aniversarea “zilei europei” nt@lnire emo]io-...

NrNrNrNrNr. 5. 5. 5. 5. 5MAI 2014

Seria a XIII-a

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8

Prin eforturiconjugate –adev#rate ... minuni

Obiceiuri [itradi]ii larom@ni

CMYK

Ne-am bucuradac#...

9 Mai – pen-tru rom@ni – aconstituit zeci deani ziua Afir-m#rii de stat aRom@niei, pro-clamat# a douazi de prin]ul Ca-rol I, ulterior pri-mul rege al ro-m@nilor, tot laun 10 Mai, dup#R#zboiul Neat@rn#rii, iar, peste ani, \n1945, 9 Mai a devenit, pentru to]i iubitoriide pace Ziua victoriei alia]ilor \mpotrivaGermaniei naziste [i, \n sf@r[it, mai apoi,“Ziua Europei”, eveniment deosebit [ipentru rom@ni, ie[i]i de dup# “Cortina defier” [i primi]i cu drepturi depline \n U.E.

Prilej de bucurie, cu deosebire pentrugenera]iile care vin [i care, evident, potspune adio \nchist#rii, prin dob@ndireadreptului la afirmare pe continent [i \nlumea civilizat#.

Evenimentul a fost [i la B#ile[ti celebratcum se cuvine \n Sala de sport din centru;manifestarea a \nceput cu intonarea ImnuluiNa]ional [i cel al U.E. Participan]ii aureceptat, pe de o parte mesajul patriotic allui “De[teapt#-te, rom@ne!”, c@ntat de la1848, de rom@nii de pretutindeni, pe textulardeleanului Andrei Mure[an [i pe muzicadasc#lului de muzic# [i c#rturarului AntonPann, venit de la Rm. V@lcea la Bra[ov[i, \n aceea[i m#sur#, iubirea de oameni [iarmonie universal# ce reies din celebra“Oda bucuriei”, a lui Fr. Schiller, textintrodus \n capodopera muzicii simfoniceuniversale de c#tre marele geniu care afost Ludwig van Beethowen.

Organizarea a fost la nivelul a[teptatpentru o astfel de manifestare, personalulCasei de Cultur#, cadrele didactice [i eleviiau \n]eles importan]a evenimentului, f#r#ostenta]ie [i dep#[irea limitelor ce se impun\n asemenea ocazii.

Despre importan]a [i semnifica]ia eve-nimentului – aniversat la a IV-a edi]ie –a vorbit dl Costel Pistri]u, primarul co-munit#]ii. Domnia Sa a insistat asupra rolu-

lui major al apartenen]ei Rom@niei la U.E.,cu deosebire pentru genera]iile tinere [idespre perspectivele acestora \ntr-un viitorapropiat [i nu numai.

A urmat apoi Concursul \ntre [colilegimnaziale [i liceele din localitate, cu \n-treb#ri separate privind cunoa[tereaforurilor [i atribu]iile acestora \n func]io-narea U.E. precum [i principalele momentedin istoria acesteia de la \nceputuri [i p@n#\n zilele noastre.

Moderatoarea a fost dna Carmen Mitra-che, cu o presta]ie irepro[abil#, adic# reu-[ind cu prisosin]# s# \mbine sobrietateaadecvat# importan]ei momentului, cu fre-nezia sus]in#torilor concuren]ilor – verita-bile galerii care [i-au \ncurajat colegii –dar, \n egal# m#sur# a [tiut s# le asigure[i lini[tea cuvenit# concentr#rii \n elabora-rea r#spunsurilor la \ntreb#ri. A fost vorbade 15 \ntreb#ri, formulate din con]inutulbibliografiei date anterior, \ntreb#ri afi[atepe un ecran [i formulate [i sonor de c#tremoderatoare. Juriul concursului a fostalc#tuit din: prof. Lauren]iu Burc#, prof.Angela Staicu, prof. Sorin Fira, prof.Gabriel Stamin, prof. Nicu Ungureanu,prof. Paul C@rciumaru.

La \nceput, [i pe parcursul desf#[ur#riiconcursului, atmosfera a fost animat# desecven]e din programul majoretelor d-neiprof. Verginica Ciontu, pe c@t de inspirat,pe at@t de antrenant pentru concuren]i [iasisten]#.

La final, dup# deliberare, Juriul a stabiliturm#torul clasament:

Locul I – {c. Nr. 5 “Av.P. Ivanovici”; II– {c. Nr. 4 “Amza Pellea”; III – Liceul

“Mihai Viteazul”–gimnaziu; IV –{c. Nr. 3; V – {c.Nr. 1

La licee: LoculI – Liceul “MihaiViteazul”; II –Liceul Tehnologic“{tefan Anghel”.

Concursul aavut darul nu nu-mai s# aniverseze

un eveniment, ci [i s# \nt#reasc# \n r@ndulparticipan]ilor convingerea importan]eiapartenen]ei noastre la Europa unit# substeagul albastru pe care una dintre steleeste a noastr#.

Semnatarul acestui material n-a \n]eles\ns# neparticiparea directorilor de [coli,cu o singur# excep]ie – dl Florin Duineade la {c. Nr. 3. Se vorbea prin sal# c#,din cauza campaniei electorale pentru ale-gerile europarlamentare, s-a dorit neimpli-carea, \ns#, la manifestareau fost numaiadolescen]i, f#r# drept de vot, [i a fost lacea de a patra edi]ie, [i, de fapt, e doar ocoinciden]# c# a fost s# se desf#[oare \naceast# perioad#.

Oricum, personal refuz s# cred c# a fostvorba de un boicot concertat, c# directoriide [coli, chiar numi]i \n func]ii de partidulla putere, pot merge p@n# la atitudini ostileunui astfel de eveniment, dar, dac# ar fia[a, prin absurd, m-a[ \ntreba, stima]i citi-tori, cam c@t va trece p@n# c@nd vomscoate iar religia din [coli [i vom rein-troduce _nv#]#m@ntul ideologic, Inform#rilepolitice, P.T.A.P.-ul [i Muncile voluntar-obligatorii.

Dup# cum se prezint# acum \nv#]#m@n-tul (condus politic), dincolo de evenimen-tul comentat, nu pot s# \nchei dec@t cuc@teva vorbe ale caragialianului personaj– republicanul Conu Leonida – vorbe pusede acesta pe seama lui “Galibardi”, care,pe l@ng# aportul la unificarea Italiei, “\nparticoler”, i-a ... botezat ... papei de laRoma un copil “Bravos, Na]iune, Halals#-]i Fie”!!!

Valentin TURCU

15 Mai 2014, zi deosebit# \nvia]a spiritual# a B#ile[tiului.

Am avut deosebita bucurie dea beneficia de prezen]a \n mij-locul nostru a unei delega]ii depensionari din municipiulBerkovi]za, Bulgaria, localitate\nfr#]it# cu municipiul nostru.

_nt@lnirea s-a desf#[urat \nprezen]a onorant# a Primaruluimunicipiului B#ile[ti, domnulCostel Pistri]u. Cu acest prilej,am avut posibilitatea s# ne \m-p#rt#[im impresii privind via]a[i activitatea pensionarilor dinambele localit#]i, urm#rind cuinteres [i emo]ie manifest#rileartistice organizate de BibliotecaMunicipal# “Petre Anghel”, ins-titu]ie de cultur# aflat# la vene-rabila v@rst# de 88 de ani.

De remarcat c#, la sugestia edi-lului-[ef, vom ini]ia \mpreun#cu oaspe]ii bulgari o serie deproiecte cu fonduri europene,menite s# \mbun#t#]easc# via]asocial# [i spiritual# din aceast#zon# a Europei.

_nt\lnirea s-a \ncheiat \ntr-onot# optimist#, de pre]uire reci-proc#, cu hot#r@rea ferm# de adezvolta leg#turile dintre celedou# comunit#]i.

Elena M~NDOIU

_nt@lnireemo]io-nant#

Aniversarea “Zilei Europei”Aniversarea “Zilei Europei”Aniversarea “Zilei Europei”Aniversarea “Zilei Europei”Aniversarea “Zilei Europei”Aniversarea “Zilei Europei”Aniversarea “Zilei Europei”Aniversarea “Zilei Europei”Aniversarea “Zilei Europei”

Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234561234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234561234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234561234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234561234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 5

mai 2014

_n baza Dispozi]iei 468/16.04.2014 a Primarului munici-piului B#ile[ti, \n ultima zi a luniia avut loc [edin]a ordinar# peluna aprilie a Consiliului Local.

Din motive independente devoin]a noastr# sau “din motivede n#mol”, cum ar spune cu umo-rul s#u, sclipitorul nostru amic,prof. V. Turcu, n-am putut ajungela aceast# [edin]# [i am apelat ladl secretar M. Barbu care, cuamabilitatea-i proverbial#, ne-apus la dispozi]ie dosarul [i pro-cesul verbal, fapt pentru care \imul]umim [i pe aceast# cale,asigur@ndu-l de superlativ#pre]uire [i de profunda noastr#recuno[tin]#.

Deschiz@nd lucr#rile [edin]ei, dlsecretar a supus la vot procesul-verbal al [edin]ei anterioare, apro-bat \n unanimitate, a reamintit ale-[ilor locali s#-[i depun# delcara-]iile de avere [i de interese, pentrua fi \naintate Agen]iei Na]ionalede Integritate [i l-a invitat pe dlP. Pelea, pre[edintele de [edin]#,“s# preia fr@iele”, iar acesta aadresat dlui primar, C. Pistri]u,rug#mintea de a prezenta ordineade zi. Supus# votului de pre[edin-tele de [edin]#, aceasta a fost apro-bat# \n unanimitate, a[a cum aufost aprobate toate proiectele dehot#r@re supuse dezbaterii.

_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r@re prin care seaprob# indicatorii economico-fi-nanciari pe trim. I 2014, se preci-zeaz# c# \n documenta]ia \naintat#de serviciul de specialitate semen]ioneaz# c# la nivelul buge-tului local, indicatorii s-au realizatdup# cum urmeaz#:

La Venituri: gradul de reali-zare a veniturilor determinat caraport procentual \ntre venituriletotale \ncasate [i cele programate:\ncasat 6026 mii lei, programat7711 mii lei (78,15%); gradul derealizare a veniturilor proprii:3461 mii lei, fa]# de 2480 mii lei(139,36%); gradul de finan]aredin veniturile proprii determinatca raport procentual \ntre cele \n-casate (inclusiv cele defalcate dinimpozitul pe venit) [i cele progra-mate: 3461 mii, fa]# de 6026 mii(57,43%); gradul de autofinan]aredeterminat ca raport procentual\ntre venituri proprii \ncasate (ex-clusiv cele defalcate din impozitulpe venit) [i cele programate: 2637mii, fa]# de 6026 mii (43,76%);gradul de autonomie decizional#determinat ca raport procentual\ntre veniturile depersonalizate\ncasate [i total \ncas#ri: 3792 mii,fa]# de 6026 mii (62,93%).

La Cheltuieli: rigiditatea chel-tuielilor determinat# ca raport pro-centual \ntre pl#]ile aferente chel-tuielilor de personal [i total pl#]i:

2813 mii, fa]# de 4409 mii(63,80%); ponderea pl#]ilor dinSec]iunea de func]ionare \n totalpl#]i: 4325 mii, fa]# de 4409 mii(98%); ponderea pl#]ilor dinSec]iunea de dezvoltare \n totalpl#]i: 84 mii, fa]# de 4409 mii(2%); deficitul (excedentul) Sec-]iunii de func]ionare: +1616 miilei; deficitul (excedentul) Sec]iuniide dezvoltare: minus 84 mii lei.Fa]# de cele men]ionate, executi-vul a propus CL adoptarea uneihot#r@ri prin care: Se aprob# indi-catorii economico-financiari reali-za]i pe trim. I al anului 2014, \nforma anexat#.

Dl. A. Dumitra[cu a \ntrebatcare sunt veniturile programate[i care este gradul de \ncasare aacestora, iar dna Violeta Mo]#-]#eanu, director economic, a datr#spunsuri, clarific@nd cele solici-tate de dl consilier.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# pre-lungirea contractului de asocierea unit#]ilor [colare \n Consor]iul{colar B#ile[ti, se men]ioneaz#c#, av@nd \n vedere faptul c# prinadresa 11030/10.04.2014 unit#]ile[colare din municipiu au solicitatavizarea prelungirii Contractului deAsociere a unit#]ilor [colare \nConsor]iul {colar B#ile[ti, \nce-p@nd cu anul [colar 2014-2015,executivul a propus adoptarea uneihot#r@ri de CL, \n formularea:

1. Se accept# [i se avizeaz#Contractul de Asociere a unit#]ilor[colare din municipiul B#ile[ti \nConsor]iul {colar B#ile[ti, \nce-p@nd cu anul [colar 2014-2015.

2. Se avizeaz# Contractul deParteneriat 645/2014, \ncheiat\ntre unit#]ile [colare din muni-cipiu, conform anexei.

La \ntrebarea dlor D. Manciu[i Cr. }ibreanu dac# sunt incom-patibilit#]i la votarea acestui pro-iect, dl secretar, M. Barbu, a pre-cizat c# nu exist# niciun fel deincompatibilitate. Dl D. Mancius-a interesat de activitatea Consor-]iului [i \n ce se concretizeaz#aceasta. Dl G. Tica, directorul Li-ceului “Mihai Viteazul”, a prezen-tat contractul de parteneriat \n-cheiat \ntre unit#]ile [colare dincare au rezultat [i cele solicitateanterior [i a informat c#, din p#-cate, sunt unii directori care tra-teaz# cu indiferen]# Consor]iul,nominaliz@nd doamnele directoride la {coala Gimnazial# nr. 1 [ide la Liceul Tehnologic “{tefanAnghel”. Reintervenind \n discu-]ie, dl D. Manciu [i-a exprimatregretul, men]ion@nd c# nu sea[tepta ca doamnele nominalizates# aib# aceast# atitudine [i a pro-pus s# se ia m#surile corespunz#-toare. _n interven]ia sa, dl E Ceceaa pedalat pe faptul c# “nu trebuie

f#cute restric]ii din partea CL launit#]ile care fac parte din acestconsor]iu”.

