analiza si proiectarea fluxurilor financiar-monetare ale intreprinderii sc textila sa
TRANSCRIPT
CAP.2 FLUXURILE FINANCIAR - MONETARE DIN ÎNTREPRINDERE
Dupa sursa de provenienta, incasarile se grupeaza in incasari din:
- vanzarea bunurilor, efectuarea lucrarilor si serviciilor
- valorificarea catre terti a unor stocuri ce depasesc nevoile reale saufara
miscare, inutilizabile
- vanzarea unor terenuri sau mijloace fixe, care au devenit deprisos
- valorificarea pe pietele specifice a unor titluri de valoare detinute de firma
- vanzarea unor actiuni emise in vederea majorarii capitalului social
- dobanzi, chirii, redevente, comisioane,dividende
- emisiune de obligatiuni sau credite bancare
- avansuri obtinute de la clienti pentru livrari viitoare
- subventii donatii, ajutoare, restituiri de impozite, taxe
Platile reflecta miscarile de resurse banesti, reprezentand numerar si bani de
cont, catre mediul intrprinderii si reprezinta operatiuni referitoare la stingerea
unor datorii, ori alte care determina iesiri de disponibilitati banesti.
Cunoasterea marimii platilor are o mare importanta deoarece permite
efectuarea de aprecieri asupra dimensiunii eforturilor banesti carora trebuie sa le
faca fata intreprinderea intr- un interval de timp. Platile se pot clasifica dupa
destinatia si continutul lor economic, criteriul evidentiind ponderea pe care o
ocupa fiecare grupa de plati in total:
- plata la vedere sau la termen, prin cont sau cu numerar, a contravalorii
bunurilor, lucrarilor si serviciilor achizitionate
- plata datoriilor fata de fondurile publice
- plata drepturilor banesti ale personalului, salarii, premii, sporuri
- plata imobilizarilor corporale cumparate
- achitarea titlurilor de valoare rascumparate sau achizitionate
- plata ratelor scadente la imprumuturi
- achitarea dividendelor cuvenite asociatilor sau actionarilor
- achitarea unor sume de bani sub forma de ajutoare, donatii.
O altă clasificare a plăţilor şi încasărilor de numerar este cea în raport cu
funcţia întreprinderii care a declanşat fluxurile respective, astfel:
Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare
Acivităţile de exploatare includ activităţile legate de producerea şi livrarea
bunurilor şi serviciilor destinate vânzării. Fluxurile de numerar care rezultă din
aceste activităţi sunt:
-intrări de numerar: încasări de la clienţi, încasări de dobânzi şi dividende,
alte încasări de numerar din exploatare
-ieşiri de numerar: plăţi către furnizori, plăţi către salariaţi, plăţi de dobânzi,
plăţi de impozite, alte plăţi referitoare la exploatare.
Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii
Activităţile de investiţii includ achiziţionarea sau vânzarea de valori
mobiliare şi imobilizări corporale. Fluxurile de numerar rezultate din aceste
activităţi sunt :
-intrări de numerar: numerar din vânzarea de valori mobiliare, numerar din
vânzarea de imobilizări corporale, numerar din rambursarea unor credite
acordate de firmă;
-ieşiri de numerar: plăţi pentru acţiuni şi obligaţiuni de la alte firme, plăţi
pentru imobilizări corporale, credite acordate.
Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare
Activităţile de finanţare includ împrumutul, creşterea capitalului prin
emiterea de acţiuni şi obligaţiuni, recuperarea debitelor şi plata dividendelor către
acţionarii firmei:
-intrări de numerar: împrumuturi pe termen scurt şi lung, numerar din
vânzarea de acţiuni;
1
-ieşiri de numerar: rambursarea creditelor (exclusiv dobânda), plata în
numerar a dividendelor, răscumpărarea propriilor acţiuni.1
Fig. 1 Circuitul fluxurilor financiar-monetar în întreprindere2
1 Ion Stancu, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Economică, Bucureşti, 20032 Mihaela Onofrei, Finanţele Întreprinderii, Editura Economică, Bucureşti, 2004
Furnizori şi cumpărători de
imobilizări
yTrezoreria întreprinderii z
x
Clienţi
Activitatea întrepriderii
Furnizori
Salariaţi
STAT
Proprietari
Instituţii financiare
Aport de capital (z)
Împrumuturi (z)
Rambursări (z)
Cedări de imobilizări (y)
(z)
Dobânzi plătite (x)
Impozite plătite (x)
Salarii (x)
Plăţi către furnizori (x)
x
Vânzări de bunuri
şi servicii
Cumpărări de bunuri şi serv.
Forţa de muncă
(x)
(x)
2
Elaborarea fluxului de numerar- anul 2003
lei
Fluxuri de numerar din activitati de exploatare
Incasari in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii 38.243.704.431
Incasari in numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte
venituri
6.028.224
Platile in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii 16.480.121.551
Platile in numerar catre si in numele angajatilor 19.689.862.831
Platile sau restituirile in numerar de impozit pe profit, daca nu pot fi
identificate in mod specific cu activitatile de investitii si finantare
1.755.994.731
TOTAL FLUXURI DIN ACTIVITATI DE EXPLOATARE 20.013.616.373
Fluxuri de numerar din activitati de investitii
Platile in numerar pentru achizitionare de terenuri, cladiri, instalatii si
echipamente, active corporale si alte investitii pe termen lung
172.054.722
Incasarile in numerar din vanzare de terenuri, cladiri, instalatii si
echipamente, active corporale si alte investitii pe termen lung
0
Platile in numerar pentru achizitionare de instrumente de capital propriu si
de creanta ale altor intreprinderi
0
Incasarile in numerar din vanzarea de instrumente de capital propriu si de
creanta ale altor intreprinderi
0
Avansuri in numerar si imprumuturi efectuate de terti 0
Incasari din rambursarea avansurilor si a imprumuturilor acordate de terti 0
Dobânzi încasate 35.722.506
TOTAL FLUXURI DIN ACTIVITATI DE INVESTITII -136.332.216
Fluxuri de numerar din activitati de finantare
Veniturile in numerar din emisiunea de actiuni si din alte instrumente de
capital propriu
0
Platile in numerar catre actionari pentru achizitionarea sau rascumpararea
instrumentelor de capital propriu ale intreprinderii
0
Venituri in numerar din emisiunea de obligatiuni sau contractarea de
credite, ipoteci si alte imprumuturi
0
Rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate
Platile in numerar ale locatorului pentru reducerea obligatiilor sale in cadrul 0
3
operatiunilor de leasing financiar
TOTAL FLUXURI DIN ACTIVITATI DE FINANTARE 0
FLUXURI DE NUMERAR – TOTAL 19.877.284.157
Numerar la inceputul perioadei 4.365.259.366
Numerar la finele perioadei 24.242.543.523
Fluxurile financiar-monetare ale întreprinderii au fost analizate pe baza
intrărilor şi ieşirilor înregistrate trimestrial în Cartea Mare care cuprinde fişele
sintetice ale conturilor pe anul 2003.
Fluxurile de încasări în lei din vânzarea bunurilor şi prestarea de
servicii.
Pentru fluxurile de încasări în lei au fost analizate înregistrările contului
5121, conturi la bănci în lei în corespondenţă cu contul 411, clienţi.
lei
Trimestru I II III IV
Valoare 7.622.973.494 10.264.143.175 14.089.268.532 6.267.319.230
Tabel nr. 5 Situaţia fluxurilor de încasări în lei din vănzarea bunurilor şi prestarea de servicii 2003
02000000000400000000060000000008000000000
10000000000120000000001400000000016000000000
I II III IV
Valoare incasari
Graficul nr. 7 Evoluţia fluxurilor de încasări din vânzarea bunurilor şi prestarea de servicii 2003
Se constată că pe parcursul unui an aceste fluxuri variază mult: dacă în
primele trei trimestre evoluţia încasărilor are un trend crescător, în ultimul
4
trimestru încasările scad, situându-se chiar la un nivel mai scăzut decât la
începutul anului, reprezentând cel mai scăzut nivel din întregul an. Media
încasărilor din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii este 9.560.926.108,
ceea ce înseamnă că sumele încasate în trimestrele II şi III sunt peste medie.
Fluxurile anuale de încasări au o valoare de 38.243.704.431.
Fluxurile de plăţi în lei pentru cumpărarea materiilor prime,
materialelor, serviciilor.
Pentru determinarea sumelor plătite efectiv în aceste direcţii, s-a analizat
creditul contului 5121 în corespondenţă cu conturile 401, furnizori, 404, furnizori
de imobilizări, 409, furnizori debitori, 471, cheltuieli înregistrate în avans, 602,
cheltuieli cu materiale consumabile, 613, cheltuieli cu primele de asigurare, 622,
cheltuieli privind comisioanele, 627, cheltuieli cu serviciile bancare şi 628, alte
cheltuieli cu serviciile executate de terţi.
Denumire cont Trim. I Trim. II Trim.III Trim. IV
Furnizori 8.130.298.271 1.715.490.842 1.340.011.459 4.174.728.871
Furnizori debitori 29.957.712 20.420.749 1.965.901 7.570.589
Cheltuieli înregistrate
în avans
11.568.000 8.400.000 0 0
Cheltuieli cu
materiale
consumabile
408.448.088 43.537.743 218.650.254 80.122.760
Cheltuieli cu primele
de asigurare
131.180.000 0 131.180.000 0
Cheltuieli privind
comisioanele
6.085.000 3.085.000 0 3.000.000
Cheltuieli cu serviciile
bancare
115.806 115.806 0 0
Alte chelt. cu serv.
executate de terţi.
9.344.350 68.000 2.800.000 1.976.350
Total fluxuri 8.726.997.227 1.791.118.140 1.694.607.614 4.267.398.570
5
Tabel nr. 6 Situaţia fluxurilor de plăţi în lei pentru cumpărarea materiilor prime, materialelor,
serviciilor 2003
0100000000020000000003000000000400000000050000000006000000000700000000080000000009000000000
10000000000
I II III IV
Fluxuri plati
Graficul nr. 8 Evoluţia fluxurilor de plăţi în lei pentru cumpărarea materiilor prime, materialelor,
serviciilor 2003
Conform garficului, evoluţia fluxurilor de plăţi în lei pentru
cumpărarea materiilor prime, materialelor şi serviciilor are un trend descendent
între primul şi al doilea trimestru, de la 8.726.997.227 lei la 1.791.118.140,
valoarea acestora scăzând de aproape opt ori, apoi stagnează un trimestru la o
valoare apropiată, pentru ca în ultima perioadă să evolueze în sens crescător,
până la o valoare de 4.267.398.570 lei, ceea ce înseamnă aproximativ jumătate
din valoarea de la începutul anului. Valoarea totală a acestor fluxuri la nivelul
anului 2003 este de 16.480.121.551. Se constată că firma se aprovizionează cu
materii prime şi materiale necesare producţiei mai ales în prima parte a anului,
pentru ca în următoarele tirmestre să-şi suplimenteze eventualele lipsuri.
Comparativ cu încasările din vânzarea bunurilor şi prestarea de servicii,
fluxurile de plăţi efectuate pentru achiziţionarea materialelor necesare este mult
mai mic, situându-se la mai puţin de jumătate de valoarea acestora.
6
Fluxurile de încasări şi plăţi în valută provenite din exporturi şi
importuri
Întreprinderea nu a înregistrat încasări în valută din export deoarece
aceast nu are piaţă de desfacere la exterior, în schimb realizează plăţi în valută
deoarece importă materie primă.
lei
Trimestru I II III IV
Valoare 2.235.236.965 4.326.845.254 542.369.531 1.548.625.266
Tabel nr. 7 Situaţia fluxurilor de plăţi în valută 2003
Se observă că cea mai mare cantitate de materie primă a fost importată în
trimestrul al II-lea, valoarea totală a plăţilor în valută pe anul 2003 fiind de
8.653.077.016 lei.
Fluxul circulaţiei numerarului prin casieria întreprinderii
Pentru a evidenţia fluxurile de numerar prin casieria unităţii a fost analizat
pe o perioadă de o săptămână, Registrul de Casă care este un document ce
evidenţiază operaţiunile zilnice de încasări şi plăţi efectuate prin intermediul
casieriei unităţii.
Data Încasări Plăţi
Valoare (lei) Explicaţie Valoare (lei) Explicaţie
3.11.2003 252.944.856 Vânzări produse 6.900.000 Combustibil
3.992.000 Rest deplasări 70.000.000 Depunere în cont
1.806.960 Avansuri de trezorerie 27.072.360 Avansuri de trezorerie
20.000.000 Creditori diverşi
Total 258.743.816 123.972.360
4.11.2003 76.586.316 Vânzări produse 7.072.360 Asigurare
2.000.000 Avansuri produse 21.793.435 Aprovizionări
7
463.614.315 Avansuri personal
15.027.428 Avansuri de trezorerie
Total 78.586.316 507.507.538
5.11.2003 324.073.395 Vânzări produse 493.586.000 Avansuri personal
198.500.300 Viramente interne 1.793.435 Facturi furnizori
1.499.700 Avansuri de trezorerie 700.000 Combustibil
14.500.000 Rest deplasare 29.489.172 Furnizori
Total 538.573.395 525.568.607
6.11.2003 223.971.114 Vânzări produse 800.000 Protocol
109.567 Diferenţe decontări 13.603.500 Asigurare
35.165.000 Rată CAR 28.939.238 Facturi furnizori
Total 259.245.681 43.342.738
7.11.2003 128.877.184 Vânzări produse 700.000 Combustibil
44.000.000 Avansuri produse 600.000 Taxă seminar
22.000.000 CAR
153.517.702 Aprovizionări
Total 172.877.184 176.817.702
Tabel nr. 8 Situaţia fluxurilor de încasări şi plăţi în numerar 4.11-7.11.2003
Cele mai mari încasări în numerar, de-a lungul săptămânii 4.11-7.11.2003,
s-au înregistrat în a treia zi, zi în care s-au făcut şi plăţile cele mai mari. Evoluţia
fluxurilor în numerar înregistrează fluctuaţii foarte mari de la o zi la alta. De
aceea nu se poate stabili nici o regulă în evoluţia acetora şi nici nu se va putea
previziona evoluţia lor viitoare.
