anexa 6 masuri de conservare mamifere
TRANSCRIPT
1
Anexa 6. Strategie de conservare cu măsuri de conservare și planuri de monitorizare
pentru spciile de mamifere, altele decât liliecii
2
Cuprins
1. Scop și obiective ......................................................................................................................... 3
2. Măsuri pentru conservarea și managementul speciilor de mamifere de interes conservativ,
altele decât liliecii, din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina
......................................................................................................................................................... 3
3. Plan de acțiuni privind implementarea strategiei de conservare ................................................. 9
4. Planul de monitorizare .............................................................................................................. 15
3
1. Scop și obiective
Scopul strategiei de conservare pentru speciile de mamifere, altele decât liliecii este de a
menține starea de favorabilă de conservare a speciilor prin intervenţii active de management.
Obiectivele strategiei de conservare pentru speciile de mamifere, altele decât liliecii sunt:
- Conservarea și managementul speciilor de mamifere de interes conservativ, altele decât
liliecii, din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina;
- Monitorizarea speciilor de mamifere de interes conservativ, altele decât liliecii, din cadrul
sitului ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina.
2. Măsuri pentru conservarea și managementul speciilor de mamifere de interes
conservativ, altele decât liliecii, din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0087 Grădiștea
Muncelului Cioclovina
Ca urmare a activităților de teren efectuate în perioada octombrie 2014- - februarie 2015,
au fost efectuate inventarierea, cartarea, evaluarea activităților antropice cu impact și evaluarea
statului de conservare pentru 6 specii de mamifere: lupul – Canis lupus, ursul brun – Ursus
arctos, râsul – Lynx lynx, pisica sălbatică – Felis silvestris, jderul – Martes martes și vidra –
Lutra lutra. Pentru toate cele 6 specii statutul de conservare a fost evaluat ca fiind favorabil,
motiv pentru care majoritatea măsurilor de conservare considerate necesare au un caracter
general, fiind orientate către menținerea actualului mod de gestionarea a conservării speciilor.
M1. Respectarea legislației în domeniul construcțiilor din extravilan
Măsura este valabilă pentru toate speciile studiate și se impune datorită impactului
potențial al dezvoltării infrastructurii localităților asupra tuturor speciilor avute în vedere.
M2. Interzicerea turismului cu ATV și motocros precum și organizarea de competiții naționale și
internaționale de tip enduro
M3. Menținerea permeabilității și evitatea fragmentării habitatelor pentru speciile vizate
Este o măsură cu caracter restrictiv ce face apel la precauție în luarea deciziilor.
Fragmentarea şi degradarea habitatului se poate evita atunci când se planifică o nouă
infrastructură sau se intenţionează demararea unui proiect care vizează habitate populate de
speciile vizate, printr-o planificare strategică de mediu şi o abordare preventivă. Utilizându-se
Evaluarea Strategică a Mediului în planuri şi proiecte – SEA şi Evaluarea Impactului Asupra
4
Mediului – EIA- în proiecte, se asigură faptul că considerentele de mediu sunt luate în calcul
dintr-o fază de început. SEA şi EIA trebuie să se facă în concordanţă cu directivele UE şi
legislaţia naţională de mediu, dar, de asemenea, trebuie să aibă la bază cunoştinţe solide privind
existenţa speciilor, fiecare în arealul său de distribuție şi să ţină cont de studiile realizate pe raza
parcului privind zonele de favorabilitate. Un anumit grad de degradare sau fragmentare a
habitatelor speciilor vizate este inevitabil atunci când se dezvoltă infrastructuri turistice, se aplică
planuri de amenajare a pădurilor sau când se construieşte un drum sau o cale ferată.
