anulÜ xlix
TRANSCRIPT
ANULÜ XLIX.
SÈ PR E N U ME R A :la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
A N U N C I U R I L E :0 seriă garmondü 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicam
SorieorT nefranoate nu s# prlmeioü. — ■anuaorlpte nu se re triip ItS .
Vineri, 10 (22) Ianuariu. 1886 .
,GAZETA** IE S E ÎN F IE C A R E D I.
Pe unâ antt 12 fior., pe ş6se luni 6 fior., pe trei l u n i 3 fior.
B o m ftn ia ş i străinătate:Pe anfi 40 ?r., pe ş6se lun i 20 fr., pe trei lun i 10 franci.
BEBACŢIUmSA ŞI ADXUiMTBAţIFNGA \BRAŞOYC, piaţa mare Nr. 22.
Nou abonamentű. la
„ Gazeta Transilvaniei“.Cu I Ianuariu 1886 st. v., se începe uuA nou
abonamentft, la care ínvitamű pe toţi onoraţii amici şi sprijinitori ai foiei nóstre.
Preţuiţi Abonamentului:
Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 fl.„ şâse „ 0 „„ unü anü Í2 „
Pentru România şt strâfnătate:pe trei luni 10 franoi
„ şâse „ 20 „„ unű anű 40 „
Rugămîl pe domnii abonenţi, ca sé bine-voiască a-şi reînoi de cu vreme abonamentul , ca sé nu se întrerupă espediţiunea diarului.
Domnii ce se vorű abona din nou sé binevoescâ a scrie adresa lămurită şi a aréta şi posta ultimă.
Abonarea se póte face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Abonaţilorii de pân’acum li se recomandă& însemna pe cuponü numérulü făşiei sub care au primitü (Jiarulă.
Administraţiunea.
Incapacitate ori rea credinţă?
III.Braşovu, 9 Ianuariu 1886.
Directorulű „Tribunei,“ d. Ioan Slavici susţine, că frăţescile şi lealele admoniări, ce le-amă adresată noi „Tribunei,“ n’ară fi decâtă nisce „certuri urîte, cari s’au pornitü în vederea ce- loră mai ordinare in te rese“; <}ice mai departe, că „sentimentulü de pud<5r*e l i t e r a r ă l’a determinată sé cruţe pe cetitorii séi şi sé nu-i máhnéscá de sântele serbători, preocupându-i cu astfelü de certuri urîte“ ; în fine spune, că „încâtă pentru „Gazeta Transilvaniei“ în deossbi, interesele comune cerü , ca publiculü sé fiă cruţată şi pe viitoră...“
D-lă Ioană Slavici se laudă în „Tribuna“, că este „omă cu multe cunoscinţe.“ Are d-sa ideâ despre ceea ce va sé 4*câ »interesă comună?“ Crede d-sa, că „Tribuna“, câtă vreme pretinde a fi organă naţională, nu e necesitată a avé interese comune cu „Gazeta Transilvaniei ;“ crede că polă esista „interese comune“, fără ca aceste sé oblige de-o-potrivă améndoué părţile? Trăiesce d-sa în credinţa, că „interesulă comună“ dă numai drepturi şi nu impune şi datorii? Solidaritatea naţională nu este şi ea ună „interesă
^^comună?“ Si óre nu este cea dintéiu condiţiune a solidarităţii încrederea reciprocă, care pretinde dovedi reciproce de sinceritate, de lealitate şi de iubire frăţâscă? Décá ună frate vine şi te admo- niézá, pentru cil te-ai abătută din calea cea drâptă, cere óre interesulă comună sé nu’lă asculţi, ső nu te opresci, ci s0’ţi faci urechia tócá şi sé mergi înainte, ca sé dai mai curlndă în gropi ?
Ori câtă silinţă ni-amă da, nu putemă afla nici ună „interesă comună,“ care sé justifice marea îngrijire a d-lui Ioană Slavici d’a cruţa pe cetitorii séi cu râspunsulă ce’lă datoresce
dOjazetei Transilvaniei“. De aceea nu ne ré- mams^alta decâtă a presupune, că d-lă Ioană Slavici tt^u are în vedere „interesulă comună“ cu „Gazetă?1 Transilvaniei“, ci póte „interesulă comună“ ce fcjégá „Tribuna“ cu „Nemzet“ şi cu „Pester Lloyd.0 ^
Mai adaug ăj3-lă Ioane Slavici în „lămurirea“ lui urmátórelé?^:
re»vomü trece, ce-i di ^eptü, cu adâncă mâhnire, dér
vomü trece cu spiritü întcgăduitorfl peste nemotivatele
insolenţe, cari compromită rép-mitatíunea nóstra literară,
mai multă decătu puteau se n e ^ atingă pe noi.* („Tribuna“
Nr. 297 din 1885.) Ş1
înainte de a vorbi despre „reputaţiunea şi pudórea literară“ a d-lui Ioan Slavici, nu putemă ca, faţă cu „interesulă comună“ ală progresului nostru literară şi faţă cu împrejurarea, că d-sa figurézá ca profesai de limba română, sé nu ne esprimămă părerea, de reu, că prin frasa de mai susö, ca şi prin altele nenumërate din articulii d-sale, publicaţi în „Tribuna,“ i se compromite, în modă puţină măgulitoră pentru d-sa, „ reputa ţ iunea g r a m a t i c a l ă “. D-lă Ioi ji Slavici vrea sé susţină în rêndurile citate, că pe d-sa „nemotivatele insolenţe“ nu l’au atinsă, dér totuşi i-au compromisă reputaţiunea literară. Cum se póte unu asemenea lucru, ca d-lă Ioan Slavici sé fiă compromisă şi totuşi sé nu fiă atinsă ?
D-lă Ioan Slavici este „omă cu multe cu- noscinţe .şi cu cele mai întinse relaţiun! literare“, prin urmare trebue că e în stare a se clarifica asupra acestei întrebări.
Câtă pentru noi, cărora ne insinuă „interese ordinare“ şi „nemotivate insolenţe,“ ne lu- ămă îndrasnéla de a da d-lui IoaD Slavici, celui cu „reputaţiunea şi cu pudórea literară,“ prieti- nesculă sfată ca, înainte de a voi sé tréca aici la noi de mare literată, aşa de mare încâtă së întunece chiar şi pe toţi bărbaţii noştri p o 1 i t i ci, bétrâni şi tineri, sê binevoiésca a învăţa cum se cade gramatica românéscà; ear pănă atunci sé cruţe pe cetitorii séi cu frasele încurcate, obscure şi nelogice, fâcêndu-i s0-şi frământe capulft, că óre ce vrea sé (jică Ioanu Slavici, e albă ori e nâgră !
D-lă Slavici a scrisă, ce e dreptu, şi poveşti şi nuvele, dintre cari unele au aflată trecere, dovedindă, că talentulă d-sale înclină spre beletristică. Critica nepártinitóre literară va avé sé se pronunţe la timpulă séu asupra adevératei valori a acestoră scrieri.
Nu vremă sé cercetămă acum câtă gramatică şi câtă logică se cere ca sé scrie cineva o poveste, care sé afle trecere; una însë o scimă, că în politică de multe ori o singură frasă, ba chiar ună cuvântă, decide ; prin urmare cei ce se ocupă cu politica trebue se scie lămurită ce scriu şi cum scriu, ca së nu se dea altă sensă cuvinteloră loră, care ar puté compromite o causă séu ună interesă de frunte politică.
D-lă Ioan Slavici póte fi „omă cu multe cunoscinţe şi cu întinse relaţiuni literare“, însë cu pSrere de rëu trebue së mârturisimă, că d-sa de ună ană şi noă luni, de când conduce politica „Tribunei“, ne dă mai pe fiecare (Ji probe noué, că nu posede nicidecum capacitatea de-a scrie într’ună stilă politică legată şi bine rumegată.
