analizatorii auditiv si vestibular
TRANSCRIPT
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
UNDELE SONORE
DEFINIŢIE sunt vibraţii sonore transmise prin aer sau alte medii elastice (apa)
CARACTERISTICILE UNDELOR SONORE: Frecvenţa sau tonalitatea:
reprezintă numărul de vibraţii cu care se propagă un sunet în unitatea de timp
se exprimă în cicli / sec sau Hz urechea umană percepe sunete cu frecvenţe cuprinse între 20 –
20000 Hz vocea umană cuprinde sunete cu frecvenţe între 1000 – 3000 Hz sunetele cele mai bine auzite au frecvenţe între 1024 – 4096 Hz, cu
un maxim la 2048 Hz
Timbrul caracterizează totalul armonicelor supraadăugate sunetului de fond permite deosebirea între două sunete de aceeaşi tonalitate şi
intensitate Intensitatea sau amplitudinea:
unitatea de măsură utilizată este decibelul (dB) urechea umană percepe sunete cu intensitate cuprinsa intre 0-
120dB
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
CONSIDERAŢII ANATOMO – FUNCŢIONALE Segmentul periferic
Este localizat in urechea internă
Segmentul de conducere
Segmentul central
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
ALCATUIREA URECHII
URECHEA EXTERNĂ cuprinde - pavilionul urechii - canalul auditiv este delimitată de urechea medie prin timpan are rolul de a direcţiona undele sonore spre urechea medie canalul auditiv extern conţine glande care secretă cerumen
rol - protector - de autocurăţire pentru membrana timpanică şi pielea
conductului
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
ALCATUIREA URECHII
URECHEA MEDIE (casa timpanului) este formată dintr-un sistem de cavităţi aerate, săpate în stânca
temporalului şi tapetate de mucoasă comunică cu faringele – prin trompa lui Eustachio este separată de - urechea ext. prin membrana timpanică - urechea int. prin fereastra ovală şi fereastra
rotundă− Poate amplifica intensitatea sunetului perceput de ureche− suprafaţa membranei timpanice este de 13 ori mai mare
decât suprafaţa ferestrei ovale, astfel aceeaşi forţă este concentrată pe o suprafaţă mai mică determinând creşterea presiunii
contine un lanţ de oscioare: ciocanul, nicovala şi scăriţa rol - conduce undele sonore dinspre timpan înspre urechea
internă prezenţa sa este esenţială pentru auzul normal
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
ALCATUIREA URECHIIURECHEA INTERNĂ se găseşte în interiorul stâncii temporalului se compune din
labirintul osos labirintul membranos → în interiorul celui osos
LABIRINTUL MEMBRANOS - A. melcul membranos(canal cohlear) –contine organul Corti( receptor
auditiv)- B. 3 canalele semicirculare membranoase-contin receptori vestibulari C. vestibulul membranos –utricula -sacula contin receptori vestibulari
-in interiorul labirintului membranos exista endolimfa
• LABIRINTUL OSOS• A.melcul osos (cohleea )→ tub rulat de 2½ în jurul unui ax central (modiol)
- lama osoasa spirala si membrana bazilară impart cohleea in 2 etaje -
- superior – rampa vestibulară - inferior – rampa timpanică B. 3 canalele semicirculare osoase C.vestibulul osos
-in interiorul labirintului osos exista perilimfa
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
I.SEGMENTUL PERIFERIC
ORGANUL LUI CORTI este situat pe membrana bazilară in melcul membranos este format din:
A. celule senzoriale receptoare− dispuse în două coloane - internă - un singur rând de celule ciliate - externă - sunt dispuse pe trei rânduri -prezinta : -la polul apical cili care - strabat membrana
reticulară - inclavati in
membrana tectoria -la polul bazal celulele receptoare sunt
inconjurate de dendritele neuronilor din ggl Corti
B. celule de susţinere
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
II.SEGMENTUL DE CONDUCERE
• PROTONEURONUL– celule bipolare din ganglionul spiral Corti→ situat în columela → dendritele se conectează cu receptorii → axonii proximali formează nervii auditivi
• DEUTONEURONUL- in nucleii cohleari - localizaţi în punte
TRITONEURONUL- IN C ORPUL GENICULAT MEDIAL DIN METALAMUS
III.SEGMENTUL CENTRAL-CORTEXUL AUDITIV-localizat la nivelul girusului temporal superior
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
