ANALIZA ANALIZA TRANZACTRANZACŢIONALĂ.ŢIONALĂ.

Teoria ataşamentuluiTeoria ataşamentului

A A realizat:Bulai realizat:Bulai

Marina Marina Gr.CP21MGr.CP21M

Ce este analiza Ce este analiza ttranzacranzacţionalăţională??Analiza Tranzacţională Analiza Tranzacţională a luat naştere în S.U.A în a luat naştere în S.U.A în

1961.Părintele Eric Berne.1961.Părintele Eric Berne.AnalizaAnaliza tranzacţională este o teorie a tranzacţională este o teorie a personalităţii şi o psihoterapiepersonalităţii şi o psihoterapie pentrpentru u dezvoltare şi schimbare dezvoltare şi schimbare personală.Aceasta este definiţia dată de Asociaţiapersonală.Aceasta este definiţia dată de Asociaţia internaţională de internaţională de Analiză TranzacţionalaAnaliză Tranzacţionala, , dar pe ldar pe lîîngă aceasta AT mai este şi :ngă aceasta AT mai este şi :

- Teorie a personalităţii umane,care ne ajută să înţelegem cum suntem noi ,sub aspectul structurilor psihice.

Teorie a comunicării umane,descrie ce se întimpla cind o persoana se intilneste cu alta.(tranzactiile)

Teorie a psihopatologiei umane identifică strategiile infantile care sunt produse în viaţa adultă si care au efect dezadaptativ.

Principiile Principiile şi scopul analizei tranzacţionaleşi scopul analizei tranzacţionale

• PPrincipii rincipii de baza sunt urmatoarele:de baza sunt urmatoarele:1. 1. Toti oamenii sunt OK.Toti oamenii sunt OK.2.2. Fiecare om are capacitatea de a gandi. Fiecare om are capacitatea de a gandi.3. 3. Oamenii isi decid in mod liber destinul, iar Oamenii isi decid in mod liber destinul, iar aceste decizii pot fi schimbate.aceste decizii pot fi schimbate.

• Scopul:Scopul:  dobdobîîndirea ndirea AUTONOMIEIAUTONOMIEI, recunoaster, recunoasterea ea

propriilor  senzatii si sentimente ca raspunsuri la realitatea curentpropriilor  senzatii si sentimente ca raspunsuri la realitatea curentăă..

Conform teoriei lui Eric Berne în fiecare individ există 3 Conform teoriei lui Eric Berne în fiecare individ există 3 stadii ale Eului,active,dinamice,observabile:stadii ale Eului,active,dinamice,observabile:--stadiu stadiu Eului Copil;Eului Copil;--Eului Adult Eului Adult ;;--Eului Părinte. Eului Părinte.

Fiecare stadiu reprezentă o modalitate specifică de a Fiecare stadiu reprezentă o modalitate specifică de a gîndi simţi,acţiona.gîndi simţi,acţiona.Analizandu-ne „tranzactiile”, adica Analizandu-ne „tranzactiile”, adica schimburile pe care le avem cu antuschimburile pe care le avem cu anturarajul nostru, putem sa ne jul nostru, putem sa ne decodam functionarea psihologica. decodam functionarea psihologica.

Eul CopilEul CopilStarea de copil sintetizeaza tot ceea ce am Starea de copil sintetizeaza tot ceea ce am îînvatat nvatat ,,simsimţţitit î în n copilcopilăărie. Suntem rie. Suntem îîn starea de copil atunci cn starea de copil atunci cîînd ne exprimnd ne exprimăăm m deschis emodeschis emoţţiile sau ciile sau cîînd dimpotrivnd dimpotrivăă, ne ad, ne adaaptptăăm imediat m imediat cerincerinţţelor mediului extern ca “un copil cuminte”.elor mediului extern ca “un copil cuminte”.

Adapostim Adapostim îîn noi 2 copii n noi 2 copii - - un un copil spontancopil spontan  şşi i unul adaptatunul adaptat..  Se spune despre o persoană că se manifestă prin copil liber atunci cînd Se spune despre o persoană că se manifestă prin copil liber atunci cînd îşi exprimă sentimentele,emotiile ,dorinţele în mod spontan.îşi exprimă sentimentele,emotiile ,dorinţele în mod spontan.Copilul liber Copilul liber este de asemenea sediu intuiţiei.este de asemenea sediu intuiţiei.Spunem ceea ce vrem Spunem ceea ce vrem atunci cand vrem si cui vrem. Ne miscam liber, avem un limbaj simplu si atunci cand vrem si cui vrem. Ne miscam liber, avem un limbaj simplu si directdirect..Vorbim energic, cu multa pasiune.Vorbim energic, cu multa pasiune. ÎÎn aceasta stare ne place sa ne n aceasta stare ne place sa ne jucam. Avem multa energie, suntem curiosi si dornici sa experimentam.jucam. Avem multa energie, suntem curiosi si dornici sa experimentam.

Cîteva exemple de comportament a copilului liber:Cîteva exemple de comportament a copilului liber:

Un bărbat,o femeie,un copil care spune:Un bărbat,o femeie,un copil care spune: Nu Nu ––mi place ciocolata .….mi place ciocolata .…. Îşi exprimă sentimentele prin gesturi,strigăte,semne de bucurieÎşi exprimă sentimentele prin gesturi,strigăte,semne de bucurie Rîde din tot sufletulRîde din tot sufletul Plînge cu lacrimi amare ,îsi spune temerile,nelinistile ,îşi exprimă mînia,mînia Plînge cu lacrimi amare ,îsi spune temerile,nelinistile ,îşi exprimă mînia,mînia

exprimată de copil este una sănătoasă ,nu ameninţătoare.exprimată de copil este una sănătoasă ,nu ameninţătoare.Aspectele pozitiveAspectele pozitive ale acestei stări:starea de copil este inima omului ,centru a ale acestei stări:starea de copil este inima omului ,centru a

ceea ce este trăit ,locul priveligiat al unei întîlniri adevărate.ceea ce este trăit ,locul priveligiat al unei întîlniri adevărate. SStarea de copil tarea de copil este o resursa extrem de pretioasa in contexte in care avem nevoie fie de este o resursa extrem de pretioasa in contexte in care avem nevoie fie de creativitate, intuitiecreativitate, intuitie . .

Aspecte negative Aspecte negative :: ÎÎn exces, putem deveni galagiosi. Se poate sa nu fim foarte n exces, putem deveni galagiosi. Se poate sa nu fim foarte diplomati si atenti la context. Este posibil sa tragem concluzii pripite, bazate diplomati si atenti la context. Este posibil sa tragem concluzii pripite, bazate doar pe emotii.doar pe emotii.Deasemenea în cazul cînd o persoana se manifestă întodeauna Deasemenea în cazul cînd o persoana se manifestă întodeauna cu starea de Copil va fi greu de trăit şi nemijlocit repede respinsă.cu starea de Copil va fi greu de trăit şi nemijlocit repede respinsă.

Starea de Copil AdaptatStarea de Copil Adaptat• Studiem atent mediul, intuim asteptarile celorlalti si ne conformam. Studiem atent mediul, intuim asteptarile celorlalti si ne conformam.

Cautam armonia si echilibrulCautam armonia si echilibrul..Vorbim incet, cu o voce slaba si Vorbim incet, cu o voce slaba si respectuoasa.respectuoasa.

• Copil Adaptat Supus:Copil Adaptat Supus:• --se oprese opreşte la culoarea roşie a semaforului şte la culoarea roşie a semaforului • -с-сedeaza edeaza în faţa celorlalţiîn faţa celorlalţi• Spune:da,în regulă ,fără să discute.Spune:da,în regulă ,fără să discute.• Copilui Adaptat Victimă:Copilui Adaptat Victimă:• Spune am încercat,dar nu potSpune am încercat,dar nu pot• Se depreciază,se plînge des Se depreciază,se plînge des • Crede că alţii sunt mai buni ca el.Crede că alţii sunt mai buni ca el.• Copilul Adaptat Rebel :Copilul Adaptat Rebel :

Spune nu aveti dreptul,Întrerupe discuţia,ridică tonul,încalcă Spune nu aveti dreptul,Întrerupe discuţia,ridică tonul,încalcă regulamentele ,gîndeste .O să vadă ei...regulamentele ,gîndeste .O să vadă ei...

Stadiu eului adult:Stadiu eului adult:Acest stadiu reprezintă o Acest stadiu reprezintă o

instanţă instanţă obiectivă,logică,realistă.obiectivă,logică,realistă.

