analiza mediului inconjurator general si a mediului concurential analiza mediului intern al firmei...
TRANSCRIPT
Cuprins
1. Introducere
1.1 Motivarea alegerii
temei................................................................................................2
2. Prezentare teoretică a temei alese conform bibliografiei
alese...................................3
3. Studiu de caz la firma
3.1 Prezentare generală a firme (istoric, misiune,
obiective)........................................5
Analiza mediului înconjurător general şi a mediului concurenţial,
analiza mediului intern
3.2 Analiza STEEP………………………………………………………………………...8
3.3 Analiza SWOT……………………………………………………………………........9
3.4 Analiza BCG…………………………………………………………………………...11
3.5 Analiza celor 5 forte ale lui Porter…………………………………………………...11
3.6 Analiza VRIO…………………………………………………………………………...12
3.7Arborele Deacizional…………………………………………………………………....13
3.8 Inovarea cu accent pus pe modelele Dacia Logan şi Dacia
Sandero……………….14
4. Concluzie
.................................................................................................................................1
6
1
Motivarea Temei
Alegerea acestei teme, a fost influenţată, de faptul că managementul
inovării presupune de cele mai mult ori interacţiunea cu consumatorul,
identificarea nevoilor prezente dar şi previziunea viitoarelor nevoi ale acestuia,
un mod de a „ghici sigur „ ce isi doreşte consumatorul în viitor, un lucru
imprevizibil, de cele mai multe ori greu de identificat.
Dacia, primul constructor de automobile român, a luat fiinţă în anul 1966
iar de atunci şi până în prezent Dacia a reuşit mai mult decât supravieţuirea
pe piaţa, ci impunerea nu doar pe piata românescă şi din afara ţării (Franţa,
Germania, Ucraina, Alegria, Turcia, Italia, Spania, Olanda, Bulgaria, Belgia,
Maroc(centru de producţie Logan)), ajungând în prezent să fie cunoscută ca
marcă de autovechicule numărul 1 in România. Evoluţia spectaculoasă se
datorează în ceea mai mare măsură datorită achizţionări Daciei de grupul
Renault care prin investiţiile realizate a urmărit, refacerea instalaţiilor
industriale, reconstrucţia reţelei comerciale şi reorganizarea reţelei de
furnizori, până la obţinerea a trei standarde de management al calităţi, dintre
care unul în domeniul protecţiei mediului, şi nu doar atâta ci şi invotaţii în
domeniul autovehiculelor toate având ca rezultat “viaţa” lungă a acesteie.
Inovaţile e făcute în domeniu, dorinţa de a înocui
„ vechiul” cu „noul” ( Dacia 1310, Dacia 1300, Dacia Nova, Dacia Solenza,
Dacia Logan, Dacia Sandero), prin identificarea permanentă a dorinţelor şi
necesităţilor consumatoriilor (Dacia fiind la „momentul potrivit pentru clientul
potrivit”) au participat major la viaţa lungă a acesteia şi profiturile obţinute.
Prin acest proiect am urmărit să identificăm factorii care au participat la
menţinerea pe piaţă a firmei Dacia, o perioadă atât de îndelungată (înainte de
Ceauşescu până în prezent), iar un alt punct important atins, este
întorsătura favorabilă a firmei Dacia într-o perioadă dificilă pentru economia
mondială, datorată crizei economice, o întorsatura ce a determinat realizarea
de profituri într-o astfel de perioadă în care pentru unii reprezintă „sfârşitul”.
2
Prezentarea teoretică a
Managementului inovaţiei
Oferta de produse şi servicii orientate sper satisfacerea cerinţelor clienţilor
nu se limitează numai la asigurarea ofertei actuale, ci se urmăreşte
satisfacerea şi nevoiilor viitoare.
A inova înseamnă a fi cu adevărat întreprinzaăor. Insă conducătorii de
întreprinderi nu reuşesc să facă totul singuri, de aceea trebuie să
răspândească "virusul" inovator în înteprindere. Nici nu işi concentrează
forţele în a găsi şi folosi mijloace financiare pentru a stimula inovaţiile, ci işi
urmează propriile ambiţii şi viziuni. Numai un fler întreprinzător nu ajunge.