Pănă aici ar fi «vorba numai incapacitatea politică a d-lui Slavici. Dér d-sa vrea së se impună cu ideile lui şi cu modulă lui de scriere publicului română dela noi, ba naţiunei întregi, desconsiderândă pe toţi aceia, cari luptă în acésta monarchiă, în mijloculă poporului română, de (Jeci de ani, când încă nici pomenire nu era de „marele literată“ Ioan Slavici, şi aici este vorba de reaua credinţă a d-lui Ioan Slavici.
Noi îlă interpelămă pe d. Ioană Slavici asupra nechipsuinţeloru sale în politică şi d-sa ne vine cu „pudórea“ şi cu „reputaţiunea sa literară“ . Ce au a face poveştile d-lui Ioan Slavici cu politica nóstrá naţională? Luptămă noi aici în Ardâlă pentru pudórea şi reputaţiunea 1 i te rară a d-lui Ioană Slavici, ori pentru pudórea şi reputaţiunea po l i t i că a poporului română?
Dér d-lă Ioană Slavici, afară de poveşti şi nuvele, a mai scrisă şi o istoriă pentru plată, la comanda unoră străini, şi póte că dênsulu pe acésta scriere se basézâ când ne vorbesce noué
celoru dela „Gazeta Transilvaniei“ de „reputaţiunea şi pudórea sa ^terară. “
D-lă Ioană Slavié a voită „lămurire“, lămurire vomă da publicului şi despre acésta.
' ■■***( ** -■*’ ***' ir _____v. *
Desbaterile asupra biletului UngarieiIn şedinţa dela 16 Ianuatfu n. a camerei deputa-
ţilorO din Pesta se continuă desbaterile asupra bugetului.
Otto Hermám, care nu vrea sV se ocupe cu cifrele
bugetului, ci sé ilustreze spiritulü societăţii unguresc!.
Acestü spiritü e bolnavü, chiar décá câte odafă îşi are
momentele sale de jubilare. (Ilaritate U stânga estremă).
Se omórá supremulü judecátorü alü ţ&ii. Publiculü în
cea mai mare agitare citesce rapórtele ij strigă: 0, ce
interesantü! Horanssky impută, că bugetűü nu e realü:
réspunsulü este unü zimbetü diavolescü; l«g. Gaal ice,
că guvernulü n’are nici nnü programú fir*nciarü; rés-
punsulü e zimbetulü unui grand seigneur ş asigurarea:
Noi suntemü ín maioritate. Dér şi alte lucntf s’au (Jisü
acestui guvernü. Pe timpulü cestiunii bosni\qe Desider
Szilagyi a 4‘sü aci, că declaraţiunea lui Tis^ că fără
încuviinţarea parlamentului nu se intenţionâ^ jjjeî o
acţiune, a fostü lipsită de mésura necesară a siiperităţii.
Ăsta fü unü adevérü moderatü. (Ilaritate în stiţiga es
tremă.) Helfy a coresü mai târcjiu acésta prop^iţiune
cjicéndü, că a fostü amăgire. Németh, care, dure$5 nu
mai e acum în cameră, a ímputatü lui Tisza, c\ ani
întregi aci (în stânga) a minţittt şi apoi acolo (în drkta)
a înşelato. (Mişcare) Faţă cu acésta s’a anunţata teo
ria, că Tisza stă pré süsü, decátü ca astfelü do aci»«*
ţiun! sé pótá ajunge la elü. Intr’aceea, aceste lacmri
au esercitatü unü adéncü efectü asupra societăţii;
ceptibilitatea pentru ce e nobilü dispare. Beöthy a tmü,
că chiar Deak nu a lásatü sé fiă sérbátoritü ca Tisza yi
s’a provocatö la jubileulü lui Tisza. Dér se pare c%
Beöty n’a primitü mai de aprópe acestü jubileu. Ora-*
torulü insé a făcut’o (Ilaritate) şi a constatatü, că la ju-
bileulü lui Tisza tinerimea, capabilă d’a se însufleţi aUtü
de multü, a lácutü, că cercurile industriale au lipsAü,
că camerele de comerciu, corporaţiunile cetăţenescl, in
stitutele publice au absentatü. A fostü unü jubileu ofi-
ciatü şi unü asemenea jubileu este totdéuna semnulü de-
cădinţei sociale. Ungaria stă la pragulü unui nou pactö.
Cum l’a pregátitü guvernulü în societate? La alü doilea
pactü a fostü o mare agitaţiune în cercurile comerciale
şi industriale; a<Jî nu se vede nici unü semnü de o ast
felü de mişcare. Pentru ce? Pentru că bărbaţii condu-
cétorí de atunci stau a(jî în serviciile guvernului, unulü
e întrebuinţai într’o parte, altulü întralta, Acésta de-
pravaţiune a caracterelorü va distruge mai curéndü séu
mai târ4iu íntregulü sistemü ososü alű societăţii.
Oratorulü trece la cestiunea nationalităţilorO. Mi
nistrulü preşedinte a (Jisü că stările de a(|í suntü mai
bune ca cele de mai nainte. Elü vede ínsé că agitaţiu
nile naţionâlităţilorO mai nainte n'avéu puncte de gra-
vitaţiune, pe când acjî au Unitatea germană a datü
nascere Schulvereinului; unü altü punctü de gravitaţiun»
este Balcanulü, séu mai lámuritü, Románia. Acéstá agi
taţiune are sistemü si formă. Oratorulü arată o chartă,
care pórtá titlulü »Dacia modernă«. Pe acéstá chartă,
care se întrebuinţâză în tóté scólele poporale ale Româ
niei şi care este ornată cu chipurile părechei regale ro
mâne, formézá Semlinulü, Seghedinulü, Tokaj şi Ungh
graniţele Ungariei (Mişcare), pe când Ardealulü formézá
centrulü Daciei. Mână’n mână cu aceste charte mergü
proclamaţiunile irredentiste. Cum s’au lăţită acestea?
Pe bani unguresci. (Mişcare.) Căci cei 25,000 fl., cari
suntü destinaţi în fiăcare anü peníru cursulü de limba
unguréscá, oferă ínvéláceilorü neraaghiari ocasiune po
trivită, d’a face cunoscinţă unulü cu altulü şi d’a vorbi
despre afacerile naţionalităţii lorü. Oratorulü amintesce
gratulaţiunile ce le-au adresatü de anulü nou Paulü
Szontagh şi Max Falk ministrului preşedinte. Falk a
4isü că partida liberală e tare şi puternică, ea nu are
facies hippocratica, care vestesce mórtea apropiată. Ei
bine, şi oratorulü constată, că partida liberală n’are
[facies hippocratica, dér cu atâta mai desü facies hypo
Nr. 7.GAZETA TRANSILVANIEI 1886.
critica. (Ilaritate în stânga.) Dér asta’ş! are urmările
sale; căcî náscéndu-se de regulă în urma unui traiu bunü
şi abundantü, urmézá în curéndü apoplexia. (Ilaritate In
stânga.) Oratorulü respinge bugetulü.
SCnULB PILEI.Sfinţirea apei în 4iu& de Bobótézá s’a oficiatü la
tóté bisericile românesci din Braşovfl cu mare solemni
tate. La biserica Sf. Treimi din cetate a asistatü şi
corpulü oficerescü alü garnisónei din Braşovtt, cu d. bri-
gadierü generalü Bernath în frunte. 0 companiă de infan-
teriă în mare ţinută — precum şi artileriă şi cavaleriă, —
cu musiea în frunte a fácutü onorurile pilitare, dând la
fântâna din dreptulü Sfatului, undi s’a sfinţită apa, trei
salve de puscî. După terminare? serviciului divinü, tru
pele au defilatü în piaţă pe dinaintea corpului oficerescü.
Timpulü a fostü nefavorabiiü ; /n locö sé fiă gerulö Bo-
botezii, ca de obiceiu, a fostü plóia Bobotezii.— y—
Multă reclaiM mai ftcü foile cluşiene »isprávilorü
de maghiarisare. Aşa »Elenzék,« ca së mai atragă gră
unţe în traista .K u ltu tfgy le tu lu i«, tjice că limba ma
ghiară faőe mari cuceri* In Sibiiu. Sighiş0ra, MediaşO,
Cohalmü şi în mai multe->raşe mixte s’au înfiinţai curs uri
de l im ba maghiară şi suntü cercetate de „numeroşi*
iscultătorî. In comuiâ mixtă Gyertyamos din comitatulö
Torontalü s'a înfiûtatü o societate pentru propagarea
imbei ungurescï » Ellenzék*i a uitatü së adauge. ere-
leţî, dér nu cerceaţî.