Referitor la Proiectul de hot#-r@re prin care se aprob# \nchiriereasuprafe]ei de 200 mp din str. Av.Petre Ivanovici, 4, se precizeaz#c#, d@nd curs cererii 9245/27.03.2014 prin care dl. CiontuAlexandru, cu domiciliul pe str.Av. Petre Ivanovici, solicit# \nchi-rierea suprafe]ei de teren situat#\n spatele imobilului de]inut, exe-cutivul a solicitat emiterea uneihot#r@ri de CL \n formularea:Consiliul Local este de acord cupropunerea de \nchiriere a supra-fe]ei de 200 mp, situat# \n str.Av. Petre Ivanovici, 2A.

_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r@re prin care seaprob# prelungirea contractului de\nchiriere 14251/01.06.2011, sestipuleaz# c# \ntre CL [i dnaMihai Mariana, cu domiciliul \nstr. Drept#]ii, 40, s-a \ncheiatcontractul de \nchiriere men]ionatcare expir# la data de 31.05.2014}in@nd seama de faptul c# titula-rul a depus cerere de prelungirea contractului prin act adi]ional[i nu are datorii c#tre autoritatealocal#, achit@nd chiria p@n# la dataexpir#rii contractului, executivula propus CL emiterea unei hot#-r@ri prin care:

1. Se aprob# prelungirea durateicontractului de \nchiriere 14251/2011, av@nd ca obiect terenulapar]in@nd domeniului privat almunicipiului, situat \n str. Drep-t#]ii, 40 ( 38A), \n suprafa]# de229,07 mp, cu destina]ia locuin]#,p@n# la data de 31.05.2015.

2. Se aprob# chiria de 396 lei/an.3. Se \mputernice[te Primarul

municipiului B#ile[ti s# semnezeactul adi]ional de modificare a con-tractului de \nchiriere identificatla art. 1 din prezenta hot#r@re.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# \n-chirierea suprafe]ei de 1 mp \nPia]a municipiului pentru ampla-sarea unui automat de cafea, semen]ioneaz# c#, lu@nd act decererea 9241/27.03.2014 prin caredna Mitroi Mirela, domiciliat# \ncomuna Clinceni, str. Orhideei,117 E, jud. Ilfov, solicit# \nchirie-rea unei suprafe]e de 1 mp dinPia]a agroalimentar#, pentru am-plasarea unui automat de cafea,executivul a propus CL: Apro-barea \nchirierii suprafe]ei de 1mp situat# \n incinta Pie]ei agro-alimentare, din str. T#b#cari, 22.

Ca reprezentant al executivului,dl V. Bonci a propus stabilireachiriei pentru suprafa]a men]io-nat# \n sum# de 36 lei/mp/lun#,iar dl D. Manciu a avansat propu-nerea de percepere a unei chiriiidentice [i pentru celelalte loca]ii

Ne-am bucura dac#...Ne-am bucura dac#...Ne-am bucura dac#...Ne-am bucura dac#...Ne-am bucura dac#...Ne-am bucura dac#...Ne-am bucura dac#...Ne-am bucura dac#...Ne-am bucura dac#...

din pia]#.Pe baza motiva]iei privind pre-

lungirea contractului de \nchiriereanterior, executivul a propus pen-tru contractul de \nchiriere 10565/15.04.2011, \ncheiat \ntre CL [idl Urziceanu Nicu[or, cu domi-ciliul \n str. Revolu]iei, 22, adop-tarea unei hot#r@ri de CL princare:

1. Se aprob# prelungirea durateicontractului de \nchiriere 10565/2011, av@nd ca obiect terenulapar]in@nd domeniului privat almunicipiului, situat \n Tarlaua193, \n suprafa]# de 1000 mp, cudestina]ia activitate agricol#, p@n#la data de 14.04.2015.

2. Se aprob# chiria de 30 lei/an.3. Se \mputernice[te Primarul

municipiului B#ile[ti s# semnezeactul adi]ional de modificare acontractului de \nchiriere identifi-cat la art. 1 din prezenta hot#r@re.

Referitor la la Proiectul de hot#-r@re prin care se aprob# reziliereacontractului de \nchiriere 30327/2010, se precizeaz# c# \ntre CL [iSC GEORDANY TRANS SRL,din Craiova, str. 22 Decembrie1989, nr. 19, bl. C5,sc. A, ap. 3parter, s-a \ncheiat contractul de\nchiriere men]ionat pentru su-prafa]a de teren de 40 mp, situat#\n str. T#b#cari, 22, Pia]a agroali-mentar#. _ntruc@t, \ncep@nd cuanul 2012, n-a fost solicitat# pre-lungirea acestuia [i n-a fost pl#tit#contravaloarea chiriei prev#zute \ncontract, executivul a propus emi-terea unei hot#r@ri de CL princare: Se aprob# rezilierea con-tractul de \nchiriere 30327/2010pentru suprafa]a de teren de 40mp, din str. T#b#cari 22.

_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r@re prin care seaprob# preluarea autobuzului carea fost dat \n administrare ClubuluiSportiv Municipal “Progresul” [iaprobarea cas#rii acestuia, se sti-puleaz# c# \n anul 2010, prinHCL 91/28.07.2010, s-a dat \nadministrare autobuzul proprietateprivat# a CL, cu num#r de \nma-

triculare DJ – 02-ZSF, CSM“Progresul” B#ile[ti. Av@nd \nvedere gradul de uzur# ridicatprecum [i nesiguran]a transpor-tului pasagerilor cu acesta [i lu@ndact de adresa 18/25.04.2014 aCSM “Progresul” \n acest sens,executivul a propus adoptareahot#r@rii de CL:

1. Se aprob# preluarea autobu-zului proprietate privat# a Consi-liului Local, cu num#rul de \nma-triculare DJ-02- ZSF, de la ClubulSportiv “Progresul” B#ile[ti

2. Se aprob# casarea autobu-zului cu num#r de \nregistrare DJ-02-ZSF, proprietate privat# aConsiliului Local

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# situa-]ia financiar# la data de 31.12.2013a SC Salubritate B#ile[ti SRL, semen]ioneaz# c#, potrivit raportului\naintat de administratorul socie-t#]ii, prin activitatea de salubritates-au realizat urm#torii indicatori:Venituri totale – 459.556 lei;Cheltuieli totale – 455.903 lei;Profit brut – 3.653 lei; Impozitpe profit – 584 lei; Profit net –3.069 lei.

Profitul net va fi repartizatastfel: dividende – 1.534 lei; alterezerve – 1535 lei.

Cote de participare la capitalulsocial al asocia]ilor: CL B#ile[ti– 95%: 1534 lei X 95%=1458lei; CL Galiciuica 2,5%: 1534leiX 2,5%=38 lei; CL Afuma]i –2,5% =38 lei. }in@nd seama decele men]ionate, executivul apropus CL emiterea unei hot#r@ri\n formularea: Se aprob# situa]iafinanciar# la data de 31.12.2013a SC Salubritate B#ile[ti SRL,conform anexelor.

De data aceasta, [edin]a s-a des-f#[urat \n limitele normalit#]ii asi-guratoare de bune rezultate, de\mp#care sufleteasc# [i ne-am bu-cura dac# atmosfera creat# a fost[i efectul semnalelor trase de noi\n ultimele dou# numere ale Ga-zetei de B#ile[ti.

Gh. GHEORGHI{AN

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 5mai 2014

38. ”Spune]i o minciun# mai multtimp [i p@n# la urm# oameniio vor crede”.

Adolf HitlerUna din ultimele piese ale

puzzle-ului meu [colar o repre-zint# mai[trii-instructori. _nfragmentul de fa]# voi c#uta \nperimetrul lor c@teva note nostime.

Neav@nd studii superioare [inici pedagogice, ei erau – nu [tiudac# mai sunt – recruta]i dinlumea productiv#, din agricultur#sau din industrie.

Una din rudele mele apropiate,Marian Jianu, absolvise LiceulAgricol din Segarcea [i lucra laSMT B#ile[ti, pe tractor. Avea osensibilitate respiratorie pronun-]at# iar praful, curentul [i transpi-ra]ia din cabina tractorului \i eraunefavorabile. De aceea, c@nd mis-a ivit ocazia, prin 1980, l-amangajat ca maistru la {coala Agri-col#. Am fost bucuros s#-i ducpersonal tat#lui s#u, fost pre[e-dinte de CAP, apoi pensionar,vestea bun# a \ncadr#rii fiului s#u.

- Nea Stane, \]i dau o vestemare! De m@ine, Marian scap#de tractor [i devine profesor laAgricol#. M# a[teptam s# sar# \nsus de bucurie. C@nd acolo, iat#– textual – replica b#tr@nului:

- B#, las# asta! Te rog eu frumoss# nu-l tunzi pe Florea!?!

Am r#mas perplex. Deci, pentruel avea mai mare importan]# p#rulnepotului ([i vecinului) s#u, elevla [coala noastr#, care f#cuse, pro-babil, vreo n#zb@tie [i-l pedep-sisem cu tunsoarea.

Azi, Marian Jianu este cel maivechi salariat al {colii Agricole, aob]inut gradul I [i este membru \nconsiliul de administra]ie al [colii.

Tot de la aceea[i [coal#, vreaus# scriu c@teva r@nduri despre Ion}oca, un om descurc#re] [i sufle-tist, [i care [tia s# \mbine perfectinteresele [colare cu cele proprii.Trimis la Bucure[ti cu o problem#serioas#, Ion }oca nu reu[ea s#intre la Departamentul Agricul-turii de Stat, forul nostru tutelarsub aspect material. A[a c# for-meaz# num#rul centralei telefo-nice a institu]iei [i roste[te degajat:

- Cu “tov. Dorca” v# rog, suntIon }oca de la B#ile[ti. De parc#ar fi [tiut distantul func]ionarministerial cine este }oca de laB#ile[ti! {i totu[i, \n acest mod,a reu[it s#-l prind# pe demnitar!

Cu alt prilej, aflat la Buz#u, lareciclare, al#turi de colegii lui de[coal#, dup# 1990, Ion }oca eragata-gata s# fie “lin[at” de ace[tia,dup# ce le-a oferit bere din ora[,la suprapre]! _n fine, acela[imaistru, pe care l-am apreciattotdeauna pentru pragmatismuls#u, m-a c#utat acas#, \ntr-o searadin toamna lui ’88, cu o ...c#prioar# r#nit#! El [i colegii luio g#siser# pe c@mp, probabil

\mpu[cat# f#r# s# moar#, [i oaduseser# \n ora[ cu g@ndul s-o\mp#r]im. De[i am m@ncat foarterar o asemenea delicates# ...cinegetic#, m-am temut de rigorilelegii [i le-am spus s-o duc# lamili]ie. Nu [tiu nici azi cine s-a\nfruptat din ea; \mi vine greu s#cred c# “vecinii” [colii noastreau ac]ionat legal [i au purces la...incinerarea animalului! (Dinp#cate, dup# ce am scris acester@nduri – iulie 2012 – Ion }ocaa plecat dintre noi)

Tot de la Agricol#, Viorel Ne-goianu este protagonistul uneiscene hazlii. Venise \n control obrigad# de la Ministerul _nv#]#-m@ntului, condus# de doctor ingi-ner Gheorghe C#linescu, un inspec-tor scor]os [i tipicar. Era vizat#tocmai activitatea practic#, decimai[trii-instructori. Afl@nd deinspec]ie, ca buticarii de azi c@ndapare garda financiar# \n ora[,mai[trii cei vechi s-au ...evaporat:la conducerea tractorului pe str#zil#turalnice, la I.A.S., la Celule etc.,pe oriunde se puteau fofila. Laateliere l-au l#sat doar pe ViorelNegoianu, un t@n#r nou \ncadrat,care nu avea o percep]ie clar# asu-pra importan]ei \naltului personaj.

C@nd am ajuns \n curtea ate-lierelor, l-am prezentat cu sole-mnitate pe omul de la minister:

- Tovar#[ul profesor doctor in-giner Gheorghe C#linescu, inspec-tor general \n Ministerul Educa]iei[i _nv#]#m@ntului!

La aceast# impresionant# \n[i-ruire de titluri, inocentul nostrumaistru i-a \ntins m@na [i a rostitcu candoare:

- Viorel!Inspectorul general a explodat:- Tovar#[e maistru, nu a[a se

prezint# cineva \n fa]a unuiinspector general de la Minister,ci \[i spune numele complet!...

Puteam interveni spun@nd c#,de fapt, acesta era numele ci nuprenumele t@n#rului dar m-amtemut c# ar putea verifica.

Dar figura predominant# a ga-leriei mai[trilor-instructori este neaGi]#, Ion Gheorghe, care ne-a fostnou# \n[ine, ca elevi, \n urm# cupeste cincizeci de ani, maistru deatelier. Atunci, \n ultimele clasede liceu, eram foarte m@ndri c#fumam \mpreun# cu dumnealui.

Din motive personale, nu puneanici m#car un strop de b#utur# \ngur#. De aceea, odat#, la un mecide fotbal la Craiova, am r#masimpresionat: alt personaj plecat demult dintre noi, Petric# Stoicescu,secretarul liceului, i-a dat un urcior,p#c#lindu-l c# este ap# rece. NeaGi]# a dus vasul la gur# [i a sorbitcu sete, a \nghi]it [i i s-a f#cutr#u. Era bere!...

