"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XX Nr. 931

7 iunie 2018 16 pagini * 1,00 leu

Prefectul judeþului,domnul Nicolae

DRÃGHIEA, însoþit de ºefiistructurilor Ministerului

Afacerilor Interne dinjudeþul Mehedinþi ºi

primarul municipiuluiOrºova, domnul MariusSTOICA, au vizitat-o pe

doamna ElisabetaSCHWARTZ, care a

împlinit marþi, 5 iunie a.c.,vârsta de 100 ani.

Într-un moment încãrcatcu emoþie ºi simbolismpatriotic, reprezentantul

Guvernului în teritoriu i-aînmânat centenarei oscrisoare din partea

ministrului afacerilorinterne, doamna Carmen

Daniela DAN ºi simbolurinaþionale ce amintesc de

centenarul României. CONTINUARE ÎN PAGINA11

Voi participa la mitingul organizat de PSD.Îmi exprim susþinerea pentru acest demers ºi cred cã arerolul de a arãta cã mulþi români cred în continuare într-unstat în care drepturile ºi libertãþile individuale suntrespectate. Nu poþi sancþiona un abuz prin alt abuz înnumele luptei anticorupþie.

Declaraþie politicã

CONTINUARE ÎN PAGINA 4

Ziua Internaþionalã a Copilului esteîn foarte multe þãri o sãrbãtoare dedicatãinocenþei ºi frumuseþii copilãriei. Ideea de a avea o zi internaþionalã i-a venitlui Rubab Mansoor, elev în clasa a VIII-a ºi afost acceptatã ºi adoptatã de cãtre AdunareaGeneralã a Naþiunilor Unite în anul 1954. În România, Autoritatea Naþionalã pentru

Ziua Internaþionalã a Copilului

Protecþia Drepturilor Copilului (ANPDC) s-aconstituit la 1 ianuarie 2005, însã deocamdatãnu se ºtie când a fost sãrbãtoritã pentru primadatã Ziua Internaþionalã a Copilului. Aceastã zi a fost marcatã ºi de cãtreSecþia de Carte pentru Copii a BiblioteciiJudeþene “I.G.Bibicescu” Mehedinþi prinacordarea Continuare în pag. 6

Nãscutã odatã cu RomâniaRomânia

social - politicOBIECTIV mehedinþean 7 - 13.06.2018pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

În ultima vreme climatulpolitic a preluat ceva din celatmosferic: presiune, umiditatecrescutã, senzaþia cã respirãm într-ooalã pusã la foc mic, nori de furtunã,ploi rãzleþe, plus convingerea cã seapropie o furtunã grozavã, cu vijelii,tunete ºi fulgere. Ne aflãm taman lajumãtatea distanþei dintre alegerilelocale din 2016 ºi alegerile locale din2020, ºi poate cã era de aºteptat caatmosfera politicã sã se schimbe. Avem un miting de amploare,programat, al PSD, în ziua de sâmbãtã,9 iunie 2018, o încercare a social-democraþilor de a-ºi arãta forþa demobilizare dar ºi capacitatea de a-ºisusþine propriul guvern. Dar pecontrasens s-ar putea sã vedem îndesfãºurare ºi un contra-miting #rezist.Iarãºi, faþã în faþã, douã Românii, cuviziuni politice diferite, antagonice,animate de umori ºi intoleranþã – iaracest lucru nu face decât sã prevesteascãun an, 2020, al tuturor dezbinãrilor. O altã stare de „rupturã” e ºi ceaconturatã în jurul ideii de suspendare

La jumãtateadrumului

a preºedintelui Klaus Iohannis. Uniiar vrea sã forþeze nota ºi preºedintelesã fie suspendat, deºi argumenteleinvocate nu stau în picioare. Sigur cã, pe termen mediu, o astfelde suspendare nu ar face decât sã-lreinventeze pe Klaus Iohannis, sã-iridice mingea la fileu pentru alegerilece se apropie. De aceea, pânã la urmã,PSD nu cred cã va marja pe temasuspendãrii. Mai ales cã existã unprecedent, cu suspendarea lui TraianBãsescu, când s-a vãzut cã lucrurilenu-s deloc simple ºi uºor de gestionat. În ceea ce priveºte starea partidelorla jumãtatea ciclului electoral, dacã arfi sã ne luãm dupã ultimul sondajAnvangarde (sondaj care a luat încalcule pe cei cu drept de vot caretrãiesc în România, fãrã românii caretrãiesc în diaspora) “radiografia” e camaºa: PSD e undeva între 38% ºi 44 -45%; PNL atinge 20%; ALDE e situatundeva între 9% ºi 14%; USR e stabilãla 8%; UDMR undeva la 5 - 6%; PMP,4 – 5; Partidul lui Dacian Cioloº, 5 -6%; Partidul Pro România se plaseazãmomentan undeva la 3 - 4%. Avansul PSD e cam mare, nu preaclar fundamentatã, în vreme ce vizibilastagnare a PNL ar trebui sã-iîngrijoreze pe liberali, ºi sã-I determinesã caute, urgent, resurse de regeneraresau formule de coaliþie, deºi s-adovedit cã nu-s chiar cele mai fericiteformule. Dar cum sã creascã PNL,când ALDE, de fapt, e o dizidenþãliberal, are o identitate politicã dedreapta. Problema cred cã e aici, înfond, dacã miºcarea de dreapta ar fiunitarã, PSD ar avea, abia atunci,probleme reale.

În urmã cu exact o sutã de ani,Romania intrase în rãzboi de partea

Imperiului Rus, Angliei ºi Franþei. Peatunci, unirea cu Basarabia pãrea un

vis ce era departe de a se concretiza,mai ales cã douã treimi din teritoriu

erau pierdute în faþa Puterilor Centrale.În plus, þara noastrã trecea

printr-o perioadã de zbucium, la unpas sã abandoneze lupta din PrimulRãzboi Mondial. Nu am abandonat!Suntem datori ca nici noi, acum, sãnu abandonãm eforturile pe care le-afãcut PSD pentru o Românie care sãfie tot mai dezvoltatã, o Românieeducatã, democratã. Am un anunþ important de fãcut, darºi o invitaþie specialã. La aproape 30de ani de la Revoluþie, românii ies dinnou în stradã împotriva abuzurilorfãcute chiar de instituþiile care ar trebuisã-i apere! Sâmbãtã, 9 iunie, de laora 20:00, în Bucureºti va avea loccea mai mare manifestare de stradãdin România ultimelor decenii,deoarece þara noastrã a primit ºansade a-ºi etala valorile democratice. Un miting organizat împotrivaabuzurilor care se întâmplã înRomânia de mult timp, faptul cãdemocraþia ºi statul de drept suntafectate de câþiva ani în România.Facem acest miting pentru a arãta cãsuntem deciºi sã mergem pânã lacapãt. Îi aºteptãm pe toþi care vor sãtrãiascã într-o þarã liberã, în care sãnu mai fie instituþii aflate sub teroare,unde, din cauza unei propagandetoxice uriaºe se pune problema ca oputere subteranã sã parazitezedeciziile ºi sã influenþeze într-un modocult decizii importante, sã permitãinstruziuni neconstituþionale, sãpermitã ca cetãþeni români, firme

Împreunã vom mergepânã la capãt!

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

româneºti sã fie închise, zeci, mii dedestine sã fie distruse.

Soluþiile propuse de cei carearuncã cu promisiuni mincinoaseprin intermediul, cel mai adesea, aldiscursurilor bombastice, se rezumãla întoarcerea la popor ºi la omulsimplu, aºa ca titlu general, fãrã însãa se oferi soluþii concrete pentruproblemele identificate. De fapt, singurul caz pe care sesprijinã populiºtii, specialiºti învorbire meºteºugitã de altfel, estespecularea nemulþumirii populaþiei,indiferent de nemulþumire, cãutând sãaducã în mentalul colectiv faptul cãautoritãþile, indiferent care ar fi ele,trateazã cu nepãsare nevoilepoporului ºi ale omului simplu. Pe acest fundal au apãrut din ceîn ce mai multe miºcãri anarhicesub umbrela unor partide politicesau miºcãri autointitulate caformaþiuni politice care insistãasupra faptului cã România ar fi unconcept desuet sau cã suveranitateanaþionalã a fost rãpitã de instituþiileeuropene, într-un mod necinstit ºifãrã adeziunea poporului. Într-adevãr, România se confruntã,în acest moment, cu multemanifestãri populiste, de extremãdreapta, din pãcate. Aceasta este osituaþie care trezeºte, fãrã echivoc, unprofund sentiment de îngrijorareraportat la faptul cã scopul final alacestor miºcãri este distrugerea þãrii.De aceea noi, ieºim în stradã pentrua apãra democraþia ºi pentru a-iapãra pe judecãtori de influenþeleoculte ale instituþiilor de forþã careurmãresc „pas cu pas” peste 6milioane de români.

Vã mulþumesc!Deputat PSD Mehedinþi,

Prof. Alina Teiº

actualitateOBIECTIV mehedinþean 7 - 13.06.2018 pag. 3

Primarul municipiuluiDrobeta-Turnu Severin, Marius Screciu,împreunã cu managerul PalatuluiCulturii „Teodor Costescu”, SorinVidan, au vorbit marþi, 5 iunie, în cadrulunei conferinþe de presã, despre agendaculturalã din perioada urmãtoare, careva fi una bogatã, încãrcatã deevenimente, de care se vor bucura, cusiguranþã, toþi severinenii. „Reuºim sã punem din ce în ce maimult în valoare reabilitarea PalatuluiCulturii. Dupã cum vedeþi, avem multeacþiuni culturale, se observã oefervescenþã a zonei culturale înDrobeta-Turnu Severin ºi mulþumescconducerii Teatrului, domnului managerSorin Vidan, pentru grija deosebitã pecare o are pentru aceastã viaþã culturalã.Aº dori sã punctez cã la 50 de ani de laînfiinþarea Ansamblului FolcloricIzvoraºul am reuºit în acest an sãreînnodãm tradiþia, sã venim cu<Lãutarii Mehedinþiului>, unansamblu nou, bine structurat, careduce mai departe acea tradiþie aculturii populare mehedinþene. Esteun pas înainte pentru noi, sã sperãmcã <Lãutarii Mehedinþiului> se vorridica la acelaºi nivel la care a fostansamblul folcloric Izvoraºul”. Primarul Marius Screciu a vorbit ºidespre tradiþia trupelor de satirã dinmunicipiu, dar ºi despre proiectele deviitor ale Primãriei pe plan cultural: „Al treilea lucru pe care vreau sã-lpunctez se referã la acest festival desatirã ºi umor. Dupã cum ºtiuseverinenii, cei care au o anumitã vârstã,la nivel de municipiu, am avut de-alungul anilor grupuri de satirã bineorganizate, cu premii luate la concursurinaþionale, cu oameni dedicaþi. Încercãmpe aceastã cale sã-i sprijinim pemehedinþenii care au înclinaþii cãtreaceastã zonã a umorului ºi îi mulþumesc

Biroul de presã

Agendã încãrcatã la Palatul Culturii „Teodor Costescu”domnului Bãdeþ pentruprezenþã ºi implicare. Negândim pe viitor, dar nuvreau sã fie luatã ca opromisiune, o avem îndiscuþii, poate vomîncerca o micã echipã deteatru. Deocamdatã,financiar, nu putemsusþine ºi AnsamblulLãutarii Mehedinþiului ºio trupã de teatru, darluãm în calcul acestproiect dacã reuºim sãavansãm din punct devedere economic”.“Weekend-urile din varaaceasta vor fi extrem de ofertante” Managerul Palatului CulturiiTeodor Costescu, Sorin Vidan, aprecizat cã în perioada urmãtoare suntpe agendã multe activitãþi culturale: “Pe 7 iunie marcãm 50 de ani de laînfiinþarea Ansamblului Izvoraºul ºi vãinvitãm la Palatul Culturii TeodorCostescu pentru a vã reîntâlni cu unadintre instituþiile de forþã, emblematiceale spaþiului artistic mehedinþean. Pe 8ºi 9 iunie vom începe ediþia a II-a aFestivalului de Satirã ºi Umor <Laporþile râsului>.Dacã anul trecut a fostediþia pilot ºi au fost 19 trupe din þarã,fiecare din aceste trupe au dus mesajulprezenþei lor la Turnu Severin, de dataaceasta va fi o ediþie pe care opresimþim deja ca fiind una de succes. Avem o piesã de teatru cu MaiaMorgenstern, pe 11 iunie, la ora 19.00,precedatã de un vernisaj al uneiexpoziþii a doi artiºti plastici dinTimiºoara, la ora 18.00. Piesa TeatruluiEvreiesc <Mic ºi al dracu> este ocomedie ºi vã aºteptãm cu mare dragîn sala de spectacol Palatului Culturii.Sãptãmâna viitoare, de asemenea,avem festivitatea de premiere a

