnificative icircn timpul acordat treburilor casnice și icircngrijirii copiilor Responsabilitățile casnice ocupă cea mai mare parte a zilei unei femei ndash 46
ore icircn cadrul populației generale și 38 ore icircn cazul femeilor angajate Icircn timp ce bărbații icircn mare parte dedică cel mai mult timp serviciului - 39 ore din totalul bărbaților Totodată și durata zilei dedicate activităților de bază este mai mare icircn cazul femeilor cu circa două ore comparativ cu bărbații
Divizarea inechitabilă a rolurilor de icircngrijire este icircn mare parte determinată de percepțiile generale cu privire la rolurile tradiționale de gen icircn societate Acestea se regăsesc atacirct icircn racircndul bărbaților cacirct și a femeilor ndash circa 60 dintre ele consideracircnd că responsabilitățile familiale sunt mai mult de datoria lor Prin urmare se conturează două provocări de bază pe de o parte o constracircngere și presiune morală din partea societății iar pe de altă parte ndash o auto-asumare de către femei a rolurilor tradiționale rdquoprescriserdquo Opiniile stereotipizate sunt mai pronunțate icircn racircndul populației cu vacircrsta cuprinsă icircntre 30-44 ani 76
dintre acestea consideră că este de datoria bărbatului să icircntrețină familia iar 67 - că femeile trebuie să se preocupe primordial de icircngrijirea familiei și a casei Este important să menționăm că percepțiile cu privire la rolurile de icircngrijire sunt mult mai pronunțate comparativ cu cele legate de participarea (sau neparticiparea) femeilor icircn procesul de luare a deciziilor și cel politic Altfel spus membrii societății moldovenești icircn mare parte nu consideră că femeile ar fi mai puțin capabile să se implice icircn politică doar că implicarea acestora nu trebuie să fie icircn detrimentul familiei și a altor roluri de icircngrijire
Numărul mediu de ore pe zi dedicat de femei și bărbați activităților de bază
Sursa Barometrul de Gen 2016 CPDUN Women
Figura 1
[1 1] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3924
68 65
21 46
1838
1917
15
13
09
2213
17
0
2
4
6
8
10
12
14
Bărbați Femei Bărbați Femei
Total populație Angajați icircn cacircmpul muncii
Icircngrijirea copiilor
Activități icircn gospodărie
Activități casnice
Serviciu
30
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
Sursa Indexul Egalității de Gen 20193 CPD
Sursa Fundația Soros-Moldova CPD Barometrul de Gen 2006 -2016 Sondaje CPD 2017-2019
Icircn ultimii 10 ani percepțiile legate de rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților s-au icircmbunătățit ușor Cu toate acestea inegalitățile de gen icircn materie de roluri percepute și asumate atacirct icircn viața publică cacirct și cea privată icircși păstrează intensitatea Deși per ansamblu situația s-a ameliorat există o diferență importantă icircn viteza și vectorul de icircmbunătățire a percepțiilor Astfel icircn ceea ce privește participarea femeilor icircn viața publică (politică
management) viteza cu care s-au icircmbunătățit percepțiile este de două ori mai mare comparativ cu cele ce vizează responsabilitățile familiale Acest lucru confirmă icircncă o dată amploarea și penetranța inegalităților
3 Indexul Egalității de Gen 2019 CPD httpprogenmdfiles1421_indexul_egalitatii_de_gen_2019_finalpdf
Percepția populației asupra rolurilor de gen
Dinamica percepțiilor populației asupra rolurilor de gen
Figura 2
Figura 3
85
731
646668707274767880828486
2009 2014 2016 2017 2019
It is mens duty to earn money for the family
79618
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2009 2014 2016 2017 2019
It is womens duty to do the household chores
32
157
0
5
10
15
20
25
30
35
2009 2014 2016 2017 2019
Women cannot hold management positions
30195
05
101520253035
2009 2014 2016 2017 2019
Politics is not a place for women
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Este mai mult de datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Femeile nu au ce căuta icircn politică
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Femeile nu au ce căuta icircn politică
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women MenEste mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
icircn politică icircn funcții de conducere
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
31
Deși stereotipurile cu privire la rolurile de gen icircn icircngrijire și-au redus din intensitate icircn ultimul deceniu răspunsul actual de politici nu este eficient Concilierea vieții de familie cu cea profesională continuă a fi o provocare pentru femei Conform datelor oficiale beneficiari absoluți ai concediului de icircngrijire a copilului pacircnă la vacircrsta de 3 ani sunt mamele Icircn 2017 mai puțin de 10 dintre beneficiarii icircndemnizației de icircngrijire a copilului au fost tații Deși numărul acestora a crescut icircn ultimii ani ponderea bărbaților care icircși asumă rolul de icircngrijire a copiilor continuă a fi foarte mică icircn
raport cu cea a femeilor ceea ce indică asupra faptului că modelul actual al concediului de icircngrijire a copilului nu icircncurajează egalitatea de gen icircntre părinți și participarea sporită a taților icircn educarea și icircngrijirea copiilor4 Icircn același timp icircn Moldova se icircnregistrează un nivel redus de acces al populației la servicii de educație timpurie (creșe) Insuficiența acestor servicii limitează participarea femeilor icircn viața socio-economică și icircn același timp acutizează inegalitățile de gen icircn icircngrijire
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
Responsabilitățile familiale constituie o barieră importantă pentru participarea activă icircn viața socială a femeilorAcestea limitează accesul femeilor la studii (formale sau non-formale) ndash valabil pentru mai mult de 50 dintre femeile care nu au urmat studii de profesionalizare ndash sau au determinat icircntreruperea lor Distribuția inegală a responsabilităților familiale distanțează femeile de viața politică și socială și creează dificultăți icircn viața profesională (figura 5) icircn pofida accesului la diferite servicii (de educație pentru copii de icircngrijire și sănătate pentru adulți etc Odată cu răspacircndirea epidemiei COVID-19 și aplicarea măsurilor instituționale de stopare a acesteia majoritatea serviciilor au fost sistate (serviciile educaționale de icircngrijire
de divertisment etc) Icircn lipsa suportului instituțional și a serviciilor publice povara activităților de icircngrijire s-a transferat automat asupra membrilor familiei icircn mod special asupra femeilor astfel fiind declanșată o adevărată criză icircn ceea ce privește activitățile de icircngrijire și presiunea cauzată de acestea
4 ESTE PIAŢA MUNCII PRIETENOASĂ MAMELOR ŞI TAŢILOR Notă Analitică CPD
Ponderea taților beneficiari ai concediului de icircngrijire a copilului
Rata de cuprindere icircn educația preșcolară și ante-preșcolară (creșe)
Figura 4
Figura 5
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
Sursa Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale
Sursa BNS 2018
beneficiari
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiariesNumăr benificiari
Ante-preșcolară Preșcolară
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
32
Sursa BNS 2015 Barometrul de Gen 2016 Sondaj CPD 2019
Pandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Răspacircndirea rapidă a pandemiei și măsurile instituționale puse icircn aplicare icircn scopul izolării sociale au subliniat una dintre cele mai slabe verigi icircngrijirea Ca rezultat al măsurilor icircntreprinse o bună parte a populației a fost pusă față icircn față cu grijile casnice și cele familiale astfel aducacircnd icircn vizor o provocare importantă ndash modalitatea de divizare a acestor responsabilități icircn gospodărie Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire a crescut substanțial
Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Responsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
Ponderea femeilor pentru care responsabilitățile familiale a constituit o barieră de participare implicare
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Figura 6
Figura 7
Bărbați
Femei
368
632
Sursa CBS-Research 2020
516484
73
12
131
161
353
366
393
515
538
576
0 10 20 30 40 50 60 70
Dificultăți la locul de muncă
Implicarea icircn dezvoltarea comunitară
Implicarea icircn deciziile comunitare
Au depășit deadline-uri la serviciu
Au icircntrerupt studiile
Intenția de a se integra pe piața muncii
Participarea activă icircn viața politică
Intrarea debutul icircn politică
Participarea icircn icircnvățămacircntul non-formal
Participarea icircn icircnvățămacircntul formalResponsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
33
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc Astfel se conturează o divizare clară a preocupărilor și responsabilităților femeilor și bărbaților icircn gospodărie
Necesitățile de icircngrijire au crescut substanțial icircn perioada de autoizolare socială icircnsă repartizarea rolurilor și sarcinilor icircn familie continuă a fi inechitabilă Icircn același timp povara grijilor casnice este resimțită și icircn cazul familiilor mono-parentale unde sarcinile de icircngrijire sunt asumate de către un singur membru Icircn cazul ambelor genuri nu se atestă diferențe icircn plan regional cu o excepție bărbații din mediul rural participă mai mult la curățenie față de cei din urban (217 față de 10) și mai puțin la gătit (46 față de 149)
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
Povara activităților de icircngrijire devine tot mai resimțită icircn cazul femeilor Deși numărul de ore dedicate gospodăriei icircn perioada de pandemie a crescut pentru icircntreaga populație acest lucru devine mai pronunțat icircn cazul femeilor pentru circa jumătate dintre ele s-a majorat timpul acordat curățeniei comparativ cu 30 dintre bărbați Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul
activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort cum ar fi icircngrijirea și instruirea copiilor menajul gospodăriei (curățenia pregătirea meselor etc) Suprasolicitarea cu activități de icircngrijire este mai resimțită icircn cazul persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani aceasta fiind categoria de populație ocupată (icircn condiții de viață obișnuite) sau cu copii minori
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 8
Sursa CBS-Research 2020
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
Gestionare gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavvacircrstnici
Aprovizionarea cu apăcompustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
34
Sursa CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care a crescut orele dedicate activităților casnice gospodării cu copii
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate
icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Ponderea populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Figura 9
Figura 10
45
28 28 27 2621 17 17
12 10 10
3020 21 19
13 15 14 179 11 10
Curățenie Jocuri cu copii Pregătirea meselor Cumpărături Aprovizionare apăcombustibil
Icircngrijirea animalelor
473
275
279
268
258
234
417
455
44
436
256
175
427
167
18
16
201
202
229
57
63
45
101
13
Curățenie
Icircngrijirea copiilor
Jocurilecturi cu copii
Instruire lectii cu copii
Pregătirea meselor
Gestionarea gospodăriei
18-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 + ani
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice față de perioada de pacircnă la pandemie (populația generală)
54 53 53 52
34
25 24
39 36 39 37
18 16 18
Icircngrijirea copiilor Curățenie Jocuri cu cu copii Lecții cu copiii Pregătirea meselor Gestionarea gospodăriei Cumpărături
Femei Bărbați
35
Icircn perioada crizei pandemice unele femei au beneficiat de mai mult suport din partea familiei icircn timp ce altele au rămas singure față icircn față cu responsabilitățile și grijile casnice Circa jumătate dintre femei afirmă că icircn perioada de pandemie partenerul s-a implicat mai mult icircn treburile casnice și icircngrijirea familiei iar 1 din 3 femei a beneficiat de ajutorul unui alt membru al familiei Cel mai avantajate icircn acest sens sunt femeile cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani care au icircn icircngrijire copii Prin urmare criza pandemică a determinat o ușoară atenuare a inegalităților de icircngrijire icircn grupul de populație tacircnără La polul opus icircn marginalizare
și excludere s-au dovedit a fi femeile vacircrstnice (60+ ani) unde sunt cel mai mult perpetuate stereotipurile legate de rolurile de gen Vulnerabilitatea acestora se dublează o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă Totodată trebuie să menționăm că alte circa 50 dintre femei nu au beneficiat de suport mai mare din partea partenerului icircn pofida faptului că necesitățile de icircngrijire ale familiei și gospodăriei au crescut substanțial numărul de ore dedicate acestor activități sporind cu peste 30 față de perioada de pacircnă la pandemie
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker5
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că
bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
De la răspacircndirea COVID-19 au fost cumva afectate rolurile și responsabilitățile icircn gospodăria Dvs
Sursa CBS-Research 2020
Cartarea grupurilor de femei care au beneficiat de mai mult ajutor din partea familiei icircn perioada de pandemie
Figura 11
18-29
30-44
45-59
60+
Studii medii incomplete Studii medii generale
Studii profesional tehnice
Studii superioare
Sunt prezenti copii
Fără copii
Sunt prezenti vacircrstnici
Fără vacircrstnici
Angajat
Somer
Pensionar Dizabilitate
Urban
Rural
20
25
30
35
40
45
50
55
35 40 45 50 55 60
Alt m
embr
u al
fam
iliei
mă
ajut
ă m
ai m
ult l
a icircn
griji
rea
fam
ilie
și go
spod
ărie
i
Partenerul mă ajută mai mult la icircngrijirea familie și gospodăriei
5 COVID-19 icircn Republica Moldova ndash sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
36
Pandemia COVID-19 a creat o criză a icircngrijirii care a determinat
bull Acutizarea inegalităților icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire crește exponențial asupra acestora
bull Femeile vor continua să fie antrenate icircn muncile care solicită cel mai mult efort și timp icircn gospodărie cum ar fi icircngrijirea copiilor și adulților dependenți curățenia gătirea etc icircn timp ce bărbații vor continua să fie implicați icircn activități mai lejere Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort
bull Criza de icircngrijire a afectat familiile cu copii unde necesitățile de icircngrijire și icircntreținere sunt mai mari Volumul acestora a sporit substanțial ca urmare a trecerii la icircnvățămacircntul la distanță femeile fiind mai antrenate icircn lecțiile cu copiii
bull Femeile vacircrstnice rămacircn blocate icircn situații de marginalizare și excludere Pe perioada pandemiei acestea au beneficiat de cel mai puțin suport din partea partenerului sau altui membru al familiei Vulnerabilitatea acestor femei s-a dublat o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă
bull Responsabilitățile de icircngrijire vor izola și mai mult femeile Criza de icircngrijire a fost și continuă a fi icircnsoțită de provocările de ordin psihologic rezultate din impunerea măsurilor de autoizolare Spre deosebire de bărbați femeile petrec mai mult timp icircn izolare la domiciliu
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 12
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
37
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEIO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din Moldova
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra implicării femeilor şi a bărbaţilor icircn cacircmpul muncii asupra posibilităţii de obţinere a venitului icircn această perioadă şi asupra nivelului de realizare a sarcinilor de muncă Icircn acest context cercetarea a evidenţiat că criza provocată de pandemie s-a răsfracircns mai negativ asupra persoanelor ce se implică direct icircn activităţi de icircngrijire şi a celor ce activează icircn sectoarele economice ce nu permit sau permit doar parţial realizarea muncii la distanţă
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de
exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo aiar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta Adițional au fost utilizate date oficiale prezentate de statistica naţională pentru perioada relevantă a fi reflectată icircn contextul analizei propuse
38
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[11] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
CONSTATĂRIRolurile de icircngrijire determină multe femei din Moldova să devină inactive pe piața muncii Imposibilitatea de a combina icircntr-un mod eficient viața de familie și cea profesională constituie motivul pentru care mai multe femei se retrag de pe piața muncii Astfel putem observa că rata de ocupare a femeilor este foarte mult determinată de prezența copiilor de vacircrstă preșcolară Aproximativ 22 din femeile inactive pe piața muncii sunt icircn această
situație din cauza responsabilităților de icircngrijire ponderea bărbaților fiind de doar 1 Inactivitatea pe piața muncii este caracteristică atacirct femeilor din grupul NEET de 15-29 ani cacirct și a femeilor din grupul de vacircrstă 55+ (vezi figura de mai jos) Chiar dacă femeile sunt ocupate pe piața muncii conform estimărilor BNS acestea tind să lucreze mai puțin (excepție făcacircnd femeile icircn poziții de conducere)
Rata de ocupare a persoanelor cu vacircrsta de 25-49 ani icircn dependență de numărul copiilor de vacircrstă preșcolară 2018
Durata medie a săptămacircnii de lucru oresăptămacircnă 2018
Ponderea persoanelor inactive după categoria de inactivitate 2018
Grupul NEET cu vacircrsta 15-29 ani 2017-2019
Sursa Biroul Național de Statistică 2017-2019
Indicatori cu privire la ocuparea și inactivitatea bărbaților și femeilor pe piața muncii
Figura 1
201181 194
334302
355
2017 2018 2019
Bărbaţi Femei
555497
391
595
Cel putin un copil Nici un copil
Bărbați Femei
42
3330
423839
30 28
43
36
Salariaţi Lucrători pe contpropriu
Lucrători familialineremuneraţi
Patroni Total
Bărbaţi Femei
15
39
1
30
1412
50
22
13
4
Studii Pensionare Responsabilități de familie
Alta situatie Plecare peste hotare
Bărbați Femei
39
Criza pandemică provocată de COVID-19 va expune și agrava această inegalitate Pentru femei icircn contextul inactivității instituțiilor educaționale presiunea de a se retrage și mai mult de pe piața forței de muncă va creşte Cu toate că datele disponibile icircn contextul analizei prin prisma de gen a efectelor cauzate de criză au evidenţiat că această situaţie deja s-a manifestat probabilitatea icircnăspririi acesteia este destul de mare Astfel acest lucru va avea mai multe forme vor deveni şi mai puțin active vor lucra mai puține ore sau vor munci la distanță Deoarece rolul de icircngrijire a sporit pe perioada de pandemie inegalitățile de gen pe piața muncii se vor acutiza și mai mult posibilitatea redusă de a combina viața profesională cu cea de familie discriminarea femeilor la angajare pe motiv de maternitate segregarea femeilor și bărbaților pe sectoare ale economiei accentuarea diferențelor salariale de gen reducerea posibilităților de promovare a femeilor Revenirea la muncă va fi anunțată mai devreme de permisiunea de a deschide școlile și grădinițele După
icircncheierea situației de urgență va exista necesitatea revenirii mai multor salariați la locul de muncă Acest lucru va fi determinat atacirct de dorința angajatorilor cacirct și a salariaților Revenirea la muncă va avea loc icircntr-un mod descentralizat ținacircnd-se cont de contextul specific al sectorului de activitate și al angajatorului Din această cauză icircn societate există un consens mai mare pentru a deschide locurile de muncă (vezi figura de mai jos) Deschiderea școlilor și a grădinițelor va avea loc icircntr-un mod centralizat și doar după ce un șir de precondiții legate de controlul și gestionarea riscurilor ce vizează situația epidemiologică vor fi clarificate Cu siguranță un consens icircn societate legat de deschiderea școlilor și a grădinițelor va fi negociat mult mai dificil Icircntr-un asemenea context vom avea situația icircn care sectoarele economice icircşi vor relua activitatea fără a fi deschise instituțiile de educație fapt care va pune o presiune semnificativă pe părinții care muncesc icircn special pentru oportunitățile de angajare a mamelor
După părerea Dvs acum este timpul potrivit ca
Opinia generală cu privire la oportunitatea de a deschide anumite sectoare ale societății
Figura 2
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Dacă acest mod de muncă nu va fi normalizat și va continua să fie specific mai mult femeilor atunci riscăm să avem o nouă formă de segregare a muncii icircn bază de gen Pe viitor munca femeilor care lucrează de
acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
723
707
575
423
166
177
247
342
Să fie deschise școlile și grădinițele
Să fie deschise cafenelele restaurantele
Să renunțăm la autoizolare icircn casă
Toți să meargă la locul de muncă
Este prea devreme Este momentul potrivit
40
Situația de la locul de muncă
Probabilitatea ca femeile care și-au suspendat activitatea icircn perioada de urgență să revină la locul de muncă este mai mică comparativ cu bărbații icircn aceeași situație Icircn perioada de urgență o pondere relativ egală a bărbaților și femeilor și-au suspendat activitatea de muncitori (335 bărbați și 367 femei) Revenirea acestora la locul de muncă va fi condiționată de riscurile legate de infectare regulile de profilaxie și distanțare socială precum și desituația economică caracteristică unor sectoare ale economiei Un factor specific legat de reicircntoarcerea femeilor se referă la posibilitatea gospodăriilor de asigura grija pentru copiialți membri ai familiei icircn condițiile icircn care școlile și grădinițele vor fi icircn continuare icircnchise Cel mai probabil munca la distanță va fi accesibilă doar femeilor cu studii mai avansate care activează icircn sectoare unde această muncă este posibilă Pentru femeile cu un nivel al studiilor mai mic fiind angajate icircn sectoare ale economiei icircn care munca nu poate fi realizată la distanță (și icircn care nivelul de remunerare este mult mai mic) acest lucru nu va fi posibil Dacă riscul de infectare va persista deplasarea la serviciu a femeilor va fi icircngreunată - puține
dintre ele au mijloace de transport propriu iar icircn cele mai importante urbe ale țării deplasarea pe jos la serviciu va fi greu de realizat Astfel constatăm că criza pandemică pe lacircngă aprofundarea inegalităților de gen va determina şi marginalizarea celor mai vulnerabile femei
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Figura 3
Sursa CBS-Research aprilie 2020
42
138
335
267
273
367
Muncim direct la locul demuncă
Muncim de acasă
Nu muncim deloc stămacasă icircn concediu
Femei Bărbați
41
Ponderea celor care lucrează de acasă și a celor care nu muncesc și stau icircn concediu icircn dependență de nivelul de educație
Cum vă deplasați la serviciu
Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 4
Figura 5
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Totodată o parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv şi de
nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Disponibilitatea de asigurare socială și medicală
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspendarea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Putem presupune că munca informală va crește icircn general iar icircn racircndul bărbaților icircn mod special aceasta fiind
o formă prin care angajații vor răspunde contextului economic nefavorabil Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă Pentru unii bărbații tineri cu un nivel scăzut al studiilor probabil nici ocuparea informală nu va fi posibilă Printre tinerii din zonele urbane rata NEET va crește iar icircn zonele rurale va spori ponderea tinerilor lucrători neremunerați icircn propria gospodărie
51108 83
356
569 574
367
228
Medii incompletesau fără
Medii generale Profesional tehnice Superioare
Muncim de acasă Nu muncim deloc stăm acasă icircn concediu
37426
376 56
249 16
Valul 1 (4-5 aprilie) Valul 11 (1-3 mai)
pe jos transport personal transport public
186
189
173
179
74
77
71
69
2015
2016
2017
2018
Femei Bărbați
731
726
813
769
65 70 75 80 85
Dispun de asiguraremedicală
Angajatorul dvs plătește contribuții la
fondul social
Femei Bărbați
42
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 6
Sectoarele unde predomină ocuparea femeilor par a fi și mai vulnerabile Segregarea femeilor și bărbaților pe diferite sectoare ale economiei va icircnsemna că criza va afecta icircntr-un mod și timp diferit bărbații și femeile Cu siguranță sectorul serviciilor icircn care majoritatea celor ocupați sunt femei va fi prejudiciat de necesitatea de a menține reguli de distanțare socială Pentru a icircnțelege mai bine aceste vulnerabilități am icircncercat să analizăm toate sectoarele economiei prin prisma modalităților prin care acestea au fost sau vor fi afectate riscuri de infectare restricții impuse de autorități capacitatea de ajustare la regulile de distanțare socială posibilitatea de a realiza munca la distanță vulnerabilitatea economică etc Gradul de vulnerabilitate pentru fiecare sector a
fost apreciat pe o scară de la 1 (impact relativ mic sau neutru) la 5 (impact semnificativ) Figurile de mai jos ilustrează această situație pentru sectoarele unde predomină ocuparea femeilor sau a bărbaților Analiza preliminară (bazată pe datele din 2018) indică faptul că atacirct icircn termeni relativi cacirct și icircn număr absolut mai multe sectoare icircn care predomină femeile salariate au un grad mai mare de vulnerabilitate Icircn acest context se impune o analiză mult mai granulară realizată icircn baza unor date actualizate Cu siguranță acest aspect trebuie ținut la control inclusiv icircn condițiile icircn care mai multe sectoare ale economiei vor avea nevoie și vor beneficia de suport și intervenții specifice din partea autorităților
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
43
Din cauza situației pandemice mai mulți bărbați au revenit icircn țară Datele reflectate icircn figura ce urmează arată că decalajul de gen icircn acest context icircnregistrează 88 pp La fel se observă că pandemia a determinat mai mulți tineri să revină acasă Această situație se explică prin doi factori Icircn primul racircnd o parte din tinerii reveniți sunt cei plecați peste hotare pentru a-și continua studiile superioare - licență masterat doctorat etc Icircn al doilea racircnd o parte din tinerii reicircntorși icircn mare parte bărbați sunt cei care lucrau peste hotare pe termen scurt implicați icircn fond icircn munci informale
Gradul de vulnerabilitate a sectoarelor icircn care predomină ocupare femeilor și a bărbaților
Ponderea celor ce au revenit icircn țară drept efect a situației pandemice
Figura 7
Figura 8
Sursa Analiza icircn baza datelor Biroului Național de Statistică 2018
Recent s-au icircntors icircn țară din străinătate
Sursa CBS-Research aprilie 2020
TIC
Industria relucrătoare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Activități financiare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Agricultura Comerț
Tranzacțiiimobiliare
Sănătatea Asist Socială
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
113
25
112
79
29
42
barbati
femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ ani
Energia electrica Agricultura
Construcții
Tranzacții imobiliare
HoReCa
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
44
Numărul bărbaților reveniți acasă este mai mare deoarece mai mulți bărbați recurg la munca peste hotareConform ultimelor date oferite de BNS icircn 2018 - 3527 mii de persoane din Moldova au plecat peste hotare femeile deținacircnd a treia parte din totalul acestora (325) Totodată și decalajul de gen icircn timp s-a pronunțat ndash de la 30 pp icircn 2008 la 35 pp - peste un deceniu (reprezentacircnd și cel mai mare decalaj de gen icircnregistrat) Situația diferită a femeilor și bărbaților care muncesc peste hotare cel mai
probabil va genera următorul tablou pe termen scurt se vor icircntoarce cei care au fost implicați icircn muncile sezoniere și icircn muncile informale aceștia fiind icircn mare parte bărbații femeile care mai puțin tind să presteze munci sezoniere și care se bucură de un grad mai mare de formalitate nu vor reveni icircntr-un număr semnificativ pentru o parte din bărbații tineri cu un nivel scăzut de studii migrația nu va fi disponibilă pe perioada pandemiei
Sursa BNS 2008-2018
Dinamică de gen icircn procente a persoanelor de 15+ ani plecate peste hotare la lucru sau icircn căutare de lucru
Figura 9
2382(675)
1145(325)
mii persoane
Barbati Femei
3098
3254
3191
3185
3527
280 300 320 340 360
2008
2015
2016
2017
2018
mii persoane
350325
650675
00
100
200
300
400
500
600
700
800
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Femei Barbati
45
RECOMANDĂRI GENERALEElaborarea strategiilor de combatere a efectelor pandemiei provocate de COVID-19 sensibile la problemele specifice ale femeilor și bărbaților Icircntrucacirct criza pandemică a afectat diferit femeile și bărbații icircn ceea ce ține de implicarea acestora icircn cacircmpul muncii icircn obținerea veniturilor icircn divizarea rolurilor de icircngrijire ceea ce s-a răsfracircns și asupra stării de bine și siguranță a acestora răspunsurile de politici la fel trebuie să manifeste un caracter specific icircn funcție de aria afectată și grupul vulnerabil expus riscului
Includerea femeilor icircndeosebi ale celor din grupurile subreprezentate icircn procesul de luare a deciziilor și de formulare a politicilor legate de impactul COVID-19 Pornind de la faptul că icircn Moldova femeile icircn general au o reprezentare mai mică icircn procesul decizional icircn contextul icircn care cercetarea efectuată a evidențiat că pe termen mediu și lung din perspectiva socială și economică femeile vor fi mai vulnerabile icircn fața acestei crize procesul decizional local și național trebuie să fie unul incluziv astfel icircncacirct să se țină cont de necesitățile specifice ale femeilor icircn special ale celor din categoriile subreprezentate (cum ar fi tinerele femei de etnie romă vacircrstnice cu dizabilități etc)
Acordarea sprijinului fiscal angajatorilor icircn concordanță cu respectarea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea personală icircn racircndul persoanelor angajate Ținacircnd cont de faptul că măsurile icircntreprinse de autorități pentru a combate efectele pandemice (de exemplu sistarea activității mai multor agenți economici a instituțiilor educaționale etc) au fost resimțite diferit de femeile și bărbații ocupați atacirct prin prisma prezenței lor pe piața muncii cacirct și prin cea de obținere a veniturilor icircn special din cauza divizării inegale a responsabilităților de icircngrijire echitabil va fi ca acțiunile angajatorilor să fie aliniate la intervențiile ce ar facilita depășirea acestor inegalități Astfel sprijinul acordat de autorități precum ar fi cele de ordin fiscal urmează a fi direct proporțional cu rezultatele intervențiilor icircntreprinse de angajatori ce vin să abordeze problema excluderii femeilor icircn special a celor cu copii de vacircrstă preșcolară din cacircmpul muncii
Investirea mai multor resurse pentru a asigura ca instituțiile de icircngrijire a copiilor se redeschid icircn siguranță
icircntru evitarea ca aceste unități să devină potențiale focare de răspacircndire a pandemiei COVID-19 Icircn acest scop autoritățile vor elabora proceduri interne de activitate a grădinițelor creșelor etc ajustate la situația actuală vor aloca resurse suficiente pentru a asigura că personalul unităților date pot să activeze icircntr-un mod sigur cu acces la echipamentele necesare fără a pune sub risc sănatatea lor siguranța copiilor și a părinților acestora Sondajul de opinie desfășurat icircn aprilie 2020 a evidențiat că circa 73 din părinți consideră că este mult prea devreme ca instituțiile preșcolare și școlare să-și reia activitatea Icircn acest context reacția autorități icircn sensul redeschiderii entităților educaționale trebuie să determine un nivel sporit de icircncredere icircn racircndul părinților
Monitorizarea constantă a efectelor crizei pandemice pentru a aborda eficient și prompt provocările cu care se confruntă femeile și bărbații din Moldova Se impune a fi icircntreprinsă o analiză mult mai detaliată și constantă din partea autorităților atacirct la nivel național cacirct și teritorial ce va genera date multiplu dezagregate (pe criteriul de sex vacircrstă mediul de trai statut economic educațional familial etc) pentru a urmări cum criza a impactat categoriile vulnerabile sau care sunt riscurile potențiate icircn acest context icircntru elaborarea și implementarea planuri de reacție eficiente icircn scopul diminuării inegalităților care se manifestă și urmează să se accentueze
Blvd Ștefan cel Mare și Sfacircnt nr 202 etajul 3 Chișinău Republica Moldova
Tel +373 22 839 898Email infomdunwomenorg
Website moldovaunwomenorgFacebook unwomenmoldovaTwitter unwomenmoldova
10
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Conform prognozelor estimate de Banca Mondială1 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpului de urmeazăTotuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum
procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor) Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare
1httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
65
162156
295
Urban Rural
Men WomenSursa BNS 2008-2018
Analiza ponderii remitențelor icircn veniturile totale pe sexe și zona de reședință
Figura 10
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
11
FINANCIALVULNERABILITY DURING THE COVID-19 PANDEMICO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra veniturilor femeilor și bărbaților din Moldova
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de șocuri asupra populației impactul acestora fiind resimțit icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircndeosebi documentul dat relevă constatările de bază cu referire la răspacircndirea efectelor pandemiei COVID-19 asupra veniturilor femeilor şi a bărbaţilor şi modalităţile prin care inegalităţile de gen se pot acutiza Icircn contextul icircn care criza provocată de pandemie a determinat sporirea nivelului de implicare icircn special a femeilor icircn activitaţile de icircngrijire a copiilor ceea ce a accentuat şi mai mult inegalităţile de gen pe piaţa muncii1 ne-am propus să vedem cum acest lanţ logic de efecte s-a transpus asupra veniturilor disponibile ale femeilor şi bărbaţilor Astfel ne-a preocupat să identificăm care sunt canalele principale pentru accentuarea vulnerabilităţii financiare icircn racircndul femeilor şi al bărbaţilor şi cum acestea pot determina manifestarea şi extinderea inegalităţilor de gen
Icircn cadrul acestei cercetări vulnerabilitatea financiară de gen actuală şi potenţială este analizată prin prisma a trei surse principale de obţinere a cacircştigului şi anume (i) activităţile productive (ii) prestaţiile sociale şi (iii) transferurile inclusiv remitenţele Conform Biroului Naţional de Statistică (BNS) anume aceste trei componente stau la baza veniturilor disponibile2 Totodată ţinacircnd cont de contextul naţional icircn special a măsurilor icircntreprinse icircn sensul diminuării efectelor provocate de criza pandemică cacirct şi de cel global icircn ceea
ce vizează prognozele pentru 2020 ale efectelor crizei asupra remitenţelor un accent mai mare a fost pus spre evaluarea vulnerabilităţii provocate de fluctuaţia nivelului de remitenţe şi a veniturilor obţinute de la locul muncii
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn Republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus[11] iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)[22] Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn cooperare cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo iar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta
Adiţional au fost interpretate datele oficiale prezentate de statistica naţională cu referire la situaţia veniturilor
INTRODUCERE
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19
12
populaţiei pentru perioada relevantă analizei icircn cauzăAnual icircn baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC) BNS identifică şi calculează care este venitul disponibil al gospodăriilor Icircntrucacirct BNS prezintă datele anume icircn acest fel (la nivel de gospodărie) este important de menţionat că icircn ceea ce privește dimensiunea egalității de gen icircn cadrul acestei analize atunci cacircnd prezentăm datele prin perspectiva femeilor şi a bărbaţilor anume din această sursă ne referim la valorile specifice gospodăriilor icircn care capul familiei este bărbat sau femeie Totodată nu excludem faptul că dacă aveau să fie prezentate datele cu referire la veniturile şi cheltuielile femeilor şi a bărbaţilor ca şi persoane individuale dar nu situaţia pe gospodării aceasta ar fi evidenţiat mai mari inegalităţi de gen icircn ceea ce vizează cacircştigurile femeilor şi a bărbaţilor şi sursele acestora de venit La fel dat fiind faptul că icircn ultimii zece ani au parvenit mai multe schimbări cu privire la structura veniturilor cheltuielilor și consumului populației și a crescut constant rata de non-răspuns a respondenților la CBGC3 icircn anul 2018 Biroul Național de Statistică a ajustat metodologia de calcul al pragului de sărăcie și metodologia CBGC Ținacircnd cont de aceste
precizări metodologice icircn raportul de față ne vom axa mai mult pe analiza tendințelor decacirct pe cifrele exacte pentru un an sau altul
[11]Constatările evidenţiate de analizele precedente elaborate icircn acest context
[22]Veniturile disponibile ale populaţiei reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti şi icircn natură provenite din activitatea salariată şi pe cont propriu de la realizarea producţiei agricole din gospodăria auxiliară venit din proprietate pensii şi alte prestaţii sociale şi alte transferuri curente (inclusiv mărfuri şi sume băneşti primite din afara gospodăriei)
1 Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
2 httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3 Rata non-răspunsurilor constituie mai mult de 30 la sută menținacircndu-se tendinţa de creştere a acesteia icircn timp Problema este mai accentuată icircn mediul urban icircn special icircn municipiul Chişinău
CONSTATĂRIBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565 din volumul total al veniturilor disponibile Analiza dezagregată a datelor ce sunt reflectate icircn figura de mai jos arată clar faptul că perspectiva de gen a evidenţiat decalaje majore icircn acest sens Dacă icircn cazul bărbaţilor anume această sursă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile
sociale şi remitenţe A atras atenţia şi faptul că dacă icircn ceea ce vizează prestaţiile sociale inegalităţi de gen semnificative nu au fost observate (diferenţa fiind de 47 pp) atunci la capitolul remitenţelor femeile sunt dublu mai dependente de aceste surse de venit decacirct bărbaţii Astfel a cincea parte din veniturile disponibile ale femeilor o reprezintă anume remitenţele
13
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Comparativ cu situaţia femeilor din urbe aceasta semnifică o dependență de doua ori mai mare iar icircn comparaţie cu bărbaţii din mediul urban ndash tocmai de cinci ori mai mare Totodată analiza icircn dinamică arată clar o dependenţă constantă de remitenţe Diferenţa atacirct
de mare a ponderii prestaţiilor sociale şi a remitenţelor icircn veniturile totale ale femeilor poate fi explicată prin factorii structurali precum (i) migraţia mai mare icircn racircndul bărbaţilor4 care expediază mijloace financiare acasă şi (ii) multe gospodării icircn care capul familiei este femeia sunt gospodăriile icircn care acestea sunt pensionare şisau văduve
4 Conform BNS icircn 2018 ponderea bărbaţilor din totalul persoanelor plecate peste hotare a fost de 675
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 1
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
14
65
162156
295
Urban Rural
Men Women
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
Dinamica ponderii remitențelor icircn veniturile totale
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile totale pe criteriul de sex şi mediul de trai
Figura 2
Sursa BNS 2018
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urbanFemei rural Femei urban
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
15
Familiile cu copii sunt mai dependente de remitenţe Aceasta poate fi explicat prin faptul că icircn gospodăriile cu copii pentru a asigura un nivel decent de trai şi un acces mai mare la serviciile de educaţie sănătate dezvoltare a copiilor părinţii sau rudele icircn special bărbaţii pleacă la
muncă peste hotare ceea ce şi determină o dependenţă mai pronunţată de această sursă de venit Icircn cazul familiilor fără copii predomină dependenţa mai mare de prestaţiile sociale ceea ce poate fi explicat prin prezenţa mai mult a vacircrstnicilor icircn această situaţie
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile gospodăriilor cu copii şi fără inclusiv pe criteriul de mediu
Figura 3
Sursa BNS 2018
407
38
207
89
56
155
58
19
127116
191
214
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Cuplu familial fără copii O singură persoană Alte gospodării fără copii Părinte singur cu copii Cuplu familial cu copii Alte gospodării cu copii
2018
Prestații sociale Remitențe
fără copii cu copii
81
128
114
216
288
28
0 5 10 15 20 25 30 35
Parinte singur cu copii
Cuplu familial cu copii
Alte gospodarii cu copii
2018
Urban Rural
16
Conform prognozelor estimate de Banca Mondială5 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Pentru ţările din Europa şi Asia Centrală această scădere se estimează tocmai la 275 Scăderea proiectată care ar fi cea mai puternică diminuare din istoria recentă se datorează icircn mare măsură scăderii salariilor și a ocupării lucrătorilor migranți care tind să fie mai vulnerabili la pierderea locurilor de muncă și a salariilor icircn timpul unei crize economice icircntr-o țară gazdă
Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei Icircn baza datelor caracteristice pentru Moldova cu referire la valoarea monetară a remitenţelor din 2019 (fiind de $1 90929 mln reprezentacircnd 163 din PIB)6 şi a valorii estimative de reducere a acestora (prognozată BM pentru ţările din Europa şi Asia Centrală ndash 275) printr-un calcul matematic putem deduce cu aproximaţie că icircn 2020 valoarea monetară a
remitenţelor se va reduce icircn medie cu $525 mln sumă destul de semnificativă pentru populaţia ţării noastre Icircntrucacirct remitenţele reprezintă o sursă importantă de venit iar icircn perioada crizei provocate de pandemie mai multe persoane au revenit icircn ţără7 sistacircndu-şi temporar sau definitiv activitatea de lucru peste hotare se poate prognoza un impact financiar puternic asupra celor mai sărace şi vulnerabile categorii de persoane icircn special ale celor din mediul rural (a se vedea figura de mai jos)
5 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
6 h t t p s w w w w o r l d b a n k o r g e n t o p i c m i -g r a t i o n r e m i t t a n c e s d i a s p o r a i s s u e s b r i e f migration-remittances-data
7 Analiza ldquoTranziția inegală la muncă icircn perioada pandemiei O analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din moldovardquo CPD UN
Women mai 2020
145
92
157154
105
174
15
88
20
total urban rural
Quintile of the poor Quintile of the vulnerable Quintile of the emerging middle
468
1012141618
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
urban area
Quintile of the poor
Quintile of thevulnerable
Quintile of the emergingmiddle
10
15
20
25
30
rural
Dinamica ponderii remitenţelor icircn veniturile celor mai sărace categorii
Figura 4
Sursa BNS 2010-2018
145
92
157154
105
174
15
88
20
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
total urban rural
Quintila săracilor Quintila vulnerabililor Quintila de mijloc emergentă
4
6
8
10
12
14
16
18
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
mediul urban
Quintila săracilor
Quintila vulnerabililor
Quintila de mijloc emergentă
Mediul urban
Rural
17
Dinamica dependenţei acestor categorii de remitenţele intrate icircn ţară evidenţiază două constatări de bază (i) icircn primul racircnd se evidenţiază dependenţa continuă a celor mai defavorizate categorii de persoane anume din mediul rural de aceste surse de venit şi (ii) icircn al doilea racircnd reducerea ponderilor acestor mijloace financiare icircn veniturile gospodăriilor icircncepacircnd cu 2015-2016 atacirct icircn mediul rural cacirct şi urban poate fi explicate de criza economică din Rusia acolo unde majoritatea bărbaţilor din Moldova aleg să plece la muncă Astfel prin deducere sesizăm că reducerea remitenţelor din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19 va avea un impact şi mai mare asupra nivelului de sărăcie a celor mai vulnerabile categorii de persoane
Complementar cu informația reflectată aceasta ar presupune că femeile şi familiile cu copii din mediul rural vor avea cel mai mult de suferit de diminuarea remitenţelor Prin urmare o scădere a remitenţelor icircn racircndul acestor grupuri defavorizate va afecta negativ capacitatea lor de a investi icircn servicii de sănătate de educaţie şi alte servicii esenţiale deoarece mai multe din finanțele lor vor fi direcționate către soluționarea deficitului de alimente și a nevoilor imediate de trai8 Chiar dacă efectele acestor modificări nu vor fi resimţite imediat pe termen mediu efectele crizei pandemice se vor pronunţa icircn acest context Prin urmare constatăm că variaţiile icircn acest sens pot fi considerate un canal important de manifestare şi agravare a inegalităţilor de gen
La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpul ce urmează Datele generate de sondajul de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 au relevat nivelul de autoapreciere a efectelor crizei pandemice asupra veniturilor obţinute din activităţile productive ale femeilor şi bărbaţilor Figura de mai jos contrapune răspunsurile oferite de respondenţi icircn acest context Astfel clar se vede că bărbaţii fac parte din categoria cea mai vulnerabilă din punct de vedere salarial o vulnerabilitate ce s-a manifestat deja şi care urmează să se manifeste icircntr-un timp apropiat La fel figura relevă că printre cei mai vulnerabili sunt şi persoanele fără studii sau cu studii incomplete tinerii şi adulţii (18-44 ani) şi cei ce au copii Astfel direct se observă că măsurile de restricţie impuse la nivel de stat pentru a diminua impactul nociv provocat de pandemia COVID-19 (inclusiv menţinerea distanţei sociale sistarea activităţii mai multor agenţi economici etc) s-au răsfracircns imediat asupra veniturilor disponibile ale cetăţenilor
8 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Vulnerabilitatea salarială
Cartografierea respondenţilor prin prisma vulnerabilităţii salariale
Figura 5
Sursa Sondajul realizat de CBS-Axa la comanda CPD aprilie 2020
Bărbați
Femei
18-29 ani30-44 ani
45-59 ani
60+ani
Studii medii incompletefără
Studii medii generale
Studii superioare Urban
Rural
Cu copii
Fără copii
15
20
25
30
35
40
8 10 12 14 16 18 20 22 24Am a
vut o
redu
cere
de
sala
riuicircn
luna
mar
tie 2
020
Probabil voi pierde și cu siguranță voi pierde locul de muncă
18
Din perspectiva prestaţiilor sociale vulnerabilitatea financiară nu va fi atacirct de pronunţată Figura de mai jos reflectă numărul persoanelor ce au intrat icircn ajutor social icircn primele patru luni ale anului 2020 Prin urmare pentru luna aprilie se observă o creştere vizibilă a categoriilor defavorizate ce au avut necesitatea de a beneficia de suportul financiar din partea statului femeile fiind mai dependente de aceste surse Adiţional datele sondajului de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 relevă că icircn racircndul mai multor femei respondente a sporit sau a rămas
neschimbată valoarea pensiilor şi ale altor plăţi sociale (inegalitatea de gen icircnregistracircnd o valoare medie de 55 pp) Prin urmare putem deduce că icircn pofida unei dependenţe de prestaţiile sociale mai mari icircn racircndul femeilor nu excludem faptul că anume această sursă de venit pe termen scurt sau mediu nu va afecta negativ volumul total al cacircştigurilor femeilor şi a bărbaţilor
Totuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc inegalitatea de gen icircn acest sens echivalacircndu-se cu 53 pp Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor)
Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare A atras atenţia că icircn această categorie intră şi persoanele ce au copii cele din mediul rural şi cele cu un nivel mic de studii
Vulnerabilitatea financiară pe termen mediu
Sursa Sondaj realizat de către CBS-Axa pentru CPD Aprilie 2020
Cartarea respondenţilor prin prisma expunerii pe termen mediu la vulnerabilitatea financiară severă
Figura 6
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
19
Beneficiarii de ajutor social
Sursa CNAS 2020
Sursa Sondaj April 2020
Pensiile și alte plăți sociale
Icircn final putem menţiona că din perspectiva vulnerabilităţii financiare provocate şi accentuate de criza pandemică COVID-19 pot fi reliefate trei constatări majore
1 Faptul că pentru femei o sursă importantă de venit o constituie prestaţiile sociale variaţiile observate icircn perioada crizei pandemice nu evidenţiază o modificare negativă icircn acest sens ceea ce presupune că pe termen scurt sau mediu din această perspectivă veniturile nu vor fi atacirct de afectate iar vulnerabilitatea financiară a femeilor nu va fi atacirct de pronunţată Cu toate acestea nu trebuie de omis faptul că o analiză mult mai detalită şi constantă trebuie a fi icircntreprinsă icircn sensul monitorizării situaţiei date
Analiza perspectivei de gen icircn racircndul beneficiarilor ajutorului social
Autoanaliza respondenţilor a impactului crizei pandemice
Figura 7
Figura 8
2 Pe termen scurt ţinacircnd cont de reducerea veniturilor din activităţile productive bărbaţii vor fi mai afectaţi de criza pandemică Totuşi pe termen mediu nu excludem că inegalităţile de gen la nivel de salarii şi pensii se vor accentua defavorizacircnd mai mult femeile Aceasta poate fi explicat prin faptul că femeile vor deveni mai inactive pe piaţa forţei de muncă (fie se vor retrage fie vor lucra la distanţa) din cauza divizării inegale a respondabilităţilor de icircngrijire situaţie deja care s-a manifestat pe parcursul crizei pandemice şi care nu este exclus că se va agrava
3 Consideracircnd că femeile icircn special cele din mediul rural sunt mai dependente de remitenţe reducerea acestora probabil va afecta mai mult anume această categorie icircnsă nu cunoaştem cacirct de rapid aceste efecte se vor manifesta icircn timp icircntrucacirct această tranziţie nu va fi atacirct de bruscă precum variaţiile la capitolul de veniturile obţinute de la locurile de muncă
61052
59130
57630
80622
47541
45754
44382
58039
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
ianuarie 20
februarie 20
martie 20
aprilie 20
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
121
86
149
254
228
274
2
16
23
0 5 10 15 20 25 30
Total
Bărbați
Femei
Au scăzut Au rămas la fel Au crescut
20
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI O analiză a impactului crizei pandemice asupra nivelului stării de bine icircn racircndul femeilor și bărbaților
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Studiul de față analizează impactul pandemiei COVID-19 asupra bunăstării populației punacircnd accent pe problemele legate de sănătatea fizică și emoțională a femeilor și bărbaților icircn mod special a celor din grupurile vulnerabile Studiul evidențiază criza emoțională provocată de pandemie la care au fost expuse femeile icircn mare parte
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
Totodată analiza pune icircn evidență și problemele legate de securitatea fizică icircn perioada de pandemie Distanțarea socială și izolarea la domiciliu au determinat sporirea riscului de violență icircn familie Efectele acestui fenomen se răsfracircng simțitor asupra femeilor Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republica Moldova au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo ade 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11]
INTRODUCERE
21
Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentatve pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[ 1 1] COVID-19 Icircn Republica Moldova ndash Sondaje Tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
Una din șase persoane icircn Moldova nu este satisfăcută de starea sănătății Aprecierea acesteia ca fiind rea sau foarte rea este mai frecvent icircntacirclnită icircn racircndul persoanelor vacircrstnice din mediul rural cu venituri reduse altfel spus ndash icircn racircndul grupurile mai vulnerabile Icircn același timp jumătate din populație a fost nevoită să renunțe la muncă din cauza problemelor de sănătate fiind mai afectate femeile Pe de altă parte bărbații sunt mai tentați să
considere serviciile medicale inaccesibile Inegalități de acces se atestă icircn funcție de nivelul de venituri serviciile medicale par a fi inaccesibile pentru circa 30 dintre pentru persoanele din quintila 1 (cea mai săracă) 2
2 Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019 httppasmdroPASStudiesDetails147
CONSTATĂRI
S-a icircntacircmplat să nu puteți munci pe motive de sănătate icircn ultimul an
care consideră serviciile medicale inaccesibile
Sursa Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019
Percepțiile privind starea de sănătate și nivelul de acces la serviciile medicale
Figura 1
203222
238
195
292
22 225
141
20
Femei Bărbați Urban Rural q1 q2 q3 q4 q5
496464
515
432 414368
426465
533
Femei Bărbați Rural Urban q1 q2 q3 q4 q5
22
Necesitățile populației legate de sănătate rămacircn neacoperite icircn special icircn cazul grupurile vulnerabile Acestea din urmă beneficiază cel mai puțin de serviciile de sănătate Astfel constatăm că circa 48 din gospodăriile icircn care sunt prezente persoane cu dizabilități nu s-au adresat
la medic chiar dacă au avut nevoie Icircn aceeași situație au fost și gospodăriile cu venituri reduse vacircrstnicii și femeile
Criza pandemică provocată de COVID-19 a acutizat și mai mult problemele de sănătate icircn special cele legate de bunăstarea emoțională Peste 15 din populație s-au confruntat personal sau un membru al familiei cu o anumită boală (alta decacirct infectarea cu COVID-19) icircn perioada de izolare socială mai vulnerabile icircn acest sens fiind familiile vacircrstnice Vulnerabilitatea acestora se dublează dacă luăm icircn calcul restricțiile impuse persoanelor cu vacircrsta de peste 60 de ani de a părăsi locuința sau de a interacționa social Odată cu răspacircndirea epidemiei și instituirii măsurilor de izolare socială a fost afectată și sănătatea mintală sau emoțională a populației ndash circa 40 confruntacircndu-se cu asemenea probleme Cel mai afectate sunt femeile (48)
care și-au asumat marea parte a responsabilităților casnice și au petrecut mai mult timp icircn izolare socială comparativ cu bărbații Totodată pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Majoritatea populației se arată icircngrijorată de sănătatea proprie sau a membrilor familiei (peste 75) atacirct fizică cacirct și mintală3 Pe lacircngă acestea o preocupare importantă
3 COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
Sursa Raport rdquoMoldova Inegalărdquo CPD 2019
Cererea neacoperită de servicii medicale
Figura 2
care nu s-au adresat la medic chiar dacă au avut nevoie
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani60+
Bărbați Femei
Gosp cu pers cu dizabilități
Gosp fără pers cu dizab
Săraci
Bogați
Romi
Non Romi
5
10
15
20
25
30
30 35 40 45 50
p
entr
u ca
re e
ste
o fo
arte
mar
e pr
oble
mă
să se
inte
rnez
e icircn
spita
l
23
a populației ține de securitatea și bunăstarea fizică icircn perioada crizei pandemice Peste 70 din populație manifestă temeri legate de lezarea drepturilor icircn perioada stării de urgență dezordini icircn masă și chiar violență icircn cadrul familiei Femeile sunt mai expuse stării de anxietate
și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Problemele de sănătate cu care s-a confruntat populația icircn perioada pandemiei COVID-19
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Figura 3
Figura 4
95
106
5
74
116
158
76
152
5
62
48
53
5
72
52
75
314
484
367
395
47
398
408
413
Bărbați
Femei
18-29
30-44
45-59
60 +
Prezenți copii
Prezenți vacircrstnici
Boală fizică Boala unui membru al familiei Sănătatea mintală emoțională afectată
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării de urgență
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
24
Cacirct de periculos este virusul pentru sănătate și viață (foarte și oarecum periculos) Val 1
Icircn ce măsură credeți că vă puteți infecta Dvs sau membrii familiei (foarte și destul de probabil) Val 1
Dinamica percepțiilor privind nivelul pericolului virusului
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Nivelul de anxietate crește pe măsura sporirii riscului de infectare cu COVID-19 Odată cu răspacircndirea pandemiei preocupările și temerile față de starea sănătății au sporit vizibil Frica de a contacta virusul COVID-19 a cuprins icircntreaga populație indiferent de vacircrstă sau statut Femeile sunt mai afectate emoțional de situația epidemiologică acestea fiind mai preocupate de riscul infectării și implicațiile asupra sănătății Totodată pentru un răspuns de politici adecvat este important să fie luate icircn calcul și inegalitățile icircn funcție de studii și reședință Persoanele cu nivel icircnalt de studii din mediul urban sunt mult mai
icircngrijorate de posibilitatea infectării și totodată sunt mai conștiente de iminența pericolului de infectare Acest lucru se explică prin (i) acces mai redus la informație relevantă icircn zonele rurale (ii) inegalități de participare icircnvățare și informare icircntre diferite categorii de populație (iii) nivel redus de interes pentru studiere analiză a informației icircn racircndul populației cu nivel scăzut de studii Icircn același timp relaxarea măsurilor de carantină a determinat și modificări icircn dinamica percepțiilor și comportamentelor la icircnceputul lunii mai (valul 11 de cercetare) ponderea populației
preocupată de pericolul de infectare scade treptat
Dinamica percepțiilor privind posibilitatea infectării
Nivelul de icircngrijorare a populației față de riscul infectării cu COVID-19 Val = sondaj longitudinal
Figura 5
83
93
74
86
9992
85
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
ii jo
ase
Med
ii
Inal
te
Urb
an
Rura
l
6169 64
42
2718
20
36
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte periculos Oarecum periculos
3538
12
34
50
41
32
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
iijo
ase
Med
ii
Icircnal
te
Urb
an
Rura
l
118 7 9
25 2925 24
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte probabil Destul de probabil
25
Icircn același timp măsurile de izolare socială impuse de către autorități au afectat și mai mult sănătatea emoțională a populației Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să