• Starea in care suntem “aici si acum” este starea de Adult.Starea in care suntem “aici si acum” este starea de Adult. In  In aceasta stare suntem in prezent, gandim, actionam si rezolvam aceasta stare suntem in prezent, gandim, actionam si rezolvam probleme. In aceasta stare folosim logica, adunam informatii, probleme. In aceasta stare folosim logica, adunam informatii, facem comparatii, analogii, sinteze, explicam. facem comparatii, analogii, sinteze, explicam.  Răspunsul la intrebarea Cum te cheamăRăspunsul la intrebarea Cum te cheamă??se dă plecînd de la starea adultului.La se dă plecînd de la starea adultului.La

fel se întîmplă si atunci cind explicam unui copil cum se face focul.fel se întîmplă si atunci cind explicam unui copil cum se face focul. Avantaje Starea de Adult Avantaje Starea de Adult este cea care permite o integrare armonioasă între este cea care permite o integrare armonioasă între

dorinte(Copil)si valori (Părinte)fapt ca oferă personalităţii un echilibru şi dorinte(Copil)si valori (Părinte)fapt ca oferă personalităţii un echilibru şi sentimente de mulţumire.sentimente de mulţumire.

Puncte slabe:Puncte slabe:Atunci cAtunci cîînd suntem prea mult nd suntem prea mult î în starea de Adult, devenim n starea de Adult, devenim “roboti” - excesiv de rationali, eliminand partea noastra umana.“roboti” - excesiv de rationali, eliminand partea noastra umana.

Starea Eului PărinteStarea Eului Părinte

Starea de ParinteStarea de Parinte implică introspectarea normelor,regulilor morale,atitudinilor implică introspectarea normelor,regulilor morale,atitudinilor si credintelor de la proprii părinţi sau alte persoane dominante.Îsi credintelor de la proprii părinţi sau alte persoane dominante.În aceasta stare n aceasta stare ne asumam sarcini, avem grija, fixam reguli si stim ce si cum “trebuie” sa fim.ne asumam sarcini, avem grija, fixam reguli si stim ce si cum “trebuie” sa fim.

SStarea de tarea de Parinte NormativParinte Normativ se caracterizează prin criticism şi se caracterizează prin criticism şi autoritate.Contine norme ,opinii ,valori ,modele de comportament de dominare autoritate.Contine norme ,opinii ,valori ,modele de comportament de dominare a celorlalţi.a celorlalţi.ExEx:loveşte cu pumnul în masă ca sa afirme ceva,Spune:Aşa ar trebui :loveşte cu pumnul în masă ca sa afirme ceva,Spune:Aşa ar trebui să faci sau aşa trebuie să te comporţi,judecă pe alţii. să faci sau aşa trebuie să te comporţi,judecă pe alţii.

• PParinte Grijuliuarinte Grijuliu le oferim celorlalti grija si caldura necesara pentru a  le oferim celorlalti grija si caldura necesara pentru a creste. Ne definim prin sentimentul de utilitate fata de ceilalti si suntem creste. Ne definim prin sentimentul de utilitate fata de ceilalti si suntem capabili de dedicatie si devotamentcapabili de dedicatie si devotament..

• Exemple:spune :Pot să vă ajut cu ceva,nu vă neliniştiţi,Nu e grav se întîmplă Exemple:spune :Pot să vă ajut cu ceva,nu vă neliniştiţi,Nu e grav se întîmplă oricui.oricui.

Comunicarea între Comunicarea între structuristructuri

În relaţiile interpersonale, În relaţiile interpersonale, comunicarea eficientă necesită o comunicarea eficientă necesită o comunicare paralelă între structuri comunicare paralelă între structuri (vezi fig.1). Astfel, tranzacţiile (vezi fig.1). Astfel, tranzacţiile paralele sunt cheia succesului în paralele sunt cheia succesului în comunicarea cu ceilalţi. Când, de comunicarea cu ceilalţi. Când, de exemplu, răspund cu Eul parental exemplu, răspund cu Eul parental unei persoane care mi s-a adresat cu unei persoane care mi s-a adresat cu Eul de copil, comunicarea se Eul de copil, comunicarea se blochează; am răspuns unei emoţii, blochează; am răspuns unei emoţii, dorinţe cu o regulă sau restricţie.dorinţe cu o regulă sau restricţie.

Fig.1 comunicarea paralelă

Între structuri

Patologia structuralaPatologia structurala

ContaminareaContaminarea - - reprezinta amestecul stadiilor ducand la psihoze, reprezinta amestecul stadiilor ducand la psihoze, delir si alte tulburari psihice.delir si alte tulburari psihice.  