8
Graficul nr. 9 Evoluţia fluxurilor de încasări şi plăţi în numerar 3.11-7.11.2003
Fluxuri financiar-monetare din activitatea de investiţii
La nivelul întreprinderii fluxurile din activitatea de investiţii se identifică tot
pe trimestre, astfel:
lei
Fluxuri Trim. I Trim.II Trim.III Trim.IV Total
Încasări: Dobânzi
încasate
10.236.258 15.326.265 9.632.568 527.415 35.722.506
Plăţi pentru
achiziţionarea de
terenuri şi mijloace
fixe, active
necorporale şi alte
active pe termen lung
81.664.492 9.320.749 17.096.749 63.972.732 172.054.722
Tabel nr. 9 Situaţia fluxurilor de încasări şi plăţi din activitatea de investiţii 2003
Se observă că cele mai mari încasări din activitatea de investiţii se
înregistrează în trimestrul al doilea şi sunt realizate în totalitate din dobânzi
pentru depozitele firmei. Cele mai mari plăţi pentru investiţii sunt efectuate în
primul trimestru pentru achiziţia de active pe termen lung. Veoluţia plăţilor şi
încasărilor din activitatea de investiţii, se prezintă astfel:
0
100000000
200000000
300000000
400000000
500000000
600000000
3.11 4.11 5.11 6.11 7.11
Incasari
Plati
9
0
10000000
20000000
30000000
40000000
50000000
60000000
70000000
80000000
90000000
I II III IV
Incasari Plati
Graficul nr. 10 Evoluţia fluxurilor de încasări şi plăţi din activitatea de investiţii 2003
Conform graficului, încasările şi plăţile fluctuează puternic de-a
lungul anului, înregistrându-se valori cu mult mai mici la nivelul încasărilor faţă de
valoarea plăţilor. Doar la nivelul trimestrului II se intersectează dreapta
încasărilor cu cea a plăţilor, ceea ce înseamnă că acestea au valori apropiate.
Fluxuri băneşti privind constiruirea şi modificarea capitalurilor
întreprinderii
La nivelul anului 2003 întreprinderea înregistrează o dublare a capitalurilor
proprii faţă de anii anteriori, realizând următoarele fluxuri:
lei
Indicatori 2001 2002 2003
1 Capitaluri proprii in sens strict 12,745,310,380 18,846,847,346 30,320,494,761
a) capital social 2,525,675,000 2,525,675,000 2,525,675,000
b) contul intreprinzatorului
individual (aport de capital cahs) 0 0 0
c) contul intreprinzatorului
individual (aport de capital in
natura) 0 0 0
d) prime legate de capital 0 0 0
e) rezerve 1,019,735,540 7,192,261,584 21,488,220,424
10
f) rezultatul reportat 1,023,453,246 1,077,689,403 2,745,640,549
g) rezultatul exercitiului 3,459,048,565 6,562,220,086 3,560,958,788
h) repartizarea profitului 3,404,812,408 6,633,209,164 0
i) fonduri 8,122,210,437 8,122,210,437 0
j) repartizari la fondul de dezvoltare 0 0 0
2 Diferente din reevaluare 6,739,401,852 7,557,219,409 20,631,124,782
3 Subventii pentru investitii 0 0 0
4 Provizioane reglementate 0 0 0
Total 19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543
Tabel nr. 10 Situaţia fluxurilor băneşti privind capitalul
Fluxuri băneşti cu băncile
Pentru a se evidenţia acest tip de fluxuri s-au studiat: contul 5121 şi 5124,
rezultând toate intrările şi ieşirile pe care întreprinderea le-a efectuat în şi din
conturile sale, contul 519 care reflectă creditele pe termen scurt pe care
întreprinderea le-a contractat, 518 care reprezintă dobânzile de plătit pentru
aceste credite. Pe termen lung întreprinderea nu a contractat credite, aşa încât
nu a înregistrat fluxuri băneşti de această natură.
Situaţia conturilor la bănci ale întreprinderii se prezintă astfel:
Fluxuri Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Total
Intrări Lei 150.000.000 120.000.000 130.000.000 100.000.000 400.000.000
Valută 3.123.653.265 7.365.265.154 1.236.584.236 3.654.256.245 15.379.758.900
Ieşiri Lei 0 0 0 0 0
Valută 1.236.546.122 4.265.145.222 2.455.332.653 966.365.999 8.923.389.996
Tabel nr. 11 Situaţia fluxurilor băneşti cu băncile 2003
Din tabel rezultă o activitate intensă cu băncile, intrările în conturile
întreprinderii devansând cu mult ieşirile, ceea ce înseamnă că întreprinderea a
depus mai mulţi bani în cont decât a retras pentru efectuarea diferitelor plăţi.
11
Totodată se observă că valoarea fluxurilor în valută este mai mare decât cea în
lei.
În ceea ce priveşte creditele pe termen scurt contractate de bancă,
situaţia ridicării numerarului, cât şi efectuarea plăţilor pentru rambursarea
acestora, se prezintă astfel:
lei
Fluxuri Credite pe termen
scurt
Dobânzi aferente
Intrări 13.486.491.819 0
Ieşiri 4.580.391.819 1.326.602.702
Tabel nr. 12 Situaţia fluxurilor băneşti cu băncile 2003
Aceasta înseamnă că, în anul 2003, întreprinderea a contractat credite în
valoare de 13.486.491.819, rambursând o sumă egală cu 4.580.391.819, şi
1.326.602.702, reprezentând dobânzile aferente.
Fluxuri financiare cu bugetele publice
Fluxurile bănesti pe care întreprinderea le înregistrează cu bugetul statului
sunt de forma plăţilor către buget, firma neprimind subvenţii şi nici un fel de prime
din partea statului, adică nu realizează intrări din această direcţie.
lei
Ieşiri Valori
Contribuţia unităţii la
asigurările sociale
4.372.834.347
Contribuţia unităţii la
asigurările de sănătate
1.293.654.584
Contribuţia unităţii la fondul de
şomaj
607.943.321
Impozitul pe profit 1.914.100.373
Impozitul pe salarii 1.740.929.342
Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
3.315.194.146
Fonduri speciale – taxe şi 310.139.450
12
vărsăminte
Alte datorii faţă de bugetul
statului
131.728.863
Total 11.945.595.084
Tabel nr. 13 Situaţia fluxurilor băneşti cu bugetele publice 2003
Valorea totală a plăţilor faţă de bugetul statului se ridică la
11.945.595.084, fiind cele mai mari plăţi pe care firma le are de făcut. În cadrul
acestor sume, valoarea cea mai mare, de aproximativ o pătrime, o are contribuţia
firmei la asigurările sociale, urmată de alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
Fluxuri financiare cu salariaţii
Pentru a evidenţia fluxurile monetare pe care intreprinderea le desfăşoară
cu salariaţii s-a analizat situaţia salariilor datorate personalului, a ajutoarelor materiale, a avansurilor
acordate, precum şi a altor datorii în legătură cu aceştia.
Ieşiri Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
Salarii datorate 3.652.265.325 4.236.215.589 5.236.255.322 2.656.333.956
Ajutoare
materiale
datorate
236.333.656 523.252.664 256.233.212 125.223.554
Avansuri
acordate
personalului
2.363.545.222 2.652.485.445 1.325.456.254 2.365.485.574
Alte datorii în
legătură cu
personalul
46.321.245 52.369.852 37.214.586 63.241.225
Total 6.298.465.448 7.464.323.550 6.855.159.374 5.210.284.309
Ponderea cea mai mare în total plăţi o au plăţile pentru salarii,urmate de
avansurile acordate personalului.
lei
Tabel nr. 14 Situaţia fluxurilor băneşti cu salariaţii 2003
13
Din tabel rezultă că valoarea cea mai mare a fluxurilor băneşti cu salariaţii
se înregistrează în trimestrul al II-lea, dar evoluţia este uniformă,
neînregistrându-se diferenţe foarte mari de la un trimestru la altul. În ultimul
trimestru evoluţia acestor tipuri de fluxuri are un trnd descrescător, această
situaţie putându-se datora şi reducerii numărului de salariaţi.
0
1000000000
2000000000
3000000000
4000000000
5000000000
6000000000
7000000000
8000000000
I II III IV
fluxuri de plati
Graficul nr. 11 Evoluţia fluxurilor financiare cu salariaţii 2003
Fluxuri financiare generate de repartizarea profitului
Conform anexei bilanţului repartizarea profitului, profitul net înregistrat în
anul 2003 de 3.560.985.788 lei nu a fost repartizat, fiide reportat în anul următor.
Singurul flux legat de repartizarea profitului în anul 2003 este plata impozitului ,
având o valoare de 1.082.790.365 lei, comparativ cu anul anterior , când a avut
valoarea de 2.448.438.236 lei.
14
CAP.3 ANALIZA FLUXURILOR FINANCIAR - MONETARE ALE ÎNTREPRINDERII
3.1 Analiza fluxurilor financiar monetare ale întreprinderii pe baza
bilanţului şi anexelor
Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă
financiară a întreprinderii la încheierea exerciţiului. Ea îşi propune să stabilească
punctele tari şi punctele slabe ale gestiunii financiare în vederea fundamentării
unor noi strategii de menţinere şi de dezvoltare, într-un mediu concurenţial.
Analiza foloseşte în acest scop mijloace specifice şi instrumente adecvate,
informaţii contabile şi financiare, în scopul aprecierii şi evaluării riscurilor
prezente, trecute şi viitoare ce decurg din situaţia financiară curentă şi din
performanţele întreprinderii.
Obiectivele analizei financiare sunt adaptate utilizatorilor. Aceşti utilizatori
sunt interesaţi în anumite aspecte ce ţin de posibila lor cooperare cu
întreprinderea. Printre utilizatori pot fi amintiţi gestionarii, acţionarii actuali şi
potenţiali, creditorii (băncile), salariaţii, oragnele fiscale. Sursa de date pentru
analiza financiară o constituie documentele contabile de sinteză: bilanţul, contul
de profit şi pierderi, anexa la bilanţ. Contabilitatea furnizează cea mai mare parte
a informaţiei necesare elaborării bugetelor.
Criteriile de clasament al posturilor în activul şi pasivul bilanţului diferă în
funcţie de scopul urmărit în analiză, ceea ce a condus la existenţa mai multor
tipuri de bilanţ: contabil, financiar, funcţional. Bilanţul contabil este elaborat într-o
viziune patrimonial-juridică; activul are un sistem dublu de clasament: după
destinaţie, care permite afectarea activelor după finalitatea lor în procesul
economic (imobilizări), iar în interior, după natură (necorporale, corporale,
financiare).
În pasiv operează criteriul apartenenţei fondurilor. Studiul bilanţului trebuie
efectuat după repartizarea rezultatului şi începe cu examinarea structurii
pasivului şi a structurii activului. Bilanţul contabil, care prezintă drepturile şi
15
angajamentele patrimoniale ale întreprinderii, se dovedeşte insuficient adaptat
analizei financiare orientate spre gestiune, care necesită un bilanţ mai
operaţional, pentru a evidenţia relaţia dintre resursele disponibile şi nevoile de
finanţare ale întreprinderii. Nici o resursă nu poate ramâne fără alocare şi orice
nevoie de finanţare trebuie acoperită din resurse financiare, ceea ce se reflectă
prin bilanţul financiar.
Logica bilanţului financiar se bazează pe criteriul lichidităţii crescătoare a
activului şi pe cel al exigibilităţii crescătoare a pasivului. Din punct de vedere
financiar, fiecare element de activ reprezintă o alocare de fonduri băneşti în
vederea constituirii unei structuri de producţie adecvate intenţiilor productive ale
întreprinzătorilor. Elementele de activ sunt structurate după gradul lor de
lichiditate (posibilitatea de a fi transformate în bani) în intenţia de a obţine cea
mai operativă recuperare a capitalurilor investite şi o rentabilitate ridicată. În
bilanţ se înscriu mai întâi activele cele mai puţin lichide (cu perioada cea mai
mare de recuperare): imobilizările necorporale (brevete, licenţe, mărci de fabrică
şi comerciale, studii), corporale (terenuri, clădiri, maşini, utilaje, instalaţii) şi
financiare (participaţii, titluri cumpărate). Datorită rotaţiei lente a capitalurilor
investite în aceste active, ele se mai numesc şi alocări permanente (stabile).
Se înscriu apoi activele circulante (stocuri, creanţe, lichidităţi) mult mai
lichide decât imobilizările, din care cauză ele sunt numite şi alocări ciclice
(temporare), recuperarea capitalurilor investite făcându-se după încheierea unui
ciclu de exploatare (aprovizionare, producţie, desfacere). În cele din urmă, în
activul bilanţului se înscriu eventualele pierderi, care se asimilează cu o
diminuare de capitaluri proprii.
Pasivul bilanţului reflectă, din punct de vedere financiar, sursele de
provenienţa a capitalurilor proprii şi împrumutate. Pasivele sunt structurate după
gradul de exigibilitate (însuşirea lor de a deveni scadente la un anumit termen).
Mai întâi se înscriu capitalurile proprii provenite de la acţionari, apoi cele din
reinevestiri ale acumulărilor anterioare (rezerve) şi din surse publice (subvenţii,
provizioane reglementate). În mod practic, aceste surse nu au o scadenţă (decât
în situaţii limită, de faliment), nu sunt deci exigibile şi de aceea se mai numesc
16
surse permanente (stabile). Tot în categoria surselor permanente se înscriu şi
datoriile financiare, respectiv împrumuturile contractate pe termen lung, cu
scadenţă mai îndepartată. 1
Datoriile pe termen scurt (credite, furnizori, decontări) sunt cele mai
exigibile şi de aceea sunt numite surse ciclice (temporare). În cea mai mare
parte, ele sunt contractate pentru necesităţi de producţie şi le întâlnim adesea
sub denumirea de datorii de exploatare.