Instrumentele de conducere trebuie să fie întrebuinţate consecvent atât
pentru activităţile de rutină, cât şi pentru procesele de inovaţie. Mărimea unei
companii nu este decisivă pentru întrebuinţarea anumitor instrumente,
singurul lucru ce este important este existenţa unor stimuli ce determina
dorinţa de a inova.
Se poate observa în cadrul firmei Dacia că anumite resurse ale
întrepinderii, cum ar fi de exemplu structurile întrepinderii, sistemele
informaţionale şi cultura întrepinderii, sunt prea puţin orientate spre crearea
unui climat favorabil inovării, de aceea în acest sens în situaţia în care se
urmăreşte inovarea se obervă o implicare majoră a grupului Renault.
In ceea pe priveşte procesul de inovarea se urmăreşte ca numărul
potenţialilor consumatori interesaţi de inovare să fie destul de mare, inovările
să fie realizate la nivelul produsului, în conformitate de cerinţele actuale, şi nu
doar la nivelul firmei, inovarea produsului să nu prezinte deficienţe tehnice şi
preţul stabilit noului produs sa nu fie prea mare.
Planificare şi aplicarea inovaţiilor în cadrul firmei se realizează în cinci faze:
punctul de plecare reprezentat de stabilirea strategiei inovării, obţinerea şi
selectarea informaţilor, verificare ideiilor şi a fezabilităţii,
3
transpunderea/aplicarea inovaţiilor, iar faza finala o reprezintă adaptarea
firmei ca bază pentru succesul inovaţiilor viitoare.
Strategia de inovarea folosită de către Dacia este ipoteza market-pull.
Potrivit acestei stategii, deciziile de inovarea în cadrul firmei Dacia au plecat
de la piaţă, respective de la nevoile clienţilor(în special cele actuale), iar
pentru a putea identifica rapid si precis nevoile(latente) ale acestora, se
bazează pe conceptual “Lead user” (colaborare cu clienţii puternic implicaţii în
problematica produsului).
Aceasta strategie adduce totuşi pericolul apariţiei rapide pe piaţa a
“urmăritorilor timpurii”, întrucât şi concurenţii analizeaza dorinţele latente ale
consumatorilor şi dezvoltă la rândul lor inovaţii.
4
Prezentare generală a firme
Istoric
Dacia, primul constructor de automobile român, a luat fiinţă în anul 1966,
odată cu crearea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni. Obiectul de activitate al
societăţii îl constituie producerea şi comercializarea de automobile, piese de
schimb, maşini unelte şi instalaţii pentru industria de automobile.
După semnarea unui contract de licenţă între Renault şi statul român în
1968, începe fabricaţia modelului Dacia 1100. Anul 1995 este marcat de
lansarea primului autoturism de concepţie 100% românească, Dacia Nova şi de
restructurarea întreprinderii într-o societate de producţie şi strategie şi 7 filiale
comerciale.
In anul 1999, Renault achizitioneaza 51% din capitalul societăţii în urma
procesului de privatizare, iar în prezent deţine 99,43% din capitalul Dacia.
Totalul investiţiilor realizate la Dacia dupa preluarea, de către Grupul Renault,
până la sfârşitul anului 2008 s-au ridicat la peste un 1.2 miliarde euro.
Atragerea unui investitor de talia lui Renault a reprezentat, totodată, un
important suport pentru menţinerea României în rîndul statelor constructoare
de automobile.
Planurile Renault pentru Dacia includeau, în primul rînd, investiţii în
pregătirea personalului şi retehnologizare, construirea unui model Dacia Logan
şi Dacia Sandero. Prin realizare acestor două modele noi de automobile
Renault, doreşte să realizeze în România o marcă de automobile, care să fie
adaptată pieţei locale prin calitate şi preţ, dar concepută după standardele
practicate la uzinele din Franţa.
După totalul acelor investiţii realizate şi lansarea celor două modele după
anul 2000, au asigurat firmei profitul până la începutul anului 2008, când
producţia modelului Logan scade cu 15.000 de unităţi faţă de grafic, având ca
rezultat scăderi mari ale profitului. Insă în primăvara anului 2009, programul
"Rabla" de pe piaţa auto germană a salvat afacerile automobile Dacia, astfel că
exporturile României, au contribuit decisiv la ieşirea economiei din recesiune în
trimestrul al doilea, dupa un prim trimestru dezastruos. Iar în Germania
înmatriculările de autovehicule noi sub mărcile Renault şi Dacia au crescut cu
5
74,6% în luna octombrie, în termeni anuali, la 22.658 unităţi, în timp ce piaţa
auto germană a avansat cu 24,1%, la 321.120 unităţi.
