Anu XLIV. Arad, 29 Noernvrie (12 Decemvrie) 1920. Nr. 48.

r e v i s t a ^seîmî.-;.«f::A, şmim A B O N A M E N T U L :

P e u n a n l i Lei , P e j u m ă t a t e d e a n 5 Lei .

A P A R E O O Â T Ă ÎN SÂPTÂMÂHÂ".

D U M I N E C A .

itr:iJAC\lA ŞS A D M I N I S T R A Ţ I A : A r a d , S t r a d a ii M i N E S C U Nr. 3 5 .

Telefon peirtrit «ira$ comitet Nr. 208.

Nr. 1403/1920.

C i r c u l a r ă c ă t r ă t o a t e ofici i le p r o t o p r e s v i t e r a l e şi p a ­

r o h i a l e d e s u b j u r i s d i c ţ i u n e a C o n s i s t o r u l u i

o r t o d o x r o m â n d i n A r a d .

Ur?a din scăderi le cele mai mari şi cu ur­mări rele pentru viaţa şi desvol tarea cul turală a poporului nostru din aces te pârţi este marele număr de analfabeţi sau aceia, cari nu ştiu carte. Biser ica noastră, sus ţ inând scoale pentru popor, a cău ta t să vindece aceas ta rană , dar nu i-a s ta t în putinţă în vremurile de prigoniri din trecut , de cari ar:i scăpat . Iar acum, ajungând liberi în Ţara noas t ră largă şi frumoasă, gândul nos t ru se îndreaptă din nou către ţ inta, de a face să s t ră lucească în satele noastre i lumina , în locul în tuner icului de a nu şti carte.

Acum, în p rag de iarnă, aşa credem, sun ­tem datori cu toţii să lucrăm pentru în lă turarea acelui mare rău, care este neşti inţa, şi ca serile lungi de iarnă să fie în t rebuinţa te pentru lumi­narea poporului nostru.

In cele u rmătoare vom arăta, cum credem, că se poa te face aceas ta acţiune de p r o p a g a n d ă culturala.

Preoţi i satelor noas t re să ţ ină mai multe predici , î ncepându- l e cât mai din vreme, vor­bind despre folosul cunoştinţei de carte şi .mai ales despre s c ă d e n e şi primejdiile mari, pe cari le t rage d u p ă sine l ipsa de învăţătură.

P regă t ind astfel terenul , să se caute legă­tura cu învăţători i confesionali şi cu cei dela şcoli comunale ori de stat , unde sunt de a c e s ­tea ; şi astfel s fă tuindu-se împreună preoţi şi învăţător i şi a t răgând şi pe credincioşii fruntaşi, s ă ch ibzuiască î m p r e u n ă : cum ar putea să-i adune pe analfabeţi la o instrucţie cât de e le­mentară măcar.

Localurile pentru a semenea cursuri vor fi şeoalele, unde avem scoale confesionale ori de alt caracter , sau şi alte localuri ce ar fi pot r i ­vite pentru acest scop.

Suntem convinşi, că ches t iunea aceas ta va în tâmpina greutăţ i , ca şi în alte rânduri de în ­cercări din trecut. Aceasta însă să nu descu ­rajeze pe nimeni . Şi, dacă nu s'ar putea aranja cursuri în toa tă regula , va trebui ca acele să fie cel puţin pregăt i te de pe acum, şi anume în chipul următor (dacă nu s'ar găsi alte soluţii mai pot r iv i te ) :

Va trebui adecă să se aranjeze în cursul iernii cât mai multe întruniri de ale credinc io­şilor ia şezători culturale, mai ales în seri le de sărbător i şi de Dumineci , dar şi în alte zile.

La a s e m e n e a prilejuri va trebui, să se ţină credincioşilor, de către preoţi şi învăţători şi

chiar de căirc alţi cărturari români din par tea locului, conferenţe uşoare desure lucruri de in­t e r e s ; re l ig ioasc-morale , economice din d o m e ­niul igienei; să se combată nnurniîe. rele ce bântuesc în părţi le locului, a ccen tuându- se me­reu folosul cunoştinţei de carte, care aduce fie-cărua cetitor marea înlesnire de a se cultiva şi el însuş . 1

in afară de lucrările astfel pregăt i te , sâ se aibă în vedere şi lecturile uşoare şi bune , aşa, ca să se poa tă spicui anumite părţi din cărţile burse ce stau ia îndemâna preoţi lor şi a altor căr tu­rari, şi mai cu seamă sâ se facă expuneri scurte sau chiar cetiri a t răgătoare din istoria Români ­lor, mai veche şi mai nouă, chiar şi numai pe baza manualelor de şcoală primarii, când unul ori altul nu ar fi prea înee inâoa tec a face el însuş expuneri , din domeniul istorici noastre .

Pot să se cetească şi gaze te pentru popor şi chiar şi poveşti frumoase din popor, mai mult pentru a stârni interesul general , r ămânând totuş ca fondul principal sâ se pună pe lucră­rile şi pe cetirile, cari aduc şi un oarecare fo­los de orientare asupra necesităţ i lor vieţii de azi.

De sine înţeles, că în centrul acestei în­tregi p ropagande cultural--, - - care ar avea de s c o p pregăt i rea terenurilor pentru cursurile de analfabeţi , — să fie ideia, de a îndemna pe toţi şi pe toate, de a-şi însuşi s:ris-ct.'titul şi a-şi deschide orientare culturală cât de modestă măcar.

Programul mai deaproape al acestei p r o ­p a g a n d e va avea s'o în tocmească fiecare proto­pop, conform împrejurări lor specia le din par tea locului, având să cheme — dacă află de nece ­sar ia conzultare pe preoţi şi învăţători ia un loc şi un t imp anumit .

Înfiinţarea de cursuri pentru analfabeţi ar urma numai mai târziu. Unde însă se pot ele aranja şi fâiă de pregăt i rea ară ta tă mai sus, «ă se înfiinţeze cât se poa te mai din grabă.

Nu ne putem închipui sâ se găsească un singur preot român sau un singur învăţător ro­mân, care să nu-şi dea toată truda, când e vorba de luminarea credincioşi lor şi a poporu­lui, în vremuri ca ceie de acum, când se găsesc atâţ ia sfătuitori răi , cari bucuros ar zădărnici înaintarea şi fericirea poporului şi a Statului ro ­mânesc .