Bilanţul financiar al S.C. Textila S.A. se prezintă astfel :
lei
2001 2002 2003
ACTIV
1.1Imobilizari necorporale 0 6,171,400 0
a) cheltuieli de constituire si cercetare-
dezvoltare 0 0 0
b)alte imobilizari 0 6,171,400 0
c) imobilizari in curs 0 0
0
d) provizioane pentru deprecierea imob. necorp. 0 0 0
1.2 Imobilizari corporale 9,707,452,075 10,900,354,257 22,740,419,622
a) terenuri 5,365,493,445 5,365,493,445 16,203,790,204
b) constructii 2,867,754,531 3,005,986,800 6,029,268,543
c) echipamente tehnologice 431,788,941 332,324,357 245,297,898
d) mijloace de transport 306,783,923 213,645,527 0
e) alte imobilizari corporale 20,608,792 78,259,280 243,247,198
f)imobilizari in curs 900,730,319 2,090,352,724 61,847,412
g) provizioane pentru deprecierea imob. corp. 185,707,876 185,707,876 -34,031,633
1.3 Imobilizari financiare 0 0 0
a) titluri de participare 0 0 0
b) alte titluri imobilizate 0 0 0
c) creante imobilizate 0 0 0
d) provizioane pentru deprecierea imob.
financiare 0 00
1 Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere, Editura Economică, Bucureşti, 2003
17
1.4 Creante comerciale cu scad > 1 an 0 0 0
I. ACTIVE IMOBILIZATE 9,707,452,075 10,906,525,657 22,740,419,622
2.1 Stocuri 20,785,227,425 15,946,823,404 29,638,623,937
a) mat. prime, mater. consumabile, ob. inventar 16,001,837,528 10,078,978,733 21,591,609,951
b) stocuri aflate la terti 0 20,045,115 0
c)productie in curs de executie 2,126,967,709 2,260,372,757 3,779,687,519
d) produse 1,138,675,373 1,241,111,405 2,306,712,927
e) animale 0 0 0
f) marfuri 1,517,746,815 2,346,315,394 1,960,613,540
2.2 Creante comerciale cu scadenta< 1 an 5,855,734,651 4,383,609,034 7,071,073,371
a) clienti si conturi asimilate, din care: 5,478,546,196 4,252,748,905 4,911,810,402
clienti incerti 677,999 46,417,173 0
b) alte creante 100,486,494 109,433,430 2,135,343,939
c) furniori debitori 276,701,961 21,426,699 23,919,030
d) decontari cu asociatii privind capitalul 0 0 0
2.3 Conturi de regularizare si asimilate 161,102,781 170,901,036 69,121,404
a) cheltuieli efectuate in avans+decontari 161,102,781 170,901,036 69,121,404
b) diferente de conversie activ 0 0 0
2.4 Prime privind rambursarea obligatiunulor 0 0 0
II. ACTIVE REALIZABILE 26,802,064,857 20,501,333,474 36,778,818,712
3.1 Titluri de plasament 0 0 0
3.2 Conturi la banci, casa si acreditive 567,429,488 3,785,524,917 6,770,650,343
III. TREZORERIA POZITIVA 567,429,488 3,785,524,917 6,770,650,343
ACTIVE CIRCULANTE 27,208,391,563 24,115,957,355 43,480,347,651
TOTAL ACTIV 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
PASIV
1 Capitaluri proprii in sens larg 19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543
1.1 Capitaluri proprii in sens strict 12,745,310,380 18,846,847,346 30,320,494,761
a) capital social 2,525,675,000 2,525,675,000 2,525,675,000
b) contul intreprinzatorului individual (aport de
capital cahs)
0 0 0
c) contul intreprinzatorului individual (aport de 0 0
18
capital in natura) 0
d) prime legate de capital 0 0 0
e) rezerve 1,019,735,540 7,192,261,584 21,488,220,424
f) rezultatul reportat 1,023,453,246 1,077,689,403 2,745,640,549
g) rezultatul exercitiului 3,459,048,565 6,562,220,086 3,560,958,788
h) repartizarea profitului 3,404,812,408 6,633,209,164 0
i) fonduri 8,122,210,437 8,122,210,437 0
j) repartizari la fondul de dezvoltare 0 0 0
1.2 Diferente din reevaluare 6,739,401,852 7,557,219,409 20,631,124,782
1.3 Subventii pentru investitii 0 0 0
1.4 Provizioane reglementate 0 0 0
2 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 89,001,161 89,001,161 0
2.1 Provizioane pentru riscuri 89,001,161 89,001,161 0
2.2 Provizioane pentru cheltuieli de repartizat 0 0 0
3 Datorii cu scadenta> 1 an 57,819,812 21,704,200 21,628,991
3.1 Datorii financiare cu scadenta> 1 an 0 0 0
a) banci 0 0 0
b) alte datorii cu scadenta> 1 an 0 0 0
3.2 Datorii nefinanciare cu scadenta> 1 an 57,819,812 21,704,200 21,628,991
a) furnizori si conturi asimilate cu scadenta> 1
an 0 021,628991
b) avansuri primite> 1 an 57,819,812 21,704,200 0
I. PASIVE PE TERMEN LUNG 19,631,533,206 26,514,772,116 50,973,248,534
4. Datorii nefinanciare cu scadenta< 1 an 15,079,588,899 8,459,892,244 14,874,962,935
a) furniz. si conturi asimil cu sc< 1 an (partea< 1
an) 0 00
b) funizori si conturi asimilate cu scadenta< 1 an 944,249,842 2,025,379,069 1,401,974,783
c) avansuri primite 0 0 0
d) alte datorii (taxe, salarii, personal) 14,135,339,057 6,434,513,175 13,472,988,152
e) contul intreprinzatorului individual (dat in
natura) 0 00
5. Conturi de regularizare si asimilate 8,969,854 12,139,243 419,503,576
a) venituri inregistrate in avans+ decontari 8,969,854 12,139,243 419,503,576
b) diferente de conversie pasiv 0 0 0
II. DATORII CURENTE CU SCADENTA< 1 AN 15,088,558,753 8,472,031,487 15,294,466,505
6. Datorii financiare cu scadenta> 1 an 0 0 0
19
7. Datorii financiare cu scadenta< 1 an 2,356,854,460 206,544,445 22,173,638
a) banci 2,356,854,460 206,544,445 0
b) alte datorii financiare< 1 an 0 0 0
c) contul intreprinzatorului individual (datorie
cash) 0 00
III. TREZORERIA NEGATIVA 2,356,854,460 206,544,445 22,173,638
DATORII CU SCADENATA< 1 AN 17,445,413,213 8,678,575,932 15,316,640,143
DATORII TOTALE 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134
TOTAL PASIV 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Prezentarea bilanţului financiar pune în evidenţă două părţi distincte pe
orizontală: partea superioară care reflectă structura financiară prin stabilitatea
elementelor care îl compun (necesarul de finanţat şi resursele de finanţare
permanente) şi partea inferioară care reflectă finanţarea ciclului de activitate
(necesarul de finanţat pe termen scurt şi resursele temporare de finanţare).
Studiul bilanţului implică analiza acestuia în două direcţii: orizontală şi
verticală, fiecare punând în evidenţă anumite corelaţii cu semnificaţii deosebite în
aprecierea situaţiei financiare a întreprinderii.
Analiza pe orizontală a bilanţului pune în evidenţă modul în care se
realizează principalele echilibre financiare pe termen scurt şi pe termen lung ale
întreprinderii, cum ar fi: situaţia netă, fondul de rulment, necesarul de fond de
rulment, trezoreria.
Indicatorul numit situaţie netă estimează contabil valoarea drepturilor ce le
posedă proprietarii asupra întreprinderii. Are o sferă de cuprindere mai restrânsă
decât cea a capitalurilor proprii, pentru că exclude subvenţiile pentru investiţii şi
provizioanele reglementate, interesând atât pe acţionari cât si pe creditorii
întreprinderii. Situaţia netă se determină cu ajutorul relaţiei:
SN=Total Activ – Datorii totale
20
lei
Indicator 2001 2002 2003
Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
Datorii totale 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134
Situatia neta 19.573.713.394 26.493.103.916 50.951.619.543
Tabel nr. 15 Situaţia netă a întreprinderii
0
10000000000
20000000000
30000000000
40000000000
50000000000
60000000000
2001 2002 2003
Graficul nr. 12 Evoluţia situaţiei nete a întreprinderii
O situaţie netă pozitivă şi crescătoare reflectă o gestiune economică
sănătoasă, care are ca efect maximizarea valorii întreprinderii (capitalurilor
proprii). Invers, o situaţie netă negativă reflectă o stare de prefaliment, fiind
consecinţa încheierii cu pierderi a exerciţiilor anterioare, pierderi care au epuizat
integral capitalurile proprii, partea neacoperită rămânând exclusiv în sarcina
creditorilor, acesta fiind riscul de insolvabilitate al întreprinderii.
Se observă că întreprinderea, nu numai că înregistrează o situaţie netă
pozitivă, ci chiar că această situaţie are o evoluţie crescătoare, în 2003, având o
valoare dublă faţă de anul anterior, dată de o creştere masivă a activelor
imobilizate şi a celor circulante în anul analizat.
Analiza pe verticală a bilanţului presupune a analiza structura celor două
părţi ale acestuia, şi anume structura activului şi structura pasivului, rezultând
mai multe rate de structură a bilanţului ce pun în evidenţă caracteristici financiare
ale întreprinderii.
21
Structura activului caracterizează compoziţia patrimoniului economic al
întreprinderii, în concordanţă cu caracterul mai mult sau mai puţin ,,capitalistic” al
acesteia ca şi vulnerabilitatea sa la evoluţiile inflaţioniste. Ratele de structură a
activului reflectă apartenenţa sectorială şi natura activităţii întreprinderii.
a) Ponderea activelor imobilizate
De-a lungul celor trei ani, valoarea activelor imobilizate ale intreprinderii a
avut o evoluţie pozitivă, în 2003, acestea ajungând să-şi dubleze valoarea faţă
de anul anterior, acest lucru fiind datorat creşterii valorii terenurilor şi a
construcţiilor, în urma reevaluării, în condiţiile în care valoarea celorlalte
imobilizări corporale şi a imobilizărilor necorporale a scăzut, dar într-o proporţie
mai mică, imobilizările financiare rămânând constante, adică egale cu 0.
Ponderea activelor imobilizate în total activ se calculează după formula:
SI=(Activ imobilizat/Activ total)*100
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Activ imobilizat 9,707,452,075 10,906,525,657 22,740,419,622
Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
Ponderea activelor imobilizate 26.18% 31% 34.3%
Tabel nr. 16 Situaţia activelor imobilizate ale întreprinderii
22
0
5000000000
10000000000
15000000000
20000000000
25000000000
2001 2002 2003
Graficul nr. 13 Evoluţia activelor imobilizate ale întreprinderii
În cadrul activului imobilizat se pot detalia ponderile tipurilor de imobilizări
astfel:
Ponderea imobilizărilor corporale reprezintă ponderea capitalurilor fixe în
patrimoniu şi reflectă indirect intensitatea capitalistică a activităţii.
SIc=(Imobilizari corporale nete/Activ total)*100
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Imobilizari corporale 9,707,452,075 10,900,354,257 22,740,419,622
Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
Ponderea imobilizărilor corporale 26.18% 30.97% 34.3%
Tabel nr. 17 Ponderea imobilizărilor corporale în total activ
Se observă că ponderea imobilizărilor corporale în total activ este, în 2001
şi 2003, aceeaşi cu cea a activelor imobilizate, motivată de faptul că cei doi
indicatori au avut valori egale în cei doi ani.
b) Ponderea activelor circulante
După cum rezultă din bilanţul financiar, şi activele circulante au urmat creşterea
activelor imobilizate, în anul 2003 acestea atingând valoarea de 43,480,347,651,
adică aproape dublul valorii anilor anteriori.
23
0
5000000000
10000000000
15000000000
20000000000
25000000000
30000000000
35000000000
40000000000
45000000000
50000000000
2001 2002 2003
Graficul nr. 14 Evoluţia activelor circulante ale întreprinderii
Această creştere înregistrată arată o evoluţie pozitivă a activităţii
întreprinderii, fiind datorată creşterii valorii stocurilor, a activelor realizabile şi a
trezoreriei pozitive care înregistrează valori cu mult superioare celor din anii
precedenţi. Contrar acestora, valoarea mărfurilor vândute către clienţi a rămas
aproximativ aceeaşi pe parcursul celor trei ani.
SC=(Activ circulant/Activ total)*100
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Activ circulant 27,208,391,563 24,115,957,355 43,480,347,651
Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
Ponderea activelor circulante 73.38% 68.52% 65.59%
Tabel nr. 18 Ponderea activelor circulante în total activ
De asemenea, şi în cadrul activului circulant se pot calcula ponderile
elementelor sale:
Ponderea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, care depinde de
sectorul de activitate şi de durata ciclului de producţie.
SCstocuri=(Stocuri şi producţie în curs/activ total)*100
24
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Stocuri 20,785,227,425 15,946,823,404 29,638,623,937
Producţie în curs 2,126,967,709 2,260,372,757 3,779,687,519
Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
Ponderea stocurilor 61.79% 51.73% 50.41%
Tabel nr. 19 Ponderea stocurilor şi a producţiei în curs în total activ
Se constată o scădere a ponderii stocurilor şi producţiei în curs, în cadrul
activului, deşi acestea cresc valoric, datorită faptului că şi total activ a crescut,
dar într-o proporţie mai mare.
Ponderea portofoliului de creanţe comerciale depinde de durata
termenelor de plată convenite cu clientela.
SCcreante=(Creanţe clienţi/Activ total)*100
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Creanţe clienţi 5,478,546,196 4,252,748,905 4,911,810,402
Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
Ponderea creanţelor 14.77% 12.08% 7.4%
Tabel nr. 20 Ponderea creanţelor comerciale în total activ
Scăderea bruscă a ponderii creanţelor comerciale în total activ în anul
2003, se datorează creşterii activului, în condiţiile în care valoarea creanţelor
comerciale a rămas aproximativ constantă.
Ponderea lichidităţilor în patrimoniu este considerată ca expresie a esenţei
trezoreriei.
SCdisponibilităţi=(Disponibilităţi/Activ total)*100
25
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Disponibilităţi 567,429,488 3,785,524,917 6,770,650,343
Activ total 37,076,946,419 35,193,384,048 66,289,888,677
Ponderea lichidităţilor 1.53% 10.75% 10.21%
Tabel nr. 21 Ponderea lichidităţilor în total activ
Creşterea ponderii lichidităţilor în ultimii doi ani arată o preferinţă a firmei
pentru banii lichizi, S.C. Textila alegând să-şi depună banii în conturi la bănci.
Ponderea activelor circulante şi a celor imobilizate în total activ pe anul
2003 este reflectată în graficul următor:
34%
66%
active imobilizate active circulante
Graficul nr. 15 Ponderea activelor circulante şi imobilizate în total active
După cum se observă, activele circulante ocupă trei sferturi din total activ,
restul revenind activelor imobilizate.