Un om serios \n via]a de toatezilele, nea Gi]# avea o colec]ieimpresionant# de poante savuroase,

ceva a la Anton Pann, pe care ledebita cu at@ta naturale]e, \nc@taveai impresia c# este convins deceea ce spune:

- c# avea un porc care s-a urcatpe motoret# [i a plecat din loc;noroc c# s-a terminat benzina dinrezervor, c# altfel nu-l mai ajungea!

- c# aveau o iad# [i \ntr-o dimi-nea]# n-au mai g#sit-o. uit@ndu-se\n sus, a constatat c# dormise cug#inile \n copac...

- c# aveau un dovleac at@t demare c# abia au reu[it s#-l taie cucircularul...

- c# aveau un g@scan cu un g@tat@t de lung, c# bea ap# direct dinf@nt@n# iar atunci c@nd l-au t#iat,so]ia lui a f#cut ciorb# pentru maimulte zile, din g@t...

- c# a t#iat un porc [i, p@n# s#g#seasc# chibriturile ca s#-l p@r-leasc#, pisica l-a tras \n copac...

- c#, \n fine, a v@ndut o perechede porumbei cuiva din Sili[teaCrucii [i, la \ncheierea tranzac]iei,le-a smuls penele de la aripi. Po-rumbeii au fugit de la noii st#p@ni,au luat trenul spre B#ile[ti, aucobor@t \n gar# [i au plecat sprecentrul ora[ului cu autobuzul(vechiul taxicou!), iar de la Monu-ment, pe bordur#, p@n# la el acas#,pe Strada Lt. Becherescu, dincolode Clubul Sindicatelor.

Toate acestea erau, desigur,glume. _ns# avea [i o zon# ... real#!Cump#rase, second hand, o ma[in#Wartburg – am mai amintit de ea– [i de care era foarte [email protected]#rat# pies# de muzeu, colegiiglumeau spun@nd c# o folose[tedrept cuibar pentru p#s#ri.

Am avut [i eu “fericita” ocazies# c#l#toresc cu aceast# ma[in#“antediluvian#”. Veneam de laBalasan, de la practic#, \mpreun#cu domnul director Sabin Ungu-reanu [i colegii mei ValentinTurcu [i Tavi Cristescu. H@rbulnu se mai \nchidea normal, u[ilefiind fixate cu ni[te jum#t#]i del#ntete. Geamurile nu mai eraucele originale, ci unele obi[nuite,puse de c#tre paznicul [colii. Prinurmare, \n interior era o z#pu[eal#cumplit#. Am parcurs cei c@]ivaKm \n aproape o or#, \nc@t p@n#[i placidul nostru director, ajun[ila liceu, i-a ironizat “ma[ina”.Surprins, nea Gi]#, care se tutuiacu _mp#ratul, a replicat serios:

- Sabine, a venit cineva la mine[i mi-a oferit 35 de mii (o sum#considerabil#). Pe ochii mei, dac#mai punea \nc# trei mii m# l#saf#r# ma[in#. {i, cu un tic binecu-noscut, \l tr#gea de m@neca hainei.

La care, calm, Sabin Ungureanu\l \ntreab# ironic:

- Gi]#, d#-o dracului, carema[in#? Asta e ma[in#?39. “Ca s# iube[ti, trebuie s# [tii,

iar ca s# [tii trebuie s# iube[ti”Rabindranath Tagore

Mi-am propus, \n r@ndurile de

Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”fa]#, s# a[tern pe h@rtie c@tevadintre amintirile personale legatede art#, mai precis de teatru. {ivoi \ncepe, desigur, cu AmzaPellea. L-am v#zut, mai \nt@i, \nce-p@nd de prin 1956, c@nd eram elevla Liceul Carol, \n incinta c#ruiafunc]iona atunci Teatrul Na]ional.Reputatul regizor Vlad Mugur avenit atunci la Craiova cu \ntreagalui clas#: Cozorici, fra]ii Tapalag#,Rau]chi, Sanda Toma, VasileNi]ulescu, Silvia Popovici [i, desi-gur, marele nostru cons#tean. Nestrecuram prin podul liceului [iajungeam la Galerie, la Cucurigu,unde urm#ream cu nesa] aceast#promo]ie de neegalat.

Mai apoi, pe Amza Pellea l-amv#zut la B#ile[ti, \n 1966, lapremiera filmului “Dacii”, unul dinprimele lui succese. Pe urm#, \n1970, am asistat la o scen# memo-rabil#. Era nunta Lilei Pelea,nepoata actorului, cu Liviu Dumi-tra[cu. Cum eram (prin so]ie) rud#apropiat# cu mireasa, am mersacas# la Burineac \nc# de ziua.Lumea – ca la urs, admir@ndu-lpe, deja celebrul actor. Printreadmiratori, cei doi buc#tari ainun]ii (deci nu socrul mic [i fratelelui, Fane, ei \n[i[i buc#tari!). Gur#casc#, ace[tia au ... v#rsat c#ldareacu sarmale! Tem@ndu-se s# nu fiev#zu]i de mul]imea adunat# \ncurte, buc#tarii au f#cut un fel de...cortin# din p#turi [i ziare [i au\nceput s# adune la iu]eal#sarmalele de pe jos!

Amza a observat acest insolitspectacol [i i s-a adresat fotogra-fului care-l \nso]ea (pe atunci nuerau camere de luat vederi),cer@ndu-i s# \nregistreze totul. {i,el \nsu[i, a \nceput s# culeag# sar-malele din ]#r@n#, veselindu-se lag@ndul c# prietenii lui de la Bu-cure[ti se vor amuza teribil v#-z@nd pozele cu aceast# scen#hazlie.

Ulterior, au \nceput festivalurileanuale “Prim#vara b#ile[tean#”,organizate mai \nt@i sub patronajulapoi spre amintirea marelui actor[i om care a fost Amza Pellea.Acesta aducea – chiar [i dup#moartea sa, \n 1983 – numero[i[i prestigio[i colegi [i prieteni.Iar cel care scrie aceste r@nduri,fiind directorul {colii Agricole,unde se servea masa, a avut prile-jul de a sta la mas# cu celebrit#]ileartei teatrale [i cinematograficerom@ne[ti: Ion Marinescu, FlorinPiersic, Dumitru Furdui, NicuConstantin, Ion Besoiu, SilviuSt#nculescu [i mul]i al]ii. CristinaStamate m-a f#cut s# caut prinvecini “]#purei”; Mihaela Run-ceanu \l f#cea pe distinsul nostruprocuror [ef, domnul Victor Ignat,s# i se adreseze cu Camelia, spreamuzamentul solistei. FolkistulGheorghe Gheorghiu m-a “obli-gat” s# facem o plimbare prin ora[cu c#ru]a [colii [i cu l#utarii dup#noi, spre surprinderea b#ile[tenilor,care nu m# [tiau de ...chefliu!

Dar cea mai nostim# amintire

o am cam de prin 1986. Atunciam aflat c# printre vedetele carene vor vizita \n acel an se num#r#[i Rodica Popescu-Bit#nescu. _nglum#, desigur, \i spuneam atuncilui Tiberic# Grebl#, [eful local alculturii, c# sunt \ndr#gostit detemperamentala actri]#. {i c@ndaceasta a sosit \n ora[ [i s-a insta-lat la “Turist”, [eful meu, cu umo-rul lui direct, lipsit de subtilit#]i,a anun]at-o prin telefon c# va venis-o \nso]easc# directorul de laLiceul Agricol, care era \ndr#-gostit de ea!

F#r# s# cunosc acest detaliu,m-am dus la “Turist” relaxat. Daria \nchipui]i-v# cum am ro[itc@nd, la recep]ia hotelului, actri]aa cobor@t, \ntreb@nd cu binecu-noscuta ei carism#:

- Cine este domnul \ndr#gostitde mine?

Dup# care, \nfr@ng@ndu-mi st@n-jeneala, am \nh#]at uria[a saco[#a divei, aceasta m-a luat cu natu-rale]e la bra] [i am plecat am@ndoispre Parcul Balasan, la Teatrulde Var#. V# imagina]i, cred, c#tr#iam dou# st#ri total opuse: pede o parte, m# jenam s# merg labra] cu o femeie str#in#, \n v#zulunor cunoscu]i poate mira]i; pede alta, eram m@ndru, mai ales lag@ndul c#, peste ani, m# voi l#udacu acest ...succes!

{i ca s# sf@r[esc cu aceast#“tem#”, voi spune c# [i carieramea s-a \ncheiat tot printr-o inter-sectare cu lumea teatrului. C#ci,imediat dup# pensionare, la soli-citarea prietenilor mei, am acceptats# joc \ntr-o pies# de teatru, “Cinel-a ucis pe Marx”, care urma s#fie prezentat# la un festival deamatori la Mahmudia, l@ng#Tulcea. Era pentru prima oar#\n via]a mea c@nd jucam \ntr-o pies# de teatru! Am consim]itnu ca o provocare ci din amuza-ment. De fapt, toat# povesteadeplas#rii acolo a \nsemnat pentrumine ultima mare delectare suf-leteasc#, al#turi de un grup deoameni minuna]i, cei mai mul]itineri [i foarte tineri.

{i, \n atmosfera aceea extremde relaxat#, am primit uluit vesteadeciziei juriului: premiul pentruinterpretare masculin#! Acum, larece, \]i dai seama c# rolul era,de fapt, axul \ntregii piese,construit# \n jurul acestui perso-naj. Apoi, am spus-o \nc# deatunci, premiul a fost al \ntregiiechipe, \n frunte cu regizorul,acela[i omniprezent ValentinTurcu. Dar, ulterior, \n glum#,bine\n]eles – mai ales \n familie –m-am “l#udat” cu “succesele”mele actorice[ti, c# am fost solicitats# joc \n filme, s# plec \n turneeetc. Iar dup# ce am dansat, la final,cu pre[edinta juriului, distinsaactri]# Tora Vasilescu, am plusat[i cu ... izb@nzile mele “amoroase”.{i azi fiica mea glume[te pe seama“tradi]iilor actorice[ti” pe care le-ar fi mo[tenit nepo]elul meu!

Marian PIRNEA

4 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

CMYK

Nr. 5mai 2014

Din lips# de spa]iu, n-am pututprezenta \n num#rul anterioractivitatea de mare valoare care afost simpozionul “{coala altfel,pentru to]i [i pentru fiecare”,organizat \n condi]ii impecabilede {coala Gimnazial# nr. 3 B#i-le[ti \n colaborare cu Inspectoratul{colar Jude]ean Dolj [i cu CasaCorpului Didactic Dolj.

Prima surpriz# pl#cut# a consti-tuit-o programul activit#]ii realizat\n condi]ii grafice deosebite [i, maiales, inspiratul motto, plin de\n]elepciune: “{coala cea bun# eaceea \n care [i [colarul \nva]# peprofesor” (Nicolae Iorga). Sing-urul regret a fost c# vremea capri-cioas# din ultima parte a primeidecade [i de la \nceputul celei dea doua ale lunii aprilie i-a \mpie-dicat pe mul]i dintre cei care autrimis referate [i comunic#ri s# fieprezen]i pentru a le sus]ine. A[acum reiese din program, [coalaorganizatoare a avut ca parteneri{colile gimnaziale: Amza Pellea,nr.1 B#ile[ti, Galicea Mare, Negoi,Galiciuica, Ghidici, Urzicu]a,Afuma]i, Caraula, Giubega, Rast,Clubul Copiilor, Liceul Tehnologic“{tefan Anghel”, din B#ile[ti [iLiceul “George {t. Marincu”Poiana Mare. Referate [i comuni-c#ri au sosit [i de la {coala Gimna-zial# “Severine[ti” din comunaCern#te[ti-Mehedin]i, {c. Gim.“{tefan Ispas” Maglavit, {colilegimnaziale Castranova, Unirea,Cioroia[i, Piscu Vechi, Boto[e[ti-Paia, Frato[ti]a, Pleni]a, Ciuper-ceni-Gorj, nr. 5 B#ile[ti, nr. 39,nr. 23, nr. 2 “Traian”, “AntonPann” (toate din Craiova), Liceul“Mihai Viteazul” B#ile[ti, Gr#di-ni]a “Petrache Poenaru” Craiova,Colegiul Economic “Transilva-nia” T@rgu-Mure[, Liceul Tehno-logic Holboca, Gr#dini]a F@nt@-nele-Gorj, \n total 96 de referate[i comunic#ri.

Cuv@ntul de deschidere a fostrostit de dl prof. Florin Duinea,directorul [colii, care a urat bunvenit participan]ilor, a adresat cu-vinte de mul]umire invita]ilor deonoare care au f#cut o mare cinsteintitu]iei, a realizat un scurt istorical [colii [i a men]ionat c#, pentruactivitatea depus# \n scopul pre-g#tirii elevilor [i al cre[terii presti-giului [colii, au fost acordate di-plome de onoare unor cadre di-dactice pensionare: Aurel Curea,fost director, Marin (Nelu) Cula,Traian Mih#ilescu, Maria Fir]u-lescu, Didina (Dida) Gaciu, Elisa-beta Jifcu, {teafania Miertescu, fostdirector, Elena Cotora, fost direc-tor, {tefania Ungureanu, VasilicaPopa, Milica Popescu, AngelaPan#, Elena Ionescu, ElisabetaPirnea, Cristina Bl#gniceanu, Pau-lina Vr#jitoru, Emilia V@rb#nescu,Violeta }oca [i Maria Ghi]#. Deasemenea, dl primar CostelPistri]u a primit o diplom# deonoare pentru implicarea major#\n asigurarea condi]iilor de desf#-

[urare la cote superioare a proce-sului de \nv#]#m@nt b#ile[tean.