Scurtă istorioara Dacia-Ceauşescu
Dictatorul Ceauşescu a ales Renault, fiindcă era o companie de stat, iar
licenţa pentru maşina Renault 12, care era un automobil gata să fie scos din
producţie la vremea aceea, era cea mai ieftina. Astfel a luat naştere Dacia.
Când Ceauţescu a văzut prima maşina Dacia, el a decretat însă că este "Prea
luxoasă pentru idioţi". Din acest motiv, "Radioul, oglinzile laterale şi încălzirea
pentru locurile din spate au dispărut, la fel ca şi alte "luxuri inutile", care au
fost eliminate de "birocraţii" de la uzină".
Dupa ce au fost facute toata aceste modificari, Ceausescu a spus in sfarsit ca
"masina este perfecta pentru idioti", iar "romanii, care nu mai avusesera
niciodata o maina, au ajuns într-adevar să aprecieze Dacia", chiar dacă în
Occident ea era considerată "un coşmar"
6
Misiunea
Scopul fundamental al fimei Dacia este de a furniza produse şi servicii de o
asemenea calitate, încât consumatorii să primescă autovehicule de o valoare
superioară, scopul fiind de a satisface şi cele mai exigent aşteptări, dar nu
doar aşteptările prezente ci si cele latente, nearticulate încă, angajaţii şi
partenerii de afaceri să fie părtaşi la success iar investitorii să înregistreze
venituri sporite de pe urma, investiţiilor făcute (1.2 miliarde euro), astfel încât
investiţiile acetora să se continuie şi în viitor. Deasemenea Dacia doreşte
cucerirea pieţei într-o proporţie cât mai mare, în acele ţări în care exportă.
Obiectivele
Obiectivul Dacia este acela de a produce o gamă de vehicule robuste,
fiabile şi accesibile pentru clienţii români şi străini, la standarde de calitate
Renault. Dacia este a doua marcă a Grupului Renault, contribuind în mod
semnificativ la îmbunătăţirea imaginii României în lume. Creşterea
performanţelor în ceea ce priveşte calitatea, costurile, termenele de livrare a
produselor cumpărate şi creşterea integrării locale şi regionale competitive
prin utilizarea potenţialului oferit de către reţeaua de furnizori din ţările LCC
(Leading Competitive Countries) sunt alte două obiective pe care le are Dacia
în vizor.
Ca orice companie responsabila, Dacia nu este preocupata doar de
rentabilitatea şi creşterea sa economică. Este o intreprindere deschisă către
exterior, prezentă prin acţiunile sale în viaţa comunităţii locale din care fac
parte salariaţii săi, pentru a fi aproape de aceştia chiar şi dincolo de porţile
uzinei. Astfel, Dacia s-a implicat de-a lungul timpului în diverse acţiuni sociale,
culturale, educaţionale sau umanitare.
7
Analiza mediului înconjurător general şi a mediului concurenţial,
analiza mediului intern
Analiza STEEP
Factorii socio-culturali rezidă din atitudinea pozitivă a populaţiei faţa de
automobilele Dacia, marca de automobile dacia este autohtonă în jurul
acesteia dezvoltând-se industria auto în România. Marea majoritate a
populaţiei preferă această marcă de automobile datorită faptului că se
produce o gamă largă de vehicule robuste, fiabile şi accesibile pentru clienţii
români şi străini, la standarde de calitate Renault. Dacia, se poate achiziţiona
la un preţ accesibil, acest lucru fiind de o importanţă majoră ţinând cont de
venitul mediu pe cap de locuitor din România, lucru reflectat de volumul
vânzărilor din ultimii anii (fig.1).
2005 2006 2007 2008 20090
50000
100000
150000
200000
250000
300000
Volumul vânzărilor în Româniaperioadta 2005-2009
Volumul vanzarilor
Fig. 1
In ceea ce priveşte procesul tehonogic, datorită invetiţiilor de peste 1,2
miliarde de euro, putem afirmă că Dacia porneşte la drum pregatită.
Tehnologiile pe care le pune în practică au fost de-a lungul timpului testate şi
validate în uzinele Renault. De concepţie simplă dar nu simplistă, rezistente în
timp, aceste tehnologii sunt perfect adaptate condiţiilor dificile cu care e
8
oricând posibil să te confrunţi pe şosele. Şi toate acestea la costuri de
întreţinere şi reparaţie moderate.
Un accent deosebit se pune şi pe instruirea personalului (angajaţiilor). Cu
un efectiv ce depăşeste 10 000 de angajaţi, România este cel de-al treilea
angajator ca mărime din grupul Renault, după Franţa şi Spania.
În cadrul grupului de origine franceză, Dacia şi-a format o veritabilă cultură
binaţională, chiar internaţională. De exemplu, în vederea lansării modelului
Logan, 450 de salariaţi Dacia au participat la formări de lungă durată,
organizate la Centrul de Realizare al Prototipurilor de la Guyancourt, lângă
Paris.
Schimburile dintre Dacia şi celelalte unităţi din grupul Renault sunt
permanente, iar oportunităţile nu vor întârzia să apară.
Politica de mediu Dacia respectă principiile strategiei de dezvoltare durabilă
Renault. Aceasta urmareşte menţinerea echilibrului ecologic, reducerea
impactului activităţilor companiei asupra mediului înconjurător şi respectarea
imperativelor de mediu pe toată durata de viaţă a vehiculului, din faza de
concepţie şi până la finalul etapei de utilizare.
In prezent, toate siturile industriale Renault sunt certificate ISO 14001, un
standard care valideaza acţiunile de progres ale unei platforme industriale în
domeniul protecţiei mediului.
In ceea ce priveşte factorii politico-legali, am putea spune că Dacia este
susţinută de stat prin multe dintre politicile guvernamentale (de ex:
impunerea taxei pentru autovechiculele cumpărate din afara ţării, astfel se
încuraja, achiziţionare acestora din ţara, susţinându-se totodată mărcile
autohtone, precum Dacia). Pentru a încuraja achiztionarea autovehicule, Dacia
ofera posibilitate de achziţionare prin creditare şi printr-un leasing, şi se oferă
deasemenea garanţii (3 ani sau 100 000 kilometri pentru vehiculele
comercializate persoanelor fizice precum şi persoanelor juridice; garanţia
anticoroziune este de 6 ani, începând de la data livrării vehiculului către
primul proprietar; garanţie vopsea este de 3 ani fară limită de kilometric).
Analiza SWOT
9
Pentru ca firma Dacia să se dezvolte ea a trebuit să găsească echilibru
între oportunităţile pieţei şi propriile sale abilităţi şi resurse. Armonizându-şi
resursele, capacităţile şi obiectivele cu condiţiile mediului existent, ea a avut o
evoluţie spectaculoasa ajungând astăzi să fie cunoscută ca marca de
autovechicule numărul 1 în România. Această evoluţie se datorează, în special
investiţiilor realizate de Grupul Renault şi colaborării dintre cele două. Ţinând
cont că Dacia dispune de o reţea naţională densă , numărând în prezent 69 de
agenţi autorizati care au operaţiuni de vânzare de vehicule noi şi servicii post-
vânzare, la care se adaugă 34 de agenti autorizati care se concentreaza strict
pe vânzarea de vehicule noi şi 23 de puncte care realizeaza doar servicii post-
vânzare, iar începând cu 2005, Dacia a devenit marcă internaţională, cucerind
noi clienţi pe patru continente, existând în prezent în 118 ţări. Această reţea
internaţională de distribuţie constituie unul din punctele tari, ale societăţii.
Deasemenea poziţionarea firmei in judeţul Arges, (La Pitesti se afla cel mai
mare depozit de Piese de Schimb din estul Europei, CPS (Centru de Piese de
Schimb, in comuna Bradu), Departamentul Calitate si Vocea Clientului, un Pol
Tehnic si Documentatia Tehnica) şi tehonogia nouă reprezintă unele dintre
oprtunităţile acestei firme. O alta oprtunitate ce s-a ivit în anul 2009 este
implicarea fimei în programul Rabla din Germania.
Ameninţările fimei rezidă din autovehiculele din import şi cele la “second-
hand” care se aproprie de calitatea celor produse de Dacia însă se găsesc la
preţuri mai mici. Această situaţie se manifestă pe piaţa românescă începând cu
anii ’90 , când totu s-a liberalizat. În ultima vreme, Dacia se confruntă din ce în
ce mai des cu fenomenul contrafacerii. Acest pericol se întâlneşte cu precădere
în domeniul post vânzare, piesele de origine Dacia fiind ţinta acestui flagel,
poate fi considerate deasemenea o altă ameninţare.