le combine cu munca la distanță Efectele măsurilor de izolare sunt mai puțin resimțite icircn racircndul persoanelor cu nivel icircnalt de studii ceea ce indică asupra probabilității mai icircnalte de a fi ocupate icircn acele sectoare economice care permit respectarea măsurilor de distanțare socială și lucrul la domiciliu
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 6
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46) Totodată riscul a de fi supuse violenței domestice este mai pronunțat icircn racircndul persoanelor cu o vacircrstă mai icircnaintată acestea din urmă fiind și ținta celor mai restrictive măsuri de distanțare socială
Rata violenței a crescut comparativ cu anii precedenți Numărul de cazuri de violență icircn familie icircnregistrate la Poliție a crescut icircn primele 4 luni ale anului 2020 comparativ cu ultimii doi ani precedenți Icircn perioada ianuarie ndash aprilie 2020 au fost icircnregistrate 4213 cazuri de violență icircn familie (petiții examinate) astfel depășind semnificativ valoarea pentru aceeași perioadă a anilor trecuți Totodată icircn primele 4 luni ale anului 2020 au fost eliberate icircn jur de 1500 de ordine de restricție cu peste 1000 mai mult comparativ cu 2019 Icircn ceea ce privește solicitările de asistență telefonică icircn cazurile de violență domestică este important să observăm că numărul de apeluri la telefonul de icircncredere pentru femei și fete a sporit substanțial icircn luna aprilie atunci cacircnd s-au intensificat măsurile de distanțare socială și izolare la
domiciliu Estimarea obiectivă a incidenței cazurilor de violență icircn familie icircn perioada de izolare socială este destul de dificilă Luacircnd icircn considerare faptul că majoritatea populației s-a aflat icircn izolare la domiciliu pe perioada stării de urgență aceasta a redus posibilitățile persoanelor supuse violenței domestice de a solicita asistență ajutor la Poliție sau la telefonul de icircncredere icircntrucacirct se aflau icircn imediata apropiere cu persoana-agresor
5453
47
5458
56
5054
59
47
RuralUrbanIcircnalteMediiStudiijoase
55+35-5418-34FemeiBărbați
26
celor icircngrijorați de riscul violenței icircn familie icircn perioada pandemiei COVID-19
Total petiții examinate icircn primele 4 luni ale anului
Total ordine de restricții eliberate icircn primele 4 luni
Nr de apeluri la telefonul de icircncredere 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research IGP4 La Strada
Sursa Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Temerile legate de securitatea fizică icircn perioada izolării sociale sunt fondate Măsurile instituționale icircntreprinse de către autorități pentru stoparea pandemiei au creat condiții favorabile pentru abuzuri și violență domestică Violența icircn familie a constituit o problemă majoră a societății moldovenești și pacircnă la răspacircndirea pandemiei COVID-19 (figura 9) Ponderea femeilor care suferă de cele mai frecvente forme de violență icircn bază de gen este mai mare icircn cadrul grupului de vacircrstă pre-pensionară Totodată incidența violenței domestice este de două ori mai mare icircn racircndul femeilor din gospodăriile cu persoane cu dizabilități și femeilor de etnie romă Icircn contextul dat devin rezonabile icircngrijorarea și temerile femeilor față de riscul sporit al violenței domestice ca urmare a izolării sociale alături de problemele economice și de sănătate
Preocupările populației icircn legătură cu violența domestică și incidența cazurilor de violență
Violența icircn bază de gen icircn racircndul femeilor din grupurile vulnerabile
Figura 7
Figura 8
Preocupările populației față de sporirea violenței icircn perioada pandemiei sunt confirmate și de interesul față de acest subiect icircn Internet Astfel icircn perioada martie ndash mai 2020 perioadă icircn care a fost declarată starea de urgență și instituite măsurile de carantină și izolare la domiciliu au sporit căutările icircn Google a subiectelor ce țin de violență și abuz icircn special a violenței icircn familie comparativ cu primele luni ale anului curent Acest lucru ne permite icircn mod indirect să intuim o creștere și a incidenței cazurilor de violență domestică fapt ce a determinat și necesitatea căutării informațiilor legate de acest subiect
3446
3346
43
3643
4442
39
BărbațiFemei
18-3435-54
55+
StudiihellipMediiIcircnalte
UrbanRural
70
165
Martie Aprilie
1271
1376
1497
2018 2019 2020
3424 3919 4213
2018 2019 2020
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ Nivel scăzut educație
Studii medii
Studi superioare
Sunt pers cu diz icircn gosp
Nu sunt prs diz icircn gosp
Economic active
Rural
Sărace
Venituri medii
Bogate
Urban
Economic inactivă Roma
25
30
35
40
45
50
55
60
0 5 10 15 20 25 30
n
u ar
rapo
rta
cazu
l dac
ă ar
fi v
ictim
ă a
viol
ențe
i
V-a lovit sau a aruncat icircn dvs cu un obiect ce putea să vă lovească
4 Datele privind cazurile de violență icircn familie icircnregistrate la poliție reflectă situația pentru primele 4 luni ale anului
27
Tendințele și interesul de căutare icircn Google icircn perioada pandemiei Covid-19 Republica Moldova
Figura 9
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
Sursa Google
Căutări icircn Google violență icircn familie
Căutări icircn Google abuz
28
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19O analiză a impactului crizei pandemice asupra rolurilor de gen icircn icircngrijire și asupra abilitării femeilor
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen dar și asupra icircmputernicirii femeilor
Totodată studiul conturează cele mai importante inegalități icircn icircngrijire pe perioada pandemiei Aceasta din urmă a expus a accentuat și amplificat inegalitățile icircntre femei și bărbați icircn ceea ce privește responsabilitățile casnice Studiul evidențiază criza aparent invizibilă a responsabilităților și necesităților de icircngrijire
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republică au fost confirmate 12732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform
statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquoape un eșantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova realizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
29
CONSTATĂRIDivizarea inechitabilă a sarcinilor determină femeile să acorde de două ori mai mult timp activităților de icircngrijire a familiei O analiză a timpului divizat pe tipuri de activități relevă discrepanțe semnificative icircn timpul acordat treburilor casnice și icircngrijirii copiilor Responsabilitățile casnice ocupă cea mai mare parte a zilei unei femei ndash 46
ore icircn cadrul populației generale și 38 ore icircn cazul femeilor angajate Icircn timp ce bărbații icircn mare parte dedică cel mai mult timp serviciului - 39 ore din totalul bărbaților Totodată și durata zilei dedicate activităților de bază este mai mare icircn cazul femeilor cu circa două ore comparativ cu bărbații
Divizarea inechitabilă a rolurilor de icircngrijire este icircn mare parte determinată de percepțiile generale cu privire la rolurile tradiționale de gen icircn societate Acestea se regăsesc atacirct icircn racircndul bărbaților cacirct și a femeilor ndash circa 60 dintre ele consideracircnd că responsabilitățile familiale sunt mai mult de datoria lor Prin urmare se conturează două provocări de bază pe de o parte o constracircngere și presiune morală din partea societății iar pe de altă parte ndash o auto-asumare de către femei a rolurilor tradiționale rdquoprescriserdquo Opiniile stereotipizate sunt mai pronunțate icircn racircndul populației cu vacircrsta cuprinsă icircntre 30-44 ani 76
dintre acestea consideră că este de datoria bărbatului să icircntrețină familia iar 67 - că femeile trebuie să se preocupe primordial de icircngrijirea familiei și a casei Este important să menționăm că percepțiile cu privire la rolurile de icircngrijire sunt mult mai pronunțate comparativ cu cele legate de participarea (sau neparticiparea) femeilor icircn procesul de luare a deciziilor și cel politic Altfel spus membrii societății moldovenești icircn mare parte nu consideră că femeile ar fi mai puțin capabile să se implice icircn politică doar că implicarea acestora nu trebuie să fie icircn detrimentul familiei și a altor roluri de icircngrijire
Numărul mediu de ore pe zi dedicat de femei și bărbați activităților de bază
Sursa Barometrul de Gen 2016 CPDUN Women
Figura 1
[1 1] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3924
68 65
21 46
1838
1917
15
13
09
2213
17
0
2
4
6
8
10
12
14
Bărbați Femei Bărbați Femei
Total populație Angajați icircn cacircmpul muncii
Icircngrijirea copiilor
Activități icircn gospodărie
Activități casnice
Serviciu
30
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
Sursa Indexul Egalității de Gen 20193 CPD
Sursa Fundația Soros-Moldova CPD Barometrul de Gen 2006 -2016 Sondaje CPD 2017-2019
Icircn ultimii 10 ani percepțiile legate de rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților s-au icircmbunătățit ușor Cu toate acestea inegalitățile de gen icircn materie de roluri percepute și asumate atacirct icircn viața publică cacirct și cea privată icircși păstrează intensitatea Deși per ansamblu situația s-a ameliorat există o diferență importantă icircn viteza și vectorul de icircmbunătățire a percepțiilor Astfel icircn ceea ce privește participarea femeilor icircn viața publică (politică
management) viteza cu care s-au icircmbunătățit percepțiile este de două ori mai mare comparativ cu cele ce vizează responsabilitățile familiale Acest lucru confirmă icircncă o dată amploarea și penetranța inegalităților
3 Indexul Egalității de Gen 2019 CPD httpprogenmdfiles1421_indexul_egalitatii_de_gen_2019_finalpdf
Percepția populației asupra rolurilor de gen
Dinamica percepțiilor populației asupra rolurilor de gen
Figura 2
Figura 3
85
731
646668707274767880828486
2009 2014 2016 2017 2019
It is mens duty to earn money for the family
79618
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2009 2014 2016 2017 2019
It is womens duty to do the household chores
32
157
0
5
10
15
20
25
30
35
2009 2014 2016 2017 2019
Women cannot hold management positions
30195
05
101520253035
2009 2014 2016 2017 2019
Politics is not a place for women
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Este mai mult de datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Femeile nu au ce căuta icircn politică
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Femeile nu au ce căuta icircn politică
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women MenEste mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
icircn politică icircn funcții de conducere
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
31
Deși stereotipurile cu privire la rolurile de gen icircn icircngrijire și-au redus din intensitate icircn ultimul deceniu răspunsul actual de politici nu este eficient Concilierea vieții de familie cu cea profesională continuă a fi o provocare pentru femei Conform datelor oficiale beneficiari absoluți ai concediului de icircngrijire a copilului pacircnă la vacircrsta de 3 ani sunt mamele Icircn 2017 mai puțin de 10 dintre beneficiarii icircndemnizației de icircngrijire a copilului au fost tații Deși numărul acestora a crescut icircn ultimii ani ponderea bărbaților care icircși asumă rolul de icircngrijire a copiilor continuă a fi foarte mică icircn
raport cu cea a femeilor ceea ce indică asupra faptului că modelul actual al concediului de icircngrijire a copilului nu icircncurajează egalitatea de gen icircntre părinți și participarea sporită a taților icircn educarea și icircngrijirea copiilor4 Icircn același timp icircn Moldova se icircnregistrează un nivel redus de acces al populației la servicii de educație timpurie (creșe) Insuficiența acestor servicii limitează participarea femeilor icircn viața socio-economică și icircn același timp acutizează inegalitățile de gen icircn icircngrijire
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
Responsabilitățile familiale constituie o barieră importantă pentru participarea activă icircn viața socială a femeilorAcestea limitează accesul femeilor la studii (formale sau non-formale) ndash valabil pentru mai mult de 50 dintre femeile care nu au urmat studii de profesionalizare ndash sau au determinat icircntreruperea lor Distribuția inegală a responsabilităților familiale distanțează femeile de viața politică și socială și creează dificultăți icircn viața profesională (figura 5) icircn pofida accesului la diferite servicii (de educație pentru copii de icircngrijire și sănătate pentru adulți etc Odată cu răspacircndirea epidemiei COVID-19 și aplicarea măsurilor instituționale de stopare a acesteia majoritatea serviciilor au fost sistate (serviciile educaționale de icircngrijire
de divertisment etc) Icircn lipsa suportului instituțional și a serviciilor publice povara activităților de icircngrijire s-a transferat automat asupra membrilor familiei icircn mod special asupra femeilor astfel fiind declanșată o adevărată criză icircn ceea ce privește activitățile de icircngrijire și presiunea cauzată de acestea
4 ESTE PIAŢA MUNCII PRIETENOASĂ MAMELOR ŞI TAŢILOR Notă Analitică CPD
Ponderea taților beneficiari ai concediului de icircngrijire a copilului
Rata de cuprindere icircn educația preșcolară și ante-preșcolară (creșe)
Figura 4
Figura 5
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
Sursa Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale
Sursa BNS 2018
beneficiari
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiariesNumăr benificiari
Ante-preșcolară Preșcolară
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
32
Sursa BNS 2015 Barometrul de Gen 2016 Sondaj CPD 2019
Pandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Răspacircndirea rapidă a pandemiei și măsurile instituționale puse icircn aplicare icircn scopul izolării sociale au subliniat una dintre cele mai slabe verigi icircngrijirea Ca rezultat al măsurilor icircntreprinse o bună parte a populației a fost pusă față icircn față cu grijile casnice și cele familiale astfel aducacircnd icircn vizor o provocare importantă ndash modalitatea de divizare a acestor responsabilități icircn gospodărie Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire a crescut substanțial
Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Responsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
Ponderea femeilor pentru care responsabilitățile familiale a constituit o barieră de participare implicare
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Figura 6
Figura 7
Bărbați
Femei
368
632
Sursa CBS-Research 2020
516484
73
12
131
161
353
366
393
515
538
576
0 10 20 30 40 50 60 70
Dificultăți la locul de muncă
Implicarea icircn dezvoltarea comunitară
Implicarea icircn deciziile comunitare
Au depășit deadline-uri la serviciu
Au icircntrerupt studiile
Intenția de a se integra pe piața muncii
Participarea activă icircn viața politică
Intrarea debutul icircn politică
Participarea icircn icircnvățămacircntul non-formal
Participarea icircn icircnvățămacircntul formalResponsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
33
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc Astfel se conturează o divizare clară a preocupărilor și responsabilităților femeilor și bărbaților icircn gospodărie
Necesitățile de icircngrijire au crescut substanțial icircn perioada de autoizolare socială icircnsă repartizarea rolurilor și sarcinilor icircn familie continuă a fi inechitabilă Icircn același timp povara grijilor casnice este resimțită și icircn cazul familiilor mono-parentale unde sarcinile de icircngrijire sunt asumate de către un singur membru Icircn cazul ambelor genuri nu se atestă diferențe icircn plan regional cu o excepție bărbații din mediul rural participă mai mult la curățenie față de cei din urban (217 față de 10) și mai puțin la gătit (46 față de 149)
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
Povara activităților de icircngrijire devine tot mai resimțită icircn cazul femeilor Deși numărul de ore dedicate gospodăriei icircn perioada de pandemie a crescut pentru icircntreaga populație acest lucru devine mai pronunțat icircn cazul femeilor pentru circa jumătate dintre ele s-a majorat timpul acordat curățeniei comparativ cu 30 dintre bărbați Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul
activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort cum ar fi icircngrijirea și instruirea copiilor menajul gospodăriei (curățenia pregătirea meselor etc) Suprasolicitarea cu activități de icircngrijire este mai resimțită icircn cazul persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani aceasta fiind categoria de populație ocupată (icircn condiții de viață obișnuite) sau cu copii minori
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 8
Sursa CBS-Research 2020
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
Gestionare gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavvacircrstnici
Aprovizionarea cu apăcompustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
34
Sursa CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care a crescut orele dedicate activităților casnice gospodării cu copii
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate
icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Ponderea populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Figura 9
Figura 10
45
28 28 27 2621 17 17
12 10 10
3020 21 19
13 15 14 179 11 10
Curățenie Jocuri cu copii Pregătirea meselor Cumpărături Aprovizionare apăcombustibil
Icircngrijirea animalelor
473
275
279
268
258
234
417
455
44
436
256
175
427
167
18
16
201
202
229
57
63
45
101
13
Curățenie
Icircngrijirea copiilor
Jocurilecturi cu copii
Instruire lectii cu copii
Pregătirea meselor
Gestionarea gospodăriei
18-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 + ani
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice față de perioada de pacircnă la pandemie (populația generală)
54 53 53 52
34
25 24
39 36 39 37
18 16 18
Icircngrijirea copiilor Curățenie Jocuri cu cu copii Lecții cu copiii Pregătirea meselor Gestionarea gospodăriei Cumpărături
Femei Bărbați
35
Icircn perioada crizei pandemice unele femei au beneficiat de mai mult suport din partea familiei icircn timp ce altele au rămas singure față icircn față cu responsabilitățile și grijile casnice Circa jumătate dintre femei afirmă că icircn perioada de pandemie partenerul s-a implicat mai mult icircn treburile casnice și icircngrijirea familiei iar 1 din 3 femei a beneficiat de ajutorul unui alt membru al familiei Cel mai avantajate icircn acest sens sunt femeile cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani care au icircn icircngrijire copii Prin urmare criza pandemică a determinat o ușoară atenuare a inegalităților de icircngrijire icircn grupul de populație tacircnără La polul opus icircn marginalizare
și excludere s-au dovedit a fi femeile vacircrstnice (60+ ani) unde sunt cel mai mult perpetuate stereotipurile legate de rolurile de gen Vulnerabilitatea acestora se dublează o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă Totodată trebuie să menționăm că alte circa 50 dintre femei nu au beneficiat de suport mai mare din partea partenerului icircn pofida faptului că necesitățile de icircngrijire ale familiei și gospodăriei au crescut substanțial numărul de ore dedicate acestor activități sporind cu peste 30 față de perioada de pacircnă la pandemie
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker5
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că
bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
De la răspacircndirea COVID-19 au fost cumva afectate rolurile și responsabilitățile icircn gospodăria Dvs
Sursa CBS-Research 2020
Cartarea grupurilor de femei care au beneficiat de mai mult ajutor din partea familiei icircn perioada de pandemie
Figura 11
18-29
30-44
45-59
60+
Studii medii incomplete Studii medii generale
Studii profesional tehnice
Studii superioare
Sunt prezenti copii
Fără copii
Sunt prezenti vacircrstnici
Fără vacircrstnici
Angajat
Somer
Pensionar Dizabilitate
Urban
Rural
20
25
30
35
40
45
50
55
35 40 45 50 55 60
Alt m
embr
u al
fam
iliei
mă
ajut
ă m
ai m
ult l
a icircn
griji
rea
fam
ilie
și go
spod
ărie
i
Partenerul mă ajută mai mult la icircngrijirea familie și gospodăriei
5 COVID-19 icircn Republica Moldova ndash sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
36
Pandemia COVID-19 a creat o criză a icircngrijirii care a determinat
bull Acutizarea inegalităților icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire crește exponențial asupra acestora
bull Femeile vor continua să fie antrenate icircn muncile care solicită cel mai mult efort și timp icircn gospodărie cum ar fi icircngrijirea copiilor și adulților dependenți curățenia gătirea etc icircn timp ce bărbații vor continua să fie implicați icircn activități mai lejere Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort
bull Criza de icircngrijire a afectat familiile cu copii unde necesitățile de icircngrijire și icircntreținere sunt mai mari Volumul acestora a sporit substanțial ca urmare a trecerii la icircnvățămacircntul la distanță femeile fiind mai antrenate icircn lecțiile cu copiii
bull Femeile vacircrstnice rămacircn blocate icircn situații de marginalizare și excludere Pe perioada pandemiei acestea au beneficiat de cel mai puțin suport din partea partenerului sau altui membru al familiei Vulnerabilitatea acestor femei s-a dublat o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă
bull Responsabilitățile de icircngrijire vor izola și mai mult femeile Criza de icircngrijire a fost și continuă a fi icircnsoțită de provocările de ordin psihologic rezultate din impunerea măsurilor de autoizolare Spre deosebire de bărbați femeile petrec mai mult timp icircn izolare la domiciliu
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 12
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
37
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEIO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din Moldova
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra implicării femeilor şi a bărbaţilor icircn cacircmpul muncii asupra posibilităţii de obţinere a venitului icircn această perioadă şi asupra nivelului de realizare a sarcinilor de muncă Icircn acest context cercetarea a evidenţiat că criza provocată de pandemie s-a răsfracircns mai negativ asupra persoanelor ce se implică direct icircn activităţi de icircngrijire şi a celor ce activează icircn sectoarele economice ce nu permit sau permit doar parţial realizarea muncii la distanţă
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de
exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo aiar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta Adițional au fost utilizate date oficiale prezentate de statistica naţională pentru perioada relevantă a fi reflectată icircn contextul analizei propuse
38
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[11] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
CONSTATĂRIRolurile de icircngrijire determină multe femei din Moldova să devină inactive pe piața muncii Imposibilitatea de a combina icircntr-un mod eficient viața de familie și cea profesională constituie motivul pentru care mai multe femei se retrag de pe piața muncii Astfel putem observa că rata de ocupare a femeilor este foarte mult determinată de prezența copiilor de vacircrstă preșcolară Aproximativ 22 din femeile inactive pe piața muncii sunt icircn această
situație din cauza responsabilităților de icircngrijire ponderea bărbaților fiind de doar 1 Inactivitatea pe piața muncii este caracteristică atacirct femeilor din grupul NEET de 15-29 ani cacirct și a femeilor din grupul de vacircrstă 55+ (vezi figura de mai jos) Chiar dacă femeile sunt ocupate pe piața muncii conform estimărilor BNS acestea tind să lucreze mai puțin (excepție făcacircnd femeile icircn poziții de conducere)
Rata de ocupare a persoanelor cu vacircrsta de 25-49 ani icircn dependență de numărul copiilor de vacircrstă preșcolară 2018
Durata medie a săptămacircnii de lucru oresăptămacircnă 2018
Ponderea persoanelor inactive după categoria de inactivitate 2018
Grupul NEET cu vacircrsta 15-29 ani 2017-2019
Sursa Biroul Național de Statistică 2017-2019
Indicatori cu privire la ocuparea și inactivitatea bărbaților și femeilor pe piața muncii
Figura 1
201181 194
334302
355
2017 2018 2019
Bărbaţi Femei
555497
391
595
Cel putin un copil Nici un copil
Bărbați Femei
42
3330
423839
30 28
43
36
Salariaţi Lucrători pe contpropriu
Lucrători familialineremuneraţi
Patroni Total
Bărbaţi Femei
15
39
1
30
1412
50
22
13
4
Studii Pensionare Responsabilități de familie
Alta situatie Plecare peste hotare
Bărbați Femei
39
Criza pandemică provocată de COVID-19 va expune și agrava această inegalitate Pentru femei icircn contextul inactivității instituțiilor educaționale presiunea de a se retrage și mai mult de pe piața forței de muncă va creşte Cu toate că datele disponibile icircn contextul analizei prin prisma de gen a efectelor cauzate de criză au evidenţiat că această situaţie deja s-a manifestat probabilitatea icircnăspririi acesteia este destul de mare Astfel acest lucru va avea mai multe forme vor deveni şi mai puțin active vor lucra mai puține ore sau vor munci la distanță Deoarece rolul de icircngrijire a sporit pe perioada de pandemie inegalitățile de gen pe piața muncii se vor acutiza și mai mult posibilitatea redusă de a combina viața profesională cu cea de familie discriminarea femeilor la angajare pe motiv de maternitate segregarea femeilor și bărbaților pe sectoare ale economiei accentuarea diferențelor salariale de gen reducerea posibilităților de promovare a femeilor Revenirea la muncă va fi anunțată mai devreme de permisiunea de a deschide școlile și grădinițele După
icircncheierea situației de urgență va exista necesitatea revenirii mai multor salariați la locul de muncă Acest lucru va fi determinat atacirct de dorința angajatorilor cacirct și a salariaților Revenirea la muncă va avea loc icircntr-un mod descentralizat ținacircnd-se cont de contextul specific al sectorului de activitate și al angajatorului Din această cauză icircn societate există un consens mai mare pentru a deschide locurile de muncă (vezi figura de mai jos) Deschiderea școlilor și a grădinițelor va avea loc icircntr-un mod centralizat și doar după ce un șir de precondiții legate de controlul și gestionarea riscurilor ce vizează situația epidemiologică vor fi clarificate Cu siguranță un consens icircn societate legat de deschiderea școlilor și a grădinițelor va fi negociat mult mai dificil Icircntr-un asemenea context vom avea situația icircn care sectoarele economice icircşi vor relua activitatea fără a fi deschise instituțiile de educație fapt care va pune o presiune semnificativă pe părinții care muncesc icircn special pentru oportunitățile de angajare a mamelor
După părerea Dvs acum este timpul potrivit ca
Opinia generală cu privire la oportunitatea de a deschide anumite sectoare ale societății
Figura 2
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Dacă acest mod de muncă nu va fi normalizat și va continua să fie specific mai mult femeilor atunci riscăm să avem o nouă formă de segregare a muncii icircn bază de gen Pe viitor munca femeilor care lucrează de
acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
723
707
575
423
166
177
247
342
Să fie deschise școlile și grădinițele
Să fie deschise cafenelele restaurantele
Să renunțăm la autoizolare icircn casă
Toți să meargă la locul de muncă
Este prea devreme Este momentul potrivit
40
Situația de la locul de muncă
Probabilitatea ca femeile care și-au suspendat activitatea icircn perioada de urgență să revină la locul de muncă este mai mică comparativ cu bărbații icircn aceeași situație Icircn perioada de urgență o pondere relativ egală a bărbaților și femeilor și-au suspendat activitatea de muncitori (335 bărbați și 367 femei) Revenirea acestora la locul de muncă va fi condiționată de riscurile legate de infectare regulile de profilaxie și distanțare socială precum și desituația economică caracteristică unor sectoare ale economiei Un factor specific legat de reicircntoarcerea femeilor se referă la posibilitatea gospodăriilor de asigura grija pentru copiialți membri ai familiei icircn condițiile icircn care școlile și grădinițele vor fi icircn continuare icircnchise Cel mai probabil munca la distanță va fi accesibilă doar femeilor cu studii mai avansate care activează icircn sectoare unde această muncă este posibilă Pentru femeile cu un nivel al studiilor mai mic fiind angajate icircn sectoare ale economiei icircn care munca nu poate fi realizată la distanță (și icircn care nivelul de remunerare este mult mai mic) acest lucru nu va fi posibil Dacă riscul de infectare va persista deplasarea la serviciu a femeilor va fi icircngreunată - puține
dintre ele au mijloace de transport propriu iar icircn cele mai importante urbe ale țării deplasarea pe jos la serviciu va fi greu de realizat Astfel constatăm că criza pandemică pe lacircngă aprofundarea inegalităților de gen va determina şi marginalizarea celor mai vulnerabile femei
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Figura 3
Sursa CBS-Research aprilie 2020
42
138
335
267
273
367
Muncim direct la locul demuncă
Muncim de acasă
Nu muncim deloc stămacasă icircn concediu
Femei Bărbați
41
Ponderea celor care lucrează de acasă și a celor care nu muncesc și stau icircn concediu icircn dependență de nivelul de educație
Cum vă deplasați la serviciu
Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 4
Figura 5
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Totodată o parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv şi de
nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Disponibilitatea de asigurare socială și medicală
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspendarea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Putem presupune că munca informală va crește icircn general iar icircn racircndul bărbaților icircn mod special aceasta fiind
o formă prin care angajații vor răspunde contextului economic nefavorabil Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă Pentru unii bărbații tineri cu un nivel scăzut al studiilor probabil nici ocuparea informală nu va fi posibilă Printre tinerii din zonele urbane rata NEET va crește iar icircn zonele rurale va spori ponderea tinerilor lucrători neremunerați icircn propria gospodărie
51108 83
356
569 574
367
228
Medii incompletesau fără
Medii generale Profesional tehnice Superioare
Muncim de acasă Nu muncim deloc stăm acasă icircn concediu
37426
376 56
249 16
Valul 1 (4-5 aprilie) Valul 11 (1-3 mai)
pe jos transport personal transport public
186
189
173
179
74
77
71
69
2015
2016
2017
2018
Femei Bărbați
731
726
813
769
65 70 75 80 85
Dispun de asiguraremedicală
Angajatorul dvs plătește contribuții la
fondul social
Femei Bărbați
42
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 6
Sectoarele unde predomină ocuparea femeilor par a fi și mai vulnerabile Segregarea femeilor și bărbaților pe diferite sectoare ale economiei va icircnsemna că criza va afecta icircntr-un mod și timp diferit bărbații și femeile Cu siguranță sectorul serviciilor icircn care majoritatea celor ocupați sunt femei va fi prejudiciat de necesitatea de a menține reguli de distanțare socială Pentru a icircnțelege mai bine aceste vulnerabilități am icircncercat să analizăm toate sectoarele economiei prin prisma modalităților prin care acestea au fost sau vor fi afectate riscuri de infectare restricții impuse de autorități capacitatea de ajustare la regulile de distanțare socială posibilitatea de a realiza munca la distanță vulnerabilitatea economică etc Gradul de vulnerabilitate pentru fiecare sector a
fost apreciat pe o scară de la 1 (impact relativ mic sau neutru) la 5 (impact semnificativ) Figurile de mai jos ilustrează această situație pentru sectoarele unde predomină ocuparea femeilor sau a bărbaților Analiza preliminară (bazată pe datele din 2018) indică faptul că atacirct icircn termeni relativi cacirct și icircn număr absolut mai multe sectoare icircn care predomină femeile salariate au un grad mai mare de vulnerabilitate Icircn acest context se impune o analiză mult mai granulară realizată icircn baza unor date actualizate Cu siguranță acest aspect trebuie ținut la control inclusiv icircn condițiile icircn care mai multe sectoare ale economiei vor avea nevoie și vor beneficia de suport și intervenții specifice din partea autorităților
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
43
Din cauza situației pandemice mai mulți bărbați au revenit icircn țară Datele reflectate icircn figura ce urmează arată că decalajul de gen icircn acest context icircnregistrează 88 pp La fel se observă că pandemia a determinat mai mulți tineri să revină acasă Această situație se explică prin doi factori Icircn primul racircnd o parte din tinerii reveniți sunt cei plecați peste hotare pentru a-și continua studiile superioare - licență masterat doctorat etc Icircn al doilea racircnd o parte din tinerii reicircntorși icircn mare parte bărbați sunt cei care lucrau peste hotare pe termen scurt implicați icircn fond icircn munci informale
Gradul de vulnerabilitate a sectoarelor icircn care predomină ocupare femeilor și a bărbaților
Ponderea celor ce au revenit icircn țară drept efect a situației pandemice
Figura 7
Figura 8
Sursa Analiza icircn baza datelor Biroului Național de Statistică 2018
Recent s-au icircntors icircn țară din străinătate
Sursa CBS-Research aprilie 2020
TIC
Industria relucrătoare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Activități financiare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Agricultura Comerț
Tranzacțiiimobiliare
Sănătatea Asist Socială
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
113
25
112
79
29
42
barbati
femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ ani
Energia electrica Agricultura
Construcții
Tranzacții imobiliare
HoReCa
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
44
Numărul bărbaților reveniți acasă este mai mare deoarece mai mulți bărbați recurg la munca peste hotareConform ultimelor date oferite de BNS icircn 2018 - 3527 mii de persoane din Moldova au plecat peste hotare femeile deținacircnd a treia parte din totalul acestora (325) Totodată și decalajul de gen icircn timp s-a pronunțat ndash de la 30 pp icircn 2008 la 35 pp - peste un deceniu (reprezentacircnd și cel mai mare decalaj de gen icircnregistrat) Situația diferită a femeilor și bărbaților care muncesc peste hotare cel mai
probabil va genera următorul tablou pe termen scurt se vor icircntoarce cei care au fost implicați icircn muncile sezoniere și icircn muncile informale aceștia fiind icircn mare parte bărbații femeile care mai puțin tind să presteze munci sezoniere și care se bucură de un grad mai mare de formalitate nu vor reveni icircntr-un număr semnificativ pentru o parte din bărbații tineri cu un nivel scăzut de studii migrația nu va fi disponibilă pe perioada pandemiei
Sursa BNS 2008-2018
Dinamică de gen icircn procente a persoanelor de 15+ ani plecate peste hotare la lucru sau icircn căutare de lucru
Figura 9
2382(675)
1145(325)
mii persoane
Barbati Femei
3098
3254
3191
3185
3527
280 300 320 340 360
2008
2015
2016
2017
2018
mii persoane
350325
650675
00
100
200
300
400
500
600
700
800
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Femei Barbati
45
RECOMANDĂRI GENERALEElaborarea strategiilor de combatere a efectelor pandemiei provocate de COVID-19 sensibile la problemele specifice ale femeilor și bărbaților Icircntrucacirct criza pandemică a afectat diferit femeile și bărbații icircn ceea ce ține de implicarea acestora icircn cacircmpul muncii icircn obținerea veniturilor icircn divizarea rolurilor de icircngrijire ceea ce s-a răsfracircns și asupra stării de bine și siguranță a acestora răspunsurile de politici la fel trebuie să manifeste un caracter specific icircn funcție de aria afectată și grupul vulnerabil expus riscului
Includerea femeilor icircndeosebi ale celor din grupurile subreprezentate icircn procesul de luare a deciziilor și de formulare a politicilor legate de impactul COVID-19 Pornind de la faptul că icircn Moldova femeile icircn general au o reprezentare mai mică icircn procesul decizional icircn contextul icircn care cercetarea efectuată a evidențiat că pe termen mediu și lung din perspectiva socială și economică femeile vor fi mai vulnerabile icircn fața acestei crize procesul decizional local și național trebuie să fie unul incluziv astfel icircncacirct să se țină cont de necesitățile specifice ale femeilor icircn special ale celor din categoriile subreprezentate (cum ar fi tinerele femei de etnie romă vacircrstnice cu dizabilități etc)
Acordarea sprijinului fiscal angajatorilor icircn concordanță cu respectarea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea personală icircn racircndul persoanelor angajate Ținacircnd cont de faptul că măsurile icircntreprinse de autorități pentru a combate efectele pandemice (de exemplu sistarea activității mai multor agenți economici a instituțiilor educaționale etc) au fost resimțite diferit de femeile și bărbații ocupați atacirct prin prisma prezenței lor pe piața muncii cacirct și prin cea de obținere a veniturilor icircn special din cauza divizării inegale a responsabilităților de icircngrijire echitabil va fi ca acțiunile angajatorilor să fie aliniate la intervențiile ce ar facilita depășirea acestor inegalități Astfel sprijinul acordat de autorități precum ar fi cele de ordin fiscal urmează a fi direct proporțional cu rezultatele intervențiilor icircntreprinse de angajatori ce vin să abordeze problema excluderii femeilor icircn special a celor cu copii de vacircrstă preșcolară din cacircmpul muncii
Investirea mai multor resurse pentru a asigura ca instituțiile de icircngrijire a copiilor se redeschid icircn siguranță
icircntru evitarea ca aceste unități să devină potențiale focare de răspacircndire a pandemiei COVID-19 Icircn acest scop autoritățile vor elabora proceduri interne de activitate a grădinițelor creșelor etc ajustate la situația actuală vor aloca resurse suficiente pentru a asigura că personalul unităților date pot să activeze icircntr-un mod sigur cu acces la echipamentele necesare fără a pune sub risc sănatatea lor siguranța copiilor și a părinților acestora Sondajul de opinie desfășurat icircn aprilie 2020 a evidențiat că circa 73 din părinți consideră că este mult prea devreme ca instituțiile preșcolare și școlare să-și reia activitatea Icircn acest context reacția autorități icircn sensul redeschiderii entităților educaționale trebuie să determine un nivel sporit de icircncredere icircn racircndul părinților
Monitorizarea constantă a efectelor crizei pandemice pentru a aborda eficient și prompt provocările cu care se confruntă femeile și bărbații din Moldova Se impune a fi icircntreprinsă o analiză mult mai detaliată și constantă din partea autorităților atacirct la nivel național cacirct și teritorial ce va genera date multiplu dezagregate (pe criteriul de sex vacircrstă mediul de trai statut economic educațional familial etc) pentru a urmări cum criza a impactat categoriile vulnerabile sau care sunt riscurile potențiate icircn acest context icircntru elaborarea și implementarea planuri de reacție eficiente icircn scopul diminuării inegalităților care se manifestă și urmează să se accentueze
Blvd Ștefan cel Mare și Sfacircnt nr 202 etajul 3 Chișinău Republica Moldova
Tel +373 22 839 898Email infomdunwomenorg
Website moldovaunwomenorgFacebook unwomenmoldovaTwitter unwomenmoldova
11
FINANCIALVULNERABILITY DURING THE COVID-19 PANDEMICO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra veniturilor femeilor și bărbaților din Moldova
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de șocuri asupra populației impactul acestora fiind resimțit icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircndeosebi documentul dat relevă constatările de bază cu referire la răspacircndirea efectelor pandemiei COVID-19 asupra veniturilor femeilor şi a bărbaţilor şi modalităţile prin care inegalităţile de gen se pot acutiza Icircn contextul icircn care criza provocată de pandemie a determinat sporirea nivelului de implicare icircn special a femeilor icircn activitaţile de icircngrijire a copiilor ceea ce a accentuat şi mai mult inegalităţile de gen pe piaţa muncii1 ne-am propus să vedem cum acest lanţ logic de efecte s-a transpus asupra veniturilor disponibile ale femeilor şi bărbaţilor Astfel ne-a preocupat să identificăm care sunt canalele principale pentru accentuarea vulnerabilităţii financiare icircn racircndul femeilor şi al bărbaţilor şi cum acestea pot determina manifestarea şi extinderea inegalităţilor de gen
Icircn cadrul acestei cercetări vulnerabilitatea financiară de gen actuală şi potenţială este analizată prin prisma a trei surse principale de obţinere a cacircştigului şi anume (i) activităţile productive (ii) prestaţiile sociale şi (iii) transferurile inclusiv remitenţele Conform Biroului Naţional de Statistică (BNS) anume aceste trei componente stau la baza veniturilor disponibile2 Totodată ţinacircnd cont de contextul naţional icircn special a măsurilor icircntreprinse icircn sensul diminuării efectelor provocate de criza pandemică cacirct şi de cel global icircn ceea
ce vizează prognozele pentru 2020 ale efectelor crizei asupra remitenţelor un accent mai mare a fost pus spre evaluarea vulnerabilităţii provocate de fluctuaţia nivelului de remitenţe şi a veniturilor obţinute de la locul muncii
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn Republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus[11] iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)[22] Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn cooperare cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo iar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta
Adiţional au fost interpretate datele oficiale prezentate de statistica naţională cu referire la situaţia veniturilor
INTRODUCERE
VULNERABILITATEA FINANCIARĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19
12
populaţiei pentru perioada relevantă analizei icircn cauzăAnual icircn baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC) BNS identifică şi calculează care este venitul disponibil al gospodăriilor Icircntrucacirct BNS prezintă datele anume icircn acest fel (la nivel de gospodărie) este important de menţionat că icircn ceea ce privește dimensiunea egalității de gen icircn cadrul acestei analize atunci cacircnd prezentăm datele prin perspectiva femeilor şi a bărbaţilor anume din această sursă ne referim la valorile specifice gospodăriilor icircn care capul familiei este bărbat sau femeie Totodată nu excludem faptul că dacă aveau să fie prezentate datele cu referire la veniturile şi cheltuielile femeilor şi a bărbaţilor ca şi persoane individuale dar nu situaţia pe gospodării aceasta ar fi evidenţiat mai mari inegalităţi de gen icircn ceea ce vizează cacircştigurile femeilor şi a bărbaţilor şi sursele acestora de venit La fel dat fiind faptul că icircn ultimii zece ani au parvenit mai multe schimbări cu privire la structura veniturilor cheltuielilor și consumului populației și a crescut constant rata de non-răspuns a respondenților la CBGC3 icircn anul 2018 Biroul Național de Statistică a ajustat metodologia de calcul al pragului de sărăcie și metodologia CBGC Ținacircnd cont de aceste
precizări metodologice icircn raportul de față ne vom axa mai mult pe analiza tendințelor decacirct pe cifrele exacte pentru un an sau altul
[11]Constatările evidenţiate de analizele precedente elaborate icircn acest context
[22]Veniturile disponibile ale populaţiei reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti şi icircn natură provenite din activitatea salariată şi pe cont propriu de la realizarea producţiei agricole din gospodăria auxiliară venit din proprietate pensii şi alte prestaţii sociale şi alte transferuri curente (inclusiv mărfuri şi sume băneşti primite din afara gospodăriei)
1 Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
2 httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3 Rata non-răspunsurilor constituie mai mult de 30 la sută menținacircndu-se tendinţa de creştere a acesteia icircn timp Problema este mai accentuată icircn mediul urban icircn special icircn municipiul Chişinău
CONSTATĂRIBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565 din volumul total al veniturilor disponibile Analiza dezagregată a datelor ce sunt reflectate icircn figura de mai jos arată clar faptul că perspectiva de gen a evidenţiat decalaje majore icircn acest sens Dacă icircn cazul bărbaţilor anume această sursă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile
sociale şi remitenţe A atras atenţia şi faptul că dacă icircn ceea ce vizează prestaţiile sociale inegalităţi de gen semnificative nu au fost observate (diferenţa fiind de 47 pp) atunci la capitolul remitenţelor femeile sunt dublu mai dependente de aceste surse de venit decacirct bărbaţii Astfel a cincea parte din veniturile disponibile ale femeilor o reprezintă anume remitenţele
13
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Comparativ cu situaţia femeilor din urbe aceasta semnifică o dependență de doua ori mai mare iar icircn comparaţie cu bărbaţii din mediul urban ndash tocmai de cinci ori mai mare Totodată analiza icircn dinamică arată clar o dependenţă constantă de remitenţe Diferenţa atacirct
de mare a ponderii prestaţiilor sociale şi a remitenţelor icircn veniturile totale ale femeilor poate fi explicată prin factorii structurali precum (i) migraţia mai mare icircn racircndul bărbaţilor4 care expediază mijloace financiare acasă şi (ii) multe gospodării icircn care capul familiei este femeia sunt gospodăriile icircn care acestea sunt pensionare şisau văduve
4 Conform BNS icircn 2018 ponderea bărbaţilor din totalul persoanelor plecate peste hotare a fost de 675
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 1
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
14
65
162156
295
Urban Rural
Men Women
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
Dinamica ponderii remitențelor icircn veniturile totale
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile totale pe criteriul de sex şi mediul de trai
Figura 2
Sursa BNS 2018
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urbanFemei rural Femei urban
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
15
Familiile cu copii sunt mai dependente de remitenţe Aceasta poate fi explicat prin faptul că icircn gospodăriile cu copii pentru a asigura un nivel decent de trai şi un acces mai mare la serviciile de educaţie sănătate dezvoltare a copiilor părinţii sau rudele icircn special bărbaţii pleacă la
muncă peste hotare ceea ce şi determină o dependenţă mai pronunţată de această sursă de venit Icircn cazul familiilor fără copii predomină dependenţa mai mare de prestaţiile sociale ceea ce poate fi explicat prin prezenţa mai mult a vacircrstnicilor icircn această situaţie
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile gospodăriilor cu copii şi fără inclusiv pe criteriul de mediu
Figura 3
Sursa BNS 2018
407
38
207
89
56
155
58
19
127116
191
214
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Cuplu familial fără copii O singură persoană Alte gospodării fără copii Părinte singur cu copii Cuplu familial cu copii Alte gospodării cu copii
2018
Prestații sociale Remitențe
fără copii cu copii
81
128
114
216
288
28
0 5 10 15 20 25 30 35
Parinte singur cu copii
Cuplu familial cu copii
Alte gospodarii cu copii
2018
Urban Rural
16
Conform prognozelor estimate de Banca Mondială5 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Pentru ţările din Europa şi Asia Centrală această scădere se estimează tocmai la 275 Scăderea proiectată care ar fi cea mai puternică diminuare din istoria recentă se datorează icircn mare măsură scăderii salariilor și a ocupării lucrătorilor migranți care tind să fie mai vulnerabili la pierderea locurilor de muncă și a salariilor icircn timpul unei crize economice icircntr-o țară gazdă
Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei Icircn baza datelor caracteristice pentru Moldova cu referire la valoarea monetară a remitenţelor din 2019 (fiind de $1 90929 mln reprezentacircnd 163 din PIB)6 şi a valorii estimative de reducere a acestora (prognozată BM pentru ţările din Europa şi Asia Centrală ndash 275) printr-un calcul matematic putem deduce cu aproximaţie că icircn 2020 valoarea monetară a
remitenţelor se va reduce icircn medie cu $525 mln sumă destul de semnificativă pentru populaţia ţării noastre Icircntrucacirct remitenţele reprezintă o sursă importantă de venit iar icircn perioada crizei provocate de pandemie mai multe persoane au revenit icircn ţără7 sistacircndu-şi temporar sau definitiv activitatea de lucru peste hotare se poate prognoza un impact financiar puternic asupra celor mai sărace şi vulnerabile categorii de persoane icircn special ale celor din mediul rural (a se vedea figura de mai jos)
5 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
6 h t t p s w w w w o r l d b a n k o r g e n t o p i c m i -g r a t i o n r e m i t t a n c e s d i a s p o r a i s s u e s b r i e f migration-remittances-data
7 Analiza ldquoTranziția inegală la muncă icircn perioada pandemiei O analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din moldovardquo CPD UN
Women mai 2020
145
92
157154
105
174
15
88
20
total urban rural
Quintile of the poor Quintile of the vulnerable Quintile of the emerging middle
468
1012141618
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
urban area
Quintile of the poor
Quintile of thevulnerable
Quintile of the emergingmiddle
10
15
20
25
30
rural
Dinamica ponderii remitenţelor icircn veniturile celor mai sărace categorii
Figura 4
Sursa BNS 2010-2018
145
92
157154
105
174
15
88
20
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
total urban rural
Quintila săracilor Quintila vulnerabililor Quintila de mijloc emergentă
4
6
8
10
12
14
16
18
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
mediul urban
Quintila săracilor
Quintila vulnerabililor
Quintila de mijloc emergentă
Mediul urban
Rural
17
Dinamica dependenţei acestor categorii de remitenţele intrate icircn ţară evidenţiază două constatări de bază (i) icircn primul racircnd se evidenţiază dependenţa continuă a celor mai defavorizate categorii de persoane anume din mediul rural de aceste surse de venit şi (ii) icircn al doilea racircnd reducerea ponderilor acestor mijloace financiare icircn veniturile gospodăriilor icircncepacircnd cu 2015-2016 atacirct icircn mediul rural cacirct şi urban poate fi explicate de criza economică din Rusia acolo unde majoritatea bărbaţilor din Moldova aleg să plece la muncă Astfel prin deducere sesizăm că reducerea remitenţelor din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19 va avea un impact şi mai mare asupra nivelului de sărăcie a celor mai vulnerabile categorii de persoane
Complementar cu informația reflectată aceasta ar presupune că femeile şi familiile cu copii din mediul rural vor avea cel mai mult de suferit de diminuarea remitenţelor Prin urmare o scădere a remitenţelor icircn racircndul acestor grupuri defavorizate va afecta negativ capacitatea lor de a investi icircn servicii de sănătate de educaţie şi alte servicii esenţiale deoarece mai multe din finanțele lor vor fi direcționate către soluționarea deficitului de alimente și a nevoilor imediate de trai8 Chiar dacă efectele acestor modificări nu vor fi resimţite imediat pe termen mediu efectele crizei pandemice se vor pronunţa icircn acest context Prin urmare constatăm că variaţiile icircn acest sens pot fi considerate un canal important de manifestare şi agravare a inegalităţilor de gen
La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpul ce urmează Datele generate de sondajul de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 au relevat nivelul de autoapreciere a efectelor crizei pandemice asupra veniturilor obţinute din activităţile productive ale femeilor şi bărbaţilor Figura de mai jos contrapune răspunsurile oferite de respondenţi icircn acest context Astfel clar se vede că bărbaţii fac parte din categoria cea mai vulnerabilă din punct de vedere salarial o vulnerabilitate ce s-a manifestat deja şi care urmează să se manifeste icircntr-un timp apropiat La fel figura relevă că printre cei mai vulnerabili sunt şi persoanele fără studii sau cu studii incomplete tinerii şi adulţii (18-44 ani) şi cei ce au copii Astfel direct se observă că măsurile de restricţie impuse la nivel de stat pentru a diminua impactul nociv provocat de pandemia COVID-19 (inclusiv menţinerea distanţei sociale sistarea activităţii mai multor agenţi economici etc) s-au răsfracircns imediat asupra veniturilor disponibile ale cetăţenilor
8 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Vulnerabilitatea salarială
Cartografierea respondenţilor prin prisma vulnerabilităţii salariale
Figura 5
Sursa Sondajul realizat de CBS-Axa la comanda CPD aprilie 2020
Bărbați
Femei
18-29 ani30-44 ani
45-59 ani
60+ani
Studii medii incompletefără
Studii medii generale
Studii superioare Urban
Rural
Cu copii
Fără copii
15
20
25
30
35
40
8 10 12 14 16 18 20 22 24Am a
vut o
redu
cere
de
sala
riuicircn
luna
mar
tie 2
020
Probabil voi pierde și cu siguranță voi pierde locul de muncă
18
Din perspectiva prestaţiilor sociale vulnerabilitatea financiară nu va fi atacirct de pronunţată Figura de mai jos reflectă numărul persoanelor ce au intrat icircn ajutor social icircn primele patru luni ale anului 2020 Prin urmare pentru luna aprilie se observă o creştere vizibilă a categoriilor defavorizate ce au avut necesitatea de a beneficia de suportul financiar din partea statului femeile fiind mai dependente de aceste surse Adiţional datele sondajului de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 relevă că icircn racircndul mai multor femei respondente a sporit sau a rămas
neschimbată valoarea pensiilor şi ale altor plăţi sociale (inegalitatea de gen icircnregistracircnd o valoare medie de 55 pp) Prin urmare putem deduce că icircn pofida unei dependenţe de prestaţiile sociale mai mari icircn racircndul femeilor nu excludem faptul că anume această sursă de venit pe termen scurt sau mediu nu va afecta negativ volumul total al cacircştigurilor femeilor şi a bărbaţilor
Totuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc inegalitatea de gen icircn acest sens echivalacircndu-se cu 53 pp Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor)
Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare A atras atenţia că icircn această categorie intră şi persoanele ce au copii cele din mediul rural şi cele cu un nivel mic de studii
Vulnerabilitatea financiară pe termen mediu
Sursa Sondaj realizat de către CBS-Axa pentru CPD Aprilie 2020
Cartarea respondenţilor prin prisma expunerii pe termen mediu la vulnerabilitatea financiară severă
Figura 6
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
19
Beneficiarii de ajutor social
Sursa CNAS 2020
Sursa Sondaj April 2020
Pensiile și alte plăți sociale
Icircn final putem menţiona că din perspectiva vulnerabilităţii financiare provocate şi accentuate de criza pandemică COVID-19 pot fi reliefate trei constatări majore
1 Faptul că pentru femei o sursă importantă de venit o constituie prestaţiile sociale variaţiile observate icircn perioada crizei pandemice nu evidenţiază o modificare negativă icircn acest sens ceea ce presupune că pe termen scurt sau mediu din această perspectivă veniturile nu vor fi atacirct de afectate iar vulnerabilitatea financiară a femeilor nu va fi atacirct de pronunţată Cu toate acestea nu trebuie de omis faptul că o analiză mult mai detalită şi constantă trebuie a fi icircntreprinsă icircn sensul monitorizării situaţiei date
Analiza perspectivei de gen icircn racircndul beneficiarilor ajutorului social
Autoanaliza respondenţilor a impactului crizei pandemice
Figura 7
Figura 8
2 Pe termen scurt ţinacircnd cont de reducerea veniturilor din activităţile productive bărbaţii vor fi mai afectaţi de criza pandemică Totuşi pe termen mediu nu excludem că inegalităţile de gen la nivel de salarii şi pensii se vor accentua defavorizacircnd mai mult femeile Aceasta poate fi explicat prin faptul că femeile vor deveni mai inactive pe piaţa forţei de muncă (fie se vor retrage fie vor lucra la distanţa) din cauza divizării inegale a respondabilităţilor de icircngrijire situaţie deja care s-a manifestat pe parcursul crizei pandemice şi care nu este exclus că se va agrava
3 Consideracircnd că femeile icircn special cele din mediul rural sunt mai dependente de remitenţe reducerea acestora probabil va afecta mai mult anume această categorie icircnsă nu cunoaştem cacirct de rapid aceste efecte se vor manifesta icircn timp icircntrucacirct această tranziţie nu va fi atacirct de bruscă precum variaţiile la capitolul de veniturile obţinute de la locurile de muncă
61052
59130
57630
80622
47541
45754
44382
58039
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
ianuarie 20
februarie 20
martie 20
aprilie 20
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
121
86
149
254
228
274
2
16
23
0 5 10 15 20 25 30
Total
Bărbați
Femei
Au scăzut Au rămas la fel Au crescut
20
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI O analiză a impactului crizei pandemice asupra nivelului stării de bine icircn racircndul femeilor și bărbaților
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Studiul de față analizează impactul pandemiei COVID-19 asupra bunăstării populației punacircnd accent pe problemele legate de sănătatea fizică și emoțională a femeilor și bărbaților icircn mod special a celor din grupurile vulnerabile Studiul evidențiază criza emoțională provocată de pandemie la care au fost expuse femeile icircn mare parte
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
Totodată analiza pune icircn evidență și problemele legate de securitatea fizică icircn perioada de pandemie Distanțarea socială și izolarea la domiciliu au determinat sporirea riscului de violență icircn familie Efectele acestui fenomen se răsfracircng simțitor asupra femeilor Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republica Moldova au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo ade 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11]
INTRODUCERE
21
Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentatve pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[ 1 1] COVID-19 Icircn Republica Moldova ndash Sondaje Tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
Una din șase persoane icircn Moldova nu este satisfăcută de starea sănătății Aprecierea acesteia ca fiind rea sau foarte rea este mai frecvent icircntacirclnită icircn racircndul persoanelor vacircrstnice din mediul rural cu venituri reduse altfel spus ndash icircn racircndul grupurile mai vulnerabile Icircn același timp jumătate din populație a fost nevoită să renunțe la muncă din cauza problemelor de sănătate fiind mai afectate femeile Pe de altă parte bărbații sunt mai tentați să
considere serviciile medicale inaccesibile Inegalități de acces se atestă icircn funcție de nivelul de venituri serviciile medicale par a fi inaccesibile pentru circa 30 dintre pentru persoanele din quintila 1 (cea mai săracă) 2
2 Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019 httppasmdroPASStudiesDetails147
CONSTATĂRI
S-a icircntacircmplat să nu puteți munci pe motive de sănătate icircn ultimul an
care consideră serviciile medicale inaccesibile
Sursa Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019
Percepțiile privind starea de sănătate și nivelul de acces la serviciile medicale