Edilul-[ef a mul]umit pentruonoarea care i s-a f#cut, a m#r-turisit c# l-a emo]ionat gestul co-lectivului didactic, a exprimat cu-vinte de aleas# apreciere la adresacadrelor didactice pe care le con-sider# un exemplu pentru DomniaSa [i un imbold \n activitatea pecare o desf#[oar#, asigur@ndu-i peto]i de recuno[tin]a pe care le-opoart# [i ur@ndu-le s#n#tate, pu-tere de munc#, iar celor \n acti-vitate, succes \n exercitarea pro-fesiei de mare noble]e [i respon-sabilitate. Prof. Aurel Curea, unuldintre longevivii directori ai [colii,dup# ce [i-a exprimat gratitudineapentru pre]uirea activit#]ii saleprin acordarea diplomei, a f#cutun scurt istoric al [colii din pe-rioada urm#toare Revolu]iei, insis-t@nd asupra inerentelor greut#]i\nt@mpinate \n acei ani, dar [i-aexprimat satisfac]ia c#, prin efor-turile conjugate ale tuturor sluji-torilor [colii, acestea au fost dep#-[ite, unitatea de \nv#]#m@nt [i-adefinit identitatea, rezultatele ob-]inute fiind rodul eforturilor ini-mo[ilor \nv#]#tori [i profesori, ca[i al migalei muncii educatoarelor.

_n interven]ia noastr#, am peda-lat pe faptul c# ne afl#m \ntr-o“[coal# mic# cu oameni mari”,c# aceast# [coal# a avut [i arecadre didactice de mare calitatecare slujesc cu pasiune nobila mi-siune de [lefuire a sufletelor [icon[tin]elor \n acest sector (\nv#-]#m@ntul), prioritate na]ional# careasigur# progresul unui popor [is#n#tatea moral# a unei na]iuni.At@t \n trecut, c@t [i, mai ales, \nultima perioad#, elevii [colii audovedit cuno[tin]e temeinice [itrainice, edificator fiind faptul c#,la ultima admitere computerizat#,la Liceul “Mihai Viteazul” elevii[colii s-au situat pe treapta I \nceea ce prive[te clasarea pe pri-mele 5 locuri la fiecare categoriede clas#. {i satisfac]ia este cu at@tmai mare, dac# se are \n vederec# p#rin]ii elevilor, cu posibilit#]ifinanciare modeste, nu-[i potpermite medita]ii ale copiilor \nparticular, a[a \nc@t aceste meri-torii succese sunt \n exclusivitate

rezultatul muncii elevilor [i aprofesorilor [colii.

“Sincere felicit#ri, stima]i colegimai tineri, [i m# \nclin cu respect\n fa]a Dumneavoastr#!”

Prof. Marin Cula, cel care a ve-gheat ani de-a r@ndul asupra dez-volt#rii armonioase a corpuluielevilor [i la \nt#rirea st#rii de s#n#-tate prin modul exmplar \n care aorganizat [i condus orele de edu-ca]ie fizic#, a dat glas emo]ieigenerate de recunoa[terea munciisale prin acordarea diplomei, aevocat aspecte din activitatea sa [ia rostit cuvinte de apreciere laadresa actualului colectiv didactic,ur@ndu-le tuturor tinere]e ve[nic#[i mari realiz#ri profesionale.

Ceea ce a urmat a demonstratc# elevii [colii nu au numai re-zultate bune la \nv#]#tur#, ci [i c#sunt deosebit de talenta]i, m#rturie\n acest sens st@nd programulartistic cu virtu]i deosebite realizatde ei. Elevii claselor I-IV s-au pre-zentat \n fa]a auditoriului cu unprogram gustat de to]i, alc#tuit dinrecit#ri, c@ntece [i dans. VezureAlexandru, din clasa a IV-a, arecitat cu mult talent poezia “Cete legeni...”, \ndrum#tor, dna prof.Elena V#lu; solista Cioac# An-dreea, clasa I, \ndrum#tor dnaprof. Vasilica Mitric#, [i-a etalattalentul, interpret@nd la cote \naltemelodiile “Mama mea e cea maibun#” [i “C@nd voi cre[te mare”,o solist# cu o evolu]ie de excep]iecare, \ndrumat# atent, poate devenio solist# de mare valoare, o vedet#autentic# [i ar avea chiar acum,f#r# nicio exagerare, un cuv@nt despus la emisiunea tv “Rom@nii autalent”. Dansul modern al eleveiMu[uroi Mariana, cu mi[c#ri rit-mice [i gra]ioase, \ndrum#tor dnaprof Nicoleta Donov#]u ca [i c@n-tecul despre vreme, \n limbaenglez#, \ndrum#tor dna prof Mo-nica Donov#]u au completat unprogram “rotund” cu valen]e artis-tice apreciabile. Colegii lor dinclasele V-VIII au venit \n fa]acelor prezen]i cu piesa de teatru“Garoafele lui Trandafir”, deTudor Mu[atescu, \ndrum#torprof. Drago[ Co[ereanu, \n inter-pretarea inspirat# a elevilor: Curte{tefan, C#lu[aru {tefan, cls. a

VIII-a; Must#]a Mihaela, Gat#C#t#lina, Bojin Maria [i Gheor-ghi[an Andreea, cls. a V-A. To]iinterpre]ii au etalat calit#]i artisticedemne de re]inut, din r@ndulacestora deta[@ndu-se totu[i Curte{tefan, dezinvolt, natural [i cutreceri u[oare de la o stare sufle-teasc# la alta.

Dna prof. Vasilica Mitric#, con-silier educativ, a comentat cu pu-tere de seduc]ie un film prezentatpe calculator, pe fondul unei mu-zici lini[titoare care a creat oatmosfer# destins#, activit#]i des-f#[urate \n [coal#, cu fotografiireu[ite [i edificatoare, men]ion@ndc# elevii au fost deosebit de activila activit#]ile extracurrilare, ac]iunide ecologizare \n ora[, colectath@rtie, s-au dovedit prezen]# ac-tiv# la manifest#rile desf#[uratecu ocazia Zilelor Bibliotecii Mu-nicipale, la concursurile organizatecu acest prilej, men]ion@nd ca rea-lizare deosebit# \nfiin]area Gr#di-ni]ei cu program special, sufra-geria [i buc#t#ria acesteia fiindelemente de rezisten]#, o m@ndriea tuturor slujitorilor [colii.

Dna prof. Irinel-Penelope Mitroia surprins deosebit de pl#cut asis-ten]a prin prezentarea PowerPointa referatului “Matematica \n art#”,pornind de la afirma]ia ilustruluiprof universitar Grigore Moisil –“_nv#]@nd matematica, \nve]i s#g@nde[ti” [i f#c@nd precizarea cuvaloare stimulativ#, “matematicaare [i o fa]# umanitar#”. Referatuldeosebit de captivant, gra]ie, maiales, dezinvolturii cu care a fostprezentat, a avut mai multe “sub-capitole”. “Matematica \n muzic#”(muzica este ritm [i caden]# ca [imatematica, subcapitol la care dnaprof. m#rturisea c# i-a fost pu]inmai greu, deorece at@t DomniaSa, c@t [i elevii au cuno[tin]ereduse \n domeniul muzicii);“Matematica \n desen” (viziunea\n spa]iu); “Matematica \narhitectur#” (are mare importan]#,pentru c# nu po]i fi un bunarhitect, dac# nu [tii matematic#);“Matematica \n fotografie” (foto-grafia profesionist# eviden]iaz# si-metria [i reflexia). Concluzia tras#de distinsa profesoar# “matema-tica este peste tot” se constituie

\ntr-un \ndemn pornit din inim#pentru stimularea elevilor sprestudierea cu pl#cere [i interes aacestei discipline de \nv#]#m@ntcu implica]ii [i \n via]a practic#.

Dl. prof. Aurel Curea, dup# cea exprimat cuvinte de aleas# apre-ciere fa]# de cele prezentate, adat citire unei reu[ite parodii dup#balada “Miori]a”, un fel de mate-matic# mioritic# s-au mioritizat#,intitulat# “Miori]a matematic#”,culeas# de Domnia Sa (pe care opublic#m \n acest num#r).

O impresie deosebit# a l#sat ac-tivitatea desf#[urat# la {coala cuclasele I-IV Balasan \n cadrulproiectului de parteneriat “Sfaturipentru igiena dentar#”, \ncheiatcu Societatea Studen]ilor Stoma-tologi (SSS), pentru realizareac#reia s-au deplasat la Balasan dldr Ilie Andrei, membru de onoareal SSS [i studentele voluntare dela UMF Craiova, Andreea Nedel-cu [i Alina Panciuca, a c#ror pre-zen]# a constituit o adev#rat# s#r-b#toare pentru [coal# [i pentru\ntreaga localitate, onorate s# aib#asemenea distin[i oaspe]i. Prezen-tarea activit#]ii a fost f#cut# \nPowerPoint de dna prof. pentru\nv#]#m@ntul primar, ElisabetaV#deanu. {coala a fost reprezen-tat# de cele dou# prof. pentru \n-v#]#m@ntul primar, Elisabeta V#-deanu [i Nicoleta Dunav#]u, carepredau la simultan [i grupul ]int#alc#tuit din 23 de elevi. S-a ur-m#rit [i s-a reu[it s#-i familiari-zeze pe copii cu obiectivele prin-cipale ale proiectului: s# cunoasc#principalele reguli de igien# den-tar#; s# \n]eleag# no]iunile des#n#tate, igien# [i boal#; s# res-pecte regulile de igien# dentar#;s# cunoasc# alimentele care men-]in s#n#tatea dentar#; s# cunoasc#implica]iile respect#rii regulilor deigien# dentar# [i consecin]elenerespect#rii acestora; s# respecteprogramul zilnic pentru cur#]ireadin]ilor. Elevii au fost foarte aten]ila explica]iile date de oaspe]ii deonoare care, folosind o bogat#sinonimie [i d@nd dovad# de tact,s-au f#cut \n]ele[i, a[a \nc@t pefe]ele copiilor se citea fericirea.Dl. dr. Ilie Andrei a organizat [iun concurs cu premii oferite deagen]i economici din Craiova [ide elevi de la unele [coli dinB#nie. De fapt, to]i elevii au pri-mit cadouri din sponsoriz#ri cra-iovene: past# de din]i “Senso-dyne”, periu]e de din]i, rechizite,dulciuri [i juc#rii din plu[i. Activi-tatea va continua prin organizareaunei vizite la UMF Craiova, prilejcu care copiii vor avea bucuriade a vedea un Cabinet de stoma-tologie din cadrul facult#]ii.

Ultima parte, cea a dezbaterilor,a fost, \n opinia noastr#, unuldintre punctele forte ale manifes-t#rii, aduc@ndu-se argumente pro[i contra asupra activit#]ii extra-curriculare “{coala altfel, s# fiimai bun, s# [tii mai mult”

Prin eforturi conjugate – adev#rate ... minuni

5Gazeta B~ILE{TIdededededededede

CMYK

Nr. 5mai 2014

De obicei, un reporter, care se res-pect#, se deplaseaz# pe teren, pentrudocumentare; observ#, discut#, ianoti]e... {tiu, ca de altfel to]i b#ile[-tenii, c# \nainteaz# vertiginos lucr#rilede modernizare a localit#]ii, pentrucare oficialitatea comunit#]ii s-a zb#-tut, spre meritul ei – [i am trecut pestr#zi desfundate, pentru lucr#rile deamenajare, dar [i pe altele, pe careau fost finalizate [i care, \ntr-adev#r,arat# cum trebuie (numai cusurgii mairepro[eaz# c@te ceva), dar le-amprivit ca pe fapte normale, \n contextulschimb#rilor pe care localitatea le

]ei – fost# T@rgului, pentru introduce-rea coloanei de canalizare, apoi, lafiecare cas# au f#cut cele necesarepentru viitorul racord.

O coinciden]# impresionant# const#\n faptul c# pavarea str#zii cu pietrede r@u a fost f#cut#, dup# spuseleunor vecini, manual, cu decenii \n urm#de cons#teni, poate chiar rude alemuncitorilor de acum, adu[i din Gorjulde munte, oameni harnici, care autransformat c@[tigurile b#ne[ti \n...bucate, transportate, apoi, \n sateles#race.

Privindu-i [i discut@nd cu ei \n repe-

prin opinii sincere, la obiect,f#r# ostenta]ie [i f#r# prejudec#]i.Astfel, dna prof. pentru \nv#]#-m@ntul primar, Elena V#lu a men-]ionat c# programul activit#]ilorextracurriculare sub acest generica fost lansat de minister \n urm#cu 3 ani, f#r# a se cunoa[te binerealit#]ile din [coli. S-a dat unghid [i ... at@t. Se \nt@mpin# \ns#greut#]i pentru c# trebuie stabiliteforma]ii [i costurile sunt mari, se\ncarc# prea mult programulelevilor [i nu se justific# insisten]a\n vederea realiz#rii acestor ac]iuni.Proiectarea [i desf#[urarea acestorasunt foarte dificile. Nu s-a g@nditc# sunt [coli care n-au ce face, n-au ce s# viziteze, iar dac# seorganizeaz# \n [coal#, nu sejustific# drept activitate extra-curricular#. Sunt [i unele avantajepentru elevi, dar sunt [i mari

greut#]i, iar p#rin]ii nu pot ajuta.Autorit#]ile locale ar trebui s#-iajute pe cei talenta]i. A declaratdeschis c# sunt nemul]umiri at@tdin partea cadrelor didactice, c@t[i din cea a p#rin]ilor. Dl profAurel Curea a pus \ntrebarea,logic# \n opinia sa [i nu numai,dac# pe copii i-a \ntrebat cineva [ia continuat lans@nd o alt# \ntrebare– dac# sunt mai bune aceste acti-vit#]i sau mai bun# ar fi o vacan]#\n aceast# s#pt#m@n#, pentru c#unele activit#]i se pot face [i acas#.A avansat propunerea realiz#riiunui sondaj pe aceast# tem#. Dnaprof. Angela Staicu a pedalat pefaptul c# frumuse]ea vie]ii const#\n diversitate [i a aplaudat acestprogram. A men]ionat c# a v#zutdocumentele unor colegi profesori[i a opinat c# este recomendat s#fie implica]i mai mul]i profesori

Un exemplu decon[tiinciozitate \n munc#

(Reportaj de la poarta mea)

Era o zi frumoas# de prim#var#, copacii \ncepuser# s#-[i desfac#mugurii florilor pentru a ademeni h#rnicu]ele albinu]e. Firele deiarb# se \n#l]au zvelte, iar din loc \n loc c@te o floare galben# dep#p#die d#dea culoare c@mpului. V#zduhul r#suna de c@ntecelevesele ale p#s#rilor, bucuroase de sosirea prim#verii. Totul era o\nc@ntare.