Centrului de Excelenþã, o manifestarecare celebreazã educaþia ºi excelenþa dineducaþie, apoi ediþia a VI-a a Festivalului<Porni Luceafãrul>. Este o agendãdestul de strânsã, dar condensantã, timpde o sãptãmânã ºi ceva Palatul Culturii“Teodor Costescu” organizeazã acestemanifestãri ºi trebuie sã menþionãm cãne-am bucurat ºi ne bucurãm încontinuare de sprijinul ConsiliuluiLocal ºi al primarului Marius Screciupentru aceste acþiuni. Va urma un program cultural aflat ºiel la ediþia a II-a, <Severinul Cultural>,cu o serie de spectacole stradale de bunãþinutã, dar ºi serii de film. Weekend-urile din vara aceasta vor fi extrem deofertante pentru severineni ºi nu numaiîn privinþa artei interpretative, anumerelor de magie, a dansului, darºi a filmului de bunã calitate”. Directorul Festivalului de Satirã ºiUmor <La porþile râsului>, Costi Bãdeþ,a vorbit, în cadrul aceleaºi conferinþede presã, despre eveniment: „Iatã pentru douã zile, CapitalaUmorului Românesc se mutã laDrobeta-Turnu Severin ºi asta graþieConsiliului Local, Primãriei ºi domnuluiprimar Marius Screciu pentru cã în timpce în alte zone ale þãrii s-au închis astfelde evenimente, la noi, în zona aceasta aOlteniei, se deschide un nou val deumor. Au venit peste 25 de oraºe cutrupe ºi interpreþi individuali, cu umorde calitate, iar ca juriu avem oameni despecialitate, mari actori, cum ar fimaestrul Dorel Viºan, Florin Zamfirescu.Am invitat de data aceasta, la a douaediþie, ºi o actriþã, Doiniþa Oancea. Cred

cã va fi un regal de umor la care trebuiesã participe toþi severinenii”.50 de ani de la înfiinþareaAnsamblului Folcloric “Izvoraºul”

Palatul Culturii “Teodor Costescu”organizeazã joi, 7 iunie, în sala “VirgilOgãºanu”, începând cu ora 17:00, maimulte activitãþi dedicate aniversãrii a 50de ani de la înfiinþarea AnsambluluiFolcloric “Izvoraºul”. Manifestãrile vor începe la ora17:00, cu primirea invitaþilor în stiltradiþional popular, dupã care la ora17:30 va avea loc vernisajul expoziþieide afiºe ºi fotografie “TunelulTimpului” (arhiva ansamblului). Evenimentele vor continua cu un altvernisaj (18:00) de artã popularã din“Tezaurul Mehedinþean” (colecþiaprivatã a îndrãgitei interprete de muzicãpopularã Nina Predescu). La ora 18:30,va avea loc un workshop - creaþieartisticã “Meºteri populari” (OanaPârvan). Manifestãrile se vor încheia cuSimpozionul “50 de ani de la înfiinþareaAnsamblului Folcloric Izvoraºul”.„Ansamblul folcloric Izvoraºul s-a clãditpe o bazã solidã ºi aici mã refer ladoamna Angelica Stoican. Ne-a promiscã o sã fie prezentã. Avem ºi alþi invitaþide seamã, Anica Ganþu, Sanda Argint,cei care au fost membrii componenþiai ansamblului. Noi i-am invitat petoþi cei care au fost de-a lungultimpului, membrii, dar ºicolaboratori. Avem semnale pozitiveºi din þarã ºi din strãinãtate cã o sã fieprezenþi”, a precizat Mihai Munteanu,coordonatorul evenimentului.

Palatul Culturii “Teodor Costescu” Drobeta Turnu SeverinEpiscopia Severinului ºi Strehaiei

Centrul Cultural “Nichita Stãnescu” ºi Fundaþia Culturalã “Lumina”

OrganizeazãMiercuri 13 iunie 2018, ora 10,00, la Palatul Culturii “Teodor Costescu”

1.TE-DEUM al Corului Kinonia al Episcopiei Severinului ºi Strehaiei2.* Simpozionul “Mehedinþiul în anul Centenarului. Mãrturii, oameni ºi fapte”.Comunicãri: Prof. univ. dr. Gheorghe Rancu, Prof. dr. Tudor Rãþoi, Prof. dr. MiteMãneanu, Prof.dr.Florian Copcea.* Vernisajul Expoziþiei de fotografie de epocã (de la Marea Adunare Naþionalã AlbaIulia -1918 ºi de pe frontul Primului Rãzboi Mondial.* Lansarea volumului omagial “Mehedinþiul în anul Centenaru-lui.Mãrturii, oameni ºi fapte”.Acordarea unor “Diplome de Excelenþã”. Continuare în pag.5

actualitateOBIECTIV mehedinþean 7 - 13.06.2018pag. 4

Inspectoratul de JandarmiJudeþean Mehedinþi a desfãºurat oaplicaþie tacticã de cooperareprivind modul de intervenþie încazul pãtrunderii în forþã ºi atacul

Aplicaþie tacticã de cooperare la Sistemul Hidroenergetic ºi deNavigaþie Porþile de Fier I

armat asupra unui obiectiv aflatîn responsabilitate. Potrivit scenariului, un grup deinfractori înarmaþi a atacat jandarmiicare asigurau paza la Sistemul

Hidroenergetic ºi de Navigaþie de laPorþile de Fier I. Infractorii, implicaþiîn acþiuni de contrabandã, au reuºitsã se baricadeze la baza blocului decomandã. S-a solicitat sprijinefectivelor din cadrul DetaºamentuluiMobil al Jandarmeriei Mehedinþi,Grupãrii de Jandarmi Mobile “FraþiiBuzeºti” Craiova, Serviciului Teritorialal Poliþiei de Frontierã Mehedinþi,care au realizat securizareaobiectivului ºi au capturatelementele infractoare. Prin aceastã aplicaþie s-a urmãritperfecþionarea cunoºtinþelorparticipanþilor privind formele ºiprocedeele de acþiune pentruîndeplinirea misiunilor specifice,dezvoltarea cooperãrii între forþele

participante ºi descurajareaeventualelor acþiuni ilegalesãvârºite în zona de dispunere aSistemului Hidroenergetic ºi deNavigaþie Porþile de Fier I. La acþiunea jandarmilor auparticipat efective din cadrulInspectoratului Judeþean pentruSituaþii de Urgenþã “Drobeta”Serviciului Teritorial al Poliþiei deFrontierã Mehedinþi, Inspectoratuluide Poliþie Judeþean Mehedinþi,Direcþiei Judeþene de InformaþiiMehedinþi ºi Grupãrii de JandarmiMobile “Fraþii Buzeºti” Craiova.

INSPECTORATUL DE JANDARMIJUDEÞEAN MEHEDINÞI

Compartimentul Informare RelaþiiPublice ºi cu Publicul

!

Cu prilejul Zilei Copilului,pompieri din cadrul Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã“Drobeta” auales sã dãruiascã “viaþã”, participând la

Acþiune de donare de sânge de la pompieri, pentru copii de ziua lor

o acþiune de donare de sânge. Prin aceastã acþiune, au dorit sã lefie aproape acelor copii care au înþelesprea devreme cã viaþa este cel mai

preþios dar, însã ºi cel mai fragil. Pringestul lor, pompierii au sperat sã îiajute sã depãºeascã momentele degrea încercare ºi sã le dea puterea dea ieºi învingãtori în lupta pentru viaþã. Pompierii militari sunt oameni cusuflet mare care nu rãmân nepãsãtorila suferinþele celorlalþi. Ei auvalorificat bonurile primite, aferentecampaniei de donare de sânge, ºi auoferit jucãrii ºi dulciuri copiilorinstituþionalizaþi din Complexul deServicii Sociale al D.G.A.S.P.C. dinDrobeta Turnu Severin. Deºi sunt copii cu diferite problemede sãnãtate, lãsaþi de pãrinþi în grijaCentrului, la o simplã atingere

zâmbetul le lumineazã chipurile,emanând bucurie, acea stare pe carepersonalul Complexului a reuºit sãle-o ofere prin grija ºi afecþiuneape care le-o poartã. Cea mai mare parte dintre ei, larândul lor, se simt protejaþi ºi suntreceptivi la ce se întâmplã în jurullor, fiind în stare de a liniºtipersoanele care îºi manifestãemoþia trecându-le pragul. Le mulþumim copiilor pentruprimirea cãlduroasã ºi suntembucuroºi cã am avut posibilitateasã le facem ziua mai frumoasã…COMPARTIMENTUL INFORMARE

ªI RELAÞII PUBLICE

Filiala de Cruce Roºie Mehedinþi, în colaborare cu Inspectoratulªcolar Mehedinþi, D.S.P. Mehedinþi, I.S.U. Mehedinþi, I.J.J. Mehedinþi,I.P.J. Mehedinþi - Serviciul Circulaþie, STPF Mehedinþi, Serviciul Judeþeande Ambulanþã Mehedinþi, organizeazã Faza Judeþeanã a concursului „Sanitarii Pricepuþi”, ediþia 2018, dupã cum urmeazã: Pentru echipajele din ciclul liceal în data de 07.06.2018, ora 09,00 la ªcoalacu clasele I-VIII nr. 15 - Sala de sport din Municipiul Drobeta Turnu Severin; Pentru echipajele din ciclul gimnazial în data de 08.06.2018, ora 09,00 laªcoala cu clasele I-VIII Regele Mihai I din Municipiul Drobeta Turnu Severin. Vã mulþumim pentru înþelegere ºi colaborare!Ec. Elena Coardã, FILIALA DE CRUCE ROªIE MEHEDINÞI - tel. 0747494550

concurs SANITARII PRICEPUÞI

Urmare din pag. 1Declaraþie politicã

Senator Ionuþ Sibinescu

Dacã încrederea în majoritateainstituþiilor statului scade, statulslãbeºte. Votul este instrumentulcetãþenilor de a-ºi face auzitã vocea.Un singur vot poate fi privit canesemnificativ raportat la total, dar ºtimcã în istoria politicã recentã un numãrredus de voturi a fãcut diferenþa întrecine conduce þara pentru cinci ani.