Tocmai de aceea, Consistorul se învoeşte şi chiar aş teaptă , ca s ingurat icele comune b i se ­riceşti să aranjeze colecte pentru s t rângerea oarecăror sume , din cari sâ se cumpere unelte de scris pentru analfabeţii săraci. Bisericile în­seşi, cari au oarecare stâricică materiala, sunt datoare să contr ibue pe acest senz cu oarecari sumuli ţe , amăsura t averilor, pentru acelaşi scop, şi n e - a m bucura foarte mult chiar, dacă s'ar

ajunge ori din colecte ori din venite bise­riceşti, oii din amândouă aces te izvoare - să se poată oferi câte un onora r pentru preotul sau învăţătorul, care îşi va da cea mai mare silinţă şi ar dovedi rezultate frumoase în cad­rele acestei p ropagande .

De sine înţeles, că asemenea onorare s'ar putea r idiva numai cu încuviinţarea Cons i s to ­rului, Sa propunerea concretă făcută din partea protopopului concernent .

Fiind chest iunea aceasta de p ropagandă cufturaia prin satele noastre una din ceie mai însemnate , va t rebui , ca preoţilor şi învă ţă to r i ­lor să le vină în ajutor şi organele parohia le , în deosebi comitetele parohiale .

Aceste vor t rebui sâ se sfătuiască î m p r e ­ună cu toţi preoţii şi cu învăţătorii români din locali tate fârâ deosebire de confes iune: — ce şt cum este de făcut, ca p ropaganda de car te , proiectată mai sus, să fie cât mai rodnică şi cum sâ se câştigi* mijloace materiale pentru înfăptuirea acestei p ropagande şi pentru r e m u ­nerarea a celor ce vor trudi mai cu rezultat în serviciu! ei.

Hotărîrtle de acest cuprins, vor trebui s ă se aducă cu cea mai mare grabă şi suni a se trimite protopopului , care va avea sâ d i spună cele de lipsă, ca depl ină putere în numele Con­sistorului şi amăsu ra t necesităţ i lor şi posibi l i ­tăţilor da tă în fiecare comună biser icească.

Pen t rucă p ropaganda aceas ta s'o facem cât mai folositoare, Cons storul se adresează şi fac­torilor politici şi culturali (guvernului ţârii, r e ­vizorilor şcolari ai statului , asociaţiei a r âdane pentru cultura poporului) , ca să le dea fiecare concursul său.

Plănuim adecă sâ închegăm o armonie şi o conlucrare a tuturor acelora, caii pot contr i ­bui cu ceea la r idicarea d 'n iutunerec a multora din satele noastre, cari nu au avut parte de destulă lumină de carte.

Aflăm cu cale s â adaogănt aci, că toţi aceia cari au vr'un manda t politic ori biser icesc dela popo r : deputaţ i i şi toţi oficialii adminis t ra ţ ie i d e prin s ingurat icele noastre comune să fie invitaţi a-şi da şi dânşi i întreg concursul lor la aceas ta lucrare.

Adăugăm şi aceea, că Consis torul se va bucura mult de once ajutor cât de mic, ce s'ar da întru real izarea a.-estei p ropagande i culturale în popor, şi va vedea bucuros şi aceea, dacă alţi factori, mai chemaţi şi mai iscusiţi in vieaţa noastră publică, ar lua în mâna lor ches t iunea aceasta de p ropagandă . în acest caz bucuros ne învoim, că p ropagandă să treacă în mâna c o n ­ducă toare a acelor factori. In acest caz însă îndatorăm pe toţi preoţii şi învăţătorii noştri — apelând şi la fruntaşi 1 din popor -— să se a iă -

ture cu d ragă inimă, Ia munca mai rodnică a altora, — căci scopul nu e s t e : cine să lucreze, ci, să se lucreze cu cât mai mult rezultat bun pentru luminarea poporului .

Araci, din şedinţa consistorială dela 23 Noemvrie 1920.

Consistorul ort. român din Arad.

Unificarea bl sericii. Consfătuirea dela Bucureşt i şi-a ales o co-

misiune specia lă cu însărc inarea să pregă tească un proiect de lege pentru unificarea bisericii. Aceas tă comisiune a prezentat plenului, în şedinţa din urmă, unele directive pe care plenul consfă­tuirii ie-a aprobat . Conform directivelor primite, cornihiunea va lucra proiectul care după ap roba ­rea plenului va fi întărit de Sf. s inod şi de par lament .

in l iniamente genera le , direct ivele cuprind următoarele:

Pu te rea biser icească, numită în St. S c r i p ­tură „puterea cheilor"care se cupr inde în pu t e ­rea învăţătorialâ, preoţească şi- cârmuitoare (punc­tul) . Domnul Isus Hris tos a da t -o apostol i lor săi şi numai lor, şi dela apostol i a t recut puterea aceas ta ia u rmaşa iar, d in t re cari numai ep i s ­copii au primit-o în depl ină măsură . Aşa­dar pleni tudinea puterii bicericeşti o au numai episcopii . Aceasta e învăţă tura bisericii or todoxe.

Deci, în fruntea b i s e r i c i ca c e a mai înaltă autori tate şi supremul for stă sf. sinod la toate afacerile bisericeşt i de orice natură , care după canoane şi d u p ă regulamente spec ia le întră în compe ten ţa lui.

Respec tându-se acest principiu, colaborarea mirenilor e dor i tă în corporaţ iuni bisericeşt i au tonome const i tuţ ionale cu s is tem reprezen­tativ. Aşadară , pe iângâ sf. s inod funcţ ionează în vieaţa ?dmin i sua t ive şi economică a bisericii corpara ţmni alcătui te par te numai, din m e m ­bri ai cierului, parte din clerici şt mireni, în conformitate cu organizaţi i le spec ia le a le s in­gurat icelor mitropolii o r todoxe române .

I. in baza hotărîrii unan ime a organelor de cădere ale bisericii o r todoxe rou âna din toate provhidKe alipite regatului României în­tregi te , ciserica autocefală o r todoxă română este şi r ămâne una şi nedespărţită, având caracterul de biserică naţională a s ta tului român.

1!. In froetea acestei biserici s tă. ca centru al unităţii spiritual?, Sf. Sinod, c o m p u s din mitropolitul primat, din toţi mit ropohţ i i şi arhie­piscopii, din taţi episcopii şi arhierei i .vicari ai

'biser ici i or todoxe din România . 11?. Preşedinte le Sf. Sinod este mit ropo­

litul primat, iar în lipsa iui mitropolitul Mol­dovei, u rmând apo: al t r a n s i l v a u i e i , al Buco­vinei, arhiepiscopul Basarabiei , sau cei mai vechi ep iscop ÎB hirotonie.

IV. Sinodul se va aduna conform d i spo ­ziţiei den canonul 37 apos to lesc de 2 ori în an : pr imăvara şi toamna ; iu cazuri de t rebuin ţă se poa te întruni şi în sesiune ex t raord inară .

V. Convocarea Sfântului Sinod o face mi­tropolitul pr imat după prealabila încunoş t in ţa re a Coroanei .

VI. Atribuţiunile Sf Sinod sânt : 1. sâ păs t reze uni ta tea credinţei , a cultului

ţi aşezămintelor .canonice în în t reaga biserică or todoxă- română .

2. să t ra teze orice ches t iune dogmatică , sacramenta lă şi rituală, şi sâ o rezolve în con­formitate ca învăţă tura şi cu interesele bisericii.

3. să pătreze ca organ al autocefaliei

uni ta tea dogmat ică şi canonică cu celelalte b i ­serici ortodoxe naţ ionale din toată lumea.

4. să aducă hotârîri pentru promovarea vieţii religioase şi a moralităţii clerului şi p o ­porului.

5. să decidă ca for suprem în toate afa­cerile de orice natură, care în senul canoane lo r şi al regulamentelor speciale în t ră în com-pet inţa lui.

6. să supravegheze din punct de vedere dogmat ic şi moral operele de l i teratulă şi artă biser icească.

7. sâ se pronunţa în materia tuturor p ro - • ectelor de iegi cari privesc biser ica şi a ş e z ă -minteie ei.

VII. Sf. Sinod va avea un birou special care stă la dispoziţ ia preşedinte lui .

VIII Pe lângă Sf. Sinod rămân în funcţiune şi s inoadele episcopeşt i ale mitropoliilor.

IX. Pe lângă St. Sinod, ca organ central va funcţiona congresul general bisericesc, com­pus din reprezentanţ i i clerului şi ai poporului din toate mitropoliile or todoxe române .

X. Fiecare mitropolie sau arhiepiscopie va delega pe reprezentanţ i i săi în aces t congres general b iser icesc , în conformitate cu normele organizării sale.

XI. Mitropoliţ i ' , arhiepiscopi i şi ep iscopi i sânt membri de drept ai congresului general bisericesc. în 'care va trimite f ie .are mi t ropo­lie sau arhiepiscopie câte 18 delegaţ i pe t imp de câte 6 ani, rămânând ca propor ţ ia dintre d e ­legaţii din cier şi cei mireni să şi-o s tab i lească fiecare mitropolie în modul, pe care îi va afla-mai corespunzător cu aşezăminte le sale.

XII. Preşedin te le congresului «renerai b i ­ser icesc este - mitropolitul pr imat al ţării , sau în îipea lui altul dinire ierarhi, fit ordinea f x n t ă ia Sf. Sinod.

XUl, .Congresul ,ţeiiei-al b iser icesc se întru­neşte în Bucur şti din 3 în 3 ani, v iar în ses i ­uni ex t ra -ord inare de câteori va cere t rebuinţa .

XIV Atribuţiunile eongrecului g e n e r a l b i ­ser icesc s â n t :

1. să îugre j ; ască de interesele genera le şi să sus ţ ină aş zănvntel*? culturale, f i lantropice şi economice ale bisericii întregi, întrucât ni. sân t in propr ie ta tea s ingurat icelor parohia te , p ro to ­popiate , eparhii- sau m-tropolii;

2. să a leagă pe mitropolitul pr imat ; 3. să îngrijească, să sporească propr ie ta tea

generală a biser.cii (Casa Bisericii); 4 să preciire mijloacele necesare pentru

subvenţ ionarea biserici lor sărace şt a a şezămin­telor d e cultură religuocsă, p recum şi pent ru t i ­pografia cărţi lor bisericeşti şi pentru insti tutul b i b l i e ;

5. s â iniţieze colecte pentru scopuri b i se ­riceşti, şcolare şi fi lantropice, iar în cazuri de t rebuinţă să dec idă imposi te bisericeşti ' ;

6. să dec idă asupra rotunziriî eparhii lor , după prealabi la înţelegere cu eparhi i le in te re ­sate şi cu organele s t a tu lu i ;

7. să exam*«eze socoteli le înche ia te şi să s tabi lească bugetul pentru trebuinţele centrale ;

8. să a leagă un consiliu central bisericesc compus din 15 membri (câte 3 din fiecare mi ­tropol ie) dintre aceş t ia 5. vor fi permanenţ i sa la ­rizaţi, iar 10 onorari cari vor primi diurne şi cheltueii de călătorie pentru par t ic ipare la şedinţa.

XV. Consiliul central îşi va avea biroul laolaltă cu Sf. Sinod, cu acelaş personal de birou, iar pentru afacerile financiare se va in­stitui o epi t ropie centrală .

în înţelegere cu ministerul cuitelor, Casa Bisericii erectă exclusiv din averea biserici lor or todoxe se va transforma în în organul C o n g r e ­sului general ca sup remă epi t ropie b iser icească .

XVI. Consiliul central va pregăti toate lu­crările necesare pentru Congresul general b i s e ­ricesc şi va îngriji pentru ducerea la îndeplinire a hotărîrilor luate.

XVII. La organizarea eparh ia lă se admi te pe lângă fiecare chir iarh un consis tor (sniri tual con si stor adminst ra t iv , epi t ropie) şi o aduna re eparhia lă (Congres) din clerici şi mireni , după modal i ta tea şi proporţ ia care o vor stabili o rga­

nele eparhia le în drept, în conformitate cu t r e ­buinţele eparhiei .

XVIII. In organismul p ro topopesc va f u n c ­ţiona .senatul (scaunul) p ro topopesc compus numai din preoţi, comitetul epi t ropatelor şi adunarea p ro topopeâscă compusă din clerici şi mireni .

XIX. In organismul parohial va fi vot obş tesc . — Adunarea parohială va a lege ,cons i l iu l (comi­tetul) parohial şi epitropia parohială , care p e n ­tru în t reagă ges t iunea financiară este r ă s p u n z ă ­toare atât consiliului, cât şi adunări i parohia le .

Pentru împodobi rea bisericii, organizarea d e coruri bisericeşti , . îngrijirea orfanilor, săracilor , educa ţ ia tinerimii şi alte acte de: can ta t e publică,, aduna rea generală după neces i ta te va alege şi consilii speciale (frăţietăţi) în care pot lua par te şi femeile. Amândouă aceste corporaţ iuni vor avea .ca preşedinte de drep t pe parohul locului.

In consiliul şi epi tropia parohială nu pot fi admiş i decâ t parohienf, cari .îşi îndepl inesc datoriile creştineşti .

Parohul se numeşte d u p ă avizul cons i s to -rului de cătră ch ina rh în vechiul Regat, Buco­vina şi Basarabia , ear în Trans i lvania şi Băna t se va respec ta s is temul electoral de pânâ a c u m a .

Conform acestor direct ive va e labora c o -mis iunea proiectul d e lege.

INFORMATIUNi. I

f D r . losif Iuliu Olariu. La în­cheierea foii primim jalnica veste, că P . C Sa părintele Dr. losif Olariu, protosinceL şi director seminaria! în Caransebeş a :

trecut ia cele eterne, în 6; Decemvrie n., în etate de 6 1 ani. Adormitul în Domnul şi-a dedicat întreaga sa vie.oţs ŞÎ activi­tate de peste 3 decenii pe altarul 'cul­turii naţionale. In anul şcolar 1917 Î8-. a funcţionat în calitate de- director şi pro­fesor şi te inshtutul nostru pedagogic-teologic. Ca dascăl nu s'a mărginit la o muncă .de catedră, ci a cultivat cu rar zel, pricepere şi cu o sârguinţă de admi­rat ştiinţa teologică. Prin numeroasele opuri, ce Ie-a publicat a adus mari ser­vicii învăţământului nostru teologic şi a făcut cinste bisericii noastre. DisHnseîe sale calităţi preoţeşti, modestia omului erudit şi cinstea personală ireproşabilă îi- dedeau forţa unui educativ de mare valoare. Generaţiile de preoţi, cari s'au adăpat şi se vor adăpâ din bogata lut moştenire sufletească, biserica şi neamul românesc, al căror fiu credincios şi devotat a fost, vor binecuvânta memoria lui din neam în neam. Odihnească- în pace!

f D r . R o m u l V e l i c i u . Le.-.i. în 6 Decem­vrie n. a încetat din vieaţă, după. lungi şi grele suferinţi, distii; vi advocat şi fost prefect ai ora­şului Arad, Dr. Romul Veliciu, în etate de 3 8 ani. Regretatul fruntaş, credincios t r ad i ţHor sa le famihare a fost un os taş devota t cauzei noas t re naţ ionale şi a servit intereselor obşteşt i şi r o ­mâneşt i cu abnega ţ i e şi zel, cinste şi d rep ta t e . Aceste calităţi, atât de rare în zilele noas t re i-au as igurat s t ima şi iubirea întregii noastre , societăţ i . Doliul- români lor din Arad şi jur.- s'a manifestat într 'un mod impozant la actul în­mormântării , , ce' a avut loc Miercuri, în 8 Dec. n. Prohodul 1-a oficiat păr. p ro topop al Aradu­lui Trai an Văţian, as is ta t de preoţ i i : Vasi le Olariu şi Alexiu Popovici. Panegir icul 1-a rost i t , frumos şi elocvent, păr. Popovici, în numele oraşului 1-a parenta t pr imarul Dr. Robu, al pa r ­tidului naţ ional Dl Vasile Goldiş. Cortegiul porni apoi pe s t rada pr inc ipală spre cimiterul de sus . In momentul , când mulţ imea făcea cot i tura dela casa. Dengl spre viaductul gării , unui dintre cele trei aeroplane , cari făceau virajuri prea îndrăsneţe asupra străzii principale, sburând prea jos şi lovindu-se de sîrmele de telegraf,

Nr. 48 B I S E R I C A Ş I Ş C O A L A Paf. 3

explodă şi se prăbuşi în flăcări pe ţărmurele lacului din pădurice. Aviatorul Voim Georgescu fu ars de viu. Se născu o panică de nedeşcris . Mulţ imea să împrăştia, iar cortegiul format din pretini şi rudeni îşi continui drumul.

f S a v a Ra icu , directorul esecutiv al inst i ­tutului de credit şi economii „Victoria" din Arad, a decedat , după lungi suferinţi, Vineri în 10 Decemvrie n.

Din vieaţa pastorala. Cercul religios Bârzava ş i -a ţinut a doua întrunire a sa în a. c. în comuna Groş, în ziua de 26 Oct., 8 Nov. (Sf. Dimitrie). A făcut adâncă impresie servi rea sf. liturghii în soboc, în modes ta b iser icuţă de lemn din aceasta comună atât de fericită de sgomotul zilelor de azi. P red ica ocazională a rostit-o preotul A. Mursa din Bătuta. A vorbit despre „obiceiul rău (păca tu l ) de a în jură" . A vorbit pe scurt, dar pe înţelesul poporului şt spre mulţumirea tuturor. La sfârşitul sf. liturghii preotul prezident P. B.mchiciu din Monoroşt ia a ţinut o prelegere poporală despre „România mare". Prelegătorul a s târni t un viu interes şi a lăsat o frumoasă suvenire în sufletele ascu l tă ­torilor. După masă. preotul cassar D. Maci din Căpniţa a cetit un proiect de s ta tute pentru fondu! „cultural-rel igios* înf.inţat în acest cerc. Statutele se discută şi să acceptează , dec r e t ându -se, ca fondul sa se pună în activi tate, desfăcând între credincioşi încă la fiitoarea întrunire chipuri sftrite, cărţi de rugăciune, precum şi alte cărţi, contr ibuind la promovarea culturii morale.

T. Ciorogariu, rapr rtor.

Jarăîîîâiitel învăţătorilor confesional. Revi-zoratul şcolar recesrcâ şi pe aceas ta cale pe toţi învăţătorii d t i a scoate te confesionale să se prezinte ia depunerea jurământului . Luarea j u r ă - ' mântului se va face cu cuvenită solemnita te în sala mare a primăriei di» Arad, în prezenţa delegaţi lor d'u par tea auto staţilor confesionale şi a n u m e : Soi în 16 Dec, ¡0 ore a. m. învă ţă­torii confesionali gr, ort. şi gr. cath. români şi sârbi. Vtneri la 17 Dec. îO ore a. va. învătăjtorţj confesional: romano-c» tb„ calvin:, luterani şi israiiiţi. îodf MoUovăn, revizor. *

Saeta baptiştilor. M' imteru l cultelor a n o ­tării să ia o măsură uniformă şi generală pentru toate comunită ţ i le bapt is te din întreaga ţară , de oarece a p i m i t numeroase memorii din par tea acestor comuni tă ţ i bisericeşti , cu privire la cul­tul şi organizaţ ia acestei confesiuni. In aces t scop, la depar tamentu l cultelor, a început să se s tudieze în amănun t aceas tă ches t iune care a devenit în u rma evenimente lor politice, din t e ­ritoriile alipite de o impor tan ţă excepţ ională .

Legătură între viaţa pământească şî viaţa de !

dincolo. Din America se p o v e s t e ş t e : Celebrul Edison a inventat un aparat, prin care ar putea sta în comunicaţ ie cu sufletele celor morţi . Lu­mea ştiinţifică ;--e ocupă de aceas tă descoper i re . Savanţi i cei mai mulţi nu cred, fireşte, în acest minunat a p a r a t ; dar unul din membri i ins t i tu­tului francez, dl Laubeuf, este de părere, că n 'ar fi filozofic să negăm totul din p o r n r e ; minunile hipnot ismului a ra tă că omul are facultăţi ce vor fi bine. cunoscute într 'o zi.

Un nou se r antituberculos. Chimistul M. Charruy a ia Nantes , a descoper i t un nou ser ant i tuberculos prepara t din sângele unei capre imunizate , ale cărui efecte ar preveni şi com­bate tuberculoza, Charruy a înainta t Academiei de ştiinţe din Par is un memoriu a sup ra d e s c o -perirei sale şi a rezultatelor obţ inute în privinţa cărora se va pronunţa în curând comis iunea serurilor din Academia de ştiinţe din Par is .

C o n c u r s e . 2749/1920.

Pent ru depl inirea definitivă a postului de directoară la internatul diecezan de fete din A r a d , se publ ică cu termin de 21 z i le , u rmă­torul concurs.

Delà recurente se cere : 1. Să p o s e a d ă perfect, în graiu şi în scris ,

l imba literară r o m â n ă şi să a ibă cunoşt inţă de limba franceză.

2. Să a ibă studii îndrepiă ţ i toare pentru vre-o catedrală de şcoală secundară .

3. Să fie de religiune or todoxă română. 4. Să aibă îndeletnicirea cuvenită în ale

căsniciei unui internat, având să conducă soco-ţile şi căsnicia internatului .

5. Despre studii le şi apti tudinile cerute prin acest concurs, precum şi despre serviciile pres ta te vre-unei şcoaie sau vreunui in te rna t să prezinte documente le necesare , în original.

6. Să prezinte a testat medica! delà vre-un medic oficial, că este sănă toasă din destul pentru serviciul de sub Întrebare.

Beneficiul ce se oferă va s t a : din do ta -ţ iunea ce va corespunde după vremuri amâsu-rat pregătirilor, dacă ar fi r ă m a s în serviciul învăţământului .

Fiitoarea directoară va fi păr taşe la fondul de penziune al statului în condiţii le, ce î-le va recunoaş te statul. .

în preţul provederii întregi în internat , adecă pentru vipt, corle!, luminat, încălzit şi spălat , directoarei i'-se va socoti cvota lunară de 300 iei, ce î-se va scoate din salar.

îndatoriri le directoarei vor fi să îngri jască de căsnicia internatului, pur tând socoţile inst i ­tutului şi să conducă educaţ ia eieveior de internat .

Chestiunile în détail, cari s-ar ivi în legă­tură cu oficiul şi beneficiul fiiîoarei d i rec toare îşi rezerva Consistorul să le reguleze.

Arad, ia 10/23 Nov. 1920.

Consistorul ort. rom. din Arad. 1 - 2

Nr. 1458 şc. 1920. Consistorul eparhial or todox din O r a d e a -

Mare publică concurs pentru 1. post de profe­sor de rel igiunea la şcolile normale de băieţi şi fete din O r a d e a - M a r e , pe lângă următoare le condiţ iuni :

Pot competa numai preoţi sau absolvenţ i de teologie cu cvalificaţie preoţească de clasa primă, eventual cu studii teologice super ioare .

Vor fi preferiţi acei Dni preoţi cari în vara anului curent au urmat cursul de pedagogie în Ciuj, anume organizat în acest scop.

Alesul va catehiza cel puţin 16 ore la s ă p t ă m â n ă şi o o«ă de exortare.

Profesorul de religiune va face par te de drept din uorpul didact ic a! şcoaiei normale , având toate drepturi le şi dator inţ . le împreuna te cu aceas tă cali tate.

Salarul puterilor didact ice p tn t ru învăţă­mântul religiune! se dă în înt regime dm par ­tea stctulu ' , la fel cu salarul celorlalte put - r i d idact ice delà şcoala normală cu toate d r ep ­turile as igurate pe s eama acestora.

Asiii de serviciu împliniţi mai nainte în al tă slujbă biser icească, chiar şi înainte de a se preoţs se vor compu ta la salar d u p ă normele fixate.

Reflectanţii la acest post ssă-şi prezinte rugarea Consistorului eparhial o r todox dir. Oradea-Mare până la Î2 /25 D e c e m v r i e IS20, însoţită de următoare le documen te :

t . Autobiografia pe scurt cu evidenţiarea anilor de serviciu cari să se calculeze la s t a to -rirea dotaţiei profesorale.

2. Extras de botez. 3 Test imoniu de matur i ta te . 4. Absolutor teologic. 5. Test imoniu de cvalificaţiune preoţească. 6. Atestat de serviciu de până aci . Documente le se pot tr imite şi în copie

autent icatâ . , , Oradea -Mare , din şed in ţa Consis 'orului

eparhial , ca senat şcolar, ţ inută la 12/25 N o e m -vrie 1920.

Consistorul eparhial ortodox român. Roman Ciorogar, a rhimandri t preşedintele

consistorului . — a — 1 - 2

Pentru îndeplinirea staţiuriei învăţătoreşt t-cantorale, la şcoala primară gr or. rom. din comuna Murani, protopresbi teratul Vinga, se publică concurs cu termin de 30 zi le , d é l a i , publicarea acestuia în „Biserica şi Şcoala" .

Emolumentele sunt : 1. In salar fundamental delà comuna bis.

600 lei în bani solviţi în rate lunare anticipative, din cassa cultuale, lntn-girea de salar se va cere delà stat, pentru care sumă, comuna bis. nu garantează.

2. Cvartir în natură, care . cons tă din 2 odăi , tindă, cămară, grajd, coteţe 'şi o g răd ină pentru legume.

3. Pentru conferinţe 30 lei, iar pentru scr ipturis t ică 30 lei.

4. Stolele delà mormântări unde va fi pof­tit 2 lei, iar delà part ic ipare la parastase 1 leu.

De curăţ i rea şi încălzitul salei de învăţă­mânt se va îngriji o a r o h a

Alesul se va îngriji de curăţirea locuinţei pe din lăuntru, iar pe dm afară comuna bise­ricească.

Alesul va provedea cantoratul în sf, bise­rică, va conduce elevii la sf. biserică şi va cânta răspunsur i le în Dumineci şi sărbători cu elevii.

Darea după beneficiu, va solvi-o alesul. Recursele adjusta te cu documentele nece­

sare, • adresate Comitetului parohial din Murani — se vor trimite P. On. Oficiu protopresbiteral gr. or. rom. în Vinga, având recurenţii , a-se prezenta îi. vreo Dumineca ori să rbă toa re în sf. biserică din Murani, spre a cânta şi a se face cunoscuţi alegătorilor.

Murani ia 10 Sept. (3 Oct.) 1920. In conţelegere cu : Dr. P. Ţiacra m. p.

pro topop. n ~ 1 - 3

Pe baza rezoluţiunii Ven. Consisto," de sub Nr. 2684/9.20, prin aceas ta , să esene. din nou concurs pentru îndeplinirea parohiei rie cf. I. dm C u r n l ă u ş , (jud. Ara a) , devenită vacan tă prin ahzicerea' pan.hu.lui Viigil Mihulin, cu termi:; de 30 z i le deia prima publ icare în organul oficios. „Biserica şi Şcoala" pe lângă următoarele eroo-lumente :

1. Una ses iune pământ extravilan în ex -tenzHinea ei de az« împreună cu dreptul de păşune . 2. 4 cânepişt i apar ţ ină toare ses iumJ . 3. Intravilanul parohia! fo ios i de fostul paroh. 4. Retr ibuţ iunea de bir, ş s to le : 420 lei. o. Alte venite accidentale şi întregirea delà stat, pe care însă comuna bis . nu o garantează.

Alesul preot va supor ta toate dări le p u b ­lice după întreg venitul beneficiat, va inplini toate funcţiunii--, va predica cel putiti od:etă la lună ş ! va catehiza la şcoaiele unde va fi r e c ­lamat, fără altă venum* raţie.

Paroh ia fiind de cl 1. vdela recurenţi se cere cvalificaţia près risă în concluzul $m>>du!ui eparhial de sub Nr. 84/910. In lipsa reflectan­ţilor de cl. 1. se admit şi cei cvahficaţi pentru parohii de ci. II. cari vor produce atestat d e s p r e absolvarea a lor 8. cî. gimnaziale cu tes t imoniu a e maturi tate.

Recursele sd jvs ta te regulamentar şi cu ates ta t de serviciu de până acum, ev.-ntual con ­s imţământul Athierelui diecezan dacă ar fi din altă dieceză, sunt a-se înainta în t-rminti l c o n -cursuai oficiului p ro topopesc rom. ort din S i ­ria, adresa te Comitetului parohial rom. ort. din Comlăuş şi cu stricta observare a § 33 din r e ­gulamentul pentru parohii . Concurenţi i vor avea a-se prezenta în sft, biserică din Comlăuş , spre a-şi arăta desterifatea omilet ica şi r i tuală

Dat în şedinţa ext raordinară a Comitetului parohial rom 'ort, din Comlăuş , la 16/29 Ian. 1920.

han Cuedam m. p., v. preş. corn. parohial . •Dimìtne I. Popa m. p. noter, adhoc al comite­tului. In conţ.-légère c u ; Mihail Lucuta m. p., protopresbi ter rom. ort.

1—3 Pentru îndeplinirea postului învăţă toresc ,

cantora! delà şcoala confesională gr. ort. rom. din L î p o v a , se publică concurs cu termin de 30 z i l e d t l a prima publicare în organul oficios „Biserica şi Ş oala".

Doîaţia împreunată cu acest post anua l ­ii! int e este :

1. hi bani gata 600 lei. 2. Locuinţă cores-punzătoaie în edificiul şcolar şi g r ăd ină extra­vilană. 3. Pentru conferinţă suma ce o vor r ec -

lamă trebuinţele . 4. Pentru scripturistică 50 lei. 5. Venitele cantorale dela funcţiunile unde va fi poftit şi la cari are să part icipe. 6. Ajutoarele precum şi întregirea recerută conform anilor de serviciu a învăţătorului ah s se va cere dela stat. 7. De încălzitul şi văruitul salei de învă­ţ ă m â n t şi a întreg edificiului pe din afară se va îngriji comuna bisericească, iar a locuir ţei în-văţătoreşt i pe dinlăuntru cade în sarcina învă­ţătorului .

Reflectanţii cari vor dovedi capací ta le de a înstruâ şi conduce corul vocal existent vor fi preferiţi şi vor primi o remunera ţ iune anuală cel puţin 300 lei.

Alesul învăţător e îndatora t a înstruâ elevii în cântări le bisericeşti , să conducă elevii în toate Dumineci le şi sărbător i le la sf. biserică, să cânte cu dânşi i răspunsuri le liturgice şi să conducă s t rana fără alta remuneraţ iune.

Reflectanţii au să-şi înainteze recursele lor înşirui te cu documentele prescrise şi adresa te Comitetului parohial din Lipova, P. On. oficiu p ro topopesc gr. ort. rom. din Lipova, precum şi a -se prezenta în sf. biserică din Lipova în vre -o . Duminecă ori sărbă toare spre a-şi a ră ta dexte­ri tatea în cântare şi tipic şi să se facă cunos ­cut poporului .

Lipova, din şedinţa Comitetului parohial ţ inută la 26 Octomvrie (8 Noemvrie) 1920.

Comitetul parohial. In conţelegere c u : Fabriciu Manuilă proto-

presbi ter . — o — 1—3

Nr. 231/1920. Pentru îndepl ini rea parohiei vacante U c u r î ş ,

de clasa 11. ordinul Venerat , Consis tor iu de s u b Nr. 337. B. a. c. se pub ' i că nou concurs cu te r ­min de alegere la 30 zile dela pr ima publ icare , cu următorul beneficiu.

1. P ă m â n t parohial de 16 jug. catas t ra le , care cu ocas iunea exproprierii de pământ , domenial se va întregi la una sesiune. 2. Compet in ţa de păşuna t 8 jug. catasîr . 3. Birul de la fiecare c a s ă căte 30 litre cucuruz sf armat , ori preţul curent al aceluia. 4. Dela înmormânta re de clasa I. 8 lei, c lasa 11, 6 lei, clasa 111, 4 lei, pentru înmor ­mân ta rea pruncilor sub 7 ani 2 lei. Botezul 40 bani . Feş tanta 1 leu. Cununia 2 lei. 5 . întregirea d o -taţiunei dela stat . De locuinţă se va îngriji p r eo ­tul ales, carale va avea a ca teh iza la şcoalele din loc fără al tă remunerare . Dări le de s tat ie va plăti preotul .

Recurenţii suplícele lor adresa te Comitetului parohial să- le trimită la of. protopresbi tera l în Gir işul -negru, având a-se prezenta la sf. b i se ­rica pentru a servi şi predica.

Ucuriş din şedinţa Comitetul parohia 1 ţ inută la 18/31 Octomvrie 1920.

Comitetul parohial. Iu conţelegere cu : Petru Serbu, p ro topop .

- - u ~ 1—3 în sensul decisului Venera t Consis torul

Orădan de sub Nr. 1083. B. 1920 pentru în­depl in i rea parohiei vacan te S u p l a c , de c lasa II. se publ ică nou concurs , cu următoare le emolu­men te : 1. P ă m â n t parohial de 10 cubule. 2. Compet in ţa de păşuna t . 3 . Birul căte 30 litre cucuruz sfărmat dela pes te 200 numere de case . 4. Stolele înda t ina te . 5. întregirea dotaţ iei dela stat. 6 Casă parohia lă cu supraedi f ica te le . Ale­sul va trebui se p rovadă ca tehizarea şcolarilor. Terminul alegerii la 30 z i l e dela pr ima publ icare .

Recurenţii să-şi t ramita recursele adresa te Comitetului parohial , la subscrisul în Girişul-negru, având a-se prezenta la sf. biserica din Sup lac pentru a servi, ori cântă şi cuvânta .

Din însărc inarea Comitetului parohial . Petru Sérbu, p ro topop .

_ n — 1 - 3 . Pent ru îndeplinirea parohiei de clasa a

III. din comuna Ateaşu, tractul Tinca, judeţul Bihor devenit vacan tă prin moar tea parohului se escrie concurs cu termin de 30 de zile dela pr ima publ icare în foaia oficioasă „Biserica şi Şcoa la" .

Emoluminte le împreunate cu acest post sun t : 1. Una sesiune parohia lă cons ta ta toare din

14 iughere catas t ra le şi 1 2 9 1 Q 2. Locuinţa parohia lă cu 3 camere , culină

d e vară, cănţălăr ie , cămară de economie şi sup ra edificatele şi grădină .

3 Birul legal şi anume dela credincioşii cu

pămân t una vică grâu, dela credincioşi fără p ă ­mânt, una vică porumb ori orz. Se notifică că, din bir parohul ales are se deie 10 viei grâu sfatului pentru serviciile ce are a presta.

4. Stolele uzitate. 5. întregirea dela stat, pentru care paroh ia

nu ia răspunderea . 0. Dările erariale alesul le solveşte. Reflectanţi la ac . s t post sunt poftiţi a-şi

subşterne petiţia concursuală îostruată cu docu­mentele prescrise M. Onorat;-lui oficiu p ro to­popesc cu sediul în Saîonta-mare. Judeţul Bihor adresa te Comitetului parohial gr. or. rom. din Ateaşu şi sunt obligaţi cu stricta observare a §-lui 3 3 din „Regulamentul" pentru parohii , a-se p r e s t n t a în sfânta biserică din Ateaşu în vr'o Dumineca ori sărbătoare spre a-şi arata des te -ri tatea în cele rituale oratorice,

Dttt din şedinţa Comitetului parohial gr. or. român o in corn im a Ateaşu ţ inută la 20 S e p ­temvrie (3 Octomvrie) 1920.

Comitetul parohial. In conţelegere cu: Dr. Nicolae Roxin, p ro -

topresbi terul substi tut , - • — 2 - - 3

Pentru îndeplinirea parohiei vacante de cl. III. din comuna Lupoaia, tractul Tinca, judeţul Bihor, se. escrie concurs în termin de 30 d e zile dela pr ima publicare în „Biserica şi Şcoala" , pe lângă următoarele emolumen te :

1. Una vică. de cucuruz dela toată casa. 2. Patru jughere catastrale de pământ . 3. Casă parohială . Alegândul va solvi dările după ses iune şi

va catechlza ia şcoala din loc fără altă re mu nereţ ie .

Reflectanţii au a-şi înainte rugările ad jus-ta te cu documente hi oficiul protopresbi tera l în Salonta, adresa te Comitetului parohial din Lu­poaia , având a-se prezenta în vr'o Duminecă sau sărbă toare în biserica deacolo pentru dove­direa de s t en t ă ţn în celea r i tuale şi a oratoriei .

Dat în şedinţa Comitetului parohial , ţ inută la 17 Oct. n. 1920.

Comitetul parohial. In conţelegere c u : Dr. Nicolae Roxin, p r o -

topresbi terul subst i tut . — n — "2 - 3

Pentru îndeplinirea definitivă a postului învăţă toresc dela şcoala confesională ort. rom. din B u c o v ă ţ , protopresbi tera tu l Timişori i , se escrie concurs cu termin de 30 de zile dela pr ima publ icare în organul diecezan „Biser ica şi Şcoa la" pe lângă următoare le e m o l u m e n t e :

1. Locuinţă în edificiul şcoalei cu 2 odăi , bucă tăr ie şi cămară apoi grajd cu un despă r ­ţământ .

2. Salar dela comuna biser icească 600 lei. 3. Grăd ină şcolară. 4. Pentru conferinţă 10 lei. 5. Pent ru scripturist ică 10 lei. 6 Dela înmormântăr i unde va fi, poftit 2 lei. 7. întregirea dela stat carea a fost pusă

în curgere şi până acum. Pent ru curăţirea şi încălzirea salei de în ­

vă ţământ se va îngriji comuna biser iceasca, cu­răţirea locuinţei însă va cădea în sarcina alesului.

Alesul va fi obl igat să provadă şi s t rana în sf. biserică, să conducă regulat elevii la se r ­viciul Divin inst ruând atât şcolarii cât şi t ineri­mea în cântăr i le şi răspunsur i le liturgice.

To toda t ă să îndatorează a insirua şi elevii şcoalei de reo . economică primind pentru aceas ta remuneraţ ie deosebi tă

Pent ru instruarea şi conducerea corului se as igura remuneraţ ie corespunzătoare .

Doritorii de a ocupa acest post sunt pof­tiţi aş-i înainta recursele adjustate cu documen­tele prescr ise în „Regulamentul pentru org. înv." şi adresa te Comitetului parohial din Bucovăţ la Prea On. oficiu protopresbi tera l gr. ort. rom. al Timişori i (Gyárváros) to todată să recere a-se prezentă în vre-o Duminecă ori se rbă toare în s. biser ică din loc spre aş-i ară ta dester i ta tea în cele ri tuale, dar nici de cât în ziua alegeri i .

Da t în şedinţa Comitetului parohial din Bucovăţ, ţ inută la 13/26 Sep. 1920.

Comitetul parohial. In conţe legere c u : loan Oprea, p ro topop .

- - n — 3 3 Pentru îndepl inirea parohiei de clasa a H-a

Lazurii de B e i u ş , deveni tă vacantă prin t recerea la celea eterne a parohului Alexandru Pele, să

escrie concurs cu termin de alegerea de 30 d e zile dela pr ima publ icarea în foaia oficioasă, pe lângă urrnătoriul beneficiu:

1. Quartir parohial constatator din 2 odăi şi bucătărie, şură şi grajd şi grădină de legume.

2. Uzufructul pământului parohial de circa 8 cubuie.

3. Stolele obicinuite. 4. 12'/-j cubule cereale, jumătate grău, j u ­

măta te cucuruz, dela moara urbărialâ. Alesul preot va avea să catechizeze în

şcoala pr imară din loc, fără alta remanera ţ ie . Doritorii de a ocupă aces t post, sunt pof­

tiţi aşi înainta tugarea de concurs instruită cu documente le regulamentare Prea Onoratului Oficiu p ro topopesc ort. roma a din Vaşcău, cu al cărei consenz vor avea a se ară ta poporului din loc sub durata concursului .

Din şedinţrs extraordinara a comitetului parohial , ţ inută în 14. Noemvrie 1920

Comitetul parohial. Cu consenznl meu: Adrian T. Deseanul

protopresbker . _ n _ 3—3

Duplicat. Teodor Câmpanu, născut la 2 Febr. 1882,

în comuna Chişineu, p ierzându-s i d ip loma de învăţător el iberată sub No. 894 p'. 1 9 0 1 - 2 , i-s 'a es t rada t cu datul de 7 Dec. 1920, No. 216 P. 1920—21, dupl icat , prin ee originalul se declară anulat .

Direcţiunea instit. teol. şi a şcolii norm. ort. rom. din Arad.

A v i ^ ! A apărut: C a l e t e d a r u l D i e c e *

asasa c l i n A r a c i p e aratul 1 9 1 1 . Conţine: Cronologia. Sărbători şi alte zile schimbăcioase. Posturile. Deslegări de post. Parastase oficioase. Sărbători naţio­nale. Zile de repaos la judecătorii. Regen­tul anului. Anotimpurile, partea calendaris­tică, întunecimile a. 1 9 2 1 . Taxele de postă, telegraf şi telefon. Consemnarea târ­gurilor din Crişana, Transilvania, Bănat şi vechiul regat. Timpul vânatului şi o par­te literară instructivă, împodobită cu mai multe clişee.

Preţul unui exemplar 5 Lei -f- 1 Len 35 bani pentru factură recomandat. Revân-zătorii beneficiază rabat. Se poate coman­da contra bani gata în librăria diecezană din Arad. • • • • • • • • • • • • • • •

fluiz. Prin aceas ta aducem la cunoşt inţa 00 .

publ ic , că

Croitoria Diecezană (S t rada E t n i n e s c u Nr. 35) ş i -a re înce­put act ivi tatea.

P r i m e ş t e pentru renovare, transformare, întoar­cere: haine civile şi îmbrăcăminte preo­ţeşti. C o n f e c ţ i o n e a z ă : haine civile, ornate bisericeşti, prapori, s t e a g u r i , epitafe, perdele, măsaie etc. etc. :: :: prompt şi pe lângă preţuri convenabi le .

Cu s t imă :

£ibrăria Diecezană, Arai

Cenzura t : Alexandru T. S t a m a t a d .