—x—
Noua calefratâ lêrgu- Mureşului — Reghinu sâsescu
'a predatü la 6 Ianuariu n. circulaţi unei.—x—
Din B e ^ e a n ü ni se comunică urmâtôrele : ,Nici
tnulű în car abia amü intrata nu vomü fi mai bine
ractaţî, — i>i strănepoţii lui Traianü, din partea micilorü
lespoţî, __>;a în anulö abia înmormêntatü Celű pu’vinü
toi Betlennii abia în pragulö noului anü amű şi înre-
istratü faptù. Sub cuvertă în cruce legată cu sforă
osesce «ü pachetü de cărţî din Craiova la adresa în-
ăţătoruui de aci şi totodată casarü-bibliotecarü alü bi-
liotecf bisericesc! ce se’nfiintézá în Betleanö. Micii
espof &u desfâcutü pachetulü şi abia íntoemitü Ja locü
au »redatü bibliotecarului.« — Se vede că se află vre-
nu)i căruia îi lasă gura apă după vr’o patentă »patrio-
că,< C’unü fiasco mai multü nu strică.
— x—
Pe calea ferată dintre Oradea-mare şi P. La-
any s’a gásitü corpulü unui bărbatQ, ale căruia picióre
a a tăiate de locomotivă. Nefericitulö fù transportatü
tr’unü spitalü unde, spre surprinderea tuturorü, se aflà
sub vestmintele bărbătescî era ascunsü trupulü unei
neî.—x—
Guvernulü turcescu intenţionâză së înfiinţeze în Ti-
işdra unü viceconsulatu.—x—
Din Deva ni se scrie: »Ocasionalü întêlnindu-më
unü domnö din Seghedinü, care e şi representanfü
í oraşului, din curiositate l’am íntrebatü despre inun-
.rea lui, despre ajutorulü şi repararea lui, şi că de
esinte cum se* află. Mi s’au comunicaţii acestea : Se-
edinulü înainte de inundare a fo tü unü oraş0 viu»
í bune venituri şi geşefturî, prin inundare însë a de-
i<|utü în tótá privinţa. Dintre locuitori au dispárutü
»rópe la o miă de suflete, vite, bucate, bëuturï, mobile
în urmă casele cele din cărămidă nearsă. Seghedi-
ilti întregü numërâ 75 mii suflete, se împarte în 3
>rcuri şi e unü oraşfi opositionalü guvernului. După
3 au incursü ajutórele din térá şi streinătate, vr’o 3
rilióne fl., şi statulü încă a datü 15 milióne, au înce-
utü a se despăgubi ómenii. Dér cum? Ómenii cei së-
aeï s’au îwpărtăşitfl fórte bine, din interesü pentru a’i
ăştiga regimulü pentru elü; cari au avutü 50 fl pa-
ubă, au càpëtatü 4—500 fl., ér celorü mai din oraşO
i mai avuţi din pagubă nici a 40-a parte nu li s’a în-
orsü, deşi amarü s’au plânsü pentru pagubele lorü de
leci de mii. Apoi au venitü ingineri strëinï ca së sfătuiască
>e ai noştri cura şi în ce modù së se facă întăriturile
zăgazurile) şi podurile; astfelü s’au şi fácutü numai nu
)rea tarï; aceste Uităriturî şi poduri au înghiţită cele 15
nilióne dela statü. Comisarulö regescü Tizsa Lajos,
iratele ministrului-preşedinte, şi cu inginerii au lucratü
anü planö pentru regularea Seghedinului, în care s’a
dispusü, ca ín cerculü I së se zidéscà case cu 2 etagiur*
In alü II-lea iară pănă la jumëtate, în alü Ill-lea case
parterü şi încă după o anumită formă din planö. Cărora
nu au banï, statulü le dă din împrumutulü de statü pe 32
de anî amortisare cu 6%. Astfelü au luatü mulţi câte
5, 10, 15, 20 mii fl şi şi-au edificatü casele conformü
planului; însë când a venitü timpulü plăţii, nu au pu-
tutü plăti, ba acuma suntü peste o miă de case gólé, căcî
proprietarii lorü s’au dusü şi le-au lăsatü. Acuma së
capétá şi în cinste case în Seghedinö, numai sé sol-
véscá ratele; dér nici aşa nu !e ia nimenea. Miseria
cresce în Seghedinü din <}i în 4i> pentru că Seghedinulü
nu are nici venitü, nici comunicaţiune. Seghedinulü
înainte de inundare a fostü unü paradisü, pentru că
oştirea şi oficiurile cele multe tóté se aflau în case
închiriate; acuma ínsé are statulü casărmi şi localităţi,
şi nici oficerii nu mai au de a cheltui multü, pentru că
au toţi cuartierü naturalú. Prin urmare Seghedinulü din
fală mare e acuma straiţă góiá séu sărăciă luciă“ —
Aşa se’ntémplá ori jnde s’amestecă actualulü guvernü ;
are pieze rele.—x—
Reuniunea pompierilorü |ari |din volunt. opidulfiBlaşiu
va da balulü ei la 23 Ianuariu st. n. 18*46 în sala Otelului
Naţionaltt de acolo. Inceputulü ia 8 ore séra. PreţulO
de întrare: de persóná 1 fl., de familiă până la 3 per
sóne 2 fl. şi preste 3 Inşi de tótá persóna câte 50 cr.
v. a. Oferte márinimóse se primescü cu mulţumită, şi se
vorü publica pre calea cţi&ristică.
— x—
Tótá conjuraţiunea şi trădarea celorü patru Croaţi
în casarma din Fiume se reduce la o conversaţiune de
trecere de vreme între soldaţi şi cei patru Croaţi. Tri-
bunalulü a şi sistatü cercetarea. Réu trebue că le cade
»patrioţilorO« de fiascurile ce le suferü cu gogoriţele.
Tóté planurile lorü cadü în baltă.—x— .
Bámü iocü urmátórelorü réndurí: „Onorate d-le
Redactorü! Fiind că aprópe tóté diarele din Ungaria,
fără deosebire de naţionalitate, ba şi din stréinátate au
luatü notiţe despre mine. că ca compromitatü si sus-
picionatü în afacerea cu »irredenta română“ arn fostü
arestatü şi numai decátü dusü în M.-Vásárhely; faţă cu
acésta vé rogü s3 binevoiţi a da locü în preţuitulO
d-vóstre cjiarü la următorea declarare: Este adevératü
că în 3/15 Septemvre 1885 am fostü arestatü şi de
atunci pănă în 5 Ianuariu 1886 s. n. deţînufö în M.-
Vá'áíhelv. ínsé declarö, că absolutü de totü ne-
compromitatü şi nevinovaiü am fostü şi sunt. Declarü
solemnelü şi aceea, că sunt unü adevératü patriotü şi
írni iubescü patria mea scumpă, ca ori-care Maghiarü-
Am fostü şi voiu fi contrară la totü ce lucră în potriva
prosperărei patriei mele. Nu am uritö nici odată nici o
naţiune; ínsé în iubire naţiunea mea ocupă loculü primü.
In fine declarü, că totdéuna am statü şi voiu sta pe
adevérat.a basă o princ.ipielorü: „Dreptate“, „frăţietate“
şi .»egalitate*. Acéstá declarare binevoiască a o publica
tóté tjiarele, carî au lualü notiţe despre arestarea mea.
Pe lângă acestea, promiţendă a reveni asupra acestei
afaceri, fiindü că mé dóré, primesce deosebita stimă *
Zevedei Muresanü, ínvé^átorü în S.-SebeşO şi catichetü
gr.-orientalü.
Cum s’a alesü protopopulü gr. or. în Deşiu?
Din nordulu Transilvaniei 1311 Ian. 1886.
Intre împrejurările timpului de astă^î, când din
tóté părţile nu se póte au(Ji decátü vai! din gura Ro
mânului, şi când naţiunea predomnitóre din acestü statü
poliglotü şi-a impusü de datoriă patriotică a ne urmări
şi progoni pe tóté terenele vieţii publice şi sociale —
credeam de consultü a tácé şi a suferi cu paciinţă pă
catele nóstre casnice şi religionare. Dér mişcattt dt
abusurile comise de unii ómeni de ai noştri chiarü în
biserică, care este uniculü scutü naţionalti, ce ne a mai
rémasü, mé védü silitü a aréta iumei nedrépta proce
dură prin care máritulü Consistorü din Sibiiu calcă con-
stituţionalismultt bisericei nóstre gr. or. şi ne duce la
desperare.Suntü aprópe patru ani, de cándü s’a afirmatü de
urgenţă întregirea protopopiatului Deşiului, punéndu-se la
cale constituirea sinodului electoralo, dér cu tótá gră
birea, cu care se ordinară atunci pregătirile, abia în 19
Augustü 1885 s. v. ajunserămtt la (JU*8 de alegere. Tóté
plângerile, representaţiunile şi protestele nóstre în contra
amânărei daunăciosă nu se considerau de cătră Ven.
Consistorü, care ne descoperi intenţiunea, că noi suntemü
daţi de zestre fetei d-lui protopresbiterü Samuilü Cupşia,
respective ginerelui séu, d-lui Teodorü Hermanü, care
după doi ani de plângeri şi la celü mai Infocatü pro-
testü alü întregei poporaţiuni din acestü protopopiatü,
— ca sé nu fimü tractaţi ca unelte de intrigi — fü de-
numitü de administratorü parochialü în Deşiu, dându-se
totü odată unü nou ordinü de constituire a sinodului
de alegere a protopopului.
Vétjéndü insé măr. Consistorü, că noi ne opunemü
constituirei şi protestămO de nou, mai amâna lucrulü
încă doi anî, în care timpü d. Hermanü şi socrulü séu
se puse prin diferite promisiuni la câştigarca de partidă,
şi după ce cu greu puseră mâna pe apostaţii din Deşiu,
se anunţă 4'ua de alegere a protopresbiterului. Ven.
Consistorü — spre a-şi ajunge scopulü — denumi de
comisarü la actulü de alegere pe secrefarulü metropoli-
tanü, d. Nicanorü FrateşO, ca cunoscutü de bunü apé-
rátorü alui Hermanü, după relaţiunile lorü, şi prin con-
secuinţă, neamicü alü celuialaltü concurentü, a d-lui
Teodorü Gotutiu, parochulü Djugului, ca candidatulü
clerului tractului. D. Frateşiu chiarü şi in şedinţa
comitetului din 18 Augustü 1885 îşi íncepü activitatea
pentru Hermanü, apérándu-lü pe acesta în contra maio-
rităţii lui CotuţiO, şi, deşi ca cálugérü,f .'presbiterü şi pro
tosincelü, şi ca membru alü unui forü ínaltü alü mora
lităţii — a V. Consistorü, — ín locü de a combate sin-
gurü cu motive raţionabile probamentele produse de
maioritate şi ín locü de a scruta după adevérü, d-sa doje-
nesce pe on. comitetü de alegere şi declară a priori de
neadevérafe probele produse de maioritate, în urma că
rora d. Hermanü nu putea legalminte sé intre ín can-
didaţiă. Ba mai multü; d. comisarü consistorialü, ín
contra usului, părăsesce şedinţa spre a se sfătui cu d.
Cupşia şi Hermanü, şi íntorcéndu-se, sé încercă prin
măguliri a capacita comitetulü, dér vé^éndu-se ínvinsü,
insinuá votü separatü. Poftimü! Celü fără votü se in-
sinue votü separatü!
A 2-a contra competinţei sale, d-lü comisarü
declară alegerea comitetului electoralü de infamiă şi sfă-
tuesce a se anula conclusulü aceluia. Comitetulü ínsé
cu maioritate absolută de voturi réspinse şi de astădată
pe d. Hermanü din candidară şi preseniâ încă- unü pro-
testü subscrisă de 30 alegétori în contra intentatei de
numiri (aprobarea alegerei) de protopresbiterü a d-lui
Hermanü.
In urmă alegerea s’a efeptuitü r0uşindfl cu maio
ritate absolută d-lü Teodorü Cotuţiu, siogurulü can-
didatü.
Acum mai rémase índérétü aprobarea. Toţi eramü
convinşi şi din tóté părţile se afirma, că fiitorulü pro-
lopresbiterü aprobatü nu póte fi altulü, decátü d-lü Co
tuţiu, fiindcă legea q[ice> că din cei aleşi, Ven. Consis
torü are dreptü şi datorînţă a desemna pe celü cu mai
multe voturi. Dér ce sé ve<Ji? Deodată ne pomenirámü
anunciindu-se in »Telegrafulü Románü« dela 28 Oct.
a. tr. aprobarea de protopopü a d-lui Teodorü Hermanü
din partea Ven. Consistorü metropolitanü, respective a
E^cel. Sale d-lui Mironü Romanulü, Archiepiscopulü şi
Metropolitulü nostru gr. or.
A întări pe celü nealesü ! Mí-ar plácé sé sciu cum
sé póte una ca acésta şi după care § alü »statutului or
ganică«’, care în biserica nostră gr. or. e lege funda
mentală, sancţionată de însuşi Maiestatea Sa Impératulü
şi Regele nostru. Minunată procedură din partea Pré
Sânţiei Sale!
Acum judece on. publicü cetitorü şi lumea civili-
sată, cine este causa réului în biserica nóstrá!? Cine va
fi causa, décá qei neîndreptăţiţî — apelándü la foru
rile nóstre eclesiastice, vorü rémáné nesatisfăcuţl şi vorü
apela apoi de nou la în. guvernü, la unü forü stráinü
în căuşele nóstre bisericesc!? Ce se va alege din con-
stituţiunea nóstrá bisericéscá, déoá ea se folosesce ca
mijlocü de înzestrare pentru fetele protopopilorü!
Sé aibă de grijă Escelenţa Sa dela Sibiiu, căci e
mare responsabilitatea ce ş’a luat’o asupră-şî şi sé se pă-
zéscá ca nu cumva sé-lü ajungă odată blástémulü eruntü
alü fii’orü séi sufletesc!! Constantulű.
Reuniunea sodalilorü români din Cluşiu.
pilele trecute comitetulü acestei reuniuni a edatű o broşură öu istoriculű ei precum şi statutele şi starea, în care se găsesce ea a<.í. Cu viuă plăcere şi interesü lăsăma sé urmeze acestü is-
toricü :»Unde-i unulü nu-i putereLa nécasü şi la durere.«
Unü adevérü fórte mare cuprindü în sene ordu- rile de nni süsü esprimate de regele poeţilortt gintei latine, care în tóté timpurile şi cu deosebire în seclulü alü XIX. îşi jócá rolulü séu insemnatü pre tóté terenele societăţei omenesci» In »unire e putere« este devisa tempului nostru. Románulü încă de acésta maximă a fostü condusü, când deşteptându-se din somnulü celü de mórte, în care ’lü adéncise vitregitatea tempurilorü trecute, íncepü a-şi da mână cu mână, íncepéndü lupta pentru esistinţa s’a naţională. Şi íntr’adevérü décá vo- iesce sé trăiască ca a'tare, păstrându-şî limb’a, naţionalitatea, religiunea şi datinele strămoşescî, şi décá voiesce, ca sânta lui causă se triumfeze: nu-i remâne alta, decátü ca micü cu mare, avutü cu séracü, toţi ca unulü şi unulü ca toţi, pre tóté căile, pre tóté terenele vieţi' sociali, se pună umérü la umérü, »unindu-sö în cu^a, unindu-sé în semţirl.“
Écá motivulü, din care purce^éndü la ralü domnului 1871 în 5 februariu st. n. se luâ iţiativa, spre a se înfiinţa şi în Cluşiu o reuniune . sodalilorü şi meseriaşilorfl români, intocmai după Modalitatea celei de în Sibiiu, care deja esista. La ímp/s’ulü spectabilului d. jude sing. Iosifü Popü, rmulü d. pbtopopü şi parochü ac- tualü G. Popü, cu înveţătoruStt Jaöbü Mureşanfl, vt4énáü" cátü suntü de resipiţî sodaiii şi .năiestrii români aflători în Cluşiu pre la diferitele mai^rji? şi cum unii se în- stráinézá de-şi uită limba, rel^unea şi datinele strămo- şiesci, îşi propuse a-i aduna H1- întruni întru o reu-
Nr. 7. GAZETA TRANSILVANIEI 1886.
niune. Spre scopulü acesta învgţătorulQ Jacob Mure- şanfi. ca mai cunoscuta cu sodalii şi cu măiestrii, i eonscrise şţ-i adună în casina română íntr’unö numérü de 33; ér’ dintre fruntaşii inţeliginţei fuserâ conchiă- maţi prin d. protopopü la o conferinţă preliminare în acéstá causă domnii: Pentru Nemeşiu, «o-ifö Popö, Leontina Popü, Vasiliu Rant’a , Lazarö Baldi şi Ladislau Popü, cari toţi se oferiră a întră ca membri ajutători în reuniune, ér’ sodalii si măiestrii, se şi însoriseră ca membri parte ordinari, parte fundátorl.
In adunarea gen. din 26 februáriu 1871, se constitui reuniunea în modü provisoriu, pre basa statutelorö primite în acéstá adunare alegendu-şi de preşed. pre rmulü d protop. G. Popü, de v. preşed. pre corfariulü Josifü Musté, de Secrctariu pre ínvétátorulü Jacob Mu- reşanO, cassarü cismariulü Josifü Vezendi, controlorü Sa- moila Popü; ér’ membrii în comitetü: Nicolau Pescariu, Stefanü Popü, Davidü Pente, Ioanü Brehariu, Andreiu Lungu şi Vasiliu Stanciu. La începută afacerea reuniu- nei nóstre cam stagna. In 1873 conducerea ei se încredinţa d-lui prof. de universitate Dr. Gregoriu Silasi. Dérá ea mai tóté asociaţiunile nóstre românesc!, aşa şi acéstá reuniune, numai după un’a trăgănare şi amânare de 4 ani ’şî putii vedea aprobate statutele s’ale, căci dela locurile competente ni-se retrămiseră in vr’o câteva rendurî neaprobate, când sub unü pretestü când sub al- tulü. Aşa numai în anulü 1875, în 7 febrúariu, urmándü aprobarea statutelorü cu datulü 4 Decemvre 1874 num. minist, intern 49.808, se constitui pentru prima-órá în
modü definitiva.In acéstá adun. gen. se realese de preş. d. Dr.
Greg. Silasi, carele încă .din anulü 1873 portă presidiulü. conducéndü Reuniunea cu multü zelü în restimpü de12 ani, pănă când în adun. gen. din 26 Maiu st. n. a. c. retrăgendu-se, se alese în ioeu-i părintele capei. gr. cat. d. Basiliu S. Podóba.
Acum aruncándü o reprivire asupra stărei reu- niunei nóstre în periodulü de 14 ani ai esistenţei s'ale, ajungemü la aceea convingere, că deşi resultatulü materiala alü activităţei sale, nu e tocmai din cele splendide şi acésta provine nu atátü din neinteresarea membrilorö cátü mai multü este o urmare a impregiurăriloru locali nefavoritóre şi a situaţiunei, în caie deveni causa nostră română în genere, mai cu sémá de vr’o câţî-va ani încoce: totuşi resultatulü moralü şi socialü se póte numi în multe respecte însemnata. Cu deosebire din puncta de vedere naţionala románeseü, este unü avan- tagiu şi progresü a avea şi în Cluşiu unü centru şi pentru industriaşii noştri români.
Mai cu sémá dela anula 1879 íncóce íncepü şi reuniunea nóstrá a atrage tota mai multü asupra-şî atenţiunea publicului románü din Cluşiu şi giuru. In respectulü acesta multü, íórte multü datorimü ín parte Asociaţiunei trans.,* institutului de creditü „Albin a
şi altorü marinimoşl binefăcători, cari prin sucursulü lorü parte anualü, parte din când în când contribuindü sume mai însemnate ín fondulü reuniunei, ne puseră ín posi- dune íncátü puturámü din prememoratulü anü a aşe4a ín totü anulü elevi români dintre Românaşii orfani ori mai miserl din Clusiu şi giuru şi preste totü din părţile de médánópte-apusü ale Ardélului, pre la diferite măiestrii în numérü de 64 (şaizeci şi patru) provétjéndu-i cuíntregulü ímbrácáméntü, cu cărţi de scólá plátindü didac- tru pre la scólele industriali „şi alte remuneraţi uni refen-
tóre la instruirea lorü.Pentru efectuirea şi modalităţile aşezării elevilorü
şi mai buna supraveghiare a portărei lorü, cum şi a conduitei maiestrilorü faţă de denşii, Reuniunea şî votă în a 1879 unü regulamentü speciala, în sensulü cărui-a pre fiăcare anü se esmitea câte o comisiune de trei inşi în scopulü acum arétatü. . Acéstá comisiune ínsé adunarea generală din 26 Măiu a. c. o disolvă încredin- téndü comitetului reuniunei şi afacerea aşezării elevilorü.
Reuniunea în a. 1883 făcuse paşi ca elevii noştri industriaşi tótá instrucţiunea prescrisă prin legea industrială a téréi sé o capete în scóla română elementară confesională din locü. Nesueceíjéndö paşii făcuţi, elevilor ü dintre cari unii deja s’au eliberata ca sodali, li s’au data cu tóté aceste şi li se dă o crescere dupé îrnpre- giurărî cátü se póte de románéscá, ţinendu-li-se în tóté Duminecile sub íntregü decursulü uceniciei lorü prelegeri în limba lorü maternă, din gramatică, computa şi cántü cum şi din doctrina religiunei şi moralei prin învâţăto- rulü şi cantorulü Iacobü Mureşianu, carele din a. 1871 pórtá şi oficiulü de secretarü alü reuniunei. Multü con- tribuesce la acéstá crescere şi contactulü. în care stau elevii neíntreruptü cu conducétorii reuniunei, cu cari mai pentru una, mai pentru alta, vinü în atingere mai pe tolă
^lUa Elevii deveniţi sodalî, décá rémánü în Cluşiu, intră ca membrii ordiDarl în sínulü reuniunei nóstre Multü s’ar putea face spre a mări interesarea lorü faţă cu reuniunea când fondulü acesteia ar dispune de unü astfelü de capitalü, íncátü sé se pótá ajuta in casü de morbü şi de alte calamităţi şi sodalii noştri, după cum o facü acésta alte societăţi analógé, d. e. societatea maghiară a trne- rilorü industriaşi din locü, unde chiar şi sodalî de ai noştri bucurosü contribuescü. Statutele reuniunei nóstre prevődü asemeni ajutorirl, şi sperámü, că prin o sprijinire mai eficace din partea publicului románü reuniunea nóstrá încă va putea începe nu peste multü timpü a şl împlini şi acéstá problemă.
Insemnámü m°i departe, că comitetulü reuniunei pentru desvoltarea, nutrirea şi susţinerea simţului naţionala románeseü şi a spiritului socialü în sodalii şi industriaşii noştri (cu escepţiunea anului 1884, anulü tumul- telorO şi alü tulburárilorü cluşiane) încă din 1*75, anulü constituirei sale în modü definítivü, în totü anulü a serbată şi câte o petrecere de vérá séu maialü, cu multü succesü moralü şi parte şi rnaterialü. lotü spre scopulü arétatü din când în când sodalilorü noştri, conve- nindü ín casina română din locü, li s’au ţinuta unele di- sertaţiunî şi propuneri referitóre la industrie, comerciu şi peste totü din sciinţele reali şi alte. In respectulü acesta
datorimü recunoseinţă d lorü Dr. Greg. Sila^î fostului pre- şed., secretarului Iacobü Mureşianu şi d-lui adv. Dr. Au- reliu Isacu, cari toţi trei ţinură mai adeseori astfelü de disertaţiuni şi prelecţiunî sodalilorü. Dér nu mai puţina demnü de lăudata e într’acestă privinţă şi părintele capei. Basiliu S. Podóbá, aotualulü preşed., carele cu tolâ oca- siunea şi în totü losulü, nu íncetézá părintesce a-i ea- techisâ şi a le {iné şi înv0ţături despre lotü ce e moralü şi románeseü.