O altă ameninţare decurge din faptul că guvernul nu oferă facilităţi prea
mari pentru societăţi, în plus legislatia este incompletă şi contradictorie, iar
cadrul insitituţional incomplet şi insuficient de funcţional.
Punctele tari ale firmei sunt constituite de faptul că Dacia este cunoscută ca
fiind marca numarul 1 de autovechicule din România, de raportul calitate-preţ
ridicat al automobilelor, iar un alt lucru important este că aceste automobile
poduse la Piteşti respectă aceleaşi standarde ca orice alt vehicul produs în
10
orice uzină din cadrul grupului Renault. Grupul Renault numară în prezent 39
de situri industriale. Toate siturile industriale Renault au primit peste 129.000
decolaboratori certificarea ISO14001 pentru protecţia mediului înconjurător.
Cele mai multe puncte tari sunt rezultatul, creat în urma achiziţionării firmei
Dacia de grupul Renault.
Punctele slabe, mult mai puţine decât punctele tari, lucru dovedit de viaţa
lunga a fimei Dacia, sunt determinate de facilitatile/designul ce le ofera
automobilele produse de Dacia.
Analiza BCG
Vedetele: sunt automobilele Dacia Sandero, care deşi fabricate în 2008, s-
au remarcat printr-o creştere rapidă a vânzărilor acestora, începând încetu cu
încetu să cucerească piaţa, astfel încât la finalul anului 2008, Dacia deţinea
cea mai tânără gamă de vehicule de persoane din Europa
Dilemele: două modele de utilitare - Logan Van si Logan Pick-Up.
Vacile de muls: reprezentate de maşinile tip Logan. Proiectul Logan a fost
o reala provocare naţională, prin care Dacia a dovedit că are potenţialul de a
deveni o marcă internaţională. Grupul Renault a luat decizia demarării
proiectului Logan pentru a dispune de o oferta de produs complementara celei
din actuala gama Renault. Logan a contribuit la dezvoltarea volumelor de
vânzări în cele 50 de ţări de comercializare până la sfârşitul anului 2008.
Pietrele de moara: le reprezintă modelele Dacia Solenza.
Evoluţia vânzărilor Dacia Sandero şi Logan în perioada 2005-
2009
2005 2006 2007 2008 20090
50000100000150000200000250000
Dacia SanderoLogan
11
Analiza celor 5 forte ale lui Porter
Pentru noii intraţi pe piaţa acestei industri este necesar un capital destul de
mare , o identitate de marcă dar şi o retea de distribuţie bine formată, datorită
acestora nivelul de intrare pe piaţa auto este scăzut(puţini intraţi).
Furnizori sunt diverşi şi într-un număr foarte mare ,în cazul firmei Dacia 134
furnizori externi 54 furnizori în România, din care 6 furnizori îşi desfăşoară
activitatea în ZIF Mioveni (Zona Industrială Furnizori): ACI (punti), VALEO
(cablaje), JCI (scaune), EURO APS (piese plastice şi termoformate), CORTUBI
(eşapamente) şi VALEO CLIMATE (climatizare/ încălzire).
Produsele de substituţie se găsesc într-o gamă foarte variată, atâta sub
forma de autovehicule achiziţionate direct de la producător, cât şi autovehicule
achiziţionate de la aţi consumatori (“second-hand”), cât şi sub forma altor
mijloace de transfort, de aceea putem afirma, că consumatorii sunt orientaţi
spre alte produse de sustituţie.
In ceea ce priveşte nivelul rivalităţi, atâta în ţară cât şi în afara ţării acesta
este ridicat, datorită competitorilor puternici însă cu toate acestea, Dacia
ocupă atata în afara ţării cît şi în ţară o pondere ridicată, pe aceste pieţe.
Top 10 destinatii export in 2009
Tara Unitati
1 Franta 43.682
2 Germania 25.506
3 Ucraina 13.755
4 Algeria 12.200
5 Turcia 9.578
6 Italia 8.623
7 Spania 6.974
8 Olanda 4.549
9 Bulgaria 3.977
10 Belgia 3.600
Analiza VRIO
Resursele pe care le foloseşte Dacia sunt valoroase, lucru dovedit de
profitul anul pe care îl realizeaza. Deasemenea se poate observa că
automobilele produse de Dacia deşi
12
se pot achiziţiona la un preţ accesibil şi pentru aceia cu venituri medii,
calitatea acestora este apropriata de cea al automobilelor produse de grupul
Renault.