Contaminarea parintelui ( parintele ontaminează adultul.parerile sunt luate ca realitate,prejudecati) ex:Toţi scotienii sunt egoisti.

Contaminarea copilui(copilul contamineaza adultul)Comportament halucinant.Ex:oamenii încearca sa ma omoare

cu raze cosmice.

Contaminare dubla(copilul si parintele acopera adultul)Ex:Nu trebuie,nu pot avea încredere în oameni.

IncluziuneaIncluziunea• Incluziunea Incluziunea apare atunci cand o persoana este dominata de o apare atunci cand o persoana este dominata de o

singura stare a Eului. Daca sunt excluse doua din cele trei stari singura stare a Eului. Daca sunt excluse doua din cele trei stari ale eului, cea ramasa este numita ale eului, cea ramasa este numita Constantă.Constantă.

• Parinte constant.Parinte constant. Eul Copil si eul Adult sunt excluse. In acest Eul Copil si eul Adult sunt excluse. In acest model se incadreaza personalitatea paranoida (fixista).Tipul model se incadreaza personalitatea paranoida (fixista).Tipul predicatorului criticist care cauta pacatele celorlalti, predicatorului criticist care cauta pacatele celorlalti, marturisind “adevarul absolut”.marturisind “adevarul absolut”.

Adult constantAdult constant..Persoana este incapabila sa se bucure de viata, Persoana este incapabila sa se bucure de viata, functioneaza ca un computer sec si rigid. Este enervant de functioneaza ca un computer sec si rigid. Este enervant de plictisitor.plictisitor.

Copil constant.Copil constant. Se comporta, gandesc si simt asa cum au Se comporta, gandesc si simt asa cum au facut-o in copilarie. Sunt considerate a fi imature si isterice.facut-o in copilarie. Sunt considerate a fi imature si isterice.

  

ExcludereaExcludereaEEXCLUDEREAXCLUDEREA: : persoana isi poate lasa de o parte una sau mai persoana isi poate lasa de o parte una sau mai

multe stari ale eului. multe stari ale eului. Persoanele cu Eul Parinte Persoanele cu Eul Parinte exclus nu asculta decat de propiile exclus nu asculta decat de propiile

regulireguliPersoanele cu Eul Adult exclusPersoanele cu Eul Adult exclus sunt private de capacitatea de a sunt private de capacitatea de a

testa realitatea si intretin un dialog bizar intre Parinte si Copil, testa realitatea si intretin un dialog bizar intre Parinte si Copil, putand ajunge la psihoze.putand ajunge la psihoze.

Persoanele cu Eul Copil exclus Persoanele cu Eul Copil exclus au complet blocate amintirile din au complet blocate amintirile din copilarie. Sunt percepute ca reci si neprietenoase.copilarie. Sunt percepute ca reci si neprietenoase.

• Patologia funcţionalăPatologia funcţională oscilatiile comportamentale cu treceri oscilatiile comportamentale cu treceri rapide de la o stare a Eului la alta. Este intalnită la personalitatile rapide de la o stare a Eului la alta. Este intalnită la personalitatile instabile, ambivalente sau la persoanele labile afectiv.instabile, ambivalente sau la persoanele labile afectiv.

Fiecare persoană decide în copilăria timpurie felul în care va trăi şi felul în care va muri. Acest plan se numeşte script (scenariu de viaţă). Eric Berne

Fiecare individ se incadreaza Într-un anumit scenariu existential de pe pozitia caruia comunica si se relationeaza cu celelalte persoane.

Pozitiile de viata pot fi schimbate atat in timpul insight-ului terapeutic cat si sub actiunea unor factori externi. Idealul terapiei este obtinerea unui scenariu existential normal.

 

Reprezentarea grafică a scenariilor existenţialeReprezentarea grafică a scenariilor existenţiale

• Scenariu depresivScenariu depresiv

Tu eşti O.K

Eu nu sunt O.K

Eu sunt O.K

Tu nu eşti O.K

Scenariu Normal

Scenariu lipsit de speranţă

Scenariu Paranoid

Th. Harris (1967) distinge patru scenarii existentiale surprinse in Th. Harris (1967) distinge patru scenarii existentiale surprinse in manifestarile comportamental relationale: manifestarile comportamental relationale:

Releva o biografie (mentalitate) de castigator. Nevoile fizice si emotionale ale copilului au fost rezolvate cu dragoste si acceptare.Este o pozitie de viata sanatoasa.