Românii îºi pot exprimanemulþumirile sau, din contrã,susþinerea pentru politica unui partidprin vot. Dar atunci când sunt þintaabuzurilor din partea altor instituþiiale statului trebuie sã aibã încredere

în puterea judecãtoreascã ºi cã nuvor fi nedreptãþiþi cu dreptatea înmânã. Este dreptul oricãrui cetãþeansã protesteze ºi, tocmai datoritãromânilor care au protestat pentruvalorile în care cred, Piaþa Victorieia devenit un spaþiu de exprimare aopiniilor. Am ascultat ºi respectatvocea celor care au protestat în PiaþaVictoriei ºi sper ca ºi de data aceastaopiniile celor care vor participa lamitingul de pe 9 iunie, pentrususþinerea valorilor în care cred,sã fie auzite ºi respectate.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 7 - 13.06.2018 pag. 5

Schela Cladovei este cea mai vecheaºezare stabilã din Europa, cu o vechime decirca 9000 de ani. În cadrul proiectului cultural co-finanþat deAdministraþia Fondului Cultural Naþional,“Selfie cu omul preistoric de la SchelaCladovei”, implementat de Muzeul RegiuniiPorþilor de Fier în parteneriat cu PrimãriaDrobeta Turnu Severin ºi ªcoala GimnazialãNr. 5 de la Schela Cladovei, campania de”redescoperire” a omului preistoric de laSchela Cladovei continuã. “Mesageri” ai oamenilor preistorici de laSchela Cladovei, de fapt manechine cu mãºtipersonalizate ºi vestimentaþie specificã, unelteºi arme preistorice, care sugereazã aspectedin viaþa mezoliticã de la Schela Cladovei, aufost expuºi în diferi te medii cul turale(Colegiul Naþional Traian, ªcoala GimnazialãNr. 5 de la Schela Cladovei, ªcoala GimnazialãConstantin Negreanu, Muzeul HidrocentraleiPorþile de Fier I). Replicile expuse au avut ca

Selfie cu omul preistoric de la Schela Cladoveisursã bunurile culturaledin patrimoniulMuzeului RegiuniiPorþilor de Fier. Omulpreistoric de la SchelaCladovei a ”depãºit”grani þe le judeþuluiMehedinþi, ajungând ºila Craiova, unde ºi-aspus povestea în cadrulTârgului de Turism” P r o m o v ã m

Oltenia”, organizat de Universitateadin Craiova, în data de 17.05.2018. Pentru mai multe informaþii, vã invitãmsã vizitaþi pagina facebook “Selfie cu omulpreistoric de la Schela Cladovei”, caregãzduieºte fotografiile celor care dorescsã-ºi facã selfie cu reprezentanþii celei maivechi aºezãri stabile din Europa (vechimecirca 9000 de ani), paginã în care au fostiniþiate 3 concursuri: “Cel mai votat selfiecu cele mai multe like-uri”; „Cel maidistribuit selfie”; „Cea mai «informatã»fotografie”. Câºtigãtorii acestor 3concursuri vor primi ca premii, câte uncatalog „Omul preistoric de la SchelaCladovei”. Acest catalog oferit ca premiutranspune pe câºtigãtori, din lumeavirtualã deosebit de facilã, în lumeaclasicã ºi autenticã a informaþiei, careoferã complexitate ºi profunzime. Fotografiile selfie pot fi trimise pe adresa:omulpreistoricschelacladovei@yahoo.com.

Uliþele din comunamehedinþeanã Pristol sunt în aceastãperioadã într-un amplu proces demodernizare, ele fiind asfaltate cufonduri provenite prin ProgramulNaþional de Dezvoltare Localã I învaloare de aproape 9,5 milioane lei. Lucrãrile de asfaltare a 9,7 kilometride uliþe sãteºti din comuna Pristol aufost contractate în anul 2014, în primaetapã a Programului Naþional deDezvoltare Localã al MinisteruluiDezvoltãrii ºi au început efectiv, înanul 2015. În aceastã perioadã setoarnã stratul de uzurã. Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, domnul AladinGeorgescu, a mers marþi, 5 iuniea.c., la Pristol, împreunã cuvicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean, domnul Ionicã Negru, a Biroul de presã

Lucrãri de asfaltare a drumurilor sãteºti, în comuna Pristolstat de vorbã cu oameniicare s-au arãtat încântaþide faptul cã uliþele din faþagospodãriilor lor suntacum asfaltate ºi auscãpat de praful specificdrumurilor pietruite. “În acest moment, selucreazã la asfaltarea a 9,7kilometri de uliþe sãteºti,proiect finanþat prinProgramul Naþional deDezvoltare Localã I, în bazaOrdonanþei de Urgenþã nr. 28/2013, promovatã de domnul preºedinteal PSD, Liviu Dragnea, atunci când eravicepremier în Guvernul României. Îlfelicit pe domnul primar pentru acesteinvestiþii care se deruleazã atât înlocalitatea Pristol, cât ºi în Cozia.”, adeclarat preºedintele Consiliului

Judeþean Mehedinþi. De asemenea, atât în satul Pristol,cât ºi în satul Cozia vor demara lucrãride asfaltare a altor 6,3 kilometri dedrumuri sãteºti, finanþate prin etapaa II-a a Programului Naþional deDezvoltare Localã, acestea având o

valoare de peste cinci milioane lei.Deocamdatã aceste lucrãri sunt înfaza de proiectare, primarul comunei,domnul Ion Neamþu estimând cã înlunile viitoare vor demara procedurilede licitaþie pentru execuþie.

urmare din pag. 3Organizeazã...3. Festivalul de Poezie “Porni Luceafãrul”, ediþia a VII-a.* Vernisaj Expoziþie “Medalii Eminescu”* “Premiile Eminescu” pentru creaþie: Emanuela Buºoi,Mãdãlina Olteanu, Anna Eichert, Ela Bãlescu.* Lansarea revistei Vorba Noastrã nr. 5-6/ 2018.Vorbesc: Prof. univ. Ioan Lascu, ConstantinPãdureanu, Titu Dinuþ, Dana Zaharia.* Deschiderea Cenaclului literar “HYPERION”.* Alocþiuni: - PS NICODIM, Episcopul Severinului ºi Strehaiei.- Pr. Vicar Mihai ZORILÃ- Prefectul judeþului Mehedinþi Nicolae DÃGHIEA.- Preºedintele Consiliului Judeþean Mehedinþi AladinGEORGESCU.- Primarul Primãriei Municipiului Drobeta TurnuSeverin Marius SCRECIU.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 7 - 13.06.2018pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Recenta decizie a CurþiiConstituþionale a României, prin carepreºedintele Klaus Werner Iohanniseste obligat sã o revoce pe ºefa DNA,Laura Codruþa Kovesi a fost ca un testcu hârtia de turnesol. Pentru mediilepolitice ºi de presã din România. ªi,desigur, pentru toþi cei care nu selãmuriserã, în timp, ce hram poartãcutare politician sau mai ºtiu eu ceorgan (trust) media. Vasãzicã, atuncicând o decizie a Curþii Constituþionalene convine, ea trebuie, aºa cum scrieîn lege, sã devinã general obligatorieºi imediat aplicabilã. În schimb, atuncicând o decizie a aceleiaºi Curþi nu neplace, avem douã variante: fie nu oaplicãm (nu o bãgãm în seamã, oignorãm!), fie o supunem, n’aºa, unuireferendum. Aºa se întâmplã, în acestezile, sub ochii noºtri, când nedemnulpreºedinte al României stã sã segândeascã, sã evalueze tot felul deposibilitãþi, de stratageme, pentru atrage timp cât mai îndelungat mâþa decoadã, pentru a-i permite pupilei sã-ºi ducã, pe cât posibil, mandatul pânãaproape de capãt. L-aþi auzit, sper,debitându-ºi ineptele ºi periculoasele

Respirãm aer „curat”declaraþiii. Aºa ceva?! Acesta estepreºedintele tuturor românilor? Acestasã fie preºedintele pe care sã-l meriteromânii în anul Centenarului MariiUniri? Jos! Du-te acasã, mãi Klause,ºi dragã Wernere! Ia-þi-o ºi pe scumpa

pupilã de la DNA, cu dosare cu tot! Pede altã parte, stai ºi te gândeºti, ce aajuns þara asta dacã pentru un curindecent de muiere s-a ajuns sã seincite la nerespectarea legiifundamentale a Statului, Constituþia? * Gestul care, eventual, l-ar scuti ºipe Iohannis de tot felul de încurcãturiºi neplãceri personale ºiconstituþionale ar putea fi demisia deonoare (dar de unde atâta onoare?!) acucoanei din fruntea DNA. Aºa cevanu cred, cum încercam sã zic, cã se va

produce, neavând, altminteri,antecedente sonore în spaþiul publicromânesc. Cum zicea cineva, aceastãmuiere imposibilã ar fi în stare, dacãva fi revocatã/demisã, sã se închidãîntr-o încãpere a DNA ºi sã refuze a

pãrãsi incinta instituþiei! Atât de tarei s-a lipit popoul de scaunul de ºefã!Doamne, apãrã ºi pãzeºte! * Absolut penibil este ºi modul încare propaganda sistemului incitã,pe toate cãile ºi cu toate mijloacele(mizerabile!) din dotare la boicotareaaplicãrii deciziei CurþiiConstituþionale, deci lanerespectarea Legii Fundamentale.

Într-o þarã normalã, vreau sã zicdemocraticã, pentru asemenea fapte sefac ani destul de grei de puºcãrealã.Cu atât mai grei cu cât funcþiile pe carele ocupã împricinaþii sunt mai înalte. * ªi ca sã ducã penibilitatea situaþieila cote cât mai înalte, Iohannis adeclarat cã aºteaptã motivarea decizieiCCR, dupã care va încerca sã înþeleagãce conþine ea ºi, abia într-unnedeterminat târziu, va hotãrî ce va facecu pupila lui... ocrotitoare de la DNA.Bãi aceºtia, vouã nu vã mai este ruºinede ceea ce ar putea zice lumea,oamenii simpli, carevasãzicã? Sau nuvã mai pasã de oamenii de rând, pecare, altminteri, toþi îi somaþi sãrespecte legea. Sau aceastã lege estevalabilã, ca în fabulã, doar pentru cãþei? * Pe 5 iunie s-a marcat, zice-se,Ziua Învãþãtorului. Aiurea, a fost o zicare a trecut la fel ca oricare alta. Înafarã de mãsura cã nu s-au efectuatore/cursuri, în afarã de inepþiileretorice ºi batjocura mascatã la adresaoamenilor ºcolii – nimic, nimic.

Acum, de-a lungul unui ancalendaristic, sunt douã sau chiar treizile dedicate Educaþiei ºi oamenilorde la catedrã. Zile în care oficialii,factorii de rãspundere în domeniu,cum s-ar zice, nu fac altceva decât sãbifeze niºte acþiuni cu caracterpropagandistic. Mãcar în vremurilede... tristã amintire era doar o zidedicatã oamenilor ºcolii – ZiuaÎnvãþãtorului, pe 30 iunie, dupã ce seîncheiau toate activitãþile anuluiºcolar, cu examene cu tot – dar înacea zi educatoarele, învãþãtorii ºiprofesorii se mai simþeau cât de câtmândri de profesiunea aleasã, maiales cã munca de peste an le era ºiapreciatã, ba cu un titlu de profesor/învãþãtor emerit, ba cu o diplomã demerit, ba cu o primã destul deconsistentã... O! Tempora! * În schimb, s-a fãcut mult, foartemult caz pe tema Zilei Mediului,sãrbãtoritã tot pe 5 iunie. Ei da! Aºa nemai venim de acasã. Nu ºtiam de cene este aºa de bine tuturor! Fiindcã,stimaþi concetãþeni, respiram un aercurat, din toate punctele de vedere,dacã eventual nu v-aþi dat seama... * Vãd cã e scandal mare în jurulBibliotecii Judeþene I.G. Bibicescu.Ce aveþi, stimabililor, sunteþi geloºicã unii au citit mai mult sau cã alþii s-au... culturalizat mai intens? Hai, numai fiþi aºa amarnici la fire, e locpentru toatã lumea la bibliotecã,numai cine nu vrea nu... citeºte. Câtpriveºte situaþia cãrþilor de patrimoniuºi a mobilierului clasic al instituþiei,ei bine, aceste probleme îºi au izvorulsub alte directorate, în cea mai mareparte a lor. A bon entendeur, salut!