Structura pasivului degajă politica de finanţare a întreprinderii, evidenţiind
gradul de stabilitate a finanţării şi autonomia financiară pe care le asigură
întreprinderii combinaţia de resurse având maturităţi şi origini diverse (capitaluri
proprii, datorii pe termen lung, mediu sau scurt).
Urmând traiectoria activului, pasivul înregistrează, în anul 2003, o creştere
similară, aproape dublându-şi valoarea faţă de anul anterior.
26
Lei
Ani 2001 2002 2003
Pasiv 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Tabel nr. 22 Situaţia pasivului întreprinderii
Ratele de structură a pasivului sunt urmatoarele:
a) Ponderea capitalurilor permanente
SCperm=(Capitaluri permanente/Pasiv)*100
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Capital permanent 19,631,533,206 26,514,772,116 50,973,248,534
Pasiv Total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Ponderea capitalului permanent 52.94% 75.34% 76.89%
Tabel nr. 23 Ponderea capitalurilor permanente în total pasiv
Ponderea capitalurilor permanente în pasiv înregistrează o creştere
majoră de peste 25%, datorată creşterii valorii acestora şi mai ales a capitalurilor
proprii.
Ponderea capitalurilor proprii în resursele de finanţare reflectă autonomia
financiară globală a întreprinderii:
SCpropriu=(Capitaluri proprii/Pasiv)*100
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Capital propriu 19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543
Pasiv total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Ponderea capitalului propriu 52.55% 75.02% 76.86%
Tabel nr. 24 Ponderea capitalurilor proprii în total pasiv
Creşterea ponderii capitalurilor proprii este explicată pe seama creşterii
valorii rezervelor şi a diferenţelor din reevaluare.
27
Ponderea datoriilor pe termen mediu şi lung în totalul capitalului reflectă
autonomia la termen a întreprinderii, respectiv dependenţa pe termen lung de
finanţarea externă.
SDtl=(Datorii pe termen mediu sau lung/Pasiv)*100
Le
i
Indicator 2001 2002 2003
Datorii financiare 0 0 0
Pasiv total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Ponderea datoriilor financiare 0 0 0
Tabel nr. 25 Ponderea datoriilor financiare în total pasiv
Se observă că întreprinderea nu a contractat nici un fel de împrumuturi pe
termen mediu şi lung de la bănci, având ponderea egală cu 0.
b) Ponderea datoriilor pe termen scurt
SDts= (Datorii pe termen scurt/Pasiv)*100
Le
i
Indicator 2001 2002 2003
Datorii curente 17,445,413,213 8,678,575,932 15,316,640,143
Pasiv total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Ponderea datoriilor curente 46.05% 24.65% 23.1%
Tabel nr. 26 Ponderea datoriilor curente în total pasiv
Scăderea ponderii datoriilor curente în total pasiv se explică prin scăderea
valorica a datoriilor faţă de bănci şi a altor datorii, taxe, salariaţi, într-o proporţie
mai mare decât au crescut alţi indicatori şi mai ales prin creşterea valorii
pasivului total.
c) Ponderea datoriilor totale exprimă rata îndatorării globale a
întreprinderii
SDatorii=(Datorii totale/Pasiv)*100
28
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Datorii totale 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134
Pasiv total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Ponderea datoriilor totale 47.20% 24.72% 23.13%
Tabel nr. 27 Ponderea datoriilor totale în total pasiv
Evoluţia ponderii datoriilor curente în total pasiv are aceeaşi explicaţie ca
şi pentru activele curente, pentru faptul că cea mai mare parte din datoriile totale
este ocupate de cele curente.
3.2 Analiza fluxurilor financiar monetare ale întreprinderii pe baza de
rate sau indicatori
Aprofundarea analizei situaţiei financiare pe baza bilanţului impune
recurgerea la un procedeu frecvent ultilizat în analiza financiară, cunoscut sub
numele de ,,metoda ratios”. Ratio este un raport între două posturi de bilanţ, din
contul de rezultat, sau combinat, din bilanţ şi din contul de rezultat, echivalent cu
termenul de rată, coeficient, indice, procent. Între elementele raportului trebuie să
existe o anumită omogenitate din punct de vedere al modului de evaluare şi
relaţii directe între mărimile ce se compară.
Metoda ratios completează analiza indicatorilor din bilanţ şi contul de
rezultat în mărimi absolute şi permite efectuarea de comparaţii în timp şi spaţiu,
sau cu valori de referinţă, pentru a situa mai bine întreprinderea în mediul
concurenţial, sau pentru a-i aprecia evoluţia. În acest sens, se utilizează mărimi
ce se raportează din contul de rezultat, din bilanţ, sau combinat, din contul de
rezultat şi din bilanţ.
Pe baza contului de profit şi pierdere al societăţii s-a construit tabloul
soldurilor intermediare de gestiune, în vederea realizării unei analize corecte şi
complete:
29
Elaborarea tabloului soldurilor intermediare de gestiune
lei
2001 2002 2003
Vanzari de marfuri4,580,709,908 6,262,394,835 3,720,301,659
(-) Costul marfurilor vandute4,294,846,781 6,011,851,585 3,602,627,454
1. MARJA COMERCIALA285,863,127 250,543,250 117,674,205
(+) Productia vanduta33,064,068,531 46,739,510,647 50,997,949,795
2. CIFRA DE AFACERI37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000
(+)/(-) Productia stocata1,387,205,000 249,070,000 1,565,737,000
(+) Productia imobilizata557,111,184 820,650,395 811,040,354
3. PRODUCTIA EXERCITIULUI35,008,384,715 47,809,231,042 51,810,555,886
3.* PRODUCTIA EXERCITIULUI+ VANZARI DE MARFURI
39,589,094,623 54,071,625,87755,530,857,545
(-) Cheltuieli cu materii prime, materiale, comb., energie
14,007,390,445 18,465,339,87016,031,039,177
(-) Lucrari si servicii executate de terti2,314,812,535 2,531,080,395 2,805,840,326
4. MARJA INDUSTRIALA23,266,891,643 33,075,205,612 36,393,978,042
5. VALOAREA ADAUGATA23,552,754,770 33,325,748,862 36,811,652,247
(+) Subventii din exploatare0 0 22,500,000
(-) Impozite si varsaminte asimilate738,843,370 668,243,134 211,237,524
(-) Cheltuieli cu personalul11,662,452,620 15,174,616,220 21,284,010,615
6. EXCEDENT BRUT DIN EXPLOATARE11,151,458,780 17,482,889,508 15,338,904,108
(+) Alte venituri din exploatare185,408,632 66,447,131 20,390,296
(-) Alte cheltuieli din exploatare0 0 79,661,192
(+)/(-) Amortizari si provizioane din exploatare813,497,134 886,488,778 1,255,084,764
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL39,774,503,255 54,138,073,008 57,115,419,265
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE - TOTAL33,753,911,879 43,736,457,986 50,937,549,326
7. REZULTATUL DIN EXPLOATARE6,020,591,376 10,401,615,022 6,177,870,339
(+) Venituri financiare203,977,235 162,006,850 878,487,924
(-) Cheltuieli financiare, din care1,648,922,541 2,150,102,816 2,412,608,265
cheltuieli cu dobanzi1,577,555,154 1,765,037,240 1,542,427,236
8. EXCEDENT BRUT FINANCIAR (venituri financiare_ chelt fin)
-1,444,945,306 -1,988,095,966-1,534,121,365
(+)/(-) Amortizari si provizioane financiare0 0 0
VENITURI FINANCIARE - TOTAL203,977,235 162,006,850 878,487,924
30
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL1,648,922,541 2,150,102,816 2,412,608,265
9. REZULTATUL FINANCIAR-1,444,945,306 -1,988,095,966 -1,534,121,365
10. EXCEDENT BRUT CURENT9,706,513,474 15,494,793,542 16,217,391,244
11. REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI4,575,646,070 8,413,519,056 46,443,748,974
(+) Venituri exceptionale262,135,472 109,185,566 0
(-) Cheltuieli exceptionale178,520,292 77,705,777 0
12. EXCEDENT BRUT EXCEPTIONAL83,615,180 31,479,789 0
(+)/(-) Amortizari si provizioane exceptionale0 0 0
VENITURI EXCEPTIONALE - TOTAL262,135,472 109,185,566 0
CHELTUIELI EXCEPTIONALE - TOTAL178,520,292 77,705,777 0
13. REZULTATUL EXCEPTIONAL83,615,180 31,479,789 0
14. EXCEDENT BRUT TOTAL9,790,128,654 15,526,273,331 16,217,391,244
15. REZULTATUL INAINTEA DOB. SI IMP. PE PROFIT
6,236,816,404 10,210,036,0856,186,176,210
VENITURI TOTALE40,240,615,962 54,409,265,424 57,993,906,632
CHELTUIELI TOTALE35,581,354,712 45,964,266,579 53,350,157,236
16. REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI4,659,261,250 8,444,998,845 4,643,749,953
(-) Impozit pe profit1,184,611,987 1,882,778,626 1,082,789,843
17. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI3,459,048,565 6,562,220,086 3,560,959,110
18. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE4,208,663,988 7,447546,868 4,790,531,944
19. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE NETA
3,949,548,747 7,009,897,2304,790,531,944
3.2.1 Determinarea indicatorilor economico-financiari
Indicatori de gestiune
În masura în care ratele de structură şi de sinteză ale bilanţului vizează
posturile la un moment dat, acestea au un caracter static. Însă gestiunea
financiar pe termen scurt necesită informaţii pentru aprecierea echilibrului
financiar şi a lichidităţii întreprinderii în dinamică, ceea ce impune determinarea
unor rate de rotaţie a posturilor din bilanţ. Ratele de rotaţie furnizează indicaţii
dinamice deoarece permit să se introducă o dimensiune temporală în analiza
bilanţului prin evidenţierea ritmului de reînnoire a unor componente ale acestuia.
În acest scop, se compară elemente din bilanţ cu indicatori din contul de rezultat
care exprimă fluxuri caracteristice ale activităţii de exploatare, cum ar fi cifra de
31
afaceri (CA), determinându-se ritmul de reînnoire, prin intermediul numărului de
rotaţii şi durata unei rotaţii a postului din activul sau pasivul bilanţului. Numărul de
rotaţi (N) şi durata unei rotaţii( D) evoluează invers, creşterea numărului de rotaţii
antrenând reducerea duratei unei rotaţii.
Viteza de rotaţie a activelor totale măsoară aportul activelor totale ale
firmei la realizarea cifrei de afaceri, prin rotaţia tuturor activelor de care dispune
societatea.
Un nivel mai bun al raportului s-ar putea realiza fie prin creşterea
volumului vânzărilor, fie prin disponibilizarea unor active neproductive, sau
ambele măsuri.
Rotaţia medie este de 2,5 ori, adica 144 zile, care, comparată cu ratele
rezultate, arată că firma ar trebui să-şi îmbunătăţească nivelul acestora,
deoarece se află sub valoarea de referinţă. Se constată o evoluţie pozitivă a
acestui indicator la nivelul anului 2002 faţă de anul 2001, pentru ca în 2003,
valoarea acestuia să se înrăutăţească datorită stagnării volumului vânzărilor în
comparaţie cu creşterea valorii activului. În anul 2003, acest indicator are cel mai
mic nivel din cei trei ani.
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Cifra de afaceri 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000
32
Activ total 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Rotatia activului total 1.01 1.5 0.83
Durata unei rotaţii 356 zile 240 zile 433 zile
Tabel nr. 28 Viteza de rotaţie a activelor totale
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
1.4
1.6
2001 2002 2003viteza de rotatie a activelor totale
Graficul nr. 16 Evoluţia vitezei de rotaţie a activelor totale
Viteza de rotaţie a activelor circulante definită ca fiind cifra vânzărilor la
valoarea activelor circulante, se calculează după următoarea formulă:
Lei
Indicator 2001 2002 2003
33
Cifra de afaceri 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000
Activ circulant 27,208,391,563 24,115,957,355 43,480,347,651
Rotaţia activului circulant 1.21 1.94 1.17
Durata unei rotaţii 298zile 186zile 307zile
Tabel nr. 29 Viteza de rotaţie a activelor circulante
Se observă o creştere a vitezei de rotaţie a activelor circulante în anul
2002 faţă de anul 2001, ceea ce semnifică o eliberare suplimentară de resurse
financiare, putându-se obţine o producţie mai mare cu acelaşi volum de capital,
dar calculând indicatorul şi pe anul 2003 se observă că această creştere a fost
provizorie, valoarea acestuia fiind mai mică chiar şi decât anul 2001.
Viteza de rotatie a imobilizarilor fixe măsoară cât de eficientă este firma
în utilizarea maşinilor şi echipamentelor.
34
88,39707452075
937644778432001 Ri
0123456
2001 2002 2003
viteza de rotatie a imoilizarilor fixe
Graficul nr. 17 Evoluţia vitezei de rotaţie a imobilizările fixe
Media pe industrie a acestui indicator este de 5,7 ori, adică 63 zile într-un
an. Valorile rezultate arată că ratele se află sub media pe industrie în ceea ce
priveşte utilizarea maşinilor şi echipamentelor, dar se constată o îmbunătăţire a
nivelului acestui indicator, din nou numai provizoriu, căci în anul 2003, acesta are
valoarea cea mai mică din toţi cei trei ani analizaţi. Întreprinderea trebuie să
utilizeze mai eficient maşinile şi echipamentele în activitatea de producţie.
Viteza de rotaţie a stocurilor exprimă viteza cu care agentul economic
îşi roteşte stocurile necesare pentru a susţine un nivel dat al vânzărilor în
perioada analizată.
35
NrVr
360Stocuri
VanzariNr
zileVr 19981,1
3602001
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Cifra de afaceri 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000
Stocuri 20,785,227,425 15,946,823,404 29,638,623,937
Rotaţia stocurilor 1,81 3,32 1,85
Durata unei rotaţii 199zile 108zile 194zile
Tabel nr. 30 Viteza de rotaţie stocurilor
Tendinţa de creştere a acestui indicator, în anul 2001 faţă de 2002,
exprimă o scădere a timpului de transformare a stocurilor în lichidităţi, fiind un
punct tare al gestiunii financiare. Limita normală prevazută este de 6 rotaţii, ceea
ce înseamnă ca întreprinderea va trebui să continue îmbunătăţirea acestui
indicator. Pentru anul 2003, valoarea acestui indicator se înrăutăţeşte faţă de
2002, scăzând de la 3,32 la 1,85, ducând la o creştere a numărului de zile de
rotaţie a stocurilor de la 108 la 194, o scădere mare determinată de o creştere a
valorii stocurilor. Intreprinderea ar trebui să-şi constituie stocuri de mai mică
valoare strict necesare activităţii de producţie pentru a nu bloca disponibilităţile.
