Andrei Pleșu: Toți suntem proști. Dar mai proști ca oamenii inteligenți, mai rarElla Moroiu › Vin, 2015-06-05 12:34

„Nimeni nu scapă de episoade în care se comportă prostește. Toți suntem proști, dar mai proști ca oamenii inteligenți, foarte rar...” Așa şi-a început Andrei Pleşu discursul susţinut joi, 4 iunie 2015, în cadrul evenimentului cu numărul 5 din seria „Dialoguri necesare”, intitulat „Dincolo de granițele imposturii, incompetenței și prostiei”, organizat de Revista Cariere.

Foto: Dan ToleaDin partea partenerului principal, Terapia, reprezentantul companiei, Mihaela Căpraru, și-a întâmpinat oaspeții cu următoarele cuvinte: „Din când în când, nouă, celor de la Terapia, ne place să ieșim din rolul consacrat al companiei farmaceutice și să oferim nu doar o «pastilă» pentru sănătate, ci și una pentru cultură.”

„Cantitatea de imbecili din lume e mai mare decât vă închipuiți”, iar procentul lor într-o comunitate „este constant”, spune Andrei Pleșu. Cum identificăm simptomele, cum atenuăm accidentele prea grave de prostie, în condițiile în care din ea izvorăște răul din lume?

„Un om care nu pricepe e un om manipulabil. Prostul îi prostește și pe alții. A nu fi prost înseamnă să ai prezență de spirit. Prostul are o absență de spirit și, prin asta, el este un risc pentru comunitatea în care trăiește. E foarte grav când prostia ajunge să fie indusă, să fie strecurată în masă.” Cele mai mari prostii sunt cele care schimbă lumea, viața unei comunități, a unei planete, în timp ce cruzimea „este una dintre marile grimase ale prostiei”.

Andrei Pleșu ne-a vorbit despre etimologia cuvântului „prost”, ce însemna în limba română veche, înțelesurile sale în graiuri apropiate de al nostru, ne-a amintit nenumăratele lui variante și sinonime. „Stăm bine!”, așadar, în privința bogăției lexicului dedicat acestei stări. Dintre factorii agravanți ai prostiei, Andrei Pleșu analizează consumerismul, gândirea pozitivă, „corectitudinea politică”, relativismul și robia față de mass-media – în special televizorul, care întrerupe procesele gândirii – și față de internet, ca sursă unică de cunoaștere și informare, o scurtătură care încurajează impostura.

Ajuns la tema imposturii, Andrei Pleșu oferă cel puțin un exemplu venit din straturi „superioare” ale prostiei, forme care transced ignoranța: „Nu pot fi acuzat de plagiat pentru că pe vremea aia nu era interzis să nu citezi surse...”

Cât privește numărul lor, al proștilor, ei bine, „oricât te aștepți să fie mulți, ei sunt și mai mulți!”.

Socrate a dat o definiție negativă inteligenței, fiind primul om deștept din istorie care a spus „Știu că nu știu”. În schimb, ne spune Andrei Pleșu, „prostul ȘTIE. E sigur. E un om care exhibă competențe și e sigur de ele. Dacă crezi că știi ceva, trebuie să vezi dacă nu treci printr-o criză de prostie”.

Prostul nu poate fi contrazis, are convingeri de beton. E un om fericit. E plăcut să știi că știi, că ai dreptate. Chiar dacă nu contezi!...Când vedem un știutor, trebuie să fim suspicioși: prostul e serios. E solemn. Nu se joacă. E demn, inflexibil, pietrificat. Ia toate lucrurile în serios, dar mai ales pe el însuși.

Pentru că e serios, prostul e și sfătos. Are soluții pentru orice problemă. E o suficiență intelectuală glorioasă, e o fudulie. Are idei fixe. Nu se îndoiește de el însuși și îi place de el!

Prostul e schematic și are o colecție de vorbe standardizate.

Andrei Pleșu spune că se străduiește să îi evite pe cei care „au făcut de multe ori dovada prostiei”. „Proștii sunt nedialogabili, așa eviți un contact frecvent și prelungit.”

Iar dacă e vorba de comentat o situație, „Nu e că n-ai voie să bombăni decât dacă ai soluția în buzunar. Dacă ar fi așa, România ar fi o țară tăcută.”

 În 90, când eram membru CPUN, aveam o legitimație pe care scria membru permanent în consiliul provizoriu.

Ce-i de făcut dacă îți dai seama că ai fost prost? „Notează asta și uită-te din când în când în carnețel.Grav e când nu îți dai seama că ai făcut o prostie. Când s-o inventa o pastilă... am scăpat!”

Una dintre sursele importante de impostură este Google, crede Andrei Pleșu: „Încurajează impostura cunoașterii, îți livrează cunoașterea fără drumuri punctuale. Dacă vrei să îți faci cultura cu Google, nu parcurgi drumul ce te duce spre cunoaștere. Vei avea acces la un depozit, nu la bibliotecă.”

Iar în ce privește educația, „Când aveți de crescut un copil vă simțiți în regulă să îi spuneți, «bă, bagă-te chiar dacă nu știi, nu fi prost!»? Trebuie să îi pregătești pentru viață, viața fiind în această accepțiune un idol.”

Conferinţa „Dialoguri Necesare. Dincolo de granițele imposturii, incompetenței și prostiei”, organizată de Revista Cariere, a fost dedicată tuturor celor care îşi caută argumente, inspiraţie și curaj pentru a crea valoare şi a condamna impostura, incompetenţa şi prostia, urmărind acest motto, inspirat tot de omul de cultură Andrei Pleșu: „Nu există o mai proastă folosire a inteligenţei decât folosirea ei prudentă, garantată epistemologic, cuviincioasă. Inteligenţa adevărată îndrăzneşte şi riscă. Fără să alunece în aroganţă şi temeritate vidă.”

Evenimentul „Dialoguri Necesare - Dincolo de granițele imposturii, incompetenței și prostiei” a avut loc joi, 4 iunie, la JW Marriott Grand Hotel din Bucureşti, și a fost sprijinit de Terapia și partenerul Business Intelligence Alliance, alături de Green Sugar și Event Link 360.

Partenerii media care ne-au fost alături sunt HR Man