Urmare din pag. 1

Biroul de presã

premiilor concursului “Dacãciteºti, câºtigi!”. Fiºele de lecturã completate au fostdepuse la “Secþia de împrumut cartepentru copii” a Bibliotecii Judeþenepânã în data de 25 mai 2018. S-au acordat urmãtoarele premii:Clasa a V-aPremiul I Stoeac Robert ValeriuPremiul II Cãlãfir Robert DanielPremiul III Pais Andrei George

Ziua Internaþionalã...Clasa aVI-aPremiul I - Teodorescu SaraPremiul II - Pîrvãnescu AndraPremiul III - Opriþa Mîndruþ DenisaMenþiune: Urucu Evelyn Maria,Palcu Cezara, Rãduþã Denis, RaicuTudor, Burducea Albert-Gabriel,Bochizu Daria. Felicitãri participanþilor ºi vãaºteptãm cu mare drag la urmãtoareaediþie!

actualitateOBIECTIV mehedinþean 7 - 13.06.2018 pag. 7

Dulce, savuros, aromat, cu stafide, nuci,brânzã, ciocolatã sau rahat, simbol al sãrbãtorilorfundamentale ale creþinismului, cozonacul este defapt o pâine mai specialã cu o reþetã veche ce afost îmbunãtãþitã progresiv. Fiecare popor aconsacrat cozonacul într-un fel specific. Româniiîl preferã pe cel pufos ºi mult crescut, frãmântatcu drojdie de bere, englezii – pe cel mai uscat, cufructe confiate, francezii îl preferã în forme mai mici,cu multã ciocolatã sau cu diverse umpluturi. Vineri 1 iunie în satul Crainici din comuna Bala,s-a desfãºurat “ineditul” Festival al Cozonacilor aflatla ediþia a IV a, iniþiatorul ºi sufletul întregii activitãþifiind Delia Mladen. Gospodinele din Crainici ºi dinzonele apropiate, s-au apucat vineri la prânz sãplãmãdeascã aluatul cu migalã ºi mãiestrie înpostava de lemn, pentru ca apoi sã îl punã la dospitîntr-un loc cãlduros, acoperiþi cu ºervet imaculat ºilãsat atât cât preþioasa adunare din faþa MuzeuluiSatului Crainici sã se îmbete de arome, între timpbãrbaþi încing cuptorul cu lemne din faþa CãminuluiCultural din localitate. Imediat ce aluatul s-a umflatîn “pene” suficient ºi vâlvãtaia focului din cuptorera pregãtitã pentru a primi spre coacere ºi rumeniretãvile cu mândri ºi pufoºi cozonaci, aceºtia au fostpuºi la copt.Dupã circa un ceas, timp în care cãlduracuptorului a dat culoare aurie mândrilor cozonaci,cele 10 de concurente i-au scos din tãvi lãsându-i sãrespire acoperiþi cu un ºervet pentru a nu se încruzi,iar dupã un timp cozonaci au fost feliaþi ºi oferiþi spredegustare exigentului juriu. Ei au trebuit sã degustedin fiecare cozonac încã aburind ºi sã aprecieze cunote gustul, aroma ºi aspectul cozonacilor cu nucã,cacao, rahat, stafide mac ºi alte ingrediente secreteale gospodinelor aflate în concurs. În acest timp, tinerii talentaþi de la AnsamblulBrâuleþul din Motru, copiii din Crainici, Dâlma ºi Bala,dar ºi grupul local “Claca de la Crainici” au fostrãspunzãtori cu zâmbetul, dansul, cântecul ºi voiabunã. Costumul popular a fost vedetã, tineri ºivârstnici deopotrivã îmbrãcându-l cu drag ºi mândrie.

Pânã la urmã juriul a reuºit cu greu sã sehotãrascã asupra podiumului. Câºtigãtoarea de

Festivalul Cozonacilor de la Crainici

PUFOªI... RUMENI ºi GUSTOªI

DeputataPSD de

Mehedinþi,Alina Teiº, a

participatpentru prima

datã în calitatede parlamentar

al judeþului laFestivalul

Cozonaculuidin satulCrainici,

comuna Bala,judeþul

Mehedinþi.Ajuns la cea de-a IV-a ediþie, acest festival se

bucurã de apreciere deosebitã cu atât mai mult cucât promoveazã portul ºi tradiþiile din aceastã zonã ajudeþului. Deputata Alina Teiº a participat la acesteveniment la invitaþia doamnei Delia Mladen, cea carea iniþiat acest festival ºi se ocupã an de an deorganizarea sa, alãturi de Consiliul Local Bala ºi deprimarul localitãþii, Valentin Ohima. Alina Teiº a fost impresionatã de modul cum esteorganizat acest festival, de portul ºi tradiþiile popularepãstrate intact în aceastã parte a Mehedinþiului.Totodatã, ea a spus cã va participa ºi la celelalte ediþii,asigurându-i pe organizatori de tot sprijinul sãu.„A fost pentru prima datã când am participat laFestivalul Cozonacului de la Crainici din judeþulMehedinþi în calitate de parlamentar. Am rãspuns cumultã bucurie invitaþiei doamnei Delia Mladen de aparticipa la acest festival, ajuns la cea de-a IV-a ediþie.Pot sã spun cã a fost cea mai dulce invitaþie. Am fostprofund impresionatã de ce am vãzut aici ºi afirm cutoatã convingerea cã portul popular ºi ospitalitatearãmân tezaurul nostru cel mai de preþ. O felicit dintot sufletul pe doamna Delia Mladen, sufletul acestuieveniment, pentru modul cum se implicã ºiorganizeazã an de an acest festival, care are ºi scopulde a promova tradiþiile populare din nordul judeþului.Iar eu consider cã acest aspect este cel mai important.Cel mai frumos lucru în viaþã este sã nu uiþi de undeai plecat. Îl felicit ºi pe domnul primar al comuneiBala, Valentin Ohima, pentru implicare, pentrupãstrarea tradiþiilor populare, care certificã identitateanoastrã ca popor. I-am asigurat pe toþi de tot sprijinulmeu pentru organizarea urmãtoarelor evenimente”,a declarat Alina Teiº.

Deputata Alina Teiºdespre Festivalul

Cozonacului de la Crainici:“Cel mai frumos lucru în

viaþã este sã nu uiþi deunde ai plecat”

anul acesta a celei de a IV a ediþii a FestivaluluiCozonacilor a fost Vãleanu Raluca din Glogova;locul II a fost obþinut de ªalavarin Elena din Crainici;iar pe locul III s-a situat Popescu Ioana Elisabetadin Motru, dar eu cred cã toþi concurenþii au fostcâºtigãtori ºi meritau cel puþin un premiu. Ajuns la cea de-a IV-a ediþie, Festivalul de la Crainici– Bala din judeþul Mehedinþi a fost o reuºitã, spremarea bucurie a tuturor celor prezenþi: organizatori,Primãria ºi Consiliul Local Bala, alte oficialitãþi locale,invitaþi de seamã din Mehedinþi, Gorj, sãteni, tineri ºivârstnici, fii ai satului veniþi de prin toate colþurile þãrii.Era sã uit pe doamna doctor Veronica Negreanu, fiicãa satului Crainici, la venerabila vârstã de 88 ani a fosto prezenþã plinã de viaþã, optimism ºi exuberanþã. Ziua de 1 iunie a fost nu numai Ziua Copilului, ci ºi ofrumoasã zi de varã, numai bunã pentru a umple luncaºi dealurile Crainiciului cu minunate arome de cozonac.

Felicitãri ºi La Revedere pânã la anu...Iatã ºi câteva declaraþii: „Mi-am dorit din suflet ca festivalul sã aibãcontinuitate ºi iatã Dumnezeu a fost bun ºi m-aajutat ca aceastã ediþie a patra sã aibã loc exact deZiua Copilului. Noi, femeile, ne-am gândit cã ar fiun lucru frumos sã ne adunãm ºi sã demonstrãmcã suntem femei cu suflet, muncitoare, harnice caºi poporul nostru român. Avem în suflet acestetradiþii ºi obiceiuri ºi le ducem mai departe cudemnitate ºi mândrie. Am zis sã fie un concursfrumos, sã lãsãm femeile sã se organizeze ºi sãaducã în faþa juriului la degustat un cozonac frumos,gândit ºi plãmãdit ºi sã punã în el suflet, în afarãde stafide, rahat ºi nuci.” Delia Mladen, organizator. “Eu am învãþat sã fac cozonac de la mama meaºi sã vã spun drept, dacã nu-i fac soþului cozonacde sãrbãtori nu este nicio prãjiturã în casã.Important este ca ingredientele sã fie de calitateºi trebuie frãmântat bine, altfel nu iese frumos.Apoi, sã vã spun cã este mai greu de copt lacuptorul cu lemne decât la un cuptor electric.Cozonacul trebuie sã fie bine crescut, sã aratefrumos, sã fie bine copt”, spune Elena ªalavarinocupanta locului II. Daniel Velescu Biroul de presã

opiniiOBIECTIV mehedinþean 7 - 13.06.2018pag. 8

Odinioarã erau mândriaeconomiei României; azi sunt doarfosile ale comunismului. Fostelecombinate industriale sunt dinozaurii

moderni ai României, iar meteoritulcare i-a rãpus este aºa-zisa„privatizare”. Generaþii întregi aumuncit pentru industrializareaRomâniei. Eforturile ºi sacrificiilefãcute în timpul regimului comunistpentru proiecte care urmau sã leaducã beneficii tuturor românilor parsã fi fost în zadar. Combinateleindustriale, simbolul economieiRomâniei înainte de 1989, s-autransformat rapid în ruine ºi fier vechiîn anii ce au urmat evenimentelor dindecembrie 1989.

Platforma Sãvineºti era înainte de1989 cea mai mare din Europa îndomeniul firelor ºi fibrelor chimice, darºi de îngrãºãminte chimice. Întinsã pemai bine de 600 de hectare, þineaocupatã aproape o treime din populaþiaoraºului Piatra Neamþ. Dupã 1990, afost privatizatã, dar o singurã fabricãmai funcþioneazã acum pe profit.Restul fabricilor au fost distruse deindiferenþa statului ºi reavoinþainvestitorilor ºi sunt acum o ruinã.

În Sulina a funcþionat pânã în anii’90 cea mai mare fabricã de conservedin România. Industria româneascã

Întreprinderile-simbol ale României - ruine în paraginãa peºtelui era pe locul 3 în lume înperioada comunistã, fiind depãºitã decele ale U.R.S.S. ºi R.D.G. Însã, dupãdistrugerea flotei de pescuit, fabrica

din Sulina a fost privatizatãºi a ajuns o ruinã în careacum pasc ºi se adãpostesccaii. Singurul lucru care maiaduce aminte de timpurilecând funcþiona e o cutie goalãde conserve ascunsã înmolozul de pe podeauafabricii. Iar halele industrialecare au fost pãstrate încondiþii ceva mai bune auajuns sã fie vândute pe site-urile de imobiliare. Platforma de la Muscelunde se producea ARO a fostprivatizatã în 2003. Fabricaunde se fãcea singura maºinãromâneascã de teren adevenit rapid fier vechi. ARO,un brand al României, este

acum adânc îngropat sub ziduridãrãpãnate ºi hale care stau sã cadã.Totul a fost ras de pe faþa pãmântului,furat sau vândut la fier vechi(autoturismele ARO s-au maiasamblat ºi vând încã mulþi ani dupãdispariþia fabricii româneºti, dar nuîn România, ci în Cehia - n.r.)[1]. Oraºul Oneºti a fost construit în jurulunui combinat: Grupul IndustrialBorzeºti. Acolo, istoria ultimelordecenii a fost una a schimbãrilordramatice pentru comunitate.Personaje controversate au pus pebutuci una dintre cele mai marirafinãrii româneºti: Rafo, odinioarãcea mai modernã rafinãrie din þarã, eacum în insolvenþã. Iar platforma dela Borzeºti, unde odinioarã lucraupeste 30.000 de oameni, aratã acumca dupã un dezastru. Uzina Constructoare de MaºiniReºiþa, fondatã în 1771, e în insolvenþãde 7 ani. Aici se produceau turbinepentru centrale, motoare de nave,macarale, poduri rulante. A fostprivatizatã în 2003 pe un milion de euro,cât ar fi costat în mod normal doar unuldintre strungurile de 125 de tone din

fabricã, apoi oî n t r e a g ãplatformã a ajunsla fier vechi.

Combinatul de îngrãºãminteChimice de la Bacãu avea odinioarãpeste 3.000 de angajaþi ºi era unadintre cele mai importante fabrici dinRomânia. A falimentat în anii 2000,dupã privatizare, iar deºeurile rãmasesunt radioactive ºi periculoase pentrusãnãtatea oamenilor din oraº,conþinând izotopi radioactivi naturalidin seriile uraniului ºi thoriului. Dealtfel, halda de steril de aici, întinsãpe mii de metri pãtraþi, e pe listaneagrã a problemelor grave de mediuîntocmitã de Comisia Europeanã.