Departe, \ns#, \ntr-o c#su]# mic# s#r#c#cioas#, format# doardintr-o camer#, stau [ase copila[i fl#m@nzi, a[tept@ndu-[i mama,plecat# s# le aduc# ceva de m@ncare. Deodat#, ochii bl@nzi aiDariei, mezina familiei de doar cinci ani, se lumineaz#, o vedepe mama. Ochii ei \[i pierd str#lucirea c@nd constat# c# mama nupoart# nimic \n m@ini, semn c# nici ast#zi nu vor m@nca nimic.

Ajuns# acas#, ea \[i \mbr#[i[eaz# copiii [i \i s#rut#. E tot ceast#zi poate s# le ofere, m@ine s-ar putea s# fie o zi mai norocoas#[i s#-[i g#seasc# de lucru pe la vecini ca s# aib# ce pune pe mas#copiilor.

Deodat#, \n u[a casei opre[te o ma[in# frumoas#. S# fie tat#l?!Ar fi aproape imposibil, nu a mai dat niciun semn de via]# dec@nd s-a n#scut Daria. A plecat \n Italia ca s# munceasc# [i numai [tiu nimic de el.

Privirile curioase se opresc asupra unui domn bine \mbr#catcare-i salut# binevoitor. A auzit c# aici tr#iesc din greu [ase copiicu mama lor. Ochii lui se opresc asupra Dariei. Chipul ei, de[imurdar, era frumos. Se aplec# spre ea s# o ia \n bra]e. Fata seprinde \ns# cu m@inile am@ndou# de rochia mamei. Str#inul renun]#,apoi \i dezv#luie mamei g@ndul s#u. A venit s#-i cear# acceptulpentru a o adopta pe Daria. _n schimb i-ar putea oferi o sum#consistent# de bani, care s# o fac# s# nu mai duc# grija zilei dem@ine.

Mama ezit# s# accepte aceast# propunere, Daria e singura fat#,c@nd o s# creasc# mare, o s# fie de n#dejde \n treburile casei, dartotu[i e din ce \n ce mai greu s# g#seasc# ceva de lucru.

Cu lacrimi \n ochi, femeia accept# propunerea str#inului. Astfel[i Daria va avea o via]# frumoas# [i fra]ii ei vor avea cu ce s#se fac# mari. Chiar dac# o doare sufletul [i inima de mam# \is@ngereaz#, se consoleaz# cu ideea c# asta-i cea mai bun# solu]iepentru copiii ei: o via]# f#r# griji pentru Daria chiar cu pre]ullipsei dragostei unei mame adev#rate [i un trai decent pentruceilal]i. Mama se desparte de fiica ei cu lacrimi \n ochi privind-o cum se \ndreapt# spre ma[ina str#inului cu fa]a br#zdat# delacrimi. Aude totu[i vocea str#inului:

- Nu-]i face griji,va fi fericit#!Bianca Mihaela Gavril#,

Clasa a IV-a B,{coala Gimnazial# “Av. P. Ivanovici”

VIA}A -dar ce nu e de v@nzare

- de 1 iunie pentru copiiice nu-[i au p#rin]ii al#turi -

sau amenin]#tor, ci, din contr#, coor-don@nd lucr#rile cu calm [i bun#voin]#,urc@nd pe utilaje [i folosindu-le, pentrusporirea eficien]ei activit#]ii.

Abia c#tre finalizarea lucr#rilor petronsonul la care m# refer – alc#tuitdin unsprezece case – l-am \ntrebatc@te ceva [i am aflat c# se nume[teConstantin Petrescu – patronul firmeiCATEDO S.R.L. din T@rgu-Jiu [i esubcontractor la firma PRIMANS –c@[tig#toarea licita]iei lucr#rile decanalizare.

Afirm, f#r# ezitare, c# m-a cuceritmodestia acestor truditori [i \mi st#ruie

\n asemenea activit#]i, dec@t “s#umble dup# ni[te h@rtii pe cares# le pun# la dosar sau s# fac#portofolii”. Activit#]ile de care sediscut# sunt foarte bine venite,elevii sunt pu[i \n fa]a unor situa]iiinedite, sunt implica]i \n realizareaunor obiecte, a unor activit#]i dife-rite. _n acest fel, se dezvolt# laelevi imagina]ia [i creativitatea. _naceast# s#p#t#m@n# \nv#]#torii [iprofesorii sunt dirijori, iar dac# nudirijeaz# bine, totul este un e[ec.Unii nu [tiu ce au de f#cut, darnici nu \ncearc# s# se documen-teze. “Avem posibilitatea s# nestructur#m un program, totul ]inede dasc#l.” A dat glas certitudiniic# aceast# s#pt#m@n# nu este untimp pierdut, \ns# trebuie consulta]ip#rin]ii [i elevii. “Vina nu este asistemului, ci a noastr#, pentru c#nu dorim s# facem [i altceva.” A

concluzionat c# prin acesteactivit#]i se creeaz# emula]ie. Dnaprof pentru \nv#]#m@ntul primarVasilica Mitric# a opinat c# tocmaicontradic]iile duc la progres [i c#este nevoie peste tot de “omulpotrivit la locul potrivit.” A men-]ionat c# este regretabil faptul c#\n multe situa]ii nu numai c# nuse particip# la aceste activit#]i, darse \nregistreaz# absen]e [i de launele obligatorii cum ar fi cercu-rile pedagogice. Este adev#rat c#elevii nu provin din familii cuposibilit#]i materiale. Se impuneo mai sus]inut# colaborare cuCasa de Cultur#, care s# asiguresprijin de specialitate, cu ClubulCopiilor [i Elevilor, care s#-i ajutepe elevi, s#-i promoveze \n forma-]ii, pentru c#, a[a cum s-a v#zut,talente exist#.

{coala Gimnazial# nr.3 s-a do-

vedit o gazd# primitoare, de odeosebit# amabilitate [i ospita-litate, iar ceea ce a impresionat\n mod deosebit, \n opinia noastr#,este faptul c# aici exist# un co-lectiv didactic cu unitate de vederi[i interese, cu o mentalitate s#n#-toas#, colectiv care prin profesio-nalism [i condus de un directorentuziast [i dinamic, reu[e[te s#dea str#lucire nobilei misiuni dedasc#l adev#rat, pentru a tr#i dinplin sentimentul datoriei \mplinite,a ridica [coala \n r@ndul unit#]ilorde \nv#]#m@nt prestigioase dinora[ [i nu numai, a demonstra c#prin eforturi conjugate se pot faceadev#rate... minuni. Din acest col]de pagin#, sincere felicit#ri [isuccese de r#sunet pe drumuldevenirii, \mpreun# cu superlativanoastr# pre]uire.

Gh. GHEORGHI{AN

traverseaz#, \n plin# [i autentic# pri-menire, de la t@rgul de provincie, lamunicipiul cu utilit#]i \n concordan]#cu standardele contemporaneit#]ii.

Am tot am@nat reportajul cu pricinap@n# c@nd lucr#rile de modernizareau ajuns [i pe strada mea [i, timp deo s#pt#m@n#, am fost martorul unoreforturi pe care, sincer vorbind, n-a[ ficrezut niciodat# c# mai pot s# se pro-duc# \ntr-o societate, pe care ie[ireadin socialism a f#cut-o una de consum.Cine s# mai munceasc# atunci c@ndindustria s-a dat la ... “Fier vechi”, agri-cultura e neglijat#, iar [coala e, acum,... “altfel”?!

Da, stima]i cititori, am privit, ini]ial,pe cei angaja]i \n lucr#rile de introdu-cere a canaliz#rii, cu o oarecare reti-cen]#, a[tept@ndu-m# la indiferen]# [itergives#ri obiectiv sau subiectiv moti-vate, referitor la ritmul [i calitatea lucr#-rilor, din partea acestora, adic# cei re-partiza]i pe tronsonul respectiv. Dar, stu-poare!!!; am remarcat pe parcursul uneis#pt#m@ni, dup# Pa[te, o d#ruire \nmunc# a[a cum nu m-a[ fi a[teptat.

F#r# \ntreb#ri, f#r# s# for]ez nota,am observat cu surprindere, ca s# nuzic uimire, o angajare total# a uneiechipe alc#tuite din c@]iva tineri, i-amprivit, la fel ca vecinii mei cu o admi-ra]ie legitim# [i neb#nuit#, la \nceput,dar, apoi, f#r# putin]# de t#gad#.

Au scos, mai \nt@i pietrele de r@u,cu care e pavat# strada Independen-

tate r@nduri, am constatat c# sunt oa-meni sinceri, comunicativi [i \ndato-ritori [i am aflat c# se descurc# greu,departe de cas#, unde merg o dat#,la dou# s#pt#m@ni, se gospod#resccum pot [i trag, seara, la o \nc#pere\nchiriat# undeva, \n apropierea g#rii,iar patronul st# \ntr-o rulot#.

Da, i-am v#zut muncind \n condi]iigrele, printre ploile acestei prim#vericapricioase, m@nc@nd pe apucate, peb#ncile de la por]i, \ns# cu o aten]ieresponsabil# fa]# de calitatea presta-]iilor, executate cu utilaje str#ineperformante – SINTH ESIS, KUBOTA,MIKASA, HONDA [.a., adic# escava-toare, presatoare, pompe, utilaje det#iat betoane etc., manevrate compe-tent, dar [i – \n anumite cazuri – catradi]ionalele cazmale [i lope]i, iar, \nfinalul fiec#rei zile de lucru, preocu-pa]i de a pune totul \n ordine, astfel\nc@t s# nu \ngreuneze fluxul circula]iei.

Contempl@nd ore \n [ir activitateaacestui grup restr@ns de lucr#tori, mi-am amintit de o povestire sadove-nian#, de tinere]e, cu titlul “Un me[ter[i oamenii lui”, \n care autorul, cumijloacele povestitorului, evoca unepisod inspirat de un fapt real –construc]ia casei sale de la F#lticeni;astfel c# am o asociere – nu [tiu dac#inspirat# sau nu , cu acei gorjeni, lacare se adaug# unu din M#ce[u deSus [i un b#ile[tean, condu[i de unpatron pe care nu l-am auzit vocifer@nd

\n memorie dou# imagini edificatoare[i greu de \nchipuit anterior. Am v#zut,la un moment dat, pe unul, pe care-lstrigau “Cosmine!” – un t@n#r scund[i blond – cu ambele m@ini ocupatecu punerea la loc a unor pl#ci detrotuar, plin de sudoare care [i-a [tersfa]a de genunchi (adic# de un pantalonde trening, murdar [i cu o mul]ime deg#uri), iar pe altul, brunet, mestec@ndcu pl#cere, \n plin efort, cu ni[te ]evi \nspinare, frunze de ...usturoi...

Aduc, pe aceast# cale, un sincerelogiu acestui microgrup de munci-tori [i patronului, din partea redac]ieiGazetei de B#ile[ti, \ntr-o s#pt#m@n#\n care munca lor benefic# pentrucomunitatea b#ile[tean#, \n condi]iimeteorologice vitrege, se cuvine pus#\n antitez# cu snobismul [i demen]aunora de v@rste apropiate, care, \nminivacan]a de 1 Mai, s-au dat \nstamb#, prin sta]iuni sau la iarb#verde, cu gr#tare, alcool [i ... deci-beli, url@nd \n interviuri c# totul e“super”, “cool” sau “O.K.”

Ierta]i-mi, stima]i cititori, scepticismul,dar, cu asemenea genera]ii unde seduce na]ia?!

Pot fi acestea comparate cu grupulevocat, oameni pleca]i de acas# cus#pt#m@nile, la munc# asidu# [i nula aruncat bani prin cluburi, sau la“p#c#nele”?!

Nicidecum!!!Valentin TURCU

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 5

mai 2014

D#-mi, Doamne, te implor, iar, g@ndul bun{i fii fiin]ei mele pe aproape,F# s# mai pot puterile s#-adun,De c@nd stau zorii zilei s# se crape,

Alung# duhul r#u [i f#-mi lumin#_n cuget; d#-mi harul poeziei,F#-mi inspira]ia cursiv# [i deplin#,Balad# s#-i \nchin acum h@rtiei...

Dar de ce tocmai ei? iat#-ntrebarea –Nu-mi cere nimeni, dar \ncerc r#spuns{i-i fac, prin el, \n rime, evocarea,Chiar dac#, ori[icum nu e de-ajuns...

De ce tocmai h@rtiei, o balad# —Un lucru care pare azi banal,De[i \n lume poate s# se vad#,Cam c@t# se consum# anual?!

E c# se fac tone – milioane –{i lung e, apoi, drumul proces#riiCelulozei, pe meridiane{i oscilant e [i pre]ul v@nz#rii.....................................................Nu [tim de ce, \n trecut{i \n care dinastieUn miracol au f#cutChinezii, numit h@rtie,

Nici cum \i chema pe nume{i-n care ora[, precis,{i dac#-au f#cut-o, anume,S#-o foloseasc# la scris.

_n omenire, se [tie,Din anale pre]ioase,Cum c# s-a f#cut h@rtie,La \nceput, din m#tase.