Figura 1. Localizarea zonelor în care trebuie implementată măsura privind menținerea
permeabilității și evitatea fragmentării habtatelor la urs, râs, jder, lup și pisică sălbatică
5
Măsurile de diminuare a impactului trebuie luate în considerare pentru a se asigura că
speciile vizate din areal au o suprafaţă suficientă de habitat de bună calitate, nealterat sau că
există o bună permeabilitate a infrastructurii. În situaţiile în care dezvoltarea unor proiecte sau
infrastructuri se suprapune unor zone deosebit de vulnerabile sau acolo unde măsurile de
diminuare sunt inadecvate sau imposibile, sunt necesare măsurile compensatorii care să ducă la
menţinerea integrităţii arealului de favorabilitate şi la asigurarea conectivităţii şi suficienţei
habitatelor specifice speciilor. Pentru urs, lup, râs, jder și pisică sălbatică au fost identificate și
incluse în baza de date a parcului zonele pentru care atenția privind analizarea proiectelor ce pot
determina fragmentarea habitatului trebuie să fie sporită.
Pentru vidră, pe baza studiilor efectuate se poate aprecia funcție de distribuția
infrastructurii și gradul de dezvoltare a acesteia, distribuția intravilanului elementele geografice
ce se constituie ca bariere în deplasarea vidrelor că conectivitatea habitatului de distribuție al
vidrei este bună. Pentru viitoarele acțiuni/proiecte din arealul de distribuție al speciei trebuie să
se aprecieze dacă se introduc bariere: taluzări de râuri, construcții hidrotehnice, etc. și să se
evalueze în consecință documentațiile respective.
M4. Evitarea suprapășunatului prin controlul efectivelor de ovine și bovine și interzicerea
păsunatului cu caprine și porcine
Măsura vizează populațiile de urs, lup, râs și pisică sălbatică. Politica agricolă comună
sprijină prin subvenții cresterea numărului de animale fără a corela acest număr cu suprafața
disponibilă pentru pășunat sau cu calitatea acesteia. De aici rezultă, ăn numeroase cazuri, o
încărcare prea mare pe pășuni, pășunat ilegal în pădure, reducerea capacității trofice a pășunilor,
concurența la hrană cu speciile sălbatice ce se constituie drept principala pradă a carnivorelor
mari și afectarea numărului acestora. În plus, numărul foarte mare de câini de la stână
concurează la prădare carnivorele mari și pisica sălbatică răspândesc boli cu impact major în
randul populațiilor de lup, urs, pisică sălbatică și râs. Cu toate că există pagube produse de
carnivore asupra şeptelului, până în prezent nu a fost elaborată o schemă de management
funcţională pentru exploatarea durabilă a pășunilor astfel încât să se reducă pagubele
crescătorilor de animale. Puţinele iniţiative individuale ale agenţiilor de asigurare nu reuşesc să
atragă crescătorii de animale şi agricultorii pentru încheierea unor poliţe de asigurare datorită
tarifelor foarte mari. Chiar dacă actele normative în vigoare prevăd o schemă de compensare a
pagubelor produse de fauna sălbatică, în foarte puţine cazuri aceasta a fost aplicată. Adesea
6
crescătorul de animale sau proprietarul culturilor este învinuit de faptul că nu şi-a luat toate
măsurile de protecţie necesare pentru preîntâmpinarea producerii unor pagube. Nivelul pagubelor
produse de carnivorele mari este influenţat de numeroşi factori generaţi de specificul activităţilor
antropice caracteristice zonei montane. Deplasarea aproape permanentă a şeptelului între vatra
satului, zonele de iernare şi apoi de vărare, traversările zilnice a unor habitate forestiere, sunt
elemente care favorizează producerea unor pagube de către carnivorele mari.
M5. Promovarea utilizării măsurilor de protecție a stânilor
Măsura vizează populațiile de urs, lup, râs. Un factor care influenţează semnificativ
nivelul pagubelor este tipul sistemului de protecţie utilizat de către crescătorii de animale.
Sistemul tradiţional de protecţie a stânelor din zona Parcului Natural Grădiștea Muncelului
Cioclovina este reprezentat din garduri de lemn și câini de pază. Gardurile din lemn şi mărăcini
completează sistemul de protecţie, însă nu pot asigura protecţia totală animalelor. Acestea au de
regula rolul de a nu permite ovinelor sau celorlalte animale ieşirea din staul pe timpul nopţii
pentru a nu fii expuse atacului. Lungimea gardurilor este de maxim 150 m pentru fiecare stână şi
sunt realizate din lemn şi sârmă. Acolo unde sunt pagube şi conflicte semnalate în mod repetat,
gestionarul poate să solicite derogare pentru recoltarea acelui exemplar, cu condiţia să fie
îndeplinite măsurile ce le revin proprietarilor de animale. Acolo unde este posibil se pot instala
garduri electrice în jurul stânelor pentru a preveni atacul.