Odinioarã, Uzina Tractorul dinBraºov fabrica un utilaj la fiecare 9minute. Construitã în perioadainterbelicã, când producea celebreleavioane I.A.R., a fost reorientatã apoide sovietici spre producþia detractoare. În 2007, uzina s-a desfiinþat,dupã ce tentativele de privatizare audus la faliment. A devenit rapid oruinã. În ultimii ani, în locul ei s-auînãlþat un mall, un spital, o facultateºi un cartier rezidenþial. Peste 1.250 de întreprinderi de statînregistra România la sfârºitul anului1989. Cele mai importante dintre elefãceau parte din industria grea[2]. Numeroase mari fabrici ºi uzine destat din anii regimului comunist aufost închise, fãrmiþate sau privatizateîn anii care au urmat evenimentelordin decembrie 1989. O listã aprincipalelor întreprinderi dinRomânia anului 1989 cuprinde peste1.250 de uzine, electrocentrale,combinate, exploatãri miniere, fabrici,întreprinderi alimentare ºi agricole.Multe dintre ele au sfârºit la fier vechi.Iatã o parte dintre acestea:- Electrocentrale, cu o soartã mai bunãdecât a altor investiþii de stat,funcþionau la: Curtea de Argeº,Borzeºti, Oradea, Brãila, Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Galaþi,Rovinari, Turceni, Deva, Porþile deFier, Mureº, Bistriþa, Ploieºti,Râmnicu-Vâlcea, Bucureºti.- De asemenea, exista Întreprindereaenergoreparaþii Bucureºti, Centralaindustrialã de reþele electriceBucureºti.- Întreprinderi de reþele electrice aufost la Piteºti, Bacãu, Braºov, Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Galaþi,

Deva, Iaºi, Bucureºti, Baia Mare,Târgu-Mureº, Ploieºti, Sibiu,Suceava, Timiºoara ºi Bucureºti.- Au mai funcþionat Întreprinderea deConstrucþii metalice ºi prefabricateBucureºti, Dispecerul energeticnaþional Bucureºti, Institutul decercetãri ºi modernizãri energeticeBucureºti.Industria minierã Industria minierã era reprezentatãde: Centrala minierã Valea Jiului ºiîntreprindeile miniere de la Anina,Lonea, Petrila, Aninoasa, Dâlja,Vulcan, Livezeni, Hunedoara,Paroºeni, Lupeni, Uricani, Bãrbãteni,Anina, Întreprinderea de preparare acãrbunelui Valea Jiului,Întreprinderea de reparaþii utilajminier Petroºani, Combinatul minierOltenia ºi întreprinderile miniereRovinari, Motru, Jilþ, Întreprindereade utilaj minier Rogojelu din Gorj,Combinatul minier Ploieºti,întreprinderile miniere de laCîmpulung, Voivozi, Capeni, Sãlaj,Centrala minereurilor ºi metalurgieineferoase Baia Mare, Combinatulminier Suceava. Întreprinderimetalurgice ºi miniere mai erau laZlatna, Baia Borºa, Baia Mare, CopºaMicã, Baia de Arieº, Dobreºti, Bocºa,Moldova Nouã, Bãlan, Barza, Deva,Hunedoara.Gaz ºi petrol Centrala sãrii ºi nemetaliferelorBucureºti gestiona salinele OcnaMureº, Târgu-Ocna, Ocna Dej, Praid,Combinatul minier Cluj-Napoca,întreprinderile miniere Dobrogea,Harghita, Miercurea Ciuc, Orºova,Slãnic, Cacica, Râmnicu Vâlcea. Centrala gazului metan Mediaºgestiona întreprinderea de extracþiegaz metan Mediaº ºi întreprindereade exploatare conducte magistralegaz metan Mediaº. Trusturi ale petrolului erau la Piteºti,Moineºti, Târgu-Jiu, Bolintin, Ploieºti.La Teleajen era întreprinderea de utilajpetrolier ºi reparaþii. La Poiana Câmpina era întreprindereade reparat tractoare ºi motoare grele iarla Câmpina întreprinderea de reparaþiiutilaje electrice.

Aranjament grafic - I.M.— — — — — — — — — — — — — — — — — — — — —[1] Sursa https://stirileprotv.ro/special/cum-arata-azi-combinatele-simbol-ale-romaniei-comuniste-campii-radioactive-si-adaposturi-pentru-cai.html[2] http://www.ziare.com/auto/masini/o-firma-din-cehia-inca-asambleaza-si-vinde-masini-aro-1030994

continuare în numãrul urmãtorRedacþia Art-emis - www.art-emis.ro

opiniiOBIECTIV mehedinþean 7 - 13.06.2018 pag. 9

Femeile nu au fost mai laputere ca acum, în þara noastrã. Maiera pe vremuri Regina Maria ºi dupãvremurile acelea câteva curtezane ºiamante, urmate de cabinetul doicare a devenit mai puternic decâtînsuºi cabinetul 1. Adicã ElenaCeauºescu. Vine iar o perioadã în istoriaRomâniei, poate unicã, în care douãfemei conduc cele mai importanteinstituþii ale þãrii. Este vorba deGuvern, adicã Executivul ºi DirecþiaNaþionalã Anticorupþie, adicã statulparalel, cum îi spun unii ºi alþii. Dinstatul paralel mai fac parte ºi serviciileºi din când în când politicienii.Nimeni nu ºtie exact cumfuncþioneazã statul paralel ºi cine îlcoordoneazã. Cert este cãpoliticienilor cu dosare penale leplace sã îºi gãseascã justificãri alefaptelor reprobabile. Totuºi, existã ºiun sâmbure de adevãr în toatãpovestea cu justiþia ºi cu statul paralelºi cu serviciile. Este posibil caserviciile sã fi fost la un moment dattentate sã controleze statul, cu toate

Cele mai tari femei din România actualãcã puterile din stat se controleazãreciproc, iar serviciile sunt controlalede parlament. Pânã la urmã, teoretic,totul depinde de voinþa poporului carealege o majoritate politicã. Aceastãmajoritate politicã numeºte guvernul,ºefii de instituþii. În mod normal artrebui ca toate instituþiile statului sãse dezvolte ºi sã nu existe în paralelcu celelalte puteri. Statul paralel aapãrut probabil din dorinþa unor ºefidin serviciile secrete de a cotrola saua unor ºefi din politicã. Bãsescu nueste strãin de toate acestea pentru cãs-a aflat timp de zece ani laconducerea statului. Dacã spune cãnu a condus România, atunciînseamnã cã a fost un neputincios într-o funcþie publicã. Traian Bãsescu, sãne aducem aminte, a promovat-o pebaschetbalista Kovesi la conducereaDirecþiei Naþionale Anticorupþie, celmai probabil, la propunerea lui VasileBlaga. Aºadar, Traian Bãsescu a fostinstrumentul de promovare aCodruþei – o femeie în fruntea uneiinstituþii de forþã din sistemul dejustiþie din þara noastrã.

Uite, aºa, a ajuns o femeie sãconducã una din cele mai puterniceinstituþii din România. ªi a totbeneficiat de prelungiri de mandat,chiar când la guvernare s-a aflatVictor Ponta, trimis în judecatã deDNA, chiar în perioada în care erapremier al þãrii. Nimeni nu a putut-oschimba din funcþie pe Kovesi, semncã puterea ei nu stã numai înrezultate, ci se bucurã de o maresusþinere ºi în afara þãrii. Mai este ºiîncrengãtura cu serviciile secrete pecare nu a putut-o dibui nimeni. Decine ascultã acestea...

O altã femeie puternicã care acondus România a fost madame AlinaBica, ºefa DIICOT România. Bica aajuns ºi prin arest ca urmare aafacerilor dubioase în care a fostimplicatã în anii în care a condusinstituþia. Traian Bãsescu a avut treifemei puternice în perioada în care acondus România: Codruþa Kovesi,

Alina Bica ºi, desigur, Elena Udrea.Aceasta are o poveste specialã care seîntinde pânã în Costa Rica. Astaînseamnã coastã bogatã în de toate.Nu e de mirare cã Elena îºi permite sãlocuiascã acolo ºi sã se trateze într-oclinicã unde o naºtere costã 5.000 deeuro. Ca sã îþi permiþi asemenea lucrurieste nevoie de milioane de euro. OriElena Udrea ºi-a permis sã sfidezeinstituþiile statului, justiþia, statulparalel ºi altele ºi a plecat de acasãtocmai pe coasta bogatã, de unde maiscrie pe facebook. ªi Elena Udrea a fost promovatã

tot de Traian Bãsescu. A mers cu eapânã în pânzele albe. A pus-o ºefãîn guvern peste toþi banii României.Elena Udrea avea cei mai mulþi banipe mânã ºi împãrþea sumele pediferite proiecte, pe la diferiþi primari,indiferent de culoarea politicã. Arexista ºi aici o explicaþie, dar nu estemomentul.

continuare în pagina 12

actualitateOBIECTIV mehedinþean 7 - 13.06.2018pag. 10

Din partea InstituþieiPrefectului - JudeþulMehedinþi, domnul

Nicolae DRÃGHIEA i-aînmânat o diplomã

aniversarã ºi un buchet deflori, împreunã cu urãri de

sãnãtate. Dupã câtevaminute de discuþii cu

doamna centenarã,prefectul i-a mãrturisit cã

este plãcut impresionat deoptimismul ºi þinuta

moralã promiþându-i cã ova mai revedea ºi în viitor.

Nãscutã odatãcu România urmare din pag. 1

Ziua de 5 iunie a.c., nu a fost o zioarecare, a fost ziua în care structurile teritorialeale M.A.I., împreunã cu autoritãþile locale, încontextul campaniei naþionale „O VIAÞÃ CÂTUN CENTENAR”, lansatã de cãtre MinisterulAfacerilor Interne ºi Ministerul Culturii ºiIdentitãþii Naþionale au adus-o în prim-plan peSCHWARTZ ELISABETA, din Orºova, care aîmplinit veritabila vârstã de 100 de ani. Centenara a fost sãrbãtoritã la locuinþa sasituatã în municipiul Orºova, alãturi de familie,unde s-au alãturat reprezentanþii structurilorteritoriale ale M.A.I., ºi reprezentanþiiautoritãþilor locale. La împlinirea unui secol de viatã,SCHWARTZ ELISABETA a primit flori, diplomeºi urãri din partea celor care au sãrbãtorit-o. Cu aceastã ocazie îi urãm ºi noi un sincer„La multi ani!” ºi multã sãnãtate.

“O viaþã cât un centenar”

Biroul de presã

La nivelul judeþului Mehedinþi alte douã persoane vor primi distincþiionorifice din partea Ministerului Afacerilor Interne pentru împlinireacelor 100 de ani.