C#lug#ri misionari”Drumu-m#t#sii” – au urmat;Vicleni, ei, \ns# ignari,Ni[te h@rtii n-au furat

{i, cum cronicarii scriu,H@rtia a fost adus#_n Europa, t@rziu{i, apoi, aici produs#.

To]i cei care [tiauS# citeasc# [i s# scriePe merit se a[ezau_n a vie]ii ierarhie.

S-a scris, cu greu, cu vopseluri,Pe piatr# – cu d#l]i, pe lemn,{i, mai apoi, cu cerneluri,Secole, de scribi, solemn.

Pe h@rtie, apoi, bulePapale, dar [i tratate,Coduri, incunabule{i acorduri \ntre state.

C#r]i de cult, de poezie,Scrisori private, zapise,Lucr#ri de filosofie,Pomelnice [i permise

{i s-au remarcat copi[ti{i talenta]i caligrafi,Pictori –miniaturi[ti,Leg#tori [i cartografi.

Un neam], \nzestrat cu harulInven]iei a creat{i a dat lumii tiparul_n vremea ce a urmat,

Iar, \n loc de caligrafi{i de c#uta]i copi[ti,Au ap#rut tipografi –Ze]ari [i linotipi[ti.

Se scot zilnic pe h@rtieMulte [i costisitoare,_n orice tipografie,C#r]i, reviste [i ziare

{i-n s#li \nalte [i reci,_n multe – ale Terrei p#r]iS-au f#cut biblioteciCu depozite de c#r]i...

Dac# urm#rim progresulMult l#udatei h@rtii,Evoc#m [i interesulDe ale ei meserii,

P@n# la apoteozaLor [i acelora ceOb]in mereu celulozaCu felurite mijloace,

Ca [i beneficiari –Mul]imea de autoriDe c#r]i [i func]ionari,Publici[ti [i cititori,

Elevi, studen]i, profesori,Preo]i, medici, farmaci[ti,Procurori, judec#tori,Avoca]i [i poli]i[ti,

Arhitec]i [i ingineri,Constructori [i militari,Afaceri[ti [i bancheri,Mici [i \nal]i demnitari.

Sunt multe [i felurite,Un veritabil tablou,De-a[a-zise rechizite{colare [i de birou –

Caiete, maculatoare,Coale, blocuri de desen,Registre, plicuri, dosare{i agende de teren...

Produc]ia de h@rtie,_n lume, treptat-treptat,De o vreme, cum se [tie,S-a tot diversificat:

_n coal# de scris, velin#,_n intensive produc]ii,Cu folosin]# deplin#,_n b#nci [i \n institu]ii,

E [i h@rtie cretat#,De ambalaj, de tipar{i h@rtie creponat#,Sau cernit-funerar,

De prosoape, [erve]ele,Dar [i fotografic#,Sugativ#, flori, perdele,{i, mai nou, ... igienic#...

La prese se fac cartoane,Devenite - apoi, cutii,De pantofi [i de bomboane{i pilule-n farmacii.........................................Demult, h@rtia e martorPentru orice na]ie{i, \n acela[i timp, factor,De civiliza]ie,

Pentru c# pe ea se scrieDespre neamuri [i popoare{i, astfel, istorieEste pentru fiecare.

A Globului existen]#Este trecut# pe h@r]i{i-a lumii experien]#Este comentat#-n c#r]i,

De la cele de bucate,La c#r]i despre b#uturi,_n circula]ie dateDe diverse edituri,

La c#r]ile tehnice,Agricole, medicale,Sportive, politice{i de [tiin]e naturale,

Istorice, literare,De fizic# [i chimie,De etic#, militare,Geologie, geografie,

Cu con]inut filosofic,Sau financiar-bancar,Teatral, cinematografic,Turistic [i balnear

Cei trei ”R” – ”Recuperare” –Scoteau pe unii din fire,Dar, urmau o ”Reciclare”{i-n final – ”Refolosire”........................................Sunt cazuri, deloc, pu]ine{i e absolut normalC# o h@rtie devineDocument oficial:

Diplome, certificate{i adeverin]e – mii –Testiminii, atestate,{i alte acte de studii,

Sau cataloage, la [coli,Pentru note [i frecven]#,Cu un num#r fix de coli,Dar [i condici de prezen]#

{i registre diferite,De cas#, matricole,Prin arhive stivuite,Registre agricole,

Dovezi, fi[e medicale,Titluri de proprietate{i dosare personale,Imprimate tipizate,

Plicuri, bonuri, timbre, pungiAfi[e [i calendare,Panglici de h@rtie lungi{i bancnote de valoare...

C@t de mare importan]#Ia un petic de h@rtie,C@nd se preface-n ”Chitan]#”,C# pe ea o sum# scrie ?!

Sunt milioane [i mii_n toate-ale lumii p#r]i,Care umbl# cu h@rtii,Acte, ziare [i c#r]i,

Adic#, sunt arhivari,Contabili [i controlori,Referen]i [i secretari,Casieri [i perceptori;

Mai sunt pe lume cita]ii,Mandate de arestare,Aten]ion#ri, soma]ii,Ordine de liberare...

Prin caz#rmi [i internate,Greu, dar, c@nd era nevoie,La rug#min]i repetate,Se dau ”bilete de voie”...

Pe h@rtie sunt emiseHot#r@ri de judecat#,Dar [i recursuri admise,De instan]e, ... c@teodat#...

Sunt f#cute pe h@rtieCarnete de cotiza]ii{i tot pe h@rtii – se [tie –Se scriu zilnic reclama]ii,

_n caz de proaste rela]ii,Dac# n-ar mai fi h@rtii,Pe ce-ar scrie reclama]ii ?!Ar mai fi reclamagii ?!

Cine [tie ? Greu de spus;Poate excep]ional{i-n R#s#rit [i-n Apus,Dar, desigur, doar ...verbal...

Pe ce s-ar mai scrie-adrese,Peti]ii [i aprob#ri{i hot#r@ri la procese{i, la ele, motiv#ri ?!

C#ci la Judec#torie,Miile de m#rturii,Cum grafierii le-ar scrie,Dac# n-ar avea h@rtii ?!

Iar, \n criz# de parale,_n \ntreaga omenire,Pe ce procese verbale,De amend# [i poprire ?!

Pl#]ile, \n viitor,Cu sau f#r# cerere,Vor fi pe ...calculator{i f#r# chitan]iere ?!.................................._n ani aproape uita]i,Obi[nui]i cu h@rtia,Ni[te indivizi frustra]iAu scornit ...plastografia

{i nu doar de azi, de ieri,De[i ilegal, se poateS# se-nsu[easc# averiCu acte falsificate.

Instan]e judiciareAu \n fa]# preg#tite,_ngr#m#dite-n dosareDocumente m#sluite,

_n a[a fel c# h@rtiaA ajuns s#-ncurajeze,Prin mit#, corup]ia{i chiar s# o protejeze.

{i-n administra]ie_n prezent [i viitor,Se poart#-n presta]ie,R#zboiul h@rtiilor.

_l duc angaja]i cu anii,Afi[@ndu-[i neghiobia{i ne dovedesc m@rlaniiCe mai \nseamn# [email protected]# sau viu-colorat# -Ro[ie, verde, albastr# -Felurit utilizat#,Ai cople[it via]a noastr#

{i-ntr-o modest# tirad#,Mult comentat# h@rtie,_]i spun, \n chip de balad#,Din suflet ... ”Laud# ]ie !”

Valentin TURCU

S-a \nt@mplat \n luna IuniePersonalit#]i:6 Iunie 1936, s-a n#scut profesorul Florea

Catan#;11 Iunie 1942, s-a n#scut profesorul

Constantin Must#]a;18 Iunie 1938 a murit regina Maria._ntruc@t p@n# \n luna Iunie au existat

personalit#]i care nu trebuie uitate, amintim:18 Martie 1942, a murit preotul paroh,

Constantin Ion Udri[te, singurul care a l#satcapela din Cimitirul “Eroilor” cu hramul“Sfin]ii _mp#ra]i Constantin [i Elena”,g@ndit#, la \nceputuri, drept cavou al fami-liei [i, ulterior, s-a zidit biserica ce dup# anul1944 a fost p#r#sit# [i, fiindc# dup# 4 Martie1974 s-a d#r@mat, a fost sfin]it# [i exist#, \nacea form# arhitectural#, p@n# ast#zi.

{i c#r]i beletristice,De proz#, de poezie,Istorico-critice{i c#r]i de dramaturgie...

{i \n pres# e la fel –Publica]ii pe profiluri,Fiecare cu un ]el_n con]inut [i ca titluri;

E [i pres# serioas#,Cu anume ideal,Dar [i alta belicoas#{i chiar pres# de scandal,

Publica]ii de partide,Cu angajament politic,{i, mai pu]ine, perfide,Cu con]inut ...pornografic.

Cantit#]i mari de h@rtie,Comprimate-n mucavaSe pun \n butaforie,La teatre [i-n cinema.

Pe h@rtie scriu re]eteDoctorii, la consulta]ii;Din ea se fac etichetePe nem#surate spa]ii......................................Trecutul ne este martorC#, pe-un petec de h@rtie,Chiar soarta unui poporSe decide [i se scrie –

Churchill, diplomat, de altfel,Pe greci, de ru[i i-a sc#pat,La mas#, pe-un [erve]el{i-n loc, pe rom@ni i-a dat...

Toat# lumea [tie – abia,C@te ceva, nu [i cumA luat [i-alte c#i h@rtia_n vremurile de-acum.

Dac#-a[a a fost s# fie,Azi, \n lumea luminat#,Crunta foame de h@rtieA r#mas nesaturat#,

Pe senin, pe cer, pe ploaie,Sau pe v@nt ce-ncet adie,_n zadar p#duri se taie,S# fac#, din lemn, h@rtie

{i vedem, cum, nefiresc,Cu legitime regrete,C# mun]ii de tot chelesc,Pentru bro[uri [i gazete.

_n Socialism, se [tie,C# aici, \n R#s#rit,Cantit#]i mari de h@rtieErau date la topit...

Elevii, cu tevatur#,_n limitele r#bd#rii,Aduceau ... ”Maculatur#”,Destinat# recicl#rii.

Balada h@rtieiBalada h@rtieiBalada h@rtiei

Evenimentele calendarului cre[tin [i popularpe luna Iunie

4 Aprilie 1875, s-a n#scut profesorulIon Florescu;

1 Mai 1870, s-a nascut \nv#]#torul IlieP\rvulescu

Evenimente sociale:11 Iunie 1948, na]ionalizarea principa-

lelor mijloace de produc]ie;1974 s-a dat \n folosin]a actualul local

al {colii nr 4, din B#ile[ti;1924 s-a ridicat Monumentul Eroilor

c#zu]i \n Primul R#zboi Mondial.Evenimente religioase:29 Mai, _n#l]area Domnului, Ispasul,

Ziua Eroilor;8 Iunie, Pogor@rea Sf@ntului Duh, Rusaliile;

24 Iunie, na[terea Sf@ntului IoanBotez#torul, S@nziana, Dr#gaica;

29 Iunie, Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel;Calendar Popular:In#l]area Domnului Iisus Hristos, s#rb#-

toare cu dat# mobil# \n Calendarul Cre[tincare se fixeaz# \n s#pt#m@na a [asea dedup# Pa[te, \n ziua de joi, adic# \n cea dea 40-a zi de la Inviere, c#ci atunci s-aIn#l]at la Cer Domnul nostru Iisus Hristos.

_n calendarul popular este cunoscut# subnumele de Ispas, de la slavul “Supasu”.Ispas a fost un om vesel [i de aceea I.H.a g#sit cu cale s# se ridice la Cer, se crede\n popor.

Obiceiul este atestat documentar \nc# din1843, \n Craiova. Acest obicei este cunos-cut [i sub numele de “Fr#sinel” sau“Fr#sinet”. Este de \n]eles c# cele dou#cuvinte au sfera proprie, unul define[te op#dure de frasin, cel#lalt numele popularal obiceiului. Este un obicei cu substratmistico-religios [i se practica \n scop demedicin# popular# \ntr-o epoc# in carepopula]ia era lipsit# de \ngrijire medical#iar tratamentul se oprea la leacuri b#be[ti.

_n fond, obiceiul se justific# \n cadrulmai larg \n care multe din obiceiurile cudestina]ie de medicin# popular#, erau lega-te, \n trecut, de s#rb#tori religioase. _nseara de dinaintea Ispasului, se t#ia leu[tean[i se punea la por]i [i ferestre\mpotriva strigoilor. Fl#cai si fete

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 5mai 2014

Pe-un picior de PLANEUCLIDIANIat# vin \n caleTRANSLAT^ND la vale,Trei MUL}IMI de PUNCTEToate trei DISJUNCTEDe FUNC}II p#ziteToate definite.Ele sunt tot trei (func]iile)Una-i INJECTIV~Alta-i BIJECTIV~{i-alta-i SURJECTIV~,M#rii se vorbir#{i se sf#tuir#S# r#m@n# trezeP@n#-o s#-nsereze.{i s-o ANULEZEPe cea BIJECTIV~C-are PRIMITIV~{i-ASIMPTOTE multeC@te [i mai c@te,C# e INVERSIBIL~{i chiar DERIVABIL~Dar \ntr-o MUL}IMEAsta s-a aflat{i s-au indignatC-ale lor cuvinte_ntrec orice LIMITEDar de la f(0) –ncoaceUnui PUNCT nu-i placeS# mai stea-n MUL}IME{i de treab# a se ]ine.BIJECTIVA se-ntreba:-PUNCTUL #sta ce-o avea?{i se duse{i \i spuse:-Drag#, PUNCTULE}UL meu,Ce r#u, oare, \]i fac eu,Sau nu-]i place poateC-ai COORDONATENATURALE toate?