M6. Eliminarea câinilor hoinari și reducerea numărului de câini de la stână sub limita
prevederilor legale
Măsura vizează populațiile de urs, lup, râs, pisică sălbatică și jder. Reducerea
mortalităților naturale se poate face prin controlul permanent al epizootiilor, eliminarea
braconajului și eliminarea câinilor hoinari. Aceștia din urmă produc pagube însemnate în rândul
puilor, conducând astfel la un declin al populațiilor de fauna sălbatică. Respectarea legislației
conform căreia numărul de câini este condiționat de numărul de animale de la stână este necesară
pentru a elimina concurența la hrană a câinilor de la stână, care de produc multe pagube în rândul
puilor și juvenililor de ungulate. Gestionarul fondului cinegetic trebuie să ia în evidenţă toate
stânele şi fermele de animale domestice de pe teritoriul fondului de vânătoare şi să informeze
ciobanii sau proprietarii animalelor despre măsurile de protecţie a animalelor domestice.
M7. Implementarea măsurilor de reducere a conflictelor pe măsura apariției acestora
7
Măsura vizează populațiile de urs, lup, râs. În orice zonă predispusă la apariţia pagubelor,
managementul preventiv ar trebui să fie o prioritate, iar eforturile ar trebui coordonate în acest
sens. Implementarea metodelor moderne de protecţie, eliminarea atractanţilor, respectarea unor
reguli de gospodărire a şeptelului sunt măsuri ce definesc managementul preventiv.
Managementul conflictelor, ca aparte integrantă a managementului general al speciilor este, de
multe ori, blocat la nivel instituțional și administrativ, datorită multiplelor responsabilități
distribuite atât pe orizontală cât și pe verticală între diferite instituţii și organizații acționând în
baza unor acte legislative diferite și urmărind, de asemenea, obiective diferite. Legislația este
complicată, nu separă clar competențele instituțiilor publice și generează nivele diferite de
influențe și responsabilități.
M8. Menținerea zonelor de liniște prin realizarea unor ghiduri pentru hrănirea complementară la
urs
Împreună cu gestionarii fondurilor cinegetice se recomandă elaborarea unui ghid pentru
hrănirea complementară a ursului în care se vor specifica cantitățile de hrană necesare a fi
administrate. De asemenea se vor menționa perioadele în care se aplică hrănirea, precum și
tipurile de hrană administrată. Pentru a compensa impactul negativ al factorului antropic,
recomandăm să se respecte prevederile legale ale OM 478/2002 al Ministrului agriculturii,
alimentaţiei şi pădurilor, privind aprobarea Normelor de întocmire a studiilor de specialitate
pentru gestionarea durabilă a vânatului şi a Instrucţiunilor de aplicare a Normelor de întocmire a
studiilor de specialitate pentru gestionarea durabilă a vânatului, referitor la administrarea hranei
în teren pentru ajutarea speciei urs. Hrana complementară/suplimentară este necesară pentru a
ajuta efectivele de urs în momentele critice dar mai ales pentru a împiedeca deplasarea acestora
spre zonele locuite, construite în habitatul ursului sau în imediata vecinătate a acestuia. Hrana
complementară la urs se distribuie atât în perioada prehibernală, respectiv în perioada de
acumulare a rezervelor de energie necesare tranzitării sezonului rece, din toamnă până în
momentul când ursul este pregătit a intra la barlog, cât şi primăvara dupa ieșirea din perioada de
hibernare. Administrarea harnei complementare în mod constant în aceste perioade, ajută la
menţinerea urşilor în habitatele lor naturale, la mare distanţă de zonele cu factori antropici1.