Figura 1
203222
238
195
292
22 225
141
20
Femei Bărbați Urban Rural q1 q2 q3 q4 q5
496464
515
432 414368
426465
533
Femei Bărbați Rural Urban q1 q2 q3 q4 q5
22
Necesitățile populației legate de sănătate rămacircn neacoperite icircn special icircn cazul grupurile vulnerabile Acestea din urmă beneficiază cel mai puțin de serviciile de sănătate Astfel constatăm că circa 48 din gospodăriile icircn care sunt prezente persoane cu dizabilități nu s-au adresat
la medic chiar dacă au avut nevoie Icircn aceeași situație au fost și gospodăriile cu venituri reduse vacircrstnicii și femeile
Criza pandemică provocată de COVID-19 a acutizat și mai mult problemele de sănătate icircn special cele legate de bunăstarea emoțională Peste 15 din populație s-au confruntat personal sau un membru al familiei cu o anumită boală (alta decacirct infectarea cu COVID-19) icircn perioada de izolare socială mai vulnerabile icircn acest sens fiind familiile vacircrstnice Vulnerabilitatea acestora se dublează dacă luăm icircn calcul restricțiile impuse persoanelor cu vacircrsta de peste 60 de ani de a părăsi locuința sau de a interacționa social Odată cu răspacircndirea epidemiei și instituirii măsurilor de izolare socială a fost afectată și sănătatea mintală sau emoțională a populației ndash circa 40 confruntacircndu-se cu asemenea probleme Cel mai afectate sunt femeile (48)
care și-au asumat marea parte a responsabilităților casnice și au petrecut mai mult timp icircn izolare socială comparativ cu bărbații Totodată pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Majoritatea populației se arată icircngrijorată de sănătatea proprie sau a membrilor familiei (peste 75) atacirct fizică cacirct și mintală3 Pe lacircngă acestea o preocupare importantă
3 COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
Sursa Raport rdquoMoldova Inegalărdquo CPD 2019
Cererea neacoperită de servicii medicale
Figura 2
care nu s-au adresat la medic chiar dacă au avut nevoie
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani60+
Bărbați Femei
Gosp cu pers cu dizabilități
Gosp fără pers cu dizab
Săraci
Bogați
Romi
Non Romi
5
10
15
20
25
30
30 35 40 45 50
p
entr
u ca
re e
ste
o fo
arte
mar
e pr
oble
mă
să se
inte
rnez
e icircn
spita
l
23
a populației ține de securitatea și bunăstarea fizică icircn perioada crizei pandemice Peste 70 din populație manifestă temeri legate de lezarea drepturilor icircn perioada stării de urgență dezordini icircn masă și chiar violență icircn cadrul familiei Femeile sunt mai expuse stării de anxietate
și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Problemele de sănătate cu care s-a confruntat populația icircn perioada pandemiei COVID-19
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Figura 3
Figura 4
95
106
5
74
116
158
76
152
5
62
48
53
5
72
52
75
314
484
367
395
47
398
408
413
Bărbați
Femei
18-29
30-44
45-59
60 +
Prezenți copii
Prezenți vacircrstnici
Boală fizică Boala unui membru al familiei Sănătatea mintală emoțională afectată
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării de urgență
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
24
Cacirct de periculos este virusul pentru sănătate și viață (foarte și oarecum periculos) Val 1
Icircn ce măsură credeți că vă puteți infecta Dvs sau membrii familiei (foarte și destul de probabil) Val 1
Dinamica percepțiilor privind nivelul pericolului virusului
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Nivelul de anxietate crește pe măsura sporirii riscului de infectare cu COVID-19 Odată cu răspacircndirea pandemiei preocupările și temerile față de starea sănătății au sporit vizibil Frica de a contacta virusul COVID-19 a cuprins icircntreaga populație indiferent de vacircrstă sau statut Femeile sunt mai afectate emoțional de situația epidemiologică acestea fiind mai preocupate de riscul infectării și implicațiile asupra sănătății Totodată pentru un răspuns de politici adecvat este important să fie luate icircn calcul și inegalitățile icircn funcție de studii și reședință Persoanele cu nivel icircnalt de studii din mediul urban sunt mult mai
icircngrijorate de posibilitatea infectării și totodată sunt mai conștiente de iminența pericolului de infectare Acest lucru se explică prin (i) acces mai redus la informație relevantă icircn zonele rurale (ii) inegalități de participare icircnvățare și informare icircntre diferite categorii de populație (iii) nivel redus de interes pentru studiere analiză a informației icircn racircndul populației cu nivel scăzut de studii Icircn același timp relaxarea măsurilor de carantină a determinat și modificări icircn dinamica percepțiilor și comportamentelor la icircnceputul lunii mai (valul 11 de cercetare) ponderea populației
preocupată de pericolul de infectare scade treptat
Dinamica percepțiilor privind posibilitatea infectării
Nivelul de icircngrijorare a populației față de riscul infectării cu COVID-19 Val = sondaj longitudinal
Figura 5
83
93
74
86
9992
85
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
ii jo
ase
Med
ii
Inal
te
Urb
an
Rura
l
6169 64
42
2718
20
36
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte periculos Oarecum periculos
3538
12
34
50
41
32
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
iijo
ase
Med
ii
Icircnal
te
Urb
an
Rura
l
118 7 9
25 2925 24
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte probabil Destul de probabil
25
Icircn același timp măsurile de izolare socială impuse de către autorități au afectat și mai mult sănătatea emoțională a populației Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să
le combine cu munca la distanță Efectele măsurilor de izolare sunt mai puțin resimțite icircn racircndul persoanelor cu nivel icircnalt de studii ceea ce indică asupra probabilității mai icircnalte de a fi ocupate icircn acele sectoare economice care permit respectarea măsurilor de distanțare socială și lucrul la domiciliu
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 6
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46) Totodată riscul a de fi supuse violenței domestice este mai pronunțat icircn racircndul persoanelor cu o vacircrstă mai icircnaintată acestea din urmă fiind și ținta celor mai restrictive măsuri de distanțare socială
Rata violenței a crescut comparativ cu anii precedenți Numărul de cazuri de violență icircn familie icircnregistrate la Poliție a crescut icircn primele 4 luni ale anului 2020 comparativ cu ultimii doi ani precedenți Icircn perioada ianuarie ndash aprilie 2020 au fost icircnregistrate 4213 cazuri de violență icircn familie (petiții examinate) astfel depășind semnificativ valoarea pentru aceeași perioadă a anilor trecuți Totodată icircn primele 4 luni ale anului 2020 au fost eliberate icircn jur de 1500 de ordine de restricție cu peste 1000 mai mult comparativ cu 2019 Icircn ceea ce privește solicitările de asistență telefonică icircn cazurile de violență domestică este important să observăm că numărul de apeluri la telefonul de icircncredere pentru femei și fete a sporit substanțial icircn luna aprilie atunci cacircnd s-au intensificat măsurile de distanțare socială și izolare la
domiciliu Estimarea obiectivă a incidenței cazurilor de violență icircn familie icircn perioada de izolare socială este destul de dificilă Luacircnd icircn considerare faptul că majoritatea populației s-a aflat icircn izolare la domiciliu pe perioada stării de urgență aceasta a redus posibilitățile persoanelor supuse violenței domestice de a solicita asistență ajutor la Poliție sau la telefonul de icircncredere icircntrucacirct se aflau icircn imediata apropiere cu persoana-agresor
5453
47
5458
56
5054
59
47
RuralUrbanIcircnalteMediiStudiijoase
55+35-5418-34FemeiBărbați
26
celor icircngrijorați de riscul violenței icircn familie icircn perioada pandemiei COVID-19
Total petiții examinate icircn primele 4 luni ale anului
Total ordine de restricții eliberate icircn primele 4 luni
Nr de apeluri la telefonul de icircncredere 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research IGP4 La Strada
Sursa Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Temerile legate de securitatea fizică icircn perioada izolării sociale sunt fondate Măsurile instituționale icircntreprinse de către autorități pentru stoparea pandemiei au creat condiții favorabile pentru abuzuri și violență domestică Violența icircn familie a constituit o problemă majoră a societății moldovenești și pacircnă la răspacircndirea pandemiei COVID-19 (figura 9) Ponderea femeilor care suferă de cele mai frecvente forme de violență icircn bază de gen este mai mare icircn cadrul grupului de vacircrstă pre-pensionară Totodată incidența violenței domestice este de două ori mai mare icircn racircndul femeilor din gospodăriile cu persoane cu dizabilități și femeilor de etnie romă Icircn contextul dat devin rezonabile icircngrijorarea și temerile femeilor față de riscul sporit al violenței domestice ca urmare a izolării sociale alături de problemele economice și de sănătate
Preocupările populației icircn legătură cu violența domestică și incidența cazurilor de violență
Violența icircn bază de gen icircn racircndul femeilor din grupurile vulnerabile
Figura 7
Figura 8
Preocupările populației față de sporirea violenței icircn perioada pandemiei sunt confirmate și de interesul față de acest subiect icircn Internet Astfel icircn perioada martie ndash mai 2020 perioadă icircn care a fost declarată starea de urgență și instituite măsurile de carantină și izolare la domiciliu au sporit căutările icircn Google a subiectelor ce țin de violență și abuz icircn special a violenței icircn familie comparativ cu primele luni ale anului curent Acest lucru ne permite icircn mod indirect să intuim o creștere și a incidenței cazurilor de violență domestică fapt ce a determinat și necesitatea căutării informațiilor legate de acest subiect
3446
3346
43
3643
4442
39
BărbațiFemei
18-3435-54
55+
StudiihellipMediiIcircnalte
UrbanRural
70
165
Martie Aprilie
1271
1376
1497
2018 2019 2020
3424 3919 4213
2018 2019 2020
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ Nivel scăzut educație
Studii medii
Studi superioare
Sunt pers cu diz icircn gosp
Nu sunt prs diz icircn gosp
Economic active
Rural
Sărace
Venituri medii
Bogate
Urban
Economic inactivă Roma
25
30
35
40
45
50
55
60
0 5 10 15 20 25 30
n
u ar
rapo
rta
cazu
l dac
ă ar
fi v
ictim
ă a
viol
ențe
i
V-a lovit sau a aruncat icircn dvs cu un obiect ce putea să vă lovească
4 Datele privind cazurile de violență icircn familie icircnregistrate la poliție reflectă situația pentru primele 4 luni ale anului
27
Tendințele și interesul de căutare icircn Google icircn perioada pandemiei Covid-19 Republica Moldova
Figura 9
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
Sursa Google
Căutări icircn Google violență icircn familie
Căutări icircn Google abuz
28
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19O analiză a impactului crizei pandemice asupra rolurilor de gen icircn icircngrijire și asupra abilitării femeilor
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen dar și asupra icircmputernicirii femeilor
Totodată studiul conturează cele mai importante inegalități icircn icircngrijire pe perioada pandemiei Aceasta din urmă a expus a accentuat și amplificat inegalitățile icircntre femei și bărbați icircn ceea ce privește responsabilitățile casnice Studiul evidențiază criza aparent invizibilă a responsabilităților și necesităților de icircngrijire
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republică au fost confirmate 12732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform
statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquoape un eșantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova realizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
29
CONSTATĂRIDivizarea inechitabilă a sarcinilor determină femeile să acorde de două ori mai mult timp activităților de icircngrijire a familiei O analiză a timpului divizat pe tipuri de activități relevă discrepanțe semnificative icircn timpul acordat treburilor casnice și icircngrijirii copiilor Responsabilitățile casnice ocupă cea mai mare parte a zilei unei femei ndash 46
ore icircn cadrul populației generale și 38 ore icircn cazul femeilor angajate Icircn timp ce bărbații icircn mare parte dedică cel mai mult timp serviciului - 39 ore din totalul bărbaților Totodată și durata zilei dedicate activităților de bază este mai mare icircn cazul femeilor cu circa două ore comparativ cu bărbații
Divizarea inechitabilă a rolurilor de icircngrijire este icircn mare parte determinată de percepțiile generale cu privire la rolurile tradiționale de gen icircn societate Acestea se regăsesc atacirct icircn racircndul bărbaților cacirct și a femeilor ndash circa 60 dintre ele consideracircnd că responsabilitățile familiale sunt mai mult de datoria lor Prin urmare se conturează două provocări de bază pe de o parte o constracircngere și presiune morală din partea societății iar pe de altă parte ndash o auto-asumare de către femei a rolurilor tradiționale rdquoprescriserdquo Opiniile stereotipizate sunt mai pronunțate icircn racircndul populației cu vacircrsta cuprinsă icircntre 30-44 ani 76
dintre acestea consideră că este de datoria bărbatului să icircntrețină familia iar 67 - că femeile trebuie să se preocupe primordial de icircngrijirea familiei și a casei Este important să menționăm că percepțiile cu privire la rolurile de icircngrijire sunt mult mai pronunțate comparativ cu cele legate de participarea (sau neparticiparea) femeilor icircn procesul de luare a deciziilor și cel politic Altfel spus membrii societății moldovenești icircn mare parte nu consideră că femeile ar fi mai puțin capabile să se implice icircn politică doar că implicarea acestora nu trebuie să fie icircn detrimentul familiei și a altor roluri de icircngrijire
Numărul mediu de ore pe zi dedicat de femei și bărbați activităților de bază
Sursa Barometrul de Gen 2016 CPDUN Women
Figura 1
[1 1] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3924
68 65
21 46
1838
1917
15
13
09
2213
17
0
2
4
6
8
10
12
14
Bărbați Femei Bărbați Femei
Total populație Angajați icircn cacircmpul muncii
Icircngrijirea copiilor
Activități icircn gospodărie
Activități casnice
Serviciu
30
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
Sursa Indexul Egalității de Gen 20193 CPD
Sursa Fundația Soros-Moldova CPD Barometrul de Gen 2006 -2016 Sondaje CPD 2017-2019
Icircn ultimii 10 ani percepțiile legate de rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților s-au icircmbunătățit ușor Cu toate acestea inegalitățile de gen icircn materie de roluri percepute și asumate atacirct icircn viața publică cacirct și cea privată icircși păstrează intensitatea Deși per ansamblu situația s-a ameliorat există o diferență importantă icircn viteza și vectorul de icircmbunătățire a percepțiilor Astfel icircn ceea ce privește participarea femeilor icircn viața publică (politică
management) viteza cu care s-au icircmbunătățit percepțiile este de două ori mai mare comparativ cu cele ce vizează responsabilitățile familiale Acest lucru confirmă icircncă o dată amploarea și penetranța inegalităților
3 Indexul Egalității de Gen 2019 CPD httpprogenmdfiles1421_indexul_egalitatii_de_gen_2019_finalpdf
Percepția populației asupra rolurilor de gen
Dinamica percepțiilor populației asupra rolurilor de gen
Figura 2
Figura 3
85
731
646668707274767880828486
2009 2014 2016 2017 2019
It is mens duty to earn money for the family
79618
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2009 2014 2016 2017 2019
It is womens duty to do the household chores
32
157
0
5
10
15
20
25
30
35
2009 2014 2016 2017 2019
Women cannot hold management positions
30195
05
101520253035
2009 2014 2016 2017 2019
Politics is not a place for women
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Este mai mult de datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Femeile nu au ce căuta icircn politică
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Femeile nu au ce căuta icircn politică
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women MenEste mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
icircn politică icircn funcții de conducere
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
31
Deși stereotipurile cu privire la rolurile de gen icircn icircngrijire și-au redus din intensitate icircn ultimul deceniu răspunsul actual de politici nu este eficient Concilierea vieții de familie cu cea profesională continuă a fi o provocare pentru femei Conform datelor oficiale beneficiari absoluți ai concediului de icircngrijire a copilului pacircnă la vacircrsta de 3 ani sunt mamele Icircn 2017 mai puțin de 10 dintre beneficiarii icircndemnizației de icircngrijire a copilului au fost tații Deși numărul acestora a crescut icircn ultimii ani ponderea bărbaților care icircși asumă rolul de icircngrijire a copiilor continuă a fi foarte mică icircn
raport cu cea a femeilor ceea ce indică asupra faptului că modelul actual al concediului de icircngrijire a copilului nu icircncurajează egalitatea de gen icircntre părinți și participarea sporită a taților icircn educarea și icircngrijirea copiilor4 Icircn același timp icircn Moldova se icircnregistrează un nivel redus de acces al populației la servicii de educație timpurie (creșe) Insuficiența acestor servicii limitează participarea femeilor icircn viața socio-economică și icircn același timp acutizează inegalitățile de gen icircn icircngrijire
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
Responsabilitățile familiale constituie o barieră importantă pentru participarea activă icircn viața socială a femeilorAcestea limitează accesul femeilor la studii (formale sau non-formale) ndash valabil pentru mai mult de 50 dintre femeile care nu au urmat studii de profesionalizare ndash sau au determinat icircntreruperea lor Distribuția inegală a responsabilităților familiale distanțează femeile de viața politică și socială și creează dificultăți icircn viața profesională (figura 5) icircn pofida accesului la diferite servicii (de educație pentru copii de icircngrijire și sănătate pentru adulți etc Odată cu răspacircndirea epidemiei COVID-19 și aplicarea măsurilor instituționale de stopare a acesteia majoritatea serviciilor au fost sistate (serviciile educaționale de icircngrijire
de divertisment etc) Icircn lipsa suportului instituțional și a serviciilor publice povara activităților de icircngrijire s-a transferat automat asupra membrilor familiei icircn mod special asupra femeilor astfel fiind declanșată o adevărată criză icircn ceea ce privește activitățile de icircngrijire și presiunea cauzată de acestea
4 ESTE PIAŢA MUNCII PRIETENOASĂ MAMELOR ŞI TAŢILOR Notă Analitică CPD
Ponderea taților beneficiari ai concediului de icircngrijire a copilului
Rata de cuprindere icircn educația preșcolară și ante-preșcolară (creșe)
Figura 4
Figura 5
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
Sursa Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale
Sursa BNS 2018
beneficiari
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiariesNumăr benificiari
Ante-preșcolară Preșcolară
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
32
Sursa BNS 2015 Barometrul de Gen 2016 Sondaj CPD 2019
Pandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Răspacircndirea rapidă a pandemiei și măsurile instituționale puse icircn aplicare icircn scopul izolării sociale au subliniat una dintre cele mai slabe verigi icircngrijirea Ca rezultat al măsurilor icircntreprinse o bună parte a populației a fost pusă față icircn față cu grijile casnice și cele familiale astfel aducacircnd icircn vizor o provocare importantă ndash modalitatea de divizare a acestor responsabilități icircn gospodărie Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire a crescut substanțial
Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Responsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
Ponderea femeilor pentru care responsabilitățile familiale a constituit o barieră de participare implicare
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Figura 6
Figura 7
Bărbați
Femei
368
632
Sursa CBS-Research 2020
516484
73
12
131
161
353
366
393
515
538
576
0 10 20 30 40 50 60 70
Dificultăți la locul de muncă
Implicarea icircn dezvoltarea comunitară
Implicarea icircn deciziile comunitare
Au depășit deadline-uri la serviciu
Au icircntrerupt studiile
Intenția de a se integra pe piața muncii
Participarea activă icircn viața politică
Intrarea debutul icircn politică
Participarea icircn icircnvățămacircntul non-formal
Participarea icircn icircnvățămacircntul formalResponsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
33
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc Astfel se conturează o divizare clară a preocupărilor și responsabilităților femeilor și bărbaților icircn gospodărie
Necesitățile de icircngrijire au crescut substanțial icircn perioada de autoizolare socială icircnsă repartizarea rolurilor și sarcinilor icircn familie continuă a fi inechitabilă Icircn același timp povara grijilor casnice este resimțită și icircn cazul familiilor mono-parentale unde sarcinile de icircngrijire sunt asumate de către un singur membru Icircn cazul ambelor genuri nu se atestă diferențe icircn plan regional cu o excepție bărbații din mediul rural participă mai mult la curățenie față de cei din urban (217 față de 10) și mai puțin la gătit (46 față de 149)
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
Povara activităților de icircngrijire devine tot mai resimțită icircn cazul femeilor Deși numărul de ore dedicate gospodăriei icircn perioada de pandemie a crescut pentru icircntreaga populație acest lucru devine mai pronunțat icircn cazul femeilor pentru circa jumătate dintre ele s-a majorat timpul acordat curățeniei comparativ cu 30 dintre bărbați Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul
activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort cum ar fi icircngrijirea și instruirea copiilor menajul gospodăriei (curățenia pregătirea meselor etc) Suprasolicitarea cu activități de icircngrijire este mai resimțită icircn cazul persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani aceasta fiind categoria de populație ocupată (icircn condiții de viață obișnuite) sau cu copii minori
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 8
Sursa CBS-Research 2020
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
Gestionare gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavvacircrstnici
Aprovizionarea cu apăcompustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
34
Sursa CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care a crescut orele dedicate activităților casnice gospodării cu copii
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate
icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Ponderea populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Figura 9
Figura 10
45
28 28 27 2621 17 17
12 10 10
3020 21 19
13 15 14 179 11 10
Curățenie Jocuri cu copii Pregătirea meselor Cumpărături Aprovizionare apăcombustibil
Icircngrijirea animalelor
473
275
279
268
258
234
417
455
44
436
256
175
427
167
18
16
201
202
229
57
63
45
101
13
Curățenie
Icircngrijirea copiilor
Jocurilecturi cu copii
Instruire lectii cu copii
Pregătirea meselor
Gestionarea gospodăriei
18-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 + ani
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice față de perioada de pacircnă la pandemie (populația generală)
54 53 53 52
34
25 24
39 36 39 37
18 16 18
Icircngrijirea copiilor Curățenie Jocuri cu cu copii Lecții cu copiii Pregătirea meselor Gestionarea gospodăriei Cumpărături
Femei Bărbați
35
Icircn perioada crizei pandemice unele femei au beneficiat de mai mult suport din partea familiei icircn timp ce altele au rămas singure față icircn față cu responsabilitățile și grijile casnice Circa jumătate dintre femei afirmă că icircn perioada de pandemie partenerul s-a implicat mai mult icircn treburile casnice și icircngrijirea familiei iar 1 din 3 femei a beneficiat de ajutorul unui alt membru al familiei Cel mai avantajate icircn acest sens sunt femeile cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani care au icircn icircngrijire copii Prin urmare criza pandemică a determinat o ușoară atenuare a inegalităților de icircngrijire icircn grupul de populație tacircnără La polul opus icircn marginalizare
și excludere s-au dovedit a fi femeile vacircrstnice (60+ ani) unde sunt cel mai mult perpetuate stereotipurile legate de rolurile de gen Vulnerabilitatea acestora se dublează o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă Totodată trebuie să menționăm că alte circa 50 dintre femei nu au beneficiat de suport mai mare din partea partenerului icircn pofida faptului că necesitățile de icircngrijire ale familiei și gospodăriei au crescut substanțial numărul de ore dedicate acestor activități sporind cu peste 30 față de perioada de pacircnă la pandemie
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker5
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că
bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
De la răspacircndirea COVID-19 au fost cumva afectate rolurile și responsabilitățile icircn gospodăria Dvs
Sursa CBS-Research 2020
Cartarea grupurilor de femei care au beneficiat de mai mult ajutor din partea familiei icircn perioada de pandemie
Figura 11
18-29
30-44
45-59
60+
Studii medii incomplete Studii medii generale
Studii profesional tehnice
Studii superioare
Sunt prezenti copii
Fără copii
Sunt prezenti vacircrstnici
Fără vacircrstnici
Angajat
Somer
Pensionar Dizabilitate
Urban
Rural
20
25
30
35
40
45
50
55
35 40 45 50 55 60
Alt m
embr
u al
fam
iliei
mă
ajut
ă m
ai m
ult l
a icircn
griji
rea
fam
ilie
și go
spod
ărie
i
Partenerul mă ajută mai mult la icircngrijirea familie și gospodăriei
5 COVID-19 icircn Republica Moldova ndash sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
36
Pandemia COVID-19 a creat o criză a icircngrijirii care a determinat
bull Acutizarea inegalităților icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire crește exponențial asupra acestora
bull Femeile vor continua să fie antrenate icircn muncile care solicită cel mai mult efort și timp icircn gospodărie cum ar fi icircngrijirea copiilor și adulților dependenți curățenia gătirea etc icircn timp ce bărbații vor continua să fie implicați icircn activități mai lejere Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort
bull Criza de icircngrijire a afectat familiile cu copii unde necesitățile de icircngrijire și icircntreținere sunt mai mari Volumul acestora a sporit substanțial ca urmare a trecerii la icircnvățămacircntul la distanță femeile fiind mai antrenate icircn lecțiile cu copiii
bull Femeile vacircrstnice rămacircn blocate icircn situații de marginalizare și excludere Pe perioada pandemiei acestea au beneficiat de cel mai puțin suport din partea partenerului sau altui membru al familiei Vulnerabilitatea acestor femei s-a dublat o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă
bull Responsabilitățile de icircngrijire vor izola și mai mult femeile Criza de icircngrijire a fost și continuă a fi icircnsoțită de provocările de ordin psihologic rezultate din impunerea măsurilor de autoizolare Spre deosebire de bărbați femeile petrec mai mult timp icircn izolare la domiciliu
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 12
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
37
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEIO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din Moldova
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra implicării femeilor şi a bărbaţilor icircn cacircmpul muncii asupra posibilităţii de obţinere a venitului icircn această perioadă şi asupra nivelului de realizare a sarcinilor de muncă Icircn acest context cercetarea a evidenţiat că criza provocată de pandemie s-a răsfracircns mai negativ asupra persoanelor ce se implică direct icircn activităţi de icircngrijire şi a celor ce activează icircn sectoarele economice ce nu permit sau permit doar parţial realizarea muncii la distanţă
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de
exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo aiar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta Adițional au fost utilizate date oficiale prezentate de statistica naţională pentru perioada relevantă a fi reflectată icircn contextul analizei propuse
38
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[11] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
CONSTATĂRIRolurile de icircngrijire determină multe femei din Moldova să devină inactive pe piața muncii Imposibilitatea de a combina icircntr-un mod eficient viața de familie și cea profesională constituie motivul pentru care mai multe femei se retrag de pe piața muncii Astfel putem observa că rata de ocupare a femeilor este foarte mult determinată de prezența copiilor de vacircrstă preșcolară Aproximativ 22 din femeile inactive pe piața muncii sunt icircn această
situație din cauza responsabilităților de icircngrijire ponderea bărbaților fiind de doar 1 Inactivitatea pe piața muncii este caracteristică atacirct femeilor din grupul NEET de 15-29 ani cacirct și a femeilor din grupul de vacircrstă 55+ (vezi figura de mai jos) Chiar dacă femeile sunt ocupate pe piața muncii conform estimărilor BNS acestea tind să lucreze mai puțin (excepție făcacircnd femeile icircn poziții de conducere)
Rata de ocupare a persoanelor cu vacircrsta de 25-49 ani icircn dependență de numărul copiilor de vacircrstă preșcolară 2018
Durata medie a săptămacircnii de lucru oresăptămacircnă 2018
Ponderea persoanelor inactive după categoria de inactivitate 2018
Grupul NEET cu vacircrsta 15-29 ani 2017-2019
Sursa Biroul Național de Statistică 2017-2019
Indicatori cu privire la ocuparea și inactivitatea bărbaților și femeilor pe piața muncii
Figura 1
201181 194
334302
355
2017 2018 2019
Bărbaţi Femei
555497
391
595
Cel putin un copil Nici un copil
Bărbați Femei
42
3330
423839
30 28
43
36
Salariaţi Lucrători pe contpropriu
Lucrători familialineremuneraţi
Patroni Total
Bărbaţi Femei
15
39
1
30
1412
50
22
13
4
Studii Pensionare Responsabilități de familie
Alta situatie Plecare peste hotare
Bărbați Femei
39
Criza pandemică provocată de COVID-19 va expune și agrava această inegalitate Pentru femei icircn contextul inactivității instituțiilor educaționale presiunea de a se retrage și mai mult de pe piața forței de muncă va creşte Cu toate că datele disponibile icircn contextul analizei prin prisma de gen a efectelor cauzate de criză au evidenţiat că această situaţie deja s-a manifestat probabilitatea icircnăspririi acesteia este destul de mare Astfel acest lucru va avea mai multe forme vor deveni şi mai puțin active vor lucra mai puține ore sau vor munci la distanță Deoarece rolul de icircngrijire a sporit pe perioada de pandemie inegalitățile de gen pe piața muncii se vor acutiza și mai mult posibilitatea redusă de a combina viața profesională cu cea de familie discriminarea femeilor la angajare pe motiv de maternitate segregarea femeilor și bărbaților pe sectoare ale economiei accentuarea diferențelor salariale de gen reducerea posibilităților de promovare a femeilor Revenirea la muncă va fi anunțată mai devreme de permisiunea de a deschide școlile și grădinițele După
icircncheierea situației de urgență va exista necesitatea revenirii mai multor salariați la locul de muncă Acest lucru va fi determinat atacirct de dorința angajatorilor cacirct și a salariaților Revenirea la muncă va avea loc icircntr-un mod descentralizat ținacircnd-se cont de contextul specific al sectorului de activitate și al angajatorului Din această cauză icircn societate există un consens mai mare pentru a deschide locurile de muncă (vezi figura de mai jos) Deschiderea școlilor și a grădinițelor va avea loc icircntr-un mod centralizat și doar după ce un șir de precondiții legate de controlul și gestionarea riscurilor ce vizează situația epidemiologică vor fi clarificate Cu siguranță un consens icircn societate legat de deschiderea școlilor și a grădinițelor va fi negociat mult mai dificil Icircntr-un asemenea context vom avea situația icircn care sectoarele economice icircşi vor relua activitatea fără a fi deschise instituțiile de educație fapt care va pune o presiune semnificativă pe părinții care muncesc icircn special pentru oportunitățile de angajare a mamelor
După părerea Dvs acum este timpul potrivit ca
Opinia generală cu privire la oportunitatea de a deschide anumite sectoare ale societății
Figura 2
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Dacă acest mod de muncă nu va fi normalizat și va continua să fie specific mai mult femeilor atunci riscăm să avem o nouă formă de segregare a muncii icircn bază de gen Pe viitor munca femeilor care lucrează de
acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
723
707
575
423
166
177
247
342
Să fie deschise școlile și grădinițele
Să fie deschise cafenelele restaurantele
Să renunțăm la autoizolare icircn casă
Toți să meargă la locul de muncă
Este prea devreme Este momentul potrivit
40
Situația de la locul de muncă
Probabilitatea ca femeile care și-au suspendat activitatea icircn perioada de urgență să revină la locul de muncă este mai mică comparativ cu bărbații icircn aceeași situație Icircn perioada de urgență o pondere relativ egală a bărbaților și femeilor și-au suspendat activitatea de muncitori (335 bărbați și 367 femei) Revenirea acestora la locul de muncă va fi condiționată de riscurile legate de infectare regulile de profilaxie și distanțare socială precum și desituația economică caracteristică unor sectoare ale economiei Un factor specific legat de reicircntoarcerea femeilor se referă la posibilitatea gospodăriilor de asigura grija pentru copiialți membri ai familiei icircn condițiile icircn care școlile și grădinițele vor fi icircn continuare icircnchise Cel mai probabil munca la distanță va fi accesibilă doar femeilor cu studii mai avansate care activează icircn sectoare unde această muncă este posibilă Pentru femeile cu un nivel al studiilor mai mic fiind angajate icircn sectoare ale economiei icircn care munca nu poate fi realizată la distanță (și icircn care nivelul de remunerare este mult mai mic) acest lucru nu va fi posibil Dacă riscul de infectare va persista deplasarea la serviciu a femeilor va fi icircngreunată - puține
dintre ele au mijloace de transport propriu iar icircn cele mai importante urbe ale țării deplasarea pe jos la serviciu va fi greu de realizat Astfel constatăm că criza pandemică pe lacircngă aprofundarea inegalităților de gen va determina şi marginalizarea celor mai vulnerabile femei
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Figura 3
Sursa CBS-Research aprilie 2020
42
138
335
267
273
367
Muncim direct la locul demuncă
Muncim de acasă
Nu muncim deloc stămacasă icircn concediu
Femei Bărbați
41
Ponderea celor care lucrează de acasă și a celor care nu muncesc și stau icircn concediu icircn dependență de nivelul de educație
Cum vă deplasați la serviciu
Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 4
Figura 5
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Totodată o parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv şi de
nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Disponibilitatea de asigurare socială și medicală
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspendarea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Putem presupune că munca informală va crește icircn general iar icircn racircndul bărbaților icircn mod special aceasta fiind
o formă prin care angajații vor răspunde contextului economic nefavorabil Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă Pentru unii bărbații tineri cu un nivel scăzut al studiilor probabil nici ocuparea informală nu va fi posibilă Printre tinerii din zonele urbane rata NEET va crește iar icircn zonele rurale va spori ponderea tinerilor lucrători neremunerați icircn propria gospodărie
51108 83
356
569 574
367
228
Medii incompletesau fără
Medii generale Profesional tehnice Superioare
Muncim de acasă Nu muncim deloc stăm acasă icircn concediu
37426
376 56
249 16
Valul 1 (4-5 aprilie) Valul 11 (1-3 mai)
pe jos transport personal transport public
186
189
173
179
74
77
71
69
2015
2016
2017
2018
Femei Bărbați
731
726
813
769
65 70 75 80 85
Dispun de asiguraremedicală
Angajatorul dvs plătește contribuții la
fondul social
Femei Bărbați
42
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 6
Sectoarele unde predomină ocuparea femeilor par a fi și mai vulnerabile Segregarea femeilor și bărbaților pe diferite sectoare ale economiei va icircnsemna că criza va afecta icircntr-un mod și timp diferit bărbații și femeile Cu siguranță sectorul serviciilor icircn care majoritatea celor ocupați sunt femei va fi prejudiciat de necesitatea de a menține reguli de distanțare socială Pentru a icircnțelege mai bine aceste vulnerabilități am icircncercat să analizăm toate sectoarele economiei prin prisma modalităților prin care acestea au fost sau vor fi afectate riscuri de infectare restricții impuse de autorități capacitatea de ajustare la regulile de distanțare socială posibilitatea de a realiza munca la distanță vulnerabilitatea economică etc Gradul de vulnerabilitate pentru fiecare sector a
fost apreciat pe o scară de la 1 (impact relativ mic sau neutru) la 5 (impact semnificativ) Figurile de mai jos ilustrează această situație pentru sectoarele unde predomină ocuparea femeilor sau a bărbaților Analiza preliminară (bazată pe datele din 2018) indică faptul că atacirct icircn termeni relativi cacirct și icircn număr absolut mai multe sectoare icircn care predomină femeile salariate au un grad mai mare de vulnerabilitate Icircn acest context se impune o analiză mult mai granulară realizată icircn baza unor date actualizate Cu siguranță acest aspect trebuie ținut la control inclusiv icircn condițiile icircn care mai multe sectoare ale economiei vor avea nevoie și vor beneficia de suport și intervenții specifice din partea autorităților
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
43
Din cauza situației pandemice mai mulți bărbați au revenit icircn țară Datele reflectate icircn figura ce urmează arată că decalajul de gen icircn acest context icircnregistrează 88 pp La fel se observă că pandemia a determinat mai mulți tineri să revină acasă Această situație se explică prin doi factori Icircn primul racircnd o parte din tinerii reveniți sunt cei plecați peste hotare pentru a-și continua studiile superioare - licență masterat doctorat etc Icircn al doilea racircnd o parte din tinerii reicircntorși icircn mare parte bărbați sunt cei care lucrau peste hotare pe termen scurt implicați icircn fond icircn munci informale
Gradul de vulnerabilitate a sectoarelor icircn care predomină ocupare femeilor și a bărbaților
Ponderea celor ce au revenit icircn țară drept efect a situației pandemice
Figura 7
Figura 8
Sursa Analiza icircn baza datelor Biroului Național de Statistică 2018
Recent s-au icircntors icircn țară din străinătate
Sursa CBS-Research aprilie 2020
TIC
Industria relucrătoare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Activități financiare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Agricultura Comerț
Tranzacțiiimobiliare
Sănătatea Asist Socială
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
113
25
112
79
29
42
barbati
femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ ani
Energia electrica Agricultura
Construcții
Tranzacții imobiliare
HoReCa
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
44
Numărul bărbaților reveniți acasă este mai mare deoarece mai mulți bărbați recurg la munca peste hotareConform ultimelor date oferite de BNS icircn 2018 - 3527 mii de persoane din Moldova au plecat peste hotare femeile deținacircnd a treia parte din totalul acestora (325) Totodată și decalajul de gen icircn timp s-a pronunțat ndash de la 30 pp icircn 2008 la 35 pp - peste un deceniu (reprezentacircnd și cel mai mare decalaj de gen icircnregistrat) Situația diferită a femeilor și bărbaților care muncesc peste hotare cel mai
probabil va genera următorul tablou pe termen scurt se vor icircntoarce cei care au fost implicați icircn muncile sezoniere și icircn muncile informale aceștia fiind icircn mare parte bărbații femeile care mai puțin tind să presteze munci sezoniere și care se bucură de un grad mai mare de formalitate nu vor reveni icircntr-un număr semnificativ pentru o parte din bărbații tineri cu un nivel scăzut de studii migrația nu va fi disponibilă pe perioada pandemiei
Sursa BNS 2008-2018
Dinamică de gen icircn procente a persoanelor de 15+ ani plecate peste hotare la lucru sau icircn căutare de lucru
Figura 9
2382(675)
1145(325)
mii persoane
Barbati Femei
3098
3254
3191
3185
3527
280 300 320 340 360
2008
2015
2016
2017
2018
mii persoane
350325
650675
00
100
200
300
400
500
600
700
800
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Femei Barbati
45
RECOMANDĂRI GENERALEElaborarea strategiilor de combatere a efectelor pandemiei provocate de COVID-19 sensibile la problemele specifice ale femeilor și bărbaților Icircntrucacirct criza pandemică a afectat diferit femeile și bărbații icircn ceea ce ține de implicarea acestora icircn cacircmpul muncii icircn obținerea veniturilor icircn divizarea rolurilor de icircngrijire ceea ce s-a răsfracircns și asupra stării de bine și siguranță a acestora răspunsurile de politici la fel trebuie să manifeste un caracter specific icircn funcție de aria afectată și grupul vulnerabil expus riscului
Includerea femeilor icircndeosebi ale celor din grupurile subreprezentate icircn procesul de luare a deciziilor și de formulare a politicilor legate de impactul COVID-19 Pornind de la faptul că icircn Moldova femeile icircn general au o reprezentare mai mică icircn procesul decizional icircn contextul icircn care cercetarea efectuată a evidențiat că pe termen mediu și lung din perspectiva socială și economică femeile vor fi mai vulnerabile icircn fața acestei crize procesul decizional local și național trebuie să fie unul incluziv astfel icircncacirct să se țină cont de necesitățile specifice ale femeilor icircn special ale celor din categoriile subreprezentate (cum ar fi tinerele femei de etnie romă vacircrstnice cu dizabilități etc)
Acordarea sprijinului fiscal angajatorilor icircn concordanță cu respectarea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea personală icircn racircndul persoanelor angajate Ținacircnd cont de faptul că măsurile icircntreprinse de autorități pentru a combate efectele pandemice (de exemplu sistarea activității mai multor agenți economici a instituțiilor educaționale etc) au fost resimțite diferit de femeile și bărbații ocupați atacirct prin prisma prezenței lor pe piața muncii cacirct și prin cea de obținere a veniturilor icircn special din cauza divizării inegale a responsabilităților de icircngrijire echitabil va fi ca acțiunile angajatorilor să fie aliniate la intervențiile ce ar facilita depășirea acestor inegalități Astfel sprijinul acordat de autorități precum ar fi cele de ordin fiscal urmează a fi direct proporțional cu rezultatele intervențiilor icircntreprinse de angajatori ce vin să abordeze problema excluderii femeilor icircn special a celor cu copii de vacircrstă preșcolară din cacircmpul muncii
Investirea mai multor resurse pentru a asigura ca instituțiile de icircngrijire a copiilor se redeschid icircn siguranță
icircntru evitarea ca aceste unități să devină potențiale focare de răspacircndire a pandemiei COVID-19 Icircn acest scop autoritățile vor elabora proceduri interne de activitate a grădinițelor creșelor etc ajustate la situația actuală vor aloca resurse suficiente pentru a asigura că personalul unităților date pot să activeze icircntr-un mod sigur cu acces la echipamentele necesare fără a pune sub risc sănatatea lor siguranța copiilor și a părinților acestora Sondajul de opinie desfășurat icircn aprilie 2020 a evidențiat că circa 73 din părinți consideră că este mult prea devreme ca instituțiile preșcolare și școlare să-și reia activitatea Icircn acest context reacția autorități icircn sensul redeschiderii entităților educaționale trebuie să determine un nivel sporit de icircncredere icircn racircndul părinților
Monitorizarea constantă a efectelor crizei pandemice pentru a aborda eficient și prompt provocările cu care se confruntă femeile și bărbații din Moldova Se impune a fi icircntreprinsă o analiză mult mai detaliată și constantă din partea autorităților atacirct la nivel național cacirct și teritorial ce va genera date multiplu dezagregate (pe criteriul de sex vacircrstă mediul de trai statut economic educațional familial etc) pentru a urmări cum criza a impactat categoriile vulnerabile sau care sunt riscurile potențiate icircn acest context icircntru elaborarea și implementarea planuri de reacție eficiente icircn scopul diminuării inegalităților care se manifestă și urmează să se accentueze
Blvd Ștefan cel Mare și Sfacircnt nr 202 etajul 3 Chișinău Republica Moldova
Tel +373 22 839 898Email infomdunwomenorg
Website moldovaunwomenorgFacebook unwomenmoldovaTwitter unwomenmoldova
12
populaţiei pentru perioada relevantă analizei icircn cauzăAnual icircn baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC) BNS identifică şi calculează care este venitul disponibil al gospodăriilor Icircntrucacirct BNS prezintă datele anume icircn acest fel (la nivel de gospodărie) este important de menţionat că icircn ceea ce privește dimensiunea egalității de gen icircn cadrul acestei analize atunci cacircnd prezentăm datele prin perspectiva femeilor şi a bărbaţilor anume din această sursă ne referim la valorile specifice gospodăriilor icircn care capul familiei este bărbat sau femeie Totodată nu excludem faptul că dacă aveau să fie prezentate datele cu referire la veniturile şi cheltuielile femeilor şi a bărbaţilor ca şi persoane individuale dar nu situaţia pe gospodării aceasta ar fi evidenţiat mai mari inegalităţi de gen icircn ceea ce vizează cacircştigurile femeilor şi a bărbaţilor şi sursele acestora de venit La fel dat fiind faptul că icircn ultimii zece ani au parvenit mai multe schimbări cu privire la structura veniturilor cheltuielilor și consumului populației și a crescut constant rata de non-răspuns a respondenților la CBGC3 icircn anul 2018 Biroul Național de Statistică a ajustat metodologia de calcul al pragului de sărăcie și metodologia CBGC Ținacircnd cont de aceste
precizări metodologice icircn raportul de față ne vom axa mai mult pe analiza tendințelor decacirct pe cifrele exacte pentru un an sau altul
[11]Constatările evidenţiate de analizele precedente elaborate icircn acest context
[22]Veniturile disponibile ale populaţiei reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti şi icircn natură provenite din activitatea salariată şi pe cont propriu de la realizarea producţiei agricole din gospodăria auxiliară venit din proprietate pensii şi alte prestaţii sociale şi alte transferuri curente (inclusiv mărfuri şi sume băneşti primite din afara gospodăriei)
1 Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
2 httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3 Rata non-răspunsurilor constituie mai mult de 30 la sută menținacircndu-se tendinţa de creştere a acesteia icircn timp Problema este mai accentuată icircn mediul urban icircn special icircn municipiul Chişinău
CONSTATĂRIBărbaţii obţin mai multe venituri din activităţile productive iar femeile ndash din prestaţiile sociale şi remitenţe Astfel icircn baza datelor oferite de BNS a fost posibil să se evidenţieze că icircn 2018 anume această activitate a generat cele mai multe venituri icircn gospodării fiind echivalentă cu 565 din volumul total al veniturilor disponibile Analiza dezagregată a datelor ce sunt reflectate icircn figura de mai jos arată clar faptul că perspectiva de gen a evidenţiat decalaje majore icircn acest sens Dacă icircn cazul bărbaţilor anume această sursă reprezintă ponderea cea mai mare icircn venituri (626) atunci pentru femei circa 50 din veniturile disponibile sunt constituite din prestaţiile
sociale şi remitenţe A atras atenţia şi faptul că dacă icircn ceea ce vizează prestaţiile sociale inegalităţi de gen semnificative nu au fost observate (diferenţa fiind de 47 pp) atunci la capitolul remitenţelor femeile sunt dublu mai dependente de aceste surse de venit decacirct bărbaţii Astfel a cincea parte din veniturile disponibile ale femeilor o reprezintă anume remitenţele
13
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Comparativ cu situaţia femeilor din urbe aceasta semnifică o dependență de doua ori mai mare iar icircn comparaţie cu bărbaţii din mediul urban ndash tocmai de cinci ori mai mare Totodată analiza icircn dinamică arată clar o dependenţă constantă de remitenţe Diferenţa atacirct
de mare a ponderii prestaţiilor sociale şi a remitenţelor icircn veniturile totale ale femeilor poate fi explicată prin factorii structurali precum (i) migraţia mai mare icircn racircndul bărbaţilor4 care expediază mijloace financiare acasă şi (ii) multe gospodării icircn care capul familiei este femeia sunt gospodăriile icircn care acestea sunt pensionare şisau văduve
4 Conform BNS icircn 2018 ponderea bărbaţilor din totalul persoanelor plecate peste hotare a fost de 675
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 1
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
14
65
162156
295
Urban Rural
Men Women
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
Dinamica ponderii remitențelor icircn veniturile totale
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile totale pe criteriul de sex şi mediul de trai
Figura 2
Sursa BNS 2018
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urbanFemei rural Femei urban
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
15
Familiile cu copii sunt mai dependente de remitenţe Aceasta poate fi explicat prin faptul că icircn gospodăriile cu copii pentru a asigura un nivel decent de trai şi un acces mai mare la serviciile de educaţie sănătate dezvoltare a copiilor părinţii sau rudele icircn special bărbaţii pleacă la
muncă peste hotare ceea ce şi determină o dependenţă mai pronunţată de această sursă de venit Icircn cazul familiilor fără copii predomină dependenţa mai mare de prestaţiile sociale ceea ce poate fi explicat prin prezenţa mai mult a vacircrstnicilor icircn această situaţie
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile gospodăriilor cu copii şi fără inclusiv pe criteriul de mediu
Figura 3
Sursa BNS 2018
407
38
207
89
56
155
58
19
127116
191
214
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Cuplu familial fără copii O singură persoană Alte gospodării fără copii Părinte singur cu copii Cuplu familial cu copii Alte gospodării cu copii
2018
Prestații sociale Remitențe
fără copii cu copii
81
128
114
216
288
28
0 5 10 15 20 25 30 35
Parinte singur cu copii
Cuplu familial cu copii
Alte gospodarii cu copii
2018
Urban Rural
16
Conform prognozelor estimate de Banca Mondială5 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Pentru ţările din Europa şi Asia Centrală această scădere se estimează tocmai la 275 Scăderea proiectată care ar fi cea mai puternică diminuare din istoria recentă se datorează icircn mare măsură scăderii salariilor și a ocupării lucrătorilor migranți care tind să fie mai vulnerabili la pierderea locurilor de muncă și a salariilor icircn timpul unei crize economice icircntr-o țară gazdă
Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei Icircn baza datelor caracteristice pentru Moldova cu referire la valoarea monetară a remitenţelor din 2019 (fiind de $1 90929 mln reprezentacircnd 163 din PIB)6 şi a valorii estimative de reducere a acestora (prognozată BM pentru ţările din Europa şi Asia Centrală ndash 275) printr-un calcul matematic putem deduce cu aproximaţie că icircn 2020 valoarea monetară a
remitenţelor se va reduce icircn medie cu $525 mln sumă destul de semnificativă pentru populaţia ţării noastre Icircntrucacirct remitenţele reprezintă o sursă importantă de venit iar icircn perioada crizei provocate de pandemie mai multe persoane au revenit icircn ţără7 sistacircndu-şi temporar sau definitiv activitatea de lucru peste hotare se poate prognoza un impact financiar puternic asupra celor mai sărace şi vulnerabile categorii de persoane icircn special ale celor din mediul rural (a se vedea figura de mai jos)
5 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
6 h t t p s w w w w o r l d b a n k o r g e n t o p i c m i -g r a t i o n r e m i t t a n c e s d i a s p o r a i s s u e s b r i e f migration-remittances-data
7 Analiza ldquoTranziția inegală la muncă icircn perioada pandemiei O analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din moldovardquo CPD UN
Women mai 2020
145
92
157154
105
174
15
88
20
total urban rural
Quintile of the poor Quintile of the vulnerable Quintile of the emerging middle
468
1012141618
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
urban area
Quintile of the poor
Quintile of thevulnerable
Quintile of the emergingmiddle
10
15
20
25
30
rural
Dinamica ponderii remitenţelor icircn veniturile celor mai sărace categorii
Figura 4
Sursa BNS 2010-2018
145
92
157154
105
174
15
88
20
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
total urban rural
Quintila săracilor Quintila vulnerabililor Quintila de mijloc emergentă
4
6
8
10
12
14
16
18
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
mediul urban
Quintila săracilor
Quintila vulnerabililor
Quintila de mijloc emergentă
Mediul urban
Rural
17
Dinamica dependenţei acestor categorii de remitenţele intrate icircn ţară evidenţiază două constatări de bază (i) icircn primul racircnd se evidenţiază dependenţa continuă a celor mai defavorizate categorii de persoane anume din mediul rural de aceste surse de venit şi (ii) icircn al doilea racircnd reducerea ponderilor acestor mijloace financiare icircn veniturile gospodăriilor icircncepacircnd cu 2015-2016 atacirct icircn mediul rural cacirct şi urban poate fi explicate de criza economică din Rusia acolo unde majoritatea bărbaţilor din Moldova aleg să plece la muncă Astfel prin deducere sesizăm că reducerea remitenţelor din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19 va avea un impact şi mai mare asupra nivelului de sărăcie a celor mai vulnerabile categorii de persoane
Complementar cu informația reflectată aceasta ar presupune că femeile şi familiile cu copii din mediul rural vor avea cel mai mult de suferit de diminuarea remitenţelor Prin urmare o scădere a remitenţelor icircn racircndul acestor grupuri defavorizate va afecta negativ capacitatea lor de a investi icircn servicii de sănătate de educaţie şi alte servicii esenţiale deoarece mai multe din finanțele lor vor fi direcționate către soluționarea deficitului de alimente și a nevoilor imediate de trai8 Chiar dacă efectele acestor modificări nu vor fi resimţite imediat pe termen mediu efectele crizei pandemice se vor pronunţa icircn acest context Prin urmare constatăm că variaţiile icircn acest sens pot fi considerate un canal important de manifestare şi agravare a inegalităţilor de gen
La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpul ce urmează Datele generate de sondajul de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 au relevat nivelul de autoapreciere a efectelor crizei pandemice asupra veniturilor obţinute din activităţile productive ale femeilor şi bărbaţilor Figura de mai jos contrapune răspunsurile oferite de respondenţi icircn acest context Astfel clar se vede că bărbaţii fac parte din categoria cea mai vulnerabilă din punct de vedere salarial o vulnerabilitate ce s-a manifestat deja şi care urmează să se manifeste icircntr-un timp apropiat La fel figura relevă că printre cei mai vulnerabili sunt şi persoanele fără studii sau cu studii incomplete tinerii şi adulţii (18-44 ani) şi cei ce au copii Astfel direct se observă că măsurile de restricţie impuse la nivel de stat pentru a diminua impactul nociv provocat de pandemia COVID-19 (inclusiv menţinerea distanţei sociale sistarea activităţii mai multor agenţi economici etc) s-au răsfracircns imediat asupra veniturilor disponibile ale cetăţenilor
8 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Vulnerabilitatea salarială
Cartografierea respondenţilor prin prisma vulnerabilităţii salariale
Figura 5
Sursa Sondajul realizat de CBS-Axa la comanda CPD aprilie 2020
Bărbați
Femei
18-29 ani30-44 ani
45-59 ani
60+ani
Studii medii incompletefără
Studii medii generale
Studii superioare Urban
Rural
Cu copii
Fără copii
15
20
25
30
35
40
8 10 12 14 16 18 20 22 24Am a
vut o
redu
cere
de
sala
riuicircn
luna
mar
tie 2
020
Probabil voi pierde și cu siguranță voi pierde locul de muncă
18
Din perspectiva prestaţiilor sociale vulnerabilitatea financiară nu va fi atacirct de pronunţată Figura de mai jos reflectă numărul persoanelor ce au intrat icircn ajutor social icircn primele patru luni ale anului 2020 Prin urmare pentru luna aprilie se observă o creştere vizibilă a categoriilor defavorizate ce au avut necesitatea de a beneficia de suportul financiar din partea statului femeile fiind mai dependente de aceste surse Adiţional datele sondajului de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 relevă că icircn racircndul mai multor femei respondente a sporit sau a rămas
neschimbată valoarea pensiilor şi ale altor plăţi sociale (inegalitatea de gen icircnregistracircnd o valoare medie de 55 pp) Prin urmare putem deduce că icircn pofida unei dependenţe de prestaţiile sociale mai mari icircn racircndul femeilor nu excludem faptul că anume această sursă de venit pe termen scurt sau mediu nu va afecta negativ volumul total al cacircştigurilor femeilor şi a bărbaţilor
Totuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc inegalitatea de gen icircn acest sens echivalacircndu-se cu 53 pp Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor)
Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare A atras atenţia că icircn această categorie intră şi persoanele ce au copii cele din mediul rural şi cele cu un nivel mic de studii
Vulnerabilitatea financiară pe termen mediu
Sursa Sondaj realizat de către CBS-Axa pentru CPD Aprilie 2020
Cartarea respondenţilor prin prisma expunerii pe termen mediu la vulnerabilitatea financiară severă
Figura 6
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
19
Beneficiarii de ajutor social
Sursa CNAS 2020
Sursa Sondaj April 2020
Pensiile și alte plăți sociale
Icircn final putem menţiona că din perspectiva vulnerabilităţii financiare provocate şi accentuate de criza pandemică COVID-19 pot fi reliefate trei constatări majore
1 Faptul că pentru femei o sursă importantă de venit o constituie prestaţiile sociale variaţiile observate icircn perioada crizei pandemice nu evidenţiază o modificare negativă icircn acest sens ceea ce presupune că pe termen scurt sau mediu din această perspectivă veniturile nu vor fi atacirct de afectate iar vulnerabilitatea financiară a femeilor nu va fi atacirct de pronunţată Cu toate acestea nu trebuie de omis faptul că o analiză mult mai detalită şi constantă trebuie a fi icircntreprinsă icircn sensul monitorizării situaţiei date
Analiza perspectivei de gen icircn racircndul beneficiarilor ajutorului social
Autoanaliza respondenţilor a impactului crizei pandemice
Figura 7
Figura 8
2 Pe termen scurt ţinacircnd cont de reducerea veniturilor din activităţile productive bărbaţii vor fi mai afectaţi de criza pandemică Totuşi pe termen mediu nu excludem că inegalităţile de gen la nivel de salarii şi pensii se vor accentua defavorizacircnd mai mult femeile Aceasta poate fi explicat prin faptul că femeile vor deveni mai inactive pe piaţa forţei de muncă (fie se vor retrage fie vor lucra la distanţa) din cauza divizării inegale a respondabilităţilor de icircngrijire situaţie deja care s-a manifestat pe parcursul crizei pandemice şi care nu este exclus că se va agrava
3 Consideracircnd că femeile icircn special cele din mediul rural sunt mai dependente de remitenţe reducerea acestora probabil va afecta mai mult anume această categorie icircnsă nu cunoaştem cacirct de rapid aceste efecte se vor manifesta icircn timp icircntrucacirct această tranziţie nu va fi atacirct de bruscă precum variaţiile la capitolul de veniturile obţinute de la locurile de muncă
61052
59130
57630
80622
47541
45754
44382
58039
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
ianuarie 20
februarie 20
martie 20
aprilie 20
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
121
86
149
254
228
274
2
16
23
0 5 10 15 20 25 30
Total
Bărbați
Femei
Au scăzut Au rămas la fel Au crescut
20
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI O analiză a impactului crizei pandemice asupra nivelului stării de bine icircn racircndul femeilor și bărbaților
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Studiul de față analizează impactul pandemiei COVID-19 asupra bunăstării populației punacircnd accent pe problemele legate de sănătatea fizică și emoțională a femeilor și bărbaților icircn mod special a celor din grupurile vulnerabile Studiul evidențiază criza emoțională provocată de pandemie la care au fost expuse femeile icircn mare parte
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
Totodată analiza pune icircn evidență și problemele legate de securitatea fizică icircn perioada de pandemie Distanțarea socială și izolarea la domiciliu au determinat sporirea riscului de violență icircn familie Efectele acestui fenomen se răsfracircng simțitor asupra femeilor Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republica Moldova au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo ade 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11]
INTRODUCERE
21
Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentatve pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[ 1 1] COVID-19 Icircn Republica Moldova ndash Sondaje Tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
Una din șase persoane icircn Moldova nu este satisfăcută de starea sănătății Aprecierea acesteia ca fiind rea sau foarte rea este mai frecvent icircntacirclnită icircn racircndul persoanelor vacircrstnice din mediul rural cu venituri reduse altfel spus ndash icircn racircndul grupurile mai vulnerabile Icircn același timp jumătate din populație a fost nevoită să renunțe la muncă din cauza problemelor de sănătate fiind mai afectate femeile Pe de altă parte bărbații sunt mai tentați să
considere serviciile medicale inaccesibile Inegalități de acces se atestă icircn funcție de nivelul de venituri serviciile medicale par a fi inaccesibile pentru circa 30 dintre pentru persoanele din quintila 1 (cea mai săracă) 2
2 Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019 httppasmdroPASStudiesDetails147
CONSTATĂRI
S-a icircntacircmplat să nu puteți munci pe motive de sănătate icircn ultimul an
care consideră serviciile medicale inaccesibile
Sursa Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019
Percepțiile privind starea de sănătate și nivelul de acces la serviciile medicale
Figura 1
203222
238
195
292
22 225
141
20
Femei Bărbați Urban Rural q1 q2 q3 q4 q5
496464
515
432 414368
426465
533
Femei Bărbați Rural Urban q1 q2 q3 q4 q5
22
Necesitățile populației legate de sănătate rămacircn neacoperite icircn special icircn cazul grupurile vulnerabile Acestea din urmă beneficiază cel mai puțin de serviciile de sănătate Astfel constatăm că circa 48 din gospodăriile icircn care sunt prezente persoane cu dizabilități nu s-au adresat
la medic chiar dacă au avut nevoie Icircn aceeași situație au fost și gospodăriile cu venituri reduse vacircrstnicii și femeile
Criza pandemică provocată de COVID-19 a acutizat și mai mult problemele de sănătate icircn special cele legate de bunăstarea emoțională Peste 15 din populație s-au confruntat personal sau un membru al familiei cu o anumită boală (alta decacirct infectarea cu COVID-19) icircn perioada de izolare socială mai vulnerabile icircn acest sens fiind familiile vacircrstnice Vulnerabilitatea acestora se dublează dacă luăm icircn calcul restricțiile impuse persoanelor cu vacircrsta de peste 60 de ani de a părăsi locuința sau de a interacționa social Odată cu răspacircndirea epidemiei și instituirii măsurilor de izolare socială a fost afectată și sănătatea mintală sau emoțională a populației ndash circa 40 confruntacircndu-se cu asemenea probleme Cel mai afectate sunt femeile (48)
care și-au asumat marea parte a responsabilităților casnice și au petrecut mai mult timp icircn izolare socială comparativ cu bărbații Totodată pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Majoritatea populației se arată icircngrijorată de sănătatea proprie sau a membrilor familiei (peste 75) atacirct fizică cacirct și mintală3 Pe lacircngă acestea o preocupare importantă
3 COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
Sursa Raport rdquoMoldova Inegalărdquo CPD 2019
Cererea neacoperită de servicii medicale
Figura 2
care nu s-au adresat la medic chiar dacă au avut nevoie
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani60+
Bărbați Femei
Gosp cu pers cu dizabilități
Gosp fără pers cu dizab
Săraci
Bogați
Romi
Non Romi
5
10
15
20
25
30
30 35 40 45 50
p
entr
u ca
re e
ste
o fo
arte
mar
e pr
oble
mă
să se
inte
rnez
e icircn
spita
l
23
a populației ține de securitatea și bunăstarea fizică icircn perioada crizei pandemice Peste 70 din populație manifestă temeri legate de lezarea drepturilor icircn perioada stării de urgență dezordini icircn masă și chiar violență icircn cadrul familiei Femeile sunt mai expuse stării de anxietate
și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Problemele de sănătate cu care s-a confruntat populația icircn perioada pandemiei COVID-19
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Figura 3
Figura 4
95
106
5
74
116
158
76
152
5
62
48
53
5
72
52
75
314
484
367
395
47
398
408
413
Bărbați
Femei
18-29
30-44
45-59
60 +
Prezenți copii
Prezenți vacircrstnici
Boală fizică Boala unui membru al familiei Sănătatea mintală emoțională afectată
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării de urgență
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
24
Cacirct de periculos este virusul pentru sănătate și viață (foarte și oarecum periculos) Val 1
Icircn ce măsură credeți că vă puteți infecta Dvs sau membrii familiei (foarte și destul de probabil) Val 1
Dinamica percepțiilor privind nivelul pericolului virusului
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Nivelul de anxietate crește pe măsura sporirii riscului de infectare cu COVID-19 Odată cu răspacircndirea pandemiei preocupările și temerile față de starea sănătății au sporit vizibil Frica de a contacta virusul COVID-19 a cuprins icircntreaga populație indiferent de vacircrstă sau statut Femeile sunt mai afectate emoțional de situația epidemiologică acestea fiind mai preocupate de riscul infectării și implicațiile asupra sănătății Totodată pentru un răspuns de politici adecvat este important să fie luate icircn calcul și inegalitățile icircn funcție de studii și reședință Persoanele cu nivel icircnalt de studii din mediul urban sunt mult mai
icircngrijorate de posibilitatea infectării și totodată sunt mai conștiente de iminența pericolului de infectare Acest lucru se explică prin (i) acces mai redus la informație relevantă icircn zonele rurale (ii) inegalități de participare icircnvățare și informare icircntre diferite categorii de populație (iii) nivel redus de interes pentru studiere analiză a informației icircn racircndul populației cu nivel scăzut de studii Icircn același timp relaxarea măsurilor de carantină a determinat și modificări icircn dinamica percepțiilor și comportamentelor la icircnceputul lunii mai (valul 11 de cercetare) ponderea populației
preocupată de pericolul de infectare scade treptat
Dinamica percepțiilor privind posibilitatea infectării
Nivelul de icircngrijorare a populației față de riscul infectării cu COVID-19 Val = sondaj longitudinal
Figura 5
83
93
74
86
9992
85
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
ii jo
ase
Med
ii
Inal
te
Urb
an
Rura
l
6169 64
42
2718
20
36
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte periculos Oarecum periculos
3538
12
34
50
41
32
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
iijo
ase
Med
ii
Icircnal
te
Urb
an
Rura
l
118 7 9
25 2925 24
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte probabil Destul de probabil
25
Icircn același timp măsurile de izolare socială impuse de către autorități au afectat și mai mult sănătatea emoțională a populației Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să
le combine cu munca la distanță Efectele măsurilor de izolare sunt mai puțin resimțite icircn racircndul persoanelor cu nivel icircnalt de studii ceea ce indică asupra probabilității mai icircnalte de a fi ocupate icircn acele sectoare economice care permit respectarea măsurilor de distanțare socială și lucrul la domiciliu
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 6
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46) Totodată riscul a de fi supuse violenței domestice este mai pronunțat icircn racircndul persoanelor cu o vacircrstă mai icircnaintată acestea din urmă fiind și ținta celor mai restrictive măsuri de distanțare socială
Rata violenței a crescut comparativ cu anii precedenți Numărul de cazuri de violență icircn familie icircnregistrate la Poliție a crescut icircn primele 4 luni ale anului 2020 comparativ cu ultimii doi ani precedenți Icircn perioada ianuarie ndash aprilie 2020 au fost icircnregistrate 4213 cazuri de violență icircn familie (petiții examinate) astfel depășind semnificativ valoarea pentru aceeași perioadă a anilor trecuți Totodată icircn primele 4 luni ale anului 2020 au fost eliberate icircn jur de 1500 de ordine de restricție cu peste 1000 mai mult comparativ cu 2019 Icircn ceea ce privește solicitările de asistență telefonică icircn cazurile de violență domestică este important să observăm că numărul de apeluri la telefonul de icircncredere pentru femei și fete a sporit substanțial icircn luna aprilie atunci cacircnd s-au intensificat măsurile de distanțare socială și izolare la
domiciliu Estimarea obiectivă a incidenței cazurilor de violență icircn familie icircn perioada de izolare socială este destul de dificilă Luacircnd icircn considerare faptul că majoritatea populației s-a aflat icircn izolare la domiciliu pe perioada stării de urgență aceasta a redus posibilitățile persoanelor supuse violenței domestice de a solicita asistență ajutor la Poliție sau la telefonul de icircncredere icircntrucacirct se aflau icircn imediata apropiere cu persoana-agresor
5453
47
5458
56
5054
59
47
RuralUrbanIcircnalteMediiStudiijoase
55+35-5418-34FemeiBărbați
26
celor icircngrijorați de riscul violenței icircn familie icircn perioada pandemiei COVID-19
Total petiții examinate icircn primele 4 luni ale anului
Total ordine de restricții eliberate icircn primele 4 luni
Nr de apeluri la telefonul de icircncredere 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research IGP4 La Strada
Sursa Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Temerile legate de securitatea fizică icircn perioada izolării sociale sunt fondate Măsurile instituționale icircntreprinse de către autorități pentru stoparea pandemiei au creat condiții favorabile pentru abuzuri și violență domestică Violența icircn familie a constituit o problemă majoră a societății moldovenești și pacircnă la răspacircndirea pandemiei COVID-19 (figura 9) Ponderea femeilor care suferă de cele mai frecvente forme de violență icircn bază de gen este mai mare icircn cadrul grupului de vacircrstă pre-pensionară Totodată incidența violenței domestice este de două ori mai mare icircn racircndul femeilor din gospodăriile cu persoane cu dizabilități și femeilor de etnie romă Icircn contextul dat devin rezonabile icircngrijorarea și temerile femeilor față de riscul sporit al violenței domestice ca urmare a izolării sociale alături de problemele economice și de sănătate
Preocupările populației icircn legătură cu violența domestică și incidența cazurilor de violență
Violența icircn bază de gen icircn racircndul femeilor din grupurile vulnerabile
Figura 7
Figura 8
Preocupările populației față de sporirea violenței icircn perioada pandemiei sunt confirmate și de interesul față de acest subiect icircn Internet Astfel icircn perioada martie ndash mai 2020 perioadă icircn care a fost declarată starea de urgență și instituite măsurile de carantină și izolare la domiciliu au sporit căutările icircn Google a subiectelor ce țin de violență și abuz icircn special a violenței icircn familie comparativ cu primele luni ale anului curent Acest lucru ne permite icircn mod indirect să intuim o creștere și a incidenței cazurilor de violență domestică fapt ce a determinat și necesitatea căutării informațiilor legate de acest subiect
3446
3346
43
3643
4442
39
BărbațiFemei
18-3435-54
55+
StudiihellipMediiIcircnalte
UrbanRural
70
165
Martie Aprilie
1271
1376
1497
2018 2019 2020
3424 3919 4213
2018 2019 2020
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ Nivel scăzut educație
Studii medii
Studi superioare
Sunt pers cu diz icircn gosp
Nu sunt prs diz icircn gosp
Economic active
Rural
Sărace
Venituri medii
Bogate
Urban
Economic inactivă Roma
25
30
35
40
45
50
55
60
0 5 10 15 20 25 30
n
u ar
rapo
rta
cazu
l dac
ă ar
fi v
ictim
ă a
viol
ențe
i
V-a lovit sau a aruncat icircn dvs cu un obiect ce putea să vă lovească
4 Datele privind cazurile de violență icircn familie icircnregistrate la poliție reflectă situația pentru primele 4 luni ale anului
27
Tendințele și interesul de căutare icircn Google icircn perioada pandemiei Covid-19 Republica Moldova
Figura 9
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
Sursa Google
Căutări icircn Google violență icircn familie
Căutări icircn Google abuz
28
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19O analiză a impactului crizei pandemice asupra rolurilor de gen icircn icircngrijire și asupra abilitării femeilor
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen dar și asupra icircmputernicirii femeilor
Totodată studiul conturează cele mai importante inegalități icircn icircngrijire pe perioada pandemiei Aceasta din urmă a expus a accentuat și amplificat inegalitățile icircntre femei și bărbați icircn ceea ce privește responsabilitățile casnice Studiul evidențiază criza aparent invizibilă a responsabilităților și necesităților de icircngrijire
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republică au fost confirmate 12732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform
statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquoape un eșantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova realizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
29
CONSTATĂRIDivizarea inechitabilă a sarcinilor determină femeile să acorde de două ori mai mult timp activităților de icircngrijire a familiei O analiză a timpului divizat pe tipuri de activități relevă discrepanțe semnificative icircn timpul acordat treburilor casnice și icircngrijirii copiilor Responsabilitățile casnice ocupă cea mai mare parte a zilei unei femei ndash 46
ore icircn cadrul populației generale și 38 ore icircn cazul femeilor angajate Icircn timp ce bărbații icircn mare parte dedică cel mai mult timp serviciului - 39 ore din totalul bărbaților Totodată și durata zilei dedicate activităților de bază este mai mare icircn cazul femeilor cu circa două ore comparativ cu bărbații
Divizarea inechitabilă a rolurilor de icircngrijire este icircn mare parte determinată de percepțiile generale cu privire la rolurile tradiționale de gen icircn societate Acestea se regăsesc atacirct icircn racircndul bărbaților cacirct și a femeilor ndash circa 60 dintre ele consideracircnd că responsabilitățile familiale sunt mai mult de datoria lor Prin urmare se conturează două provocări de bază pe de o parte o constracircngere și presiune morală din partea societății iar pe de altă parte ndash o auto-asumare de către femei a rolurilor tradiționale rdquoprescriserdquo Opiniile stereotipizate sunt mai pronunțate icircn racircndul populației cu vacircrsta cuprinsă icircntre 30-44 ani 76
dintre acestea consideră că este de datoria bărbatului să icircntrețină familia iar 67 - că femeile trebuie să se preocupe primordial de icircngrijirea familiei și a casei Este important să menționăm că percepțiile cu privire la rolurile de icircngrijire sunt mult mai pronunțate comparativ cu cele legate de participarea (sau neparticiparea) femeilor icircn procesul de luare a deciziilor și cel politic Altfel spus membrii societății moldovenești icircn mare parte nu consideră că femeile ar fi mai puțin capabile să se implice icircn politică doar că implicarea acestora nu trebuie să fie icircn detrimentul familiei și a altor roluri de icircngrijire
Numărul mediu de ore pe zi dedicat de femei și bărbați activităților de bază
Sursa Barometrul de Gen 2016 CPDUN Women
Figura 1
[1 1] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3924
68 65
21 46
1838
1917
15
13
09
2213
17
0
2
4
6
8
10
12
14
Bărbați Femei Bărbați Femei
Total populație Angajați icircn cacircmpul muncii
Icircngrijirea copiilor
Activități icircn gospodărie
Activități casnice
Serviciu
30
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
Sursa Indexul Egalității de Gen 20193 CPD
Sursa Fundația Soros-Moldova CPD Barometrul de Gen 2006 -2016 Sondaje CPD 2017-2019
Icircn ultimii 10 ani percepțiile legate de rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților s-au icircmbunătățit ușor Cu toate acestea inegalitățile de gen icircn materie de roluri percepute și asumate atacirct icircn viața publică cacirct și cea privată icircși păstrează intensitatea Deși per ansamblu situația s-a ameliorat există o diferență importantă icircn viteza și vectorul de icircmbunătățire a percepțiilor Astfel icircn ceea ce privește participarea femeilor icircn viața publică (politică
management) viteza cu care s-au icircmbunătățit percepțiile este de două ori mai mare comparativ cu cele ce vizează responsabilitățile familiale Acest lucru confirmă icircncă o dată amploarea și penetranța inegalităților
3 Indexul Egalității de Gen 2019 CPD httpprogenmdfiles1421_indexul_egalitatii_de_gen_2019_finalpdf
Percepția populației asupra rolurilor de gen
Dinamica percepțiilor populației asupra rolurilor de gen
Figura 2
Figura 3
85
731
646668707274767880828486
2009 2014 2016 2017 2019
It is mens duty to earn money for the family
79618
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2009 2014 2016 2017 2019
It is womens duty to do the household chores
32
157
0
5
10
15
20
25
30
35
2009 2014 2016 2017 2019
Women cannot hold management positions
30195
05
101520253035
2009 2014 2016 2017 2019
Politics is not a place for women
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Este mai mult de datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Femeile nu au ce căuta icircn politică
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Femeile nu au ce căuta icircn politică
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women MenEste mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
icircn politică icircn funcții de conducere
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
31
Deși stereotipurile cu privire la rolurile de gen icircn icircngrijire și-au redus din intensitate icircn ultimul deceniu răspunsul actual de politici nu este eficient Concilierea vieții de familie cu cea profesională continuă a fi o provocare pentru femei Conform datelor oficiale beneficiari absoluți ai concediului de icircngrijire a copilului pacircnă la vacircrsta de 3 ani sunt mamele Icircn 2017 mai puțin de 10 dintre beneficiarii icircndemnizației de icircngrijire a copilului au fost tații Deși numărul acestora a crescut icircn ultimii ani ponderea bărbaților care icircși asumă rolul de icircngrijire a copiilor continuă a fi foarte mică icircn
raport cu cea a femeilor ceea ce indică asupra faptului că modelul actual al concediului de icircngrijire a copilului nu icircncurajează egalitatea de gen icircntre părinți și participarea sporită a taților icircn educarea și icircngrijirea copiilor4 Icircn același timp icircn Moldova se icircnregistrează un nivel redus de acces al populației la servicii de educație timpurie (creșe) Insuficiența acestor servicii limitează participarea femeilor icircn viața socio-economică și icircn același timp acutizează inegalitățile de gen icircn icircngrijire
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
Responsabilitățile familiale constituie o barieră importantă pentru participarea activă icircn viața socială a femeilorAcestea limitează accesul femeilor la studii (formale sau non-formale) ndash valabil pentru mai mult de 50 dintre femeile care nu au urmat studii de profesionalizare ndash sau au determinat icircntreruperea lor Distribuția inegală a responsabilităților familiale distanțează femeile de viața politică și socială și creează dificultăți icircn viața profesională (figura 5) icircn pofida accesului la diferite servicii (de educație pentru copii de icircngrijire și sănătate pentru adulți etc Odată cu răspacircndirea epidemiei COVID-19 și aplicarea măsurilor instituționale de stopare a acesteia majoritatea serviciilor au fost sistate (serviciile educaționale de icircngrijire
de divertisment etc) Icircn lipsa suportului instituțional și a serviciilor publice povara activităților de icircngrijire s-a transferat automat asupra membrilor familiei icircn mod special asupra femeilor astfel fiind declanșată o adevărată criză icircn ceea ce privește activitățile de icircngrijire și presiunea cauzată de acestea
4 ESTE PIAŢA MUNCII PRIETENOASĂ MAMELOR ŞI TAŢILOR Notă Analitică CPD
Ponderea taților beneficiari ai concediului de icircngrijire a copilului
Rata de cuprindere icircn educația preșcolară și ante-preșcolară (creșe)
Figura 4
Figura 5
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
Sursa Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale
Sursa BNS 2018
beneficiari
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiariesNumăr benificiari
Ante-preșcolară Preșcolară
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
32
Sursa BNS 2015 Barometrul de Gen 2016 Sondaj CPD 2019
Pandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Răspacircndirea rapidă a pandemiei și măsurile instituționale puse icircn aplicare icircn scopul izolării sociale au subliniat una dintre cele mai slabe verigi icircngrijirea Ca rezultat al măsurilor icircntreprinse o bună parte a populației a fost pusă față icircn față cu grijile casnice și cele familiale astfel aducacircnd icircn vizor o provocare importantă ndash modalitatea de divizare a acestor responsabilități icircn gospodărie Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire a crescut substanțial
Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Responsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
Ponderea femeilor pentru care responsabilitățile familiale a constituit o barieră de participare implicare
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Figura 6
Figura 7
Bărbați
Femei
368
632
Sursa CBS-Research 2020
516484
73
12
131
161
353
366
393
515
538
576
0 10 20 30 40 50 60 70
Dificultăți la locul de muncă
Implicarea icircn dezvoltarea comunitară
Implicarea icircn deciziile comunitare
Au depășit deadline-uri la serviciu
Au icircntrerupt studiile
Intenția de a se integra pe piața muncii
Participarea activă icircn viața politică
Intrarea debutul icircn politică
Participarea icircn icircnvățămacircntul non-formal
Participarea icircn icircnvățămacircntul formalResponsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
33
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc Astfel se conturează o divizare clară a preocupărilor și responsabilităților femeilor și bărbaților icircn gospodărie
Necesitățile de icircngrijire au crescut substanțial icircn perioada de autoizolare socială icircnsă repartizarea rolurilor și sarcinilor icircn familie continuă a fi inechitabilă Icircn același timp povara grijilor casnice este resimțită și icircn cazul familiilor mono-parentale unde sarcinile de icircngrijire sunt asumate de către un singur membru Icircn cazul ambelor genuri nu se atestă diferențe icircn plan regional cu o excepție bărbații din mediul rural participă mai mult la curățenie față de cei din urban (217 față de 10) și mai puțin la gătit (46 față de 149)
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
Povara activităților de icircngrijire devine tot mai resimțită icircn cazul femeilor Deși numărul de ore dedicate gospodăriei icircn perioada de pandemie a crescut pentru icircntreaga populație acest lucru devine mai pronunțat icircn cazul femeilor pentru circa jumătate dintre ele s-a majorat timpul acordat curățeniei comparativ cu 30 dintre bărbați Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul
activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort cum ar fi icircngrijirea și instruirea copiilor menajul gospodăriei (curățenia pregătirea meselor etc) Suprasolicitarea cu activități de icircngrijire este mai resimțită icircn cazul persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani aceasta fiind categoria de populație ocupată (icircn condiții de viață obișnuite) sau cu copii minori
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 8
Sursa CBS-Research 2020
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
Gestionare gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavvacircrstnici
Aprovizionarea cu apăcompustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
34
Sursa CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care a crescut orele dedicate activităților casnice gospodării cu copii
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate
icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Ponderea populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Figura 9
Figura 10
45
28 28 27 2621 17 17
12 10 10
3020 21 19
13 15 14 179 11 10
Curățenie Jocuri cu copii Pregătirea meselor Cumpărături Aprovizionare apăcombustibil
Icircngrijirea animalelor
473
275
279
268
258
234
417
455
44
436
256
175
427
167
18
16
201
202
229
57
63
45
101
13
Curățenie
Icircngrijirea copiilor
Jocurilecturi cu copii
Instruire lectii cu copii
Pregătirea meselor
Gestionarea gospodăriei
18-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 + ani
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice față de perioada de pacircnă la pandemie (populația generală)
54 53 53 52
34
25 24
39 36 39 37
18 16 18
Icircngrijirea copiilor Curățenie Jocuri cu cu copii Lecții cu copiii Pregătirea meselor Gestionarea gospodăriei Cumpărături
Femei Bărbați
35
Icircn perioada crizei pandemice unele femei au beneficiat de mai mult suport din partea familiei icircn timp ce altele au rămas singure față icircn față cu responsabilitățile și grijile casnice Circa jumătate dintre femei afirmă că icircn perioada de pandemie partenerul s-a implicat mai mult icircn treburile casnice și icircngrijirea familiei iar 1 din 3 femei a beneficiat de ajutorul unui alt membru al familiei Cel mai avantajate icircn acest sens sunt femeile cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani care au icircn icircngrijire copii Prin urmare criza pandemică a determinat o ușoară atenuare a inegalităților de icircngrijire icircn grupul de populație tacircnără La polul opus icircn marginalizare
și excludere s-au dovedit a fi femeile vacircrstnice (60+ ani) unde sunt cel mai mult perpetuate stereotipurile legate de rolurile de gen Vulnerabilitatea acestora se dublează o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă Totodată trebuie să menționăm că alte circa 50 dintre femei nu au beneficiat de suport mai mare din partea partenerului icircn pofida faptului că necesitățile de icircngrijire ale familiei și gospodăriei au crescut substanțial numărul de ore dedicate acestor activități sporind cu peste 30 față de perioada de pacircnă la pandemie
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker5
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că
bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
De la răspacircndirea COVID-19 au fost cumva afectate rolurile și responsabilitățile icircn gospodăria Dvs
Sursa CBS-Research 2020
Cartarea grupurilor de femei care au beneficiat de mai mult ajutor din partea familiei icircn perioada de pandemie
Figura 11
18-29
30-44
45-59
60+
Studii medii incomplete Studii medii generale
Studii profesional tehnice
Studii superioare
Sunt prezenti copii
Fără copii
Sunt prezenti vacircrstnici
Fără vacircrstnici
Angajat
Somer
Pensionar Dizabilitate
Urban
Rural
20
25
30
35
40
45
50
55
35 40 45 50 55 60
Alt m
embr
u al
fam
iliei
mă
ajut
ă m
ai m
ult l
a icircn
griji
rea
fam
ilie
și go
spod
ărie
i
Partenerul mă ajută mai mult la icircngrijirea familie și gospodăriei
5 COVID-19 icircn Republica Moldova ndash sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
36
Pandemia COVID-19 a creat o criză a icircngrijirii care a determinat
bull Acutizarea inegalităților icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire crește exponențial asupra acestora
bull Femeile vor continua să fie antrenate icircn muncile care solicită cel mai mult efort și timp icircn gospodărie cum ar fi icircngrijirea copiilor și adulților dependenți curățenia gătirea etc icircn timp ce bărbații vor continua să fie implicați icircn activități mai lejere Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort
bull Criza de icircngrijire a afectat familiile cu copii unde necesitățile de icircngrijire și icircntreținere sunt mai mari Volumul acestora a sporit substanțial ca urmare a trecerii la icircnvățămacircntul la distanță femeile fiind mai antrenate icircn lecțiile cu copiii
bull Femeile vacircrstnice rămacircn blocate icircn situații de marginalizare și excludere Pe perioada pandemiei acestea au beneficiat de cel mai puțin suport din partea partenerului sau altui membru al familiei Vulnerabilitatea acestor femei s-a dublat o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă
bull Responsabilitățile de icircngrijire vor izola și mai mult femeile Criza de icircngrijire a fost și continuă a fi icircnsoțită de provocările de ordin psihologic rezultate din impunerea măsurilor de autoizolare Spre deosebire de bărbați femeile petrec mai mult timp icircn izolare la domiciliu
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 12
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
37
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEIO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din Moldova
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra implicării femeilor şi a bărbaţilor icircn cacircmpul muncii asupra posibilităţii de obţinere a venitului icircn această perioadă şi asupra nivelului de realizare a sarcinilor de muncă Icircn acest context cercetarea a evidenţiat că criza provocată de pandemie s-a răsfracircns mai negativ asupra persoanelor ce se implică direct icircn activităţi de icircngrijire şi a celor ce activează icircn sectoarele economice ce nu permit sau permit doar parţial realizarea muncii la distanţă
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de
exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo aiar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta Adițional au fost utilizate date oficiale prezentate de statistica naţională pentru perioada relevantă a fi reflectată icircn contextul analizei propuse
38
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[11] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
CONSTATĂRIRolurile de icircngrijire determină multe femei din Moldova să devină inactive pe piața muncii Imposibilitatea de a combina icircntr-un mod eficient viața de familie și cea profesională constituie motivul pentru care mai multe femei se retrag de pe piața muncii Astfel putem observa că rata de ocupare a femeilor este foarte mult determinată de prezența copiilor de vacircrstă preșcolară Aproximativ 22 din femeile inactive pe piața muncii sunt icircn această
situație din cauza responsabilităților de icircngrijire ponderea bărbaților fiind de doar 1 Inactivitatea pe piața muncii este caracteristică atacirct femeilor din grupul NEET de 15-29 ani cacirct și a femeilor din grupul de vacircrstă 55+ (vezi figura de mai jos) Chiar dacă femeile sunt ocupate pe piața muncii conform estimărilor BNS acestea tind să lucreze mai puțin (excepție făcacircnd femeile icircn poziții de conducere)
Rata de ocupare a persoanelor cu vacircrsta de 25-49 ani icircn dependență de numărul copiilor de vacircrstă preșcolară 2018
Durata medie a săptămacircnii de lucru oresăptămacircnă 2018
Ponderea persoanelor inactive după categoria de inactivitate 2018
Grupul NEET cu vacircrsta 15-29 ani 2017-2019
Sursa Biroul Național de Statistică 2017-2019
Indicatori cu privire la ocuparea și inactivitatea bărbaților și femeilor pe piața muncii
Figura 1
201181 194
334302
355
2017 2018 2019
Bărbaţi Femei
555497
391
595
Cel putin un copil Nici un copil
Bărbați Femei
42
3330
423839
30 28
43
36
Salariaţi Lucrători pe contpropriu
Lucrători familialineremuneraţi
Patroni Total
Bărbaţi Femei
15
39
1
30
1412
50
22
13
4
Studii Pensionare Responsabilități de familie
Alta situatie Plecare peste hotare
Bărbați Femei
39
Criza pandemică provocată de COVID-19 va expune și agrava această inegalitate Pentru femei icircn contextul inactivității instituțiilor educaționale presiunea de a se retrage și mai mult de pe piața forței de muncă va creşte Cu toate că datele disponibile icircn contextul analizei prin prisma de gen a efectelor cauzate de criză au evidenţiat că această situaţie deja s-a manifestat probabilitatea icircnăspririi acesteia este destul de mare Astfel acest lucru va avea mai multe forme vor deveni şi mai puțin active vor lucra mai puține ore sau vor munci la distanță Deoarece rolul de icircngrijire a sporit pe perioada de pandemie inegalitățile de gen pe piața muncii se vor acutiza și mai mult posibilitatea redusă de a combina viața profesională cu cea de familie discriminarea femeilor la angajare pe motiv de maternitate segregarea femeilor și bărbaților pe sectoare ale economiei accentuarea diferențelor salariale de gen reducerea posibilităților de promovare a femeilor Revenirea la muncă va fi anunțată mai devreme de permisiunea de a deschide școlile și grădinițele După
icircncheierea situației de urgență va exista necesitatea revenirii mai multor salariați la locul de muncă Acest lucru va fi determinat atacirct de dorința angajatorilor cacirct și a salariaților Revenirea la muncă va avea loc icircntr-un mod descentralizat ținacircnd-se cont de contextul specific al sectorului de activitate și al angajatorului Din această cauză icircn societate există un consens mai mare pentru a deschide locurile de muncă (vezi figura de mai jos) Deschiderea școlilor și a grădinițelor va avea loc icircntr-un mod centralizat și doar după ce un șir de precondiții legate de controlul și gestionarea riscurilor ce vizează situația epidemiologică vor fi clarificate Cu siguranță un consens icircn societate legat de deschiderea școlilor și a grădinițelor va fi negociat mult mai dificil Icircntr-un asemenea context vom avea situația icircn care sectoarele economice icircşi vor relua activitatea fără a fi deschise instituțiile de educație fapt care va pune o presiune semnificativă pe părinții care muncesc icircn special pentru oportunitățile de angajare a mamelor
După părerea Dvs acum este timpul potrivit ca
Opinia generală cu privire la oportunitatea de a deschide anumite sectoare ale societății
Figura 2
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Dacă acest mod de muncă nu va fi normalizat și va continua să fie specific mai mult femeilor atunci riscăm să avem o nouă formă de segregare a muncii icircn bază de gen Pe viitor munca femeilor care lucrează de
acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
723
707
575
423
166
177
247
342
Să fie deschise școlile și grădinițele
Să fie deschise cafenelele restaurantele
Să renunțăm la autoizolare icircn casă
Toți să meargă la locul de muncă
Este prea devreme Este momentul potrivit
40
Situația de la locul de muncă
Probabilitatea ca femeile care și-au suspendat activitatea icircn perioada de urgență să revină la locul de muncă este mai mică comparativ cu bărbații icircn aceeași situație Icircn perioada de urgență o pondere relativ egală a bărbaților și femeilor și-au suspendat activitatea de muncitori (335 bărbați și 367 femei) Revenirea acestora la locul de muncă va fi condiționată de riscurile legate de infectare regulile de profilaxie și distanțare socială precum și desituația economică caracteristică unor sectoare ale economiei Un factor specific legat de reicircntoarcerea femeilor se referă la posibilitatea gospodăriilor de asigura grija pentru copiialți membri ai familiei icircn condițiile icircn care școlile și grădinițele vor fi icircn continuare icircnchise Cel mai probabil munca la distanță va fi accesibilă doar femeilor cu studii mai avansate care activează icircn sectoare unde această muncă este posibilă Pentru femeile cu un nivel al studiilor mai mic fiind angajate icircn sectoare ale economiei icircn care munca nu poate fi realizată la distanță (și icircn care nivelul de remunerare este mult mai mic) acest lucru nu va fi posibil Dacă riscul de infectare va persista deplasarea la serviciu a femeilor va fi icircngreunată - puține
dintre ele au mijloace de transport propriu iar icircn cele mai importante urbe ale țării deplasarea pe jos la serviciu va fi greu de realizat Astfel constatăm că criza pandemică pe lacircngă aprofundarea inegalităților de gen va determina şi marginalizarea celor mai vulnerabile femei
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Figura 3
Sursa CBS-Research aprilie 2020
42
138
335
267
273
367
Muncim direct la locul demuncă
Muncim de acasă
Nu muncim deloc stămacasă icircn concediu
Femei Bărbați
41
Ponderea celor care lucrează de acasă și a celor care nu muncesc și stau icircn concediu icircn dependență de nivelul de educație
Cum vă deplasați la serviciu
Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 4
Figura 5
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Totodată o parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv şi de
nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Disponibilitatea de asigurare socială și medicală
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspendarea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Putem presupune că munca informală va crește icircn general iar icircn racircndul bărbaților icircn mod special aceasta fiind
o formă prin care angajații vor răspunde contextului economic nefavorabil Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă Pentru unii bărbații tineri cu un nivel scăzut al studiilor probabil nici ocuparea informală nu va fi posibilă Printre tinerii din zonele urbane rata NEET va crește iar icircn zonele rurale va spori ponderea tinerilor lucrători neremunerați icircn propria gospodărie
51108 83
356
569 574
367
228
Medii incompletesau fără
Medii generale Profesional tehnice Superioare
Muncim de acasă Nu muncim deloc stăm acasă icircn concediu
37426
376 56
249 16
Valul 1 (4-5 aprilie) Valul 11 (1-3 mai)
pe jos transport personal transport public
186
189
173
179
74
77
71
69
2015
2016
2017
2018
Femei Bărbați
731
726
813
769
65 70 75 80 85
Dispun de asiguraremedicală
Angajatorul dvs plătește contribuții la
fondul social
Femei Bărbați
42
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 6
Sectoarele unde predomină ocuparea femeilor par a fi și mai vulnerabile Segregarea femeilor și bărbaților pe diferite sectoare ale economiei va icircnsemna că criza va afecta icircntr-un mod și timp diferit bărbații și femeile Cu siguranță sectorul serviciilor icircn care majoritatea celor ocupați sunt femei va fi prejudiciat de necesitatea de a menține reguli de distanțare socială Pentru a icircnțelege mai bine aceste vulnerabilități am icircncercat să analizăm toate sectoarele economiei prin prisma modalităților prin care acestea au fost sau vor fi afectate riscuri de infectare restricții impuse de autorități capacitatea de ajustare la regulile de distanțare socială posibilitatea de a realiza munca la distanță vulnerabilitatea economică etc Gradul de vulnerabilitate pentru fiecare sector a
fost apreciat pe o scară de la 1 (impact relativ mic sau neutru) la 5 (impact semnificativ) Figurile de mai jos ilustrează această situație pentru sectoarele unde predomină ocuparea femeilor sau a bărbaților Analiza preliminară (bazată pe datele din 2018) indică faptul că atacirct icircn termeni relativi cacirct și icircn număr absolut mai multe sectoare icircn care predomină femeile salariate au un grad mai mare de vulnerabilitate Icircn acest context se impune o analiză mult mai granulară realizată icircn baza unor date actualizate Cu siguranță acest aspect trebuie ținut la control inclusiv icircn condițiile icircn care mai multe sectoare ale economiei vor avea nevoie și vor beneficia de suport și intervenții specifice din partea autorităților
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
43
Din cauza situației pandemice mai mulți bărbați au revenit icircn țară Datele reflectate icircn figura ce urmează arată că decalajul de gen icircn acest context icircnregistrează 88 pp La fel se observă că pandemia a determinat mai mulți tineri să revină acasă Această situație se explică prin doi factori Icircn primul racircnd o parte din tinerii reveniți sunt cei plecați peste hotare pentru a-și continua studiile superioare - licență masterat doctorat etc Icircn al doilea racircnd o parte din tinerii reicircntorși icircn mare parte bărbați sunt cei care lucrau peste hotare pe termen scurt implicați icircn fond icircn munci informale
Gradul de vulnerabilitate a sectoarelor icircn care predomină ocupare femeilor și a bărbaților
Ponderea celor ce au revenit icircn țară drept efect a situației pandemice
Figura 7
Figura 8
Sursa Analiza icircn baza datelor Biroului Național de Statistică 2018
Recent s-au icircntors icircn țară din străinătate
Sursa CBS-Research aprilie 2020
TIC
Industria relucrătoare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Activități financiare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Agricultura Comerț
Tranzacțiiimobiliare
Sănătatea Asist Socială
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
113
25
112
79
29
42
barbati
femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ ani
Energia electrica Agricultura
Construcții
Tranzacții imobiliare
HoReCa
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
44
Numărul bărbaților reveniți acasă este mai mare deoarece mai mulți bărbați recurg la munca peste hotareConform ultimelor date oferite de BNS icircn 2018 - 3527 mii de persoane din Moldova au plecat peste hotare femeile deținacircnd a treia parte din totalul acestora (325) Totodată și decalajul de gen icircn timp s-a pronunțat ndash de la 30 pp icircn 2008 la 35 pp - peste un deceniu (reprezentacircnd și cel mai mare decalaj de gen icircnregistrat) Situația diferită a femeilor și bărbaților care muncesc peste hotare cel mai
probabil va genera următorul tablou pe termen scurt se vor icircntoarce cei care au fost implicați icircn muncile sezoniere și icircn muncile informale aceștia fiind icircn mare parte bărbații femeile care mai puțin tind să presteze munci sezoniere și care se bucură de un grad mai mare de formalitate nu vor reveni icircntr-un număr semnificativ pentru o parte din bărbații tineri cu un nivel scăzut de studii migrația nu va fi disponibilă pe perioada pandemiei
Sursa BNS 2008-2018
Dinamică de gen icircn procente a persoanelor de 15+ ani plecate peste hotare la lucru sau icircn căutare de lucru
Figura 9
2382(675)
1145(325)
mii persoane
Barbati Femei
3098
3254
3191
3185
3527
280 300 320 340 360
2008
2015
2016
2017
2018
mii persoane
350325
650675
00
100
200
300
400
500
600
700
800
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Femei Barbati
45
RECOMANDĂRI GENERALEElaborarea strategiilor de combatere a efectelor pandemiei provocate de COVID-19 sensibile la problemele specifice ale femeilor și bărbaților Icircntrucacirct criza pandemică a afectat diferit femeile și bărbații icircn ceea ce ține de implicarea acestora icircn cacircmpul muncii icircn obținerea veniturilor icircn divizarea rolurilor de icircngrijire ceea ce s-a răsfracircns și asupra stării de bine și siguranță a acestora răspunsurile de politici la fel trebuie să manifeste un caracter specific icircn funcție de aria afectată și grupul vulnerabil expus riscului
Includerea femeilor icircndeosebi ale celor din grupurile subreprezentate icircn procesul de luare a deciziilor și de formulare a politicilor legate de impactul COVID-19 Pornind de la faptul că icircn Moldova femeile icircn general au o reprezentare mai mică icircn procesul decizional icircn contextul icircn care cercetarea efectuată a evidențiat că pe termen mediu și lung din perspectiva socială și economică femeile vor fi mai vulnerabile icircn fața acestei crize procesul decizional local și național trebuie să fie unul incluziv astfel icircncacirct să se țină cont de necesitățile specifice ale femeilor icircn special ale celor din categoriile subreprezentate (cum ar fi tinerele femei de etnie romă vacircrstnice cu dizabilități etc)
Acordarea sprijinului fiscal angajatorilor icircn concordanță cu respectarea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea personală icircn racircndul persoanelor angajate Ținacircnd cont de faptul că măsurile icircntreprinse de autorități pentru a combate efectele pandemice (de exemplu sistarea activității mai multor agenți economici a instituțiilor educaționale etc) au fost resimțite diferit de femeile și bărbații ocupați atacirct prin prisma prezenței lor pe piața muncii cacirct și prin cea de obținere a veniturilor icircn special din cauza divizării inegale a responsabilităților de icircngrijire echitabil va fi ca acțiunile angajatorilor să fie aliniate la intervențiile ce ar facilita depășirea acestor inegalități Astfel sprijinul acordat de autorități precum ar fi cele de ordin fiscal urmează a fi direct proporțional cu rezultatele intervențiilor icircntreprinse de angajatori ce vin să abordeze problema excluderii femeilor icircn special a celor cu copii de vacircrstă preșcolară din cacircmpul muncii
Investirea mai multor resurse pentru a asigura ca instituțiile de icircngrijire a copiilor se redeschid icircn siguranță
icircntru evitarea ca aceste unități să devină potențiale focare de răspacircndire a pandemiei COVID-19 Icircn acest scop autoritățile vor elabora proceduri interne de activitate a grădinițelor creșelor etc ajustate la situația actuală vor aloca resurse suficiente pentru a asigura că personalul unităților date pot să activeze icircntr-un mod sigur cu acces la echipamentele necesare fără a pune sub risc sănatatea lor siguranța copiilor și a părinților acestora Sondajul de opinie desfășurat icircn aprilie 2020 a evidențiat că circa 73 din părinți consideră că este mult prea devreme ca instituțiile preșcolare și școlare să-și reia activitatea Icircn acest context reacția autorități icircn sensul redeschiderii entităților educaționale trebuie să determine un nivel sporit de icircncredere icircn racircndul părinților
Monitorizarea constantă a efectelor crizei pandemice pentru a aborda eficient și prompt provocările cu care se confruntă femeile și bărbații din Moldova Se impune a fi icircntreprinsă o analiză mult mai detaliată și constantă din partea autorităților atacirct la nivel național cacirct și teritorial ce va genera date multiplu dezagregate (pe criteriul de sex vacircrstă mediul de trai statut economic educațional familial etc) pentru a urmări cum criza a impactat categoriile vulnerabile sau care sunt riscurile potențiate icircn acest context icircntru elaborarea și implementarea planuri de reacție eficiente icircn scopul diminuării inegalităților care se manifestă și urmează să se accentueze
Blvd Ștefan cel Mare și Sfacircnt nr 202 etajul 3 Chișinău Republica Moldova
Tel +373 22 839 898Email infomdunwomenorg
Website moldovaunwomenorgFacebook unwomenmoldovaTwitter unwomenmoldova
13
Icircn profil teritorial se evidenţiază o dependenţă mai pronunţată a femeilor din mediul rural de remitenţe Datele reflectate icircn figura ce urmează relevă că () tocmai 30 din veniturile femeilor din mediul rural sunt formate din remitenţe reprezentacircnd categoria cea mai dependentă de sursa respectivă Comparativ cu situaţia femeilor din urbe aceasta semnifică o dependență de doua ori mai mare iar icircn comparaţie cu bărbaţii din mediul urban ndash tocmai de cinci ori mai mare Totodată analiza icircn dinamică arată clar o dependenţă constantă de remitenţe Diferenţa atacirct
de mare a ponderii prestaţiilor sociale şi a remitenţelor icircn veniturile totale ale femeilor poate fi explicată prin factorii structurali precum (i) migraţia mai mare icircn racircndul bărbaţilor4 care expediază mijloace financiare acasă şi (ii) multe gospodării icircn care capul familiei este femeia sunt gospodăriile icircn care acestea sunt pensionare şisau văduve
4 Conform BNS icircn 2018 ponderea bărbaţilor din totalul persoanelor plecate peste hotare a fost de 675
Sursele de venit ale bărbaților
Sursele de venit ale femeilor
Sursa BNS 2018
Analiza prin prisma de gen a ponderii veniturilor din diverse surse icircn veniturile totale disponibile
Figura 1
479
85 61
231
115
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
625
346
36
52 4
278216
0
10
20
30
40
50
60
70
Activitatea salariala Activitatea individualaagricola
Venit din activitateanon-agricola
Prestatii sociale Remitente
452
494
14
65
162156
295
Urban Rural
Men Women
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
Dinamica ponderii remitențelor icircn veniturile totale
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile totale pe criteriul de sex şi mediul de trai
Figura 2
Sursa BNS 2018
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urbanFemei rural Femei urban
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
15
Familiile cu copii sunt mai dependente de remitenţe Aceasta poate fi explicat prin faptul că icircn gospodăriile cu copii pentru a asigura un nivel decent de trai şi un acces mai mare la serviciile de educaţie sănătate dezvoltare a copiilor părinţii sau rudele icircn special bărbaţii pleacă la
muncă peste hotare ceea ce şi determină o dependenţă mai pronunţată de această sursă de venit Icircn cazul familiilor fără copii predomină dependenţa mai mare de prestaţiile sociale ceea ce poate fi explicat prin prezenţa mai mult a vacircrstnicilor icircn această situaţie
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile gospodăriilor cu copii şi fără inclusiv pe criteriul de mediu
Figura 3
Sursa BNS 2018
407
38
207
89
56
155
58
19
127116
191
214
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Cuplu familial fără copii O singură persoană Alte gospodării fără copii Părinte singur cu copii Cuplu familial cu copii Alte gospodării cu copii
2018
Prestații sociale Remitențe
fără copii cu copii
81
128
114
216
288
28
0 5 10 15 20 25 30 35
Parinte singur cu copii
Cuplu familial cu copii
Alte gospodarii cu copii
2018
Urban Rural
16
Conform prognozelor estimate de Banca Mondială5 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Pentru ţările din Europa şi Asia Centrală această scădere se estimează tocmai la 275 Scăderea proiectată care ar fi cea mai puternică diminuare din istoria recentă se datorează icircn mare măsură scăderii salariilor și a ocupării lucrătorilor migranți care tind să fie mai vulnerabili la pierderea locurilor de muncă și a salariilor icircn timpul unei crize economice icircntr-o țară gazdă
Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei Icircn baza datelor caracteristice pentru Moldova cu referire la valoarea monetară a remitenţelor din 2019 (fiind de $1 90929 mln reprezentacircnd 163 din PIB)6 şi a valorii estimative de reducere a acestora (prognozată BM pentru ţările din Europa şi Asia Centrală ndash 275) printr-un calcul matematic putem deduce cu aproximaţie că icircn 2020 valoarea monetară a
remitenţelor se va reduce icircn medie cu $525 mln sumă destul de semnificativă pentru populaţia ţării noastre Icircntrucacirct remitenţele reprezintă o sursă importantă de venit iar icircn perioada crizei provocate de pandemie mai multe persoane au revenit icircn ţără7 sistacircndu-şi temporar sau definitiv activitatea de lucru peste hotare se poate prognoza un impact financiar puternic asupra celor mai sărace şi vulnerabile categorii de persoane icircn special ale celor din mediul rural (a se vedea figura de mai jos)
5 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
6 h t t p s w w w w o r l d b a n k o r g e n t o p i c m i -g r a t i o n r e m i t t a n c e s d i a s p o r a i s s u e s b r i e f migration-remittances-data
7 Analiza ldquoTranziția inegală la muncă icircn perioada pandemiei O analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din moldovardquo CPD UN
Women mai 2020
145
92
157154
105
174
15
88
20
total urban rural
Quintile of the poor Quintile of the vulnerable Quintile of the emerging middle
468
1012141618
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
urban area
Quintile of the poor
Quintile of thevulnerable
Quintile of the emergingmiddle
10
15
20
25
30
rural
Dinamica ponderii remitenţelor icircn veniturile celor mai sărace categorii
Figura 4
Sursa BNS 2010-2018
145
92
157154
105
174
15
88
20
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
total urban rural
Quintila săracilor Quintila vulnerabililor Quintila de mijloc emergentă
4
6
8
10
12
14
16
18
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
mediul urban
Quintila săracilor
Quintila vulnerabililor
Quintila de mijloc emergentă
Mediul urban
Rural
17
Dinamica dependenţei acestor categorii de remitenţele intrate icircn ţară evidenţiază două constatări de bază (i) icircn primul racircnd se evidenţiază dependenţa continuă a celor mai defavorizate categorii de persoane anume din mediul rural de aceste surse de venit şi (ii) icircn al doilea racircnd reducerea ponderilor acestor mijloace financiare icircn veniturile gospodăriilor icircncepacircnd cu 2015-2016 atacirct icircn mediul rural cacirct şi urban poate fi explicate de criza economică din Rusia acolo unde majoritatea bărbaţilor din Moldova aleg să plece la muncă Astfel prin deducere sesizăm că reducerea remitenţelor din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19 va avea un impact şi mai mare asupra nivelului de sărăcie a celor mai vulnerabile categorii de persoane
Complementar cu informația reflectată aceasta ar presupune că femeile şi familiile cu copii din mediul rural vor avea cel mai mult de suferit de diminuarea remitenţelor Prin urmare o scădere a remitenţelor icircn racircndul acestor grupuri defavorizate va afecta negativ capacitatea lor de a investi icircn servicii de sănătate de educaţie şi alte servicii esenţiale deoarece mai multe din finanțele lor vor fi direcționate către soluționarea deficitului de alimente și a nevoilor imediate de trai8 Chiar dacă efectele acestor modificări nu vor fi resimţite imediat pe termen mediu efectele crizei pandemice se vor pronunţa icircn acest context Prin urmare constatăm că variaţiile icircn acest sens pot fi considerate un canal important de manifestare şi agravare a inegalităţilor de gen
La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpul ce urmează Datele generate de sondajul de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 au relevat nivelul de autoapreciere a efectelor crizei pandemice asupra veniturilor obţinute din activităţile productive ale femeilor şi bărbaţilor Figura de mai jos contrapune răspunsurile oferite de respondenţi icircn acest context Astfel clar se vede că bărbaţii fac parte din categoria cea mai vulnerabilă din punct de vedere salarial o vulnerabilitate ce s-a manifestat deja şi care urmează să se manifeste icircntr-un timp apropiat La fel figura relevă că printre cei mai vulnerabili sunt şi persoanele fără studii sau cu studii incomplete tinerii şi adulţii (18-44 ani) şi cei ce au copii Astfel direct se observă că măsurile de restricţie impuse la nivel de stat pentru a diminua impactul nociv provocat de pandemia COVID-19 (inclusiv menţinerea distanţei sociale sistarea activităţii mai multor agenţi economici etc) s-au răsfracircns imediat asupra veniturilor disponibile ale cetăţenilor
8 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Vulnerabilitatea salarială
Cartografierea respondenţilor prin prisma vulnerabilităţii salariale
Figura 5
Sursa Sondajul realizat de CBS-Axa la comanda CPD aprilie 2020
Bărbați
Femei
18-29 ani30-44 ani
45-59 ani
60+ani
Studii medii incompletefără
Studii medii generale
Studii superioare Urban
Rural
Cu copii
Fără copii
15
20
25
30
35
40
8 10 12 14 16 18 20 22 24Am a
vut o
redu
cere
de
sala
riuicircn
luna
mar
tie 2
020
Probabil voi pierde și cu siguranță voi pierde locul de muncă
18
Din perspectiva prestaţiilor sociale vulnerabilitatea financiară nu va fi atacirct de pronunţată Figura de mai jos reflectă numărul persoanelor ce au intrat icircn ajutor social icircn primele patru luni ale anului 2020 Prin urmare pentru luna aprilie se observă o creştere vizibilă a categoriilor defavorizate ce au avut necesitatea de a beneficia de suportul financiar din partea statului femeile fiind mai dependente de aceste surse Adiţional datele sondajului de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 relevă că icircn racircndul mai multor femei respondente a sporit sau a rămas
neschimbată valoarea pensiilor şi ale altor plăţi sociale (inegalitatea de gen icircnregistracircnd o valoare medie de 55 pp) Prin urmare putem deduce că icircn pofida unei dependenţe de prestaţiile sociale mai mari icircn racircndul femeilor nu excludem faptul că anume această sursă de venit pe termen scurt sau mediu nu va afecta negativ volumul total al cacircştigurilor femeilor şi a bărbaţilor
Totuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc inegalitatea de gen icircn acest sens echivalacircndu-se cu 53 pp Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor)
Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare A atras atenţia că icircn această categorie intră şi persoanele ce au copii cele din mediul rural şi cele cu un nivel mic de studii
Vulnerabilitatea financiară pe termen mediu
Sursa Sondaj realizat de către CBS-Axa pentru CPD Aprilie 2020
Cartarea respondenţilor prin prisma expunerii pe termen mediu la vulnerabilitatea financiară severă
Figura 6
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
19
Beneficiarii de ajutor social
Sursa CNAS 2020
Sursa Sondaj April 2020
Pensiile și alte plăți sociale
Icircn final putem menţiona că din perspectiva vulnerabilităţii financiare provocate şi accentuate de criza pandemică COVID-19 pot fi reliefate trei constatări majore
1 Faptul că pentru femei o sursă importantă de venit o constituie prestaţiile sociale variaţiile observate icircn perioada crizei pandemice nu evidenţiază o modificare negativă icircn acest sens ceea ce presupune că pe termen scurt sau mediu din această perspectivă veniturile nu vor fi atacirct de afectate iar vulnerabilitatea financiară a femeilor nu va fi atacirct de pronunţată Cu toate acestea nu trebuie de omis faptul că o analiză mult mai detalită şi constantă trebuie a fi icircntreprinsă icircn sensul monitorizării situaţiei date
Analiza perspectivei de gen icircn racircndul beneficiarilor ajutorului social
Autoanaliza respondenţilor a impactului crizei pandemice
Figura 7
Figura 8
2 Pe termen scurt ţinacircnd cont de reducerea veniturilor din activităţile productive bărbaţii vor fi mai afectaţi de criza pandemică Totuşi pe termen mediu nu excludem că inegalităţile de gen la nivel de salarii şi pensii se vor accentua defavorizacircnd mai mult femeile Aceasta poate fi explicat prin faptul că femeile vor deveni mai inactive pe piaţa forţei de muncă (fie se vor retrage fie vor lucra la distanţa) din cauza divizării inegale a respondabilităţilor de icircngrijire situaţie deja care s-a manifestat pe parcursul crizei pandemice şi care nu este exclus că se va agrava
3 Consideracircnd că femeile icircn special cele din mediul rural sunt mai dependente de remitenţe reducerea acestora probabil va afecta mai mult anume această categorie icircnsă nu cunoaştem cacirct de rapid aceste efecte se vor manifesta icircn timp icircntrucacirct această tranziţie nu va fi atacirct de bruscă precum variaţiile la capitolul de veniturile obţinute de la locurile de muncă
61052
59130
57630
80622
47541
45754
44382
58039
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
ianuarie 20
februarie 20
martie 20
aprilie 20
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
121
86
149
254
228
274
2
16
23
0 5 10 15 20 25 30
Total
Bărbați
Femei
Au scăzut Au rămas la fel Au crescut
20
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI O analiză a impactului crizei pandemice asupra nivelului stării de bine icircn racircndul femeilor și bărbaților
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Studiul de față analizează impactul pandemiei COVID-19 asupra bunăstării populației punacircnd accent pe problemele legate de sănătatea fizică și emoțională a femeilor și bărbaților icircn mod special a celor din grupurile vulnerabile Studiul evidențiază criza emoțională provocată de pandemie la care au fost expuse femeile icircn mare parte
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
Totodată analiza pune icircn evidență și problemele legate de securitatea fizică icircn perioada de pandemie Distanțarea socială și izolarea la domiciliu au determinat sporirea riscului de violență icircn familie Efectele acestui fenomen se răsfracircng simțitor asupra femeilor Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republica Moldova au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo ade 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11]
INTRODUCERE
21
Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentatve pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[ 1 1] COVID-19 Icircn Republica Moldova ndash Sondaje Tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
Una din șase persoane icircn Moldova nu este satisfăcută de starea sănătății Aprecierea acesteia ca fiind rea sau foarte rea este mai frecvent icircntacirclnită icircn racircndul persoanelor vacircrstnice din mediul rural cu venituri reduse altfel spus ndash icircn racircndul grupurile mai vulnerabile Icircn același timp jumătate din populație a fost nevoită să renunțe la muncă din cauza problemelor de sănătate fiind mai afectate femeile Pe de altă parte bărbații sunt mai tentați să
considere serviciile medicale inaccesibile Inegalități de acces se atestă icircn funcție de nivelul de venituri serviciile medicale par a fi inaccesibile pentru circa 30 dintre pentru persoanele din quintila 1 (cea mai săracă) 2
2 Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019 httppasmdroPASStudiesDetails147
CONSTATĂRI
S-a icircntacircmplat să nu puteți munci pe motive de sănătate icircn ultimul an
care consideră serviciile medicale inaccesibile
Sursa Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019
Percepțiile privind starea de sănătate și nivelul de acces la serviciile medicale
Figura 1
203222
238
195
292
22 225
141
20
Femei Bărbați Urban Rural q1 q2 q3 q4 q5
496464
515
432 414368
426465
533
Femei Bărbați Rural Urban q1 q2 q3 q4 q5
22
Necesitățile populației legate de sănătate rămacircn neacoperite icircn special icircn cazul grupurile vulnerabile Acestea din urmă beneficiază cel mai puțin de serviciile de sănătate Astfel constatăm că circa 48 din gospodăriile icircn care sunt prezente persoane cu dizabilități nu s-au adresat
la medic chiar dacă au avut nevoie Icircn aceeași situație au fost și gospodăriile cu venituri reduse vacircrstnicii și femeile
Criza pandemică provocată de COVID-19 a acutizat și mai mult problemele de sănătate icircn special cele legate de bunăstarea emoțională Peste 15 din populație s-au confruntat personal sau un membru al familiei cu o anumită boală (alta decacirct infectarea cu COVID-19) icircn perioada de izolare socială mai vulnerabile icircn acest sens fiind familiile vacircrstnice Vulnerabilitatea acestora se dublează dacă luăm icircn calcul restricțiile impuse persoanelor cu vacircrsta de peste 60 de ani de a părăsi locuința sau de a interacționa social Odată cu răspacircndirea epidemiei și instituirii măsurilor de izolare socială a fost afectată și sănătatea mintală sau emoțională a populației ndash circa 40 confruntacircndu-se cu asemenea probleme Cel mai afectate sunt femeile (48)
care și-au asumat marea parte a responsabilităților casnice și au petrecut mai mult timp icircn izolare socială comparativ cu bărbații Totodată pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Majoritatea populației se arată icircngrijorată de sănătatea proprie sau a membrilor familiei (peste 75) atacirct fizică cacirct și mintală3 Pe lacircngă acestea o preocupare importantă
3 COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
Sursa Raport rdquoMoldova Inegalărdquo CPD 2019
Cererea neacoperită de servicii medicale
Figura 2
care nu s-au adresat la medic chiar dacă au avut nevoie
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani60+
Bărbați Femei
Gosp cu pers cu dizabilități
Gosp fără pers cu dizab
Săraci
Bogați
Romi
Non Romi
5
10
15
20
25
30
30 35 40 45 50
p
entr
u ca
re e
ste
o fo
arte
mar
e pr
oble
mă
să se
inte
rnez
e icircn
spita
l
23
a populației ține de securitatea și bunăstarea fizică icircn perioada crizei pandemice Peste 70 din populație manifestă temeri legate de lezarea drepturilor icircn perioada stării de urgență dezordini icircn masă și chiar violență icircn cadrul familiei Femeile sunt mai expuse stării de anxietate
și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Problemele de sănătate cu care s-a confruntat populația icircn perioada pandemiei COVID-19
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Figura 3
Figura 4
95
106
5
74
116
158
76
152
5
62
48
53
5
72
52
75
314
484
367
395
47
398
408
413
Bărbați
Femei
18-29
30-44
45-59
60 +
Prezenți copii
Prezenți vacircrstnici
Boală fizică Boala unui membru al familiei Sănătatea mintală emoțională afectată
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării de urgență
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
24
Cacirct de periculos este virusul pentru sănătate și viață (foarte și oarecum periculos) Val 1
Icircn ce măsură credeți că vă puteți infecta Dvs sau membrii familiei (foarte și destul de probabil) Val 1
Dinamica percepțiilor privind nivelul pericolului virusului
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Nivelul de anxietate crește pe măsura sporirii riscului de infectare cu COVID-19 Odată cu răspacircndirea pandemiei preocupările și temerile față de starea sănătății au sporit vizibil Frica de a contacta virusul COVID-19 a cuprins icircntreaga populație indiferent de vacircrstă sau statut Femeile sunt mai afectate emoțional de situația epidemiologică acestea fiind mai preocupate de riscul infectării și implicațiile asupra sănătății Totodată pentru un răspuns de politici adecvat este important să fie luate icircn calcul și inegalitățile icircn funcție de studii și reședință Persoanele cu nivel icircnalt de studii din mediul urban sunt mult mai
icircngrijorate de posibilitatea infectării și totodată sunt mai conștiente de iminența pericolului de infectare Acest lucru se explică prin (i) acces mai redus la informație relevantă icircn zonele rurale (ii) inegalități de participare icircnvățare și informare icircntre diferite categorii de populație (iii) nivel redus de interes pentru studiere analiză a informației icircn racircndul populației cu nivel scăzut de studii Icircn același timp relaxarea măsurilor de carantină a determinat și modificări icircn dinamica percepțiilor și comportamentelor la icircnceputul lunii mai (valul 11 de cercetare) ponderea populației
preocupată de pericolul de infectare scade treptat
Dinamica percepțiilor privind posibilitatea infectării
Nivelul de icircngrijorare a populației față de riscul infectării cu COVID-19 Val = sondaj longitudinal
Figura 5
83
93
74
86
9992
85
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
ii jo
ase
Med
ii
Inal
te
Urb
an
Rura
l
6169 64
42
2718
20
36
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte periculos Oarecum periculos
3538
12
34
50
41
32
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
iijo
ase
Med
ii
Icircnal
te
Urb
an
Rura
l
118 7 9
25 2925 24
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte probabil Destul de probabil
25
Icircn același timp măsurile de izolare socială impuse de către autorități au afectat și mai mult sănătatea emoțională a populației Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să
le combine cu munca la distanță Efectele măsurilor de izolare sunt mai puțin resimțite icircn racircndul persoanelor cu nivel icircnalt de studii ceea ce indică asupra probabilității mai icircnalte de a fi ocupate icircn acele sectoare economice care permit respectarea măsurilor de distanțare socială și lucrul la domiciliu
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 6
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46) Totodată riscul a de fi supuse violenței domestice este mai pronunțat icircn racircndul persoanelor cu o vacircrstă mai icircnaintată acestea din urmă fiind și ținta celor mai restrictive măsuri de distanțare socială
Rata violenței a crescut comparativ cu anii precedenți Numărul de cazuri de violență icircn familie icircnregistrate la Poliție a crescut icircn primele 4 luni ale anului 2020 comparativ cu ultimii doi ani precedenți Icircn perioada ianuarie ndash aprilie 2020 au fost icircnregistrate 4213 cazuri de violență icircn familie (petiții examinate) astfel depășind semnificativ valoarea pentru aceeași perioadă a anilor trecuți Totodată icircn primele 4 luni ale anului 2020 au fost eliberate icircn jur de 1500 de ordine de restricție cu peste 1000 mai mult comparativ cu 2019 Icircn ceea ce privește solicitările de asistență telefonică icircn cazurile de violență domestică este important să observăm că numărul de apeluri la telefonul de icircncredere pentru femei și fete a sporit substanțial icircn luna aprilie atunci cacircnd s-au intensificat măsurile de distanțare socială și izolare la
domiciliu Estimarea obiectivă a incidenței cazurilor de violență icircn familie icircn perioada de izolare socială este destul de dificilă Luacircnd icircn considerare faptul că majoritatea populației s-a aflat icircn izolare la domiciliu pe perioada stării de urgență aceasta a redus posibilitățile persoanelor supuse violenței domestice de a solicita asistență ajutor la Poliție sau la telefonul de icircncredere icircntrucacirct se aflau icircn imediata apropiere cu persoana-agresor
5453
47
5458
56
5054
59
47
RuralUrbanIcircnalteMediiStudiijoase
55+35-5418-34FemeiBărbați
26
celor icircngrijorați de riscul violenței icircn familie icircn perioada pandemiei COVID-19
Total petiții examinate icircn primele 4 luni ale anului
Total ordine de restricții eliberate icircn primele 4 luni
Nr de apeluri la telefonul de icircncredere 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research IGP4 La Strada
Sursa Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Temerile legate de securitatea fizică icircn perioada izolării sociale sunt fondate Măsurile instituționale icircntreprinse de către autorități pentru stoparea pandemiei au creat condiții favorabile pentru abuzuri și violență domestică Violența icircn familie a constituit o problemă majoră a societății moldovenești și pacircnă la răspacircndirea pandemiei COVID-19 (figura 9) Ponderea femeilor care suferă de cele mai frecvente forme de violență icircn bază de gen este mai mare icircn cadrul grupului de vacircrstă pre-pensionară Totodată incidența violenței domestice este de două ori mai mare icircn racircndul femeilor din gospodăriile cu persoane cu dizabilități și femeilor de etnie romă Icircn contextul dat devin rezonabile icircngrijorarea și temerile femeilor față de riscul sporit al violenței domestice ca urmare a izolării sociale alături de problemele economice și de sănătate
Preocupările populației icircn legătură cu violența domestică și incidența cazurilor de violență
Violența icircn bază de gen icircn racircndul femeilor din grupurile vulnerabile
Figura 7
Figura 8
Preocupările populației față de sporirea violenței icircn perioada pandemiei sunt confirmate și de interesul față de acest subiect icircn Internet Astfel icircn perioada martie ndash mai 2020 perioadă icircn care a fost declarată starea de urgență și instituite măsurile de carantină și izolare la domiciliu au sporit căutările icircn Google a subiectelor ce țin de violență și abuz icircn special a violenței icircn familie comparativ cu primele luni ale anului curent Acest lucru ne permite icircn mod indirect să intuim o creștere și a incidenței cazurilor de violență domestică fapt ce a determinat și necesitatea căutării informațiilor legate de acest subiect
3446
3346
43
3643
4442
39
BărbațiFemei
18-3435-54
55+
StudiihellipMediiIcircnalte
UrbanRural
70
165
Martie Aprilie
1271
1376
1497
2018 2019 2020
3424 3919 4213
2018 2019 2020
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ Nivel scăzut educație
Studii medii
Studi superioare
Sunt pers cu diz icircn gosp
Nu sunt prs diz icircn gosp
Economic active
Rural
Sărace
Venituri medii
Bogate
Urban
Economic inactivă Roma
25
30
35
40
45
50
55
60
0 5 10 15 20 25 30
n
u ar
rapo
rta
cazu
l dac
ă ar
fi v
ictim
ă a
viol
ențe
i
V-a lovit sau a aruncat icircn dvs cu un obiect ce putea să vă lovească
4 Datele privind cazurile de violență icircn familie icircnregistrate la poliție reflectă situația pentru primele 4 luni ale anului
27
Tendințele și interesul de căutare icircn Google icircn perioada pandemiei Covid-19 Republica Moldova
Figura 9
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
Sursa Google
Căutări icircn Google violență icircn familie
Căutări icircn Google abuz
28
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19O analiză a impactului crizei pandemice asupra rolurilor de gen icircn icircngrijire și asupra abilitării femeilor
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen dar și asupra icircmputernicirii femeilor
Totodată studiul conturează cele mai importante inegalități icircn icircngrijire pe perioada pandemiei Aceasta din urmă a expus a accentuat și amplificat inegalitățile icircntre femei și bărbați icircn ceea ce privește responsabilitățile casnice Studiul evidențiază criza aparent invizibilă a responsabilităților și necesităților de icircngrijire
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republică au fost confirmate 12732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform
statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquoape un eșantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova realizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
29
CONSTATĂRIDivizarea inechitabilă a sarcinilor determină femeile să acorde de două ori mai mult timp activităților de icircngrijire a familiei O analiză a timpului divizat pe tipuri de activități relevă discrepanțe semnificative icircn timpul acordat treburilor casnice și icircngrijirii copiilor Responsabilitățile casnice ocupă cea mai mare parte a zilei unei femei ndash 46
ore icircn cadrul populației generale și 38 ore icircn cazul femeilor angajate Icircn timp ce bărbații icircn mare parte dedică cel mai mult timp serviciului - 39 ore din totalul bărbaților Totodată și durata zilei dedicate activităților de bază este mai mare icircn cazul femeilor cu circa două ore comparativ cu bărbații
Divizarea inechitabilă a rolurilor de icircngrijire este icircn mare parte determinată de percepțiile generale cu privire la rolurile tradiționale de gen icircn societate Acestea se regăsesc atacirct icircn racircndul bărbaților cacirct și a femeilor ndash circa 60 dintre ele consideracircnd că responsabilitățile familiale sunt mai mult de datoria lor Prin urmare se conturează două provocări de bază pe de o parte o constracircngere și presiune morală din partea societății iar pe de altă parte ndash o auto-asumare de către femei a rolurilor tradiționale rdquoprescriserdquo Opiniile stereotipizate sunt mai pronunțate icircn racircndul populației cu vacircrsta cuprinsă icircntre 30-44 ani 76
dintre acestea consideră că este de datoria bărbatului să icircntrețină familia iar 67 - că femeile trebuie să se preocupe primordial de icircngrijirea familiei și a casei Este important să menționăm că percepțiile cu privire la rolurile de icircngrijire sunt mult mai pronunțate comparativ cu cele legate de participarea (sau neparticiparea) femeilor icircn procesul de luare a deciziilor și cel politic Altfel spus membrii societății moldovenești icircn mare parte nu consideră că femeile ar fi mai puțin capabile să se implice icircn politică doar că implicarea acestora nu trebuie să fie icircn detrimentul familiei și a altor roluri de icircngrijire
Numărul mediu de ore pe zi dedicat de femei și bărbați activităților de bază
Sursa Barometrul de Gen 2016 CPDUN Women
Figura 1
[1 1] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3924
68 65
21 46
1838
1917
15
13
09
2213
17
0
2
4
6
8
10
12
14
Bărbați Femei Bărbați Femei
Total populație Angajați icircn cacircmpul muncii
Icircngrijirea copiilor
Activități icircn gospodărie
Activități casnice
Serviciu
30
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
Sursa Indexul Egalității de Gen 20193 CPD
Sursa Fundația Soros-Moldova CPD Barometrul de Gen 2006 -2016 Sondaje CPD 2017-2019
Icircn ultimii 10 ani percepțiile legate de rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților s-au icircmbunătățit ușor Cu toate acestea inegalitățile de gen icircn materie de roluri percepute și asumate atacirct icircn viața publică cacirct și cea privată icircși păstrează intensitatea Deși per ansamblu situația s-a ameliorat există o diferență importantă icircn viteza și vectorul de icircmbunătățire a percepțiilor Astfel icircn ceea ce privește participarea femeilor icircn viața publică (politică
management) viteza cu care s-au icircmbunătățit percepțiile este de două ori mai mare comparativ cu cele ce vizează responsabilitățile familiale Acest lucru confirmă icircncă o dată amploarea și penetranța inegalităților
3 Indexul Egalității de Gen 2019 CPD httpprogenmdfiles1421_indexul_egalitatii_de_gen_2019_finalpdf
Percepția populației asupra rolurilor de gen
Dinamica percepțiilor populației asupra rolurilor de gen
Figura 2
Figura 3
85
731
646668707274767880828486
2009 2014 2016 2017 2019
It is mens duty to earn money for the family
79618
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2009 2014 2016 2017 2019
It is womens duty to do the household chores
32
157
0
5
10
15
20
25
30
35
2009 2014 2016 2017 2019
Women cannot hold management positions
30195
05
101520253035
2009 2014 2016 2017 2019
Politics is not a place for women
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Este mai mult de datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Femeile nu au ce căuta icircn politică
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Femeile nu au ce căuta icircn politică
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women MenEste mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
icircn politică icircn funcții de conducere
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
31
Deși stereotipurile cu privire la rolurile de gen icircn icircngrijire și-au redus din intensitate icircn ultimul deceniu răspunsul actual de politici nu este eficient Concilierea vieții de familie cu cea profesională continuă a fi o provocare pentru femei Conform datelor oficiale beneficiari absoluți ai concediului de icircngrijire a copilului pacircnă la vacircrsta de 3 ani sunt mamele Icircn 2017 mai puțin de 10 dintre beneficiarii icircndemnizației de icircngrijire a copilului au fost tații Deși numărul acestora a crescut icircn ultimii ani ponderea bărbaților care icircși asumă rolul de icircngrijire a copiilor continuă a fi foarte mică icircn
raport cu cea a femeilor ceea ce indică asupra faptului că modelul actual al concediului de icircngrijire a copilului nu icircncurajează egalitatea de gen icircntre părinți și participarea sporită a taților icircn educarea și icircngrijirea copiilor4 Icircn același timp icircn Moldova se icircnregistrează un nivel redus de acces al populației la servicii de educație timpurie (creșe) Insuficiența acestor servicii limitează participarea femeilor icircn viața socio-economică și icircn același timp acutizează inegalitățile de gen icircn icircngrijire
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
Responsabilitățile familiale constituie o barieră importantă pentru participarea activă icircn viața socială a femeilorAcestea limitează accesul femeilor la studii (formale sau non-formale) ndash valabil pentru mai mult de 50 dintre femeile care nu au urmat studii de profesionalizare ndash sau au determinat icircntreruperea lor Distribuția inegală a responsabilităților familiale distanțează femeile de viața politică și socială și creează dificultăți icircn viața profesională (figura 5) icircn pofida accesului la diferite servicii (de educație pentru copii de icircngrijire și sănătate pentru adulți etc Odată cu răspacircndirea epidemiei COVID-19 și aplicarea măsurilor instituționale de stopare a acesteia majoritatea serviciilor au fost sistate (serviciile educaționale de icircngrijire
de divertisment etc) Icircn lipsa suportului instituțional și a serviciilor publice povara activităților de icircngrijire s-a transferat automat asupra membrilor familiei icircn mod special asupra femeilor astfel fiind declanșată o adevărată criză icircn ceea ce privește activitățile de icircngrijire și presiunea cauzată de acestea
4 ESTE PIAŢA MUNCII PRIETENOASĂ MAMELOR ŞI TAŢILOR Notă Analitică CPD
Ponderea taților beneficiari ai concediului de icircngrijire a copilului
Rata de cuprindere icircn educația preșcolară și ante-preșcolară (creșe)
Figura 4
Figura 5
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
Sursa Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale
Sursa BNS 2018
beneficiari
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiariesNumăr benificiari
Ante-preșcolară Preșcolară
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
32
Sursa BNS 2015 Barometrul de Gen 2016 Sondaj CPD 2019
Pandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Răspacircndirea rapidă a pandemiei și măsurile instituționale puse icircn aplicare icircn scopul izolării sociale au subliniat una dintre cele mai slabe verigi icircngrijirea Ca rezultat al măsurilor icircntreprinse o bună parte a populației a fost pusă față icircn față cu grijile casnice și cele familiale astfel aducacircnd icircn vizor o provocare importantă ndash modalitatea de divizare a acestor responsabilități icircn gospodărie Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire a crescut substanțial
Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Responsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
Ponderea femeilor pentru care responsabilitățile familiale a constituit o barieră de participare implicare
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Figura 6
Figura 7
Bărbați
Femei
368
632
Sursa CBS-Research 2020
516484
73
12
131
161
353
366
393
515
538
576
0 10 20 30 40 50 60 70
Dificultăți la locul de muncă
Implicarea icircn dezvoltarea comunitară
Implicarea icircn deciziile comunitare
Au depășit deadline-uri la serviciu
Au icircntrerupt studiile
Intenția de a se integra pe piața muncii
Participarea activă icircn viața politică
Intrarea debutul icircn politică
Participarea icircn icircnvățămacircntul non-formal
Participarea icircn icircnvățămacircntul formalResponsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
33
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc Astfel se conturează o divizare clară a preocupărilor și responsabilităților femeilor și bărbaților icircn gospodărie
Necesitățile de icircngrijire au crescut substanțial icircn perioada de autoizolare socială icircnsă repartizarea rolurilor și sarcinilor icircn familie continuă a fi inechitabilă Icircn același timp povara grijilor casnice este resimțită și icircn cazul familiilor mono-parentale unde sarcinile de icircngrijire sunt asumate de către un singur membru Icircn cazul ambelor genuri nu se atestă diferențe icircn plan regional cu o excepție bărbații din mediul rural participă mai mult la curățenie față de cei din urban (217 față de 10) și mai puțin la gătit (46 față de 149)
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
Povara activităților de icircngrijire devine tot mai resimțită icircn cazul femeilor Deși numărul de ore dedicate gospodăriei icircn perioada de pandemie a crescut pentru icircntreaga populație acest lucru devine mai pronunțat icircn cazul femeilor pentru circa jumătate dintre ele s-a majorat timpul acordat curățeniei comparativ cu 30 dintre bărbați Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul
activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort cum ar fi icircngrijirea și instruirea copiilor menajul gospodăriei (curățenia pregătirea meselor etc) Suprasolicitarea cu activități de icircngrijire este mai resimțită icircn cazul persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani aceasta fiind categoria de populație ocupată (icircn condiții de viață obișnuite) sau cu copii minori
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 8
Sursa CBS-Research 2020
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
Gestionare gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavvacircrstnici
Aprovizionarea cu apăcompustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
34
Sursa CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care a crescut orele dedicate activităților casnice gospodării cu copii
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate
icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Ponderea populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Figura 9
Figura 10
45
28 28 27 2621 17 17
12 10 10
3020 21 19
13 15 14 179 11 10
Curățenie Jocuri cu copii Pregătirea meselor Cumpărături Aprovizionare apăcombustibil
Icircngrijirea animalelor
473
275
279
268
258
234
417
455
44
436
256
175
427
167
18
16
201
202
229
57
63
45
101
13
Curățenie
Icircngrijirea copiilor
Jocurilecturi cu copii
Instruire lectii cu copii
Pregătirea meselor
Gestionarea gospodăriei
18-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 + ani
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice față de perioada de pacircnă la pandemie (populația generală)
54 53 53 52
34
25 24
39 36 39 37
18 16 18
Icircngrijirea copiilor Curățenie Jocuri cu cu copii Lecții cu copiii Pregătirea meselor Gestionarea gospodăriei Cumpărături
Femei Bărbați
35
Icircn perioada crizei pandemice unele femei au beneficiat de mai mult suport din partea familiei icircn timp ce altele au rămas singure față icircn față cu responsabilitățile și grijile casnice Circa jumătate dintre femei afirmă că icircn perioada de pandemie partenerul s-a implicat mai mult icircn treburile casnice și icircngrijirea familiei iar 1 din 3 femei a beneficiat de ajutorul unui alt membru al familiei Cel mai avantajate icircn acest sens sunt femeile cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani care au icircn icircngrijire copii Prin urmare criza pandemică a determinat o ușoară atenuare a inegalităților de icircngrijire icircn grupul de populație tacircnără La polul opus icircn marginalizare
și excludere s-au dovedit a fi femeile vacircrstnice (60+ ani) unde sunt cel mai mult perpetuate stereotipurile legate de rolurile de gen Vulnerabilitatea acestora se dublează o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă Totodată trebuie să menționăm că alte circa 50 dintre femei nu au beneficiat de suport mai mare din partea partenerului icircn pofida faptului că necesitățile de icircngrijire ale familiei și gospodăriei au crescut substanțial numărul de ore dedicate acestor activități sporind cu peste 30 față de perioada de pacircnă la pandemie
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker5
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că
bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
De la răspacircndirea COVID-19 au fost cumva afectate rolurile și responsabilitățile icircn gospodăria Dvs
Sursa CBS-Research 2020
Cartarea grupurilor de femei care au beneficiat de mai mult ajutor din partea familiei icircn perioada de pandemie
Figura 11
18-29
30-44
45-59
60+
Studii medii incomplete Studii medii generale
Studii profesional tehnice
Studii superioare
Sunt prezenti copii
Fără copii
Sunt prezenti vacircrstnici
Fără vacircrstnici
Angajat
Somer
Pensionar Dizabilitate
Urban
Rural
20
25
30
35
40
45
50
55
35 40 45 50 55 60
Alt m
embr
u al
fam
iliei
mă
ajut
ă m
ai m
ult l
a icircn
griji
rea
fam
ilie
și go
spod
ărie
i
Partenerul mă ajută mai mult la icircngrijirea familie și gospodăriei
5 COVID-19 icircn Republica Moldova ndash sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
36
Pandemia COVID-19 a creat o criză a icircngrijirii care a determinat
bull Acutizarea inegalităților icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire crește exponențial asupra acestora
bull Femeile vor continua să fie antrenate icircn muncile care solicită cel mai mult efort și timp icircn gospodărie cum ar fi icircngrijirea copiilor și adulților dependenți curățenia gătirea etc icircn timp ce bărbații vor continua să fie implicați icircn activități mai lejere Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort
bull Criza de icircngrijire a afectat familiile cu copii unde necesitățile de icircngrijire și icircntreținere sunt mai mari Volumul acestora a sporit substanțial ca urmare a trecerii la icircnvățămacircntul la distanță femeile fiind mai antrenate icircn lecțiile cu copiii
bull Femeile vacircrstnice rămacircn blocate icircn situații de marginalizare și excludere Pe perioada pandemiei acestea au beneficiat de cel mai puțin suport din partea partenerului sau altui membru al familiei Vulnerabilitatea acestor femei s-a dublat o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă
bull Responsabilitățile de icircngrijire vor izola și mai mult femeile Criza de icircngrijire a fost și continuă a fi icircnsoțită de provocările de ordin psihologic rezultate din impunerea măsurilor de autoizolare Spre deosebire de bărbați femeile petrec mai mult timp icircn izolare la domiciliu
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 12
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
37
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEIO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din Moldova
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra implicării femeilor şi a bărbaţilor icircn cacircmpul muncii asupra posibilităţii de obţinere a venitului icircn această perioadă şi asupra nivelului de realizare a sarcinilor de muncă Icircn acest context cercetarea a evidenţiat că criza provocată de pandemie s-a răsfracircns mai negativ asupra persoanelor ce se implică direct icircn activităţi de icircngrijire şi a celor ce activează icircn sectoarele economice ce nu permit sau permit doar parţial realizarea muncii la distanţă
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de
exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo aiar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta Adițional au fost utilizate date oficiale prezentate de statistica naţională pentru perioada relevantă a fi reflectată icircn contextul analizei propuse
38
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[11] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
CONSTATĂRIRolurile de icircngrijire determină multe femei din Moldova să devină inactive pe piața muncii Imposibilitatea de a combina icircntr-un mod eficient viața de familie și cea profesională constituie motivul pentru care mai multe femei se retrag de pe piața muncii Astfel putem observa că rata de ocupare a femeilor este foarte mult determinată de prezența copiilor de vacircrstă preșcolară Aproximativ 22 din femeile inactive pe piața muncii sunt icircn această
situație din cauza responsabilităților de icircngrijire ponderea bărbaților fiind de doar 1 Inactivitatea pe piața muncii este caracteristică atacirct femeilor din grupul NEET de 15-29 ani cacirct și a femeilor din grupul de vacircrstă 55+ (vezi figura de mai jos) Chiar dacă femeile sunt ocupate pe piața muncii conform estimărilor BNS acestea tind să lucreze mai puțin (excepție făcacircnd femeile icircn poziții de conducere)
Rata de ocupare a persoanelor cu vacircrsta de 25-49 ani icircn dependență de numărul copiilor de vacircrstă preșcolară 2018
Durata medie a săptămacircnii de lucru oresăptămacircnă 2018
Ponderea persoanelor inactive după categoria de inactivitate 2018
Grupul NEET cu vacircrsta 15-29 ani 2017-2019
Sursa Biroul Național de Statistică 2017-2019
Indicatori cu privire la ocuparea și inactivitatea bărbaților și femeilor pe piața muncii
Figura 1
201181 194
334302
355
2017 2018 2019
Bărbaţi Femei
555497
391
595
Cel putin un copil Nici un copil
Bărbați Femei
42
3330
423839
30 28
43
36
Salariaţi Lucrători pe contpropriu
Lucrători familialineremuneraţi
Patroni Total
Bărbaţi Femei
15
39
1
30
1412
50
22
13
4
Studii Pensionare Responsabilități de familie
Alta situatie Plecare peste hotare
Bărbați Femei
39
Criza pandemică provocată de COVID-19 va expune și agrava această inegalitate Pentru femei icircn contextul inactivității instituțiilor educaționale presiunea de a se retrage și mai mult de pe piața forței de muncă va creşte Cu toate că datele disponibile icircn contextul analizei prin prisma de gen a efectelor cauzate de criză au evidenţiat că această situaţie deja s-a manifestat probabilitatea icircnăspririi acesteia este destul de mare Astfel acest lucru va avea mai multe forme vor deveni şi mai puțin active vor lucra mai puține ore sau vor munci la distanță Deoarece rolul de icircngrijire a sporit pe perioada de pandemie inegalitățile de gen pe piața muncii se vor acutiza și mai mult posibilitatea redusă de a combina viața profesională cu cea de familie discriminarea femeilor la angajare pe motiv de maternitate segregarea femeilor și bărbaților pe sectoare ale economiei accentuarea diferențelor salariale de gen reducerea posibilităților de promovare a femeilor Revenirea la muncă va fi anunțată mai devreme de permisiunea de a deschide școlile și grădinițele După
icircncheierea situației de urgență va exista necesitatea revenirii mai multor salariați la locul de muncă Acest lucru va fi determinat atacirct de dorința angajatorilor cacirct și a salariaților Revenirea la muncă va avea loc icircntr-un mod descentralizat ținacircnd-se cont de contextul specific al sectorului de activitate și al angajatorului Din această cauză icircn societate există un consens mai mare pentru a deschide locurile de muncă (vezi figura de mai jos) Deschiderea școlilor și a grădinițelor va avea loc icircntr-un mod centralizat și doar după ce un șir de precondiții legate de controlul și gestionarea riscurilor ce vizează situația epidemiologică vor fi clarificate Cu siguranță un consens icircn societate legat de deschiderea școlilor și a grădinițelor va fi negociat mult mai dificil Icircntr-un asemenea context vom avea situația icircn care sectoarele economice icircşi vor relua activitatea fără a fi deschise instituțiile de educație fapt care va pune o presiune semnificativă pe părinții care muncesc icircn special pentru oportunitățile de angajare a mamelor
După părerea Dvs acum este timpul potrivit ca
Opinia generală cu privire la oportunitatea de a deschide anumite sectoare ale societății
Figura 2
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Dacă acest mod de muncă nu va fi normalizat și va continua să fie specific mai mult femeilor atunci riscăm să avem o nouă formă de segregare a muncii icircn bază de gen Pe viitor munca femeilor care lucrează de
acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
723
707
575
423
166
177
247
342
Să fie deschise școlile și grădinițele
Să fie deschise cafenelele restaurantele
Să renunțăm la autoizolare icircn casă
Toți să meargă la locul de muncă
Este prea devreme Este momentul potrivit
40
Situația de la locul de muncă
Probabilitatea ca femeile care și-au suspendat activitatea icircn perioada de urgență să revină la locul de muncă este mai mică comparativ cu bărbații icircn aceeași situație Icircn perioada de urgență o pondere relativ egală a bărbaților și femeilor și-au suspendat activitatea de muncitori (335 bărbați și 367 femei) Revenirea acestora la locul de muncă va fi condiționată de riscurile legate de infectare regulile de profilaxie și distanțare socială precum și desituația economică caracteristică unor sectoare ale economiei Un factor specific legat de reicircntoarcerea femeilor se referă la posibilitatea gospodăriilor de asigura grija pentru copiialți membri ai familiei icircn condițiile icircn care școlile și grădinițele vor fi icircn continuare icircnchise Cel mai probabil munca la distanță va fi accesibilă doar femeilor cu studii mai avansate care activează icircn sectoare unde această muncă este posibilă Pentru femeile cu un nivel al studiilor mai mic fiind angajate icircn sectoare ale economiei icircn care munca nu poate fi realizată la distanță (și icircn care nivelul de remunerare este mult mai mic) acest lucru nu va fi posibil Dacă riscul de infectare va persista deplasarea la serviciu a femeilor va fi icircngreunată - puține
dintre ele au mijloace de transport propriu iar icircn cele mai importante urbe ale țării deplasarea pe jos la serviciu va fi greu de realizat Astfel constatăm că criza pandemică pe lacircngă aprofundarea inegalităților de gen va determina şi marginalizarea celor mai vulnerabile femei
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Figura 3
Sursa CBS-Research aprilie 2020
42
138
335
267
273
367
Muncim direct la locul demuncă
Muncim de acasă
Nu muncim deloc stămacasă icircn concediu
Femei Bărbați
41
Ponderea celor care lucrează de acasă și a celor care nu muncesc și stau icircn concediu icircn dependență de nivelul de educație
Cum vă deplasați la serviciu
Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 4
Figura 5
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Totodată o parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv şi de
nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Disponibilitatea de asigurare socială și medicală
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspendarea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Putem presupune că munca informală va crește icircn general iar icircn racircndul bărbaților icircn mod special aceasta fiind
o formă prin care angajații vor răspunde contextului economic nefavorabil Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă Pentru unii bărbații tineri cu un nivel scăzut al studiilor probabil nici ocuparea informală nu va fi posibilă Printre tinerii din zonele urbane rata NEET va crește iar icircn zonele rurale va spori ponderea tinerilor lucrători neremunerați icircn propria gospodărie
51108 83
356
569 574
367
228
Medii incompletesau fără
Medii generale Profesional tehnice Superioare
Muncim de acasă Nu muncim deloc stăm acasă icircn concediu
37426
376 56
249 16
Valul 1 (4-5 aprilie) Valul 11 (1-3 mai)
pe jos transport personal transport public
186
189
173
179
74
77
71
69
2015
2016
2017
2018
Femei Bărbați
731
726
813
769
65 70 75 80 85
Dispun de asiguraremedicală
Angajatorul dvs plătește contribuții la
fondul social
Femei Bărbați
42
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 6
Sectoarele unde predomină ocuparea femeilor par a fi și mai vulnerabile Segregarea femeilor și bărbaților pe diferite sectoare ale economiei va icircnsemna că criza va afecta icircntr-un mod și timp diferit bărbații și femeile Cu siguranță sectorul serviciilor icircn care majoritatea celor ocupați sunt femei va fi prejudiciat de necesitatea de a menține reguli de distanțare socială Pentru a icircnțelege mai bine aceste vulnerabilități am icircncercat să analizăm toate sectoarele economiei prin prisma modalităților prin care acestea au fost sau vor fi afectate riscuri de infectare restricții impuse de autorități capacitatea de ajustare la regulile de distanțare socială posibilitatea de a realiza munca la distanță vulnerabilitatea economică etc Gradul de vulnerabilitate pentru fiecare sector a
fost apreciat pe o scară de la 1 (impact relativ mic sau neutru) la 5 (impact semnificativ) Figurile de mai jos ilustrează această situație pentru sectoarele unde predomină ocuparea femeilor sau a bărbaților Analiza preliminară (bazată pe datele din 2018) indică faptul că atacirct icircn termeni relativi cacirct și icircn număr absolut mai multe sectoare icircn care predomină femeile salariate au un grad mai mare de vulnerabilitate Icircn acest context se impune o analiză mult mai granulară realizată icircn baza unor date actualizate Cu siguranță acest aspect trebuie ținut la control inclusiv icircn condițiile icircn care mai multe sectoare ale economiei vor avea nevoie și vor beneficia de suport și intervenții specifice din partea autorităților
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
43
Din cauza situației pandemice mai mulți bărbați au revenit icircn țară Datele reflectate icircn figura ce urmează arată că decalajul de gen icircn acest context icircnregistrează 88 pp La fel se observă că pandemia a determinat mai mulți tineri să revină acasă Această situație se explică prin doi factori Icircn primul racircnd o parte din tinerii reveniți sunt cei plecați peste hotare pentru a-și continua studiile superioare - licență masterat doctorat etc Icircn al doilea racircnd o parte din tinerii reicircntorși icircn mare parte bărbați sunt cei care lucrau peste hotare pe termen scurt implicați icircn fond icircn munci informale
Gradul de vulnerabilitate a sectoarelor icircn care predomină ocupare femeilor și a bărbaților
Ponderea celor ce au revenit icircn țară drept efect a situației pandemice
Figura 7
Figura 8
Sursa Analiza icircn baza datelor Biroului Național de Statistică 2018
Recent s-au icircntors icircn țară din străinătate
Sursa CBS-Research aprilie 2020
TIC
Industria relucrătoare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Activități financiare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Agricultura Comerț
Tranzacțiiimobiliare
Sănătatea Asist Socială
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
113
25
112
79
29
42
barbati
femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ ani
Energia electrica Agricultura
Construcții
Tranzacții imobiliare
HoReCa
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
44
Numărul bărbaților reveniți acasă este mai mare deoarece mai mulți bărbați recurg la munca peste hotareConform ultimelor date oferite de BNS icircn 2018 - 3527 mii de persoane din Moldova au plecat peste hotare femeile deținacircnd a treia parte din totalul acestora (325) Totodată și decalajul de gen icircn timp s-a pronunțat ndash de la 30 pp icircn 2008 la 35 pp - peste un deceniu (reprezentacircnd și cel mai mare decalaj de gen icircnregistrat) Situația diferită a femeilor și bărbaților care muncesc peste hotare cel mai
probabil va genera următorul tablou pe termen scurt se vor icircntoarce cei care au fost implicați icircn muncile sezoniere și icircn muncile informale aceștia fiind icircn mare parte bărbații femeile care mai puțin tind să presteze munci sezoniere și care se bucură de un grad mai mare de formalitate nu vor reveni icircntr-un număr semnificativ pentru o parte din bărbații tineri cu un nivel scăzut de studii migrația nu va fi disponibilă pe perioada pandemiei
Sursa BNS 2008-2018
Dinamică de gen icircn procente a persoanelor de 15+ ani plecate peste hotare la lucru sau icircn căutare de lucru
Figura 9
2382(675)
1145(325)
mii persoane
Barbati Femei
3098
3254
3191
3185
3527
280 300 320 340 360
2008
2015
2016
2017
2018
mii persoane
350325
650675
00
100
200
300
400
500
600
700
800
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Femei Barbati
45
RECOMANDĂRI GENERALEElaborarea strategiilor de combatere a efectelor pandemiei provocate de COVID-19 sensibile la problemele specifice ale femeilor și bărbaților Icircntrucacirct criza pandemică a afectat diferit femeile și bărbații icircn ceea ce ține de implicarea acestora icircn cacircmpul muncii icircn obținerea veniturilor icircn divizarea rolurilor de icircngrijire ceea ce s-a răsfracircns și asupra stării de bine și siguranță a acestora răspunsurile de politici la fel trebuie să manifeste un caracter specific icircn funcție de aria afectată și grupul vulnerabil expus riscului
Includerea femeilor icircndeosebi ale celor din grupurile subreprezentate icircn procesul de luare a deciziilor și de formulare a politicilor legate de impactul COVID-19 Pornind de la faptul că icircn Moldova femeile icircn general au o reprezentare mai mică icircn procesul decizional icircn contextul icircn care cercetarea efectuată a evidențiat că pe termen mediu și lung din perspectiva socială și economică femeile vor fi mai vulnerabile icircn fața acestei crize procesul decizional local și național trebuie să fie unul incluziv astfel icircncacirct să se țină cont de necesitățile specifice ale femeilor icircn special ale celor din categoriile subreprezentate (cum ar fi tinerele femei de etnie romă vacircrstnice cu dizabilități etc)
Acordarea sprijinului fiscal angajatorilor icircn concordanță cu respectarea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea personală icircn racircndul persoanelor angajate Ținacircnd cont de faptul că măsurile icircntreprinse de autorități pentru a combate efectele pandemice (de exemplu sistarea activității mai multor agenți economici a instituțiilor educaționale etc) au fost resimțite diferit de femeile și bărbații ocupați atacirct prin prisma prezenței lor pe piața muncii cacirct și prin cea de obținere a veniturilor icircn special din cauza divizării inegale a responsabilităților de icircngrijire echitabil va fi ca acțiunile angajatorilor să fie aliniate la intervențiile ce ar facilita depășirea acestor inegalități Astfel sprijinul acordat de autorități precum ar fi cele de ordin fiscal urmează a fi direct proporțional cu rezultatele intervențiilor icircntreprinse de angajatori ce vin să abordeze problema excluderii femeilor icircn special a celor cu copii de vacircrstă preșcolară din cacircmpul muncii
Investirea mai multor resurse pentru a asigura ca instituțiile de icircngrijire a copiilor se redeschid icircn siguranță
icircntru evitarea ca aceste unități să devină potențiale focare de răspacircndire a pandemiei COVID-19 Icircn acest scop autoritățile vor elabora proceduri interne de activitate a grădinițelor creșelor etc ajustate la situația actuală vor aloca resurse suficiente pentru a asigura că personalul unităților date pot să activeze icircntr-un mod sigur cu acces la echipamentele necesare fără a pune sub risc sănatatea lor siguranța copiilor și a părinților acestora Sondajul de opinie desfășurat icircn aprilie 2020 a evidențiat că circa 73 din părinți consideră că este mult prea devreme ca instituțiile preșcolare și școlare să-și reia activitatea Icircn acest context reacția autorități icircn sensul redeschiderii entităților educaționale trebuie să determine un nivel sporit de icircncredere icircn racircndul părinților
Monitorizarea constantă a efectelor crizei pandemice pentru a aborda eficient și prompt provocările cu care se confruntă femeile și bărbații din Moldova Se impune a fi icircntreprinsă o analiză mult mai detaliată și constantă din partea autorităților atacirct la nivel național cacirct și teritorial ce va genera date multiplu dezagregate (pe criteriul de sex vacircrstă mediul de trai statut economic educațional familial etc) pentru a urmări cum criza a impactat categoriile vulnerabile sau care sunt riscurile potențiate icircn acest context icircntru elaborarea și implementarea planuri de reacție eficiente icircn scopul diminuării inegalităților care se manifestă și urmează să se accentueze
Blvd Ștefan cel Mare și Sfacircnt nr 202 etajul 3 Chișinău Republica Moldova
Tel +373 22 839 898Email infomdunwomenorg
Website moldovaunwomenorgFacebook unwomenmoldovaTwitter unwomenmoldova
14
65
162156
295
Urban Rural
Men Women
Ponderea remitențelor icircn veniturile totale 2018
Dinamica ponderii remitențelor icircn veniturile totale
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile totale pe criteriul de sex şi mediul de trai
Figura 2
Sursa BNS 2018
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urban
402
304 307294 296
311 318 32 31286 295
17116 163
146167 17 178 178
159 15 156
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
women rural women urbanFemei rural Femei urban
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
15
Familiile cu copii sunt mai dependente de remitenţe Aceasta poate fi explicat prin faptul că icircn gospodăriile cu copii pentru a asigura un nivel decent de trai şi un acces mai mare la serviciile de educaţie sănătate dezvoltare a copiilor părinţii sau rudele icircn special bărbaţii pleacă la
muncă peste hotare ceea ce şi determină o dependenţă mai pronunţată de această sursă de venit Icircn cazul familiilor fără copii predomină dependenţa mai mare de prestaţiile sociale ceea ce poate fi explicat prin prezenţa mai mult a vacircrstnicilor icircn această situaţie
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile gospodăriilor cu copii şi fără inclusiv pe criteriul de mediu
Figura 3
Sursa BNS 2018
407
38
207
89
56
155
58
19
127116
191
214
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Cuplu familial fără copii O singură persoană Alte gospodării fără copii Părinte singur cu copii Cuplu familial cu copii Alte gospodării cu copii
2018
Prestații sociale Remitențe
fără copii cu copii
81
128
114
216
288
28
0 5 10 15 20 25 30 35
Parinte singur cu copii
Cuplu familial cu copii
Alte gospodarii cu copii
2018
Urban Rural
16
Conform prognozelor estimate de Banca Mondială5 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Pentru ţările din Europa şi Asia Centrală această scădere se estimează tocmai la 275 Scăderea proiectată care ar fi cea mai puternică diminuare din istoria recentă se datorează icircn mare măsură scăderii salariilor și a ocupării lucrătorilor migranți care tind să fie mai vulnerabili la pierderea locurilor de muncă și a salariilor icircn timpul unei crize economice icircntr-o țară gazdă
Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei Icircn baza datelor caracteristice pentru Moldova cu referire la valoarea monetară a remitenţelor din 2019 (fiind de $1 90929 mln reprezentacircnd 163 din PIB)6 şi a valorii estimative de reducere a acestora (prognozată BM pentru ţările din Europa şi Asia Centrală ndash 275) printr-un calcul matematic putem deduce cu aproximaţie că icircn 2020 valoarea monetară a
remitenţelor se va reduce icircn medie cu $525 mln sumă destul de semnificativă pentru populaţia ţării noastre Icircntrucacirct remitenţele reprezintă o sursă importantă de venit iar icircn perioada crizei provocate de pandemie mai multe persoane au revenit icircn ţără7 sistacircndu-şi temporar sau definitiv activitatea de lucru peste hotare se poate prognoza un impact financiar puternic asupra celor mai sărace şi vulnerabile categorii de persoane icircn special ale celor din mediul rural (a se vedea figura de mai jos)
5 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
6 h t t p s w w w w o r l d b a n k o r g e n t o p i c m i -g r a t i o n r e m i t t a n c e s d i a s p o r a i s s u e s b r i e f migration-remittances-data
7 Analiza ldquoTranziția inegală la muncă icircn perioada pandemiei O analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din moldovardquo CPD UN
Women mai 2020
145
92
157154
105
174
15
88
20
total urban rural
Quintile of the poor Quintile of the vulnerable Quintile of the emerging middle
468
1012141618
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
urban area
Quintile of the poor
Quintile of thevulnerable
Quintile of the emergingmiddle
10
15
20
25
30
rural
Dinamica ponderii remitenţelor icircn veniturile celor mai sărace categorii
Figura 4
Sursa BNS 2010-2018
145
92
157154
105
174
15
88
20
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
total urban rural
Quintila săracilor Quintila vulnerabililor Quintila de mijloc emergentă
4
6
8
10
12
14
16
18
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
mediul urban
Quintila săracilor
Quintila vulnerabililor
Quintila de mijloc emergentă
Mediul urban
Rural
17
Dinamica dependenţei acestor categorii de remitenţele intrate icircn ţară evidenţiază două constatări de bază (i) icircn primul racircnd se evidenţiază dependenţa continuă a celor mai defavorizate categorii de persoane anume din mediul rural de aceste surse de venit şi (ii) icircn al doilea racircnd reducerea ponderilor acestor mijloace financiare icircn veniturile gospodăriilor icircncepacircnd cu 2015-2016 atacirct icircn mediul rural cacirct şi urban poate fi explicate de criza economică din Rusia acolo unde majoritatea bărbaţilor din Moldova aleg să plece la muncă Astfel prin deducere sesizăm că reducerea remitenţelor din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19 va avea un impact şi mai mare asupra nivelului de sărăcie a celor mai vulnerabile categorii de persoane
Complementar cu informația reflectată aceasta ar presupune că femeile şi familiile cu copii din mediul rural vor avea cel mai mult de suferit de diminuarea remitenţelor Prin urmare o scădere a remitenţelor icircn racircndul acestor grupuri defavorizate va afecta negativ capacitatea lor de a investi icircn servicii de sănătate de educaţie şi alte servicii esenţiale deoarece mai multe din finanțele lor vor fi direcționate către soluționarea deficitului de alimente și a nevoilor imediate de trai8 Chiar dacă efectele acestor modificări nu vor fi resimţite imediat pe termen mediu efectele crizei pandemice se vor pronunţa icircn acest context Prin urmare constatăm că variaţiile icircn acest sens pot fi considerate un canal important de manifestare şi agravare a inegalităţilor de gen
La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpul ce urmează Datele generate de sondajul de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 au relevat nivelul de autoapreciere a efectelor crizei pandemice asupra veniturilor obţinute din activităţile productive ale femeilor şi bărbaţilor Figura de mai jos contrapune răspunsurile oferite de respondenţi icircn acest context Astfel clar se vede că bărbaţii fac parte din categoria cea mai vulnerabilă din punct de vedere salarial o vulnerabilitate ce s-a manifestat deja şi care urmează să se manifeste icircntr-un timp apropiat La fel figura relevă că printre cei mai vulnerabili sunt şi persoanele fără studii sau cu studii incomplete tinerii şi adulţii (18-44 ani) şi cei ce au copii Astfel direct se observă că măsurile de restricţie impuse la nivel de stat pentru a diminua impactul nociv provocat de pandemia COVID-19 (inclusiv menţinerea distanţei sociale sistarea activităţii mai multor agenţi economici etc) s-au răsfracircns imediat asupra veniturilor disponibile ale cetăţenilor
8 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Vulnerabilitatea salarială
Cartografierea respondenţilor prin prisma vulnerabilităţii salariale
Figura 5
Sursa Sondajul realizat de CBS-Axa la comanda CPD aprilie 2020
Bărbați
Femei
18-29 ani30-44 ani
45-59 ani
60+ani
Studii medii incompletefără
Studii medii generale
Studii superioare Urban
Rural
Cu copii
Fără copii
15
20
25
30
35
40
8 10 12 14 16 18 20 22 24Am a
vut o
redu
cere
de
sala
riuicircn
luna
mar
tie 2
020
Probabil voi pierde și cu siguranță voi pierde locul de muncă
18
Din perspectiva prestaţiilor sociale vulnerabilitatea financiară nu va fi atacirct de pronunţată Figura de mai jos reflectă numărul persoanelor ce au intrat icircn ajutor social icircn primele patru luni ale anului 2020 Prin urmare pentru luna aprilie se observă o creştere vizibilă a categoriilor defavorizate ce au avut necesitatea de a beneficia de suportul financiar din partea statului femeile fiind mai dependente de aceste surse Adiţional datele sondajului de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 relevă că icircn racircndul mai multor femei respondente a sporit sau a rămas
neschimbată valoarea pensiilor şi ale altor plăţi sociale (inegalitatea de gen icircnregistracircnd o valoare medie de 55 pp) Prin urmare putem deduce că icircn pofida unei dependenţe de prestaţiile sociale mai mari icircn racircndul femeilor nu excludem faptul că anume această sursă de venit pe termen scurt sau mediu nu va afecta negativ volumul total al cacircştigurilor femeilor şi a bărbaţilor
Totuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc inegalitatea de gen icircn acest sens echivalacircndu-se cu 53 pp Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor)
Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare A atras atenţia că icircn această categorie intră şi persoanele ce au copii cele din mediul rural şi cele cu un nivel mic de studii
Vulnerabilitatea financiară pe termen mediu
Sursa Sondaj realizat de către CBS-Axa pentru CPD Aprilie 2020
Cartarea respondenţilor prin prisma expunerii pe termen mediu la vulnerabilitatea financiară severă
Figura 6
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
19
Beneficiarii de ajutor social
Sursa CNAS 2020
Sursa Sondaj April 2020
Pensiile și alte plăți sociale
Icircn final putem menţiona că din perspectiva vulnerabilităţii financiare provocate şi accentuate de criza pandemică COVID-19 pot fi reliefate trei constatări majore
1 Faptul că pentru femei o sursă importantă de venit o constituie prestaţiile sociale variaţiile observate icircn perioada crizei pandemice nu evidenţiază o modificare negativă icircn acest sens ceea ce presupune că pe termen scurt sau mediu din această perspectivă veniturile nu vor fi atacirct de afectate iar vulnerabilitatea financiară a femeilor nu va fi atacirct de pronunţată Cu toate acestea nu trebuie de omis faptul că o analiză mult mai detalită şi constantă trebuie a fi icircntreprinsă icircn sensul monitorizării situaţiei date
Analiza perspectivei de gen icircn racircndul beneficiarilor ajutorului social
Autoanaliza respondenţilor a impactului crizei pandemice
Figura 7
Figura 8