comunicatOBIECTIV mehedinþean 7 - 13.06.2018 pag. 11

actualitateOBIECTIV mehedinþean 7 - 13.06.2018pag. 12

Chiar dacã perioada analizatã a fost una scurtã,urmare a zilei de 1 iunie, leul s-a depreciat faþã de euro,evoluþie influenþatã de întãrirea dolarului ºi de criza politicãlocalã, piaþa aºteptând sã vadã modul în care va fi rezolvatãcriza provocatã de ultima decizie a CCR. La nivelul lunii mai, parcursul leului a fost influenþat dehotãrârea BNR de a majora dobânda sa de politicã monetarãla 2,50%, faþã de 1,75% la sfârºitul lui 2017. Aceastãmãsurã a atras fondurile speculative, cursul euro atingândîn 22 mai un minim de 4,6225 lei. Dolarul american ºi francul elveþian ºi-au schimbat înmai tendinþele descendente, luna fiind încheiatã cuaprecieri de aproape 13 bani, respectiv peste 14 bani. În intervalul analizat, cursul monedei unice a crescut dela 4,6399 la 4,6566 lei, pentru ca la sfârºitul lui media sãfie stabilitã la 4,6531 lei, într-o ºedinþã în care transferuriles-au realizat între 4,65 ºi 4,658 lei. Întãrirea leului s-adatorat aprecierii monedelor la nivel regional. Reamintim cã majoritatea analizelor ºi prognozelor vãd pentrusfârºitul anului un nivel al raportului euro/leu de cel puþin 4,7 lei,cele mai negre previziuni indicând un nivel-record de 4,8 lei. Cursul dolarului american a crescut în 29 mai la 4,0284lei, maxim al ultimei jumãtãþi de an, dar a scãzut apoi pânãla 3,9713 lei pentru a încheia perioada la 3,9770 lei, cândcotaþiile din piaþa localã fluctuau între 3,973 ºi 3,986 lei.Moneda elveþianã s-a apreciat de la 4,0412 lei, la debutulintervalului, la 4,0334 lei, la finalul lui, maxim al ultimelordouã luni, consecinþã a întãririi faþã de cea unicã pânãla 1,143 franci/euro. Perspectivele creºterii dobânzii de politicã monetarãa BNR la 3 – 3,5% pânã la sfârºitul anului, acestasituându-se în prezent la 2,50%, ridicã constant costulîmprumuturilor de nevoi personale sau ipotecare. Creºterea dobânzilor a fost provocatã de majorareainflaþiei, în aprilie fiind atins un vârf la nivel european de5,2%, ceea ce a creat îngrijorãri, chiar dacã BNRprognozeazã pentru finalul anului o valoarea plasatãîn jurul pragului de 3%. Scãderea lichiditãþii din piaþa monetarã, bãncile plasând laînceputul acestei sãptãmâni în conturile BNR depozite învaloare de doar 0,3 miliarde lei faþã de peste 1,83 miliarde înurmã cu o sãptãmânã, a accentuat creºterea indicilor ROBOR. Indicele la trei luni, utilizat la calcularea dobânzilor lacreditele de consum în lei cu dobânda variabilã, a urcat ieri laun nou maxim al ultimilor patru ani de 2,85%, iar cel la ºaseluni, cu rol determinant la creditele ipotecare, a sãrit la 2,96%,valori aproape triple faþã de începutul anului trecut. Indicii lanouã ºi 12 luni au crescut la 3,02%, respectiv 3,07%. Luna aceasta nu va avea loc o întâlnire a CA al BNR,urmând ca urmãtoarea ºedinþã sã se desfãºoare în 4 iulie.Perechea euro/dolar a avut o evoluþie zbuciumatã. Dupã oscãdere la 1,1511 dolari, minim al ultimelor ºase luni, a urmato creºtere a euro la 1,1662 – 1,1724 dolari, la finalul perioadei. Indicele compozit al bitcoin calculat de Bloomberg aîncheiat perioada la 7.456,59 dolari.Analiza cuprinde perioada 30 mai – 5 iunie.

Radu Georgescu

Euro priveºte din nou la 4,7 lei

Urmare din pag. 9

ªtefan Bãeºiu

Aºadar, România a avut în ultimii ani câtevafemei puternice. Nu toate au sfârºit bine...AlinaBica ºi Elena Udrea au ajuns în Costa Rica,departe de statul paralel ºi de România. Oduc greu acolo, probabil departe de þarã ºicu dor de frunza României. Mai este încontinuare pe val Codruþa Kovesi pe care numai are cine sã o apere, în afara organismelorexterne ºi a câtorva tefeliºti din piaþã. Bunã-rea, paralelã sau perpendicularã, justiþia a camfuncþionat în ultimii ani. Cu sau fãrã dosarecomandate, politicienii i-au prins frica ºi nuse mai aruncã aºa de uºor cu freza înainte,atunci când aranjeazã licitaþii sau cândnumesc pe careva pe vreun post cheie. Ultima, cu voia dumneavostrã. VioricaDãncilã. Dacã spui cã e cea mai puternicãfemeie din România la ora actualã, te umflãrâsul. Cum sã faci o asemenea promovare?Poate doar dacã te numeºti Liviu Dragnea

Cele mai tari femei...ºi îþi e fricã sã nu îþi fure premierul partidulsau îþi este teamã de puºcãrie, încât trebuiesã fii sigur cã ai ales cel mai slab premier ºite va aºtepta în funcþie pânã la ieºirea dinpârnaie ºi nu îþi va trage partidul de sub fund. Viorica deschide o galerie de tristã amintiredin istoria României. Ocupã un post cu o puterefoarte mare, dar nu o duce capul ºi nicivocabularul ºi nimic. Dragnea a numit yes-man-ul perfect pe cea mai înaltã funcþie publicã.Este o tragedie. Cum o va þie minte istoria þãrii?Ca pe o glumã? Prima femeie premier ºi atât. Au ºi gospodinele premierul lor, dar o ficapabilã Viorica sã le prezinte o reþetã demurãturi fãrã sã se bâlbâie? Vorba aia, uiteo reþetã Made in Dãncilã: 2 zero kilogramede castraveþi, 5 zero zero de grame de zahar,5 zero zero grame de sare, oþet dupã gust ºise pun la sterilizat în borcane de 8 zero zero.

Într-o ºedinþã ordinarã de pominã,consilierii judeþeni au votat pentru schimbarearegulamentului de organizare ºi funcþionare alBibliotecii judeþene „I. G. Bibicescu”, una dintreinstituþiile de culturã fundamentale ale judeþuluinostru. Probabil pe fondul unui spectacolsinistru al intereselor, moºtenirea mareluipublicist ºi cãrturar mehedinþean, cel care alãsat moºtenire românilor de pretutindeni ceamai vastã colecþie de carte, este cãlcatã pur ºisimplu în picioare. Iniþiatorul proiectului,preºedintele Consiliului Judeþean, motiveazãnecesitatea modificãrilor, prin alinierea la legiºi ordonanþe privind managementul instituþiilorde culturã din România. De fapt, anomaliile cerãzbat din modificãrile aduse regulamentuluisunt de naturã sã ºocheze pur ºi simplu. Deexemplu, în lumina noilor modificãri, dacãmanagerul se aflã în imposibilitatea de a-ºiexercita funcþia, Consiliul Judeþean va stabiliun înlocuitor, pe care managerul va fi obligatsã îl numeascã printr-o decizie. Un fel de ascoate castanele din foc cu mâna altuia! Pe dealtã parte, Consiliul de Administraþie are cândrol consultativ, când rol executiv. Liberalii aurefuzat sã voteze proiectul ºi chiar s-au amuzatpe seama lui, dar asta nu i-a împiedicat pe ceidin majoritatea PSD sã îl voteze cu o rapiditatedemnã de o cauzã mai bunã. Dincolo de toate aceste anomalii,Consiliul Judeþean Mehedinþi a încãlcatgrav Legea transparenþei decizionale, maiexat Legea 52/2003. Potrivit acesteia,proiectul ar fi trebuit lansat în dezbaterepublicã timp de 30 de zile ºi abia apoi

Asalt asupra Bibliotecii

supus aprobãrii consilierilor judeþeni. Ori,proiectul a ajuns la mapa consilierilor cuo jumãtate de orã înainte de ºedinþã. Dar,vorba aia, cine mai are nevoie detransparenþã la Consiliul JudeþeanMehedinþi? „Anuntul referitor la elaborarea unuiproiect de act normativ va fi adus lacunostinta publicului cu cel putin 30 de zilelucratoare inainte de supunerea spreavizare de catre autoritatile publice.Anuntul va cuprinde: data afisarii, o notade fundamentre, o expunere de motive,un referat de aprobare privind necesitateaadoptarii actului normativ propus, unstudiu de impact si/sau de fezabilitate,dupa caz, textul complet al proiectuluiactului respectiv, precum si termenul-limita, locul si modalitatea în care cei interesatipot trimite în scris propuneri, sugestii, opiniicu valoare de recomandare privind actulnormativ”, se aratã în Legea 52/2003, articolul7, alineatul 2. Pentru cã liberalii i-au dat planurile pestecap, Aladin Georgescu a profitat de o situaþieconjuncturalã, generatã de faptul cã în salãurma sã se þinã ºedinþa consiliului local ºi i-arugat pe consilieri sã voteze mai repedeproiectul. Cei de la PSD nici nu au stat pegânduri! Care ar putea fi cheia acestei vitezecu care s-a modificat regulamentul defuncþionare al bibliotecii judeþene? Cel mult orãfuialã de zile mari cu conducerea instituþieide culturã!

Romeo Crîºmaru

Moºtenirea lui Bibicescu nu mai are relevanþã la Consiliul Judeþean!Super-majoritatea PSD din forul legislativ judeþean a votat pe repede înainte modificarea

regulamentului de organizare ºi funcþionare a Bibliotecii Judeþene ce poartã numelemarelui cãrturar ºi publicist mehedinþean. Pline de anomalii ºi argumente lipsite de logicã

modificãrile par sã þinteascã direct cãtre un control mai autoritar asupra manageruluiinstituþiei. Mai mult, legea transparenþei decizionale este încãlcatã flagrant.

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Prietenii îþi deschid sãptãmâna, poate chiarimplicându-te în situaþii inedite sau propunându-þiproiecte comune de anvergurã. Totul este însoþit denote amuzante, aventuri, fiind posibilã chiar ºi o idilã.Fii prudent ºi nu te baza prea mult pe unii ºi alþii.Aceºtia au scopuri foarte diferite faþã de ceea ce îþiprezintã þie. În intervalul 6- 8 Iunie, oboseala îºi vaspune cuvântul, fiind nevoie sã te retragi din forfotacotidianã. Ocupã-te numai de treburi uºoare ºiascultã-þi organismul. Evitã consultaþiile ºi analizelemedicale, întrucât sunt posibile erori deosebite, greude ameliorat. La finalul sãptãmânii te vei simþi multmai bine, revenindu-þi pofta de viaþã ºi de distracþie.Vei reuºi sã faci impresie bunã.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Primele zile ale sãptãmânii vor evidenþia aspecteprofesionale. ªefii te cheamã la raport, eºti binesusþinut de aceºtia, iar unii chiar îþi vor propune, fiesarcini de lucru noi, de anvergurã, fie un post deconducere pe termen lung. Fii prudent ºi nu tehazarda în acþiuni mai mult decât poþi duce la bunsfârºit. În relaþiile colegiale sunt posibile situaþiiconflictuale, dar primeºti suficientã susþinere astralãpentru a le depãºi. Prietenii îºi amintesc de tine înperioada 6 – 8 Iunie, astfel cã fie te vor cãuta direct,fie unii vor încerca sã te abordeze discret, prin alþii.Ar fi bine sã pãstrezi o distanþã faþã de toatã lumeacare sub diverse motive apar în preajma ta, când teaºtepþi mai puþin. Finalul sãptãmânii petrece-l în liniºteºi meditaþie interioarã.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Domeniile spirituale, filozofia, religia, studiile petermen lung sau cãlãtorii în strãinãtate sunt aspectelecare te preocupã în mod special la începutul acesteisãptãmâni. Rãsturnãrile de situaþie, mai ales înplanurile de studii ºi de cãlãtorii pot fi frecvente, deaceea lasã loc ºi factorului neprevãzut. Cineva aflat înstrãinãtate îþi oferã informaþii deosebite, la care ar fibine sã iei aminte, sunt momente favorabile pentru arezolva diverse aspecte profesionale. Dialogurile cuºefii sau cu reprezentanþi ai unor instituþii suntbinevenite ºi cu efecte pe termen lung. Zilele deweekend aduc posibile situaþii dinamice în relaþiilecu prietenii sau protectorii. Totul trebuie abordat cuprudenþã ºi discernãmânt.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Sãptãmâna debuteazã cu preocupãri legate debani, bunuri, cheltuieli comune cu alþii. Ai ºanse sãprimeºti bani fie dintr-o colaborare, fie cineva segândeºte sã-ºi ofere un cadou deosebit. Deasemenea pot intra în discuþie planurile de afaceri,care deocamdatã este bine sã rãmânã la stadiul deplanuri. Achitã-þi datoriile la timp ºi evitã acumulareaaltora noi. Intervalul 7 – 9 Iunie se asociazã cugânduri, idei, planuri legate de studii sau cãlãtorii.Eºti comunicativ, practic devenind, pentru câtevamomente, filozoful Zodiacului. Însã totodatã eºti ºiun bun ascultãtor. Sfârºitul sãptãmânii evidenþiazãaspecte profesionale. Vei fi nevoit sã faci faþã atâtproblemelor familiale, cât ºi celor sociale.