Durata de recuperare a creanţelor măsoară timpul care este necesar
pentru recuperarea banilor aferenţi facturilor emise şi neîncasate. Creşterea
creanţelor reprezintă o situaţie necorespunzătoare care poate genera
contractarea unor credite suplimentare pentru asigurarea continuităţii producţiei
şi achitarea obligaţiilor.
36
360*ceriCifraDeAfa
ilateonturiAsimClientiSiCDrccl
zileDrccl 52360*93764477843
54785461962001
Limita admisă a acestui idicator este de 30 zile. În anul 2001, acest
indicator depăşeşte valoarea de referinţă, ceea ce înseamna că firma îşi
recuperează greu creanţele, dar în anul 2002 se constată o îmbunătăţire a
nivelului indicatorului, firma recuperându-şi creanţele la timp. În anul 2003, firma
se află din nou în dificultate în ceea ce priveşte durata de recuperare a
creanţelor, chiar dacă diferenţa acestui indicator faţă de anul anterior nu este
foarte mare, 3 zile, şi nu se îndepărtează cu mult faţă de limita admisă.
3.2.2 Indicatori ai fondului de rulment
Alocările permanente (în imobilizări) sunt, în principiu, acoperite din surse
permanente (capitaluri proprii şi datorii financiare). Cu cât sursele permanente
sunt mai mari decât necesităţile permanente de alocare a fondurilor băneşti, cu
atât întreprinderea dispune de o marjă de securitate care o pune la adapost de
evenimente neprevăzute. Acest surplus de surse permanente degajat de ciclul
de finanţare al investiţiilor poate fi rulat pentru reînnoirea stocurilor şi creanţelor
şi este denumit fond de rulment. El este expresia realizării echilibrului financiar
pe termen lung şi a contribuţiei acestuia la realizarea echilibrului finanţării pe
termen scurt.
Fondul de rulment se poate calcula prin urmatoarele 2 relaţii (ce duc la
acelaşi rezultat):
FR=Capitaluri permanente - Imobilizări
FR=Active circulante – Datorii pe termen scurt
Prima relaţie pune în evidenţă echilibrul financiar pe termen lung, fondul
de rulment reprezentând partea din capitalurile permanente rămasă după
finanţarea imobilizărilor, pe care întreprinderea o consacra finanţării activelor
circulante. Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate slab, care serveşte
finanţării elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut.
A doua relaţie pune în evidenţă afectarea şi finalitatea fondului de rulment
care este finanţat din activul circulant. În această ipostază, fondul de rulment
financiar arată surplusul activelor circulante nete nefinanţate din datoriile
37
temporare, evidenţiind excedentul de lichiditate potenţială, ca o marjă de
securitate privind solvabilitatea.
Astfel calculat, fondul de rulment reprezintă suma dintre fondul de rulment
propriu şi fondul de rulment străin (împrumutat).
Fondul de rulment propriu exprimă capacitatea întreprinderii de a finanţa
prin fonduri proprii activul imobilizat de care dispune la un moment dat, adică
autonomia financiară a unei întreprinderi. Fondul de rulment străin indică
îndatorarea pe termen lung a întreprinderii care finanţează activele circulante.
FR=FRpropriu + FRstrăin
FRpropriu=Capital propriu – Active imobilizate
FRstrăin=Capital permanent – Capital propriu
Pornind de la aceşti doi indicatori se calculeaza gradul de acoperire a
activelor circulante cu capital propriu.
Grad de acoperire=FRpropriu/FR
Un fond de rulment pozitiv constituie o marjă de securitate a întreprinderii
pentru exploatarea sa cotidiană, permitându-i să-şi asigure un nivel minim al
unor active circulante strict necesare funcţionării (stocuri minime, fond de casă
minim), activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt.
În practică se consideră ca fondul de rulment al întreprinderii industriale trebuie
să reprezinte valoarea a 1-3 luni cifră de afaceri.
Fondul de rulment net (FRN) reprezinta partea din capitalul permanent
care poate fi utilizată pentru finanţarea activelor circulante, adică excedentul de
capital permanent faţă de activele imobilizate sau excedentul activelor circulante
cu lichidităţi pe termen mai mic de un an, faţă de datoriile exigibile pe termen mai
mic de un an.
FRN = Capital permanent – Active imobilizate
FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurt
FRN(2001)= 19.542.532.045 – 9.707.452.075 = 9.835.079.970 lei
FRN(2002)= 26,514,772,116 – 10.906.525.657 = 15.608.246.459 lei
38
FRN(2003)=50.973.248.534 – 22.740.419.622 = 28.232.828.912 lei
Se observă ca firma înregistrează o creştere a capitalului permanent care
poate fi utilizat pentru finanţarea activelor circulante.
Fondul de rulment propriu defineşte excedentul capitalului propriu faţă
de activele imobilizate şi semnifică autonomia de care dispune o întreprindere în
materie de finanţare a investiţiilor.
FRP = Capital propriu – Active imobilizate
FRP = FRN – Datorii la termen
FRP(2001)= 19,484,712,232 - 9.707.452.075 = 9.777.260.157 lei
FRP(2002)= 26,404,066,755- 10.906.525.657 = 15.497.541.098 lei
FRP(2003)= 50,951,619,543– 22.740.419.622 = 28.211.199.921 lei
Excedentul capitalului propriu faţă de activele imobilizate este mai mare în
anul 2002 faţă de 2001, arătând o creştere a autonomiei de care dispune
întreprinderea în materie de finanţare a investiţiilor.
Fondul de rulment străin se poate interpreta ca fiind egal cu datoriile la termen.
FRS = Capital permanent – Capital propriu
FRS = Fond de rulment net – Fond de rulment propriu
FRS(2001)= 9.835.079.970 -9.777.260.157 = 57.819.813 lei
FRS(2002)= 15.608.246.459 -15.497.541.098 = 110.705.361 lei
FRS(2003)= 28.232.828.912 – 28.211.199.921 = 21.628.991 lei
Evolutia FRS arată o scădere a datoriilor la termen ale întreprinderii în
anul 2002 faţă de 2001. În anul următor, 2003, datoriile la termen se menţin
relativ constante, ceea ce înseamnă că înterprinderea nu a mai înregistrat datorii
la termen suplimentare.
Lei
39
Indicator 2001 2002 2003
Capital propriu 19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543
Capital permanent 19,631,533,206 26,514,772,116 50,973,248,534
Active imobilizate 9,707,452,075 10,906,525,657 22,740,419,622
Fond de rulment net 9.835.079.970 15.608.246.459 28.232.828.912
FR propriu 9.777.260.157 15.497.541.098 28.211.199.921
FR străin 57.819.813 110.705.361 21.628.991
Tabel nr. 31 Indicatorii fondului de rulment
0
5000000000
10000000000
15000000000
20000000000
25000000000
30000000000
2001 2002 2003
FRN
FRP
FRS
Graficul nr. 18 Evoluţia indicatorilor fondului de rulment
Necesarul de fond de rulment desemnează nevoile financiare generate
de executarea unor operaţiuni repetitive care compun ciclul de exploatare
curentă a societăţii (cumpărări, vânzări, plăţi, salarii) al carui total trebuie acoperit
cel puţin parţial de resurse stabile (fondul de rulment net). El reprezintă banii ce
trebuie rulaţi de societate pentru a-i asigura funcţionarea, după finanţarea
imobilizărilor, care reclamă cheltuieli care vor fi recuperate la achitarea facturilor
de către clienţi.
Necesarul de fond de rulment cuprinde stocurile (materii prime,
semifabricate, produse finite) şi creanţele, din care se scad datoriile pe termen
scurt.
40
NFR=(Stocuri + Creanţe) – Datorii pe termen scurt
Necesarul de fond de rulment reflectă echilibrul curent al întreprinderii,
fiind mai fluctuant şi mai instabil decât fondul de rulment. El este dependent de
volumul de activitate (cifra de afaceri), durata de rotaţie a stocurilor, termenul de
recuperare a creanţelor, termenul de plată al furnizorilor.
Daca NFR>0, rezultă un surplus de necesar temporar faţă de resursele
temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situaţie normală dacă este consecinţa unor
investiţii privind creşterea necesarului de finanţare a ciclului de exploatare. Un
NFR<0 reflectă un surplus de resurse temporare faţă de capitalurile circulante,
necesităţile temporare fiind mai mici decât resursele temporare ce pot fi
mobilizate. Această situaţie este favorabilă dacă este consecinţa accelerării
rotaţiei activelor circulante, a urgentării încasărilor şi relaxării plăţilor.
NFR = (Stocuri + Creante) – Datorii de exploatare
NFR(2001) = (20.785.227.425 + 6.016.837.432) – 15.137.408.711 =
11.644.656.146 lei
NFR(2002) = (15946823404 + 4.383.609.034) – 8.481.596.444 =
11.848.835.994 lei
NFR(2003) = (29.638.623.937 + 7.071.073.371) – 14.896.591.926 =
21.813.105.382 lei
Se observă că necesarul de fond de rulment are valori apropiate în primii
doi ani analizaţi, arătând că întreprinderea are aceleaşi nevoi de acoperit pentru
activitatea de exploatare, pentru ca în anul 2003 acetse nevoi să se dubleze, fapt
datorat creşterii masive de stocuri.
41
0
5000000000
10000000000
15000000000
20000000000
25000000000
2001 2002 2003
NRF
Graficul nr. 19 Evoluţia necesarului de fond de rulment
Trezoreria neta
Echilibrul financiar al întreprinderii rezultă din confruntarea maselor
mari ale bilanţului: fondul de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment
(NFR), din care rezulta trezoreria (T).
Trezoreria netă (TN) reflectă poziţia globală pe care întreprinderea o are
asupra operaţiunilor sale pe termen scurt. Trezoreria netă apare ca un rezultat al
operaţiunilor ce afectează toate posturile de bilanţ, rezultând din analiza pe
orizontală a:
-parţii superioare TN=FR – NFR
-parţii inferioare TN=Disponibilităţi – Credite de trezorerie
TN=Trezoreria activă – Trezoreria pasivă
Trezoreria activă cuprinde disponibilităţile curente degajate de
funcţionarea întreprinderii, la care se adaugă plasamentele rambursabile în orice
moment. Trezoreria pasivă este reprezentată de creditele bancare curente,
soldurile creditoare de bănci şi efectele scontate.
Trezoreria netă rezultă din operaţiuni ce afectează capitalurile permanente
şi activul imobilizat, ca şi din operaţiuni care privesc activele şi datoriile pe
termen scurt.
42
TN = FRN – NFR
TN(2001) =9.835.079.970 - 11.644.656.146 = -1.809.576.176 lei
TN(2002) =15.608.246.459 - 11.848.835.994 = 3.759.410.465 lei
TN(2003) = 28.232.828.912 - 21.813.105.382 = 6.419.723.530 lei
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Fond de rulment net 9.835.079.970 15.608.246.459 28.232.828.912
Necesar de fond de rulment 11.644.656.146 11.848.835.994 21.813.105.382
Trezoreria netă -1.809.576.176 3.759.410.465 6.419.723.530
Tabel nr. 32 Trezoreria netă
-3000000000
-2000000000
-1000000000
0
1000000000
2000000000
3000000000
4000000000
5000000000
6000000000
7000000000
2001 2002 2003
trezoreria neta
Graficul nr. 20 Evoluţia trezoreriei nete
Rata de finanţare a activului circulant reflectă proporţia în care fondul de
rulment acoperă activele circulante.
43
Mărimea optimă a acestei rate trebuie să fie în jur de 50%. În anul 2001,
valoarea indicatorului se află sub valoarea de referinţă, pentru ca în anul 2002 să
depăşească această valoare, această situaţie menţinându-se şi în 2003,
înregistrându-se o creştere a proporţiei în care fondul de rulment acoperă
activele circulante.
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Fondul de rulment 9.835.079.970 15.608.246.459 28.232.828.912
Activul circulant 27,208,391,563 24,115,957,355 43,480,347,651
Rata de finanţare a activului
circulant
36,15% 64,35% 64,93%
Tabel nr. 33 Rata de finanţare a activului circulant
Rata de acoperire a stocurilor reflectă proporţia în care fondul de
rulment finanţează stocurile.
44
Acest indicator arată proporţia în care fondul de rulment finanţează
stocurile. O acoperire optimă există dacă fondul de rulment reprezintă
aproximativ 2/3 din totalul stocurilor. În primul an analizat indicatorul se situează
sub valoarea de referinţă, pentru ca în 2002 şi 2003, să se constate o
îmbunătăţire a acestui indicator.
Rata de acoperire a NFR
Indicatorul reflectă, procentual, raportul dintre fondul de rulment existent şi
cel normat, respectiv, NFR. În situaţii normale această rată trebuie să fie mai
mare decât 100%. În anii 2002 şi 2003, acest indicator se situează peste 100%,
cu o îmbunătăţire vizibilă faţă de primul an analizat.
Ponderea fondului de rulment în totalul cifrei de afaceri reflectă
proporţia în care fondul de rulment finanţează cifra de afaceri.
45
Fondul de rulment reprezintă, în anul 2001, o pătrime din cifra de afaceri,
pentru ca în anul 2002, ponderea acestuia să crească la aproape 30%. În anul
2003, valoarea acestui indicator este de 50%, creştere datoratăsporirii fondului
de rulment în condiţiile menţinerii cifrei de afaceri aproximativ la acelaşi nivel cu
anul anterior.
3.2.3 Indicatori de lichiditate şi solvabilitate
Lichiditatea măsoară aptitudinea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor pe
termen scurt şi implică capacitatea de a transforma rapid activele circulante în
disponibilităţi. O întreprindere este “lichidă“ când resursele degajate de operaţiuni
curente ale exerciţiului îi furnizează suficiente disponibilităţi pentru a face faţă
scadenţelor pe termen scurt. Noţiunea de lichiditate poate viza bilanţul şi activele
acestuia, fiecare având semnificaţie proprie: lichiditatea bilanţului se referă la
faptul că activele sub un an sunt superioare datoriilor sub 1 an, ceea ce fereşte
întreprinderea de faliment pe termen scurt. Ea rezultă din comparaţia între
activele “lichide”şi pasivul exigibil.