Resursele folosite sunt valoroase însă nu rare, dacă privim situaţia din
punctul de vedere al faptului că automobilele Dacia sunt autohtone, am putea
spune că resursele sunt rare, însă situatia privită în ansamblul ei, ţinând cont
de multitudinea de mărci de automobile, ce există pe piaţa româneasca,
resursele nu sunt rare.
Toatea automobilele realizate de Dacia au fost realizate prin sprijinul
grupului Renault, cele mai multe fiind concepute dupa modelele Renault dar la
un preţ inferior acestora, resursele sunt prin urmare imitabile.
În ceea ce priveşte utilizarea resursei (automobilelor), acestea sunt utilizate
printr-o strategie corespunzătoare în cadrul organizaţiei Dacia, lucru dovedit de
fiecare dată de succesul atins.
Analizând toate aceste caracteristici ale resurselor folosite, putem observa
că Dacia avantajul competitiv pe piaţa românească cât şi pe piaţa
internaţională, este redus.
Arborele Deacizional
Lansarea pe piaţă a unui nou produs s-a realizat de fiecare dată prin
testarea pieţei printr-un studiu correct de marketing, de aceea de fiecare dată
lansarea unui nou produs s-a bucurat de succes de fiecare dată.
Asigurarea unor component pentru produsele realizate se face din productia
proprie
(uzina mecanica, vehicule, logistica) dar şi prin producţia prin cooperare. De
cele mai multe ori asigurarea producţia prin cooperare se realizează pe cale
rutieră.
Selectarea personalului se realizează cu foarte mare atentie, de preferat
sunt personalele cu experienţă în domeniu, iar un accent deosebit se pune pe
fidelizarea acestuia, acestul lucru nu se realizează doar prin recompense sub
forme băneşti, ci printr-o recunoaştere a performanţelor obţinute în cadrul
colectivităţii, prin relaţiile cu superiori etc.
13
Pentru a putea transporta transporta produsele în avalul producţiei
conducerea firmei a optat pentru transortul rutier în marea majoritate de
cazurilor, însă în situaţia în care crerea este mare se apelează suplimentar şi la
transport ferovial pentru a micşora durata de livrare a automobilelor.
Odată cu lansarea noului model Dacia Logan, s-a luat decizia de înfiinţare în
Maroc a unui centru de constructiei pentru aceste modele de automobile, care
s-a dovedit ulterior de a fi un adevărat succes.
Fabrica de asamblare din regiunea marocană Somaca a vândut în anul 2006
aproximativ 9.000 de Logan-uri, ceea ce a dus vânzările modelului românesc la
un total de 11.500, Logan-ul devenind astfel cea mai bine vândută maşină de pe
această piaţă marocană
Preţul este argumentul central al Logan-ului, acest model ieftin fiind vândut
cu 88.400 de drahme marocane (9.766 de dolari) în varianta diesel. În luna iulie,
succesul versiunii pe diesel a condus la o epuizare rapida a stocurilor.
Intentia prin înfiintarea centrului de producţie din Maroc este să ajungă mai
uşor pe pieţele arabe şi africane. Pentru conducerea de la Somaca, succesul
modelului Logan echivaleaza cu supravieţuirea fabricii, întrucât se consideră că
o fabrică care nu exportă este o fabrică moartă.
Inovarea cu accent pus pe modelele Dacia Logansi Dacia Sandero
Apariţia celor două modele Dacia Logan şi Dacia Sandero sunt rezultatul
planurilor Renault pentru Dacia ce includeau, în primul rînd, investiţii în
pregătirea personalului şi retehnologizare, dar şi construirea unui model Dacia
Logan şi Dacia Sandero. Prin realizare acestor două modele noi de automobile
Renault, doreşte să realizeze în România o marcă de automobile, care să fie
adaptată pieţei locale prin calitate şi preţ, dar concepută după standardele
practicate la uzinele din Franţa. Fabricarea acestor douăa modele a avut
rezultate neasteptat de bune. Dacia Logan cucerind piaţa, până în momentul
apariţiei pe piaţă a modelului Dacia Sandero care l-a devansat în vânzări.