Zodia Leu(23 iulie - 22 August)

Se contureazã un spectacol în relaþiileparteneriale, astfel cã este bine sã fii pregãtit pentrudiscuþii lungi ºi turnuri a unor înþelegeri consideratepânã nu demult sigure ºi confortabile. Intervalul 6 –8 Iunie îþi poate oferi surprize de proporþii atât înrelaþia cu partenerul de viaþã, cât ºi în relaþiileprofesionale. Ia aminte la ce se discutã ºi petrece însegmentul partenerial, deoarece se anunþã fie sfârºitulunor parteneriate, fie debutul altora. Pe 7 ºi 9 Iunieapar aspecte financiare comune cu alþii, de genulachitarea taxelor, serviciilor, discuþii legate demoºteniri, partaje personale ºi profesionale. Fiiprudent cu fiecare cheltuialã ºi pãstreazã în siguranþãdocumentele financiare. La finalul sãptãmânii suntpotrivite activitãþile culturale.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Primele zile ale sãptãmânii evidenþiazã problemede sãnãtate sau la locul de muncã. Existã ceva ascunssau neºtiut în aceaste zone, astrele trimiþându-þiimpulsuri pentru a fi atent. Oboseala este accentuatã,iar consultaþiile ºi analizele medicale pot fi la ordineazilei. Fii prudent ºi îngrijeºte-te serios, pentru cãafecþiunile actuale se pot desfãºura pe termen lung,într-un mod foarte surprinzãtor. La serviciu apardisonanþe între tine ºi colegi, astfel cã este bine sã tebazezi mai multe pe forþele proprii. Rãsturnãrile desituaþie în plan profesional pândesc în umbrã ºioricând îºi pot face apariþia. Pe 7 ºi 8 Iunie, atenþia îþiva fi atrasã de segmentul partenerial, unde ai câteceva de lãmurit. Weekend-ul aduce cheltuieli.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Relaþiile sentimentale ºi cele cu copiii te solicitãmult ºi bine în intervalul 6 – 9 Iunie, astfel cã vei finevoit sã te ocupi pe îndelete de cei dragi. Suntposibile discuþii aprinse, rãsturnãri de situaþie vizavide planurile comune, dar ºi lãmurirea unor conflictemai vechi. Cu totul altfel se vor desfãºura aceste relaþiide acum încolo. Canalizeazã-þi energia spre un hobbyºi relaxeazã-te alãturi de oamenii cu care eºti pe aceeaºilungime de undã. La serviciu se contureazã mult demuncã, dar vei reuºi sã duci totul la bun sfârºit. Pe dealtã parte ai grijã ºi de sãnãtate, care va da semne deºubrezire. În weekend se vor accentua relaþiileparteneriale, dialogurile cu ceilalþi ºi chiar niscaiacþiuni comune.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Chiar dacã ai de rezolvat multe ºi mãrunte în afaracasei, sufletul tãu va dori mai mult companiamembrilor familiei ºi ambianþa domesticã. Treburilegospodãreºti le poþi rezolva mai uºor, însã ar fi binesã ceri sprijinul sau mãcar sfaturile celorlalþi. Verificãatent sursele de foc ºi de aer din spaþiul locativ,deoarece sunt posibile avarii deosebite, cu efecte petermen lung. Zilele de 7 ºi 8 Iunie aduc în prim-planrelaþiile sentimentale ºi cheful de distracþii. Ai dori caºi cei dragi sã se implice alãturi de tine în aventuri ºisituaþii amuzante, însã vei întâmpina diverse obstacoledin partea lor. Nu forþa nota ºi respectã dorinþelecelorlalþi. Sfârºitul sãptãmânii aduce atât treburiprofesionale, cât ºi neplãceri legate de sãnãtate.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Eºti înconjurat de multã lume în primele trei zile alesãptãmânii, astfel cã surprizele se vor þine lanþ. Pe de oparte este posibil sã cãlãtoreºti frecvent pe distanþescurte, pentru a rezolva diverse chestiuni personale ºiprofesionale ivite, aparent, din senin. Iar pe de altãparte vei fi nevoit sã participi la cursuri, seminarii,dezbateri profesionale. Mentalul este foarte agitat, deaceea fii prudent ºi relaxeazã-te din când în când.Controleazã-þi discursurile ºi vorbeºte strictul necesar,fãrã a-þi scoate în evidenþã slãbiciunile. Zilele de 7 ºi 8Iunie sunt potrivite dialogurilor cu membrii familiei,treburilor gospodãreºti, dar ºi pentru a plãnui vizite larude sau în locurile dragi ale copilãriei. Weekend-uladuce distracþii ºi multã voie bunã alãturi de cei dragi.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Primele zile ale sãptãmânii anunþã câºtigurisurprinzãtoare. Sunt posibile cadouri, recompense saurezolvãri financiare mult aºteptate. De asemenea creºteriscul de a cheltui mult ºi pe te miri ce. Pe 7 ºi 8 Iunie,stãrile tale interioare sunt excelente. Ai preocupãriintelectuale, te gândeºti la mici excursii sau cãlãtoriiîn strãinãtate, dorind sã-þi plimbi sufletul pe tãrâmuride vis. Vei fi susþinut în demersurile tale de cãtrepersoanele din anturajul apropiat, astfel cã ar fi binesã te sfãtuieºti cu cei pe care-i întâlneºti în cale. Touºivorbeºte strictul necesar ºi nu te hazarda în discuþiifilozofice. Sfârºitul sãptãmânii aduce forfotã în plandomestic ºi familial. Rezolvã treburile gospodãreºtiºi stai mai mult de vorbã cu membrii familiei.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

În primele zile ale sãptãmânii eºti plin de viaþã ºiîncrezãtor în forþele tale. Controleazã-þi stãrile ºireacþiile, pentru cã existã riscul sã strici situaþii ºirelaþii bune. Pe 7 ºi 9 Iunie apar chestiuni legate de banisau moºteniri. Sunt posibile cadouri sau veºti legate decapitolul financiar, dar deocamdatã sunt doar idei sauplanuri. Lucrurile în acest sens se vor concretiza maitârziu. Pe de altã parte continuã apariþia cheltuielilorcomune cu alþii, fie pe daune, fie pentru a rezolva diverselitigii. Fii prudent ºi nu te avânta în orice investiþie careaparent promite câºtiguri fabuloase. La finalul sãptãmâniieºti comunicativ, te simþi bine ºi entuziasmat de planuriletale. Mulþi dintre apropiaþi te vor admira sincer.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

La începutul sãptãmânii ai stãri confuze, eºti maireticent la ambient, nefiind dornic de socializare.Este posibil ca ºi sãnãtatea sã ridice ceva probleme,fapt pentru care semnalele organismului ar trebuiluate în seamã. La serviciu ai multe de fãcut, astfelcã ar fi bine sã apelezi la sprijinul colegilor. Iaaminte la zvonurile aruncate chipurile în grabã deunii ºi alþii din segmentul profesional. Te vei simþimult mai bine, dar nu forþa nota. Începi sã aiîncredere în forþele proprii ºi sã te bucuri de tot ceeste în jurul tãu. La sfârºitul sãptãmânii suntposibile cadouri, recompense materiale sau chiarveºti legate de o nouã grilã de salarizare. Reþine cese petrece în plan financiar, deoarece este unpreambul la ce va urma.

OBIECTIV mehedinþean 7 - 13.06.2018 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(7 - 13 iunie 2018)

OBIECTIV mehedinþean 7 - 13.06.2018 pag. 14diverse

În perioada 02-04.06.2018 Bosnia Herþegovinaa gãzduit în frumosul oraº BIHACCampionatul Balcanic destinatvârstei cadeþilor, U18, individual,masculin ºi feminin, la care au luatparte 170 de sportivi din 9 þãribalcanice: ROU, BIH, TUR, GRE,MAK, BUL, KOS. CSM Drobeta Turnu Severin s-aîntors cu douã medalii de la aceastãcompetiþie obþinute de sportivele:

Loc I- COVACIU IASMINA -48 kg

Loc II- VLADU ANA MARIA -40 kg Nu au reuºit clasarea pepodium –IOVIÞA ROBERTA -52 kg ºi TOPALÃ VLAD -81 kg. În weekend-ul care urmeazãeste rândul sportivei TÃTARKrisztina -48 kg sã–ºi testezepregãtirea la Cupa Europeanãde seniori de la Beograd, SRB.

Lena STEREA,Purtator decuvant al CSM Drobeta Turnu

Bosnia Herþegovina a gãzduitCampionatul Balcanic

Desfãºurat în frumoasa staþiune Slãnic Moldova ºi dedicat ZileiCopilului, campionatul Naþional de Hand to Hand a fost un bun prilejpentru Judoka juniori de la Palatul Copiilor-filiala Strehaia sã-ºi punã învaloare cunoºtiinþele ºi calitãþile fizice în faþa unor adversariproveniþi din diferite stiluri de Arte Marþiale de Contact.

Astfel cã la sfârºitul unei zile cu foarte multe meciuri, uneleîncheiate ºi prin KO, juniorii strehãieni au urcat pe prima treaptãa podiumului depãºind clar cluburi cu renume din þarã.

Hand to Hand este un stil de luptã complet, îmbinând în modeficient lupta cu lovituri, cu luptã, cu proiectãri ºi lupta la sol cufixãri, acþiuni articulare ºi strangulãri, totul în cel mai rapid modposibil, stilul fiind iniþial practicat de militarii din forþele rapide deintervenþie Spenantz din Rusia, marinã americanã ºi militari dinteatrele de rãzboi. Se practicã sub douã forme: Light (asemãnãtorcu judo) ºi Full Combat asemãnãtor cu MMA, dar în Chimonou ºicu acþiuni mult mai rapide la sol. Srehãienii au luptat la ambeleforme ºi au reuºit eventul.

Iatã însã ºi protagoniºti: Dragomir Mãdãlin categoria 70 kg juniori(medalie de aur la Light Contact, medalie argint la Full Combat);Enescu Nicole Bianca cat. 50kg (aur la Light Contact ºi argint laFull Combat); Pãcuraru Ionuþ Marian cat. 90 Kg (argint la LightContact, bronz la Full Combat; Radukan Ana-Maria (aur la LightContact, argint la Full Combat), toþi fiind elevi ai Liceului MateiBasarab; Witt Fiona cat. 48 kg (argint la Full Combat), elevã aªcolii Mihai Viteazul ºi Ceaucã Maria Liliana (argint la Light Contactºi aur la Full Contact), elevã a ªcolii Dumitru Bodin Comanda.

Metoda practicatã la Strehaia, o metodã denumitã simbolicJudo Full Fight, în care se predau în mod planificat ºi procedeelede Atemi-WazaLovituri), ºi aplicate în sistem sportiv în Randori(lupta liberã), devinepe zi ce trece tot mai eficientã, sportivii putândface faþã ºi în concursurile cu proiectãri judo etc.), cât ºi înconcursurile mixte în care se folosesc ºi lovituri, creând reflexebune pentru o situaþie realã de autoapãrare.

Judoka juniori de la StrehaiaCampioni Naþionali la Hand toHand (lupta corp la corp)

I.G.M.

I . In formaþ i i genera le pr iv indconcedentulPRIMÃRIA COMUNEI BRANIªTEA,Cod fiscal 16408686, cu sediul în SatulBraniºtea, Comuna Braniºtea, judeþulMehedinþi, tel/fax 0252395190, e-mailsecretar@clbranistea.ro.II. Informaþii generale privind obiectulconcesiuniiObiectul concesiunii este un terenintravilan în suprafaþã de 1500 m2, situatîn Satul Braniºtea, Comuna Braniºtea,judeþul Mehedinþi, numãr cadastral 50820– zona Magazin comunal, teren ce faceparte din domeniul public al comunei.III. Informaþii privind documentaþia deatribuireOrice persoanã interesatã are dreptul sãconsulte, la cerere, documentaþia deatribuire la sediul concedentului, laSecretarul Comunei Braniºtea. În cazul încare o persoanã interesatã solicitã punereala dispoziþia sa, pe suport de hârtie sauformat magnetic, a documentaþiei deatribuire, se elibereazã contra cost, preþulacesteia fiind de 10 lei care se vor achitala casieria primãriei.Data limitã pentru solicitarea clarificãrilor

ANUNÞeste de 29.06.2018, orele 1600.IV. Informaþii privind oferteleOrice persoanã interesatã, careîndeplineºte condiþiile de participare lalicitaþie, poate depune o singurã ofertãsemnatã ºi datatã de cãtre ofertant.Ofertele se depun la sediul PrimãrieiComunei Braniºtea pânã în data de09.07.2018, orele 1000.Ofertele se depun într-un singurexemplar.V. Data ºi locul la care se va desfãºuraºedinþa publicã de deschidere aofertelorªedinþa publicã de deschidere a ofertelorva avea loc în data de 09.07.2018, orele1100, la sediul Primãriei ComuneiBraniºtea, judeþul Mehedinþi.VI. Instanþã soluþionare litigiiInstanþa competentã pentru soluþionareaeventualelor litigii este Tribunalul Mehedinþicu sediul în Drobeta Turnu Severin,Bulevardul Carol, nr. 14, cod poºtal 220146,judeþul Mehedinþi, telefon 0252208245, e-mail registratura-TRMH@just.ro.VII. Data transmiterii anunþului delicitaþie cãtre instituþiile abilitate învederea publicãrii - 05.06.2018.

sportOBIECTIV mehedinþean 7 - 13.06.2018 pag. 15

Liderul Viitorul ªimian adispus cu scorul de 5-1 de RecoltaDãnceu ºi are nevoie doar de un rezultatde egalitate, în ultima etapã, pentru adeveni campioana Ligii a IV-aMehedinþi. Mãdãlin Mãtãsãreanu (’17),Andrei Enea (’40, ’86) ºi Costinel

Stanciu (’77, ’82), respectiv ConstantinNegrescu (’41) au fost marcatorii derby-ului de la ªimian, care a scos practicRecolta Dãnceu din lupta pentru primulloc. La titlu mai poate spera însã CSStrehaia, care, în penultima rundã, aînvins cu 3-1 de Dierna Orºova ºi arãmas la 3 puncte sub lider. Mãdãlin

Gãzduite de Sala Polivalentã din Bucureºti, CampionateleInternaþionale de lupte ale României au adus 2 medalii de aur pentrusportivele de la CSM Drobeta Turnu Severin. Dacã Roxana Capezan (65kg) s-a impus la cadeþi, Larisa Niþu (72 kg) a triumfat în întrecerea rezervatãjunioarelor. Aproape de podium au mai fost Valentina Ungureanu (Cadeþi;- 59 kg) ºi Adina Giura (Juniori;- 57 kg), ambele clasate pe locul 5 lacategoriile respective de vârstã ºi greutate. Competiþia a beneficiat deprezenþa a peste 750 de sportivi, masculin ºi feminin, din 24 de þãri, latoate cele 3 stiluri: lupte greco-romane, libere ºi feminine. “Þinânt contde valoarea sportivilor ºi de numãrul þãrilor participante, putem spunecã Internaþionalele României au fost de nivelul unui campionat mondial.De remarcat cã singura medalie de aur la juniori obþinutã de România afost adusã de severineanca noastrã Larisa Niþu. Sunt foarte mulþumit deaceste rezultate, care ne dau încredere înaintea Mondialelor ºi Europenelorde cadeþi ºi juniori, unde vom miza, în mod normal, pe Capezan ºi Niþu.Pânã atunci, avem Campionatele Naþionale de Juniori, care vor avea locla sfârºitul sãptãmânii viitoare, la Câmpulung Muscel”, a precizatantrenorul severinean Marin Dobrescu.

Liga a IV-a - Play-off, etapa a V-aViitorul ªimian - Recolta Dãnceu 5-1CS Strehaia - Dierna Orºova 3-1Clasament1. ªimian 5 3 2 0 19-4 352. Strehaia 5 3 1 1 7-5 323. Dãnceu 5 2 1 2 9-9 324. Orºova 5 0 0 5 3-20 16Etapa viitoare (ultima)CS Strehaia - Viitorul ªimianRecolta Dãnceu - Dierna Orºova

M. O.

Titlul se joacã la StrehaiaBarbu (’11), Costel Pontu(’20) ºi Alexandru Balaci(’43) au marcat pentruechipa pregãtitã de MirceaDanciu, în timp ce SimionRãiescu a înscris golul deonoare al oaspeþilor, în

minutul 89. Pentrua deveni din nouc a m p i o a n ãjudeþeanã, CSStrehaia este obligatã sã învingãViitorul ªimian, în ultima etapãdin play-off, jocul fiindprogramat sâmbãtã, de la ora18:00. În aceastã situaþie,Strehaia ar egala la puncteViitorul, dar ar fi avantajatã de

rezultatul jocurilor directe, dupã ce înmeciul-tur a remizat, scor 0-0, la ªimian.Existã posibilitatea ca primele 3 clasatesã încheie campionatul cu acelaºinumãr de puncte, dacã Strehaia vaînvinge, iar Recolta va câºtiga meciulcu Dierna, din ultima etapã. Echipa dinDãnceu este însã dezavantajatã de

faptul cã, dupã încheierea sezonuluiregular, a beneficiat de rotunjireapunctajului, iar, conformregulamentului, acesta este primulcriteriu de departajare. Dacã la seniori verdictul a fost amânatpentru ultima rundã, CS Strehaia a

Noua campioanã, fãrã ºtiinþã cu Coºuºtea

Virtual campioanã aLigii a V-a Mehedinþi,

ªtiinþa Broºteni apierdut meciul dinpenultima etapã a

sezonului 2017-2018,scor 1-3, pe teren

propriu, cu CoºuºteaCãzãneºti. Adrian

Mica (’58), Ionel Goia(’59) ºi Ionuþ Petricicã(’81) au marcat pentru

oaspeþi, în timp celiderul a înscris doar

prin Marisu Ene, înminutul 79. Dupã

acest rezultat, echipadin Cãzãneºti a urcat

pe 3 în clasament,detronând de pepodium Dunãrea

Hinova. Campioanasezonului trecut a

fost învinsã,surprinzãtor, cu 4-3,

de ultima clasatã RealVânãtori.

Au strãlucit la Internaþionalele României

M. O. M. O.

câºtigat deja campionatul judeþeanrezervat juniorilor U19, iar joi, 7 iunie,cu începere de la ora 17:30, vadisputa, pe teren propriu, manºa-tura barajului interjudeþean, cu FCHunedoara. Învingãtoarea se vacalifica la faza zonalã.

Liga a V-a - Etapa a XXI-aªtiinþa Broºteni - Coºuºtea Cãzãneºti 1-3Unirea Gârla Mare - Inter Crãguieºti 4-0Real Vânãtori - Dunãrea Hinova 4-3AS Obârºia de Câmp - Viitorul Floreºti 3-2AS Ghiciulescu Hinova - Voinþa Opriºor 6-0AS Corlãþel - Voinþa Vrata 7-1Clasament1. Broºteni 21 17 1 3 84-27 522. Crãguieºti 21 14 2 5 64-42 443. Cãzãneºti 21 12 3 6 63-43 394. D. Hinova 21 12 1 8 58-44 375. Gârla Mare 21 11 2 8 54-37 357. Obârºia de Câmp 21 9 5 7 44-43 326. Floreºti 21 8 3 10 48-54 278. Corlãþel 21 7 4 10 52-59 259. ASG Hinova 21 6 5 10 52-73 2310. Vrata 21 5 4 12 42-57 1911. Opriºor 21 5 3 13 40-60 1812. Vânãtori 21 3 1 17 37-99 10Etapa viitoare (ultima)Dunãrea Hinova - AS Obârºia de CâmpViitorul Floreºti - Unirea Gârla MareInter Crãguieºti - ªtiinþa BroºteniCoºuºtea Cãzãneºti - AS Ghiciulescu HinovaVoinþa Opriºor - AS CorlãþelVoinþa Vrata - Real Vânãtori

publicitateOBIECTIV mehedinþean 7 - 13.06.2018pag. 16

pamflet

Pãi ce-ai fãcut Bobiþã, n-aimai plecat în Grecia? Ai cherdut feribotu? Ori o fi fost comisia deexaminare în vacanþã ºi neaStãniºoarã al mic trebuie sã maiaºtepte sã devinã consul în Ellada?!

Cã pãnã una, alta, sã pare cã revineca directoraº pi la prefecturã, laMehedinþi, sã nu stea la pozonarupãrinþilor, cã e bãiat mare de-acuma.Pã da, plecã al mic în aprilie ºi revineîn iunie, pesemne cã sezonu ãsta devarã îl sare din poziþia diplomaticã,aºa cã trebe sã se mulþumeascã cu obãlãcealã în ºtrandu di la Schela, laligheanu lu’ nea Romicã. Pã ce, laSchela nu e frumos?! Mã nepoate, dacã ºtiam câþi pescariare Mehedinþiul, îl fãceam pe nerodude Sucã pescar ºef. Pã da, cã ºi aºa îiplace sã tragã mâþa de coadã, da aºatrãgea la peºte ºi mãcar sã alegea ºi elcu o ocupaþie. Cã decât sã taie frunzã lacâini, mai bine dãdea la mãmãligã, aºacum le place unora din administraþie.Ce le mai place mãmãliga... Acuma, mã nepoate, ce nu înþelegio, e cã nu ºtiu cum sã face ºi de cenu renunþã odatã politicienii ãºtia îna exploata ziua de 1 Iunie pentru

Sucã ºi Bobiþã de Severin reîntors din drumul spre Grecia, politicapentru pitici din Mehedinþi ºi angajãrile uºoare di la apã grea

partid?! Pã sã gãsirã bãieþii di lamiºcarea aia mai popularã sãîmpartã baloane ºi mere pin parcuri,de ziceai cã e sezonu fructelorgratuite, cã altfel nu sã explicã de ceîncurajarã consumu de mere de pe

alte meleaguri. Da trecurãacþiunea la condicã, aºa cã operioadã nu o sã maideranjeze electoratu. Sau peãi mici, cã nici nu mai ºtii dacãvor sã-i educe din cãrucior,ori îi aºteaptã sã sufle înlumânãrile di la majorat. Da,iera cu folos dacã-i chema ºipe useriºti ºi astupau mãcargroapa din buricu’Severinului. Groapa de sã

vede ºi di la fereastrã edililor.. Între timp, mã fraþilor s-a întâmplat

sã fie schimbare la conducerea DSVMehedinþi. Adicã tanti Adriana nu maieste ºefã peste medicii veterinari. Sãpare cã i-a supãrat rau pe ºefii di laBucuresti, mai ales dupã isprava dila Hercullane, da ºi pe politicieniilocali, care i-au retras sprijinulpolitic. Acuma, sã vedem ce facenoua ºefã, da cã-i tot femeie, dacã vareuºi sã facã ordine ºi sã redea

veterinarilormehedinþenidemnitatea deprofesioniºti?!Om studia ºiom vedea ce s-o mai întâmpla,da noi sperãmîn mai bine. În schimb, laCasa de Pensiieste camaceeaºi stare debulibãºealã pebani publici.Unde mai puicã, spre disperarea oamenilor, apensionarilor ºi pensionabililor, onorconducerea di la Bucureºti a dat libertoatã sãptãmâna trecutã. Adicã, de

dinainte de Rusalii pãnã dupã ZiuaCopilului. Nu sã ºtie dacã dacã s-apus lacãtu’ pe uºa Casei de Pensii,da sigur nea Ionuþ ºi tanti Elena nuau fost deranjaþi. Oricum îi sunavecinu, nea Suru, cã doar de-aia suntla cataramã. Ce mai, numa minuni ºinemuncã pe banii contribuabilului. ªicâte s-or mai întâmpla încã un an dezile cât intenþioneazã sã fie menþinutã nea Mãrin

starea de tensiune ºi iterimat la Casade Pensii Mehedinþi. Mã nepoate, nu ºtiu cum sã face, daCNMAG DROBETA revine cureeditarea metodei: angajez pe cine ºicum vreau, chiar dacã sunt banipublici. Adicã Guvernul, prinMinisterul Energiei, finanþeazãCompania de Management a ApeiGrele, lichidatorul este înþelegãtor, danea Marcu a oprit doar 60 de specialistide la fostul ROMAG, Combinatul deApã Grea, se ºtie, ºi 20 zice lumea cãi-a cam angajat dupã bunu plac ºi ochifrumosi: un ºofer, chiar dacã nu aremaºinã de servici; pe un neneainstructor auto; pensionari cã sã-ºicompleteze câºtigu, de astea. Pãi estecorect? Cã legal nu este. Mã fraþilor, trecurã doi ani di laalegerile locale ºi încep sã scadã zilelepãnã la urmãtoarele. Aºa cã Sucã zisesã facã data viitoare o analizã asituaþiei, sã ºtim cum stãm. Da pãnãatuncea, hai sã fiþi iubiþi ºi optimiºti!