Este o pozitie “paranoida”,persoana se raporteaza la lume cu frustratie si manie.Nu are incredere in altii. Individul aflat intr-un astfel de parcurs existential a fost tratat in timpul copilariei cu indiferenta si ironie, devenind insensibil si agresiv. Eu sunt

O.K. - tu nu estiO.K

Eu sunt O.K. - tu esti O.K

Pozitie de viata ce exprima inutilitate si zadarnicie. In copilarie o astfel de persoana nu a avut parte de reactii pozitive din partea altor persoane ci numai de raspunsuri si reactii extrem de negative. Acest scenariu este specific persoanelor psihotice.

Persoanele date sunt cuprinse de teama, vinovatie, depresie si Unei astfel de persoane nu i s-au indeplinit nevoile de baza in timpul copilariei, inspirandu-i-se comportament defensiv si neputincios. ,apar nevroze.

Eu nu sunt O.K. - tu nu esti O.K

Eu nu sunt O.K. - tu esti O.K.

STROKE.SEMNELE DE RECUNOAŞTERESTROKE.SEMNELE DE RECUNOAŞTERE De fiecare dată cDe fiecare dată cîînd o persoană nd o persoană

comunică cu o alta, ea transmite comunică cu o alta, ea transmite acesteia un anumit mesaj, acesteia un anumit mesaj, reprezentand un semn de recunoaştere, reprezentand un semn de recunoaştere, în schimbul căruia aşteaptă un răspuns, în schimbul căruia aşteaptă un răspuns, un alt semn de recunoaştere.Un astfel un alt semn de recunoaştere.Un astfel de semn a fost numit stroke, de către de semn a fost numit stroke, de către Eric Berne, cuvant englezesc fără Eric Berne, cuvant englezesc fără echivalent în limba romană care echivalent în limba romană care înseamnă şi lovitură şi mangaiereînseamnă şi lovitură şi mangaiere..

Lipsa stroke-urilor şi pot avea Lipsa stroke-urilor şi pot avea consecinţe grave sub aspect consecinţe grave sub aspect psihosomatic.Privarea cuiva de semne psihosomatic.Privarea cuiva de semne de recunoaştere ia forma unei de recunoaştere ia forma unei sancţiuni dure.Starea unui bolnav sau sancţiuni dure.Starea unui bolnav sau a unui bătran de care nimeni nu se a unui bătran de care nimeni nu se interesează şi pe care nimeni nu vine interesează şi pe care nimeni nu vine să-l vadă şi să-l ia în seamă, de regulă, să-l vadă şi să-l ia în seamă, de regulă, se înrăutăţeşte rapid.se înrăutăţeşte rapid.

Se poate vorbi de patru categorii de strokuri:Pozitiv condiţionat este stroke-ul de genul: “Te iubesc sau te apreciez dacă…”Pozitiv necondiţionat este stroke-ul de genul: “Te iubesc sau te apreciez orice ţi s-ar întampla, indiferent dacă…”Negativ condiţionat este stroke-ul de genul: “Atitudinea ta nu-mi place pentru că altceva aştept de la tine”.Negativ necondiţionat este stroke-ul de genul: “Nu pot avea încredere în tine, orice ai face şi orice ai spune”.

TranzactiiTranzactiiUn schimb de stroke-uri reprezintă o tranzacţie.Un schimb de stroke-uri reprezintă o tranzacţie.TranzacTranzacţiile reprezintă unităţi de comunicare ţiile reprezintă unităţi de comunicare

interpersonală ,stimulări şi răspunsuri între stadiile Eului interpersonală ,stimulări şi răspunsuri între stadiile Eului aparţinînd a 2 persoane.Cînd 2 comunică,tranzacţionează cele 6 aparţinînd a 2 persoane.Cînd 2 comunică,tranzacţionează cele 6 stări a Eului .stări a Eului .