Rata lichidităţii generale se determină ca raport între activele curente
(activele circulante) şi pasivele curente (datorii pe termen scurt), exprimând
gradul de lichiditate potenţială , echilibrul financiar pe termen scurt. Rata curentă
indică măsura în care drepturile creditorilor pe termen scurt sunt acoperite de
valoarea activelor care pot fi transformate la nevoie în bani lichizi.
46
Pentru anul 2001, rata lichidităţii generale nu se încadrează în limite
normale 1,8 – 2, dar este supraunitară, ceea ce indică existenţa unei lichidităţi
bune. Atât în anul 2002, cât şi în 2003, acest indicator (2,77, respectiv 2,84)
depaşeşte valoarea de referinţă, 2, arătând că nu există nici un pericol ca
întreprinderea să nu poată acoperi drepturile creditorilor pe termen scurt din
valoarea activelor. Indicatorul are un trend ascendent, ceea ce indică o lichiditate
în creştere. Se observă o mai mare diferenţă a indicatorului între 2001 şi 2002,
când creşte cu mai bine de un procent, în anul 2003, deşi se află în creştere,
aceasta este mai mică, de doar 0,07 sutimi.
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
2001 2002 2003rata lichiditi generale
Graficul nr. 21 Evoluţia ratei lichidităţii generale
47
Rata lichidităţii rapide (testul acid) Indicatorul de lichiditate redusă
exprimă capacitatea societăţii de rambursare a datoriilor pe termen scurt.
Se observă o creştere peste jumătate a ratei lichidităţii rapide în anul 2002
(0,94), faţă de anul 2001 (0,37), ceea ce înseamnă că societatea prezintă o
siguranţă sporită pentru creditori că-şi vor recupera banii, arătând posibilitatea
întreprinderii de a-şi plăti datoriile din activele sale curente. În anul următor însă,
acest coeficient înregistrează o scădere, deşi foarte redusă în raport cu creşterea
înregistrată anterior, ceea ce înseamnă că, pe ansamblu, lichiditatea are un trend
crescător de-a lungul celor trei ani, nefiind prezent nici un risc pentru
întreprindere de a intra în incapacitate de plată.
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
2001 2002 2003rata lichiditi rapide
Graficul nr.22 Evoluţia ratei lichidităţii rapide
48
Rata lichidităţii la vedere exprimă aptitudinea societăţii de rambursare a
datoriilor cu scadenţa mai mică de un an. Se consideră că o trezorerie care
reprezintă 20-30% din valoarea datoriilor pe termen scurt, constituie o garanţie
de lichiditate pentru întreprindere.
În anul 2001, rata lichidităţii la vedere se afla cu mult sub nivelul valorii de
referinţă, datorită disponibilităţilor scăzute, corelate cu datorii curente mari,
societatea putându-se confrunta cu probleme în restituirea datoriilor cu scadenţa
mai mică de un an, având chiar o situaţie critică, însa în anul 2002 se constată o
redresare a acestei situaţii prin îmbunătătirea nivelului disponibilităţilor, nivelul
ratei fiind de 0,43, situaţie care se menţine şi în anul următor, chiar cu o foarte
uşoară creştere, 0,44. Se observă că acest indicator, ca şi cei anteriori, are valori
foarte apropiate în ultimii doi ani de analiză, 2002 şi 2003, reflectând o reală
stabilitate şi o redresare a întreprinderii.
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
2001 2002 2003rata lichiditi la vedere
Graficul nr.23 Evoluţia ratei lichidităţii la vedere
49
Solvabilitatea patrimonială exprimă capacitatea agentului economic de
a putea plăti la scadenţă datoriile faţă de creditorii săi.
Nivelul solvabilităţii patrimoniale depăşeşte valoarea de referinţă (50%),
atât în anul 2001, cât şi în anii 2002 şi 2003, arătând că societatea poate recurge
la credite exterioare, dacă are nevoie şi că-şi poate plăti datoriile. Valoarea de
100% din anul 2003 se datorează faptului că în acest an întreprinderea nu are
contractat nici un credit de la instituţiile bancare, deci gradul de îndatorare faţă
de acestea este 0, solvabilitatea patrimonială fiind în creştere continuă.
0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
80.00%
100.00%
2001 2002 2003solvabilitatea patrimoniala
Graficul nr.24 Evoluţia solvabilităţii patrimoniale
50
3.2.4 Indicatori de rentabilitate
Rentabilitatea vânzărilor ( marja de profit) Această rată se calculează
prin împărţirea venitului net după plata impozitelor la cifra totală a vânzărilor. Ea
arată profitul obţinut la o sută cifra de vânzări, prin compararea beneficiului cu
preţul mediu, parţial dependent de efortul propriu.
Din calcule rezultă că firma câştigă în anul 2001, 9,23 lei la 100 lei cifră
de afaceri, iar în anul 2002 se constată o creştere a acestui indicator la 12,38 lei
la 100 lei cifră de afaceri, situaţie îmbucurătoare pentru activitatea întreprinderii.
Datorită reducerii profitului net la aproape jumătate, acest indicator scade
proporţional, chiar dacă cifra de afaceri este relativ constantă.
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Profit net 3,459,048,565 6,562,220,086 3,560,959,110
Vânzări 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000
Marja de profit 9.23% 12.38% 6.5%
Tabel nr. 34 Rentabilitatea vânzărilor
51
Rentabilitatea capitalului investit
Acest indicator arată că firma câştigă în anul 2001, 30,08 lei la 100 lei
active existente, iar în anul 2002, nivelul acestuia creşte la 49,68, ceea ce
înseamnă 49,68 lei câştigaţi la 100 lei active existente şi un nivel foarte bun al
acestui indicator. La nivelul anului 2003 însă, acest indicator se înrăutăţeşte,
scăzând chiar sub nivelul anului 2001.
Rentabilitatea economică măsoară eficienţa mijloacelor materiale şi
financiare alocate întregii activităţi a întreprinderii.
52
Acest indicator arată o bună eficientă a activităţii desfăşurate, şi se
constată o creştere a acestei eficienţe în anul 2002 faţă de anul 2001, exprimând
o buna aptitudine a capitalului investit de a asigura reînnoirea şi creşterea
activelor sale într-o perioadă scurtă. Din nou se constată o înrăutăţire a situaţiei
pentru anul 2003, valoarea indicatorului situându-se sub valorile din anii
precedenţi.
Rentabilitatea financiară a valorii nete
Nivelul acestui indicator arată faptul că acţionarii şi-au plasat rentabil
disponibilităţile în acţiunile acestei întreprinderi, constatându-se şi o creştere a
valorii indicatorului în anul 2002 faţă de 2001. Se observă că acţionarii se vor
bucura de dividende dat fiind faptul că nivelul indicatorului depăşeşte media pe
industrie de 10%. În anul 2003 valoarea indicatorului se situează sub medie,
ceea ce înseamnă o înrăutăţire a situaţiei firmei din acest punct de vedere.
53
0.00
5.00
10.00
15.00
20.00
25.00
30.00
35.00
2001 2002 2003
rentabilitatea economica rentabilitatea financiara
Graficul nr.25 Evoluţia rentabilitătii economice şi financiare
Se constată ca cele două rentabilităţi au o evoluţie asemănătoare pe
parcursul celor trei ani, caracterizată de o creştere în anul doi şiapoi o
descreştere, rentabilitatea economică situându-se deasupra celei financiare.
Rata rentabilităţii resurselor consumate, denumită şi rentabilitatea
costurilor, rata rentabilităţii resurselor consumate caracterizează eficienţa
costurilor. În activitatea practica, ea prezintă importanţă în estimarea şi
negocierea preţurilor de vânzare a produselor sau tarifelor pentru prestări de
servicii. De asemenea permite poziţionarea produselor sub aspectul rentabilităţii
faţă de media pe întreprindere.
Rentabilitatea activităţii
54
Limita minimă admisă pentru acest indicator este 10%, ceea ce înseamnă
că firma în cauză, depăşind acest nivel în ambii ani, îşi poate finanţa acivităţile cu
caracter financiar şi economic din fondurile proprii degajate. Se constată că acest
indicator are un trend ascendent în primii doi ani, fiind o situaţie favorabilă pentru
firmă, în 2003, valoarea acestuia scăzând sub limita normală.
Puterea de câştig se determină prin împărţirea câştigurilor înainte de
plata dobânzilor şi impozitelor (EBIT) la valoarea totală a activelor.
Nivelul indicatorului are un trend ascendent, arătând pentru anul 2001 că
la 100 lei active s-a obţinut un venit impozabil de 16,82, iar pentru anul 2001, un
55
venit impozabil de 29,01. În anul 2003, valoarea acestui indicator scade, datorită
creşterii activelor, însotită de scăderea EBIT-ului.
Lei
Indicator 2001 2002 2003
EBIT 6,236,816,404 10,210,036,085 6,186,176,210
Total activ 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Puterea de câştig 16.82% 29.01% 9.33%
Tabel nr. 35 Puterea de câştig
3.2.5 Indicatori de echilibru financiar
Rata îndatorării generale exprimă capacitatea societăţii de a-şi onora
obligaţiile faţă de terţi din activele sale. Măsoară cât la sută din totalul de fonduri
provine din credit.
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Datorii totale 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134
Total activ 37,076,946,419 35,193,348,048 66,289,888,677
Rata îndatorării generale 0.47 0.24 0.23
Tabel nr. 36 Rata îndatorării generale
56
Limita maximă admisă pentru acest indicator fiind 1, se observă că societatea
evaluată are o situaţie bună din perspectiva creditorilor, privind recuperarea
datoriilor în cazul unui faliment. În anul 2002, nivelul acestui indicator scade de la
0,47 la 0,24, ceea ce înseamnă scăderea riscurilor pentru creditori. Acelaşi nivel
al indicatorului se menţine şi pentru anul 2003.
Rata de îndatorare totală exprimă dependenţa societăţii faţă de creditori,
fiind un indicator de risc, cu influenţă asupra rentabilităţii financiare şi dependent
de structura de finanţare a societăţii.
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Datorii totale 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134
Capital propriu 19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543
Rata îndatorării totale 0.9 0.33 0.3
Tabel nr. 37 Rata îndatorării totale
Valoarea acestui indicator nu trebuie să depăşească dublul capitalurilor
proprii, iar valorile obţinute indică un nivel bun al acestui indicator la nivelul firmei
evaluate pe toţi cei trei ani.
57
Rata de îndatorare financiară exprimă dependenţa de creditori pe
termen lung, fiind majorată de inflaţie.
În cadrul firmei, datoriile la termen sunt foarte reduse, indicatorul fiind
apropiat de 0, societatea menţinându-şi autonomia financiară. Societatea poate
recurge la datorii cu scadenţa mai mare de un an, cu condiţia să nu depăşească
capitalurile proprii. Acest indicator are un trend descrescător pe parcursul celor
trei ani analizaţi, ceea ce înseamnă că datoriile mai mari de un an la nivelul firmei
se află în scădere.
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Datorii totale 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134
Capital propriu 19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543
Rata îndatorării financiară 0.3 0.08 0.04
Tabel nr. 38 Rata de îndatorare financiară
58
0.00
0.10
0.20
0.30
0.40
0.50
0.60
0.70
0.80
0.90
2001 2002 2003
Rig
Rit
Rif
Graficul nr.25 Evoluţia indicatorilor de îndatorare
Evoluţia acestor indicatori arată o îmbunătăţire a situaţiei întreprinderii în
relaţiile cu creditorii săi, aceasta putând satisface oricând cererea de rambursare
a datoriilor faţă de aceştia, putându-si acoperi datoriile imediat.
Rata de acoperire a dobanzilor (TIE)
Nivelul indicatorilor, pe cei trei ani, mai mare decât 3, arată că
întreprinderea are o bună capacitate de a-şi achita dobânzile datorate.
59
Rata autonomiei financiare globale arată măsura în care capitalurile
proprii ale societăţii acoperă obligaţiile totale ale acesteia.
Conform acestui indicator, capitalul propriu al întreprinderii depăşeşte
nivelul datoriilor pe care întreprinderea le are, ceea ce înseamnă că firma îşi va
finanţa cea mai mare parte a activităţilor din surse proprii, stabilitatea acesteia
depinzănd de capitalurile proprii. Înterprinderea poate contracta împrumuturi
bancare, în special pe termen lung, fără probleme.
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Capital propriu 19,484,712,232 26,404,066,755 50,951,619,543
Datorii totale 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134
Rata autonomiei financiare globale 1.11 3.03 3.32
Tabel nr. 39 Rata autonomiei financiare globale
60
Ponderea capitalului împrumutat în cifra de afaceri măsoară cât din
cifra de afaceri anuală este destinată acoperirii acestuia sau ponderea în cifra de
afaceri a tuturor datoriilor.
Acest indicator are un trend descendent pe parcursul anilor 2001 şi 2002,
fiind un aspect pozitiv pentru societate, societatea reuşind să-şi acopere datoriile
curente din cifra de afaceri fără probleme. În anul 2003 acesta înregistrează o
nouă creştere, dar nu la nivelul celei din 2001.
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Datorii totale 17,503,233,025 8,700,280,132 15,338,269,134
Cifra de afaceri 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000
Ponderea capit. împrumutat în CA 46.5% 16.37% 28.03%
Tabel nr. 40 Ponderea capitalului împrumutat în cifra de afaceri
Evoluţia îndatorării nete măsoară echilibrul între datorii şi lichiditate şi dă
informaţii despre capacitatea de plată pe termen scurt (sub un an).
61
Nivelul acestui indicator nu depăşeşte 0,8, limita maximă, în nici un an,
reflectând faptul că agentul economic poate să-şi utilizeze amortizarea fără a
apela la credite.
CAP.4 DIAGNOSTICUL FINANCIAR
Conceptul de diagnostic în plan economic, la nivelul unei firme, presupune
reperarea disfunţionalităţilor activităţii ei, cercetarea şi analiza faptelor şi
responsabilităţilor, identificarea cauzelor şi a măsurilor care să conducă la
reglarea situaţiei. Diagnosticul activităţii unei firme se impune nu numai în cazul
62
în care aceasta se află în dificultate, ci şi atunci când situaţia ei economico-
financiară este normală, dar se urmareşte îmbunătăţirea acesteia.