2 Pe termen scurt ţinacircnd cont de reducerea veniturilor din activităţile productive bărbaţii vor fi mai afectaţi de criza pandemică Totuşi pe termen mediu nu excludem că inegalităţile de gen la nivel de salarii şi pensii se vor accentua defavorizacircnd mai mult femeile Aceasta poate fi explicat prin faptul că femeile vor deveni mai inactive pe piaţa forţei de muncă (fie se vor retrage fie vor lucra la distanţa) din cauza divizării inegale a respondabilităţilor de icircngrijire situaţie deja care s-a manifestat pe parcursul crizei pandemice şi care nu este exclus că se va agrava
3 Consideracircnd că femeile icircn special cele din mediul rural sunt mai dependente de remitenţe reducerea acestora probabil va afecta mai mult anume această categorie icircnsă nu cunoaştem cacirct de rapid aceste efecte se vor manifesta icircn timp icircntrucacirct această tranziţie nu va fi atacirct de bruscă precum variaţiile la capitolul de veniturile obţinute de la locurile de muncă
61052
59130
57630
80622
47541
45754
44382
58039
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
ianuarie 20
februarie 20
martie 20
aprilie 20
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
121
86
149
254
228
274
2
16
23
0 5 10 15 20 25 30
Total
Bărbați
Femei
Au scăzut Au rămas la fel Au crescut
20
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI O analiză a impactului crizei pandemice asupra nivelului stării de bine icircn racircndul femeilor și bărbaților
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Studiul de față analizează impactul pandemiei COVID-19 asupra bunăstării populației punacircnd accent pe problemele legate de sănătatea fizică și emoțională a femeilor și bărbaților icircn mod special a celor din grupurile vulnerabile Studiul evidențiază criza emoțională provocată de pandemie la care au fost expuse femeile icircn mare parte
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
Totodată analiza pune icircn evidență și problemele legate de securitatea fizică icircn perioada de pandemie Distanțarea socială și izolarea la domiciliu au determinat sporirea riscului de violență icircn familie Efectele acestui fenomen se răsfracircng simțitor asupra femeilor Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republica Moldova au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo ade 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11]
INTRODUCERE
21
Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentatve pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[ 1 1] COVID-19 Icircn Republica Moldova ndash Sondaje Tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
Una din șase persoane icircn Moldova nu este satisfăcută de starea sănătății Aprecierea acesteia ca fiind rea sau foarte rea este mai frecvent icircntacirclnită icircn racircndul persoanelor vacircrstnice din mediul rural cu venituri reduse altfel spus ndash icircn racircndul grupurile mai vulnerabile Icircn același timp jumătate din populație a fost nevoită să renunțe la muncă din cauza problemelor de sănătate fiind mai afectate femeile Pe de altă parte bărbații sunt mai tentați să
considere serviciile medicale inaccesibile Inegalități de acces se atestă icircn funcție de nivelul de venituri serviciile medicale par a fi inaccesibile pentru circa 30 dintre pentru persoanele din quintila 1 (cea mai săracă) 2
2 Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019 httppasmdroPASStudiesDetails147
CONSTATĂRI
S-a icircntacircmplat să nu puteți munci pe motive de sănătate icircn ultimul an
care consideră serviciile medicale inaccesibile
Sursa Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019
Percepțiile privind starea de sănătate și nivelul de acces la serviciile medicale
Figura 1
203222
238
195
292
22 225
141
20
Femei Bărbați Urban Rural q1 q2 q3 q4 q5
496464
515
432 414368
426465
533
Femei Bărbați Rural Urban q1 q2 q3 q4 q5
22
Necesitățile populației legate de sănătate rămacircn neacoperite icircn special icircn cazul grupurile vulnerabile Acestea din urmă beneficiază cel mai puțin de serviciile de sănătate Astfel constatăm că circa 48 din gospodăriile icircn care sunt prezente persoane cu dizabilități nu s-au adresat
la medic chiar dacă au avut nevoie Icircn aceeași situație au fost și gospodăriile cu venituri reduse vacircrstnicii și femeile
Criza pandemică provocată de COVID-19 a acutizat și mai mult problemele de sănătate icircn special cele legate de bunăstarea emoțională Peste 15 din populație s-au confruntat personal sau un membru al familiei cu o anumită boală (alta decacirct infectarea cu COVID-19) icircn perioada de izolare socială mai vulnerabile icircn acest sens fiind familiile vacircrstnice Vulnerabilitatea acestora se dublează dacă luăm icircn calcul restricțiile impuse persoanelor cu vacircrsta de peste 60 de ani de a părăsi locuința sau de a interacționa social Odată cu răspacircndirea epidemiei și instituirii măsurilor de izolare socială a fost afectată și sănătatea mintală sau emoțională a populației ndash circa 40 confruntacircndu-se cu asemenea probleme Cel mai afectate sunt femeile (48)
care și-au asumat marea parte a responsabilităților casnice și au petrecut mai mult timp icircn izolare socială comparativ cu bărbații Totodată pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Majoritatea populației se arată icircngrijorată de sănătatea proprie sau a membrilor familiei (peste 75) atacirct fizică cacirct și mintală3 Pe lacircngă acestea o preocupare importantă
3 COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
Sursa Raport rdquoMoldova Inegalărdquo CPD 2019
Cererea neacoperită de servicii medicale
Figura 2
care nu s-au adresat la medic chiar dacă au avut nevoie
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani60+
Bărbați Femei
Gosp cu pers cu dizabilități
Gosp fără pers cu dizab
Săraci
Bogați
Romi
Non Romi
5
10
15
20
25
30
30 35 40 45 50
p
entr
u ca
re e
ste
o fo
arte
mar
e pr
oble
mă
să se
inte
rnez
e icircn
spita
l
23
a populației ține de securitatea și bunăstarea fizică icircn perioada crizei pandemice Peste 70 din populație manifestă temeri legate de lezarea drepturilor icircn perioada stării de urgență dezordini icircn masă și chiar violență icircn cadrul familiei Femeile sunt mai expuse stării de anxietate
și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Problemele de sănătate cu care s-a confruntat populația icircn perioada pandemiei COVID-19
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Figura 3
Figura 4
95
106
5
74
116
158
76
152
5
62
48
53
5
72
52
75
314
484
367
395
47
398
408
413
Bărbați
Femei
18-29
30-44
45-59
60 +
Prezenți copii
Prezenți vacircrstnici
Boală fizică Boala unui membru al familiei Sănătatea mintală emoțională afectată
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării de urgență
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
24
Cacirct de periculos este virusul pentru sănătate și viață (foarte și oarecum periculos) Val 1
Icircn ce măsură credeți că vă puteți infecta Dvs sau membrii familiei (foarte și destul de probabil) Val 1
Dinamica percepțiilor privind nivelul pericolului virusului
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Nivelul de anxietate crește pe măsura sporirii riscului de infectare cu COVID-19 Odată cu răspacircndirea pandemiei preocupările și temerile față de starea sănătății au sporit vizibil Frica de a contacta virusul COVID-19 a cuprins icircntreaga populație indiferent de vacircrstă sau statut Femeile sunt mai afectate emoțional de situația epidemiologică acestea fiind mai preocupate de riscul infectării și implicațiile asupra sănătății Totodată pentru un răspuns de politici adecvat este important să fie luate icircn calcul și inegalitățile icircn funcție de studii și reședință Persoanele cu nivel icircnalt de studii din mediul urban sunt mult mai
icircngrijorate de posibilitatea infectării și totodată sunt mai conștiente de iminența pericolului de infectare Acest lucru se explică prin (i) acces mai redus la informație relevantă icircn zonele rurale (ii) inegalități de participare icircnvățare și informare icircntre diferite categorii de populație (iii) nivel redus de interes pentru studiere analiză a informației icircn racircndul populației cu nivel scăzut de studii Icircn același timp relaxarea măsurilor de carantină a determinat și modificări icircn dinamica percepțiilor și comportamentelor la icircnceputul lunii mai (valul 11 de cercetare) ponderea populației
preocupată de pericolul de infectare scade treptat
Dinamica percepțiilor privind posibilitatea infectării
Nivelul de icircngrijorare a populației față de riscul infectării cu COVID-19 Val = sondaj longitudinal
Figura 5
83
93
74
86
9992
85
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
ii jo
ase
Med
ii
Inal
te
Urb
an
Rura
l
6169 64
42
2718
20
36
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte periculos Oarecum periculos
3538
12
34
50
41
32
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
iijo
ase
Med
ii
Icircnal
te
Urb
an
Rura
l
118 7 9
25 2925 24
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte probabil Destul de probabil
25
Icircn același timp măsurile de izolare socială impuse de către autorități au afectat și mai mult sănătatea emoțională a populației Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să
le combine cu munca la distanță Efectele măsurilor de izolare sunt mai puțin resimțite icircn racircndul persoanelor cu nivel icircnalt de studii ceea ce indică asupra probabilității mai icircnalte de a fi ocupate icircn acele sectoare economice care permit respectarea măsurilor de distanțare socială și lucrul la domiciliu
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 6
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46) Totodată riscul a de fi supuse violenței domestice este mai pronunțat icircn racircndul persoanelor cu o vacircrstă mai icircnaintată acestea din urmă fiind și ținta celor mai restrictive măsuri de distanțare socială
Rata violenței a crescut comparativ cu anii precedenți Numărul de cazuri de violență icircn familie icircnregistrate la Poliție a crescut icircn primele 4 luni ale anului 2020 comparativ cu ultimii doi ani precedenți Icircn perioada ianuarie ndash aprilie 2020 au fost icircnregistrate 4213 cazuri de violență icircn familie (petiții examinate) astfel depășind semnificativ valoarea pentru aceeași perioadă a anilor trecuți Totodată icircn primele 4 luni ale anului 2020 au fost eliberate icircn jur de 1500 de ordine de restricție cu peste 1000 mai mult comparativ cu 2019 Icircn ceea ce privește solicitările de asistență telefonică icircn cazurile de violență domestică este important să observăm că numărul de apeluri la telefonul de icircncredere pentru femei și fete a sporit substanțial icircn luna aprilie atunci cacircnd s-au intensificat măsurile de distanțare socială și izolare la
domiciliu Estimarea obiectivă a incidenței cazurilor de violență icircn familie icircn perioada de izolare socială este destul de dificilă Luacircnd icircn considerare faptul că majoritatea populației s-a aflat icircn izolare la domiciliu pe perioada stării de urgență aceasta a redus posibilitățile persoanelor supuse violenței domestice de a solicita asistență ajutor la Poliție sau la telefonul de icircncredere icircntrucacirct se aflau icircn imediata apropiere cu persoana-agresor
5453
47
5458
56
5054
59
47
RuralUrbanIcircnalteMediiStudiijoase
55+35-5418-34FemeiBărbați
26
celor icircngrijorați de riscul violenței icircn familie icircn perioada pandemiei COVID-19
Total petiții examinate icircn primele 4 luni ale anului
Total ordine de restricții eliberate icircn primele 4 luni
Nr de apeluri la telefonul de icircncredere 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research IGP4 La Strada
Sursa Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Temerile legate de securitatea fizică icircn perioada izolării sociale sunt fondate Măsurile instituționale icircntreprinse de către autorități pentru stoparea pandemiei au creat condiții favorabile pentru abuzuri și violență domestică Violența icircn familie a constituit o problemă majoră a societății moldovenești și pacircnă la răspacircndirea pandemiei COVID-19 (figura 9) Ponderea femeilor care suferă de cele mai frecvente forme de violență icircn bază de gen este mai mare icircn cadrul grupului de vacircrstă pre-pensionară Totodată incidența violenței domestice este de două ori mai mare icircn racircndul femeilor din gospodăriile cu persoane cu dizabilități și femeilor de etnie romă Icircn contextul dat devin rezonabile icircngrijorarea și temerile femeilor față de riscul sporit al violenței domestice ca urmare a izolării sociale alături de problemele economice și de sănătate
Preocupările populației icircn legătură cu violența domestică și incidența cazurilor de violență
Violența icircn bază de gen icircn racircndul femeilor din grupurile vulnerabile
Figura 7
Figura 8
Preocupările populației față de sporirea violenței icircn perioada pandemiei sunt confirmate și de interesul față de acest subiect icircn Internet Astfel icircn perioada martie ndash mai 2020 perioadă icircn care a fost declarată starea de urgență și instituite măsurile de carantină și izolare la domiciliu au sporit căutările icircn Google a subiectelor ce țin de violență și abuz icircn special a violenței icircn familie comparativ cu primele luni ale anului curent Acest lucru ne permite icircn mod indirect să intuim o creștere și a incidenței cazurilor de violență domestică fapt ce a determinat și necesitatea căutării informațiilor legate de acest subiect
3446
3346
43
3643
4442
39
BărbațiFemei
18-3435-54
55+
StudiihellipMediiIcircnalte
UrbanRural
70
165
Martie Aprilie
1271
1376
1497
2018 2019 2020
3424 3919 4213
2018 2019 2020
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ Nivel scăzut educație
Studii medii
Studi superioare
Sunt pers cu diz icircn gosp
Nu sunt prs diz icircn gosp
Economic active
Rural
Sărace
Venituri medii
Bogate
Urban
Economic inactivă Roma
25
30
35
40
45
50
55
60
0 5 10 15 20 25 30
n
u ar
rapo
rta
cazu
l dac
ă ar
fi v
ictim
ă a
viol
ențe
i
V-a lovit sau a aruncat icircn dvs cu un obiect ce putea să vă lovească
4 Datele privind cazurile de violență icircn familie icircnregistrate la poliție reflectă situația pentru primele 4 luni ale anului
27
Tendințele și interesul de căutare icircn Google icircn perioada pandemiei Covid-19 Republica Moldova
Figura 9
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
Sursa Google
Căutări icircn Google violență icircn familie
Căutări icircn Google abuz
28
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19O analiză a impactului crizei pandemice asupra rolurilor de gen icircn icircngrijire și asupra abilitării femeilor
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen dar și asupra icircmputernicirii femeilor
Totodată studiul conturează cele mai importante inegalități icircn icircngrijire pe perioada pandemiei Aceasta din urmă a expus a accentuat și amplificat inegalitățile icircntre femei și bărbați icircn ceea ce privește responsabilitățile casnice Studiul evidențiază criza aparent invizibilă a responsabilităților și necesităților de icircngrijire
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republică au fost confirmate 12732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform
statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquoape un eșantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova realizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
29
CONSTATĂRIDivizarea inechitabilă a sarcinilor determină femeile să acorde de două ori mai mult timp activităților de icircngrijire a familiei O analiză a timpului divizat pe tipuri de activități relevă discrepanțe semnificative icircn timpul acordat treburilor casnice și icircngrijirii copiilor Responsabilitățile casnice ocupă cea mai mare parte a zilei unei femei ndash 46
ore icircn cadrul populației generale și 38 ore icircn cazul femeilor angajate Icircn timp ce bărbații icircn mare parte dedică cel mai mult timp serviciului - 39 ore din totalul bărbaților Totodată și durata zilei dedicate activităților de bază este mai mare icircn cazul femeilor cu circa două ore comparativ cu bărbații
Divizarea inechitabilă a rolurilor de icircngrijire este icircn mare parte determinată de percepțiile generale cu privire la rolurile tradiționale de gen icircn societate Acestea se regăsesc atacirct icircn racircndul bărbaților cacirct și a femeilor ndash circa 60 dintre ele consideracircnd că responsabilitățile familiale sunt mai mult de datoria lor Prin urmare se conturează două provocări de bază pe de o parte o constracircngere și presiune morală din partea societății iar pe de altă parte ndash o auto-asumare de către femei a rolurilor tradiționale rdquoprescriserdquo Opiniile stereotipizate sunt mai pronunțate icircn racircndul populației cu vacircrsta cuprinsă icircntre 30-44 ani 76
dintre acestea consideră că este de datoria bărbatului să icircntrețină familia iar 67 - că femeile trebuie să se preocupe primordial de icircngrijirea familiei și a casei Este important să menționăm că percepțiile cu privire la rolurile de icircngrijire sunt mult mai pronunțate comparativ cu cele legate de participarea (sau neparticiparea) femeilor icircn procesul de luare a deciziilor și cel politic Altfel spus membrii societății moldovenești icircn mare parte nu consideră că femeile ar fi mai puțin capabile să se implice icircn politică doar că implicarea acestora nu trebuie să fie icircn detrimentul familiei și a altor roluri de icircngrijire
Numărul mediu de ore pe zi dedicat de femei și bărbați activităților de bază
Sursa Barometrul de Gen 2016 CPDUN Women
Figura 1
[1 1] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3924
68 65
21 46
1838
1917
15
13
09
2213
17
0
2
4
6
8
10
12
14
Bărbați Femei Bărbați Femei
Total populație Angajați icircn cacircmpul muncii
Icircngrijirea copiilor
Activități icircn gospodărie
Activități casnice
Serviciu
30
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
Sursa Indexul Egalității de Gen 20193 CPD
Sursa Fundația Soros-Moldova CPD Barometrul de Gen 2006 -2016 Sondaje CPD 2017-2019
Icircn ultimii 10 ani percepțiile legate de rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților s-au icircmbunătățit ușor Cu toate acestea inegalitățile de gen icircn materie de roluri percepute și asumate atacirct icircn viața publică cacirct și cea privată icircși păstrează intensitatea Deși per ansamblu situația s-a ameliorat există o diferență importantă icircn viteza și vectorul de icircmbunătățire a percepțiilor Astfel icircn ceea ce privește participarea femeilor icircn viața publică (politică
management) viteza cu care s-au icircmbunătățit percepțiile este de două ori mai mare comparativ cu cele ce vizează responsabilitățile familiale Acest lucru confirmă icircncă o dată amploarea și penetranța inegalităților
3 Indexul Egalității de Gen 2019 CPD httpprogenmdfiles1421_indexul_egalitatii_de_gen_2019_finalpdf
Percepția populației asupra rolurilor de gen
Dinamica percepțiilor populației asupra rolurilor de gen
Figura 2
Figura 3
85
731
646668707274767880828486
2009 2014 2016 2017 2019
It is mens duty to earn money for the family
79618
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2009 2014 2016 2017 2019
It is womens duty to do the household chores
32
157
0
5
10
15
20
25
30
35
2009 2014 2016 2017 2019
Women cannot hold management positions
30195
05
101520253035
2009 2014 2016 2017 2019
Politics is not a place for women
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Este mai mult de datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Femeile nu au ce căuta icircn politică
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Femeile nu au ce căuta icircn politică
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women MenEste mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
icircn politică icircn funcții de conducere
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
31
Deși stereotipurile cu privire la rolurile de gen icircn icircngrijire și-au redus din intensitate icircn ultimul deceniu răspunsul actual de politici nu este eficient Concilierea vieții de familie cu cea profesională continuă a fi o provocare pentru femei Conform datelor oficiale beneficiari absoluți ai concediului de icircngrijire a copilului pacircnă la vacircrsta de 3 ani sunt mamele Icircn 2017 mai puțin de 10 dintre beneficiarii icircndemnizației de icircngrijire a copilului au fost tații Deși numărul acestora a crescut icircn ultimii ani ponderea bărbaților care icircși asumă rolul de icircngrijire a copiilor continuă a fi foarte mică icircn
raport cu cea a femeilor ceea ce indică asupra faptului că modelul actual al concediului de icircngrijire a copilului nu icircncurajează egalitatea de gen icircntre părinți și participarea sporită a taților icircn educarea și icircngrijirea copiilor4 Icircn același timp icircn Moldova se icircnregistrează un nivel redus de acces al populației la servicii de educație timpurie (creșe) Insuficiența acestor servicii limitează participarea femeilor icircn viața socio-economică și icircn același timp acutizează inegalitățile de gen icircn icircngrijire
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
Responsabilitățile familiale constituie o barieră importantă pentru participarea activă icircn viața socială a femeilorAcestea limitează accesul femeilor la studii (formale sau non-formale) ndash valabil pentru mai mult de 50 dintre femeile care nu au urmat studii de profesionalizare ndash sau au determinat icircntreruperea lor Distribuția inegală a responsabilităților familiale distanțează femeile de viața politică și socială și creează dificultăți icircn viața profesională (figura 5) icircn pofida accesului la diferite servicii (de educație pentru copii de icircngrijire și sănătate pentru adulți etc Odată cu răspacircndirea epidemiei COVID-19 și aplicarea măsurilor instituționale de stopare a acesteia majoritatea serviciilor au fost sistate (serviciile educaționale de icircngrijire
de divertisment etc) Icircn lipsa suportului instituțional și a serviciilor publice povara activităților de icircngrijire s-a transferat automat asupra membrilor familiei icircn mod special asupra femeilor astfel fiind declanșată o adevărată criză icircn ceea ce privește activitățile de icircngrijire și presiunea cauzată de acestea
4 ESTE PIAŢA MUNCII PRIETENOASĂ MAMELOR ŞI TAŢILOR Notă Analitică CPD
Ponderea taților beneficiari ai concediului de icircngrijire a copilului
Rata de cuprindere icircn educația preșcolară și ante-preșcolară (creșe)
Figura 4
Figura 5
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
Sursa Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale
Sursa BNS 2018
beneficiari
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiariesNumăr benificiari
Ante-preșcolară Preșcolară
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
32
Sursa BNS 2015 Barometrul de Gen 2016 Sondaj CPD 2019
Pandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Răspacircndirea rapidă a pandemiei și măsurile instituționale puse icircn aplicare icircn scopul izolării sociale au subliniat una dintre cele mai slabe verigi icircngrijirea Ca rezultat al măsurilor icircntreprinse o bună parte a populației a fost pusă față icircn față cu grijile casnice și cele familiale astfel aducacircnd icircn vizor o provocare importantă ndash modalitatea de divizare a acestor responsabilități icircn gospodărie Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire a crescut substanțial
Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Responsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
Ponderea femeilor pentru care responsabilitățile familiale a constituit o barieră de participare implicare
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Figura 6
Figura 7
Bărbați
Femei
368
632
Sursa CBS-Research 2020
516484
73
12
131
161
353
366
393
515
538
576
0 10 20 30 40 50 60 70
Dificultăți la locul de muncă
Implicarea icircn dezvoltarea comunitară
Implicarea icircn deciziile comunitare
Au depășit deadline-uri la serviciu
Au icircntrerupt studiile
Intenția de a se integra pe piața muncii
Participarea activă icircn viața politică
Intrarea debutul icircn politică
Participarea icircn icircnvățămacircntul non-formal
Participarea icircn icircnvățămacircntul formalResponsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
33
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc Astfel se conturează o divizare clară a preocupărilor și responsabilităților femeilor și bărbaților icircn gospodărie
Necesitățile de icircngrijire au crescut substanțial icircn perioada de autoizolare socială icircnsă repartizarea rolurilor și sarcinilor icircn familie continuă a fi inechitabilă Icircn același timp povara grijilor casnice este resimțită și icircn cazul familiilor mono-parentale unde sarcinile de icircngrijire sunt asumate de către un singur membru Icircn cazul ambelor genuri nu se atestă diferențe icircn plan regional cu o excepție bărbații din mediul rural participă mai mult la curățenie față de cei din urban (217 față de 10) și mai puțin la gătit (46 față de 149)
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
Povara activităților de icircngrijire devine tot mai resimțită icircn cazul femeilor Deși numărul de ore dedicate gospodăriei icircn perioada de pandemie a crescut pentru icircntreaga populație acest lucru devine mai pronunțat icircn cazul femeilor pentru circa jumătate dintre ele s-a majorat timpul acordat curățeniei comparativ cu 30 dintre bărbați Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul
activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort cum ar fi icircngrijirea și instruirea copiilor menajul gospodăriei (curățenia pregătirea meselor etc) Suprasolicitarea cu activități de icircngrijire este mai resimțită icircn cazul persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani aceasta fiind categoria de populație ocupată (icircn condiții de viață obișnuite) sau cu copii minori
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 8
Sursa CBS-Research 2020
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
Gestionare gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavvacircrstnici
Aprovizionarea cu apăcompustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
34
Sursa CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care a crescut orele dedicate activităților casnice gospodării cu copii
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate
icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Ponderea populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Figura 9
Figura 10
45
28 28 27 2621 17 17
12 10 10
3020 21 19
13 15 14 179 11 10
Curățenie Jocuri cu copii Pregătirea meselor Cumpărături Aprovizionare apăcombustibil
Icircngrijirea animalelor
473
275
279
268
258
234
417
455
44
436
256
175
427
167
18
16
201
202
229
57
63
45
101
13
Curățenie
Icircngrijirea copiilor
Jocurilecturi cu copii
Instruire lectii cu copii
Pregătirea meselor
Gestionarea gospodăriei
18-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 + ani
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice față de perioada de pacircnă la pandemie (populația generală)
54 53 53 52
34
25 24
39 36 39 37
18 16 18
Icircngrijirea copiilor Curățenie Jocuri cu cu copii Lecții cu copiii Pregătirea meselor Gestionarea gospodăriei Cumpărături
Femei Bărbați
35
Icircn perioada crizei pandemice unele femei au beneficiat de mai mult suport din partea familiei icircn timp ce altele au rămas singure față icircn față cu responsabilitățile și grijile casnice Circa jumătate dintre femei afirmă că icircn perioada de pandemie partenerul s-a implicat mai mult icircn treburile casnice și icircngrijirea familiei iar 1 din 3 femei a beneficiat de ajutorul unui alt membru al familiei Cel mai avantajate icircn acest sens sunt femeile cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani care au icircn icircngrijire copii Prin urmare criza pandemică a determinat o ușoară atenuare a inegalităților de icircngrijire icircn grupul de populație tacircnără La polul opus icircn marginalizare
și excludere s-au dovedit a fi femeile vacircrstnice (60+ ani) unde sunt cel mai mult perpetuate stereotipurile legate de rolurile de gen Vulnerabilitatea acestora se dublează o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă Totodată trebuie să menționăm că alte circa 50 dintre femei nu au beneficiat de suport mai mare din partea partenerului icircn pofida faptului că necesitățile de icircngrijire ale familiei și gospodăriei au crescut substanțial numărul de ore dedicate acestor activități sporind cu peste 30 față de perioada de pacircnă la pandemie
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker5
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că
bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
De la răspacircndirea COVID-19 au fost cumva afectate rolurile și responsabilitățile icircn gospodăria Dvs
Sursa CBS-Research 2020
Cartarea grupurilor de femei care au beneficiat de mai mult ajutor din partea familiei icircn perioada de pandemie
Figura 11
18-29
30-44
45-59
60+
Studii medii incomplete Studii medii generale
Studii profesional tehnice
Studii superioare
Sunt prezenti copii
Fără copii
Sunt prezenti vacircrstnici
Fără vacircrstnici
Angajat
Somer
Pensionar Dizabilitate
Urban
Rural
20
25
30
35
40
45
50
55
35 40 45 50 55 60
Alt m
embr
u al
fam
iliei
mă
ajut
ă m
ai m
ult l
a icircn
griji
rea
fam
ilie
și go
spod
ărie
i
Partenerul mă ajută mai mult la icircngrijirea familie și gospodăriei
5 COVID-19 icircn Republica Moldova ndash sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
36
Pandemia COVID-19 a creat o criză a icircngrijirii care a determinat
bull Acutizarea inegalităților icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire crește exponențial asupra acestora
bull Femeile vor continua să fie antrenate icircn muncile care solicită cel mai mult efort și timp icircn gospodărie cum ar fi icircngrijirea copiilor și adulților dependenți curățenia gătirea etc icircn timp ce bărbații vor continua să fie implicați icircn activități mai lejere Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort
bull Criza de icircngrijire a afectat familiile cu copii unde necesitățile de icircngrijire și icircntreținere sunt mai mari Volumul acestora a sporit substanțial ca urmare a trecerii la icircnvățămacircntul la distanță femeile fiind mai antrenate icircn lecțiile cu copiii
bull Femeile vacircrstnice rămacircn blocate icircn situații de marginalizare și excludere Pe perioada pandemiei acestea au beneficiat de cel mai puțin suport din partea partenerului sau altui membru al familiei Vulnerabilitatea acestor femei s-a dublat o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă
bull Responsabilitățile de icircngrijire vor izola și mai mult femeile Criza de icircngrijire a fost și continuă a fi icircnsoțită de provocările de ordin psihologic rezultate din impunerea măsurilor de autoizolare Spre deosebire de bărbați femeile petrec mai mult timp icircn izolare la domiciliu
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 12
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
37
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEIO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din Moldova
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra implicării femeilor şi a bărbaţilor icircn cacircmpul muncii asupra posibilităţii de obţinere a venitului icircn această perioadă şi asupra nivelului de realizare a sarcinilor de muncă Icircn acest context cercetarea a evidenţiat că criza provocată de pandemie s-a răsfracircns mai negativ asupra persoanelor ce se implică direct icircn activităţi de icircngrijire şi a celor ce activează icircn sectoarele economice ce nu permit sau permit doar parţial realizarea muncii la distanţă
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de
exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo aiar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta Adițional au fost utilizate date oficiale prezentate de statistica naţională pentru perioada relevantă a fi reflectată icircn contextul analizei propuse
38
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[11] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
CONSTATĂRIRolurile de icircngrijire determină multe femei din Moldova să devină inactive pe piața muncii Imposibilitatea de a combina icircntr-un mod eficient viața de familie și cea profesională constituie motivul pentru care mai multe femei se retrag de pe piața muncii Astfel putem observa că rata de ocupare a femeilor este foarte mult determinată de prezența copiilor de vacircrstă preșcolară Aproximativ 22 din femeile inactive pe piața muncii sunt icircn această
situație din cauza responsabilităților de icircngrijire ponderea bărbaților fiind de doar 1 Inactivitatea pe piața muncii este caracteristică atacirct femeilor din grupul NEET de 15-29 ani cacirct și a femeilor din grupul de vacircrstă 55+ (vezi figura de mai jos) Chiar dacă femeile sunt ocupate pe piața muncii conform estimărilor BNS acestea tind să lucreze mai puțin (excepție făcacircnd femeile icircn poziții de conducere)
Rata de ocupare a persoanelor cu vacircrsta de 25-49 ani icircn dependență de numărul copiilor de vacircrstă preșcolară 2018
Durata medie a săptămacircnii de lucru oresăptămacircnă 2018
Ponderea persoanelor inactive după categoria de inactivitate 2018
Grupul NEET cu vacircrsta 15-29 ani 2017-2019
Sursa Biroul Național de Statistică 2017-2019
Indicatori cu privire la ocuparea și inactivitatea bărbaților și femeilor pe piața muncii
Figura 1
201181 194
334302
355
2017 2018 2019
Bărbaţi Femei
555497
391
595
Cel putin un copil Nici un copil
Bărbați Femei
42
3330
423839
30 28
43
36
Salariaţi Lucrători pe contpropriu
Lucrători familialineremuneraţi
Patroni Total
Bărbaţi Femei
15
39
1
30
1412
50
22
13
4
Studii Pensionare Responsabilități de familie
Alta situatie Plecare peste hotare
Bărbați Femei
39
Criza pandemică provocată de COVID-19 va expune și agrava această inegalitate Pentru femei icircn contextul inactivității instituțiilor educaționale presiunea de a se retrage și mai mult de pe piața forței de muncă va creşte Cu toate că datele disponibile icircn contextul analizei prin prisma de gen a efectelor cauzate de criză au evidenţiat că această situaţie deja s-a manifestat probabilitatea icircnăspririi acesteia este destul de mare Astfel acest lucru va avea mai multe forme vor deveni şi mai puțin active vor lucra mai puține ore sau vor munci la distanță Deoarece rolul de icircngrijire a sporit pe perioada de pandemie inegalitățile de gen pe piața muncii se vor acutiza și mai mult posibilitatea redusă de a combina viața profesională cu cea de familie discriminarea femeilor la angajare pe motiv de maternitate segregarea femeilor și bărbaților pe sectoare ale economiei accentuarea diferențelor salariale de gen reducerea posibilităților de promovare a femeilor Revenirea la muncă va fi anunțată mai devreme de permisiunea de a deschide școlile și grădinițele După
icircncheierea situației de urgență va exista necesitatea revenirii mai multor salariați la locul de muncă Acest lucru va fi determinat atacirct de dorința angajatorilor cacirct și a salariaților Revenirea la muncă va avea loc icircntr-un mod descentralizat ținacircnd-se cont de contextul specific al sectorului de activitate și al angajatorului Din această cauză icircn societate există un consens mai mare pentru a deschide locurile de muncă (vezi figura de mai jos) Deschiderea școlilor și a grădinițelor va avea loc icircntr-un mod centralizat și doar după ce un șir de precondiții legate de controlul și gestionarea riscurilor ce vizează situația epidemiologică vor fi clarificate Cu siguranță un consens icircn societate legat de deschiderea școlilor și a grădinițelor va fi negociat mult mai dificil Icircntr-un asemenea context vom avea situația icircn care sectoarele economice icircşi vor relua activitatea fără a fi deschise instituțiile de educație fapt care va pune o presiune semnificativă pe părinții care muncesc icircn special pentru oportunitățile de angajare a mamelor
După părerea Dvs acum este timpul potrivit ca
Opinia generală cu privire la oportunitatea de a deschide anumite sectoare ale societății
Figura 2
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Dacă acest mod de muncă nu va fi normalizat și va continua să fie specific mai mult femeilor atunci riscăm să avem o nouă formă de segregare a muncii icircn bază de gen Pe viitor munca femeilor care lucrează de
acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
723
707
575
423
166
177
247
342
Să fie deschise școlile și grădinițele
Să fie deschise cafenelele restaurantele
Să renunțăm la autoizolare icircn casă
Toți să meargă la locul de muncă
Este prea devreme Este momentul potrivit
40
Situația de la locul de muncă
Probabilitatea ca femeile care și-au suspendat activitatea icircn perioada de urgență să revină la locul de muncă este mai mică comparativ cu bărbații icircn aceeași situație Icircn perioada de urgență o pondere relativ egală a bărbaților și femeilor și-au suspendat activitatea de muncitori (335 bărbați și 367 femei) Revenirea acestora la locul de muncă va fi condiționată de riscurile legate de infectare regulile de profilaxie și distanțare socială precum și desituația economică caracteristică unor sectoare ale economiei Un factor specific legat de reicircntoarcerea femeilor se referă la posibilitatea gospodăriilor de asigura grija pentru copiialți membri ai familiei icircn condițiile icircn care școlile și grădinițele vor fi icircn continuare icircnchise Cel mai probabil munca la distanță va fi accesibilă doar femeilor cu studii mai avansate care activează icircn sectoare unde această muncă este posibilă Pentru femeile cu un nivel al studiilor mai mic fiind angajate icircn sectoare ale economiei icircn care munca nu poate fi realizată la distanță (și icircn care nivelul de remunerare este mult mai mic) acest lucru nu va fi posibil Dacă riscul de infectare va persista deplasarea la serviciu a femeilor va fi icircngreunată - puține
dintre ele au mijloace de transport propriu iar icircn cele mai importante urbe ale țării deplasarea pe jos la serviciu va fi greu de realizat Astfel constatăm că criza pandemică pe lacircngă aprofundarea inegalităților de gen va determina şi marginalizarea celor mai vulnerabile femei
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Figura 3
Sursa CBS-Research aprilie 2020
42
138
335
267
273
367
Muncim direct la locul demuncă
Muncim de acasă
Nu muncim deloc stămacasă icircn concediu
Femei Bărbați
41
Ponderea celor care lucrează de acasă și a celor care nu muncesc și stau icircn concediu icircn dependență de nivelul de educație
Cum vă deplasați la serviciu
Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 4
Figura 5
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Totodată o parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv şi de
nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Disponibilitatea de asigurare socială și medicală
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspendarea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Putem presupune că munca informală va crește icircn general iar icircn racircndul bărbaților icircn mod special aceasta fiind
o formă prin care angajații vor răspunde contextului economic nefavorabil Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă Pentru unii bărbații tineri cu un nivel scăzut al studiilor probabil nici ocuparea informală nu va fi posibilă Printre tinerii din zonele urbane rata NEET va crește iar icircn zonele rurale va spori ponderea tinerilor lucrători neremunerați icircn propria gospodărie
51108 83
356
569 574
367
228
Medii incompletesau fără
Medii generale Profesional tehnice Superioare
Muncim de acasă Nu muncim deloc stăm acasă icircn concediu
37426
376 56
249 16
Valul 1 (4-5 aprilie) Valul 11 (1-3 mai)
pe jos transport personal transport public
186
189
173
179
74
77
71
69
2015
2016
2017
2018
Femei Bărbați
731
726
813
769
65 70 75 80 85
Dispun de asiguraremedicală
Angajatorul dvs plătește contribuții la
fondul social
Femei Bărbați
42
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 6
Sectoarele unde predomină ocuparea femeilor par a fi și mai vulnerabile Segregarea femeilor și bărbaților pe diferite sectoare ale economiei va icircnsemna că criza va afecta icircntr-un mod și timp diferit bărbații și femeile Cu siguranță sectorul serviciilor icircn care majoritatea celor ocupați sunt femei va fi prejudiciat de necesitatea de a menține reguli de distanțare socială Pentru a icircnțelege mai bine aceste vulnerabilități am icircncercat să analizăm toate sectoarele economiei prin prisma modalităților prin care acestea au fost sau vor fi afectate riscuri de infectare restricții impuse de autorități capacitatea de ajustare la regulile de distanțare socială posibilitatea de a realiza munca la distanță vulnerabilitatea economică etc Gradul de vulnerabilitate pentru fiecare sector a
fost apreciat pe o scară de la 1 (impact relativ mic sau neutru) la 5 (impact semnificativ) Figurile de mai jos ilustrează această situație pentru sectoarele unde predomină ocuparea femeilor sau a bărbaților Analiza preliminară (bazată pe datele din 2018) indică faptul că atacirct icircn termeni relativi cacirct și icircn număr absolut mai multe sectoare icircn care predomină femeile salariate au un grad mai mare de vulnerabilitate Icircn acest context se impune o analiză mult mai granulară realizată icircn baza unor date actualizate Cu siguranță acest aspect trebuie ținut la control inclusiv icircn condițiile icircn care mai multe sectoare ale economiei vor avea nevoie și vor beneficia de suport și intervenții specifice din partea autorităților
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
43
Din cauza situației pandemice mai mulți bărbați au revenit icircn țară Datele reflectate icircn figura ce urmează arată că decalajul de gen icircn acest context icircnregistrează 88 pp La fel se observă că pandemia a determinat mai mulți tineri să revină acasă Această situație se explică prin doi factori Icircn primul racircnd o parte din tinerii reveniți sunt cei plecați peste hotare pentru a-și continua studiile superioare - licență masterat doctorat etc Icircn al doilea racircnd o parte din tinerii reicircntorși icircn mare parte bărbați sunt cei care lucrau peste hotare pe termen scurt implicați icircn fond icircn munci informale
Gradul de vulnerabilitate a sectoarelor icircn care predomină ocupare femeilor și a bărbaților
Ponderea celor ce au revenit icircn țară drept efect a situației pandemice
Figura 7
Figura 8
Sursa Analiza icircn baza datelor Biroului Național de Statistică 2018
Recent s-au icircntors icircn țară din străinătate
Sursa CBS-Research aprilie 2020
TIC
Industria relucrătoare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Activități financiare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Agricultura Comerț
Tranzacțiiimobiliare
Sănătatea Asist Socială
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
113
25
112
79
29
42
barbati
femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ ani
Energia electrica Agricultura
Construcții
Tranzacții imobiliare
HoReCa
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
44
Numărul bărbaților reveniți acasă este mai mare deoarece mai mulți bărbați recurg la munca peste hotareConform ultimelor date oferite de BNS icircn 2018 - 3527 mii de persoane din Moldova au plecat peste hotare femeile deținacircnd a treia parte din totalul acestora (325) Totodată și decalajul de gen icircn timp s-a pronunțat ndash de la 30 pp icircn 2008 la 35 pp - peste un deceniu (reprezentacircnd și cel mai mare decalaj de gen icircnregistrat) Situația diferită a femeilor și bărbaților care muncesc peste hotare cel mai
probabil va genera următorul tablou pe termen scurt se vor icircntoarce cei care au fost implicați icircn muncile sezoniere și icircn muncile informale aceștia fiind icircn mare parte bărbații femeile care mai puțin tind să presteze munci sezoniere și care se bucură de un grad mai mare de formalitate nu vor reveni icircntr-un număr semnificativ pentru o parte din bărbații tineri cu un nivel scăzut de studii migrația nu va fi disponibilă pe perioada pandemiei
Sursa BNS 2008-2018
Dinamică de gen icircn procente a persoanelor de 15+ ani plecate peste hotare la lucru sau icircn căutare de lucru
Figura 9
2382(675)
1145(325)
mii persoane
Barbati Femei
3098
3254
3191
3185
3527
280 300 320 340 360
2008
2015
2016
2017
2018
mii persoane
350325
650675
00
100
200
300
400
500
600
700
800
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Femei Barbati
45
RECOMANDĂRI GENERALEElaborarea strategiilor de combatere a efectelor pandemiei provocate de COVID-19 sensibile la problemele specifice ale femeilor și bărbaților Icircntrucacirct criza pandemică a afectat diferit femeile și bărbații icircn ceea ce ține de implicarea acestora icircn cacircmpul muncii icircn obținerea veniturilor icircn divizarea rolurilor de icircngrijire ceea ce s-a răsfracircns și asupra stării de bine și siguranță a acestora răspunsurile de politici la fel trebuie să manifeste un caracter specific icircn funcție de aria afectată și grupul vulnerabil expus riscului
Includerea femeilor icircndeosebi ale celor din grupurile subreprezentate icircn procesul de luare a deciziilor și de formulare a politicilor legate de impactul COVID-19 Pornind de la faptul că icircn Moldova femeile icircn general au o reprezentare mai mică icircn procesul decizional icircn contextul icircn care cercetarea efectuată a evidențiat că pe termen mediu și lung din perspectiva socială și economică femeile vor fi mai vulnerabile icircn fața acestei crize procesul decizional local și național trebuie să fie unul incluziv astfel icircncacirct să se țină cont de necesitățile specifice ale femeilor icircn special ale celor din categoriile subreprezentate (cum ar fi tinerele femei de etnie romă vacircrstnice cu dizabilități etc)
Acordarea sprijinului fiscal angajatorilor icircn concordanță cu respectarea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea personală icircn racircndul persoanelor angajate Ținacircnd cont de faptul că măsurile icircntreprinse de autorități pentru a combate efectele pandemice (de exemplu sistarea activității mai multor agenți economici a instituțiilor educaționale etc) au fost resimțite diferit de femeile și bărbații ocupați atacirct prin prisma prezenței lor pe piața muncii cacirct și prin cea de obținere a veniturilor icircn special din cauza divizării inegale a responsabilităților de icircngrijire echitabil va fi ca acțiunile angajatorilor să fie aliniate la intervențiile ce ar facilita depășirea acestor inegalități Astfel sprijinul acordat de autorități precum ar fi cele de ordin fiscal urmează a fi direct proporțional cu rezultatele intervențiilor icircntreprinse de angajatori ce vin să abordeze problema excluderii femeilor icircn special a celor cu copii de vacircrstă preșcolară din cacircmpul muncii
Investirea mai multor resurse pentru a asigura ca instituțiile de icircngrijire a copiilor se redeschid icircn siguranță
icircntru evitarea ca aceste unități să devină potențiale focare de răspacircndire a pandemiei COVID-19 Icircn acest scop autoritățile vor elabora proceduri interne de activitate a grădinițelor creșelor etc ajustate la situația actuală vor aloca resurse suficiente pentru a asigura că personalul unităților date pot să activeze icircntr-un mod sigur cu acces la echipamentele necesare fără a pune sub risc sănatatea lor siguranța copiilor și a părinților acestora Sondajul de opinie desfășurat icircn aprilie 2020 a evidențiat că circa 73 din părinți consideră că este mult prea devreme ca instituțiile preșcolare și școlare să-și reia activitatea Icircn acest context reacția autorități icircn sensul redeschiderii entităților educaționale trebuie să determine un nivel sporit de icircncredere icircn racircndul părinților
Monitorizarea constantă a efectelor crizei pandemice pentru a aborda eficient și prompt provocările cu care se confruntă femeile și bărbații din Moldova Se impune a fi icircntreprinsă o analiză mult mai detaliată și constantă din partea autorităților atacirct la nivel național cacirct și teritorial ce va genera date multiplu dezagregate (pe criteriul de sex vacircrstă mediul de trai statut economic educațional familial etc) pentru a urmări cum criza a impactat categoriile vulnerabile sau care sunt riscurile potențiate icircn acest context icircntru elaborarea și implementarea planuri de reacție eficiente icircn scopul diminuării inegalităților care se manifestă și urmează să se accentueze
Blvd Ștefan cel Mare și Sfacircnt nr 202 etajul 3 Chișinău Republica Moldova
Tel +373 22 839 898Email infomdunwomenorg
Website moldovaunwomenorgFacebook unwomenmoldovaTwitter unwomenmoldova
15
Familiile cu copii sunt mai dependente de remitenţe Aceasta poate fi explicat prin faptul că icircn gospodăriile cu copii pentru a asigura un nivel decent de trai şi un acces mai mare la serviciile de educaţie sănătate dezvoltare a copiilor părinţii sau rudele icircn special bărbaţii pleacă la
muncă peste hotare ceea ce şi determină o dependenţă mai pronunţată de această sursă de venit Icircn cazul familiilor fără copii predomină dependenţa mai mare de prestaţiile sociale ceea ce poate fi explicat prin prezenţa mai mult a vacircrstnicilor icircn această situaţie
Analiza ponderii remitenţelor icircn veniturile gospodăriilor cu copii şi fără inclusiv pe criteriul de mediu
Figura 3
Sursa BNS 2018
407
38
207
89
56
155
58
19
127116
191
214
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Cuplu familial fără copii O singură persoană Alte gospodării fără copii Părinte singur cu copii Cuplu familial cu copii Alte gospodării cu copii
2018
Prestații sociale Remitențe
fără copii cu copii
81
128
114
216
288
28
0 5 10 15 20 25 30 35
Parinte singur cu copii
Cuplu familial cu copii
Alte gospodarii cu copii
2018
Urban Rural
16
Conform prognozelor estimate de Banca Mondială5 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Pentru ţările din Europa şi Asia Centrală această scădere se estimează tocmai la 275 Scăderea proiectată care ar fi cea mai puternică diminuare din istoria recentă se datorează icircn mare măsură scăderii salariilor și a ocupării lucrătorilor migranți care tind să fie mai vulnerabili la pierderea locurilor de muncă și a salariilor icircn timpul unei crize economice icircntr-o țară gazdă
Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei Icircn baza datelor caracteristice pentru Moldova cu referire la valoarea monetară a remitenţelor din 2019 (fiind de $1 90929 mln reprezentacircnd 163 din PIB)6 şi a valorii estimative de reducere a acestora (prognozată BM pentru ţările din Europa şi Asia Centrală ndash 275) printr-un calcul matematic putem deduce cu aproximaţie că icircn 2020 valoarea monetară a
remitenţelor se va reduce icircn medie cu $525 mln sumă destul de semnificativă pentru populaţia ţării noastre Icircntrucacirct remitenţele reprezintă o sursă importantă de venit iar icircn perioada crizei provocate de pandemie mai multe persoane au revenit icircn ţără7 sistacircndu-şi temporar sau definitiv activitatea de lucru peste hotare se poate prognoza un impact financiar puternic asupra celor mai sărace şi vulnerabile categorii de persoane icircn special ale celor din mediul rural (a se vedea figura de mai jos)
5 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
6 h t t p s w w w w o r l d b a n k o r g e n t o p i c m i -g r a t i o n r e m i t t a n c e s d i a s p o r a i s s u e s b r i e f migration-remittances-data
7 Analiza ldquoTranziția inegală la muncă icircn perioada pandemiei O analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din moldovardquo CPD UN
Women mai 2020
145
92
157154
105
174
15
88
20
total urban rural
Quintile of the poor Quintile of the vulnerable Quintile of the emerging middle
468
1012141618
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
urban area
Quintile of the poor
Quintile of thevulnerable
Quintile of the emergingmiddle
10
15
20
25
30
rural
Dinamica ponderii remitenţelor icircn veniturile celor mai sărace categorii
Figura 4
Sursa BNS 2010-2018
145
92
157154
105
174
15
88
20
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
total urban rural
Quintila săracilor Quintila vulnerabililor Quintila de mijloc emergentă
4
6
8
10
12
14
16
18
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
mediul urban
Quintila săracilor
Quintila vulnerabililor
Quintila de mijloc emergentă
Mediul urban
Rural
17
Dinamica dependenţei acestor categorii de remitenţele intrate icircn ţară evidenţiază două constatări de bază (i) icircn primul racircnd se evidenţiază dependenţa continuă a celor mai defavorizate categorii de persoane anume din mediul rural de aceste surse de venit şi (ii) icircn al doilea racircnd reducerea ponderilor acestor mijloace financiare icircn veniturile gospodăriilor icircncepacircnd cu 2015-2016 atacirct icircn mediul rural cacirct şi urban poate fi explicate de criza economică din Rusia acolo unde majoritatea bărbaţilor din Moldova aleg să plece la muncă Astfel prin deducere sesizăm că reducerea remitenţelor din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19 va avea un impact şi mai mare asupra nivelului de sărăcie a celor mai vulnerabile categorii de persoane
Complementar cu informația reflectată aceasta ar presupune că femeile şi familiile cu copii din mediul rural vor avea cel mai mult de suferit de diminuarea remitenţelor Prin urmare o scădere a remitenţelor icircn racircndul acestor grupuri defavorizate va afecta negativ capacitatea lor de a investi icircn servicii de sănătate de educaţie şi alte servicii esenţiale deoarece mai multe din finanțele lor vor fi direcționate către soluționarea deficitului de alimente și a nevoilor imediate de trai8 Chiar dacă efectele acestor modificări nu vor fi resimţite imediat pe termen mediu efectele crizei pandemice se vor pronunţa icircn acest context Prin urmare constatăm că variaţiile icircn acest sens pot fi considerate un canal important de manifestare şi agravare a inegalităţilor de gen
La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpul ce urmează Datele generate de sondajul de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 au relevat nivelul de autoapreciere a efectelor crizei pandemice asupra veniturilor obţinute din activităţile productive ale femeilor şi bărbaţilor Figura de mai jos contrapune răspunsurile oferite de respondenţi icircn acest context Astfel clar se vede că bărbaţii fac parte din categoria cea mai vulnerabilă din punct de vedere salarial o vulnerabilitate ce s-a manifestat deja şi care urmează să se manifeste icircntr-un timp apropiat La fel figura relevă că printre cei mai vulnerabili sunt şi persoanele fără studii sau cu studii incomplete tinerii şi adulţii (18-44 ani) şi cei ce au copii Astfel direct se observă că măsurile de restricţie impuse la nivel de stat pentru a diminua impactul nociv provocat de pandemia COVID-19 (inclusiv menţinerea distanţei sociale sistarea activităţii mai multor agenţi economici etc) s-au răsfracircns imediat asupra veniturilor disponibile ale cetăţenilor
8 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Vulnerabilitatea salarială
Cartografierea respondenţilor prin prisma vulnerabilităţii salariale
Figura 5
Sursa Sondajul realizat de CBS-Axa la comanda CPD aprilie 2020
Bărbați
Femei
18-29 ani30-44 ani
45-59 ani
60+ani
Studii medii incompletefără
Studii medii generale
Studii superioare Urban
Rural
Cu copii
Fără copii
15
20
25
30
35
40
8 10 12 14 16 18 20 22 24Am a
vut o
redu
cere
de
sala
riuicircn
luna
mar
tie 2
020
Probabil voi pierde și cu siguranță voi pierde locul de muncă
18
Din perspectiva prestaţiilor sociale vulnerabilitatea financiară nu va fi atacirct de pronunţată Figura de mai jos reflectă numărul persoanelor ce au intrat icircn ajutor social icircn primele patru luni ale anului 2020 Prin urmare pentru luna aprilie se observă o creştere vizibilă a categoriilor defavorizate ce au avut necesitatea de a beneficia de suportul financiar din partea statului femeile fiind mai dependente de aceste surse Adiţional datele sondajului de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 relevă că icircn racircndul mai multor femei respondente a sporit sau a rămas
neschimbată valoarea pensiilor şi ale altor plăţi sociale (inegalitatea de gen icircnregistracircnd o valoare medie de 55 pp) Prin urmare putem deduce că icircn pofida unei dependenţe de prestaţiile sociale mai mari icircn racircndul femeilor nu excludem faptul că anume această sursă de venit pe termen scurt sau mediu nu va afecta negativ volumul total al cacircştigurilor femeilor şi a bărbaţilor
Totuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc inegalitatea de gen icircn acest sens echivalacircndu-se cu 53 pp Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor)
Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare A atras atenţia că icircn această categorie intră şi persoanele ce au copii cele din mediul rural şi cele cu un nivel mic de studii
Vulnerabilitatea financiară pe termen mediu
Sursa Sondaj realizat de către CBS-Axa pentru CPD Aprilie 2020
Cartarea respondenţilor prin prisma expunerii pe termen mediu la vulnerabilitatea financiară severă
Figura 6
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
19
Beneficiarii de ajutor social
Sursa CNAS 2020
Sursa Sondaj April 2020
Pensiile și alte plăți sociale
Icircn final putem menţiona că din perspectiva vulnerabilităţii financiare provocate şi accentuate de criza pandemică COVID-19 pot fi reliefate trei constatări majore
1 Faptul că pentru femei o sursă importantă de venit o constituie prestaţiile sociale variaţiile observate icircn perioada crizei pandemice nu evidenţiază o modificare negativă icircn acest sens ceea ce presupune că pe termen scurt sau mediu din această perspectivă veniturile nu vor fi atacirct de afectate iar vulnerabilitatea financiară a femeilor nu va fi atacirct de pronunţată Cu toate acestea nu trebuie de omis faptul că o analiză mult mai detalită şi constantă trebuie a fi icircntreprinsă icircn sensul monitorizării situaţiei date
Analiza perspectivei de gen icircn racircndul beneficiarilor ajutorului social
Autoanaliza respondenţilor a impactului crizei pandemice
Figura 7
Figura 8
2 Pe termen scurt ţinacircnd cont de reducerea veniturilor din activităţile productive bărbaţii vor fi mai afectaţi de criza pandemică Totuşi pe termen mediu nu excludem că inegalităţile de gen la nivel de salarii şi pensii se vor accentua defavorizacircnd mai mult femeile Aceasta poate fi explicat prin faptul că femeile vor deveni mai inactive pe piaţa forţei de muncă (fie se vor retrage fie vor lucra la distanţa) din cauza divizării inegale a respondabilităţilor de icircngrijire situaţie deja care s-a manifestat pe parcursul crizei pandemice şi care nu este exclus că se va agrava
3 Consideracircnd că femeile icircn special cele din mediul rural sunt mai dependente de remitenţe reducerea acestora probabil va afecta mai mult anume această categorie icircnsă nu cunoaştem cacirct de rapid aceste efecte se vor manifesta icircn timp icircntrucacirct această tranziţie nu va fi atacirct de bruscă precum variaţiile la capitolul de veniturile obţinute de la locurile de muncă
61052
59130
57630
80622
47541
45754
44382
58039
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
ianuarie 20
februarie 20
martie 20
aprilie 20
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
121
86
149
254
228
274
2
16
23
0 5 10 15 20 25 30
Total
Bărbați