Tranzacţiile pot fi:Tranzacţiile pot fi:

Complementare

Încrucişate

Tranzactii ascunse

Tipuri de tranzactiiTipuri de tranzactii• --Tranzactie complementare Tranzactie complementare vectorii tranzactionali sunt paraleli, iar starea vectorii tranzactionali sunt paraleli, iar starea

eului adresata este si cea care raspunde.eului adresata este si cea care raspunde.Ex: M – Cat este ceasul?Ex: M – Cat este ceasul? G – este unu si jumatate.G – este unu si jumatate.• Tranzactii incrucisate: Tranzactii incrucisate: vectorii tranzactionali din diagrama se vectorii tranzactionali din diagrama se

incruciseaza, starea eului adresata nu este aceeasi cu cea care raspunde.incruciseaza, starea eului adresata nu este aceeasi cu cea care raspunde.Ex: M - Cat este ceasul?Ex: M - Cat este ceasul? G (tipand) - Of, niciodata nu esti in stare sa iti iei ceasul la tine!G (tipand) - Of, niciodata nu esti in stare sa iti iei ceasul la tine!• Tranzactii ulterioare (acoperite, ascunse)Tranzactii ulterioare (acoperite, ascunse)

Intr-o tranzactie ulterioara se transmit doua mesaje in acelasi timp. Unul Intr-o tranzactie ulterioara se transmit doua mesaje in acelasi timp. Unul din ele este un mesaj deschis sau mesaj din ele este un mesaj deschis sau mesaj la nivel social. la nivel social. Celalalt este un Celalalt este un mesaj ascuns sau mesaj mesaj ascuns sau mesaj la nivel psihologic.la nivel psihologic.

Ex: Sotul: Ex: Sotul: 'Ce-ai facut cu tricoul meu?'Ce-ai facut cu tricoul meu?Sotia: Sotia: ' L-am pus in sertarul tau.' L-am pus in sertarul tau.

Teoria Ataşamentului Teoria Ataşamentului

  Teoria atașamentului elaborată de psihanalistul John Bowlby Teoria atașamentului elaborată de psihanalistul John Bowlby vorbește despre”caracterul fundamental și funcția biologică a vorbește despre”caracterul fundamental și funcția biologică a legăturilor emoționale intime dintre indivizi”legăturilor emoționale intime dintre indivizi” După John Bowlby, atasamentul este o clasa de comportamente

sociale cu o functie specifica proprie, care este in mod esential aceea de a putea mentine proximitatea cu o alta fiinta a propriei specii considerate mai puternice si in masura sa protejeze.

Nevoia de atasament face parte din necesitatile de baza ale fiintei umane, este înnascuta si are drept scop supravietuirea.

Scopul Scopul ::

• O psihoterapie care ţine cont de descoperirile Teoriei O psihoterapie care ţine cont de descoperirile Teoriei

ataşamentului, permite retrăirea experienţei ataşamentului sub ataşamentului, permite retrăirea experienţei ataşamentului sub

influenţă terapeutică. Prin restructurarea atitudinii relaţionale, influenţă terapeutică. Prin restructurarea atitudinii relaţionale,

schimbarea afectelor, a nivelului cognitiv şi a schimbarea afectelor, a nivelului cognitiv şi a

comportamentului, se pot schimba relaţia faţă de obiect.comportamentului, se pot schimba relaţia faţă de obiect.

Premisele principale ale teoriei atasamentului (John Premisele principale ale teoriei atasamentului (John Bowlby apud Ayala Malach Pines, 2011)Bowlby apud Ayala Malach Pines, 2011)

TTeoria atasamentului a lui Bowlby aduce in prim plan experientele din eoria atasamentului a lui Bowlby aduce in prim plan experientele din copilarie ale indivizilor si anume atasamentul fata de mama lor. Desi copilarie ale indivizilor si anume atasamentul fata de mama lor. Desi atasamentul este innascut, felul in care acesta se manifesta depinde de atasamentul este innascut, felul in care acesta se manifesta depinde de relatia copilului cu mama sa (sau persoana care are grija de elrelatia copilului cu mama sa (sau persoana care are grija de el

Experientele timpurii ale copilului, sau modelele de lucru internalizate vis Experientele timpurii ale copilului, sau modelele de lucru internalizate vis a vis de relatia cu mama sunt esentiale, acestea determinand atitudinea si a vis de relatia cu mama sunt esentiale, acestea determinand atitudinea si comportamentul fata de indragostire si relatii intime ale viitorului adult.comportamentul fata de indragostire si relatii intime ale viitorului adult.

Pe baza acestor experiente, indivizii ajung sa considere ca merita sau nu Pe baza acestor experiente, indivizii ajung sa considere ca merita sau nu sa fie iubiti si ca ceilalti pot sau nu sa le ofere ajutor sau dragoste. sa fie iubiti si ca ceilalti pot sau nu sa le ofere ajutor sau dragoste. 