Prin diagnosticarea unei firme, în vederea evaluării, se urmareşte
cunoaşterea tuturor laturilor activităţii acesteia, respectiv juridică, tehnică,
resurse umane, economico-financiare etc, precum şi a punctelor forte şi a
punctelor slabe corespunzatoare fiecareia.
În cadrul activităţii practice de evaluare a unei firme, diagnosticul trebuie
să furnizeze informaţiile necesare aprecierii situaţiei trecute şi prezente, care
constituie o bază pentru estimarea elementelor şi variabilelor ,,cheie’’ce trebuie
avute în vedere în cazul aplicării diferitelor metode de evaluare. Întrucât
evaluarea întreprinderii nu înseamnă o aplicare mecanică a unor tehnici, ci
presupune o apreciere profundă a performanţelor firmei, echipa de evaluare
trebuie să opereze cu parametri consideraţi normali pentru mediul de activitate al
firmei evaluate şi la momentul efectuării evaluării.
Pe baza diagnosticului întreprinderii evaluate se pot construi scenarii
pertinente, care trebuie să stea la baza evaluării şi, de asemenea, se pot realiza
testele de coerenţă, atât între diversele piese de diagnostic, cât şi între evaluarea
propriu-zisă a afacerii şi analiza diagnostic. Aceasta din urmă apreciere vine să
confirme ideea că diagnosticul pentru evaluare nu are doar rolul de a prezenta
situaţia firmei la un moment, ci şi acela de a direcţiona şi susţine scenariile de
evoluţie a afacerii, proiecţiile economico-financiare.
Realizarea diagnosticului unei firme în scopul evaluării presupune
parcurgerea următoarelor etape :
-stabilirea problemelor supuse analizei ;
-asigurarea informaţiilor şi analiza documentelor care stau la baza lor ;
-analiza şi prezentarea rezultatelor într-un raport.1
Principalele obiective în cadrul analizei pe baza ratelor constau în
studierea succesivă a cel puţin trei dimensiuni financiare ale întreprinderii:
rentabilitate, lichiditate, structură financiară.
1 Adela Deaconu, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura Intelcredo, Deva, 2000
63
Diagnosticul financiar are rolul de a aprecia manifestarea funcţiei
financiare a întreprinderii. O dată stabilit, el furnizează celorlalte funcţii ale
acesteia dimensiunea resurselor financiare de care are nevoie pentru a-şi atinge
obiectivele, concurând la realizarea obiectivului global al entităţii.
Astfel, diagnosticul financiar se integrează în diagnosticul global,
deoarece activitatea unei întreprinderi (tehnică, economică, financiară, de
personal şi de conducere) trebuie studiată ca un sistem care are un scop unitar:
fabricarea de produse sau prestarea de servicii.
Diagnosticul financiar se bazează pe informaţiile furnizate de contabilitate,
sintetizate în situaţiile financiare, precum şi pe cele culese prin mijloace proprii.
În ceea ce priveşte prelucrarea informaţiei contabile, aceasta se
realizează cu ajutorul instrumentelor analizei financiare.
Cu toate că obiectivele analizei financiare se caracterizează printr-o mare
diversitate, în funcţie de interesele uneori divergente ale utilizatorilor, se pot
totuşi găsi trei direcţii comune ale demersurilor acestora:
a) Cunoaşterea structurii financiare, a modului de combinare a
resurselor de finantare şi a efectelor acestor combinări asupra
solvabilităţii, lichidităţii şi autonomiei financiare a întreprinderii
b) Studiul structurii activelor deţinute de întreprindere, a alegerii făcute
în domeniul investiţiilor sau al operaţiilor curente de exploatare,
aptitudinii acestora de a fi rentabile
c) Aprecierea performanţelor, a profiturilor, a determinării unor
indicatori de randament care să ateste aptitudinea întreprinderii de
a-şi majora capitalurile şi de a controla eventuala volatilitate a
rezultatelor sale.1
Diagnosticul financiar pus de către evaluator are rolul de a aprecia
manifestarea funcţiei financiare a întreprinderii ce face obiectul evaluării. Dacă
funcţia financiară este bine reprezentată în întreprindere, în sensul existenţei
unui personal specializat care să facă analize financiare pertinente şi formalizate,
constatarile acestuia pot fi preluate de către evaluator. Totuşi, acesta le va
1 Adela Deaconu, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura Intelcredo, Deva, 2000
64
aprecia calitatea si în situaţia în care corespund, le va valida. Daca în
intreprindere nu există materializată o analiză financiară pe perioada trecuta (3
ani) luată în calcul de catre evaluator, acesta o va face singur.
Modul în care se face analiza financiară şi aprecierea rezultatelor
financiare, echilibrele si resursele financiare de care s-a dispus, utillizarea
acestora, randamentul capitalurilor investite reprezintă o parte importantă a
muncii de evaluare în punerea diagnosticului financiar, care incheie diagnosticele
partiale şi se bazează pe transformarea bilanţului contabil în bilanţ financiar şi
definirea unor expresii sau valori necesare metodelor de evaluare patrimoniale.
Bilanţul contabil este principala sursă informaţională pentru toţi terţii
interesaţi în activitatea întreprinderii. Dacă informaţia contabilă constituie punctul
de plecare in diagnosticul financiar, ea nu poate fi totuşi acceptată ca atare de
catre analiza financiară. Există diferenţe între optica contabilă şi cea financiară,
care urmareşte alte finalităţi şi perspective. În opinia analiştilor financiari, faptul
că informaţiile contabile sunt legale, obligatorii, respectând reglementările
juridice, iar pe de altă parte sunt informaţii normalizate sau formalizate
deformeaza, in unele cazuri, realitatea economică şi financiară a întreprinderii.
În consecinţă, bilanţul contabil va fi reprelucrat în vederea găsirii unei
imagini financiare reale. Trebuie menţionat că evaluarea, care tinde spre o
imagine economică cât mai aproape de realitate, aduce uneori alte ajustări
bilanţului financiar, ţinând cont de unii factori care nu sunt luaţi în considerare în
analiza financiară.
În vederea realizării scopului său, analiza financiară este eliberată de
formalismul caracteristic contabilităţii. Pentru o întreprindere dată, analiza
financiara trebuie să depisteze caracteristicile financiare semnificative, să
perceapă punctele slabe şi forte, să ierahizeze după mai multe criterii şi în final
să ofere o apreciere pertinentă a situaţiei acesteia.
Bilanţul contabil utilizat în analiza financiara furnizează date pentru doua
abordări specifice, conform următoarei scheme:
65
Fig. 2 Utilizarea bilanţului contabil în realizarea diagnosticului financiar1
1 Adela Deaconu, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura Intelcredo, Deva, 2000
Bilant contabil
Analiza pe baza bilantului propriu-zis
Analiza pe baza contului de profit si pierdere
Reprelucrari Regrupari
Bilant functional+indicatori specifici
Bilant financiar+indicatori specifici
Bilant ansamblu resurse+indicatori specifici
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (TSIG) +alti indicatori ai rezultatelor
Puncte forte Puncte slabe
Diagnostic financiar
66
Bilanţul financiar, denumit şi bilanţ lichiditate-exigibilitate, se bazează pe
bilanţul contabil, având în centrul său noţiunea de patrimoniu şi de drepturi şi
obligaţii ce apar în legătură cu posesia şi folosirea elementelor sale.
Bilanţul contabil oferă informaţii terţilor întreprinderii şi, în special, celor
care au adus fonduri ( acţionari şi creditori).
Bilanţul financiar studiază riscul nerambursării datoriilor de către
întreprindere şi structura sa financiară, răspunzând mai ales cerinţelor creditorilor
acesteia. El reflectă solvabilitatea întreprinderii atât pe termen scurt (lichiditatea),
cât şi pe termen lung şi implicit riscul de neplată sau faliment al acesteia.
Construcţia sa se bazează pe comparaţia pe orizontală dintre activele şi pasivele
patrimoniale, în funcţie de lichiditatea, respectiv exigibilitatea lor. Bilanţul
financiar măsoară capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile, verifică
lichiditatea, adică proprietatea unui activ de a fi rapid transformat în monedă
pentru a putea face faţă pasivului exigibil.
Elementele necesare diagnosticării financiare sunt sistematizate în
următorul tabel:
Lei/
%
Denumire indicator Valorile indicatorului
2000 2001 2000
-1- -2- -3- -4-
1) Indicatori de gestiune
Viteza de rotaţie a activelor totale 1.01 1.5 0.83
Viteza de rotaţie a activelor
circulante
1.21 1.94 1.17
Viteza de rotaţie a imobilizărilor fixe 3.88 4.86 2.4
Viteza de rotaţie a stocurilor 1,81 3,32 1,85
Durata de recuperare a creanţelor 52 zile 29 zile 32 zile
67
2) Indicatori ai fondului de rulment
Fondul de rulment net 9.835.079.970 15.608.246.459 28.232.828.912
Fondul de rulment propriu 9.777.260.157 15.497.541.098 28.211.199.921
Fondul de rulment străin 57.819.813 110.705.361 21.628.991
Necesarul de fond de rulment 11.644.656.146 11.848.835.994 21.813.105.382
Trezoreria netă -1.809.576.176 3.759.410.465 6.419.723.530
Rata de finanţare a activului
circulant
36,15% 64,35% 64,93%
Rata de acoperire a stocurilor 47.32% 97.32% 95.25%
Rata de acoperire a NFR 84.46% 130% 129%
Ponderea fondului de rulment în
totalul cifrei de afaceri
26.13% 29.28% 51.59%
3) Indicatori de lichiditate şi
solvabilitate
Rata lichidităţii generale 1.55 2.77 2.84
Rata lichidităţii rapide (testul acid) 0.37 0.94 0.9
Rata lichidităţii la vedere 0.03 0.43 0.44
Solvabilitatea patrimonială 89% 99.2% 100%
4) Indicatori de rentabilitate
Rentabilitatea vânzărilor ( marja de
profit)
9.23% 12.38% 6.5%
Rentabilitatea capitalului investit 30.08% 46.68% 23.13%
Rentabilitatea economică 23.73% 31.85% 9.11%
Rentabilitatea financiară a valorii
nete
17.83% 24.85% 7%
Rata rentabilităţii resurselor
consumate
9.76% 14.27% 6.67%
Rentabilitatea activităţii 11.22% 14.05% 8.75%
68
Puterea de câştig 16.82% 29.01% 9.33%
5) Indicatori de echilibru financiar
Rata îndatorării generale 0.47 0.24 0.23
Rata îndatorării totale 0.9 0.33 0.3
Rata îndatorării financiară 0.3 0.08 0.04
Rata autonomiei financiare globale 1.11 3.03 3.32
Ponderea capit. împrumutat în CA 46.5% 16.37% 28.03%
Tabel nr. 41 Evoluţia indicatorilor economico-financiari
Analizând indicatorii calculaţi, rezultă că întreprinderea se găseşte în
situaţii deosebite în funcţie de grupele de indicatori.
Indicatorii de gestiune indică, pentru primii doi ani o situaţie satisfăcătoare
a întreprinderii, valoarea acestora situându-se aproape de valoarea medie de
referinţă de 2,5 pentru viteza de rotaţie a activelor totale şi 5,7 pentru viteza de
rotaţie a imobilizărilor fixe, situaţie îmbucurătoare cu atât mai mult cu cât se
constată şi un trend ascendent al acestora, sperându-se astfel atingerea şi chiar
dep0103şirea valorii medii. Dacă valoarea acestori indicatori ar fi crescut şi în
2003 în aceeaşi proproţie ca în anul anterior, adică 48% în cazul primului
indicator, 60% în cazul celui de-al doilea, 25% pentru rotaţia imobilizărilor fixe şi
83% în cazul ultimului indicator calculat, firma ar fi avut o situaţie foarte bună,
depăşind toate valorile de referinţă ale indicatorilor. Însă, contrar aşteptărilor, se
constată o scădere a valorilor indicatorilor acestei grupe, nivelul acestora
situându-se chiar sub nivelul primului an analizat şi mai ales sub valoarea de
referinţă, deci o înrăutăţire a modului în care întreprinderea utilizează resursele
sale fixe şi circulante.
Scăderea vitezei de rotaţie a activelor totale în anul 2003 se datorează
creşterii valorii activului total, în condiţiile în care cifra de afaceri rămâne
aproximativ constată faţă de anul 2002.
69
Evoluţia negativă a vitezei de rotaţie a stocurilor se explică prin creşterea
valorii stocurilor, până aproape la dublarea acestora în anul 2003 faţă de anul
2002.
Indicatorii fondului de rulment indică o stare bună a întreprinderii; aceştia
au valori pozitive şi în crestere, cel mai important dintre ei, trezoreria netă,
reprezintă iniţial un deficit disponibilităţi pentru ca în anii 2002 şi 2003 să aibă
valori pozitive. Valorile pozitive arată că firma are suficiente lichidităţi, ceea ce
înseamnă că, din acest punct de vedere, desfăşurarea activităţii nu va avea de
întâmpinat dificultăţi.
Evoluţia fondului de rulment net este pozitivă pe parcursul celor trei ani,
iar cea mai mare creştere a înregistrat-o în anul 2002, de la 9.835.079.970 lei la
28.232.828.912 lei, în anul 2003 rămânând relativ constantă. O influenţă pozitivă
asupsa desfăşurării activităţii firmei o reprezintă că ponderea cea mai mare în
cadrul fondului de rulment o are capitalul propriu, fondul de rulment străin având
o pondere foarte mică, sub 1% şi se află chiar în scădere. Acest lucru se
datorează faptului că întreprinderea nu a contractat credite pe termen lung de la
bănci.
Cel mai imporatant indicator al fondului de rulment este trezoreria netă
care indică o situaţie negativă a înterprinderii în 2001 prin valoarea sa mai mică
de 0, pe termen scurt, firma întâmpinând dificultăţi de derulare a activităţilor şi de
a face fată datoriilor. În anul 2002 valoarea trezoreriei nete creşte brusc, având o
valoare pozitivă şi mult mai mare decât în anul anterior când a avut valori
negative, pozitivă ceea ce înseamnă că, pe termen scurt, firma îşi poate
desfăşura normal activitatea. Trendul pozitiv, înregistrat şi în anul 2003, arată o
îmbunătăţire a situaţiei firmei, valoarea trezoreriei nete dublându-se faţă de anul
anterior. Acest lucru se datorează unei creşteri importante a fondului de rulment
net, antrenată de sporirea capitalului permanent într-o proporţie mai mare decât
creşterea activelor imobilizate.