Femei
Au scăzut Au rămas la fel Au crescut
20
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI O analiză a impactului crizei pandemice asupra nivelului stării de bine icircn racircndul femeilor și bărbaților
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Studiul de față analizează impactul pandemiei COVID-19 asupra bunăstării populației punacircnd accent pe problemele legate de sănătatea fizică și emoțională a femeilor și bărbaților icircn mod special a celor din grupurile vulnerabile Studiul evidențiază criza emoțională provocată de pandemie la care au fost expuse femeile icircn mare parte
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
Totodată analiza pune icircn evidență și problemele legate de securitatea fizică icircn perioada de pandemie Distanțarea socială și izolarea la domiciliu au determinat sporirea riscului de violență icircn familie Efectele acestui fenomen se răsfracircng simțitor asupra femeilor Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republica Moldova au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo ade 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11]
INTRODUCERE
21
Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentatve pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[ 1 1] COVID-19 Icircn Republica Moldova ndash Sondaje Tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
Una din șase persoane icircn Moldova nu este satisfăcută de starea sănătății Aprecierea acesteia ca fiind rea sau foarte rea este mai frecvent icircntacirclnită icircn racircndul persoanelor vacircrstnice din mediul rural cu venituri reduse altfel spus ndash icircn racircndul grupurile mai vulnerabile Icircn același timp jumătate din populație a fost nevoită să renunțe la muncă din cauza problemelor de sănătate fiind mai afectate femeile Pe de altă parte bărbații sunt mai tentați să
considere serviciile medicale inaccesibile Inegalități de acces se atestă icircn funcție de nivelul de venituri serviciile medicale par a fi inaccesibile pentru circa 30 dintre pentru persoanele din quintila 1 (cea mai săracă) 2
2 Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019 httppasmdroPASStudiesDetails147
CONSTATĂRI
S-a icircntacircmplat să nu puteți munci pe motive de sănătate icircn ultimul an
care consideră serviciile medicale inaccesibile
Sursa Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019
Percepțiile privind starea de sănătate și nivelul de acces la serviciile medicale
Figura 1
203222
238
195
292
22 225
141
20
Femei Bărbați Urban Rural q1 q2 q3 q4 q5
496464
515
432 414368
426465
533
Femei Bărbați Rural Urban q1 q2 q3 q4 q5
22
Necesitățile populației legate de sănătate rămacircn neacoperite icircn special icircn cazul grupurile vulnerabile Acestea din urmă beneficiază cel mai puțin de serviciile de sănătate Astfel constatăm că circa 48 din gospodăriile icircn care sunt prezente persoane cu dizabilități nu s-au adresat
la medic chiar dacă au avut nevoie Icircn aceeași situație au fost și gospodăriile cu venituri reduse vacircrstnicii și femeile
Criza pandemică provocată de COVID-19 a acutizat și mai mult problemele de sănătate icircn special cele legate de bunăstarea emoțională Peste 15 din populație s-au confruntat personal sau un membru al familiei cu o anumită boală (alta decacirct infectarea cu COVID-19) icircn perioada de izolare socială mai vulnerabile icircn acest sens fiind familiile vacircrstnice Vulnerabilitatea acestora se dublează dacă luăm icircn calcul restricțiile impuse persoanelor cu vacircrsta de peste 60 de ani de a părăsi locuința sau de a interacționa social Odată cu răspacircndirea epidemiei și instituirii măsurilor de izolare socială a fost afectată și sănătatea mintală sau emoțională a populației ndash circa 40 confruntacircndu-se cu asemenea probleme Cel mai afectate sunt femeile (48)
care și-au asumat marea parte a responsabilităților casnice și au petrecut mai mult timp icircn izolare socială comparativ cu bărbații Totodată pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Majoritatea populației se arată icircngrijorată de sănătatea proprie sau a membrilor familiei (peste 75) atacirct fizică cacirct și mintală3 Pe lacircngă acestea o preocupare importantă
3 COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
Sursa Raport rdquoMoldova Inegalărdquo CPD 2019
Cererea neacoperită de servicii medicale
Figura 2
care nu s-au adresat la medic chiar dacă au avut nevoie
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani60+
Bărbați Femei
Gosp cu pers cu dizabilități
Gosp fără pers cu dizab
Săraci
Bogați
Romi
Non Romi
5
10
15
20
25
30
30 35 40 45 50
p
entr
u ca
re e
ste
o fo
arte
mar
e pr
oble
mă
să se
inte
rnez
e icircn
spita
l
23
a populației ține de securitatea și bunăstarea fizică icircn perioada crizei pandemice Peste 70 din populație manifestă temeri legate de lezarea drepturilor icircn perioada stării de urgență dezordini icircn masă și chiar violență icircn cadrul familiei Femeile sunt mai expuse stării de anxietate
și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Problemele de sănătate cu care s-a confruntat populația icircn perioada pandemiei COVID-19
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Figura 3
Figura 4
95
106
5
74
116
158
76
152
5
62
48
53
5
72
52
75
314
484
367
395
47
398
408
413
Bărbați
Femei
18-29
30-44
45-59
60 +
Prezenți copii
Prezenți vacircrstnici
Boală fizică Boala unui membru al familiei Sănătatea mintală emoțională afectată
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării de urgență
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
24
Cacirct de periculos este virusul pentru sănătate și viață (foarte și oarecum periculos) Val 1
Icircn ce măsură credeți că vă puteți infecta Dvs sau membrii familiei (foarte și destul de probabil) Val 1
Dinamica percepțiilor privind nivelul pericolului virusului
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Nivelul de anxietate crește pe măsura sporirii riscului de infectare cu COVID-19 Odată cu răspacircndirea pandemiei preocupările și temerile față de starea sănătății au sporit vizibil Frica de a contacta virusul COVID-19 a cuprins icircntreaga populație indiferent de vacircrstă sau statut Femeile sunt mai afectate emoțional de situația epidemiologică acestea fiind mai preocupate de riscul infectării și implicațiile asupra sănătății Totodată pentru un răspuns de politici adecvat este important să fie luate icircn calcul și inegalitățile icircn funcție de studii și reședință Persoanele cu nivel icircnalt de studii din mediul urban sunt mult mai
icircngrijorate de posibilitatea infectării și totodată sunt mai conștiente de iminența pericolului de infectare Acest lucru se explică prin (i) acces mai redus la informație relevantă icircn zonele rurale (ii) inegalități de participare icircnvățare și informare icircntre diferite categorii de populație (iii) nivel redus de interes pentru studiere analiză a informației icircn racircndul populației cu nivel scăzut de studii Icircn același timp relaxarea măsurilor de carantină a determinat și modificări icircn dinamica percepțiilor și comportamentelor la icircnceputul lunii mai (valul 11 de cercetare) ponderea populației
preocupată de pericolul de infectare scade treptat
Dinamica percepțiilor privind posibilitatea infectării
Nivelul de icircngrijorare a populației față de riscul infectării cu COVID-19 Val = sondaj longitudinal
Figura 5
83
93
74
86
9992
85
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
ii jo
ase
Med
ii
Inal
te
Urb
an
Rura
l
6169 64
42
2718
20
36
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte periculos Oarecum periculos
3538
12
34
50
41
32
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
iijo
ase
Med
ii
Icircnal
te
Urb
an
Rura
l
118 7 9
25 2925 24
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte probabil Destul de probabil
25
Icircn același timp măsurile de izolare socială impuse de către autorități au afectat și mai mult sănătatea emoțională a populației Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să
le combine cu munca la distanță Efectele măsurilor de izolare sunt mai puțin resimțite icircn racircndul persoanelor cu nivel icircnalt de studii ceea ce indică asupra probabilității mai icircnalte de a fi ocupate icircn acele sectoare economice care permit respectarea măsurilor de distanțare socială și lucrul la domiciliu
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 6
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46) Totodată riscul a de fi supuse violenței domestice este mai pronunțat icircn racircndul persoanelor cu o vacircrstă mai icircnaintată acestea din urmă fiind și ținta celor mai restrictive măsuri de distanțare socială
Rata violenței a crescut comparativ cu anii precedenți Numărul de cazuri de violență icircn familie icircnregistrate la Poliție a crescut icircn primele 4 luni ale anului 2020 comparativ cu ultimii doi ani precedenți Icircn perioada ianuarie ndash aprilie 2020 au fost icircnregistrate 4213 cazuri de violență icircn familie (petiții examinate) astfel depășind semnificativ valoarea pentru aceeași perioadă a anilor trecuți Totodată icircn primele 4 luni ale anului 2020 au fost eliberate icircn jur de 1500 de ordine de restricție cu peste 1000 mai mult comparativ cu 2019 Icircn ceea ce privește solicitările de asistență telefonică icircn cazurile de violență domestică este important să observăm că numărul de apeluri la telefonul de icircncredere pentru femei și fete a sporit substanțial icircn luna aprilie atunci cacircnd s-au intensificat măsurile de distanțare socială și izolare la
domiciliu Estimarea obiectivă a incidenței cazurilor de violență icircn familie icircn perioada de izolare socială este destul de dificilă Luacircnd icircn considerare faptul că majoritatea populației s-a aflat icircn izolare la domiciliu pe perioada stării de urgență aceasta a redus posibilitățile persoanelor supuse violenței domestice de a solicita asistență ajutor la Poliție sau la telefonul de icircncredere icircntrucacirct se aflau icircn imediata apropiere cu persoana-agresor
5453
47
5458
56
5054
59
47
RuralUrbanIcircnalteMediiStudiijoase
55+35-5418-34FemeiBărbați
26
celor icircngrijorați de riscul violenței icircn familie icircn perioada pandemiei COVID-19
Total petiții examinate icircn primele 4 luni ale anului
Total ordine de restricții eliberate icircn primele 4 luni
Nr de apeluri la telefonul de icircncredere 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research IGP4 La Strada
Sursa Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Temerile legate de securitatea fizică icircn perioada izolării sociale sunt fondate Măsurile instituționale icircntreprinse de către autorități pentru stoparea pandemiei au creat condiții favorabile pentru abuzuri și violență domestică Violența icircn familie a constituit o problemă majoră a societății moldovenești și pacircnă la răspacircndirea pandemiei COVID-19 (figura 9) Ponderea femeilor care suferă de cele mai frecvente forme de violență icircn bază de gen este mai mare icircn cadrul grupului de vacircrstă pre-pensionară Totodată incidența violenței domestice este de două ori mai mare icircn racircndul femeilor din gospodăriile cu persoane cu dizabilități și femeilor de etnie romă Icircn contextul dat devin rezonabile icircngrijorarea și temerile femeilor față de riscul sporit al violenței domestice ca urmare a izolării sociale alături de problemele economice și de sănătate
Preocupările populației icircn legătură cu violența domestică și incidența cazurilor de violență
Violența icircn bază de gen icircn racircndul femeilor din grupurile vulnerabile
Figura 7
Figura 8
Preocupările populației față de sporirea violenței icircn perioada pandemiei sunt confirmate și de interesul față de acest subiect icircn Internet Astfel icircn perioada martie ndash mai 2020 perioadă icircn care a fost declarată starea de urgență și instituite măsurile de carantină și izolare la domiciliu au sporit căutările icircn Google a subiectelor ce țin de violență și abuz icircn special a violenței icircn familie comparativ cu primele luni ale anului curent Acest lucru ne permite icircn mod indirect să intuim o creștere și a incidenței cazurilor de violență domestică fapt ce a determinat și necesitatea căutării informațiilor legate de acest subiect
3446
3346
43
3643
4442
39
BărbațiFemei
18-3435-54
55+
StudiihellipMediiIcircnalte
UrbanRural
70
165
Martie Aprilie
1271
1376
1497
2018 2019 2020
3424 3919 4213
2018 2019 2020
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ Nivel scăzut educație
Studii medii
Studi superioare
Sunt pers cu diz icircn gosp
Nu sunt prs diz icircn gosp
Economic active
Rural
Sărace
Venituri medii
Bogate
Urban
Economic inactivă Roma
25
30
35
40
45
50
55
60
0 5 10 15 20 25 30
n
u ar
rapo
rta
cazu
l dac
ă ar
fi v
ictim
ă a
viol
ențe
i
V-a lovit sau a aruncat icircn dvs cu un obiect ce putea să vă lovească
4 Datele privind cazurile de violență icircn familie icircnregistrate la poliție reflectă situația pentru primele 4 luni ale anului
27
Tendințele și interesul de căutare icircn Google icircn perioada pandemiei Covid-19 Republica Moldova
Figura 9
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
Sursa Google
Căutări icircn Google violență icircn familie
Căutări icircn Google abuz
28
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19O analiză a impactului crizei pandemice asupra rolurilor de gen icircn icircngrijire și asupra abilitării femeilor
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen dar și asupra icircmputernicirii femeilor
Totodată studiul conturează cele mai importante inegalități icircn icircngrijire pe perioada pandemiei Aceasta din urmă a expus a accentuat și amplificat inegalitățile icircntre femei și bărbați icircn ceea ce privește responsabilitățile casnice Studiul evidențiază criza aparent invizibilă a responsabilităților și necesităților de icircngrijire
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republică au fost confirmate 12732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform
statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquoape un eșantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova realizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
29
CONSTATĂRIDivizarea inechitabilă a sarcinilor determină femeile să acorde de două ori mai mult timp activităților de icircngrijire a familiei O analiză a timpului divizat pe tipuri de activități relevă discrepanțe semnificative icircn timpul acordat treburilor casnice și icircngrijirii copiilor Responsabilitățile casnice ocupă cea mai mare parte a zilei unei femei ndash 46
ore icircn cadrul populației generale și 38 ore icircn cazul femeilor angajate Icircn timp ce bărbații icircn mare parte dedică cel mai mult timp serviciului - 39 ore din totalul bărbaților Totodată și durata zilei dedicate activităților de bază este mai mare icircn cazul femeilor cu circa două ore comparativ cu bărbații
Divizarea inechitabilă a rolurilor de icircngrijire este icircn mare parte determinată de percepțiile generale cu privire la rolurile tradiționale de gen icircn societate Acestea se regăsesc atacirct icircn racircndul bărbaților cacirct și a femeilor ndash circa 60 dintre ele consideracircnd că responsabilitățile familiale sunt mai mult de datoria lor Prin urmare se conturează două provocări de bază pe de o parte o constracircngere și presiune morală din partea societății iar pe de altă parte ndash o auto-asumare de către femei a rolurilor tradiționale rdquoprescriserdquo Opiniile stereotipizate sunt mai pronunțate icircn racircndul populației cu vacircrsta cuprinsă icircntre 30-44 ani 76
dintre acestea consideră că este de datoria bărbatului să icircntrețină familia iar 67 - că femeile trebuie să se preocupe primordial de icircngrijirea familiei și a casei Este important să menționăm că percepțiile cu privire la rolurile de icircngrijire sunt mult mai pronunțate comparativ cu cele legate de participarea (sau neparticiparea) femeilor icircn procesul de luare a deciziilor și cel politic Altfel spus membrii societății moldovenești icircn mare parte nu consideră că femeile ar fi mai puțin capabile să se implice icircn politică doar că implicarea acestora nu trebuie să fie icircn detrimentul familiei și a altor roluri de icircngrijire
Numărul mediu de ore pe zi dedicat de femei și bărbați activităților de bază
Sursa Barometrul de Gen 2016 CPDUN Women
Figura 1
[1 1] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3924
68 65
21 46
1838
1917
15
13
09
2213
17
0
2
4
6
8
10
12
14
Bărbați Femei Bărbați Femei
Total populație Angajați icircn cacircmpul muncii
Icircngrijirea copiilor
Activități icircn gospodărie
Activități casnice
Serviciu
30
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
Sursa Indexul Egalității de Gen 20193 CPD
Sursa Fundația Soros-Moldova CPD Barometrul de Gen 2006 -2016 Sondaje CPD 2017-2019
Icircn ultimii 10 ani percepțiile legate de rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților s-au icircmbunătățit ușor Cu toate acestea inegalitățile de gen icircn materie de roluri percepute și asumate atacirct icircn viața publică cacirct și cea privată icircși păstrează intensitatea Deși per ansamblu situația s-a ameliorat există o diferență importantă icircn viteza și vectorul de icircmbunătățire a percepțiilor Astfel icircn ceea ce privește participarea femeilor icircn viața publică (politică
management) viteza cu care s-au icircmbunătățit percepțiile este de două ori mai mare comparativ cu cele ce vizează responsabilitățile familiale Acest lucru confirmă icircncă o dată amploarea și penetranța inegalităților
3 Indexul Egalității de Gen 2019 CPD httpprogenmdfiles1421_indexul_egalitatii_de_gen_2019_finalpdf
Percepția populației asupra rolurilor de gen
Dinamica percepțiilor populației asupra rolurilor de gen
Figura 2
Figura 3
85
731
646668707274767880828486
2009 2014 2016 2017 2019
It is mens duty to earn money for the family
79618
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2009 2014 2016 2017 2019
It is womens duty to do the household chores
32
157
0
5
10
15
20
25
30
35
2009 2014 2016 2017 2019
Women cannot hold management positions
30195
05
101520253035
2009 2014 2016 2017 2019
Politics is not a place for women
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Este mai mult de datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Femeile nu au ce căuta icircn politică
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Femeile nu au ce căuta icircn politică
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women MenEste mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
icircn politică icircn funcții de conducere
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
31
Deși stereotipurile cu privire la rolurile de gen icircn icircngrijire și-au redus din intensitate icircn ultimul deceniu răspunsul actual de politici nu este eficient Concilierea vieții de familie cu cea profesională continuă a fi o provocare pentru femei Conform datelor oficiale beneficiari absoluți ai concediului de icircngrijire a copilului pacircnă la vacircrsta de 3 ani sunt mamele Icircn 2017 mai puțin de 10 dintre beneficiarii icircndemnizației de icircngrijire a copilului au fost tații Deși numărul acestora a crescut icircn ultimii ani ponderea bărbaților care icircși asumă rolul de icircngrijire a copiilor continuă a fi foarte mică icircn
raport cu cea a femeilor ceea ce indică asupra faptului că modelul actual al concediului de icircngrijire a copilului nu icircncurajează egalitatea de gen icircntre părinți și participarea sporită a taților icircn educarea și icircngrijirea copiilor4 Icircn același timp icircn Moldova se icircnregistrează un nivel redus de acces al populației la servicii de educație timpurie (creșe) Insuficiența acestor servicii limitează participarea femeilor icircn viața socio-economică și icircn același timp acutizează inegalitățile de gen icircn icircngrijire
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
Responsabilitățile familiale constituie o barieră importantă pentru participarea activă icircn viața socială a femeilorAcestea limitează accesul femeilor la studii (formale sau non-formale) ndash valabil pentru mai mult de 50 dintre femeile care nu au urmat studii de profesionalizare ndash sau au determinat icircntreruperea lor Distribuția inegală a responsabilităților familiale distanțează femeile de viața politică și socială și creează dificultăți icircn viața profesională (figura 5) icircn pofida accesului la diferite servicii (de educație pentru copii de icircngrijire și sănătate pentru adulți etc Odată cu răspacircndirea epidemiei COVID-19 și aplicarea măsurilor instituționale de stopare a acesteia majoritatea serviciilor au fost sistate (serviciile educaționale de icircngrijire
de divertisment etc) Icircn lipsa suportului instituțional și a serviciilor publice povara activităților de icircngrijire s-a transferat automat asupra membrilor familiei icircn mod special asupra femeilor astfel fiind declanșată o adevărată criză icircn ceea ce privește activitățile de icircngrijire și presiunea cauzată de acestea
4 ESTE PIAŢA MUNCII PRIETENOASĂ MAMELOR ŞI TAŢILOR Notă Analitică CPD
Ponderea taților beneficiari ai concediului de icircngrijire a copilului
Rata de cuprindere icircn educația preșcolară și ante-preșcolară (creșe)
Figura 4
Figura 5
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
Sursa Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale
Sursa BNS 2018
beneficiari
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiariesNumăr benificiari
Ante-preșcolară Preșcolară
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
32
Sursa BNS 2015 Barometrul de Gen 2016 Sondaj CPD 2019
Pandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Răspacircndirea rapidă a pandemiei și măsurile instituționale puse icircn aplicare icircn scopul izolării sociale au subliniat una dintre cele mai slabe verigi icircngrijirea Ca rezultat al măsurilor icircntreprinse o bună parte a populației a fost pusă față icircn față cu grijile casnice și cele familiale astfel aducacircnd icircn vizor o provocare importantă ndash modalitatea de divizare a acestor responsabilități icircn gospodărie Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire a crescut substanțial
Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Responsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
Ponderea femeilor pentru care responsabilitățile familiale a constituit o barieră de participare implicare
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Figura 6
Figura 7
Bărbați
Femei
368
632
Sursa CBS-Research 2020
516484
73
12
131
161
353
366
393
515
538
576
0 10 20 30 40 50 60 70
Dificultăți la locul de muncă
Implicarea icircn dezvoltarea comunitară
Implicarea icircn deciziile comunitare
Au depășit deadline-uri la serviciu
Au icircntrerupt studiile
Intenția de a se integra pe piața muncii
Participarea activă icircn viața politică
Intrarea debutul icircn politică
Participarea icircn icircnvățămacircntul non-formal
Participarea icircn icircnvățămacircntul formalResponsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
33
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc Astfel se conturează o divizare clară a preocupărilor și responsabilităților femeilor și bărbaților icircn gospodărie
Necesitățile de icircngrijire au crescut substanțial icircn perioada de autoizolare socială icircnsă repartizarea rolurilor și sarcinilor icircn familie continuă a fi inechitabilă Icircn același timp povara grijilor casnice este resimțită și icircn cazul familiilor mono-parentale unde sarcinile de icircngrijire sunt asumate de către un singur membru Icircn cazul ambelor genuri nu se atestă diferențe icircn plan regional cu o excepție bărbații din mediul rural participă mai mult la curățenie față de cei din urban (217 față de 10) și mai puțin la gătit (46 față de 149)
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
Povara activităților de icircngrijire devine tot mai resimțită icircn cazul femeilor Deși numărul de ore dedicate gospodăriei icircn perioada de pandemie a crescut pentru icircntreaga populație acest lucru devine mai pronunțat icircn cazul femeilor pentru circa jumătate dintre ele s-a majorat timpul acordat curățeniei comparativ cu 30 dintre bărbați Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul
activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort cum ar fi icircngrijirea și instruirea copiilor menajul gospodăriei (curățenia pregătirea meselor etc) Suprasolicitarea cu activități de icircngrijire este mai resimțită icircn cazul persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani aceasta fiind categoria de populație ocupată (icircn condiții de viață obișnuite) sau cu copii minori
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 8
Sursa CBS-Research 2020
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
Gestionare gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavvacircrstnici
Aprovizionarea cu apăcompustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
34
Sursa CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care a crescut orele dedicate activităților casnice gospodării cu copii
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate
icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Ponderea populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Figura 9
Figura 10
45
28 28 27 2621 17 17
12 10 10
3020 21 19
13 15 14 179 11 10
Curățenie Jocuri cu copii Pregătirea meselor Cumpărături Aprovizionare apăcombustibil
Icircngrijirea animalelor
473
275
279
268
258
234
417
455
44
436
256
175
427
167
18
16
201
202
229
57
63
45
101
13
Curățenie
Icircngrijirea copiilor
Jocurilecturi cu copii
Instruire lectii cu copii
Pregătirea meselor
Gestionarea gospodăriei
18-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 + ani
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice față de perioada de pacircnă la pandemie (populația generală)
54 53 53 52
34
25 24
39 36 39 37
18 16 18
Icircngrijirea copiilor Curățenie Jocuri cu cu copii Lecții cu copiii Pregătirea meselor Gestionarea gospodăriei Cumpărături
Femei Bărbați
35
Icircn perioada crizei pandemice unele femei au beneficiat de mai mult suport din partea familiei icircn timp ce altele au rămas singure față icircn față cu responsabilitățile și grijile casnice Circa jumătate dintre femei afirmă că icircn perioada de pandemie partenerul s-a implicat mai mult icircn treburile casnice și icircngrijirea familiei iar 1 din 3 femei a beneficiat de ajutorul unui alt membru al familiei Cel mai avantajate icircn acest sens sunt femeile cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani care au icircn icircngrijire copii Prin urmare criza pandemică a determinat o ușoară atenuare a inegalităților de icircngrijire icircn grupul de populație tacircnără La polul opus icircn marginalizare
și excludere s-au dovedit a fi femeile vacircrstnice (60+ ani) unde sunt cel mai mult perpetuate stereotipurile legate de rolurile de gen Vulnerabilitatea acestora se dublează o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă Totodată trebuie să menționăm că alte circa 50 dintre femei nu au beneficiat de suport mai mare din partea partenerului icircn pofida faptului că necesitățile de icircngrijire ale familiei și gospodăriei au crescut substanțial numărul de ore dedicate acestor activități sporind cu peste 30 față de perioada de pacircnă la pandemie
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker5
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că
bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
De la răspacircndirea COVID-19 au fost cumva afectate rolurile și responsabilitățile icircn gospodăria Dvs
Sursa CBS-Research 2020
Cartarea grupurilor de femei care au beneficiat de mai mult ajutor din partea familiei icircn perioada de pandemie
Figura 11
18-29
30-44
45-59
60+
Studii medii incomplete Studii medii generale
Studii profesional tehnice
Studii superioare
Sunt prezenti copii
Fără copii
Sunt prezenti vacircrstnici
Fără vacircrstnici
Angajat
Somer
Pensionar Dizabilitate
Urban
Rural
20
25
30
35
40
45
50
55
35 40 45 50 55 60
Alt m
embr
u al
fam
iliei
mă
ajut
ă m
ai m
ult l
a icircn
griji
rea
fam
ilie
și go
spod
ărie
i
Partenerul mă ajută mai mult la icircngrijirea familie și gospodăriei
5 COVID-19 icircn Republica Moldova ndash sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
36
Pandemia COVID-19 a creat o criză a icircngrijirii care a determinat
bull Acutizarea inegalităților icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire crește exponențial asupra acestora
bull Femeile vor continua să fie antrenate icircn muncile care solicită cel mai mult efort și timp icircn gospodărie cum ar fi icircngrijirea copiilor și adulților dependenți curățenia gătirea etc icircn timp ce bărbații vor continua să fie implicați icircn activități mai lejere Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort
bull Criza de icircngrijire a afectat familiile cu copii unde necesitățile de icircngrijire și icircntreținere sunt mai mari Volumul acestora a sporit substanțial ca urmare a trecerii la icircnvățămacircntul la distanță femeile fiind mai antrenate icircn lecțiile cu copiii
bull Femeile vacircrstnice rămacircn blocate icircn situații de marginalizare și excludere Pe perioada pandemiei acestea au beneficiat de cel mai puțin suport din partea partenerului sau altui membru al familiei Vulnerabilitatea acestor femei s-a dublat o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă
bull Responsabilitățile de icircngrijire vor izola și mai mult femeile Criza de icircngrijire a fost și continuă a fi icircnsoțită de provocările de ordin psihologic rezultate din impunerea măsurilor de autoizolare Spre deosebire de bărbați femeile petrec mai mult timp icircn izolare la domiciliu
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 12
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
37
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEIO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din Moldova
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra implicării femeilor şi a bărbaţilor icircn cacircmpul muncii asupra posibilităţii de obţinere a venitului icircn această perioadă şi asupra nivelului de realizare a sarcinilor de muncă Icircn acest context cercetarea a evidenţiat că criza provocată de pandemie s-a răsfracircns mai negativ asupra persoanelor ce se implică direct icircn activităţi de icircngrijire şi a celor ce activează icircn sectoarele economice ce nu permit sau permit doar parţial realizarea muncii la distanţă
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de
exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo aiar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta Adițional au fost utilizate date oficiale prezentate de statistica naţională pentru perioada relevantă a fi reflectată icircn contextul analizei propuse
38
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[11] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
CONSTATĂRIRolurile de icircngrijire determină multe femei din Moldova să devină inactive pe piața muncii Imposibilitatea de a combina icircntr-un mod eficient viața de familie și cea profesională constituie motivul pentru care mai multe femei se retrag de pe piața muncii Astfel putem observa că rata de ocupare a femeilor este foarte mult determinată de prezența copiilor de vacircrstă preșcolară Aproximativ 22 din femeile inactive pe piața muncii sunt icircn această
situație din cauza responsabilităților de icircngrijire ponderea bărbaților fiind de doar 1 Inactivitatea pe piața muncii este caracteristică atacirct femeilor din grupul NEET de 15-29 ani cacirct și a femeilor din grupul de vacircrstă 55+ (vezi figura de mai jos) Chiar dacă femeile sunt ocupate pe piața muncii conform estimărilor BNS acestea tind să lucreze mai puțin (excepție făcacircnd femeile icircn poziții de conducere)
Rata de ocupare a persoanelor cu vacircrsta de 25-49 ani icircn dependență de numărul copiilor de vacircrstă preșcolară 2018
Durata medie a săptămacircnii de lucru oresăptămacircnă 2018
Ponderea persoanelor inactive după categoria de inactivitate 2018
Grupul NEET cu vacircrsta 15-29 ani 2017-2019
Sursa Biroul Național de Statistică 2017-2019
Indicatori cu privire la ocuparea și inactivitatea bărbaților și femeilor pe piața muncii
Figura 1
201181 194
334302
355
2017 2018 2019
Bărbaţi Femei
555497
391
595
Cel putin un copil Nici un copil
Bărbați Femei
42
3330
423839
30 28
43
36
Salariaţi Lucrători pe contpropriu
Lucrători familialineremuneraţi
Patroni Total
Bărbaţi Femei
15
39
1
30
1412
50
22
13
4
Studii Pensionare Responsabilități de familie
Alta situatie Plecare peste hotare
Bărbați Femei
39
Criza pandemică provocată de COVID-19 va expune și agrava această inegalitate Pentru femei icircn contextul inactivității instituțiilor educaționale presiunea de a se retrage și mai mult de pe piața forței de muncă va creşte Cu toate că datele disponibile icircn contextul analizei prin prisma de gen a efectelor cauzate de criză au evidenţiat că această situaţie deja s-a manifestat probabilitatea icircnăspririi acesteia este destul de mare Astfel acest lucru va avea mai multe forme vor deveni şi mai puțin active vor lucra mai puține ore sau vor munci la distanță Deoarece rolul de icircngrijire a sporit pe perioada de pandemie inegalitățile de gen pe piața muncii se vor acutiza și mai mult posibilitatea redusă de a combina viața profesională cu cea de familie discriminarea femeilor la angajare pe motiv de maternitate segregarea femeilor și bărbaților pe sectoare ale economiei accentuarea diferențelor salariale de gen reducerea posibilităților de promovare a femeilor Revenirea la muncă va fi anunțată mai devreme de permisiunea de a deschide școlile și grădinițele După
icircncheierea situației de urgență va exista necesitatea revenirii mai multor salariați la locul de muncă Acest lucru va fi determinat atacirct de dorința angajatorilor cacirct și a salariaților Revenirea la muncă va avea loc icircntr-un mod descentralizat ținacircnd-se cont de contextul specific al sectorului de activitate și al angajatorului Din această cauză icircn societate există un consens mai mare pentru a deschide locurile de muncă (vezi figura de mai jos) Deschiderea școlilor și a grădinițelor va avea loc icircntr-un mod centralizat și doar după ce un șir de precondiții legate de controlul și gestionarea riscurilor ce vizează situația epidemiologică vor fi clarificate Cu siguranță un consens icircn societate legat de deschiderea școlilor și a grădinițelor va fi negociat mult mai dificil Icircntr-un asemenea context vom avea situația icircn care sectoarele economice icircşi vor relua activitatea fără a fi deschise instituțiile de educație fapt care va pune o presiune semnificativă pe părinții care muncesc icircn special pentru oportunitățile de angajare a mamelor
După părerea Dvs acum este timpul potrivit ca
Opinia generală cu privire la oportunitatea de a deschide anumite sectoare ale societății
Figura 2
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Dacă acest mod de muncă nu va fi normalizat și va continua să fie specific mai mult femeilor atunci riscăm să avem o nouă formă de segregare a muncii icircn bază de gen Pe viitor munca femeilor care lucrează de
acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
723
707
575
423
166
177
247
342
Să fie deschise școlile și grădinițele
Să fie deschise cafenelele restaurantele
Să renunțăm la autoizolare icircn casă
Toți să meargă la locul de muncă
Este prea devreme Este momentul potrivit
40
Situația de la locul de muncă
Probabilitatea ca femeile care și-au suspendat activitatea icircn perioada de urgență să revină la locul de muncă este mai mică comparativ cu bărbații icircn aceeași situație Icircn perioada de urgență o pondere relativ egală a bărbaților și femeilor și-au suspendat activitatea de muncitori (335 bărbați și 367 femei) Revenirea acestora la locul de muncă va fi condiționată de riscurile legate de infectare regulile de profilaxie și distanțare socială precum și desituația economică caracteristică unor sectoare ale economiei Un factor specific legat de reicircntoarcerea femeilor se referă la posibilitatea gospodăriilor de asigura grija pentru copiialți membri ai familiei icircn condițiile icircn care școlile și grădinițele vor fi icircn continuare icircnchise Cel mai probabil munca la distanță va fi accesibilă doar femeilor cu studii mai avansate care activează icircn sectoare unde această muncă este posibilă Pentru femeile cu un nivel al studiilor mai mic fiind angajate icircn sectoare ale economiei icircn care munca nu poate fi realizată la distanță (și icircn care nivelul de remunerare este mult mai mic) acest lucru nu va fi posibil Dacă riscul de infectare va persista deplasarea la serviciu a femeilor va fi icircngreunată - puține
dintre ele au mijloace de transport propriu iar icircn cele mai importante urbe ale țării deplasarea pe jos la serviciu va fi greu de realizat Astfel constatăm că criza pandemică pe lacircngă aprofundarea inegalităților de gen va determina şi marginalizarea celor mai vulnerabile femei
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Figura 3
Sursa CBS-Research aprilie 2020
42
138
335
267
273
367
Muncim direct la locul demuncă
Muncim de acasă
Nu muncim deloc stămacasă icircn concediu
Femei Bărbați
41
Ponderea celor care lucrează de acasă și a celor care nu muncesc și stau icircn concediu icircn dependență de nivelul de educație
Cum vă deplasați la serviciu
Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 4
Figura 5
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Totodată o parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv şi de
nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Disponibilitatea de asigurare socială și medicală
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspendarea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Putem presupune că munca informală va crește icircn general iar icircn racircndul bărbaților icircn mod special aceasta fiind
o formă prin care angajații vor răspunde contextului economic nefavorabil Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă Pentru unii bărbații tineri cu un nivel scăzut al studiilor probabil nici ocuparea informală nu va fi posibilă Printre tinerii din zonele urbane rata NEET va crește iar icircn zonele rurale va spori ponderea tinerilor lucrători neremunerați icircn propria gospodărie
51108 83
356
569 574
367
228
Medii incompletesau fără
Medii generale Profesional tehnice Superioare
Muncim de acasă Nu muncim deloc stăm acasă icircn concediu
37426
376 56
249 16
Valul 1 (4-5 aprilie) Valul 11 (1-3 mai)
pe jos transport personal transport public
186
189
173
179
74
77
71
69
2015
2016
2017
2018
Femei Bărbați
731
726
813
769
65 70 75 80 85
Dispun de asiguraremedicală
Angajatorul dvs plătește contribuții la
fondul social
Femei Bărbați
42
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 6
Sectoarele unde predomină ocuparea femeilor par a fi și mai vulnerabile Segregarea femeilor și bărbaților pe diferite sectoare ale economiei va icircnsemna că criza va afecta icircntr-un mod și timp diferit bărbații și femeile Cu siguranță sectorul serviciilor icircn care majoritatea celor ocupați sunt femei va fi prejudiciat de necesitatea de a menține reguli de distanțare socială Pentru a icircnțelege mai bine aceste vulnerabilități am icircncercat să analizăm toate sectoarele economiei prin prisma modalităților prin care acestea au fost sau vor fi afectate riscuri de infectare restricții impuse de autorități capacitatea de ajustare la regulile de distanțare socială posibilitatea de a realiza munca la distanță vulnerabilitatea economică etc Gradul de vulnerabilitate pentru fiecare sector a
fost apreciat pe o scară de la 1 (impact relativ mic sau neutru) la 5 (impact semnificativ) Figurile de mai jos ilustrează această situație pentru sectoarele unde predomină ocuparea femeilor sau a bărbaților Analiza preliminară (bazată pe datele din 2018) indică faptul că atacirct icircn termeni relativi cacirct și icircn număr absolut mai multe sectoare icircn care predomină femeile salariate au un grad mai mare de vulnerabilitate Icircn acest context se impune o analiză mult mai granulară realizată icircn baza unor date actualizate Cu siguranță acest aspect trebuie ținut la control inclusiv icircn condițiile icircn care mai multe sectoare ale economiei vor avea nevoie și vor beneficia de suport și intervenții specifice din partea autorităților
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
43
Din cauza situației pandemice mai mulți bărbați au revenit icircn țară Datele reflectate icircn figura ce urmează arată că decalajul de gen icircn acest context icircnregistrează 88 pp La fel se observă că pandemia a determinat mai mulți tineri să revină acasă Această situație se explică prin doi factori Icircn primul racircnd o parte din tinerii reveniți sunt cei plecați peste hotare pentru a-și continua studiile superioare - licență masterat doctorat etc Icircn al doilea racircnd o parte din tinerii reicircntorși icircn mare parte bărbați sunt cei care lucrau peste hotare pe termen scurt implicați icircn fond icircn munci informale
Gradul de vulnerabilitate a sectoarelor icircn care predomină ocupare femeilor și a bărbaților
Ponderea celor ce au revenit icircn țară drept efect a situației pandemice
Figura 7
Figura 8
Sursa Analiza icircn baza datelor Biroului Național de Statistică 2018
Recent s-au icircntors icircn țară din străinătate
Sursa CBS-Research aprilie 2020
TIC
Industria relucrătoare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Activități financiare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Agricultura Comerț
Tranzacțiiimobiliare
Sănătatea Asist Socială
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
113
25
112
79
29
42
barbati
femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ ani
Energia electrica Agricultura
Construcții
Tranzacții imobiliare
HoReCa
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
44
Numărul bărbaților reveniți acasă este mai mare deoarece mai mulți bărbați recurg la munca peste hotareConform ultimelor date oferite de BNS icircn 2018 - 3527 mii de persoane din Moldova au plecat peste hotare femeile deținacircnd a treia parte din totalul acestora (325) Totodată și decalajul de gen icircn timp s-a pronunțat ndash de la 30 pp icircn 2008 la 35 pp - peste un deceniu (reprezentacircnd și cel mai mare decalaj de gen icircnregistrat) Situația diferită a femeilor și bărbaților care muncesc peste hotare cel mai
probabil va genera următorul tablou pe termen scurt se vor icircntoarce cei care au fost implicați icircn muncile sezoniere și icircn muncile informale aceștia fiind icircn mare parte bărbații femeile care mai puțin tind să presteze munci sezoniere și care se bucură de un grad mai mare de formalitate nu vor reveni icircntr-un număr semnificativ pentru o parte din bărbații tineri cu un nivel scăzut de studii migrația nu va fi disponibilă pe perioada pandemiei
Sursa BNS 2008-2018
Dinamică de gen icircn procente a persoanelor de 15+ ani plecate peste hotare la lucru sau icircn căutare de lucru
Figura 9
2382(675)
1145(325)
mii persoane
Barbati Femei
3098
3254
3191
3185
3527
280 300 320 340 360
2008
2015
2016
2017
2018
mii persoane
350325
650675
00
100
200
300
400
500
600
700
800
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Femei Barbati
45
RECOMANDĂRI GENERALEElaborarea strategiilor de combatere a efectelor pandemiei provocate de COVID-19 sensibile la problemele specifice ale femeilor și bărbaților Icircntrucacirct criza pandemică a afectat diferit femeile și bărbații icircn ceea ce ține de implicarea acestora icircn cacircmpul muncii icircn obținerea veniturilor icircn divizarea rolurilor de icircngrijire ceea ce s-a răsfracircns și asupra stării de bine și siguranță a acestora răspunsurile de politici la fel trebuie să manifeste un caracter specific icircn funcție de aria afectată și grupul vulnerabil expus riscului
Includerea femeilor icircndeosebi ale celor din grupurile subreprezentate icircn procesul de luare a deciziilor și de formulare a politicilor legate de impactul COVID-19 Pornind de la faptul că icircn Moldova femeile icircn general au o reprezentare mai mică icircn procesul decizional icircn contextul icircn care cercetarea efectuată a evidențiat că pe termen mediu și lung din perspectiva socială și economică femeile vor fi mai vulnerabile icircn fața acestei crize procesul decizional local și național trebuie să fie unul incluziv astfel icircncacirct să se țină cont de necesitățile specifice ale femeilor icircn special ale celor din categoriile subreprezentate (cum ar fi tinerele femei de etnie romă vacircrstnice cu dizabilități etc)
Acordarea sprijinului fiscal angajatorilor icircn concordanță cu respectarea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea personală icircn racircndul persoanelor angajate Ținacircnd cont de faptul că măsurile icircntreprinse de autorități pentru a combate efectele pandemice (de exemplu sistarea activității mai multor agenți economici a instituțiilor educaționale etc) au fost resimțite diferit de femeile și bărbații ocupați atacirct prin prisma prezenței lor pe piața muncii cacirct și prin cea de obținere a veniturilor icircn special din cauza divizării inegale a responsabilităților de icircngrijire echitabil va fi ca acțiunile angajatorilor să fie aliniate la intervențiile ce ar facilita depășirea acestor inegalități Astfel sprijinul acordat de autorități precum ar fi cele de ordin fiscal urmează a fi direct proporțional cu rezultatele intervențiilor icircntreprinse de angajatori ce vin să abordeze problema excluderii femeilor icircn special a celor cu copii de vacircrstă preșcolară din cacircmpul muncii
Investirea mai multor resurse pentru a asigura ca instituțiile de icircngrijire a copiilor se redeschid icircn siguranță
icircntru evitarea ca aceste unități să devină potențiale focare de răspacircndire a pandemiei COVID-19 Icircn acest scop autoritățile vor elabora proceduri interne de activitate a grădinițelor creșelor etc ajustate la situația actuală vor aloca resurse suficiente pentru a asigura că personalul unităților date pot să activeze icircntr-un mod sigur cu acces la echipamentele necesare fără a pune sub risc sănatatea lor siguranța copiilor și a părinților acestora Sondajul de opinie desfășurat icircn aprilie 2020 a evidențiat că circa 73 din părinți consideră că este mult prea devreme ca instituțiile preșcolare și școlare să-și reia activitatea Icircn acest context reacția autorități icircn sensul redeschiderii entităților educaționale trebuie să determine un nivel sporit de icircncredere icircn racircndul părinților
Monitorizarea constantă a efectelor crizei pandemice pentru a aborda eficient și prompt provocările cu care se confruntă femeile și bărbații din Moldova Se impune a fi icircntreprinsă o analiză mult mai detaliată și constantă din partea autorităților atacirct la nivel național cacirct și teritorial ce va genera date multiplu dezagregate (pe criteriul de sex vacircrstă mediul de trai statut economic educațional familial etc) pentru a urmări cum criza a impactat categoriile vulnerabile sau care sunt riscurile potențiate icircn acest context icircntru elaborarea și implementarea planuri de reacție eficiente icircn scopul diminuării inegalităților care se manifestă și urmează să se accentueze
Blvd Ștefan cel Mare și Sfacircnt nr 202 etajul 3 Chișinău Republica Moldova
Tel +373 22 839 898Email infomdunwomenorg
Website moldovaunwomenorgFacebook unwomenmoldovaTwitter unwomenmoldova
16
Conform prognozelor estimate de Banca Mondială5 la nivel global icircn 2020 vor scădea brusc remitenţele cu aproximativ 20 la sută din cauza crizei economice induse de pandemia COVID-19 Pentru ţările din Europa şi Asia Centrală această scădere se estimează tocmai la 275 Scăderea proiectată care ar fi cea mai puternică diminuare din istoria recentă se datorează icircn mare măsură scăderii salariilor și a ocupării lucrătorilor migranți care tind să fie mai vulnerabili la pierderea locurilor de muncă și a salariilor icircn timpul unei crize economice icircntr-o țară gazdă
Icircn Moldova această diminuare ar putea determina ca mai multe categorii social-vulnerabile să fie plasate sub pragul sărăciei Icircn baza datelor caracteristice pentru Moldova cu referire la valoarea monetară a remitenţelor din 2019 (fiind de $1 90929 mln reprezentacircnd 163 din PIB)6 şi a valorii estimative de reducere a acestora (prognozată BM pentru ţările din Europa şi Asia Centrală ndash 275) printr-un calcul matematic putem deduce cu aproximaţie că icircn 2020 valoarea monetară a
remitenţelor se va reduce icircn medie cu $525 mln sumă destul de semnificativă pentru populaţia ţării noastre Icircntrucacirct remitenţele reprezintă o sursă importantă de venit iar icircn perioada crizei provocate de pandemie mai multe persoane au revenit icircn ţără7 sistacircndu-şi temporar sau definitiv activitatea de lucru peste hotare se poate prognoza un impact financiar puternic asupra celor mai sărace şi vulnerabile categorii de persoane icircn special ale celor din mediul rural (a se vedea figura de mai jos)
5 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
6 h t t p s w w w w o r l d b a n k o r g e n t o p i c m i -g r a t i o n r e m i t t a n c e s d i a s p o r a i s s u e s b r i e f migration-remittances-data
7 Analiza ldquoTranziția inegală la muncă icircn perioada pandemiei O analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din moldovardquo CPD UN
Women mai 2020
145
92
157154
105
174
15
88
20
total urban rural
Quintile of the poor Quintile of the vulnerable Quintile of the emerging middle
468
1012141618
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
urban area
Quintile of the poor
Quintile of thevulnerable
Quintile of the emergingmiddle
10
15
20
25
30
rural
Dinamica ponderii remitenţelor icircn veniturile celor mai sărace categorii
Figura 4
Sursa BNS 2010-2018
145
92
157154
105
174
15
88
20
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
total urban rural
Quintila săracilor Quintila vulnerabililor Quintila de mijloc emergentă
4
6
8
10
12
14
16
18
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
mediul urban
Quintila săracilor
Quintila vulnerabililor
Quintila de mijloc emergentă
Mediul urban
Rural
17
Dinamica dependenţei acestor categorii de remitenţele intrate icircn ţară evidenţiază două constatări de bază (i) icircn primul racircnd se evidenţiază dependenţa continuă a celor mai defavorizate categorii de persoane anume din mediul rural de aceste surse de venit şi (ii) icircn al doilea racircnd reducerea ponderilor acestor mijloace financiare icircn veniturile gospodăriilor icircncepacircnd cu 2015-2016 atacirct icircn mediul rural cacirct şi urban poate fi explicate de criza economică din Rusia acolo unde majoritatea bărbaţilor din Moldova aleg să plece la muncă Astfel prin deducere sesizăm că reducerea remitenţelor din cauza crizei provocate de pandemia COVID-19 va avea un impact şi mai mare asupra nivelului de sărăcie a celor mai vulnerabile categorii de persoane
Complementar cu informația reflectată aceasta ar presupune că femeile şi familiile cu copii din mediul rural vor avea cel mai mult de suferit de diminuarea remitenţelor Prin urmare o scădere a remitenţelor icircn racircndul acestor grupuri defavorizate va afecta negativ capacitatea lor de a investi icircn servicii de sănătate de educaţie şi alte servicii esenţiale deoarece mai multe din finanțele lor vor fi direcționate către soluționarea deficitului de alimente și a nevoilor imediate de trai8 Chiar dacă efectele acestor modificări nu vor fi resimţite imediat pe termen mediu efectele crizei pandemice se vor pronunţa icircn acest context Prin urmare constatăm că variaţiile icircn acest sens pot fi considerate un canal important de manifestare şi agravare a inegalităţilor de gen
La capitolul vulnerabilităţii salariale icircntr-o proporţie mai mare bărbaţii au fost şi vor fi imediat afectaţi de criza pandemică Aici ne referim atacirct la pierderile imediate de cacircştiguri obţinute de la un loc de muncă cacirct şi la potenţialele riscuri de a fi expuşi icircn faţa disponibilizării icircn timpul ce urmează Datele generate de sondajul de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 au relevat nivelul de autoapreciere a efectelor crizei pandemice asupra veniturilor obţinute din activităţile productive ale femeilor şi bărbaţilor Figura de mai jos contrapune răspunsurile oferite de respondenţi icircn acest context Astfel clar se vede că bărbaţii fac parte din categoria cea mai vulnerabilă din punct de vedere salarial o vulnerabilitate ce s-a manifestat deja şi care urmează să se manifeste icircntr-un timp apropiat La fel figura relevă că printre cei mai vulnerabili sunt şi persoanele fără studii sau cu studii incomplete tinerii şi adulţii (18-44 ani) şi cei ce au copii Astfel direct se observă că măsurile de restricţie impuse la nivel de stat pentru a diminua impactul nociv provocat de pandemia COVID-19 (inclusiv menţinerea distanţei sociale sistarea activităţii mai multor agenţi economici etc) s-au răsfracircns imediat asupra veniturilor disponibile ale cetăţenilor
8 httpswwwworldbankorgennewspress-release20200422world-bank-predicts-sharpest-decline-of-remittances-in-recent-history
Vulnerabilitatea salarială
Cartografierea respondenţilor prin prisma vulnerabilităţii salariale
Figura 5
Sursa Sondajul realizat de CBS-Axa la comanda CPD aprilie 2020
Bărbați
Femei
18-29 ani30-44 ani
45-59 ani
60+ani
Studii medii incompletefără
Studii medii generale
Studii superioare Urban
Rural
Cu copii
Fără copii
15
20
25
30
35
40
8 10 12 14 16 18 20 22 24Am a
vut o
redu
cere
de
sala
riuicircn
luna
mar
tie 2
020
Probabil voi pierde și cu siguranță voi pierde locul de muncă
18
Din perspectiva prestaţiilor sociale vulnerabilitatea financiară nu va fi atacirct de pronunţată Figura de mai jos reflectă numărul persoanelor ce au intrat icircn ajutor social icircn primele patru luni ale anului 2020 Prin urmare pentru luna aprilie se observă o creştere vizibilă a categoriilor defavorizate ce au avut necesitatea de a beneficia de suportul financiar din partea statului femeile fiind mai dependente de aceste surse Adiţional datele sondajului de opinie desfăşurat icircn aprilie 2020 relevă că icircn racircndul mai multor femei respondente a sporit sau a rămas
neschimbată valoarea pensiilor şi ale altor plăţi sociale (inegalitatea de gen icircnregistracircnd o valoare medie de 55 pp) Prin urmare putem deduce că icircn pofida unei dependenţe de prestaţiile sociale mai mari icircn racircndul femeilor nu excludem faptul că anume această sursă de venit pe termen scurt sau mediu nu va afecta negativ volumul total al cacircştigurilor femeilor şi a bărbaţilor
Totuşi pe termen mediu femeile ar face faţă mai dificil situaţiei icircn care se vor menţine măsurile restrictive legate de răspacircndirea pandemiei COVID-19 Sondajul a evidenţiat că tocmai 63 dintre femei au indicat că le va fi dificil să-şi acopere necesităţile de bază precum procurarea produselor alimentare a produselor igienice etc inegalitatea de gen icircn acest sens echivalacircndu-se cu 53 pp Disponibilitatea economiilor vine să argumenteze vulnerabilitatea la care sunt expuse femeile (doar 225 din respondente au indicat că au ceva economii dar le ţin pentru zile negre comparativ cu 283 icircn cazul bărbaţilor)
Icircn contextul icircn care femeile icircn general au venituri mai mici decacirct bărbaţii sunt implicate mai mult icircn activităţi neremunerate (icircngrijirea copiilor grija de gospodărie etc) iar ponderea acestora este mult mai mare icircn nişa săracilor şi vulnerabililor pe termen mediu criza pandemică poate determina ca mai multe femei să fie asociate cu categorii şi mai defavorizate sporind şi mai mult inegalitatea de gen din punct de vedere a dependenţei financiare A atras atenţia că icircn această categorie intră şi persoanele ce au copii cele din mediul rural şi cele cu un nivel mic de studii
Vulnerabilitatea financiară pe termen mediu
Sursa Sondaj realizat de către CBS-Axa pentru CPD Aprilie 2020
Cartarea respondenţilor prin prisma expunerii pe termen mediu la vulnerabilitatea financiară severă
Figura 6
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
Bărbați
Femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ani
studii medii incompletefără
studii superioare
cu copii
fără copiiurbanrural
50
52
54
56
58
60
62
64
66
68
25 30 35 40 45 50 55 60 65
Va fi
difi
cil s
ă ac
oper
e ch
eltu
ielil
e de
baz
ă
Cacircștigă cel mai mult din familie
Cele mai expuse categorii la vulnerabilitatea financiară severă
19
Beneficiarii de ajutor social
Sursa CNAS 2020
Sursa Sondaj April 2020
Pensiile și alte plăți sociale
Icircn final putem menţiona că din perspectiva vulnerabilităţii financiare provocate şi accentuate de criza pandemică COVID-19 pot fi reliefate trei constatări majore
1 Faptul că pentru femei o sursă importantă de venit o constituie prestaţiile sociale variaţiile observate icircn perioada crizei pandemice nu evidenţiază o modificare negativă icircn acest sens ceea ce presupune că pe termen scurt sau mediu din această perspectivă veniturile nu vor fi atacirct de afectate iar vulnerabilitatea financiară a femeilor nu va fi atacirct de pronunţată Cu toate acestea nu trebuie de omis faptul că o analiză mult mai detalită şi constantă trebuie a fi icircntreprinsă icircn sensul monitorizării situaţiei date
Analiza perspectivei de gen icircn racircndul beneficiarilor ajutorului social
Autoanaliza respondenţilor a impactului crizei pandemice
Figura 7
Figura 8
2 Pe termen scurt ţinacircnd cont de reducerea veniturilor din activităţile productive bărbaţii vor fi mai afectaţi de criza pandemică Totuşi pe termen mediu nu excludem că inegalităţile de gen la nivel de salarii şi pensii se vor accentua defavorizacircnd mai mult femeile Aceasta poate fi explicat prin faptul că femeile vor deveni mai inactive pe piaţa forţei de muncă (fie se vor retrage fie vor lucra la distanţa) din cauza divizării inegale a respondabilităţilor de icircngrijire situaţie deja care s-a manifestat pe parcursul crizei pandemice şi care nu este exclus că se va agrava
3 Consideracircnd că femeile icircn special cele din mediul rural sunt mai dependente de remitenţe reducerea acestora probabil va afecta mai mult anume această categorie icircnsă nu cunoaştem cacirct de rapid aceste efecte se vor manifesta icircn timp icircntrucacirct această tranziţie nu va fi atacirct de bruscă precum variaţiile la capitolul de veniturile obţinute de la locurile de muncă
61052
59130
57630
80622
47541
45754
44382
58039
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
ianuarie 20
februarie 20
martie 20
aprilie 20
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
121
86
149
254
228
274
2
16
23
0 5 10 15 20 25 30
Total
Bărbați
Femei
Au scăzut Au rămas la fel Au crescut
20
PANDEMIA COVID-19 ȘI INEGALITĂȚILE IcircN BUNĂSTAREA POPULAȚIEI O analiză a impactului crizei pandemice asupra nivelului stării de bine icircn racircndul femeilor și bărbaților
Pandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Studiul de față analizează impactul pandemiei COVID-19 asupra bunăstării populației punacircnd accent pe problemele legate de sănătatea fizică și emoțională a femeilor și bărbaților icircn mod special a celor din grupurile vulnerabile Studiul evidențiază criza emoțională provocată de pandemie la care au fost expuse femeile icircn mare parte