Ca unü momentü de ímbucurátóre redesceptareme- morámü din viâţa reuniunei faptulü că ín anulü 1876 dómnele soţie ale meseriaşilor noştri în frunte cu d-na Maria Ianchi fácéndü între sine o colectă de bani, ne incjestrézá reuniunea cu unü pré frumosü stégü de, mé- tasă roşiă, avéndü in mijlocü pe métase albă întipărite embleme şi inscripţiunî coréspuntjétóre.
In fine după ce reun unea nostră urmăresce îndi- getatulü scopü culturalü faţă cu sodalii, de sine sé înţelege. că s’a făcuta prin d. Greg. Silasî ínceputulü şi pentru adunarea unei bibliotece, carea în presinte numérá 50 de cărţi donate parte mare de d. tipografa Constantina Popü, pentru care donü merită sé priméscá tótá re- cunosoinţa nóstrá.
Fondulü propriu alü reuniunei constă din 571 fl. 40 cr., ér fondulü elevilorü din 362 fl. 59 cr. Conducétorii actuali ai reun unei constau din 5 membrii, şi anume: unü preşedinte, unü vice-preşedinte, unü secretara, unü cassarü şi unü controlorü. Membrii ín comitetü suntü şâse. Patronulü actualü alü reuniunei este d-lü Lazarü Baldi. Membrii fundatori are 34, ér ordinari 49. Numérulü elevilorü susţinuţi de reuniune se urcă, la frumósa cifră de 64 inşi, dintre cari mai mulţi pentru cismăriă, apoi făurăriă, pantofăriă, rotăriă, lăcătăriă şi
butnăriă.
D I V E R S E .
Schimbarea timpului, viforü şi cădere mare de zăpadă.—Transilvania nostră este o ţ0ră ciudată în tóté pri
vinţele, atâta politice culturale, cátü şi climaterice, pen-
tru-că pe când în alte ţ0rl, unde de altă dată de abia
ninge puţintelO, ér acum cade zăpadă grozavă, íncátü au
torităţile cáilorü ferate din causa zăpezii celei mari suntü
silite sé sisteze mersulü trenurilorü, pe atunci la noi în
ţ0ra Bârsei zăpada se topesce ca şi primávéra. Aşa di
recţiunea cáilorü ferate r. u. s’a vécjuta mai (Jilele tre
cute silită din causa zăpezi celei mari ca pe mai multe
linii sé sisteze mersulü trenurilorü Pe la 10 lanuariu
n. a că(Juta o zăpadă aşa de mare, cum de decenii nu
s’a mai pomenita; pe la Triestü insé n’a ninsü nici o
zăpadă pănă acum, de vre-o trei ani.
Acéstá zăpadă, care a că(Juta pe la 10 Ian., a fă
cuta că munţii au dispăruta sub masele cele mari de
zăpadă, coperişele caselorü şi copacii, precum şi pomii
căpătară o fisionomie cu totulü stréiná. Pe stradele
Triestului zăpada era acum de 15 păna la 20 de centimetri,
aşa că din causa zăpeeji* f-felei mari nu putură ca sé
cireuleze carăle şi trăsurile prin oraşO.
In Francia încă au fostü vijelii cumplite, care au
adusü mari mase de zăpadă peste Parisü. De multü nu
s’a pomenita aşa zăpadă mare pe la acesta oraşO In
Londra încă a căzuta pe la 9 Ianuarie o zăpadă colo
sală care a causatü unü frigü aspru. Acéstá zăpadă
precum şi frigulü celü mare. a causatü mare miseriă peste
populaţiunea cea miseră din Londra, care din lipsa cea
mare de lucru, de a bea póte sé ’şi câştige pânea de tóté
filele. Acum acea populaţiune a Londrei, care şi mai înainte
avé sé se lupte cu multe calamităţi are de a se lupta şi cu ză
pada şi cu frigulü. Din causa zăpţ dii celei mari în multe
părţi ale Londrei au trebuita ca sé se sisteze comunica -
ţiunea şi circulaţiunea carélorü şi a trăsurilorfl. Pe lângă
gerulü celü mare s’au mai ridicata în partea nordică a
Angliei furtune şi vifore grozive, care au causatü mari
devasiaţiuni şi multe nenorociri pe mare. Multe corăbii
au devenita prada valurilorü furióse. Chiarü dm regiu
nile de dincolo de Misisipi, din America, vinü seirî, că pe
acolo în (Ji’ele trecute s’au ivitü nisce vijelii cu zăpadă
atátü de furióse íncátü din causa lorü a trebuita sé se
întrerupă circulaţiunea trenurilorü, ba pe unele locuri
acele vijelii atâta au fostü de turburate, íncátü au rés-
turnatü, pe o întindere mai mare, stâlpii dela telegrafü.
Aceste vijelii se íntindü peste tótá Canada pănă în nord-
vestü, chiarü şi din nordvestulü Amence’ se anunţă mare
frigü şi vânturi teribile însoţite de mase colosale de ză
padă. Circulaţiunea trenurilorü a sufentü forte multü,
ba unele trenuri atâta au fostü nămolite în ométa, íncátü
sérmanii cálétorí au fostü siliţi, ca sé le páráséscá, că
nu le mai putea mişca nici íntr’unü chipü din locü.
Apoi sé mai cineva, că la noi nu-i darulü lui
Dumne4eu, cándü vedemü, că frigulü sa muiatü şi că
zăpada se topesce ca şi primávéra.* **
Cununia. — D. Pavteniu Bârlea^ teologü absoluta,
işi va serba cununia cu d-şora Elenoi Jucu în 24 lanuariu
stilü nou. * **
Duelü între fentei. — Duelulü e la ordinea 4^ei-
Se vestesee, că o întelnire cu spada a avuta locü între
dómnele Eugenia Pierre şi Astia de Volsayre la Parisü.
Acestü duelü a fostü provocata de publicarea unei bro şuri: Amcizónele secolului a dómnei de Valsayre în care
<unta insultate grozavü dómnele Louise Michel, Rouztde,
Pierre etc.¥
* *Biciuitü de femei. — De câtva timpü, d-na Harry
Roberts, alü cărei bărbatO era directorü alá biroului pos-
ta!ü din Tampico, ín teritorulü Washington, se plângea
amarü vecinelorü sale de relele tractărl ce suferea de
obiceiu dela bárbatulü ei. Adeseori ea le aréta chiar
urmele recente ale loviturelorü pe care le primise: um
flături, sgărieturl etc In sferşita vecinele indignate au
datü de scire d-lui Robrrts, ca sé se ăbţie d’aci înainte
d’a-şi maltrata nevasta, décá nu voia sé se espuie pe
depsei talionului. Acestü avisü a înfuriata şi mai multü
pe d. Roberts în contra soţiei sale, care, după ce îi dádü
o bătaiă sdravéná, pentru că se dusese sé se plângă ve
cinelorü sale, a făgăduita că pentru orice vină neînsem
nată va primi câ*e o bătaiă. Dér deunădi, vr’o 4ec®>
doué-spre-4ece femei din vecinătate, aflándü cele petre
cute, s’au dusü de au scosü pe Roberts din biroulü séu,
şi după ce-lü legară bine de unü stálpü de lemnü, de?-
brăcându-ltt, ílü bătură eruntü ín publicü. Harry, ruşi
nata că se lăsase a fi biciuita de femei, a şters’o din
partea locului, îndată ce ele binevoiră a-lü deslega.*3fc *
Fotografiaţi fără scire. — Personalulü Băncei din
Londra s’a înmulţită cu unü fotografü, a cărui misiune
va fi de a lua incognito portretulü tuturorü persónelorü
suspecte séu necunoscute, care se presintă la casă. Banca
s’a decisü a lua acéstá mésurá din causa crescerei nu-
mérului hoţilorO de totü soiulü, cari o esploatézá. E
cu neputinţă de a se supune unui interogatorü minuţiosti
tóté persónele, care se presintă. Casarultt -plătesce, în
generalü după presentare; de cele mai multe ori, acestfi
funcţionaro nu póte da informaţiunî nici măcar prin
semne despre indivi4ii cu cari a avutü a face. Fotogra
fia de curéndü instituita va lua pe viitorü, după or-
dinulű secreta alü casarului şi fără ca publiculü sé scie,
portretulü clienţilorfl necunoscuţi, şi operaţia se va face
pe când casarulü va numéra bancnotele séu banii.