TRANSMISIA SAU TRANSPORTUL UNDEI SONORE PAVILIONUL URECHII SI CONDUCTUL AUDITIV EXTERN
(CAE)
rol în localizarea în spaţiu a sunetelor dirijează şi concentrează, spre timpan, vibraţiile venite din
diferite direcţii
SISTEMUL TIMPANOOSCICULAR rol de a transmite undele sonore dintr – un mediu gazos
(aer) într – un mediu lichidian (perilimfă şi endolimfă) o concentrare a vibraţiilor sonore o creştere a intensităţii cu aproximativ 25 dB
!!! una dintre condiţiile principale ale unei bune transmisii sonore constă într – o mobilitate maximă a membranei timpanice, realizată prin egalizarea presiunii din urechea medie cu cea din CAE
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
-30mV
0 mV
++
+
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
TRANSFORMAREA STIMULUI MECANIC ÎN ENERGIE BIOELECTRICĂ se realizează la nivelul celulelor senzoriale din organul lui
Cortistimularea mecanică a cililor de către membrana tectoria
determină depolarizarea lorcând este depăşită valoarea prag potenţialul de acţiune → se propagă prin neuronii din ggl Corti CODIFICAREA INFORMAŢIEI AUDITIVE frecvenţa unui sunet care activează o anumită celulă ciliată
este dependentă de localizarea acestei celule de-a lungul membranei bazilare
membrana bazilară este: îngustă şi rigidă la baza cohleei (în apropierea ferestrei
ovale şi rotunde) →rezonează la sunete cu frecvenţe înaltemai largă şi compliantă la apexul cohleei, lângă helicotremă →rezonează la frecvenţe joase
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
I.SEGMENTUL PERIFERIC
MACULA OTOLITICA(APARATUL OTOLITIC)
− localizare: utricula sacula
− maculele otolice= receptori statici(Φ = 2 mm)
− alcatuire celule senzoriale ciliate celule de susţinere- Macula este acoperita
de o masa gelatinoasă cu cristale de carbonat de calciu (otoliţi)
− excitantul specific
variatiile acceleraţiei lineare
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
I.SEGMENTUL PERIFERIC CREASTA AMPULARA
Localizare – la baza canalelor semicirculare membranoase( in dilatari numite ampule)
Canalele semicirculare membranoase
au 2 extremităţi: extremitate ampulară extremitate neampulară Conţin endolimfă
− creste ampulare alcatuire a.cel. senzoriale au -la polul apical cili
inclavati intr-o substanţa gelatinoasă = cupula;
- la polul bazal dendritele neuronilor din ggl Scarpa
b. celule de sustinere
− excitantul specific este
acceleraţia unghiulară/rotatia capului sau corpului
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
RĂSPUNSUL LA ACCELERAŢIA LINEARĂ
acceleraţia lineară şi forţa gravitaţională acţionează pe:macula utriculară situată orizontal macula saculară orientată vertical
otholiţii sunt mult mai denşi în comparaţie cu endolimfa
acceleraţia lineară va determina o mişcare a otholiţilor în sens opus
deplasarea cililor celulelor receptoare maculare generarea unui impuls în fibra nervoasămacula descarcă impulsuri şi în absenţa mişcărilor
capului sub acţiunea forţei gravitaţionale asupra otholitilor → responsabile de:reflexul de redresare a capului alte ajustări importante ale posturii
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
RĂSPUNSUL LA ACCELERAŢIA UNGHIULARĂ
acceleraţia unghiulară acţionează pe:crestele ampulare
determină o mişcare a endolimfei în canalele semicirculare aflate in planul ei de acţiune în direcţia opusă rotaţiei din cauza inerţie saleproduce flexia cupulei stimularea bilaterală a receptorilor de la acest nivel
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
II.SEGMENTUL DE CONDUCERE
PROTONEURONUL TRITONEURONUL la nivelul ganglionului lui Scarpaneuroni bipolari
dendritele vin în contact cu celulele receptoare axonii → componenta vestibulară a nervului auditiv
(VIII) → fac sinapsă la nivelul nucleilor vestibulariDEUTONEURONUL → nucleii vestibulari (superior, medial,
lateral şi inferior)din bulbTRITONEURONUL- in talamus
III. SEGMENTUL CENTRAL-CENTRUL CORTICAL AL ECHILIBRULUI
este localizat în girusul temporal superior leziunile determină:
tulburări de echilibru halucinaţii de tip vestibular (senzaţia de plutire, de deplasare
a corpului) PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI