FEBRUARIE, 1927ANUL VIU, No. 2

Organ oficial 0e piopagantiâa l S o c ie t ă ţ i i

,Mormintele EroilorC o m ite tu l C e n tr a l

^.CHIROVICr

„România Eroică"O rg a n o f ic ia l d e c u l iu r ă şi p r o p a g a n d ă n a ţ io n a l ă

A l S o c i e t ă f i i „ M o r m i n t e l e E r o i l o r "S u b î n a l t a o c r o t i r e aM. S, R E G I N A M A R I A

Preşedinte activ: I. P . S. S. P atriarhu l Miron C ristea

Redacţia şi Adm inistraţia: S o c . „Mormintele Eroilor”, Palataî Patriarhirei — Bucureşti.

S u m a r u l :

P o r t r e t u l M . S . R e g in a M a r i a .................D in t r e c u t ( v e r s u r i ) ..................... . Mircea Răduleseu.

P o r t r e t u l M . S . R e g e le F e r d i n a n d 1 .A v ia ţ ia ( v e r s u r i ) .......................................... Aurelian Păunescu

A u to g r a f u l I. P . S. S . P a t r i a r h u l R o m â n ie i D r . M iro n C r i s t e aS e r o a g ă p l u g a r u l ...................................... Gh. Bălteau

I n a u g u r a r e a m o n u m e n tu lu i e ro i lo r a rg e ş e n id in P i t e ş t i ...........................................R. E.

P o v e ş t i d in v re m e a r ă s b o i u l u i .................Lt. în rezervă Ghiţescu Niculae

PREŢUL ABONAMENTELOR:Abonament anual ediţie velină pentru autorităţi şi instituţii 1500 Lei,

particulari 1000 „„ „ ,, obişnuită 120 Lei — Exemplarul 10 Lei.

Abonament anual ediţie obişnuită pentru pensionari, săteni, soldaţi şi şcolari 60 Lei,

m m ® © :© © © :© © ©:©:©:©;©;©

fuVi

i) [ u v G A la ^ t v i x ţ u i C i i ,

t i , 'V*.XZ liju r„ t{ . *L £ /W C£w C îC 4 & 4 \ CAm

tfcU'W^Ci /U*U'm&b+Â Ăv v a * ^ U « c * w ^ i î \

2 R O M Â N IA EROICĂi

Q3G06oooooooqoooooooooooouooooooooooQooooooooooooooooooooeooooooooooooo66o<^oooooooo‘xxxx)6oo3Qooooocot’Ooooooooooooooooaoooooooooooobooooooocooo6oooooooooa

tfOOOOOOOQooooooQCOOOOOOOCOoooooooooooooQocx?<^ooobx>ocoooo30(^ooooooooooocx3ex»cxxKityatxxx^ooQcxxxx>«xx»o^ocxaooQoo;xaQQcxy^nont^xx>POQQQtx?oooo<X)00oo^

Di n t r e c u t ...Cu muşchi acoperită şi cu olane roşii,Cu străşini dătătoare de umbră răcoroasă, ' Aşa în vremuri bune te-au ridicat strămoşii Şi te ştiam pe lume, patriarhală casă.:.

întâii ochi spre viaţă eu i-am deschis prin tine; La v itra ta bătrână mi-au spus poveşti bunicii... Re 'ăd ca n vis grădina cu meri şi stupi de albine Şi < u poteca ninsă de rochia rândunica!

Era pe-atunci în tine atât prisos de viaţă;La g e m u ri, în ulcele, muşcate şi betunii...Urcau pe zid zorele şi’n ori-ce dimineaţă Cu tril sglobiu şi proaspăt mă deşteptau lăstunii.

Revăd gigantici, duzii, ' sădiţi de mâini bătrâne, Cu ramuri no dur oase întinse’n slăvi albastre; Unde sunt oare astăzi hambarele cu grâhe? Unde-a pierit belşugul gospodăriei noastre ?

Văd ceaţa cum se lasă şi sufletu-mi apasă,Mă-apasă tot trecutul, sub afumata grindă,Mă uit strein la toate din vechea noastră casă, Strein mi-apare chipul în ciobul de oglindă...

Părăginită-i curtea şi fără de ulucă, ;Din tot belşugul vieţei n'a mai rămas nimica,

: Un dud bătrân căzut-a şi altul e pe ducă...S a prăpădit bunicul şi a murit bunica.

Purtând în ochi-mi umezi himera ţinereţii Privit-am lung spre cuibul pustiu 'de rândunele Şi obosit de toate cărările vieţii - < • ^Am stat să plâng pe pragul copilăriei mele!

Mircea Dem. Rădulescu

^ / 50oooab0d66d 3 0 0 0 0 0 oorooooo'poooooo6<>66G 6666 ooo66âo©c<xx)ooooooooooocs»oooooopDodo^oc oooo ooooocxxsocjooooocooooooooboooooob^oooooopoooooooorf

^P»oaooooooooooox>ooc»oo^ x^^oooooţxxwooooooQoooootîoooooooooopoooooooxoooooooooooooooooooooooooopooocioooooooooooooooţoooooocooooooooooooeooooooooooo'

RO M ÂN IA ERO ICĂ

M. S. 'R. FERDINAND I, Regele tuturor RomânilorIn zilele mari ş i istorice In care neamul rom ânesc şi-a cucerit pentru to tdeauna , prin je r tfa sutelor d e

mii de eroi, drepturile sale la viaţă şi libertate el n ’a u ita t niciodată pe cel dintâi d intre eroii săi, pe M. R . Regele F erdinand I, a l cărui su fle t a fo s t una cu su fle tu l neamului.

Astăzi, m ai m ult ca oricând, întreg poporul rom ânesc îşi îndreaptă recunoştinţa ş i dragostea sa ne­m ărginită către M. M. L. L. Regele ş i Regina, care a tâ t în timpurile senine, cât ş i în tim puri grele , au mers cu nestrăm utată şi eroică hotărâre în frun tea destinului său ş i Le urează din toată in im a încă m ulţi a n i de viaţă fericită pentru binele ş l propăşirea neamului. R o m â n i a E r o i c ă

R O M Â N IA E RO IC Ă

: 1

UJy - • » pYcTol YOf'eJ ' foYc)1

A V I. A Ţ I A(f'RAUAU-NT)

9

....Sunt zborul, zborul falnic, sunt visul legendar, Avântul către soare al bravului Icar ;Sunt Meşterul Manole cu aripi de şindrilă, 'Sunt Vlaicu, Zorifeanu, sunt mândră escadrilă

* Ce poartă tricolorul sus, tot mai sus, spre soare.* Sunt santinela ţării la graniţi viitoare v ,Când lumea va cuprinde ţinutul sideral,Sunt sufletul ce zboară cu-aripi de ideal...

19

Priviţi cum vin copiii, sub aripele mele,Să-i port în zbor nostalgic prin lumea mea de stele. Viaţă lor e jocul capriciilor sorţii, .Dar ei primesc ironici ameninţarea morţii.

'Nu-i forţă să opriască, în tragica-i splendoare, Avântul omenirii în drumul ei spre soare.... ' '

Sunt zborul, zborul falnic, sunt visul legendar, Avântul către soare al bravului Icar.Redaţi-mi largul zării, mi-e dor de libertate, Destul am stat aicea cu braţe1 ncătuşate.De nu-mi veţi da îndată nici aripi, nici motor, Atunci pomi-voi numai cu sufletul în zbor.

' Aurelian Păunescu

l<5S©©96îK9lOTa S^S^6t>®<S^ffi©65SQ>î^>6^S^S^eH^©R9®©C5b!©i ©R96S9©R9l

iS>RS©s9GS©i

R O M Â N I A E R O IC Ă

I. P. S. S . Patriarhul României Dr. MIRON CR1STEA Preşedintele Soc. Mormintele Eroilor

\ryt>cA-

( W d . vCA.'

R O M Â N IA ERO ICĂ

oooooooooooooooo ooo ooo ooo qgoOO OO OO 00o o o o

S E R O A O A P L II O A R U LCerescule ’mpărate Puternic Dumnezeu Izvorul bunătăţii Ajută plugul m eu!

Ori unde mă voi dace In ţarină să ar,Acopere sămânţa Cu milă şi cu dar :

D ă-i ploaie şi căldură La timpul potrivit Să am şi eu şi ţara Precum ai rânduit

Iar când ne-o f i pedeapsa Cu anii secetoşi Să nu te mânii Doamne Pe bieţii păcctoşi

îndură, lasă, iartă Cum Fiul Tău iubit Iertat-a de pe cruce Pe cei ce L-au hulit,

Şi dă-ne bucuriei Doritei primăveri De ziua luminată A sfintei învieri.

( o T * x e j \p/

Gh. Băltean

1^888SSS888^^o

I liH H llllllI lll

R d M Â N IA ERO IC Ă

Inaugurarea monumentului eroilor argeşeni din Piteşti.In ziua d.e 26 S e p t e m b r i e 1 9 26 a a v u t loc

cu o d e o s e b i t ă s o l e m n i t a t e in u g u r a r e a m o n u ­mentu lu i r id i ca t la r e g i m e n tu l 4 A r g e ş din P i t e ş t i în a m i n t i r e a ero i lor A rg eş en i c ă z u ţ i pe a l ta ru l s f â n t al P a t r i e i , p e n t r u r e a l i z a r e a i d e a -

a j u t a t d e a p r o a p e d e c ă t r e a j u t o r u l s ă u , Locot . Colone l Bengl iu C o n s t a n t i n , c a r i am bi i îşi iau a c e a s t ă g r e a s a r c i n ă şi î n t r ’un t imp m a i puţifi de 4 luni . M o n u m e n t u l e s t e înă l ţa t şi a d m i r a t de t o a t ă iumea. F a p t e l e n e î n d r e p t ă ţ e s c a- i

[M onumentul EroilorJ[argeşeni rid ica t în poarta regim entului 4 Argeşi P iteşti, care a fo s t inauguratîn%ziua de 26 Septem vrie 1926.

lului na ţ iona l şi î n t i n d e r e a h o t a r e lo r R om â n ie i la marg in i le ei v i s a t e de tot r o m â n u l d e p e s t e 2 0 0 0 ani.

A c e s t înnă l ţă to r m o n u m e n t a ş e z a t în p o a r t a că z ă r m e i s u s c i t a t u l u i r eg im en t şi în v a l e a T r i - v a lea ; s im b o l i ze ază sacr i f i c iu l e roi lor c a r i a c u m 10 ani ş i - a u p ă r ă s i t părinţii , soţ ii le şi copiii lor iub i ţ i şi au porn i t e ş i n d la c a z a r m a a c e s t u i r e g i m e n t prin v a l e a T r i v a l e a d e u n d e s e îm ­b a r c ă şi s b o a r ă p e s t e munţii C a r p a ţ i cu ochii şi suf le tul la T u r d a , S">re a în fă p tu i pe vec ie c e e a c e M ih a i şi Ş t e f a n f ă c u s e r ă p e n t r u o clipă.

El va v o r b i g en e ra ţ i i lo r v i i toa re d e s p r e s a ­cr i fi ciul o s t a ş i l o r a r g e ş e n i p e n t r u r e a l i z a re a idea lu lu i n a ţ ion a l p e n t r u d e s r o b i r e şi ju s t i ţ i a omenirii .

M o n u m e n t u l c a r e e s t e înă l ţa t d in ini ţiat iva şi cu m u n c a in imosulu i c o m a n d a n t al Reg i - jmentului 4 In fan te r ie , Colonelul P â r â i a n u B arb u ,

c a r a c t e r i z a ca s p r i j in i to r i i c u l tu ui e r o i l o r p e n t r u e d u c a ţ i a o s ta ş i l o r car i c â l c â n J pe s u b t a c e s t a r c d e t r i u m f al m o n u m e n t u l u i , îşi s c h i m b ă d e o d a t ă suf le tu l lor d e pân n a c i în su f l t d e o ţe l c u dorul i m e d i a t d e r ă > b u n a r e a m ii* r d e e ro i ale c ă r o r n u m e s t a u a ş t e r n u s e pe ' e s p e z i l e d e p i a t r ă „ c ă e ro i i n u s u n t morţ i ci t r ă i e s c în noi că s u n t e r o i“ . A s t e a s u n t f ap te le C o l o n e ­lului P â r â i a n u şi L o c o t . Colt nel B eng l iu C o n ­s t a n t i n s p r e l a u d a şi a d m i r a ţ i a lor.

L a a c e a s t ă m a r e s o l e m n i t a t e au m a i a s i s t a t :G e n e r a l D u m i t r e s c u C o n s t a n t i n , c o m a n d a n t u l

co r p u l u i I de a r m a t ă ; g e n e r a l S t a i r b u . e s c w , c o m a n d a n t u l diviziei UI; Ş t e f ă n e s c u A le x . , c o ­m a n d a n t u l b r i g ă z e i 11 d e a r t i l e r i e ; E p i s c o p u l d e A r g e ş ; O v id B ă d u l e s c u , p n f e c t ; g e n e r a l l a n c o v e s c u , d e p u t a t ; V e l i cu A t a n a s i u , a v o c a t , g e n e r a l Lişcu ; I a n c u P u r c ă r e a n u , s e n a t o r ; Z e - n o v i e , p r im p r e ş e d i n t e a l t r i b u n a l u l u i ; Ş t e f a n

8 RO M ÂN IA ■ E R O IC A

Martinescu, primar; Ion Posescu, deputa t; inginer Baranga, sena to r; Vasile Teodorescu, inspector general sanitar; Honoriu Bănescu, deputat ; Protopopul Vimjlescu; colonel Homo- riceanu, deputat ; Mişu Păunescu, sub prefect t i judeţului; colonel -Colotescu; Vasile Vâlsă- nescu, avocat şi fost deputat; Iorgu Zănescu, mare comerciant; preoful Mateescu, confesorul garnizbanei; colonel Stoicescu, pensionar ; co­lonel tyegulescu, pensionar; ManoleDumitrescu, directpr de b a n c ă ; Damitn, director al poli­ţ ie i ; apoi coloneii: Popescu Dumitru, Alexan- tirescu, sub şef de stat major al diviziei III a; Pârâianu, comandantul regimentului 4 Argeş; Spiroiu Mişu, comandantul regimentului b ar­tilerie; Negoescu, medic şef al spitalului div. IlPa; Păunescu; Bengliu .Const.; Dumitrache Bănescu ; Teodoru; Budeanu, comandantul cer­cului de recrutare Argeş ; Bâbeanu ; locot.-co-

.Ionel farmacist G eorgescu; maiorii: Istătescu C . ; Liiei I.; Ionel Alexandrescu; Dimulescu ; căpitanii: Mardare; G eorgescu; Locotenent N. Copaciu, delegatul societăjei „Mormintele E- roilor“j din Bucureşti, precum şi întregul Corp ofiţeresc din garnizoana locală.

încă de pe Ia orele 9, lumea din oraş a in-, ceput să se îndrepte spre monument, pentru a-şi ocupa locurile la tribună şi pe trotoare. Apoi încep să sosească delegaţiunile societă­ţilor, şcolile, văduvele de răsboi, orfanii de răsboi şi iume foarte multă din toate clasele sociale.

Impresionantă a fost sosirea societăţei „Munţii Coţii" a demobilizaţilor din Argeş, cari au venit în formaţie ostăşească, cu drapel şi trompeţi militari. : ^

La orele 11, D l General Dumitreseu G , co­mandantul Corpului I de armată cu statul său major, a trecut în revistă trupele din garni­zoana locală cari erau îrşirate pe trotoare în faţa monumentului. Apoi s ’a făcut prezentarea şefilor de autorităţi, a ofiţerilor superiori şi a invitaţilor.

La orele 11. şi 20, s ’a început solemnitatea printr’o slujbă religioasă oficiată de episcopul de Argeş, însoţit de clerul din Piteşti, după cari apoi trei locotenenţi citesc listele eroilor argeşeni morţi* pentru Patrie, ia r în acest interval preoţii stropesc cu aiasmă monumen tul, binecuvântând pe soldaţi şi pe toţi.cei de fa ţă , . • /

Cuvântarea D-lui Colonel Pârâianu

In răsboiul desrobirei neamului, judeţul Argeş dând jertfă pe altarul Patriei 20 de ofiţeri şi 2300 de soldaţi, am căutat să eternizez aseastă vitejie, ridicând acest monument, acest arc de triumf, la poarta regimentului 4 Argeş. Pentru

ca toţi să cunoască faptele pe glorie ale re­gimentelor 4 şi 44 infanterie. D-.l colonel a făcut istoricul luptelor din campania 1916-1-918.

Continuând d-sa spune: Fiţi-mândri de re­gimentele ce au luptat atât de brav. Prin jertfa a 20 de ofiţeri ş r 2300 soldaţi, v’aţi deschis loc de cinste în cartea de aur a nea­mului nostru. .

Eu, comandantul regimentului 4 Argeş, con­vins fiind că războiul de mâine este războiul sufletului; că ‘cinstirea eroilor .de eri, făureşte pe eroii de, mâine, am ridicat cu modestele mijloace ale corpului, acest portal monument, dându-i numele de „Poarta Eroilor", pentru a eterniza vitejia fără seamăn a eroilor acestor două regimente din Argeş.

Pe sub poarta aceasta, copiii, bătrânii, sol­daţii, concentraţii, femeile cari îşi vor căuta fecior i, se vor opri o clipă, îşi vor înălţa gândul către CeLcle Sus şi vor aduce o lacrimă, ca prinos de recunoştinţă, în faţa acestor pomel­nice de eroi, realizând astfel prin pilde şi fapte, educaţia ostăşească' şi naţională. Am' ţinut ca pe bolta, acestui monument să scriu crezul nostru ostăşesc prin cuvintele: Pentru Ţară, Pentru Rege şi Drapel... cuvinte pentru cari eroii ce-i priviţi şi-au sacrificat ce au avut mai scump. ,

Aceste cuvinte să vă fie şi vouă crezul de mâine, spre a fi demni urmaşi ai celor cari s ’au luptat Ia Bran, Kalbor la Homorod-Iztkter, Mărăşti, ori la Boiţa, Şelimberg, Tălmăci şi Mormântul.

Am mai scris ‘cuvintele.- „Ei n’au murit trăesc în noi, că sunt eroi11, pentru ca gene­raţiile ce se vor perinda pe sub acest monu­ment, să înveţe cultul eroilor, care este însuş cultul neamului nostru.

Ostaşi,

Frumoasă' moştenire ne-au lăsat părinţii şi fraţii noştri ce au luptat pentru întregirea neamului..

Fiiţi mândri, voi argeşeni, de gloria înscrisă ' de ei în cartea de aur. Dar o datorie sfântă

; vă leagă : Este datoria de a păstra neatinsă moştenirea ce ne-au lăsat. Duşmani mulţi ne pândesc dela hotare, dornici de a ne rupe din

-sfântul pământ al Patriei. In sufletul vostru curat şi în braţul vostru de oţel, se reazămă siguranţa zilei de mâine. Fiţi demni de cei 2300 de eroi; fiţi demni de numele de Român. In aceste momente înălţătoare, mai avem o scumpă datorieî este aceea de a ne îndrepta gândul către. Acela care-a fost simbolul vitejiei fără

. seamăn, către - marele nostru Căpitan, către ' Majestatea Sa Regele Ferdinand, făuritorul

României Miri *şi să rugăm pe Dumnezeu să-i

RO M ÂN IA E RO IC Ă

dea zile multe, pentru a duce mai departe pe Câile înţelepte, destinele acestui neam.

C u v â n ta r e a P ro to e re u lu i V in ti lescu

. „Cine dintre noi nu ştie, fraţi români, drept credincioşi, că sunt' unele clipe, unele ceasuri ale vieţii, când tăcerea, lacrimile, amintirea şi speranţa mută sunt tot ceeace poate să ex­prime inima. Aşa încât trebue să mărturisesc- că cuvântul nu mi se pare tocmai potrivit în acest moment şi în acest loc. Singure, două vorbe ar forma cea mai frumoasă cuvântare panegirică şi patritiocă: 1916— 1918! Să dăm drumul amintirii să cutreere toate direcţiunile în întinsul patriei noastre, prin văile Dunărei, Tisei. Jiului, Oltului, Argeşului, Buzăului, peste dealuri şi crestele munţilor, prin trecătorile lor şi peste şesuri. Să ne întoarcem apoi aici şi să lăsăm inimile să se reverse în sentimente de admiraţîune pentru eroii noştri în rugăciuni pentru odihna sufletelor lor în fericirea eternă şi în urări patriotice pentru propăşirea viitoarei Românii Mari.

In urmă după un exemplu frumos din biblie potrivit cu situaţia, sfinţia sa închee cuvân­tarea în modul următor:

Mântuitorul a z i s : Rămâneţi întru mine şi ei întru voi, căci fără mine nu puteţi face nimic. Eu sunt uşa. prin mine, de vă intra şi va eşi şi păşune va afla.

Fie că această poattă monumentală să în­semneze viarea tuturor virtuţilor ostăşeşti, dea- lungul generaţiilor cari vor intra şi vor eşi printr’insa.

D-l locotenent N. Copaciu, delegatul socie- tăţei Mormintele Eroilor, descrie grozăviile ră- boiului, pentru mărirea pe vecie a hotarelor României Mari. Ziua de astăzi ne aminteşte de Traian şi Decebal, Mihai şi Ştefan, de Horia şi Cloşca, de Cuza,- cel dintâi domnitor al Unirii de Carol cel Mare, care la 1877, cu baionetele româneşti, a rupt pentru vecie lan­ţurile robiei.

S'au împlinit 12 ani, de când vulcanul îşi deschisese larg gura jar cuptorul cel de cinci decenii se încălzea în fier, zvârlea lavă asupra ţărilor apusului. Lumea întreagă se frământa şi se împarte în două tabere, una pentru dis­trugerea legilor şi credinţelor, iar alta pentru apărarea justiţiei omenirei. Sunt 10 ani de când clopotele bisericilor noastre sunau alarma, ze­firul lunilor de _vară n e aducea de peste munţii stămoşeşti şoaptele fraţilor robiţi de secole. Pe tot frontul se sună înaintarea, lupta începe, tunul bubue de cutremură pământul, mitralie­rele seceră tc tul în calea lor, iar moartea pri­veşte totul în voe, mulţumită.

Ne cad ostaşi, ne cad ofiţeri, ne cade Dra-

galina, ne 'cade Prâporgescu, ne plânge Jiul, Oltul, Cerna, ne plânge Argeşul.

Să ne îndreptăm ochii către cer şi cu toţii uniţi într’un suflet cu mine să s tr igăm :

Trăiască marele nostru Căpitan Ferdinand I eroul românismuluiui, trăiască armata romană!

Seria cuvântărilor luân i sfârşit, D-l general Dumitrescu Constantin, comandantul corpului I, armată, tae banda tricoloră din jurul monu­mentului, iar trupele şi şcolile se pregătesc de defilare, care are loc pe soseaua ce duce spre parcul Trivalea.

Apoi la ora. 1 şi 20, solemnitatea ia sfârşit în goarnele trompeţilor şi muzicei, trupele : se îndreaptă spre cazărmi. . ’ • .

După amiază, la ora 1 şi 50, a avut loc în saloanele Cercului comercial şi industrial, un copios banchet oferit de regimentul 4 . Argeş, la care au luat parte Episcopul de Argeş, d nii

. general Dumitrescu C., StamDulescu, Lişcu, lancovescu, Ştefănescu Alexandru, parlamen­tarii, tot corpul ofiţeresc al garnizoanei în mare ţinută, şi invitaţii.

Mai înainte de a se aşeza la masă, Epis­copul de Argeş a dat cuvântul protoereului Vintile scu, care a pronunţat rugăciunea de masă

La şampanie cel dintâi care a luat cuvântul a fost d-l general Dumitrescu, comandantul corpului I armată, care după ce arată însem­nătatea solemnităţii, a recomandat tuturor gestul frumos, al d-lui colonel Pârâianu, ară­tând că ori ce popor are datoria să comemoreze pe cei cari s ’au sacrificat pentru o idee mare

Luând cuvântul apoi Episcopul de Argeş, răspunde d-lui general Dumitrescu, printr’o frumoasă comparaţie, Clerul formează o a doua armată, câci, daca armata luptătoare se în­chină şefului suprem, regele, clerul se închină

, Regelui Regilor, a tot puternic Dumnezeu. Am­bele armate servesc aceluiaş scop: „Binele Neamului", deşi prin mijloace deosebite, armata combatantă cu mijloace, mai aspre, iar armata lui Dumnezeu cu mijloace mai blânde, p red i­cate de blândul nostru Isus Hristoş.

Urmează ca ambele armate să lucreze şi pe viitor mână în mână, pentru a consolida sa­crificiile marilor noştri eroi din toate timpurile

D-l avocat Velicu Âthanasiu, ofiţer de.■ re­zervă în regimentul 4 Argeş, într’o inimoasă cuvântare spune:

Ca argeşean mândru de regimentele arge- şene şi ca fost ofiţer al regimentului 4 Argeş, ţin să felicit din toată inima', pentru iniţiativa frumoasă a d-lui colonel Pârâianu şi pentru ho- tărîrea cu care a ştiut să ducă Ia bun sfârşit, mo­numentul pentru comemorarea eroilor 'argeşeni.

I se cuvine cu atât mai multă laudă, cu jcât' fără să fi comandat regimentul vreodată, a avut toată delicateţea sufletească să-şi ia asupra sa

R O M Â N IA E R O IC Ă

o sarcină care incumba altora. Se simţea de de multă vreme nevoie de omagiul adus regi­mentului 4Argeş, care în momentele de restrişte când îngheţase orice speranţe în suflet-le ro- mânimei, a făcut pentru prima oară să încol­ţească o rază de nădejde în sufletele tuturor, şi a încununat drapelul judeţului de o glorie eternă

Numai cine a trăit ziua de 11 Iunie 1917, în Moldova, care a prins pe chipurile copiilor şi ale bătrânilor lacrimile de bucurie la vestea victoriei dela Mărâşeşti, şi care a călcat la urmă pe urmele eroilor, pe acolo pe unde s ’a desfăşurat gigantica sforţare a trupelor argea şene, rtumai aceia pot să înţeleagă ce mare datorie de recunoştinţă 'au contractat urmaşii, pentrii aceşti eroi.

De aceia înaintea d-lui colonel Rârâianu, judeţul întreg trebuia s ă ia această i.iiţiati/ă,' ca să 'lase urmaşilor în mijlocul oraşului, mo--' numentul care să comemoreze pentru eternitate gloria fiilor judeţului.

I-a fost dat d lui colonel Pârâianu să risi­pească cel d intâi1 cenuşa uitării, care prea de timpuriu începuse să se aştearnă peste amin-

tir ea acelora cari: îşi dorm somnul veşniciei, risipiţi de-alungul ţării.' Numai aşa se pot întări sufletele, şi numai aşa sacrificiile celor 2300 de soldaţi morţi, nu vor rămâne zadarnice. ' : -

De azi înainte tânărul care vine să-şi facă datoria către patrie va trebui să treacă pe sub poarta eroilor şi sigur că va ajunge la re-: giment mai bun, să urmeze pilda lor. Dar monumentul aşezat acolo unde este aşezat, pe drumul spre mieunata noastră Trivale, va a- minti şi trecătorilor, cari se duc la respire aerul ei curat, că fără sacrificiul celor 2300 eroi, România Mare n’ar fi fost iăcută ş iu n u - s 'a r mai fi putut bucura-de frumjsefileTrivâlei ca liberi cetăţeni. De aceia închin paharul meu, în sănătatea d-lui colonel Pârâianu, 'urându-i să ajungă cât mai sus în. cariera sa, pentru că a dovedit că are un suflet mare.

Apoi a luat cuvântul D-l prefect Ovidiu Bă-: dulescu, colonel Calotescu, N. D. Popescu, de­putat, general Iancovescu şi colonel Pârâianu.

La orele 5 şi jumătate, banchetul a luat sfârşit.

POVESTIRI DIN VREMEA RASBOIULUI' Lt. în rezervă GHIŢESCU NICOLAE

A doua zi, împreună cu un dezertor din Reg. 5 Vla$ca şi un altul din Reg. 38 Brăila, sunt transportat sub escortă, la Odobeşti. La Topeşti înainte de a fi băgat la închisoare mi Se ia mai întâiu un lung şi amănunţit intero­gatoriu de către un căpitan austriac, unde de­clar la fel toate cele amintite ce am declarat la Vizantea Mănăstirească.

In Odobeşti, cum sosim suntem conduşi mai întâiu.ia comenduire, apoi la închisoarea de acolo unde suntem supuşi rând pe rând la noi ş i: amănunţite interogatorii de către un pluto­nier austriac, de origină transilvănean, care Chiar vorbea perfect româneşte şi altul prusac. Li se iau la top’ dezertorii şi prizonierii ade­văraţi câţi se aflau înăuntru,— căci erau mulţi la ascultare interogatoriile.—Eu, sunt lăsat cel maî'de pe urmă. Erau de faţă (printre ei) şi mulţi soldaţi şi gradaţi care încercaseră să treacă frontul şi pe care brutele . îi băteau mai rău ca pe animale până ce cădeau jos, leşi­naţi, în nesimţire. .

Aproape mai toţi dezert >rii invocau ca mo­tiv al dezertărei, mizeriile din Moldova şi fap tul că le mâncau ofiţerii zahărul şi alimentele şi ei rămâneau flămânzi, mâncare proastă şi insuficientă, păsat şi fasole şi apoi că citise pe afişele şi pe jurnalele pe care duşmanii le

împrăştiau pe front că germanii le pune ştatti- pilă şi le dă drumul acasă..

După interogatorii li se dă la toţi să mă­nânce brânză şi miere şi câte o cafea cu. lapte cu franzeluţe. Sunt luat apoi şi eu la in­terogator. Declar la fel cele de mai înainte după Care plutonierul austro-maghiar mă apucâ de gât scuturându-mă şf ameninţându-mă câ dacă nu spun drept să fac bine să mă uit la- pumnul lui cu care odată îmi va da una şi imi va aplica o lovitură de voiU înemeri pe fereas­tră. Mă pune apoi să mă desbrac de pardesiu."

Pe dedesubt după cum am mai spus în cursul istorisirei mele, eram îmbrăcat cu tunica neagră de ofiţer. Toţi rămân uimiţi mai ales sol­daţii români pe care îi păcălisem, spunându-le că sunt soldat. y

După aceâsta văzând că continui a negă spunând că mi-ar plăcea şi mie să fiu ofiţer dar nu sunt, plutonierul neamţ mă invită la sertarul lui şi îmi arată fotografia mea şi o corespon­denţă de urmărire în privinţa mea, cu numele, meu. Nebun de bucurie isbucneşte în hohote de râs exprimându-se satisfăcut cu excla­maţia : Har Domnului că te-am prins că de mult te mai căutăm prin toate părţile. Apoi pe un ton brutal mă invită să merg la carceră la un loc cu alţi doi deţinuţi civili, •> ?

r o m â n i a e r o i c ă

In carcera de alături de care mă despărţea numai un perete de scânduri se afla închis primarul din comuna Jitasau Odobeşti, nu-mi aduc destul de bine aminte, care mă îndemnă să fac gălăgie şi să protestez ca să mi se acorde un altfel de tratament ca ofiţer, şi să fiu închis intr’o cameră separată, după cum am dreptul după Dreptul Internaţional, lucru pe care eu apoi nu încetez niciun moment de a-1 pretinde, bătând cu pumnii în uşă până când nemţii plictisiţi m’au scos de-acolo şi m-au băgat într’o cameră separată, uşă în uşă cu corpul de gardă. înainte de a fi băgat la închisoare sunt desbrăcat până la piele şi mi se iau toţi banii ce aveam la mine. Sunt legat apoi cu un lanţ de mâini şi de picioare în­tocmai ca ocnaşii. Celelalte zile la rând num i se dă nimic ca să mănânc. Afară eram scos totdeauna cu o puternică escortă. 'Prim arul din Odobeşti, care fusese lăsat liber prin curte, im i.dă într’una din zile pe fereastră suma de 1,50 lei, bani cu care izbutisem a conrupe san­tinela ca să-mi aducă ceva de mâncare.* Cămaşa pe mine era atât de zdrenţuită ca la cel din urmă cerşetor în exerciţiul funcţiunii. ; Din bocanci după cum am mai spus nu-mi mai rămăseseră decât pieile, pe care le le­gasem pe picior cu o sfoară. Păduchii col­căiau pe mine ca furnicile. Nu puteam aţipi nici ziua nici noaptea nici măcar uri minut. Camera unde eram închis era de o murdărie nemaipomenită, fără pat şi fără aşternut, nici măcar paie. Mă culcam pe duşumeaua goală; Alături de cealaltă parte, era camera soldaţi­lor prizonieri de care mă despărţea un perete de scânduri printre care puteai zări perfect de b i n e tot ce se petrecea în cealaltă cameră.

■Aceşt ia aflaseră că sunt ofiţer dela dezertorii c a r e veniseră cu mine dela Topeşti. Din a- c e a s t ă cauză nu-mi purtau nici o stimă, nici un respect. Toată ziua înjurau şi insultau pe ofiţerii noştri din Moldova despre care zi­ceau că sunt proşti iar nu deştepţi ca cei germani, că le mâncaseră pe front zahărul şi îi duceau să moară pentru ciocoi, cuvinte ia care eu le răspundeam pe un ton blajin, zi- cându-le : veţi vedea voi bunătatea nemţilor până acum încă nu aţi încercat-o şi le făceam moraiă. Dar cu cât le făceam mai multă mo- x rală cu 'a tât mă ironizau şi mai mult. Nu li se dedea aproape nimic să mănânce în şchjmb toată ziua tăiau în curte cu fierăstraiele câte o grămadă de lemne câţ casa, deşi erau câţiva şi cu santinela la spate care nu le permiteau să se odihnească. nici măcar un minut. Noap­tea pentru a ’şi uita că le e foame îşi petre­ceau în cântece.

După câteva zile i-aud pe toţi înjurând pe nemţi şi cântând că fie pâinea cât de rea, tot

fnai bună’n ţara mea. Băeţii mei îşi schimba­seră cu totul convingerile, vre-o câţiva‘Chiar evadează. Toţi se pocăesc şi îmi cer ertare spunându-mi că toate ce le-am spus eu des­pre nemţi şi străini in generai, — sunt adevă­rate, — căci zilnic le făceam şedinţe de edu- caţiune morală şi îi învăţam ca să-şi iubească patria! - . - /

După ce timp de o lună de zile sunt ţinut în astfel de mizerie,—era prin luna Octom­brie 1917,— sunt transportat înapoi la lagărul Slatina de unde fugisem. In ajunul plecăreila- Slatina, de ochii lumei întrucât păduchii .col-' căiau pe mine iar cămaşe nu mai aveam, sunt condus la baia locală, dar tocmai când am voit să fac şi eu baie, nu mai curgea apă din niciun robinet. Astfel tram lăsat ca să mă sting în riiizerie.

Cât timp am stat în acea închisoare, în privinţa mâncărei am mai avut norocul cu o ţigancă din vecini care-mi trimitea pe fiecare zi prin gard pe primarul despre care am mai. amintit câte o mămăligă şt o bucată de carne friptă pe care mi le plătea şi comanda pri­marul. Oamenii din Odobeşti care m-au văzut în ce hal mă aflam şi au ştiut cele ce este cu mine, mă admirau.

In închisoare am mai fost adesea vizitat şi admonestat de către ofiţerii nemţi care-mi pu­neau aspru în vedere ca să nu mai evadez, spunându-mi ca să fiu sătul de-atâta sânge cât s ’a vărsat şi să nu mai fug căci altfel voiu fi împuşcat. Asemenea sunt maltratat de către un caporal bavarez care ştia româneşte şi care înainte de războiu după cum spunea el cu scârbă al cărei comandant e ra numitul caporal cărei comandant era numitul caporal căruia i se dăduse o aspră poruncă şi un con­semn foarte sever ca absolut la cea mai mică întorsătură să fiu împuşcat.

Legat în lanţuri ca, ocnaşii sunt transportat lâ Slatina de o escortă compusă «din 3 sol­daţi. Pe drum, până la Slatina, soldaţii nemţi şi austriaci aflători în tren nu mai încetau cu insultele la adresa armatei şi naţiunei române şi la adresa D io r Brâtianu- şi Take Ionescu pe care aproape mai toţi nemţii aveau necaz, zicând că nimeni în ţara românească nu a voit răsboiul decât aceşti doi. Ei nu pricepeau ce va să zică conştiinţă naţională la un popor.

(Va urma)

12 R O M Â N IA E RO IC A

Nimeni nu se poate atinge de faptul că

Veritabilul Frankcu râşnita de cafea

este cel mai bun şi cel mai fin adausla cafea boabe*' ✓

Higienică se garantează un gustfin , iar marea sa spprnicie-o întrebuinţare

avantajoasă . Insa trebuie să fie

Veritabilul F r a n kAceastă garanţie există -însă numai

• atunci dacă pachetele poantă marca de fabrică „Râşniţa de cafea"HEINRîCH FRAN CH SOHNE S. A. R.

' . Bucureşti-Braşov

G A STO N MIHAILESCU■ ICENTRALA:

c a l e a v i c t o r i e i n o . 122S U C U R S A L E :

• B U C U R E Ş T I , S t r . G - r a l A N G E L E S C U , 90 . S I N A I A : C A Z I N O - '

F R I E D E R I C C.ZELL şi F IIGRUPA Dr WiLHELM CZELL

Centrala Braşov

FABRICA DE S P I R T : CRISTIAN-SIBIU• , o ©0 .. - ■

F A B R I C A D E B E R E : C L U J\ 0 0 0 ’ " . •

Fabrica de Liquer, Rom, Cognac > e n g r o s Vinuri şi Spirt e n g r o s

- BRAŞOV - SIBIU - CLUJ

Fabrica de sticlă Ardeleană s.«.DICIOSANMARTIN

; , Produce diferite sorturi de s t ic ă ; printre alte specialităţi, se menţionează:

S tic la îm ple tită cu sârmă pentru guri de canal şi de beciuri

Bancă pentru Agricultură,Industrie şi Comerţ

; S O C I E T A T E A N O N I M A

Se o c u p ă cu t o a t e . Operaţiunile de BanCă

\ • C A P I T A L L E I 5.000.00.0

d e jAdiesa telegrafică: „QIKERT" f TELEFON: 33 şi 83

‘ ' PIELĂRIA ŞI CONFEC ŢIA ROMÂNĂ '

, D. M O C I O R N i r Â* ■B u .u reşti. — Strada Apele Minerale No. 31-331

T elefon 36/74 - J - . T elefon 36/74

Talpă, Blancuri, lufturi, Pielărie fină, Boxuri negre şi culori, Chevrette, Maşini, etc.

încălţăminte de lux „Sistem Good-Year“ Militară şi Civilă asemenea r ;

Confecţiuni/militare şi civile de tot felul

Prima fabrică din MaramureşPentru Mobile îndoite şi Mărfuri de Lemn, S. A.

Sighetui MarmaţieiF a b r i c ă -tot felul de mobile de lemn

curbat cea mai fină execuţie.-

RO M A N IA E R O I C Ă . 13

I M O AR A CU A B U'R I

ED PROH ASKA FiiGV‘

Saiinicolaul - Mare Jud. Timiş-Torontal . . @

j M O A R A CU V A L 7 U RI I• PAUL WAGNER şi FII •J ARADUL NOU Ş l MUREŞEL j

y Fabrică cele mai bune ca lită ţi de făină de grâu y- «•—4

imO A R A C U A B U R ISocietate Anonimă

L o w r i n Jud. TIMIŞ-TORQNTÂL

EUGEN LAYDACpîelărie de primul rang

C L U J. — P I A Ţ A C N IR E I , 29IFiii lui „Daniel Fullajfar“

F A B . t l C A D E P I E L E O S a n n ic o la u l - V la r e ( b A N A t ) O— - - - . FONDAT 1873 » — - - -

l î l a n c u r i p e n t r u c u r e l ă r i ,: Netire ş i v,c u lo r i ?

•Si ii i* ( j i n i ş i o â t u r i V arlie-cronpoane

■ 1 - Vaelie - .1 înnâtăţi ’, - V a c h e - GsV t u r i .

V a e h e - P o a l e .. <

Prima Moară sistematicăEDMUND KOLB

S â n n i c o l a u l - M i c

Fabrică făină de toate calităţile similare cu ale celor mai sistematice fabrici

! fraţi i KlKSCliI . Moară cu aburi| Atelier de maşini| Turnătorie de metal

D E T A 1 Jud. Timiş-Torontal

•S?^©£9©! ffi 33!!s£K5>S£)®R9©R9S>R9®R9©RS©R9S&#

14 . X R O M ÂN IA E R O IC Ă

„VICTORIA Societate Anonimă FrancezăPentru Exploatarea, Industria,Comerţ şi transp.Petrolului

Capital 12.000 000 Franci Sediul S o c ia l: PARIS, - R u e Vignon No. 42Adresa Telegrafică ' ' Telefon Louvre 23-23PETRORIA - PARIS © 0 0 © R.C, Seine No. 121-465

STABILIMENTEG ennevilliers (Seine) 156 Rue de.C aboeufs G iuIIervaliJ(S .& 0 ) Tel^ph. Pussay No. 7'

Ţ i ţ e i , Produse brute şi rafinate, Carbunat naţional, B e n z o i , B e n z i n ă, G a z o I i n ă, W h i t e S p i r i t , Spirt denaturat şi methilat

®00©0®Sediul Secundar Legal şi Direcţiunea G-rală

PLOEŞTI, — Calea Romană 32T elefon No. 50/4

A — ^

S. A. Forestiera din LoiiiaşArad, Bulev. R egele Ferdinand(22)4

Cea mai mare întreprindere forestieră | din România, atât lemne esenţe tari, $ cât şi esenţe moi. Ferestraie cu aburi | în Galasi - Ferestrău, S a tu -M a r e - jjjj Ferestrău şi Homorod - Cohalm.

de păduri în to a te regiunile Transilvaniei «

„VITROMETAN"FABRICA de STICLĂRIE S. A. MEDIAŞ

Produce toate felurile d e :BUTELII DE CULOARE : VERZUIE

Ga sticle pentru.- Vin, Bere, Borviz, Lichior, Damigene,

B oloane ,de Sticlă etc.Producţia zilnică 25.000 sticle.

FABRICA DE CAELEŢINTE, ŞURUPURI, CUIE, etc.

O. MUSTARD & FIIG A L A Ţ I : Specialităţi

CAELE marca „COROANA"

„CONCORDIA"Sociătă. Anonyme Rom ayne pour l ’industrie d up dtrole

Capital so c ia l a u tor lsă : Lei 490.000.000 Entierem ent vers6

S lege so c ia l: Bucarest, 48 Boulevard Dom niţei

: PrtODUIS PETROLIFERES.

ssence d’aviation, E- sence Idgfere, Essence iurde, P&role r«ffin^, iasoil, Mazout,. Huiles

mingraies.ATELIER S

TRANSPORTS par ses propres conduites ef wagonsciternes, Loca- ton de w agons-citernes et reservoirs dans ses stations d’exportation â Braila et â Constantza

MECAN IQUESa Ploeşti et Campina pour la fabric alion et la r£- paration des appareils de son dace de toutes, Instaila- tions comptetes pour sondes R£ ervoirs, Installations comolfetes ‘de raffineries, D6pât de res, tortsteee

de tuyaux en t6 ie , . Fer, Travtcu soess

SOCIETATEA

„FORAKY ROMANEASCĂ"D irecţiunea: P loeşti, B-dul Independenţei No. 7

Adresa te le g r a fic ă : „Rafor"-PIoeştf. T e 'e fo n : 69/4

SONDAJE IN ACORD ŞI PARTICIPAŢIEP en tru : Petrol, Cărbuni, Gaze naturale,

Minereuri, etc.Până la cele mai mari adâncimi şi în orice fel

de terenuri, cu APARATE HIDRAULICE MODERNE

Prevăzute cu dispozitive pentru extragerea de sâmburi (carotd) delâ orice adâncimi

şi pentru trecerea rapidă dela sistemul Hydraulic obişnuit la sistemul Potativ sau Canadian uscat

şi Pensylvan.E x ecu tă : Puţuri de Mină şi Galerii

în orice terenuri, pentru Exploatări de Petrol, Cărbuni, Minereuri, etc.

Utilizând cele mai moderne procedeuri (Congelare, Cimentare, etc.)

Furnizează tot felul de maşini şi scule de sondaj Ca: Fricţioane de lăcărlt, T ije.de.sondaj

pline şi Goale, etc. v' '''

TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE

FRAŢI I U N T E R E RSUCC. FRĂŢII TRIGARSZKY

B I U R O U DE EXPEDIŢIE ŞI VĂMUIRI 00O© :■ Ţ;

ZentraNTelef. 101 Telegr. Trigarszky Sibiu Telef. Gării 255

Biurou de informaţiune pentru străini

R O M ÂN IA E R O IC Ă ~ ~ • ' ' - ' ; _ ■ - - 15

S oc ieta te A nonim ă F orest ierăF t L T R I N E L L I

Tâlmaciu Jud. Sibiu

Fabrici de Cherestea Gatere, etc.

I. M U SG H O NG & C o m p .F ab r ic i d e ţ i g l ă ş i c ă r ă m i d ă

— L u n o j —Telefon: 4 3 .— Adresa T elegrafică :

„Muschong Lugoj"

F a b r i c ă : tot felul de ţiglă şi cărămidă

, F a b r ic a te le :sunţ garantate că nu conţin piatră

de var. şi salitru L a c e r e r e :

se trimit oferte şi mostre gratis P r o d u c ţ ia a n u a l ă :

50 milioane bucăţi I B ă i l e M in e r a le

— Buziaş —Telefon: Direcţiunea Băilor; 2 5 Fabrica de Acid carbonic: 18

' Adresa te le g ra fic ă : „M uschong B uziaş"B ă i l e M in e r a le ;

Sezonul dela 15 Mai până la 15 Septembrie

Lichidarea de acid carbonic natural şi tJzine de apă minerală

BANCA CENTRALA ŞVABEASCA Societate pe Acţiuni

F o n d a t : 1895

Capital S o c ia l: Lei 8.000.000 - R ezerv ă : Lei 9.250.000

CENTRALA:TIM iŞO AR A-C ETA TE

- Piaţa unirei No. 9:-: 2 5 Sucursale in b ANAT 2 5 :-:

Se o c u p ă c u toate o p e r a ţ iu n i l e > d e B a n c ă

E ste a u t o r iz a t ă p e n tr u o p e r a ţ i u n i d e D ev ize

A LA SAMAR1TAINEM aison L. Benarovo

T ele fo n 11/80

T onjours blen a ssorfie en :

Tissus H aute-N ouveauteî Garni-- tures pour Robes,

Confections Corbeilles de m ariage, Rubans, Gants, V io le ttes etc.En Gros — P r ix T ix e — En D etall

H A N N & C om p.SOC. AN. DE COMERŢ PENTRU MAŞINI Şl ARTICOLE TECHNICE

C L U JStr. R egina M aria, No. 11

M a r e d e p o z i t p e n t r u A r t i c o l e T e c h n i c e

Uleiuri, Maşini Agricole, 'e tc .

’P ’R T 'R C iT T“ S ocie ta te Anonim ă„ t ' J l . l K U L . r U t i A d M inieră RomânăC apital S ocial Lei 100.000.000

Turnătorie de Fontă $1 BronzAteliere de: Mecanică, Fierărie. S trungărie, Lemnărie, Modelărie, Reparaţii de v a g o a n e

şi locom otive Ateliere speciale pentru fabricata de: Bohrkrane,

Geamlâcuri, Troliuri şi to t felul de .aparate de sondaj

— Lucrări de Foraj la M orenl şi Runcu —

GUSTAŢI BEREA’ BRAGADIRU şi vă veţi convinge că! este cea mai bună.

Fabrica de 6pirt BRAGADIRU este cea mai veche industrie românească! şt

produce spirtul cel mai rafinat.

Desideriu Sternîntreprindere industrială de pădure,

Biurou Central Oradea, Str .1. C. Brătianu, 1 • Telefon 6-88, 66-35, 7-55

Fabrică de cherestea în Oradea-Măire, Veneţia şi Bratea (Bihor), Cherestele de stejar, fag

şi brad, lemne de foc, var are, traverse.-

R O M Â N IA E RO IC Ă

ÎOSIPH KOMPASZ■ •- ARADUL NOU

Depozit de fer, Vopsele, Uleiuri, seminţe şi maşini

CEA M A I M A R E F A B R I C Ă D E C Ă R Ă M I D Ă C U A B U R ' ^

Ţiglele sunt neîntrecute atât ce priveşte calitatea cât şi confecţionarea.

Dacă nu suntem reprezentaţi Ia D-voast.ă, cereţi imediat ofertă şi mostra gratuit! Economisaţi 40 % lemn de construcţie şi aveţi un acoperiş de casă bun, frumos

, — şi uşor! —„BOHN“ Jimbolia

(Zsombolya) Banat

E X P L O A T A R E A P A D U R E I „H ĂLM AG IU ‘

„A RÂ D AN A " S oc . C om ercială ş i Industria lă E. F R A Ţ II S P I I Z

Producenţi de lemne

Bfuroul Central : -Arad, B-d. R egina Maria, 9

FABRICA DE CĂRĂMIDĂDIN DETA S. p. a.

D E T A Jud. TIMIŞ- TO RO N TAL

Fabrica de hârtie- P E T R I F A L A US o c i e t a t e A n o n im ă '

Petrifalau lână Sebeşul-Săsesc

— JUDEŢUL SIBIU —

Fabrica de BERE ŞI MALŢCa societa te pe acţîuhî din Sannîcolaul-M are

Bere Salon blondă ‘ Bere Poster; neagră

Specia lită ţi: Coroana specială \ - -' ' blondă

Fabricară şi Malţ.

„STEAUA ROM ÂNIEI"Societate Română de Asigurări |

Direcţiunea G eneralălîn Bucureşti, Bd. EH -abeta719, i Direcţiunea regională. Dentru Bucovina şl Basarabia,

la Cernăuţi Str, Templului, 4 fSub-Direcţluneu pentru Transilvania şl Banat, la Braşov

Str. Târgul jGrâului, 4 Reprezentanţa generală pi ntru Bucureşti Bd. Elisabeta, 10 (proprietatea socieiăţii)

A genţii în toa te oraşele principale a le României MariAsigu răr i ’ în r amur i l e: . Incendiu, Accidente, Grindină,

Furt, Răspundere civ ilă . — Transport (maritime, flu v ia le şi terestre). — A sigurări asupra V ieţel,după cele mai ingenioase combinaţmni Ftntru

• informaţiuni a se adresa Direcţiunei Generale in Reprezentanţei Generale in Bucureşti, Str. Carol No. 19, la Direcţiunea Regională Cernăuţi, la

Sub-Direcţiunca Braşov şi la toate agenţiile, Societăţii.

* SECJIUNEA PROECTARILOR *A|uzinei electrice din^Sibiu,'S. P. A.

Se în sărcin ează cu urm ătoarele lucrări ’necesitare de pe urma construirei sa i măr rei uzinelor e lec ­trice prin forţă hidraulică sau motori termici, a in- sta la ţlu n llor de torţă m ecanică de orice f 1, de căi

fera te industriale şi e lectr ice , etc-

1. Cercetări prelim inare, întocm ire de proecte şi d a jd e vize estim ative. 2. Calculări de exploatare şl de rentabilitate.3. P rocurări de efecte. 4. Exam inarea şi darea avizu ul asu­pra o fertelor prezentate. 5. întocm irea contractelor de în tre ­prindere şl de garanţie. 6. Supravegherea executiunei ro n - strucţlunilor. 7 Exam inarea lu c ră rilo rfc u ocaziunea recao- ţjunei definitive. 8.7 Exam inarea] de com pturi generale ka

- . sltuatlunlIorXdefim tlve).

D E P E URMA IN ST A L A Ţ IU N IL O R D E JA E X IST E N T E :1. Darea a v zu iul şi econom lzarea. 2. Controlul explcatărel. ^

„ N E G R U D E FUM"Societate Anonimă Română

Fabricaţi u n ea a n u a lă : 5 m ilio a n e k ilogram eH â r t i e m i n i s t e r i a l ă H â rtie v e lin ă tip n orm al H â r t i e s e m l - v e l i n ă H ârtie de scris (concept)

-H ârtie de tip n estim ată H ,â r t i e s p e c i a l ă D i ci o s â n ' ma r t i n