BIBLIOGRAFIE .
O rugare cătrâ d-nii autori români de dinc6ce si
dincolo de Carpaţi. Spre mai marea nostră bucurié ve
demü anunţându se mai pe fiă-care 4 prbducte literare,
prin cari literatura nóstrá îşi ia unü avéntü din 4i
4i totü mai puternicü. Multü depinde ínsé progresul^ şi
înaintarea literaturei nóstre dela sprijinulü şi îmbrăţişarea
cu care suntü întâmpinate productele" literare din partea
publicului. Pentru aceea îmi iau voiă întru interesulü
atátü a onoratului publicü cetitorü, cátü şi a onoraţilorG
domni auctori, a face o modestă observare. Unü incon4-
venientü destulü de insemnatü este că mai mulţi domni
auctori íntrelase de a însemna preţulti opurilorü sale pe
păreţii acelora. De aci provine, că mai mulţi doritori
de a avé cutare ori cutare opü nu şi-la procură singurü
numai din motivulü că nu sé potü orienta în privinţa
preţului. Neplăcerea acestui inconvenientü o simţesce
omulü mai vértosü atunci când are de a-şî procura opuri
dela librării cu soliditate dubiósá. O astfelü de libră-
riă avemü de es. chiar şi în t ăgăraşO, care îşi permite
a falsifica chiar şi preţulO opurilorü fixata deja, luándü
unü preţfl de doué ori aşa de mare de cum este pre-
ţulfi fixata de autorü. Putemü conchide de aci că preţuia
opurilorü, care nu este însemnata şi fixatü de autorü,
de sigurü nisce librari de soiulü acestuia ílü ridică de
trei şi patru ori mai mare de cum s'âr cuveni, prin ce
o daună fórte mare se causézá literaturei nóstre. Din
aceste consideraţi uni sperezü că nu voiu fi luata în nume
de réu, décá întru interesulü generalü imî permitü a
propune şi a ruga pe on. domni autori atátü de dincóoe
Câta şi de dincolo de Carpaţi, ca sé binevoiéscá a în
semna pe păreţii opurilorü s le preţultt fixatü alü acelora
şi încă atátü în jloreni, ori crucen, cátü şi ín lei séu }jarií' TJnü vechiu obonentu.
ULTIME SCIRÎ.
Circulă ârăşi sgomotulü despre o alianţă, de astă dată formală, între Serbia şi Grecia, scrie „RomânnlîL“ Pănă în momentele de faţă ínsé, credemű că trebue sé damü acéstá scire
sub tótá reserva.— 0—
piarele oficióse bulgare spunü, că principele A lecsandru alü Bulgariei a primită 4ilele a- cestea în audienţă solemnă pe agentulü diplomaticii alü României, şi că séra a fostü cona- cu 1 ü din Sofia, a,dică la palatű, cum s^r 4ice, unü mare prán4ű oficialü la care principele1 Alecsandru a ridicatű unű toastü pentru M M. L L. Regele şi Regina României.
Editorü: Iacobü Mureşianu.
Redactorü responsabila: Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 7. GAZETA TRANSILVANIEI 188 6.
Ónnal ft la bursa de Vienadin 20 Ianuariu st, a. 1886
Rentă de aurii 4% . . . 100 65 Rentă de hârtiă 5% . . 92.65 Imprumutuld căilorfi ferate
ungare . . . . . . . 151.75
Amortisarea datoriei căi- lortt ferate de ostii ung.(1-ma emisiune) . . . 98.40
Amortisarea datoriei căi- lorii ferate de ostil ung.(2-a emisiune) . . . . 127 —
Amortisarea datoriei căi- lorfl ferate de ostii ung.(3-a emisiune) . . . . 112 60
Bonuri rurale ungare . . 103 75 Bonuri cu cl. de sortare 1C3 75 Bonuri rurale Banat-Ti-
m iş t l ........................... 103 75
Bonuri cu cl. de Şsortarel03 76 Bonuri rurale transilvane 103 75
103 75de
98.25
i Bonuri croato-slavone | Despăgubire p. dijma| vină ung................I Imprumutultl cu premiuj ung........................ ... . 117 50 |Losurile pentru regularea j
Tisei şi Segedinului . 123.30 j Renta de hărtiă austriacă 8410 j Renta de arg. austr. . . 84 25 Renta de aurii austr. . . 111 50
| Losurile din 1860 . . . 140 50 | Acţiunile bănceî austro-' u n g a re ...................... 871.—ţ Act. bănceî de creditâ ung. 302 75 1 Act. bănceî de creditii austr. 298.60 i Argintulti —. — GalbinI| îm părătese i............... 5 911 Napoleon-d’orI . . . . 9.99V2i Mărci 100 împ. germ. . . 6180 Londra 10 Livres sterlinge 126 15
Bursa d » Buflurescï.Cota oficiaiâ dela 4 Ianuariu, st v. 1386.
Renta română (5°0j.Renta rom. amort (“>°/0)
» convert. (6%) împr. oraş. Buc. (20 fr.)Credit tone. rural (7°/0)
* „ „ (5°/o) •» » urban (7°/0)
. (6%)• (6°/0) ■ •
Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.« » » Naţională
Aurii contra bilete de bancâ . Bancnot e aust ria ce contra anrtt.
Cump vènd.
87 Va 88V.92 9385 85V.30 32
100 IOIV483 Vi 8495 96
80 811110 1120
16. 17. 2.01 2.04
Cursuiu pieţei Braşovii
din 21 Ianuariu st. n. 18P6
Bancnote românesc! . . . . Cump. 852 Vend. 8.56
Argint românesc.................... * 8.40 » 8.45
Napoieon-d’ori . . . . . . . -» 9 94 * 9 99
Lire turcesc!........................... » 11.26 » 11.36
Im peria li............................... * 10.22 * 10.32
Galbeni................................... * 5 86 » 5.91.
Scrisurile fonc. »Albina« . . » 100.— * 101.—
Ruble RusescI........................ » 123.— » 124. */*
Discontultt . . . » 7— 10 % pe anii.
Numere singuratice ă 5 cr. din „ Gazeta
Transilvanieiu se potu cumpăra în tutungeria
lui I. GBOSS.
Nr. 37. ex 1881
a. f. sc. c. d.
2-3.
Magazinü de' haine bărbătesciTotü feliulü de
haino bărbătesc! elegantü şi solidü lucrate confecţionăm ü în inagaziuulü nostru după comandă
şi după jurnalele cele mai nouë.
Totodată recomandăm marele nostrn
depositü de stofe indigene şi streinepentru rocuri, pantaloni şi giletci cu preţurile cele mai eftine
şi rugâmü onor. publicü a ne onorâ cu comande catü mai
Cu distinsă stimünumeróse.
A. Schwarze & Bartha.Uliţa Vămei Nr. 11.
Publicaţiune de licitafciune.Posesiunea nemişcăt0re ce au în comunitatea Ceanulü mare fondu
rile scolastice centrali din districtulü Naséudului, carea are estensiune dei 1035. jughere 538n şi constă din arătură, cosaştină şi păşune, dimpreună cu edificiele de locuinţă şi economia, ce se află pe ea, cu casa de cârciumă şi cu dreptulü de cárciumáritü se dă în arendă pe (Jece ani, íncepéndü din 24 Aprilie 1886. cu preţulu de strigare de 3000 fl. v. a. şi anumitű în de 20 Faurü 1886 st, n. la 11 <5re înainte de améíji în edificiulü administraţiunei fondurilorü în Năsăudu.