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
Totodată analiza pune icircn evidență și problemele legate de securitatea fizică icircn perioada de pandemie Distanțarea socială și izolarea la domiciliu au determinat sporirea riscului de violență icircn familie Efectele acestui fenomen se răsfracircng simțitor asupra femeilor Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republica Moldova au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo ade 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11]
INTRODUCERE
21
Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentatve pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[ 1 1] COVID-19 Icircn Republica Moldova ndash Sondaje Tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
Una din șase persoane icircn Moldova nu este satisfăcută de starea sănătății Aprecierea acesteia ca fiind rea sau foarte rea este mai frecvent icircntacirclnită icircn racircndul persoanelor vacircrstnice din mediul rural cu venituri reduse altfel spus ndash icircn racircndul grupurile mai vulnerabile Icircn același timp jumătate din populație a fost nevoită să renunțe la muncă din cauza problemelor de sănătate fiind mai afectate femeile Pe de altă parte bărbații sunt mai tentați să
considere serviciile medicale inaccesibile Inegalități de acces se atestă icircn funcție de nivelul de venituri serviciile medicale par a fi inaccesibile pentru circa 30 dintre pentru persoanele din quintila 1 (cea mai săracă) 2
2 Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019 httppasmdroPASStudiesDetails147
CONSTATĂRI
S-a icircntacircmplat să nu puteți munci pe motive de sănătate icircn ultimul an
care consideră serviciile medicale inaccesibile
Sursa Barometrul de sănătate a populației Republicii Moldova PAS 2019
Percepțiile privind starea de sănătate și nivelul de acces la serviciile medicale
Figura 1
203222
238
195
292
22 225
141
20
Femei Bărbați Urban Rural q1 q2 q3 q4 q5
496464
515
432 414368
426465
533
Femei Bărbați Rural Urban q1 q2 q3 q4 q5
22
Necesitățile populației legate de sănătate rămacircn neacoperite icircn special icircn cazul grupurile vulnerabile Acestea din urmă beneficiază cel mai puțin de serviciile de sănătate Astfel constatăm că circa 48 din gospodăriile icircn care sunt prezente persoane cu dizabilități nu s-au adresat
la medic chiar dacă au avut nevoie Icircn aceeași situație au fost și gospodăriile cu venituri reduse vacircrstnicii și femeile
Criza pandemică provocată de COVID-19 a acutizat și mai mult problemele de sănătate icircn special cele legate de bunăstarea emoțională Peste 15 din populație s-au confruntat personal sau un membru al familiei cu o anumită boală (alta decacirct infectarea cu COVID-19) icircn perioada de izolare socială mai vulnerabile icircn acest sens fiind familiile vacircrstnice Vulnerabilitatea acestora se dublează dacă luăm icircn calcul restricțiile impuse persoanelor cu vacircrsta de peste 60 de ani de a părăsi locuința sau de a interacționa social Odată cu răspacircndirea epidemiei și instituirii măsurilor de izolare socială a fost afectată și sănătatea mintală sau emoțională a populației ndash circa 40 confruntacircndu-se cu asemenea probleme Cel mai afectate sunt femeile (48)
care și-au asumat marea parte a responsabilităților casnice și au petrecut mai mult timp icircn izolare socială comparativ cu bărbații Totodată pandemia a expus marea partea a populației la incertitudine și anxietate Temerile legate de starea sănătății frica de a pierde persoanele apropiate și presiunile financiare și sociale au determinat o sporire a riscului icircn racircndul populației de a suferi probleme de sănătate mintală emoțională frustrări și anxietate Majoritatea populației se arată icircngrijorată de sănătatea proprie sau a membrilor familiei (peste 75) atacirct fizică cacirct și mintală3 Pe lacircngă acestea o preocupare importantă
3 COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
Sursa Raport rdquoMoldova Inegalărdquo CPD 2019
Cererea neacoperită de servicii medicale
Figura 2
care nu s-au adresat la medic chiar dacă au avut nevoie
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani60+
Bărbați Femei
Gosp cu pers cu dizabilități
Gosp fără pers cu dizab
Săraci
Bogați
Romi
Non Romi
5
10
15
20
25
30
30 35 40 45 50
p
entr
u ca
re e
ste
o fo
arte
mar
e pr
oble
mă
să se
inte
rnez
e icircn
spita
l
23
a populației ține de securitatea și bunăstarea fizică icircn perioada crizei pandemice Peste 70 din populație manifestă temeri legate de lezarea drepturilor icircn perioada stării de urgență dezordini icircn masă și chiar violență icircn cadrul familiei Femeile sunt mai expuse stării de anxietate
și presiunii psihologice acestea fiind cauzate de măsurile de distanțare socială și constracircngerile sociale (timpul petrecut icircn izolare la domiciliu responsabilitățile casnice etc)
Sursa COVID-19 icircn Moldova - Sondaje Tracker CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de Icircn ce măsură sunteți icircngrijorați de
Problemele de sănătate cu care s-a confruntat populația icircn perioada pandemiei COVID-19
Preocupările populației icircn perioada pandemiei COVID-19
Figura 3
Figura 4
95
106
5
74
116
158
76
152
5
62
48
53
5
72
52
75
314
484
367
395
47
398
408
413
Bărbați
Femei
18-29
30-44
45-59
60 +
Prezenți copii
Prezenți vacircrstnici
Boală fizică Boala unui membru al familiei Sănătatea mintală emoțională afectată
433
705
707
73
647
751
828
798
Violență icircn familie
Dezordini icircn masă revolte
Studiile copiilor
Limitarea icircn drepturi din cauza stării de urgență
Stresul cauzat de carantină
Sănătatea Dvs
Supraicircncărcarea sistemului medical
Sănătatea membrilor familiei
Secu
ritat
eSă
năta
te
80
81
72
80
70
79
55
59
Sănătatea Dvs
Sănătatea membrilor familiei
Stresul cauzat de carantină
Dezordini icircn masă revolte
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
24
Cacirct de periculos este virusul pentru sănătate și viață (foarte și oarecum periculos) Val 1
Icircn ce măsură credeți că vă puteți infecta Dvs sau membrii familiei (foarte și destul de probabil) Val 1
Dinamica percepțiilor privind nivelul pericolului virusului
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Nivelul de anxietate crește pe măsura sporirii riscului de infectare cu COVID-19 Odată cu răspacircndirea pandemiei preocupările și temerile față de starea sănătății au sporit vizibil Frica de a contacta virusul COVID-19 a cuprins icircntreaga populație indiferent de vacircrstă sau statut Femeile sunt mai afectate emoțional de situația epidemiologică acestea fiind mai preocupate de riscul infectării și implicațiile asupra sănătății Totodată pentru un răspuns de politici adecvat este important să fie luate icircn calcul și inegalitățile icircn funcție de studii și reședință Persoanele cu nivel icircnalt de studii din mediul urban sunt mult mai
icircngrijorate de posibilitatea infectării și totodată sunt mai conștiente de iminența pericolului de infectare Acest lucru se explică prin (i) acces mai redus la informație relevantă icircn zonele rurale (ii) inegalități de participare icircnvățare și informare icircntre diferite categorii de populație (iii) nivel redus de interes pentru studiere analiză a informației icircn racircndul populației cu nivel scăzut de studii Icircn același timp relaxarea măsurilor de carantină a determinat și modificări icircn dinamica percepțiilor și comportamentelor la icircnceputul lunii mai (valul 11 de cercetare) ponderea populației
preocupată de pericolul de infectare scade treptat
Dinamica percepțiilor privind posibilitatea infectării
Nivelul de icircngrijorare a populației față de riscul infectării cu COVID-19 Val = sondaj longitudinal
Figura 5
83
93
74
86
9992
85
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
ii jo
ase
Med
ii
Inal
te
Urb
an
Rura
l
6169 64
42
2718
20
36
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte periculos Oarecum periculos
3538
12
34
50
41
32
Bărb
ați
Fem
ei
Stud
iijo
ase
Med
ii
Icircnal
te
Urb
an
Rura
l
118 7 9
25 2925 24
Val 1 Val 2 Val 5 Val 11
Foarte probabil Destul de probabil
25
Icircn același timp măsurile de izolare socială impuse de către autorități au afectat și mai mult sănătatea emoțională a populației Pentru mai mult de jumătate din populația țării icircn special pentru femei carantina și izolarea la domiciliu s-au dovedit a fi extrem de dificile din perspectiva sănătății mintale acestea fiind constracircnse fie să-și asume majoritatea responsabilităților casnice icircn izolare fie să
le combine cu munca la distanță Efectele măsurilor de izolare sunt mai puțin resimțite icircn racircndul persoanelor cu nivel icircnalt de studii ceea ce indică asupra probabilității mai icircnalte de a fi ocupate icircn acele sectoare economice care permit respectarea măsurilor de distanțare socială și lucrul la domiciliu
Efecte izolării sociale asupra sănătății mintale a populației
Figura 6
Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research 2020
Icircn perioada izolării sociale și violența domestică a devenit un subiect de icircngrijorare pentru circa jumătate din populație Odată cu răspacircndirea pandemiei COVID-19 și izolarea la domiciliu crește și riscul de violență icircn familie Cel mai afectate de aspectul dat sunt femeile circa jumătate dintre ele avacircnd această temere (46) Totodată riscul a de fi supuse violenței domestice este mai pronunțat icircn racircndul persoanelor cu o vacircrstă mai icircnaintată acestea din urmă fiind și ținta celor mai restrictive măsuri de distanțare socială
Rata violenței a crescut comparativ cu anii precedenți Numărul de cazuri de violență icircn familie icircnregistrate la Poliție a crescut icircn primele 4 luni ale anului 2020 comparativ cu ultimii doi ani precedenți Icircn perioada ianuarie ndash aprilie 2020 au fost icircnregistrate 4213 cazuri de violență icircn familie (petiții examinate) astfel depășind semnificativ valoarea pentru aceeași perioadă a anilor trecuți Totodată icircn primele 4 luni ale anului 2020 au fost eliberate icircn jur de 1500 de ordine de restricție cu peste 1000 mai mult comparativ cu 2019 Icircn ceea ce privește solicitările de asistență telefonică icircn cazurile de violență domestică este important să observăm că numărul de apeluri la telefonul de icircncredere pentru femei și fete a sporit substanțial icircn luna aprilie atunci cacircnd s-au intensificat măsurile de distanțare socială și izolare la
domiciliu Estimarea obiectivă a incidenței cazurilor de violență icircn familie icircn perioada de izolare socială este destul de dificilă Luacircnd icircn considerare faptul că majoritatea populației s-a aflat icircn izolare la domiciliu pe perioada stării de urgență aceasta a redus posibilitățile persoanelor supuse violenței domestice de a solicita asistență ajutor la Poliție sau la telefonul de icircncredere icircntrucacirct se aflau icircn imediata apropiere cu persoana-agresor
5453
47
5458
56
5054
59
47
RuralUrbanIcircnalteMediiStudiijoase
55+35-5418-34FemeiBărbați
26
celor icircngrijorați de riscul violenței icircn familie icircn perioada pandemiei COVID-19
Total petiții examinate icircn primele 4 luni ale anului
Total ordine de restricții eliberate icircn primele 4 luni
Nr de apeluri la telefonul de icircncredere 2020
Sursa COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker CBS-Research IGP4 La Strada
Sursa Cacirct de dificil este să suportați autoizolarea (dificil și foarte dificil)
Temerile legate de securitatea fizică icircn perioada izolării sociale sunt fondate Măsurile instituționale icircntreprinse de către autorități pentru stoparea pandemiei au creat condiții favorabile pentru abuzuri și violență domestică Violența icircn familie a constituit o problemă majoră a societății moldovenești și pacircnă la răspacircndirea pandemiei COVID-19 (figura 9) Ponderea femeilor care suferă de cele mai frecvente forme de violență icircn bază de gen este mai mare icircn cadrul grupului de vacircrstă pre-pensionară Totodată incidența violenței domestice este de două ori mai mare icircn racircndul femeilor din gospodăriile cu persoane cu dizabilități și femeilor de etnie romă Icircn contextul dat devin rezonabile icircngrijorarea și temerile femeilor față de riscul sporit al violenței domestice ca urmare a izolării sociale alături de problemele economice și de sănătate
Preocupările populației icircn legătură cu violența domestică și incidența cazurilor de violență
Violența icircn bază de gen icircn racircndul femeilor din grupurile vulnerabile
Figura 7
Figura 8
Preocupările populației față de sporirea violenței icircn perioada pandemiei sunt confirmate și de interesul față de acest subiect icircn Internet Astfel icircn perioada martie ndash mai 2020 perioadă icircn care a fost declarată starea de urgență și instituite măsurile de carantină și izolare la domiciliu au sporit căutările icircn Google a subiectelor ce țin de violență și abuz icircn special a violenței icircn familie comparativ cu primele luni ale anului curent Acest lucru ne permite icircn mod indirect să intuim o creștere și a incidenței cazurilor de violență domestică fapt ce a determinat și necesitatea căutării informațiilor legate de acest subiect
3446
3346
43
3643
4442
39
BărbațiFemei
18-3435-54
55+
StudiihellipMediiIcircnalte
UrbanRural
70
165
Martie Aprilie
1271
1376
1497
2018 2019 2020
3424 3919 4213
2018 2019 2020
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ Nivel scăzut educație
Studii medii
Studi superioare
Sunt pers cu diz icircn gosp
Nu sunt prs diz icircn gosp
Economic active
Rural
Sărace
Venituri medii
Bogate
Urban
Economic inactivă Roma
25
30
35
40
45
50
55
60
0 5 10 15 20 25 30
n
u ar
rapo
rta
cazu
l dac
ă ar
fi v
ictim
ă a
viol
ențe
i
V-a lovit sau a aruncat icircn dvs cu un obiect ce putea să vă lovească
4 Datele privind cazurile de violență icircn familie icircnregistrate la poliție reflectă situația pentru primele 4 luni ale anului
27
Tendințele și interesul de căutare icircn Google icircn perioada pandemiei Covid-19 Republica Moldova
Figura 9
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
0
100
052
019
072
019
092
019
112
019
012
020
032
020
052
020
Sursa Google
Căutări icircn Google violență icircn familie
Căutări icircn Google abuz
28
CRIZA (INVIZIBILĂ) A IcircNGRIJIRII IcircN PERIOADA PANDEMIEI COVID-19O analiză a impactului crizei pandemice asupra rolurilor de gen icircn icircngrijire și asupra abilitării femeilor
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra rolurilor de gen dar și asupra icircmputernicirii femeilor
Totodată studiul conturează cele mai importante inegalități icircn icircngrijire pe perioada pandemiei Aceasta din urmă a expus a accentuat și amplificat inegalitățile icircntre femei și bărbați icircn ceea ce privește responsabilitățile casnice Studiul evidențiază criza aparent invizibilă a responsabilităților și necesităților de icircngrijire
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații
La moment icircn Republică au fost confirmate 12732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform
statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Analiza a fost realizată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquoape un eșantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18+ ani reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Cercetarea se bazează pe un eșantion stratificat probabilistic metoda de colectare fiind sondajul telefonic cu o eroare maximă de +31 Datele au fost colectate icircn perioada 13-26 aprilie 2020
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova realizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
29
CONSTATĂRIDivizarea inechitabilă a sarcinilor determină femeile să acorde de două ori mai mult timp activităților de icircngrijire a familiei O analiză a timpului divizat pe tipuri de activități relevă discrepanțe semnificative icircn timpul acordat treburilor casnice și icircngrijirii copiilor Responsabilitățile casnice ocupă cea mai mare parte a zilei unei femei ndash 46
ore icircn cadrul populației generale și 38 ore icircn cazul femeilor angajate Icircn timp ce bărbații icircn mare parte dedică cel mai mult timp serviciului - 39 ore din totalul bărbaților Totodată și durata zilei dedicate activităților de bază este mai mare icircn cazul femeilor cu circa două ore comparativ cu bărbații
Divizarea inechitabilă a rolurilor de icircngrijire este icircn mare parte determinată de percepțiile generale cu privire la rolurile tradiționale de gen icircn societate Acestea se regăsesc atacirct icircn racircndul bărbaților cacirct și a femeilor ndash circa 60 dintre ele consideracircnd că responsabilitățile familiale sunt mai mult de datoria lor Prin urmare se conturează două provocări de bază pe de o parte o constracircngere și presiune morală din partea societății iar pe de altă parte ndash o auto-asumare de către femei a rolurilor tradiționale rdquoprescriserdquo Opiniile stereotipizate sunt mai pronunțate icircn racircndul populației cu vacircrsta cuprinsă icircntre 30-44 ani 76
dintre acestea consideră că este de datoria bărbatului să icircntrețină familia iar 67 - că femeile trebuie să se preocupe primordial de icircngrijirea familiei și a casei Este important să menționăm că percepțiile cu privire la rolurile de icircngrijire sunt mult mai pronunțate comparativ cu cele legate de participarea (sau neparticiparea) femeilor icircn procesul de luare a deciziilor și cel politic Altfel spus membrii societății moldovenești icircn mare parte nu consideră că femeile ar fi mai puțin capabile să se implice icircn politică doar că implicarea acestora nu trebuie să fie icircn detrimentul familiei și a altor roluri de icircngrijire
Numărul mediu de ore pe zi dedicat de femei și bărbați activităților de bază
Sursa Barometrul de Gen 2016 CPDUN Women
Figura 1
[1 1] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
3924
68 65
21 46
1838
1917
15
13
09
2213
17
0
2
4
6
8
10
12
14
Bărbați Femei Bărbați Femei
Total populație Angajați icircn cacircmpul muncii
Icircngrijirea copiilor
Activități icircn gospodărie
Activități casnice
Serviciu
30
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
Sursa Indexul Egalității de Gen 20193 CPD
Sursa Fundația Soros-Moldova CPD Barometrul de Gen 2006 -2016 Sondaje CPD 2017-2019
Icircn ultimii 10 ani percepțiile legate de rolurile tradiționale ale femeilor și bărbaților s-au icircmbunătățit ușor Cu toate acestea inegalitățile de gen icircn materie de roluri percepute și asumate atacirct icircn viața publică cacirct și cea privată icircși păstrează intensitatea Deși per ansamblu situația s-a ameliorat există o diferență importantă icircn viteza și vectorul de icircmbunătățire a percepțiilor Astfel icircn ceea ce privește participarea femeilor icircn viața publică (politică
management) viteza cu care s-au icircmbunătățit percepțiile este de două ori mai mare comparativ cu cele ce vizează responsabilitățile familiale Acest lucru confirmă icircncă o dată amploarea și penetranța inegalităților
3 Indexul Egalității de Gen 2019 CPD httpprogenmdfiles1421_indexul_egalitatii_de_gen_2019_finalpdf
Percepția populației asupra rolurilor de gen
Dinamica percepțiilor populației asupra rolurilor de gen
Figura 2
Figura 3
85
731
646668707274767880828486
2009 2014 2016 2017 2019
It is mens duty to earn money for the family
79618
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2009 2014 2016 2017 2019
It is womens duty to do the household chores
32
157
0
5
10
15
20
25
30
35
2009 2014 2016 2017 2019
Women cannot hold management positions
30195
05
101520253035
2009 2014 2016 2017 2019
Politics is not a place for women
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Este mai mult de datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Femeile nu au ce căuta icircn politică
Femeile nu pot ocupa funcții de conducere
Femeile nu au ce căuta icircn politică
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women MenEste mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casei
Este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani icircn casă
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
icircn politică icircn funcții de conducere
196 234 188 155
18-29 30-44 45-59 60+
Politics is no place for a woman
14214
14 121
18-29 30-44 45-59 60+
Women cannot hold management positions
667 767 741 74
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a manrsquos duty to bring money home
569672 612 606
18-29 30-44 45-59 60+
It is mostly a womanrsquos duty to deal with house chores
151 125
248194
In politics In leadershippositions
Women Men
701 56877 679
Men -to makemoney
Women- to dohousework
Women Men
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
701 56877 679
Bărbații - să aducă bani
Femeile - treburilecasei
31
Deși stereotipurile cu privire la rolurile de gen icircn icircngrijire și-au redus din intensitate icircn ultimul deceniu răspunsul actual de politici nu este eficient Concilierea vieții de familie cu cea profesională continuă a fi o provocare pentru femei Conform datelor oficiale beneficiari absoluți ai concediului de icircngrijire a copilului pacircnă la vacircrsta de 3 ani sunt mamele Icircn 2017 mai puțin de 10 dintre beneficiarii icircndemnizației de icircngrijire a copilului au fost tații Deși numărul acestora a crescut icircn ultimii ani ponderea bărbaților care icircși asumă rolul de icircngrijire a copiilor continuă a fi foarte mică icircn
raport cu cea a femeilor ceea ce indică asupra faptului că modelul actual al concediului de icircngrijire a copilului nu icircncurajează egalitatea de gen icircntre părinți și participarea sporită a taților icircn educarea și icircngrijirea copiilor4 Icircn același timp icircn Moldova se icircnregistrează un nivel redus de acces al populației la servicii de educație timpurie (creșe) Insuficiența acestor servicii limitează participarea femeilor icircn viața socio-economică și icircn același timp acutizează inegalitățile de gen icircn icircngrijire
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
Responsabilitățile familiale constituie o barieră importantă pentru participarea activă icircn viața socială a femeilorAcestea limitează accesul femeilor la studii (formale sau non-formale) ndash valabil pentru mai mult de 50 dintre femeile care nu au urmat studii de profesionalizare ndash sau au determinat icircntreruperea lor Distribuția inegală a responsabilităților familiale distanțează femeile de viața politică și socială și creează dificultăți icircn viața profesională (figura 5) icircn pofida accesului la diferite servicii (de educație pentru copii de icircngrijire și sănătate pentru adulți etc Odată cu răspacircndirea epidemiei COVID-19 și aplicarea măsurilor instituționale de stopare a acesteia majoritatea serviciilor au fost sistate (serviciile educaționale de icircngrijire
de divertisment etc) Icircn lipsa suportului instituțional și a serviciilor publice povara activităților de icircngrijire s-a transferat automat asupra membrilor familiei icircn mod special asupra femeilor astfel fiind declanșată o adevărată criză icircn ceea ce privește activitățile de icircngrijire și presiunea cauzată de acestea
4 ESTE PIAŢA MUNCII PRIETENOASĂ MAMELOR ŞI TAŢILOR Notă Analitică CPD
Ponderea taților beneficiari ai concediului de icircngrijire a copilului
Rata de cuprindere icircn educația preșcolară și ante-preșcolară (creșe)
Figura 4
Figura 5
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiaries
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
Sursa Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale
Sursa BNS 2018
beneficiari
07 0814
29
51
76
96
238 270528
1164
2147
3355
4359
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
0
2
4
6
8
10
12
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
of beneficiaries No of beneficiariesNumăr benificiari
Ante-preșcolară Preșcolară
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
219
305
171
872
1113
73
Total
Urban
Rural
Pre-school education Early education
32
Sursa BNS 2015 Barometrul de Gen 2016 Sondaj CPD 2019
Pandemia COVID-19 a dezvăluit și icircn același timp a agravat inegalitățile icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Răspacircndirea rapidă a pandemiei și măsurile instituționale puse icircn aplicare icircn scopul izolării sociale au subliniat una dintre cele mai slabe verigi icircngrijirea Ca rezultat al măsurilor icircntreprinse o bună parte a populației a fost pusă față icircn față cu grijile casnice și cele familiale astfel aducacircnd icircn vizor o provocare importantă ndash modalitatea de divizare a acestor responsabilități icircn gospodărie Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire a crescut substanțial
Sistarea activității instituțiilor de icircnvățămacircnt a determinat o suprasolicitare a părinților icircn mod special a femeilor Această măsură a relevat faptul că zilele de lucru icircndeosebi a părinților care practică lucrul la distanță sunt puțin compatibile cu icircngrijirea copiilor și a adulților dependenți Dacă considerăm supravegherea activității școlare la distanță a copiilor atunci volumul muncii de icircngrijire la domiciliu crește exponențial Datele arată că icircn perioada crizei COVID-19 peste 50 dintre femei au dedicat mai multe ore lecțiilor cu copiii
Responsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
Ponderea femeilor pentru care responsabilitățile familiale a constituit o barieră de participare implicare
Ponderea persoanelor care afirmă că a crescut numărul de ore pe care le dedică instruirii lecțiilor cu copii
Figura 6
Figura 7
Bărbați
Femei
368
632
Sursa CBS-Research 2020
516484
73
12
131
161
353
366
393
515
538
576
0 10 20 30 40 50 60 70
Dificultăți la locul de muncă
Implicarea icircn dezvoltarea comunitară
Implicarea icircn deciziile comunitare
Au depășit deadline-uri la serviciu
Au icircntrerupt studiile
Intenția de a se integra pe piața muncii
Participarea activă icircn viața politică
Intrarea debutul icircn politică
Participarea icircn icircnvățămacircntul non-formal
Participarea icircn icircnvățămacircntul formalResponsabilitățile familiale au icircmpiedicat sau descurajat
33
Icircn perioada de izolare socială femeile și-au asumat munca cea mai solicitantă icircn gospodărie Ele sunt mult mai implicate icircn activități de curățenie icircngrijire a familiei sau copiilor pregătire a meselor etc acestea fiind activități care necesită o investiție importantă de efort și timp De cealaltă parte bărbații petrec mai mult timp icircn activități mai lejere de gestionare a gospodăriei ndash plata facturilor asigurarea gospodăriei cu cele necesare icircngrijirea animalelor de companie domestice etc Astfel se conturează o divizare clară a preocupărilor și responsabilităților femeilor și bărbaților icircn gospodărie
Necesitățile de icircngrijire au crescut substanțial icircn perioada de autoizolare socială icircnsă repartizarea rolurilor și sarcinilor icircn familie continuă a fi inechitabilă Icircn același timp povara grijilor casnice este resimțită și icircn cazul familiilor mono-parentale unde sarcinile de icircngrijire sunt asumate de către un singur membru Icircn cazul ambelor genuri nu se atestă diferențe icircn plan regional cu o excepție bărbații din mediul rural participă mai mult la curățenie față de cei din urban (217 față de 10) și mai puțin la gătit (46 față de 149)
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
Povara activităților de icircngrijire devine tot mai resimțită icircn cazul femeilor Deși numărul de ore dedicate gospodăriei icircn perioada de pandemie a crescut pentru icircntreaga populație acest lucru devine mai pronunțat icircn cazul femeilor pentru circa jumătate dintre ele s-a majorat timpul acordat curățeniei comparativ cu 30 dintre bărbați Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul
activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort cum ar fi icircngrijirea și instruirea copiilor menajul gospodăriei (curățenia pregătirea meselor etc) Suprasolicitarea cu activități de icircngrijire este mai resimțită icircn cazul persoanelor cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani aceasta fiind categoria de populație ocupată (icircn condiții de viață obișnuite) sau cu copii minori
Activitățile icircn care populația a petrecut cel mai mult timp pe perioada pandemiei
Figura 8
Sursa CBS-Research 2020
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Icircn care activitate ați petrecut cel mai mult timp icircn perioada pandemiei (populația generală)
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
Women Men
20
255
96
49
104
83
72
39
32
17
08
298
16
42
149
65
59
6
64
16
22
11
Gestionarea gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Icircngrijirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavi vacircrstnici
Aprovizionarea cu apă combustibil
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
Gestionare gospodăriei
Curățenie
Pregătirea mesei
Cumpărături
Instruirea copiilor
Jocuri cu copii
Icircngrijirea animalelor
Suport emoțional familiei
Suport bolnavvacircrstnici
Aprovizionarea cu apăcompustibil
Femei Bărbați
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
2440
213
122
93
86
72
66
5
25
19
1
Household management
Cleaning
Cooking
Shopping
Training children
Child care
Playing with children
Animal Care
Emotional support for family
Support for sickelderly
Water fuel supply
34
Sursa CBS-Research 2020
Sursa CBS-Research 2020
populației pentru care a crescut orele dedicate activităților casnice gospodării cu copii
Inegalitățile legate de icircngrijire se acutizează icircn gospodăriile icircn care sunt prezenți copii Deși numărul de ore dedicate
icircngrijirii familiei și copiilor a crescut și icircn racircndul bărbaților timpul acordat de femei continuă a fi substanțial mai mare
Ponderea populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice după prezența copiilor
Figura 9
Figura 10
45
28 28 27 2621 17 17
12 10 10
3020 21 19
13 15 14 179 11 10
Curățenie Jocuri cu copii Pregătirea meselor Cumpărături Aprovizionare apăcombustibil
Icircngrijirea animalelor
473
275
279
268
258
234
417
455
44
436
256
175
427
167
18
16
201
202
229
57
63
45
101
13
Curățenie
Icircngrijirea copiilor
Jocurilecturi cu copii
Instruire lectii cu copii
Pregătirea meselor
Gestionarea gospodăriei
18-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 + ani
populației care consideră că a crescut numărul de ore dedicate activităților casnice față de perioada de pacircnă la pandemie (populația generală)
54 53 53 52
34
25 24
39 36 39 37
18 16 18
Icircngrijirea copiilor Curățenie Jocuri cu cu copii Lecții cu copiii Pregătirea meselor Gestionarea gospodăriei Cumpărături
Femei Bărbați
35
Icircn perioada crizei pandemice unele femei au beneficiat de mai mult suport din partea familiei icircn timp ce altele au rămas singure față icircn față cu responsabilitățile și grijile casnice Circa jumătate dintre femei afirmă că icircn perioada de pandemie partenerul s-a implicat mai mult icircn treburile casnice și icircngrijirea familiei iar 1 din 3 femei a beneficiat de ajutorul unui alt membru al familiei Cel mai avantajate icircn acest sens sunt femeile cu vacircrsta cuprinsă icircntre 18-44 ani care au icircn icircngrijire copii Prin urmare criza pandemică a determinat o ușoară atenuare a inegalităților de icircngrijire icircn grupul de populație tacircnără La polul opus icircn marginalizare
și excludere s-au dovedit a fi femeile vacircrstnice (60+ ani) unde sunt cel mai mult perpetuate stereotipurile legate de rolurile de gen Vulnerabilitatea acestora se dublează o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă Totodată trebuie să menționăm că alte circa 50 dintre femei nu au beneficiat de suport mai mare din partea partenerului icircn pofida faptului că necesitățile de icircngrijire ale familiei și gospodăriei au crescut substanțial numărul de ore dedicate acestor activități sporind cu peste 30 față de perioada de pacircnă la pandemie
Responsabilitățile de icircngrijire au izolat și vor izola și mai mult femeile icircn perioada pandemiei Așadar pe lacircngă criza generală legată de responsabilitățile de icircngrijire membrii gospodăriilor se confruntă și cu provocări de ordin psihologic și anxietate legate de necesitatea respectării regimului de autoizolare Datele sondajelor-tracker5
privind pandemia COVID-19 icircn Moldova indică faptul că
bărbații au icircnregistrat un număr mai mare de ieșiri din casă și au interacționat cu mai multe persoane din afara familiei sau gospodăriei icircn timp ce femeile s-au aflat mai mult timp icircn izolare la domiciliu
De la răspacircndirea COVID-19 au fost cumva afectate rolurile și responsabilitățile icircn gospodăria Dvs
Sursa CBS-Research 2020
Cartarea grupurilor de femei care au beneficiat de mai mult ajutor din partea familiei icircn perioada de pandemie
Figura 11
18-29
30-44
45-59
60+
Studii medii incomplete Studii medii generale
Studii profesional tehnice
Studii superioare
Sunt prezenti copii
Fără copii
Sunt prezenti vacircrstnici
Fără vacircrstnici
Angajat
Somer
Pensionar Dizabilitate
Urban
Rural
20
25
30
35
40
45
50
55
35 40 45 50 55 60
Alt m
embr
u al
fam
iliei
mă
ajut
ă m
ai m
ult l
a icircn
griji
rea
fam
ilie
și go
spod
ărie
i
Partenerul mă ajută mai mult la icircngrijirea familie și gospodăriei
5 COVID-19 icircn Republica Moldova ndash sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
36
Pandemia COVID-19 a creat o criză a icircngrijirii care a determinat
bull Acutizarea inegalităților icircn divizarea responsabilităților de icircngrijire Femeile sunt cel mai mult antrenate icircn munca neplătită iar o dată cu izolarea socială povara sarcinilor de icircngrijire crește exponențial asupra acestora
bull Femeile vor continua să fie antrenate icircn muncile care solicită cel mai mult efort și timp icircn gospodărie cum ar fi icircngrijirea copiilor și adulților dependenți curățenia gătirea etc icircn timp ce bărbații vor continua să fie implicați icircn activități mai lejere Diferențele de gen sunt mai semnificative icircn cazul activităților care solicită un nivel mai icircnalt de efort
bull Criza de icircngrijire a afectat familiile cu copii unde necesitățile de icircngrijire și icircntreținere sunt mai mari Volumul acestora a sporit substanțial ca urmare a trecerii la icircnvățămacircntul la distanță femeile fiind mai antrenate icircn lecțiile cu copiii
bull Femeile vacircrstnice rămacircn blocate icircn situații de marginalizare și excludere Pe perioada pandemiei acestea au beneficiat de cel mai puțin suport din partea partenerului sau altui membru al familiei Vulnerabilitatea acestor femei s-a dublat o dată cu izolarea și limitarea accesului la servicii specializate de icircngrijire și sănătate destinate acestui grup de vacircrstă
bull Responsabilitățile de icircngrijire vor izola și mai mult femeile Criza de icircngrijire a fost și continuă a fi icircnsoțită de provocările de ordin psihologic rezultate din impunerea măsurilor de autoizolare Spre deosebire de bărbați femeile petrec mai mult timp icircn izolare la domiciliu
Sursa COVID-19 Sondaje Tracker CBS-Research
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Numărul mediu de ieșiri din casă icircn ziua precedentă
Nivelul de interacțiune a populației cu mediul din afara domiciliului (Val = mini-sondaj tracker)
Figura 12
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Track III
Track IV
Track V
Track VI
Track VII
Men Women
71
62
62
126
100
88
Track III
Track IV
Track V
Men Women
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați
125216
073 077 05083 201
086 097 066
Valul III Valul IV Valul V Valul VI Valul VII
Femei Bărbați125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
125
216
073
077
050
83
201
086
097
066
Valul III
Valul IV
Valul V
Valul VI
Valul VII
Numărul mediu de persoane cu care s-a interacționat icircn ziua precedentă
Bărbați Femei
37
TRANZIȚIA INEGALĂ LA MUNCĂ IcircN PERIOADA PANDEMIEIO analiză de gen a impactului crizei pandemice asupra oportunităților de angajare pentru femeile și bărbații din Moldova
INTRODUCEREPandemia COVID-19 a determinat o serie de schimbări și efecte asupra populației acestea fiind interiorizate icircn mod diferit de către femei și bărbați Ca urmare a răspacircndirii virusului de tip nou și a instaurării măsurilor restrictive de către autoritățile din Republica Moldova s-a observat că efectele situației se răsfracircng diferit asupra bărbaților și femeilor atacirct icircn plan economic cacirct și social Acest lucru este determinat inclusiv de diferențele de roluri pe care le joacă femeile și bărbații icircn societate și icircn familie
Analiza de față vine să identifice efectele răspacircndirii pandemiei asupra femeilor și bărbaților punacircnd icircn evidență necesitățile specifice ale acestora pe termen scurt și lung dar și modul icircn care femeile și bărbații au răspuns noilor provocări și schimbări icircn sfera socială și economică
Icircn mod special analiza relevă impactul crizei provocate de pandemie asupra implicării femeilor şi a bărbaţilor icircn cacircmpul muncii asupra posibilităţii de obţinere a venitului icircn această perioadă şi asupra nivelului de realizare a sarcinilor de muncă Icircn acest context cercetarea a evidenţiat că criza provocată de pandemie s-a răsfracircns mai negativ asupra persoanelor ce se implică direct icircn activităţi de icircngrijire şi a celor ce activează icircn sectoarele economice ce nu permit sau permit doar parţial realizarea muncii la distanţă
Icircn Moldova se observă o icircnrăutăţire a situaţiei epidimiologice privind infecţia COVID-19 femeile fiind mai afectate decacirct bărbații La moment icircn republică au fost confirmate 12 732 cazuri de infecție cu noul Coronavirus1 iar numărul persoanelor ce zilnic se confruntă cu acest virus este icircn creştere bruscă (de
exemplu de la 109 cazuri raportate pe 1 iunie ac la 478 de cazuri pe 17 iunie) Conform statisticii naționale numărul de femei infectate cu noul tip de coronavirus este superior numărului de bărbați (5847 femei versus 4153 bărbați)2 Decalajul mare dintre femei și bărbați s-ar datora numărului enorm de cadre medicale din prima linie care sunt preponderent femei Icircn contextul icircn care impactul pandemiei se face tot mai resimţit intesificacircnd inegalităţile deja existente icircn cazul menţinerii sau agravării acestui tablou precar icircn Moldova nu excludem că bărbaţii şi icircn special femeile vor fi expuşi icircn faţa unei vulnerabilitaţi sociale şi economice mai drastice pe termen scurt şi mediu
Cercetarea a fost realizată de către de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) icircn parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțată de Suedia
Datele au fost colectate de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing bdquoCBS-AXArdquo aiar sondajul de opinie icircn acest sens a cuprins un eşantion de 1003 persoane cu vacircrstă de 18 ani şi mai mult fiind unul stratificat probabilistic şi reprezentativ pentru populaţia adultă a țării cu excepția locuitorilor regiunii din stacircnga Nistrului Eroare maximă fiind de +31 Datele au fost colectate prin sondaj telefonic icircn perioada 13-26 aprilie 2020 iar chestionarul a fost redactat icircn limbile romacircnă şi rusă oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege varianta Adițional au fost utilizate date oficiale prezentate de statistica naţională pentru perioada relevantă a fi reflectată icircn contextul analizei propuse
38
Totodată au fost utilizate date din cadrul sondajelor-tracker - COVID-19 icircn Republica Moldova Trealizate de către Centrul de Studii Sociale și Marketing bdquoCBS-Researchrdquo cu suportul conceptual și de expertiză acordat de către Centrul de Politici și Analize icircn Sănătate [11] Sondajele au fost realizate icircn perioada 4 aprilie ndash 10 mai 2020 icircn cadrul a XIV valuri Sondajele sunt reprezentative pentru populația RM cu vacircrsta de 18+ ani
[11] COVID-19 icircn Moldova ndash Sondaje tracker httpseefmdindexphppag=newsampid=929amprid=1503ampl=ro
[1] Datele specific pentru ziua de 18 iunie 2020 httpsmsmpsgovmdrocontentsituatia-epidemiologica-privind-infectia-covid-19-18-iunie
[2] httpgismoldovamapsarcgiscomappsopsdashboardindexhtmld274da857ed345efa66e1fbc959b021b
CONSTATĂRIRolurile de icircngrijire determină multe femei din Moldova să devină inactive pe piața muncii Imposibilitatea de a combina icircntr-un mod eficient viața de familie și cea profesională constituie motivul pentru care mai multe femei se retrag de pe piața muncii Astfel putem observa că rata de ocupare a femeilor este foarte mult determinată de prezența copiilor de vacircrstă preșcolară Aproximativ 22 din femeile inactive pe piața muncii sunt icircn această
situație din cauza responsabilităților de icircngrijire ponderea bărbaților fiind de doar 1 Inactivitatea pe piața muncii este caracteristică atacirct femeilor din grupul NEET de 15-29 ani cacirct și a femeilor din grupul de vacircrstă 55+ (vezi figura de mai jos) Chiar dacă femeile sunt ocupate pe piața muncii conform estimărilor BNS acestea tind să lucreze mai puțin (excepție făcacircnd femeile icircn poziții de conducere)
Rata de ocupare a persoanelor cu vacircrsta de 25-49 ani icircn dependență de numărul copiilor de vacircrstă preșcolară 2018
Durata medie a săptămacircnii de lucru oresăptămacircnă 2018
Ponderea persoanelor inactive după categoria de inactivitate 2018
Grupul NEET cu vacircrsta 15-29 ani 2017-2019
Sursa Biroul Național de Statistică 2017-2019
Indicatori cu privire la ocuparea și inactivitatea bărbaților și femeilor pe piața muncii
Figura 1
201181 194
334302
355
2017 2018 2019
Bărbaţi Femei
555497
391
595
Cel putin un copil Nici un copil
Bărbați Femei
42
3330
423839
30 28
43
36
Salariaţi Lucrători pe contpropriu
Lucrători familialineremuneraţi
Patroni Total
Bărbaţi Femei
15
39
1
30
1412
50
22
13
4
Studii Pensionare Responsabilități de familie
Alta situatie Plecare peste hotare
Bărbați Femei
39
Criza pandemică provocată de COVID-19 va expune și agrava această inegalitate Pentru femei icircn contextul inactivității instituțiilor educaționale presiunea de a se retrage și mai mult de pe piața forței de muncă va creşte Cu toate că datele disponibile icircn contextul analizei prin prisma de gen a efectelor cauzate de criză au evidenţiat că această situaţie deja s-a manifestat probabilitatea icircnăspririi acesteia este destul de mare Astfel acest lucru va avea mai multe forme vor deveni şi mai puțin active vor lucra mai puține ore sau vor munci la distanță Deoarece rolul de icircngrijire a sporit pe perioada de pandemie inegalitățile de gen pe piața muncii se vor acutiza și mai mult posibilitatea redusă de a combina viața profesională cu cea de familie discriminarea femeilor la angajare pe motiv de maternitate segregarea femeilor și bărbaților pe sectoare ale economiei accentuarea diferențelor salariale de gen reducerea posibilităților de promovare a femeilor Revenirea la muncă va fi anunțată mai devreme de permisiunea de a deschide școlile și grădinițele După
icircncheierea situației de urgență va exista necesitatea revenirii mai multor salariați la locul de muncă Acest lucru va fi determinat atacirct de dorința angajatorilor cacirct și a salariaților Revenirea la muncă va avea loc icircntr-un mod descentralizat ținacircnd-se cont de contextul specific al sectorului de activitate și al angajatorului Din această cauză icircn societate există un consens mai mare pentru a deschide locurile de muncă (vezi figura de mai jos) Deschiderea școlilor și a grădinițelor va avea loc icircntr-un mod centralizat și doar după ce un șir de precondiții legate de controlul și gestionarea riscurilor ce vizează situația epidemiologică vor fi clarificate Cu siguranță un consens icircn societate legat de deschiderea școlilor și a grădinițelor va fi negociat mult mai dificil Icircntr-un asemenea context vom avea situația icircn care sectoarele economice icircşi vor relua activitatea fără a fi deschise instituțiile de educație fapt care va pune o presiune semnificativă pe părinții care muncesc icircn special pentru oportunitățile de angajare a mamelor
După părerea Dvs acum este timpul potrivit ca
Opinia generală cu privire la oportunitatea de a deschide anumite sectoare ale societății
Figura 2
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Icircncă din perioada de urgență femeile deja au icircnceput să se retragă de pe piața muncii O primă formă de retragere se referă la munca de la distanță ponderea femeilor care lucrau de acasă icircn perioada de urgență fiind de 27 Dacă acest mod de muncă nu va fi normalizat și va continua să fie specific mai mult femeilor atunci riscăm să avem o nouă formă de segregare a muncii icircn bază de gen Pe viitor munca femeilor care lucrează de
acasă riscă să fie considerată ca fiind o muncă de valoare mai inferioară fapt care se va reflecta negativ asupra nivelului de remunerare posibilităților de promovare și a oportunităților de dezvoltare profesională
723
707
575
423
166
177
247
342
Să fie deschise școlile și grădinițele
Să fie deschise cafenelele restaurantele
Să renunțăm la autoizolare icircn casă
Toți să meargă la locul de muncă
Este prea devreme Este momentul potrivit
40
Situația de la locul de muncă
Probabilitatea ca femeile care și-au suspendat activitatea icircn perioada de urgență să revină la locul de muncă este mai mică comparativ cu bărbații icircn aceeași situație Icircn perioada de urgență o pondere relativ egală a bărbaților și femeilor și-au suspendat activitatea de muncitori (335 bărbați și 367 femei) Revenirea acestora la locul de muncă va fi condiționată de riscurile legate de infectare regulile de profilaxie și distanțare socială precum și desituația economică caracteristică unor sectoare ale economiei Un factor specific legat de reicircntoarcerea femeilor se referă la posibilitatea gospodăriilor de asigura grija pentru copiialți membri ai familiei icircn condițiile icircn care școlile și grădinițele vor fi icircn continuare icircnchise Cel mai probabil munca la distanță va fi accesibilă doar femeilor cu studii mai avansate care activează icircn sectoare unde această muncă este posibilă Pentru femeile cu un nivel al studiilor mai mic fiind angajate icircn sectoare ale economiei icircn care munca nu poate fi realizată la distanță (și icircn care nivelul de remunerare este mult mai mic) acest lucru nu va fi posibil Dacă riscul de infectare va persista deplasarea la serviciu a femeilor va fi icircngreunată - puține
dintre ele au mijloace de transport propriu iar icircn cele mai importante urbe ale țării deplasarea pe jos la serviciu va fi greu de realizat Astfel constatăm că criza pandemică pe lacircngă aprofundarea inegalităților de gen va determina şi marginalizarea celor mai vulnerabile femei
Situația cu privire la locul de muncă a bărbaților și femeilor icircn perioada de urgență
Figura 3
Sursa CBS-Research aprilie 2020
42
138
335
267
273
367
Muncim direct la locul demuncă
Muncim de acasă
Nu muncim deloc stămacasă icircn concediu
Femei Bărbați
41
Ponderea celor care lucrează de acasă și a celor care nu muncesc și stau icircn concediu icircn dependență de nivelul de educație
Cum vă deplasați la serviciu
Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă Nivelul de educație și situația cu privire la locul de muncă
Indicatorul cu privire la nivelul de asigurare și protecție a muncii pentru bărbați și femei
Figura 4
Figura 5
Sursa CBS-Research aprilie 2020
Totodată o parte din bărbații care icircși vor pierde locul de muncă icircn această perioadă nu vor putea beneficia pe deplin de sistemul de asigurare socială și cea medicală Deoarece calitatea angajării bărbaților este mai precară comparativ cu cea a femeilor (explicată inclusiv şi de
nivelul mult mai mare al muncii informale icircn racircndul bărbaţilor) există riscul ca aceștia să nu poată beneficia pe deplin de sistemul de asigurare icircn cazul icircn care icircși vor pierde locul de muncă
Ponderea persoanelor ocupate informal in sectorul non-agricol pe sexe
Disponibilitatea de asigurare socială și medicală
Sursa Biroul Național de Statistică ndash 2015 ndash 2018 CBS-Research ndash 2020
Pentru mai mulți bărbați drepturile de muncă icircn perioada de pandemie au fost icircncălcate Icircn perioada de urgență mai mulți bărbați au raportat reduceri de salarii sau suspendarea acestuia Totodată mai mulți bărbați anticipează icircnrăutățiri a situației legate de locul de muncă Acest fapt se explică prin inegalitatea de gen legată de nivelul mult mai mare al muncii informale (icircn care bărbații sunt mult mai afectați) Putem presupune că munca informală va crește icircn general iar icircn racircndul bărbaților icircn mod special aceasta fiind
o formă prin care angajații vor răspunde contextului economic nefavorabil Un alt factor care va contribui la creșterea muncii informale icircn racircndul bărbaților va fi imposibilitatea multora dintre ei să recurgă la migrația prin muncă Pentru unii bărbații tineri cu un nivel scăzut al studiilor probabil nici ocuparea informală nu va fi posibilă Printre tinerii din zonele urbane rata NEET va crește iar icircn zonele rurale va spori ponderea tinerilor lucrători neremunerați icircn propria gospodărie
51108 83
356
569 574
367
228
Medii incompletesau fără
Medii generale Profesional tehnice Superioare
Muncim de acasă Nu muncim deloc stăm acasă icircn concediu
37426
376 56
249 16
Valul 1 (4-5 aprilie) Valul 11 (1-3 mai)
pe jos transport personal transport public
186
189
173
179
74
77
71
69
2015
2016
2017
2018
Femei Bărbați
731
726
813
769
65 70 75 80 85
Dispun de asiguraremedicală
Angajatorul dvs plătește contribuții la
fondul social
Femei Bărbați
42
Impactul măsurilor impuse de angajatori asupra bărbaților și a femeilor icircn perioada
Figura 6
Sectoarele unde predomină ocuparea femeilor par a fi și mai vulnerabile Segregarea femeilor și bărbaților pe diferite sectoare ale economiei va icircnsemna că criza va afecta icircntr-un mod și timp diferit bărbații și femeile Cu siguranță sectorul serviciilor icircn care majoritatea celor ocupați sunt femei va fi prejudiciat de necesitatea de a menține reguli de distanțare socială Pentru a icircnțelege mai bine aceste vulnerabilități am icircncercat să analizăm toate sectoarele economiei prin prisma modalităților prin care acestea au fost sau vor fi afectate riscuri de infectare restricții impuse de autorități capacitatea de ajustare la regulile de distanțare socială posibilitatea de a realiza munca la distanță vulnerabilitatea economică etc Gradul de vulnerabilitate pentru fiecare sector a
fost apreciat pe o scară de la 1 (impact relativ mic sau neutru) la 5 (impact semnificativ) Figurile de mai jos ilustrează această situație pentru sectoarele unde predomină ocuparea femeilor sau a bărbaților Analiza preliminară (bazată pe datele din 2018) indică faptul că atacirct icircn termeni relativi cacirct și icircn număr absolut mai multe sectoare icircn care predomină femeile salariate au un grad mai mare de vulnerabilitate Icircn acest context se impune o analiză mult mai granulară realizată icircn baza unor date actualizate Cu siguranță acest aspect trebuie ținut la control inclusiv icircn condițiile icircn care mai multe sectoare ale economiei vor avea nevoie și vor beneficia de suport și intervenții specifice din partea autorităților
De la răspacircndirea COVID-19 ați fost impus(ă) de către angajator să plecați icircn concediu
Situația curentă cu privire la salariu Dacă nu veți putea lucra icircncă cel puțin o lună din cauza coronavirusului ce s-ar icircntacircmpla cel mai probabil cu salariul Dvs
Cum estimați riscul de a pierde locul de muncă icircn următoarele luni
Sursa CBS-Research aprilie 2020
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu Ați a avut o suspendare de salariu
Bărbați Femei
Am avut o reducere de salariu
Am avut o suspendare de salariu
116
22
165
131
75
105
Da concediuplătit complet
Da concediu parțial plătit
Da concediuneplătit
315
205195
137
Ați a avut o reducere de salariu
Ați a avut o suspendare de salariu
204233
117
169
263
74
Probabil că voi continua să primesc
salariu parțial
Probabil m-aș aștepta să nu fiu
plătit deloc
Mă aștept că voi pierde locul de
muncă
268
115
84
274
64 69
Probabil nu voipierde
Probabil voi pierde Cu siguranță voi pierde
43
Din cauza situației pandemice mai mulți bărbați au revenit icircn țară Datele reflectate icircn figura ce urmează arată că decalajul de gen icircn acest context icircnregistrează 88 pp La fel se observă că pandemia a determinat mai mulți tineri să revină acasă Această situație se explică prin doi factori Icircn primul racircnd o parte din tinerii reveniți sunt cei plecați peste hotare pentru a-și continua studiile superioare - licență masterat doctorat etc Icircn al doilea racircnd o parte din tinerii reicircntorși icircn mare parte bărbați sunt cei care lucrau peste hotare pe termen scurt implicați icircn fond icircn munci informale
Gradul de vulnerabilitate a sectoarelor icircn care predomină ocupare femeilor și a bărbaților
Ponderea celor ce au revenit icircn țară drept efect a situației pandemice
Figura 7
Figura 8
Sursa Analiza icircn baza datelor Biroului Național de Statistică 2018
Recent s-au icircntors icircn țară din străinătate
Sursa CBS-Research aprilie 2020
TIC
Industria relucrătoare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Activități financiare
Icircnvățămacircnt
Artă Agrement
Sănătate Asist Socială
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajat
elor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Femei
TIC
Agricultura Comerț
Tranzacțiiimobiliare
Sănătatea Asist Socială
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
1 2 3 4 5
Num
ărul
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
113
25
112
79
29
42
barbati
femei
18-29 ani
30-44 ani
45-59 ani
60+ ani
Energia electrica Agricultura
Construcții
Tranzacții imobiliare
HoReCa
00
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1 2 3 4 5
Pond
erea
ang
ajaț
ilor
Vulnerabilitate COVID-19 (siguranța și economia)
Bărbați
44
Numărul bărbaților reveniți acasă este mai mare deoarece mai mulți bărbați recurg la munca peste hotareConform ultimelor date oferite de BNS icircn 2018 - 3527 mii de persoane din Moldova au plecat peste hotare femeile deținacircnd a treia parte din totalul acestora (325) Totodată și decalajul de gen icircn timp s-a pronunțat ndash de la 30 pp icircn 2008 la 35 pp - peste un deceniu (reprezentacircnd și cel mai mare decalaj de gen icircnregistrat) Situația diferită a femeilor și bărbaților care muncesc peste hotare cel mai
probabil va genera următorul tablou pe termen scurt se vor icircntoarce cei care au fost implicați icircn muncile sezoniere și icircn muncile informale aceștia fiind icircn mare parte bărbații femeile care mai puțin tind să presteze munci sezoniere și care se bucură de un grad mai mare de formalitate nu vor reveni icircntr-un număr semnificativ pentru o parte din bărbații tineri cu un nivel scăzut de studii migrația nu va fi disponibilă pe perioada pandemiei
Sursa BNS 2008-2018
Dinamică de gen icircn procente a persoanelor de 15+ ani plecate peste hotare la lucru sau icircn căutare de lucru
Figura 9
2382(675)
1145(325)
mii persoane
Barbati Femei
3098
3254
3191
3185
3527
280 300 320 340 360
2008
2015
2016
2017
2018
mii persoane
350325
650675
00
100
200
300
400
500
600
700
800
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
Femei Barbati
45
RECOMANDĂRI GENERALEElaborarea strategiilor de combatere a efectelor pandemiei provocate de COVID-19 sensibile la problemele specifice ale femeilor și bărbaților Icircntrucacirct criza pandemică a afectat diferit femeile și bărbații icircn ceea ce ține de implicarea acestora icircn cacircmpul muncii icircn obținerea veniturilor icircn divizarea rolurilor de icircngrijire ceea ce s-a răsfracircns și asupra stării de bine și siguranță a acestora răspunsurile de politici la fel trebuie să manifeste un caracter specific icircn funcție de aria afectată și grupul vulnerabil expus riscului
Includerea femeilor icircndeosebi ale celor din grupurile subreprezentate icircn procesul de luare a deciziilor și de formulare a politicilor legate de impactul COVID-19 Pornind de la faptul că icircn Moldova femeile icircn general au o reprezentare mai mică icircn procesul decizional icircn contextul icircn care cercetarea efectuată a evidențiat că pe termen mediu și lung din perspectiva socială și economică femeile vor fi mai vulnerabile icircn fața acestei crize procesul decizional local și național trebuie să fie unul incluziv astfel icircncacirct să se țină cont de necesitățile specifice ale femeilor icircn special ale celor din categoriile subreprezentate (cum ar fi tinerele femei de etnie romă vacircrstnice cu dizabilități etc)
Acordarea sprijinului fiscal angajatorilor icircn concordanță cu respectarea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea personală icircn racircndul persoanelor angajate Ținacircnd cont de faptul că măsurile icircntreprinse de autorități pentru a combate efectele pandemice (de exemplu sistarea activității mai multor agenți economici a instituțiilor educaționale etc) au fost resimțite diferit de femeile și bărbații ocupați atacirct prin prisma prezenței lor pe piața muncii cacirct și prin cea de obținere a veniturilor icircn special din cauza divizării inegale a responsabilităților de icircngrijire echitabil va fi ca acțiunile angajatorilor să fie aliniate la intervențiile ce ar facilita depășirea acestor inegalități Astfel sprijinul acordat de autorități precum ar fi cele de ordin fiscal urmează a fi direct proporțional cu rezultatele intervențiilor icircntreprinse de angajatori ce vin să abordeze problema excluderii femeilor icircn special a celor cu copii de vacircrstă preșcolară din cacircmpul muncii
Investirea mai multor resurse pentru a asigura ca instituțiile de icircngrijire a copiilor se redeschid icircn siguranță
icircntru evitarea ca aceste unități să devină potențiale focare de răspacircndire a pandemiei COVID-19 Icircn acest scop autoritățile vor elabora proceduri interne de activitate a grădinițelor creșelor etc ajustate la situația actuală vor aloca resurse suficiente pentru a asigura că personalul unităților date pot să activeze icircntr-un mod sigur cu acces la echipamentele necesare fără a pune sub risc sănatatea lor siguranța copiilor și a părinților acestora Sondajul de opinie desfășurat icircn aprilie 2020 a evidențiat că circa 73 din părinți consideră că este mult prea devreme ca instituțiile preșcolare și școlare să-și reia activitatea Icircn acest context reacția autorități icircn sensul redeschiderii entităților educaționale trebuie să determine un nivel sporit de icircncredere icircn racircndul părinților
Monitorizarea constantă a efectelor crizei pandemice pentru a aborda eficient și prompt provocările cu care se confruntă femeile și bărbații din Moldova Se impune a fi icircntreprinsă o analiză mult mai detaliată și constantă din partea autorităților atacirct la nivel național cacirct și teritorial ce va genera date multiplu dezagregate (pe criteriul de sex vacircrstă mediul de trai statut economic educațional familial etc) pentru a urmări cum criza a impactat categoriile vulnerabile sau care sunt riscurile potențiate icircn acest context icircntru elaborarea și implementarea planuri de reacție eficiente icircn scopul diminuării inegalităților care se manifestă și urmează să se accentueze
Blvd Ștefan cel Mare și Sfacircnt nr 202 etajul 3 Chișinău Republica Moldova
Tel +373 22 839 898Email infomdunwomenorg
Website moldovaunwomenorgFacebook unwomenmoldovaTwitter unwomenmoldova