1 Proiect: Managementul speciei urs brun (Ursus arctos arctos) şi diminuarea conflictelor între
om-urs în Parcul Natural Bucegi
8
Figura 2. Localizarea zonelor de liniște pentru specia urs -poligon verde, pentru aplicarea măsurii
M3
M9. Menținerea unei structuri optime a populației de vidră
Măsura este aplicabilă pe baza rezultatelor monitorizării speciei: identificarea în teren a
prezenței femelelor cu pui în ploturile de monitorizare, a numărului de masculi și calcularea
raportului sexelor. În cazul în care se observă decalaje în ceea ce privește raportul sexelor,
precum și în cazul în care nu se observă pui la mai mult de 2 ani atunci înseamnă că starea de
conservare a devenit inadecvată și se prevede adoptarea unor măsuri de reducere a pierderilor
înregistrate, prin monitorizarea epizootiilor și reducerea braconajului. Probele se transmit spre
analiză la Direcția Sanitar Veterinară.
M10. Menținerea capacității de suport a habitatelor specifice vidrei
9
La momentul actual habitatele naturale din Parcul Natural Grădiștea Muncelului-
Cioclovina sunt favorabile. Pentru menținerea capacității de suport este necesar a se menține
efectivele de pești și a se interveni cu măsuri pentru diminuarea braconajului și a mortalităților.
Verificarea existenței epizootiilor în cadrul populațiilor este important a se aplica periodic.
Probele se transmit spre analiză la Direcția Sanitar Veterinară.
M11. Evaluarea construirii de microhidrocentrale, în relație cu conservarea populației de vidră
Nu se vor acorda avize pentru construirea de microhidrocentrale în zona delimitată ca
areal al speciei, fără ca acestea să aibă ca fundament un studiu de impact din care să rezulte
nealterarea condițiilor de habitat propice existenței speciei.
M12. Integrarea managementului vidrei în amenajamentele silvice si ale bazinlor hidrografice
În elaborarea amenajamentelor silvice - mai ales în ceea ce privește aplicarea lucărilor de
corectarea torenților - și în cea a gestionării bazinelor hidrografice trebuie să se țină cont de
necesitatea conservării speciei. Efectele implementării amenajamentelor silvice și cele ale
integrării în managementul bazinelor hidrografice trebuie să fie pozitiv atât asupra speciilor de
pești cât și asupra vidrei.
M13. Verificarea permanentă a asigurării unui debit minim necesar al râurilor pentru menținerea
ecosistemului în cazul microhidrocentralelor deja construite
Măsura este aplicabilă pentru microhidrocentralele din zona de distribuție a speciei sau
din zonele identificate ulterior ca zone cu prezență a speciei.
3. Plan de acțiuni privind implementarea strategiei de conservare
10
Planificarea în timp a activităților
Tabelul nr. 1
Acțiune Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Prioritate Responsabil Parteneri
S1 S2 S1 S2 S1 S2 S1 S2
Măsuri pentru conservarea și managementul speciilor de mamifere de interes conservativ, altele decât liliecii, din cadrul sitului
Natura 2000 ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina
M1 Respectarea legislației în
domeniul construcțiilor din
extravilan
medie Administrația
parcului
proprietari
terenuri,
autorități
publice locale
M2 Interzicerea turismului cu
ATV și motocros precum
și organizarea de competiții
naționale și internaționale
de tip enduro
medie Administrația
parcului
autorități
publice
locale, poliția
rutieră,
administratori
infrastructură
rutieră
M3 Menținerea permeabilității
și evitatea fragmentării
habitatelor pentru speciile
vizate
medie Administrația
parcului
APM,
autorități
publice
locale, titulari
de investiții
11
M4 Evitarea suprapășunatului
prin controlul efectivelor
de ovine și bovine și
interzicerea păsunatului cu
caprine și porcine
medie Administrația
parcului
proprietari
terenuri,
autorități
publice locale
M5 Promovarea utilizării
măsurilor de protecție a
stânilor
medie
Administrația
parcului,
autorități
publice locale