Voitorii de a licita suntu datori a depune vadiulű de 10°|0. Pănă la începerea licitaţiunei se primescü şi oferte scripturistice închise făcute după prescripte şi prové^ute cu vadiulü preserisü.
Condiţiunile speciali se potü vedé la subscrisulü directore şi la an- tistia comunală din Ceanulü maré.
Naseudu, 6 Ianuariu 1886.l o a n O io c a n ű , m. p.
directore.
Anunţămu eceloru onoraţi cetitori, cari voru binevoi a se abonâlaf6ia
n6stră de aici încolo că avemil încă în reservă numeri dela începutul* anu
lui 1885, prin urmare potu s6 aibă colecţiunea intrigă.
Administratiunea »Gaz. Trans.»
Mersulu trenuri lompe linia PredeaHt-Budapesta şi pe linia Teinştt-Ar»«ltt-Budapesta a calei ferate orientale Ae stata reg. qng.
P red ealű-B ndapesta
Bucurescî
Predealö
Timişfl
Braşovă
Feldióra
ApatiaAgostonfalva
Homorodö
Haşfaleu
Sighiş6ra
Elisabetopole
Mediaştl
Copsa mică
Micăsasa
Blaşiu
Crăciuneltl
TeiaşA
Aiudtt YinţulO de susö
Uióra
Cneerdea
fthirisft
Apahida
Cluşiu
Nedeşdu
Ghirbëu
Aghirişfi
fetana
Huiedinü
Ciucia
Bucla
Bratca
Rév
Mező-Telegd
Fugyi-Vásárhely
Vârad-Velinţe
Trenüde
persóne
Trenaccelerat
6.227.017.338.018.45
10.10 10.29 10.39 11.19 11.54 !Í12 12.561.301.452.112.553.173.243.314.095.365.56
Oradia-mare
P. Ladány
Szolnok
Buda-pestaViena
Nota :
6.08
6.29 6.45 7.00 7.26 7.48 8.28 8.47 9.06 9.26
10 01 10.20 10.3010.37 10.5112.37 2.58
Trenăomnibus
Trenûomnibus
7.4512.501.091.402.272.553.384.174„475.427.37
8.01 8.21 9.05 9 48
10.026.20
6.597.157.438,298.559.049,12
102312.32.12.59
6 03]
6.35 3.00
Ôrele de
— 8.00— 8.34— 8.59
9.34— 10.16— 11.04— 12 17— 12.47— 1.21— 2.05— 3.08— 3.39— 3.55— 4.0:3
10.37 —
12 59 —
4.45 8.2210.05 10.30
10,50 —
6.05 —
Bu dapesta—Predealii
Viena
Budapesta
Szolnok
P. Ladány Oradea maré
Várad-Velencze
Fugyi-Vásárhely
Mezö-Telegd
Rév
Bratca
Bucia
Ciucia
Huiedin
Stana
Aghiri§
GhirbSu
Nede^du
Cincin
Apahtda
(SShiri
Cucerdea
Uióra
Yinţuift de süsü
Aiudü
Cr&ciuneíűBlaşti
Micăsasa
Copşa mică
Mediaştl
Elisabetopole
Sigişâra
Haşfaleu
Homorod
Agostonfalva
Apatia
Feldióra
Braşovă
Timişil
Predealù
Bucurescî
Trenûomnibus
Tren | Trenă accelerat omnibus
Trenăde
persóne
Trenăomnibus
nópte suntti cele dintre liniile gróse.
6.47 — 3.1610.37 — 7.29
1.44 — 8.27
5.33 — —- — 9.45- — 9.59-- — tm 8- — 11.36__ — 12.10- — 12.43- — 1.31
— 2.56- — 3.29__ — 4.0 ■.... _ 4.18__ — 4.3Ö- — 5.05
12,0:1 — —
12.31 — —
2.16 — —3,12 — —
3.32 — —
3.41 — —
3.50 — —
4.25 — —
4.50 — —
5.41 — —Ÿ..W — —
6.40 — —
7.00 — —— — —
— —— — —
— — —— — —
— — —
— — —— — —— — —— — —— — —— — —— — —
f
6.20 9.11
11.26 1.28 2.00 211 2.31 3.18 3.41 4.014.26 5.085.27 5.506.02
6.246.43 7.03 7.268.51 9.319.439.51 9.58
10.2410.44 l i 2811.44 12.18 12.361.221.562.343.024.415.30
8.0J 11. ¥ 2.31
6.03
6.357.14
6.016.407.208.01
10.0511.0211312.141.091.502.483.234.569.4'
Teiuşft- ' adù-Budapesta
TeiuşftAlba-IuliaVinţuliS de josöŞibottiOrâştiaSimeria (Piski) Deva Branicîca IliaGurasadaZamSoborşinBërzovaConopüRadna-LipovaPauliştkGyorokGlogovatöA radA
Trenăomnibus
Szolnok
BudapestaViena
Trenăomnibus
11.09 — 3.56
11.46 — 4.27
12,20 — 4.5312.52 — 5.191.19 — 5.411.48 — 6.08
2 35 — 6.393.04 — 7.043.36 — 7,293.50 — 7.414.25 — *.125.09 — 8.495.56 — 9.296.18 — 9.496.57 6.14 10,237.12 6.30 l f\377.27 6.47 10.52
7.56 7.17 11,18
8,10 7.32 11.322.39 12.00 45?3.16 12.14 5.10
7.10 2.10 8.16— 8.00 6.05
Trenă de persóne
Budapesta- 4radft-Teiuşft.
Tipografia ALEXI Braşovii.
AradA-Timiş^ra
Trenăomnibus
AradftAraduiü nouNémeth-SâghVingaOreziialvaMereziialvaTimişdra
6.006.256.507.197.387.568.42
Trenă de üeraóite
12.551.211.462182.362.533.40
Trenă de persóne
VienaBudapestaSzolnok
AradftGlogovaţaGyorokPaulişftRadna-LipovaConopüBêrzovaSoborşinZamGurasadaIliaBranicîca Deva Simeria Orăştiă Şibotft Vinţulii de josü Âlba-Inlia Teiuşft______
Trenă de persóne
1 1 . 0 0
8.051 1 . 0 2
11.123374.134.38 4.51 5.105.38 5.57
Trenăaccelerată
Trenăomnibus
7.151.453.444.027.53
6.42
7.14 7.43 801 8.21 8.47 9.05
10.10 10.43 11.04 11.19 12 05
8 1 0
11.40
12 005.?5
6.19
6.467.007.23 7.51 8.10 5.58 9.28 9.56
10.1710.3811.0511.2312.24 12.531.221.402.24
8.25
8.36 8.54 9.139.25 9 36
10.06
Timişdra-Âradft
TimiştiraMerczifalvaOrczifalvaVingaNémeth-Ságh Araduiü nou
Trenă de persóne
6.07 6.40 6.517.08 7.23 7 40 7 B O
Trenă de persóne
12.251.161.342.042.252 543 1A
Trenăomnibus
Simeria Petroşenl
SimeriaStreiuHaţegtiPuiCrivadiaBaniţaPetroşenl
Trenü de persóne
6 307 05 7 53 8.46 9.33
1 0 . 1 J
10.43
Trenüomnibus
Trenăomnibus
11.5012.271.192.102.573.354.04
2.233.003.494.405.286.07
6.89
Petroşenl—Simeria (Piski)
5 00 5.506.07 6.32 6.53 7.24 7 40
PetroşenlBaniţaCrivadiaPuiHaţegtiStreiu
Trenă Trenă omnibus omnibus
Trenă de pers.
6 49 9.33 5 287.27 10.14 6.088.06 10.54 6.48.50 11 ?7 7.359.31 12 17 8 0?
10.16 12.58 8 4410 51 ! 1.35 9/5