Vrei s# stai mai josCrezi c#-i mai frumos?Vrei cumva mai sus?- Drag# BIJECTIV~Eu chiar dimpotriv#,M# simt foarte bineDar e r#u de tine!C@nd o s#-nsereze,Vor s# te-ANULEZEFUNC}IA INJECTIV~{i cea SURJECTIV~-Dac# s-o-nt@mplaDe m-or ANULAS# m#-ngropi \n zori_n C^MP DE VECTORI_ntr-o VECIN~TATEPe-aici pe-aproapeSau chiar \n MUL}IMES# fi]i tot cu mineIar la cap s#-mi puiCALCUL INTEGRALOri un MANUALSau poate-un TRATATC@t mai inspirat{i de l-or citi_[i vor amintiCei ce au uitatC# am existat{i voi fi propus#_n SUBIECTE \n clas#,Pentru OLIMPIAD~Sau BALCANIAD~{i-n loc de-ANULATS# le spui curatC-am INTERSECTATM@ndrele ELIPSEC# am PUNCTE FIXER#D~CINI REALE{i IMAGINARE{i c# am DARBOUXDar mai afl# tu

mergeau s# culeaga flori de alun c#ciacestea \nfloresc [i se scutur# \n aceea[inoapte, iar dupa credin]a popular#, florileacestea sunt bune de leac \n dragoste. Cuc@teva zile \nainte, oamenii care aveau \nfamilie bolnavi, paraliza]i, ce z#ceau demult timp, mergeau s# caute floarea defr#sinel. _n aceea[i sear#, plecau \n pelerinajcu c#ru]a, \mpreun# cu bolnavul [i se opreaula locul unde g#siser# floarea care le trebuia,luau haine pentru a[ternut, trei p@ini [i treilum@n#ri, pe care le puneau pe o fa]# demas# \n apropierea bolnavului; \i aranjauun pat [i-l a[ezau cu capul la floareadepistat#. Ei r#m@neau l@ng# bolnav, \nlini[te, apoi, dup# ce cinau, se culcau [i nuvorbeau nici m#car \ntre ei. La capulbolnavului a[ezau o oal# de p#m@nt,nefolosit#, \n care puneau ap#. Dac#,diminea]a, g#seau o petal# de floare sau ofrunz# verde c#zut# \n ap#, era semn deizb@nd#, de unde nu, opera]iunea se repeta\n anul urm#tor, numai c#, de acest# dat#,trebuia s# g#seasca o plant# cu doua fire,pentru ca \n anul urm#tor, dac# era cazul,s# g#seasc# o plant# cu trei fire. La ziu#,\nainte de plecare, rupeau firele de plant#la care poposiser# [i le rupeau pe drum.Sp#lau bolnavul pe m@ini [i pe piept cuap#. De aici a r#mas \n popor zicala “umblide frunza fr#sinelului”, adic# f#r# succes.

Din ziua aceasta, formula de salut dep@n# acum se \nlocuie[te cu formula “Hris-tos s-a Inaltat”. Datina arat# c# p@n# laIspas s# “se pun#” porumbul c#ci sem#-natul de aici \ncolo nu mai d#dea roade.

In ziua de _n#l]are a Domnului, se s#rb#-tore[te oficial, “Ziua Eroilor”

Ispasul mai aminte[te de legenda careconsemna c# Maica Domnului, pe c@ndumbla s# g#seasc# loc pentru a-L na[te peIisus, a poposit la casa lui Cr#ciun si ar#mas \n grajdul animalelor, \n care Caiitropoteau [i r@nchezeau stric@nd lini[tea ne-cesar#. Maica Domnului le-ar fi zis: “sta]ipe loc nu tropoti]i c# durerea mi-o spori]i”[i i-a blestemat s# nu se sature, oricat arm@nca de mult, p@n# la Ispas. Pentru c# \ntrecut caii se \nvoiau la pa[unat \n jurulzilei de Ispas [i atunci m@ncau p@n# ses#turau, ne-a r#mas [i explica]ia zicalei “LaPa[tele Cailor”, deci c@ndva.

Na[terea Sf@ntului Ioan Botez#torulEste o s#rb#toare cu dat# fix# \n Calen-

darul Cre[tin c#reia \i corespunde, \n calen-darul popular, S@nziana sau Dr#gaica. Le-genda spune c# Sanziana a fost o fecioar#care s-a dus la c@mp, a cules flori galbenedin care a f#cut o cunun#. C@nd a venitacas#, fecioara a aruncat cununa pe cas# [ia zis: “de te vei opri pe cas#, voi trai [i voiavea via]# lung#, iar de nu, voi muri”.Cununa a c#zut iar fata a murit. De atuncia r#mas obiceiul cununii care se folose[tefrecvent pentru \ncoronarea capetelor per-sonalit#]ilor \nving#toare, ba chiar a copiilorpremia]i la serb#rile [colare.

Ca s#rbatoare, Dr#gaica se ]ine pentruseceri[. Cu acest prilej, se practic# joculde ini]iere a tinerelor fecioare: se alegea/au una sau mai multe fete, se \mbracau \ncostum ]#ranesc [i se faceau Dr#gaice.Alteori, se \mbr#cau b#ie]e[te [i plecau dediminea]a, prin sat, \narmate cu coase [ise “luptau” pe la r#sp@ntii. De aici expresia“a bate Dr#gaica”.

Pogor@rea Sf@ntului Duh este s#rb#-toare cu dat# mobil# \n Calendarul Cre[tin,pentru c# este fixat# \n dependen]# de

data la care “cade” Pa[tele, adic# la 10zile de la _n#l]are, care corespunde cu 50de zile de la Pa[te. _n Calendarul Popular,este cunoscut# sub numele de Rusalii. _ntreac#t, fie spus, Rusaliile sunt fete alec@mpului, un fel de Iele (duhuri necurate),Z@ne sau V@ntoase care se coboara, plutesc\n v#zduh [i vin \n locuri neumblate, \iademenesc pe oamenii care nu ]in s#rb#-toarea lor; ele c@nt# frumos, \i invit# la joc,\i ridic# la Cer [i-i pedepsesc, las@ndu-i cugura stramb# sau alte urm#ri nepl#cutecare nu vor putea fi vindecate dec@t prin“citanii” [i slujbe la m#n#stire. _n s#pt#-m@na Rusaliilor, respectate, \n special, defemei, acestea impuneau modul decomportare prin reguli ancestrale.

Sub amenin]area c# “te ia din Rusalii”sau “te ia din C#lu[”, oamenii sunt obliga]is# nu munceasc# la C@mp, s# nu mearg#la f@ntan# dup# c#derea nop]ii, s# nu doar-m# \n locuri deschise.

S#rb#toarea este completat# cu gestul dea duce la biseric#, \n diminea]a de Rusalii,ramuri [i frunze de tei, precum [i pelin.Explica]ia ]#ranului rom@n, \ncrez#tor \n pu-terea unor plante, este c#, \n noaptea pre-merg#toare Rusaliilor, sufletele mor]ilor careau stat la stre[ina caselor, trebuie s# plece [iau nevoie de frunze, ca s# poat# zbura.Preotul sfin]e[te aceste plante, iar pelinuleste dus acas# [i va fi purtat toat# s#pt#m@nade catre fiecare. Altmiteri, pelinul este buncontra durerilor de spate [i astfel nu voravea dureri, c#ci va urma seceratul.

De Rusalii se practic#, \n satul rom@nesc,de obicei, “C#lu[ul”. La noi, “C#lu[ul” sejoac# pe scar# larg# de-a lungul s#pt#m@niiRusaliilor. El se organiz# astfel: la StrodulRusaliilor se adunau nou#, unsprezece sautreisprezece fl#c#i si b#rba]i tineri care sef#ceau c#lu[ari. P@n# la Mo[ii de Rusalii\nv#]au jocul C#lu[ului, cu ajutorul muzi-can]ilor. C#lu[ul nu era un joc omogen,era constituit din secven]e din jocurile po-pulare cunoscute care se practicau la zilede s#rb#toare; se joac# \n cerc sau \n linie;se alegeau jocuri repezi, tumultoase cufiguri foarte greu de executat, c#ci trebuias# aib# puterea de a emo]iona, pentru aob]ine efectele pentru care se juca. C#lu[ulera de doua feluri:

Unul trebuia s# vindece anumite infir-mit#]i. Pentru aceasta, bolnavul era adus,uneori, pe bra]e [i a[ezat la mijlocul horei,urm@nd ca prin jocul c#lu[arilor s# fieadus \n situa]ia de a se ridica singur pepicioare. Dca nu se reu[a, c#lu[arii aveauasupra lor o oal# de p#m@nt \n care striveauusturoi [i ad#ugau o]et cu care frecauputernic, pe brate [i pe piept, bolnavul,timp \n care \nte]eau jocul, s# ob]in# cedoreau - vindecarea.

Al doilea este C#lu[ul demonstrativ, descen#, care se practic# [i \n zilele noastreca spectacol.

Pentru C#lu[ul de tip tradi]ional, c#lu[ariierau obliga]i s# respecte reguli transmisepe cale oral#; dup# ce se alegeau membrii,se \nt@lneau \n secret [i depuneaujur#m@ntul, cunoscut [i ca “Jur#m@ntulSteagului”, pentru c# ei jurau cu m@inilepe steag, zic@nd: “in numele lui DumnezeuSf@ntule]ul, ne leg#m f#r# murmur”. Subjur#m@nt r#m@neau p@n# la sf@r[itulRusaliilor, cand erau obliga]i s# \ngroapeBotul de C#lu[. In acest timp nu dormeau\n casa proprie.

Prof. Nicolae MIU

C# de-oi \nt@lniO SFER~ b#tr@n#Cu un CERC de l@n#Prin SPA}IU alerg@nd{i la to]i zic@nd:-Cine mi-a v#zutSau mi-a cunoscutO FUNC}IE AFIN~Cu o PANT~ lin#Bine DEFINIT~{i NEM~RGINIT~?S# te-nduri de ea{i s#-i spui a[a:C-am INTERSECTATM@ndrele ELIPSEC# am puncte fixeR~D~CINI COMPLEXE{i c# am DARBOUXDar nu-i spune tuDe cele REALEC# de-i povestiMult ai s-o m@hne[ti{i va [ti de-ndatC# m-am ANULAT{i \nc# te mai rogCa-ntre colegi buniTot ce-am aruncatTu s# le aduniS# le sco]i din SPA}IULCu trei DIMENSIUNIIar tu, dragul meu,S# te INTEGREZIS# te ANEXEZILA alt# MUL}IMEC#-i greu f#r# mineDar \]i va fi bine{i vei rezistaC@t va EXISTAMATEMATICA!

Culeas# deprof. Aurel CUREA

Miori]a Matematic#Miori]a Matematic#Miori]a Matematic#Miori]a Matematic#Miori]a Matematic#Miori]a Matematic#Miori]a Matematic#Miori]a Matematic#Miori]a Matematic#

LUNA SEPTEMBRIE (R#pciune)Septembrie vine de la cuv@ntul latinesc

“Septem”, care \nseamn# [apte, [i seraporteaz# la vechiul an roman care \ncepea\n Martie. Septembrie era odat# pus subprotec]ia lui Vulcan, zeul focului, fiul luiJupiter [i al Junonei. Mai t@rziu s-a pus \nonoarea \mp#ratului Tiberiu. Vechii Greciserbau pe zei]a bucatelor \n Septembrie [iNoiembrie. _n aceast# lun# se merge maides pe la vii, c#ci \ncep a se culege.

Vremea: Septembrie cald, Octombrie vafi rece [i umed – de va tuna \n Septembrie,aduce z#pad# mult# [i anul ce vine va fim#nos – toamn# cald#, iarna va fi lung#– de va c#dea ghinda \nainte de S@nt-Mihai (29 Septembrie), iarna vine cur@nd– plecarea de timpuriu a r@ndunelelor, seva pune iarna iute – c@nd se fac gogo[imulte pe frunzele de stejar, vine iarnatimpuriu [i e grea.

1 Septembrie. Sf. Simion St@lpnicul –se serbeaz# pentru v@nt, c#ci el ]inev@nturile – cum va fi vremea la SimionSt@lpnicul, va fi tot anul

4 Septembrie – se serbeaz# MartirulVavila pentru a avea parte [i noroc lavite; acest Vavila, toat# via]a a petrecut-o \n p#dure cu dobitoacele.

8 Septembrie. S@nt# M#ria Mic# – seduc r@ndunelele de la noi.

14 Septembrie. _n#l]area sfintei Cruci.Ziua Crucii – s# iei din prun cu guraprune [i s# le ]ii \n cas# [i c@nd auzi c#te vorbesc oamenii de r#u, s# te speli cupruna cu ap# – se str@ng flori [i se punsub stra[ina casei ca s# nu se apropietr#znetul de cas# – \n Ziua Crucii vorbesctoate florile, c#ci le pare r#u c# se usuc#– \n Ziua Crucii dac# va tuna, va fi toamn#lung# – prunele din Ziua Crucii sunt bunepentru dureri de cap, din]i, umfl#turi laoameni [i la vite – se str@nge m#tr#gun#[i n#valnic cu care fetele fac de dragoste[i de m#ritat (m#tr#gun#: “Atropabelladona”, se recomand# pentru astm,bron[ite asmaiforme, st#ri de grea]#, altenumeroase calit#]i farmaceutice [i curative;n#valnic: “Scolopendrium Vulgare”, speciede ferig# cu frunze mari, cre[te \n p#durilede fag, zone colinare, la c@mpie mai rar;se recomand# \n diaree, febr#, diurez#sc#zut#, are efect expectorant).

26 [i 27 Septembrie. Se serbeaz# pentruc# este r#u de lupi; \n aceste zile nu sem#tur# prin cas#, nu se coase, nu semacin#, c#ci este r#u pentru vite.