Aceste experiente modeleaza tipurile de relatii pe care indivizii le vor avea Aceste experiente modeleaza tipurile de relatii pe care indivizii le vor avea pe parcursul vietii, si mai ales felul in care persoanele vor interpreta pe parcursul vietii, si mai ales felul in care persoanele vor interpreta aceste relatii. aceste relatii. 

Arietta Slade, psihanalist american, cercetătoare în domeniul , psihanalist american, cercetătoare în domeniul teoriei ataşamentului şi teoriei ataşamentului şi terapeut de copii şi adolescenţi, rezumă , rezumă următoarele stadii:următoarele stadii:• copilul are o copilul are o predispoziţie genetică de ataşare de o anumită  de ataşare de o anumită

persoanăpersoană..• copilul îşi va organiza comportamentul şi gândirea astfel încât copilul îşi va organiza comportamentul şi gândirea astfel încât

această relaţie ataşată să aibă continuitate, lucru esenţial această relaţie ataşată să aibă continuitate, lucru esenţial pentru supravieţuirea sa psihică şi fizică.pentru supravieţuirea sa psihică şi fizică.

• adesea, copilul plăteşte cu deranjamente funcţionale păstrarea adesea, copilul plăteşte cu deranjamente funcţionale păstrarea continuităţii ataşamentului faţă de o anumită persoană.continuităţii ataşamentului faţă de o anumită persoană.

• tulburările emoţionale şi cognitive care îşi au rădăcinile în tulburările emoţionale şi cognitive care îşi au rădăcinile în tulburările de ataşament din copilărie iau naştere ca reacţie la tulburările de ataşament din copilărie iau naştere ca reacţie la incapacitatea părinţilor de a-i satisface acestuia nevoile de incapacitatea părinţilor de a-i satisface acestuia nevoile de confort, siguranţă şi linişte emoţională.confort, siguranţă şi linişte emoţională.

Dezvoltarea atașamentului este împărțită de Bowlby Dezvoltarea atașamentului este împărțită de Bowlby în patru etape:în patru etape:

• --etapa de preatașamentetapa de preatașament  – de la naștere la 6 săptămâni când – de la naștere la 6 săptămâni când comportamentul este reprezentat de răspunsuri reflexe determinate genetic, comportamentul este reprezentat de răspunsuri reflexe determinate genetic, cu valoare de supraviețuirecu valoare de supraviețuire

• --etapa atașamentului de acțiuneetapa atașamentului de acțiune  (6 săptămâni- 6/8 luni) – în această fază (6 săptămâni- 6/8 luni) – în această fază copiii mici se orientează și răspund, marcând mai mult ca până acum copiii mici se orientează și răspund, marcând mai mult ca până acum preferința pentru mamăpreferința pentru mamă

• --etapa atașamentului delimitatetapa atașamentului delimitat  –(6/8luni până la 18 luni, 2 ani)- în –(6/8luni până la 18 luni, 2 ani)- în această etapă atașamentul față de mamă este foarte evident, copiii această etapă atașamentul față de mamă este foarte evident, copiii manifestă anxietate de separaremanifestă anxietate de separare

• --etapa formării unei relații reciproceetapa formării unei relații reciproce  – 18 luni/ 2 ani și după –în – 18 luni/ 2 ani și după –în această perioadă copilul construiește progresiv o reprezentare internă a această perioadă copilul construiește progresiv o reprezentare internă a figurilor de atașament, care îi va permite să suporte din ce în ce mai bine figurilor de atașament, care îi va permite să suporte din ce în ce mai bine absența acestora și să anticipeze întoarcerea lor.  absența acestora și să anticipeze întoarcerea lor. 

Tipuri de atitudini ataşate (a parinţilor)Tipuri de atitudini ataşate (a parinţilor)

atitudini ataşate

autonomă distantă relaţional evitantă

neclasificată

nesigur-preocupată

Corelaţii între atitudini ataşante si tipuri de ataşamentCorelaţii între atitudini ataşante si tipuri de ataşament

• Cum era de aşteptat, la o privire mai atentă a celor două Cum era de aşteptat, la o privire mai atentă a celor două categorii de rezultate (Interviul Ataşamentului Adult şi Situaţia categorii de rezultate (Interviul Ataşamentului Adult şi Situaţia Necunoscută) s-au putut gasi corelaţii statistice clare între Necunoscută) s-au putut gasi corelaţii statistice clare între atitudini ale ataşamentului adult şi tipurile de ataşametn la atitudini ale ataşamentului adult şi tipurile de ataşametn la copil.copil.