Dacia Logan este un automobile produs de uzinele Dacia din România, şi a
fost lansat pe 2 iunie 2004 la Paris, iar în România a este disponibil începând
cu 1 septembrie 2004. Dacia Logan este unul dintre cele mai populare
14
automobile din Europa Centrala şi de Est, ajungând să concureze în topuri cu
mărci de renume, ca Skoda, Opel şi chiar Renault.
Modelul Dacia Sandero este derivat din automobilul Renault Sandero,
comercializat de grupul francez în Brazilia şi Argentina. Noul model este al
cincilea autoturism dezvoltat de Renault şi Dacia pe platforma Logan (B0).
Cea mai mare oportunitate pentru acest model , a fost când s-a implicat în
programul Rabla din Germania. Astfel încât de la 80 de modele comercializate
săptămânal, Dacia a ajuns acum să aibă peste 1000 de comenzi, fiind practic
sufocată de cererea imensă din Germania. Reprezentanţii oficiali ai
constructorului român au declarat că nu se aşteptau la o asemenea creştere,
chiar dacă se asteptau să fie printre principalii profitori ai programului rabla
din Germania.
Din cauza unor creşteri atât de bruşte a vânzărilor există deja probleme de
stoc. Insă atunci când s-a decis suspendarea activităţii fabricii de la
Piteşti(datorită nivelului scăzut de vânzări) nu se cunoştea încă "efectul din
Germania". În consecinţă, pentru a asigura stocul pentru Germania, Renault a
decis să aducă modele din România şi din Rusia, unde maşinile nu se mai vând
din cauza crizei. Prin acest program, finanţat din banii contribuabililor germani,
se creează locuri de muncă la Dacia în România.
Toate aceste inovaţii realizate delungul timpului au fost susţiunute integral
de grupul Renualt atât prin investiţiile realizate cât şi prin susţinere din punct
de vedere al tehnologiei utilizate, al instruiri personalului şi al “ideilor” de
inovare.
Se poate însă observa faptul că în momentele de supracerere Dacia nu
poate satisface cererea datorită numărului limitat de automobile fabricat.
Propunderea principilului Just-intime, nu ar fi tocmai protivită acestei firme,
datorită sezonalităţi cereri pe piaţa. Analizând fenomenul progrmului rabla,
am putea afirma că fără acest program şi neimplicarea în acesta, Dacia ar fi
suferit o decădere, la fel precum multe alte întrepinderi din România în
aceasta perioadă.
Inovarea este unul dintre cel mai important factor în idea de al putea
“acapara” pe consumator şi de ai simţi nevoile viitoare, acest lucru aisgurând
15
realizarea de profituri pe termen lung şi totodată evoluţia(menţinerea pe
piaţă).
In cazul Daciei, dealungul timpului au fost realizate constant inovaţii, în ceea
ce privesc automobilele, însa de fiecare dacă s-a urmărit satisfacerea unor
tipologii bine identificate de consumatori, lucru care a contribuit decisive la
succesul automobilelor create, de fiecare data, precum în cazul Daciei Logan,
Dacia Sandero etc.
16
Concluzie
Dacia a ajuns să fie cunoscută ca marca numărul 1 în România, în primul
rând datorită susţinerii din partea grupului Renault, astfel extindându-se şi în
afara ţării. Atragerea unui investitor de talia lui Renault a reprezentat, totodată,
un important suport pentru menţinerea României în rîndul statelor
constructoare de automobile.
Această menţinere, încă din 1966 se datorează în primul rând inovaţiilor
realizate dealungul timpului, identificarea corectă a nevoilor consumatoriilor şi
datorită marketingului corect practicat. Consider că tinând cont de faptul că
Dacia este o întrepindere românească şi de seria de evenimente din 1966
încoace, putem afrima că Dacia avut şi continuă sa aibe o evoluţie
spectaculoasă.
17
Bibliografie
Ovidiu Nicolescu Sisteme metode şi tehnici manageriale ale
organizaţiei
Editura Economică Bucureşti 2000
Eugen Burduş Fundamentele managementului organizaţiei
Editura Economică Bucureşti 2007
Manfred Bruhn Orientarea spre clienţi
Editura Economică Bucureşti 2001
Link-uri www.dacia.ro/www.daciagroup.ro
18