28 Septembrie – femeile serbeaz# peSf. Hariton, c# se tem s# nu \nnebuneasc#.

Ing. dr. Mihai LICURICI

Tradi]ii [i obiceiurila rom@ni









Continuare din pag. 8

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar:S.C. ALMA DCMI - CraiovaTel. / Fax: (0251) 587.300

CMYK

REDAC}IA:Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marcel BOTA [i Iulian POPAFoto [i tehnoredactare: Alecu FIR}ULESCU

Nr. 5mai 2014

De-a lungul timpului, mul]i auvrut [i poate c# mai vor [i ast#zis# ne [tearg# de pe fa]a p#m@n-tului ca neam [i ]ar#, dar i-amv#zut pe to]i topindu-se ca cearala flac#r#, pierz@ndu-se \n neguravremii, c#ci: “apa trece, pietreler#m@n” [i vor r#m@ne de-a pururi,\ntruc@t “Rom@nu’ e-n putere, Ro-m@nu’ \n veci nu piere”. De nimicnu se desparte mai greu poporulrom@n dec@t de credin]ele [i da-tinile lui; mai bucuros ar renun]ala orice dec@t la asta.

_n felul acesta, multe dintre obi-ceiuri, dup# un lung [ir de vea-curi, au ajuns p@n# la noi [i, \nmod cert, mai mult ca la oricepopor din Europa.

LUNA IUNIELuna Iunie la romani era \nchi-

nat# zei]ei Junona, mama lui Vul-can, a Hebei [i a lui Marte.

Vremea. Iunie (Cire[ari) –iunie umed [i rece, aduce pagube– c#l#toria furnicilor veste[te timpbun – omizile multe aduc gr@u [ivin mult – de vor fi bure]i mul]i,iarna va fi u[oar#, iar c@nd suntbure]i pu]ini iarna va fi grea –iunie mai uscat umple butoaielecu vin bun.

1 Iunie – S@mb#ta Mo[ilor –se dau de poman# oale, doni]e [istr#chini cu m@ncare

8 Iunie – Rusaliile sau Dumi-

neca Mare – \ncep a juca c#lu-[arii – se poart# pelin la br@u sau\n s@n, spre a fi ferit s# nu fie luatde Rusalii sau Iele – nu este binea se urca \n copaci sau locuri \nalte[i nici a c#l#tori \n ziua Rusaliilor– p@n# la Rusalii se tunde l@na depe oi – se pune \n cas# [i la poart#tei [i flori, dup# cum romaniipuneau laurul de anul nou, careera la 1 Martie – \n ziua de Rusaliis# nu se certe nimeni, c#ci acelaeste luat de Iele [i este bine s# sepoarte trei fire de usturoi \n s@nsau la br@u – femeile duc labiseric# frunze de tei [i de nuc –s# nu se umble \n noaptea Rusa-liilor prin p#dure [i pe c@mp,pentru c# \i pocesc Ielele.

24 Iunie – Na[terea Sf@ntuluiIoan Botez#torul sau S@nzienelesau Dr#gaica – se fac cununi desulfin# pe cas#; fiecare cunun#poart# numele unui membru dincas# [i care cunun# cade de pecas#, acela are s# moar# \n acelan, iar care st# pe cas#, are s#tr#iasc# – fetele se duc de str@ngflori de sulfin# umbl@nd prin rou#,fac coroane [i se \ncing pestemijloc, iar seara le pun de se usuc#[i le p#streaz# pentru diferite boli– \n aceast# zi se pune sulfin# \nhaine fiind ferite de molii – \naceast# zi s# nu se scalde nimeni,c#ci este r#u de \nec – se \mpart

IUNIE01-09. Zodia: Gemeni. Horoscop: Statur# potrivit#, g@lcevitor, bun

vorbitor10-20. Zodia: Gemeni. Horoscop: bine f#cut, suflet bun, amator

de intrigi, neserios adesea21-30. Zodia: Rac. Horoscop: corpul [i p#rul frumos, spr@ncene

sub]iri, bun la suflet [i inteligent, prietenos cu to]iHoroscop general (pentru to]i cei n#scu]i \n fiecare din zilele lunii martie ale fiec#rui an). 01. Egoist, acaparator,

devotat familiei; 02. Izolare, neajunsuri, decese; 03. Acaparator, ascuns; 04. Versat, [iret, acaparator de bunuri;05. Dezordonat, riscant; 06. Neajunsuri materiale, u[uratic; 07. Inactiv, risc de expunere la infirmitate; 08. Activ,iste], [iret, nereu[ite; 09. _ntreprinderi riscante, lipsuri; 10. Tainic, influen]abil; 11. Sportiv, bizar, dependent; 12.Lini[tit, \nclina]ii muzicale; 13. Neajunsuri materiale la b#tr@ne]e; 14. Spiritual, vesel, mul]i prieteni; 15. Inteligent,aplica]ii spre \nv#]#tur#; 16. Fire deschis#, agresiv; 17. Neajunsuri conjugale, p#r#sire; 18. Bun agricultor, mul]icopii; 19. Nestatornic, caut# ve[nic fericirea; 20. Sensibil, f#r# voin]#, func]ii m#runte, lipsit de bel[ug; 21.M@nuie[te bine banii, bancher, comerciant; 22. Simpatic, fericire conjugal#; 23. Lene[, invidios, frivol; 24. Vasuferi domina]ia conjugal#; 25. Dezordonat, via]# u[oar#; 26. Neajunsuri din partea femeilor; 27. Expansiv,extravagant, impetuos; 28. Asupritor cu cei f#r# ap#rare; 29. Neajunsuri conjugale, nemul]umiri, insatisfac]ii fa]#de eforturi; 30. Activ, lini[tit, simplu.

Caracteristicile de mai sus sunt chestiuni generale, nu trebuie tratate ca fiind infailibile. Astrolab

Din ciclul: “Pas#re ca porcu’ nu-i, dar tot a[ m@nca un pui”

PIEPT DE PUI A LA FRANCAISEPreparatul acesta este, de fap, un fel de [ni]el pitic ce a primit [taiful

fran]uzesc al pasiunii extreme. Ou#le \necate \n spuma de bere, usturoiultocat f#r# mil# iar macul r#t#cit prin ou#. Pieptul sf@[iat, t#v#lit bine [iaruncat \n uleiul \ncins [i-a dat duhul pe un pat de sfecl# coapt#.

INGREDIENTE: 4 por]ii; 400 g piept de pui; 400 g sfecl# ro[ie; 100 g pesmet; 30 g f#in#; 20 g sare; 2 ou#;20 g mac; 50 ml bere; 30 g unt; 3 c#]ei de usturoi.

PREPARARE: • Sfecla se spal#, se cur#]#, se taie felii, se a[eaz# \ntr-o tav#, se pudreaz# cu pu]in# sare,deasupra ei se pun buc#]ele de unt [i apoi se introduce la cuptor. • Pieptul de pui se spal#, se cur#]# de pieli]e,se [terge cu un [ervet, se taie f@[ii sub]iri, pe c@t posibil de aceea[i lungime [i grosime. • Ou#le b#tute bine seamestec# cu spuma de bere, usturoiul tocat m#runt, macul, mu[tarul, sare [i piper dup# gust. • Pieptul de pui setrece prin f#in#, prin sosul ob]inut [i prin pesmet, dup# care se modeleaz# bastona[e uniforme care se pr#jesc \nulei \ncins. • Pe farfurie se a[az# sfecla coapt#, peste ea se pune sosul format \n tav#, iar deasupra se pun batoanelede pui.

CLENCI: Pentru a nu se usca sfecla \n cuptor, se strope[te din c@nd \n c@nd cu pu]in# ap# f#r# a fi \ntoars#.GASTRONOMUS

s@nzieni la biseric# – \n ziuade s@nzieni r#sare clo[ca pecer.

29 Iunie – Sf@ntul Petru[i Pavel (S@n-Petru) – dinziua de S@n-Petru nu maic@nt# cucul – nu se lucreaz#fiind r#u de pagub# [i delupi – c@nd tun# la Sf. Petru,\n anul acela nu sunt alunenici nuci, c#ci le m#n@nc# viermii[i pic# jos.

LUNA IULIE_nainte de _mp#ratul Iulius

Cezar, anul la romani \ncepea la1 Martie, iar luna Iulie se numea“Quintillis”. Dup# moartea aces-tuia, Marcus Antoniu, spre a-lonora pe cuceritorul Galiei, a datnumele acestei luni “de luna luiIulius”. _n luna “Iulius”, grecii ce-lebrau una din s#rb#torile lor celemai mari, numite “Panatheenele”,\n onoarea zei]ei Minerva, care erazei]a \n]elepciunii [i pe care ei oadorau sub numele de “Athena”.

Vremea: c#ldura mare din Iulie(cuptor), aduce un an m#nos –Iulie ploios, aduce an s#r#c#cios– de va ploua [i tuna \n 15 Iulie\nainte de amiazi, va fi iarn# maide timpuriu; iar de va ploua [ituna dup# amiazi \nseamn# c# vafi iarn# t@rzie.

8 Iulie – Sf@ntul Procopie –se serbeaz# pentru ca s# nu se

strice gr@nele, s# nu tr#zneasc# [is# nu dea piatra (grindina).

15 Iulie – Ciurica; se serbeaz#ca s# nu ajung# omul [chiop [ica femeile s# aib# trai bun cub#rba]ii lor \n c#snicie.

17 Iulie cade Muceni]a Marina– se ]ine pentru toate bolile femei-lor \ns#rcinate – femeile nu sepiapt#n# pentru ca lupii s# nu lem#n@nce vitele – se culege pelinuldin care se face apa de pelin careeste bun# pentru obraz; de aseme-nea se culeg m#turile, izma [i mu-[e]elul (romani]a) care sunt bunede leac pentru dureri de stomac.

18 [i 19 Iulie cad Circovii devar# – \n acestea dou# zile femeilenu se piapt#n# ca s# nu le m#-n@nce lupii vitele – din acestedou# zile cioc@rlia nu mai poatezbura c#tre cer.

20 Iulie – Sf@ntul Ilie – \naceast# zi se duc poame labiseric# [i se dau de poman#pentru cei mor]i – p@n# \n aceast#zi nu se cade nim#nui a m@ncadin ele, c#ci trebuie mai \nt@i ada de sufletul mor]ilor – s# nu seazv@rle cu mere \n sus c# batepiatra c@t merele – m#rul estepomul lui Sf. Ilie [i de aceea nuse m#n@nc# mere p@n# \n ziua deSf. Ilie – p@n# la Sf. Ilie nu sescutur# merele, nici nu se batunele de altele, c#ci se fac furtunimari, tunete, fulgere [i piatr# –de va tuna \n ziua de Sf. Ilie, vorseca toate alunele – din ziua deSf. Ilie o parte dintre femei nulucreaz# o s#pt#m@n# \ncheiat#,fiindc# este r#u de foc, de tr#znet[i de fel de fel de boli arz#toare– se reteaz# stupii, aceasta fiindo datin# foarte veche – ser#fuie[te cea dint@i zi de toamn#– se fac praznice pentru mor]i.

22 Iulie cade Foca – se ser-beaz# pentru foc [i piatr# – semai serbeaz# P#lia pentru boli rele[i se d# de poman#.

27 Iulie – Sf. Pantelimon, \npopor i se mai zice Pintilie C#l#-torul, c#ci atunci acesta c#l#tore[tevara [i pleac# p#s#rile c#l#toare– se serbeaz# cu nelucrare pentrua fi ferit de arsuri, op#rituri [i

alte boli.LUNA AUGUST (M#s#lar,

Gustar, Agust, Aust)_n anul 730 al Romei, cu 24

de ani \nainte de na[terea M@ntui-torului Iisus Christos, Senatulroman a hot#r@t ca “Sextilis” (a[asea \ncep@nd de la Martie s# ianumele de “August”, \n amintireanumeroaselor servicii aduse de\mp#ratul August; deci i s-a datnumele de August.)

Vremea: ploaia din Augustsub]iaz# vinul – alune multe\nseamn# iarn# grea – cea]# pelivezi [i r@uri dup# apusul soare-lui, \nseamn# timp bun – Augustc#lduros aduce mult prisos – cumva fi timpul \n ziua de 12 August,a[a va fi toat# toamna.

6 August. Schimbarea la fa]#– s#rb#toare mare, se m#n@nc#pe[te – pe cine-l doare capul \naceast# zi, un an \ncheiat \l doarecapul – \n aceast# zi pleac#berzele – \n aceast# zi nu e bines# se sf#deasc# – frunza \n p#dure\ncepe a se schimba la culoare,mai g#lbuie – din aceast# zi nue bine a se sc#lda \n r@u – s# tep#ze[ti s# nu fii oc#r@t \n aceast#zi, c#ci tot anul vei fi oc#r@t.

15 August. S@nt#-M#ria-Mare:\ncepe a se culege busuiocul [ialunele – se culeg toate florile bunede leac – se face poman# pentrucei mor]i, se dau poame de po-man# – dac# nu cade brum# de laS@nt# M#ria-Mare p@n# la S@ntaM#ria-Mic#, se \mput Jidovii(Trandafirul telegraf, ZebrinaPendula sau trifoiul).

29 August. T#ierea CapuluiSf. Ioan Botez#torul – seserbeaz# cu post – \n ziua T#ieriiCapului Sf. Ioan nu se m#n@nc#usturoi pentru c# usturoiul are cap,asemenea nici ceap#, nici m#r nuse m#n@nc# [i nimic ce are cap– nu se m#n@nc# varz# murat#,nici struguri negri, nici nu se beavin – nu se taie nimic cu cu]itul,nici m#car p@inea, ci se rupe cum@na, fiind mare p#cat – se ]inecontra frigurilor, c#ci atunci \ncepfrigurile a prinde pe oameni.










Continuare \n pag. 7

aniversarea “zilei europei” nt@lnire emo]io-...

Documents