Referitor la indicatorii de lichiditate, aceştia arată o situaţie satisfăcătoare
a înterprinderii, şi datorită faptului că au un trend ascendent. Putem spune că
întreprinderea are uşoare probleme de lichiditate în primul an analizat, situaţie
70
generată de faptul că aceasta se aprovizionează cu materii prime (iută) o dată pe
an, stoc ce trebuie să acopere producţia anuală.
Pentru anul 2001, rata lichidităţii generale nu se încadrează în limite
normale 1,8 – 2, dar este supraunitară, ceea ce indică existenţa unei lichidităţi
bune. Atât în anul 2002, cât şi în 2003, acest indicator (2,77, respectiv 2,84)
depaşeşte valoarea de referinţă, 2, arătând că nu există nici un pericol ca
întreprinderea să nu poată acoperi drepturile creditorilor pe termen scurt din
valoarea activelor. Indicatorul are un trend ascendent, ceea ce indică o lichiditate
în creştere. Se observă o mai mare diferenţă a indicatorului între 2001 şi 2002,
când creşte cu mai bine de un procent, în anul 2003, deşi se află în creştere,
aceasta este mai mică, de doar 0,07 sutimi.
Indicatorii de solvabilitate sunt mai mari decât nivelurile minime (Sp>50%),
ceea ce indică o stare bună, adică întreprinderea are capacitatea de a- şi achita
obligaţiile băneşti.
Pe baza indicatorilor de rentabilitate se observă că activitatea
întreprinderii a devenit mai eficientă în al doilea an dar a scăzut în al treilea, la
nivelul iniţial sau situându-se sub acesta. Situaţia se explică prin faptul că nivelul
profitului obţinut a crescut într-o măsură mai mică decât capitalul alocat (în
ultimul an au crescut în special datoriile pe termen scurt ale întreprinderii).
Ratele de îndatorare calculate se încadrează în limitele considerate
normale, astfel: L<1, RDF<0,5, RIf>0,5, RCI>1. Astfel, dacă societatea doreşte să
contracteze alte împrumuturi, nu va avea probleme cu normele bancare. Se
constată chiar că, pe termen lung, firma nu are contractate credite, explicându-se
astfel şi ponderea mică a capitalului împrumutat în cifra de afaceri.
Analiza întreprinderii permite diagnosticarea şi pe baza fluxurilor financiar-
monetare care arată o activitate intensă a acesteia în privinţa încasărilor din
vânzarea bunurilor şi serviciilor şi a plăţilor pentru producerea acestora pe
parcursul celor patru trimestre ale anului. O situaţie bună arată şi cifra de afaceri
cu un trend ascendent pe parcursul celor trei ani analizaţi, cu o creştere foarte
mare în 2002, urmată însă de o stabilire la acest nivel şi în anul 2003, fapt
datorat unui nivel aproximativ constant al producţiei vândute.
71
Din punct de vedere al resurselor proprii disponibile, întreprinderea are o
poziţie bună pe piaţă, neavând nevoie de împrumuturi pentru a-şi desfăşura
activitatea, însă din punct de vedere al rentabilităţii producţiei, situaţia nu este
favorabilă întreprinderii.
O accentuare a producţiei şi, mai ales, o eficientizare a activitătii, în sensul
obţinerii unor rezultate maxime cu eforturi minime o creştere a vitezei de rotaţie a
activelor întrprinderii, astfel încât să nu aibă loc o imobilizare a capitalului, ar fi
benefice pentru întreprindere.
Punctele tari ale societăţii sunt:
- finanţarea activităţii întreprinderii din resurse proprii, fără să apeleze la
împrumuturi;
- trezoreria netă pozitivă, şi mai ales, creşterea acesteia începând cu anul
2002;
- nivelul foarte scăzut de îndatorare, ceea ce-i permite contractarea unor
credite în cazul în care arre nevoie;
- evoluţia ascendentă a cifrei de afaceri;
- fondul de rulment este pozitiv şi format, în cea mai mare măsură de fondul
de rulment propriu;
- existenţa disponibilităţilor, exprimată prin indicatorii de lichiditate.
Punctele slabe ale societăţii sunt:
- indicatorii de rentabilitate au rate scăzute la nivelul ultimului an analizat,
aflându-se în scădere;
- scăderea ponderii activelor circulante în total activ, de la 68,52% la
65,59%, datorată în principal scăderii disponibilităţilor societăţii;
- trezoreria negativă în anul 2001;
- viteza de rotaţie a activelor circulante se află în scădere ceea ce semnifică
o încetinire a ritmului de activitate a întreprinderii;
- scăderea profitului care ar putea fi folosit pentru refinanţare;
Principalele propuneri pentru îmbunătăţirea şi consolidarea situaţiei
financiare a societăţii:
- creşterea ponderii activelor circulante;
72
- îmbunătăţirea vitezei de rotaţie a activelor circulante care să ducă la
accelerarea activităţii întreprinderii;
- să îmbunătăţească durata de recuperare a creanţelor;
- sa stimuleze creşterea profitului, în vederea sporirii rentabilităţii activităţii.
73
PROIECTAREA FLUXURILOR FINANCIAR MONETARE
Activitatea unei întreprinderi depinde în cea mai mare parte de deciziile
luate de conducerea societăţii. Aceste decizii se bazează pe conjunctura
economico-socială, nivelul cererii şi al ofertei, posibilităţi de diversificare, dar şi
pe situaţia viitoare a pieţei. Astfel, deciziile luate depind şi de previziunea
financiară (proiectarea fluxurilor financiar monetare).
Previziunea financiară are două părţi: previziunea încasărilor şi
previziunea plăţilor. Fiecare dintre ele trebuie analizată în mod separat pentru a
se evidenţia trăsăturile definitorii ale fiecăruia.
Prin proiectarea fluxurilor financiar monetare, organele financiare ale
întreprinderii trebuie să urmărească urmatoarele obiective:
-stabilirea corectă a veniturilor şi cheltuielilor şi a unei relaţii optime între
resursele financiare şi posibilităţile acestora;
-asigurarea unui circuit normal al capitalurilor;
-repartizarea justă a venitului net;
-asigurarea la timp şi într-un volum corespunzător a mijloacelor băneşti
necesare realizării tuturor obiectivelor prevăzute în planul de afaceri;
-înfăptuirea cerinţelor gestiunii financiare.
Previziunea financiară utilizează pentru îndeplinirea acestor obiective
totalitatea instrumentelor, metodelor şi tehnicilor cuprinse în mecanismul
financiar al întreprinderii. O primă etapă a activităţii de previziune financiară o
reprezinta cunoaşterea realităţii economice prin prisma informaţiilor financiare, în
funcţie de care se aprobă şi se realizează deciziile financiare care privesc
întreaga activitate a agentului economic pentru perioada la care se referă
previziunea.
Proiectarea financiară urmăreşte fundamentarea de decizii financiare în
legătură cu toate tipurile de activităţi care, prin consumul de valoare pe care îl
generează, realizează formarea, refacerea, dezvoltarea şi chiar lichidarea
elementelor sistemului întreprinderii.
74
Sunt luate în calcul activităţi ca investiţiile, reparaţiile, formarea stocurilor
din mijloace circulante în toate fazele ciclului de exploatare din întreprindere,
pregătirea şi recalificarea pesonalului, acţiunile de protecţie socială şi ecologică,
cercetare ştiinţifică şi economică etc.
Orice proiectare se sprijină pe situaţia iniţială a fenomenului proiectat. Ne
interesează:
- starea la un moment dat a elementelor structurii economice, sub aspectul
valorii rămase în aceste elemente după participarea la procesele de
producţie anterioare;
- capacitatea structurii de producţie existente de a transfera valoare prin
serviciile cedate de structura economică a întreprinderii în cadrul
procesului de producţie.
Proiectarea fluxurilor financiar-monetare presupune:
- proiectarea fluxurilor de încasări;
- proiectarea fluxurilor de plăţi;
- proiectarea fluxurilor de lichidităţi;
- proiectarea fluxurilor de formare şi utilizare a fondurilor băneşti.
Pentru a se realiza proiectrea fluxurilor financiar-monetare se va urmări
variaţia în timp a fenomenelor, utilizând seriile cronologice. Studierea seriilor
cronologice vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor de nivel şi a
modificărilor de structură, precum şi determinarea influenţei factorilor sub
incidenţa cărora are loc evoluţia fenomenelor.
Proiectarea fluxurilor de încasări (cifra de afaceri)
Previziunea fluxurilor de încasări rezultă în mod direct din prognoza
vânzărilor, deoarece acestea reprezintă principala sursă de încasări. Previziunea
cifrei de afaceri, ca cel mai important indicator al fluxurilor de încasări trebuie să
ţină cont de modificările ce vor avea loc în structura vânzărilor şi în gradul de
solvabilitate al clienţilor întreprinderii şi care vor influenţa decalajul între datele
livrării şi datele reale ale încasărilor.
75
În proiectarea fluxurilor de încasări, respectiv a cifrei de afaceri, se ţine
cont de sumele înregistrate în ultimii 3 ani de către S.C. TEXTILA S.A.,
evidenţiate în Contul de profit şi pierdere.
Lei
Indicator 2001 2002 2003
Producţia vândută 33,064,068,531 46,739,510,647 50,997,949,795
Venituri din
vânzarea mărfurilor 4,580,709,908 6,262,394,835 3,720,301,659
Cifra de afaceri 37,644,778,439 53,001,905,482 54,718,251,000
Tabel nr. 42 Evoluţia cifrei de afaceri
0 20000000000 40000000000 60000000000
2001
2002
2003
PRODUCTIA VANDUTA
Graficul nr.26 Evoluţia productiei vândute
Se observă o evoluţie a producţiei vândute în acelaşi ritm cu cifra de
afaceri, ceea ce înseamnă că evoluţia acesteia din urmă este determinată în cea
mai mare măsură de producţia vândută, lucru explicat şi prin proporţia primului
indicator în cadrul cifrei de afaceri, de 87% în anul 2001, 88% în anul 2002 şi
93% în 2003. Creşterea valorii producţiei vândute se explică, la rândul ei, printr-o
creştere a preţurilor produselor fabricate, avându-se în vedere că producţia fizică
a întreprinderii se află în scădere.
76
0 4000000000 8000000000
2001
2002
2003
venituri din vanzarea marfurilor
Graficul nr.27 Evoluţia veniturilor din vânzarea mărfurilor
Se observă că, de-a lungul celor trei ani, cifra de afaceri a avut o evoluţie
pozitivă, crescând foarte mult în anul 2002 faţă de 2001, cu 30%, tendinţa de
creştere menţinându-se şi în anul următor, dar într-o proporţie mult mai mică,
3%.
În anul 2002, creşterea bruscă a fost determinată de sporirea cu aproape
50% a veniturilordin vânzarea mărfurilor, dar mai ales de producţia vândută care
ocupă cea mai mare parte din cifra de afaceri şi care a crescut, la rândul ei, cu
30%.
Relativa stabilitate a cifrei de afaceri din anul 2003 se explică printr-o
uşoară creştere a producţiei vândute, însoţită de o scădere aproape la jumătate,
a veniturilor din vânzarea mărfurilor.
Pentru următorii ani se preconizează o creştere a cifrei de afaceri, într-o
evoluţie lentă, determinată de creşterea producţiei vândute. Această creştere nu
poate fi accelerată datorită unor venituri scăzute din vânzarea mărfurilor care ar
trebui să crească foarte mult pentru a grăbi creşterea cifrei de afaceri. Veniturile
scăzute nu vor afecta foarte mult cifra de afaceri, în sensul reducerii acesteia
deoarece ele au o pondere foarte mică în total, 6%. Pragul de 60,000,000,000 lei
poate fi depăşit însă începând cu anul 2004.
O altă metodă de previzionare a cifrei de afaceri este metoda analitică
de ajustare, utilizată de statistică, care constă în aproxmarea tendinţei de
variaţie în timp, cu ajutorul funcţiei trend:
77
unde „t” reprezintă variabila timp, iar „Y” variabila în timp.
Prin folosirea metodei analitice de ajustar, se stabileşte cu mai multă
siguranţă legea de dezvoltare, de variaţie a unui fenomen, deoarece se ţine
seama de valorile empirice ale tuturor termenilor unei serii.
O variaţie în timp de forma unei funcţii liniare este specifică fenomenelor
care se dezvoltă rectiliniu. Ecuaţia de estimare a funcţiei de trend liniar este
definită de relaţia:
Observăm că cifra de afaceri a avut o evoluţie liniară şi presupunem că se
va pastra şi în următorii 3 ani acelaşi trend liniar determinat de ecuaţia de mai
sus.
În condiţiile funcţiei de trend, variabila timp reprezintă de regulă o serie de
numere consecutive, originea luându-se în centrul ei.
Cu ajutorul trendului liniar determinăm valorile lui Yt, acestea fiind valorile
estimate ale cifrei de afaceri. Yi reprezintă cifra de afaceri pe anii 2001, 2002,
2003, valori care sunt cunoscute, prognoza realizându-se pe anii 2004, 2005,
2006. Întrucât numărul termenilor este impar, valorile variabilei timp se măsoară
în unităţi întregi, respectiv, -1, 0, 1.
Relaţiile de calcul pentru parametrii ecuaţiei de trend sunt:
Tabelul pentru calculul previzional este următorul:
78
lei
Anii yi ti yI*ti ti2 yt
2001 37,644,778,439 -1 -37,644,778,439 1
2002 53,001,905,482 0 0 0
2003 54,718,251,000 1 54,718,251,000 1
Total 145,364,934,921 0 17,073,472,561 2
2004 2 65,528,450,868
2005 3 74,065,187,148.5
2006 4 82,601,923,429
0
10000000000
20000000000
30000000000
40000000000
50000000000
60000000000
70000000000
80000000000
90000000000
2001 2002 2003 2004 2005 2006
cifra de afaceri
Graficul nr.26 Evoluţia previzională a cifrei de afaceri
Din tabelul şi din graficul proiectării cifrei de afaceri se observă o evoluţie
liniară, valoarea acesteia situându-se peste cea din anii analizaţi, având un ternd
crescător.
Proiectarea pe baza formulelor statistice corespunde cu cea realizată doar
pe baza analizei datelor, fără folosirea formulelor, în sensul că o creştere a cifrei
de afaceri, chiar peste 60 miliarde încă din anul următor, a fost proiectată în
ambele cazuri, cu o mai mare precizie în primul caz.
79
80