• Părinţi clasificaţi Părinţi clasificaţi autonomautonom ( (Tip F) au adesea copii clasificaţi ) au adesea copii clasificaţi sigursigur ( (Tip B).).

• Relaţional-evitanţii Relaţional-evitanţii (Distanţaţi, (Distanţaţi, Tip Ds) au copii ataşaţi ) au copii ataşaţi nesigur-evitantnesigur-evitant ( (Tip A).).

• Părinţii din categoria Părinţii din categoria preocupatăpreocupată ( (de tip E) au copii ) au copii ambivalenţiambivalenţi ((de tip Cde tip C).).

• Părinţii care suferă de o traumă nerezolvată (Părinţii care suferă de o traumă nerezolvată (de tip Ude tip U) au ) au adesea copii ataşaţi adesea copii ataşaţi dezorganizat dezorganizat ((de tip Dde tip D).).

David HoweDavid Howe susţine că susţine că ““părinţii şi copilul sunt programaţi părinţii şi copilul sunt programaţi biologic să devină ataşaţi unul de celălaltbiologic să devină ataşaţi unul de celălalt”, ”, primii ajutându-1 pe primii ajutându-1 pe

acesta din urmă:acesta din urmă:

să atingă întregul său potenţial;să atingă întregul său potenţial;să gândească logic;să gândească logic;să-şi dezvolte o conştiinţă;să-şi dezvolte o conştiinţă;să dezvolte interesul de cooperare cu ceilalţi oameni;să dezvolte interesul de cooperare cu ceilalţi oameni;să devină încrezător în sine;să devină încrezător în sine;să facă faţă stresului şi frustrării;să facă faţă stresului şi frustrării;să biruie teama şi neliniştea;să biruie teama şi neliniştea;să dezvolte relaţii viitoare;să dezvolte relaţii viitoare;să reducă gelozia etc.să reducă gelozia etc.

Efectele tipului de ataşament asupra dezvoltării Efectele tipului de ataşament asupra dezvoltării ulterioare ale copiluluiulterioare ale copilului

S-a constatat că acei copii care au un S-a constatat că acei copii care au un atașament securizant, atașament securizant, au au mai multă stimă de sine, inițiativă, viață emoțională colorată mai multă stimă de sine, inițiativă, viață emoțională colorată preponderent de emoții pozitive. Acești copiii vor dovedi preponderent de emoții pozitive. Acești copiii vor dovedi competență socială, relațională,  adaptabilitate și reziliență.competență socială, relațională,  adaptabilitate și reziliență.

Copiii cu stiluri de Copiii cu stiluri de atașament nesecurizantatașament nesecurizant sunt predispuși să sunt predispuși să dezvolte tulburări emoționale sau de personalitate, relații dezvolte tulburări emoționale sau de personalitate, relații disfuncționale, au performanțe sociale mai scăzute și un disfuncționale, au performanțe sociale mai scăzute și un confort psihic periclitat.confort psihic periclitat.

Bibliografie :Bibliografie :

1.1. Mitrofan Iolanda .Psihoterapie (repere teoretice ,metodologice şi Mitrofan Iolanda .Psihoterapie (repere teoretice ,metodologice şi aplicative)Editura Sper ,2008,Bucureşti ,ISBN 978aplicative)Editura Sper ,2008,Bucureşti ,ISBN 978-973-8383-38-8-973-8383-38-8

2.2. Chihai Jana .Psihoterapie (suport de curs pentru studentii universitatilor Chihai Jana .Psihoterapie (suport de curs pentru studentii universitatilor umanitare si de medicina),Chisinau 2010umanitare si de medicina),Chisinau 2010

3.3. http://www.ursula-sandner.com/starile-eului-parinte-adult-copil/http://www.ursula-sandner.com/starile-eului-parinte-adult-copil/4.4. http://documents.tips/documents/analiza-tranzactionala-55b083aa1237b.htmlhttp://documents.tips/documents/analiza-tranzactionala-55b083aa1237b.html5.5. http://documents.tips/download/link/analiza-tranzactionala-558468377b493http://documents.tips/download/link/analiza-tranzactionala-558468377b4936.6. http://psihoterapieintegrativadiana.blogspot.md/2013/02/teoria-http://psihoterapieintegrativadiana.blogspot.md/2013/02/teoria-

atasamentului.htmlatasamentului.html7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_ata%C8%99amentului8. ---- https://lataifascuradu.wordpress.com/2012/10/08/teoria-atasamentului-a-

lui-john-bowlby/