Crescători de
animale,
gestionari
fonduri de
vânătoare,
autorități
publice locale
M6 Eliminarea câinilor hoinari
și reducerea numărului de
câini de la stână sub limita
prevederilor legale
mare
Gestionarii
fondurilor de
vânătoare,
administrația
parcului
Gestionari ai
fondurilor de
vânătoare,
crescători de
animale,
proprietari
terenuri,
autorități
publice locale
M7 Implementarea măsurilor medie Administrația Gestionari ai
12
de reducere a conflictelor
pe măsura apariției
acestora
parcului,
autorități
publice locale
fondurilor de
vânătoare,
ONG,
crescători de
animale,
titulari de
investiții
M8 Menținerea zonelor de
liniște prin realizarea unor
ghiduri pentru hrănirea
complementară la urs
medie
Administrația
parcului,
gestionari
fonduri de
vânătoare
administratori
fond
forestier,
proprietari
terenuri,
autorități
publice
locale, ONG
M9 Menținerea unei structuri
optime a populației de
vidră
medie
Administrația
parcului,
gestionari ai
fondurilor de
vânătoare
DSV, APL,
ONG,
proprietari de
terenuri,
administratori
bazine
hidrografice
13
M10 Menținerea capacității de
suport a habitatelor
specifice vidrei
medie
Administrația
parcului,
gestionari ai
fondurilor de
vânătoare
DSV, APL,
ONG,
proprietari de
terenuri,
administratori
bazine
hidrografice
M11 Evaluarea construirii de
microhidrocentrale, în
relație cu vidra
mare
Administrația
parcului,
gestionari ai
fondurilor de
vânătoare
APM, APL,
ONG,
proprietari de
terenuri,
administratori
bazine
hidrografice
M12 Integrarea managementului
vidrei în amenajamentele
silvice si ale bazinlor
hidrografice
mare Administrația
parcului
Proprietari de
terenuri,
APL,
administratori
bazine
hidrografice
M13 Verificarea permanentă a
asigurării unui debit minim
mare
Administrația
parcului,
APM, APL,
ONG,
14
necesar al râurilor pentru
menținerea ecosistemului
în cazul
microhidrocentralelor deja
construite vizate
gestionari ai
fondurilor de
vânătoare
proprietari de
terenuri,
administratori
bazine
hidrografice
15
4. Planul de monitorizare
Planurile de monitorizare a speciilor de interes comunitar reprezintă instrumente de
planificare a activităților de monitorizare a impactului măsurilor de conservare.
Pentru a creşte eficienţa măsurilor de management în conservarea speciilor şi habitatelor
pentru care a fost declarat situl ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina, este foarte
important să se urmărească în timp efectele acestor măsuri. În acest sens, pentru fiecare obiectiv
de interes conservativ, specie sau habitat, au fost elaborate protocoale de monitorizare a stării de
conservare, aflate la dispoziția administrației parcului.
Activitatea de monitorizare trebuie să urmărească:
- Culegerea regulată a informațiilor privind starea de conservare a speciilor vizate;
- Culegerea de informații privind starea de conservare a habitatului speciilor vizate;
- Analiza comparativă a datelor culese în etape succesive în scopul cunoașterii tendințelor
de evoluție a populațiilor speciilor de importanță comunitară și surprinderea astfel a
situațiilor de natură să afecteze negativ starea lor;
- Monitorizarea implementării măsurilor de conservare în scopul asigurării implementării
lor și al îmbunătățirii acestora în timp;
- Monitorizarea activităților umane și a altor factori perturbatori din aria sitului cu potențial
impact negativ asupra speciilor și implicit asupra habitatului acestora.
16
Plan de monitorizare pentru speciile de mamifere, altele decât liliecii în situl ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina
Tabelul nr 2
Specie/habitat Locația Frecvenţa Perioada Responsabil
Ursus arctos Habitatele în care specia a
fost identificată, conform
hărții de distribuție a
speciei.
Locații descrise în
protocoalele de
monitorizare
Anual August - noiembrie Administratorul
sitului Canis lupus Decembrie - martie
Lynx lynx
Felis silvestris
Martes martes
Lutra lutra Noiembrie - ianuarie