16 paginiMarþi, 27 februarie 2018, nr. 37 (6098), anul XXVII

n Acþiunile Provident Financial scad puternicPAGINA 8

n CNAIR: O asociere de douã firme a câºtigatcontractul de modernizare a unui sector dinCentura Capitalei PAGINA 14

n Cel mai mare producãtor de aur din Australia intrãîn acþionariatul “Lundin Gold”

PAGINA 4

n ESTIMÃRI PRIME TRANSACTION: “Companiile dinindustria aluminiului, pe podiumul randamentelordividendelor potenþiale în 2018” PAGINA 5

n Fondurile de private equityau cumpãrat companiilistate în valoare de 180miliarde dolari

PAGINA 7

GRAM AUR = 162,5487 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,0426 RON EURO = 4,6613 RON DOLAR = 3,7733 RON

GUVERNATORULBÃNCII CENTRALEDE LA ATENA:

“Grecia arenevoie de oplasã desiguranþãfinanciarã”

Grecia va avea nevoie de o plasãde siguranþã financiarã dupã ce pro-gramul de asistenþã cu creditorii in-ternaþionali va expira în luna august,potrivit guvernatorului bãncii cen-trale de la Atena, Yannis Stournaras,care este de pãrere cã þara sa ar trebuisã analizeze posibilitatea încheieriiunui acord preventiv.

Grecia a primit ajutoare financiareîn valoare de 260 de miliarde euroîncepând din anul 2010 ºi pânã la ex-pirarea celui de-al treilea acord deasistenþã.

Vorbind la o reuniune a acþionari-lor Bãncii Greciei, Yannis Stourna-ras a spus cã un program preventiv arajuta în procesul de finanþare a Gre-ciei. Domnia sa a precizat: “Expe-rienþa internaþionalã aratã cã o intra-re de probã pe piaþã pentru a crea oplasã de siguranþã de lichiditate, îna-inte de expirarea programului, cree-azã un climat de încredere ºi deschi-de calea pentru ca o þarã sã iasãdintr-un program de asistenþã. Cutoate acestea, ar trebui luat în consi-derare, totodatã, un program de asis-tenþã de tip preventiv”. Stournarasconsiderã cã un program de tip pre-ventiv ar reduce costurile de credita-re ale Greciei ºi ar oferi Guvernuluiºi bãncilor acces la credite dupãîncheierea programului de asistenþã.

V.R.

2 lei

ZERO HEDGE:

Gazul natural pregãteºtescena pentru un conflictarmat în estul Mediteranei

Eforturile individuale ale þãri-lor sã acceseze câmpurile degaze din partea de sud-est aMediteranei fac zona foarte vulne-rabilã la noi conflicte ºi la rãzboi,putând genera, de asemenea, o dispu-tã în cadrul NATO ºi oalterare a securitãþiienergetice a Europei,punând sub semnulîntrebãrii conducta EastMed, scrieZero Hedge.

Conform publicaþiei citate, rãzbo-iul pentru resursele naturale se am-plificã, iar prima problemã în acestsens este relaþia dintre Cipru ºiTurcia.

“Ankara, singura capitalã care re-

cunoaºte Ciprul de Nord, spune cãtoate activitãþile legate de extracþiagazului în zona cipriotã reprezintã oîncãlcare a intereselor Ciprului deNord. În timp ce Turcia nu recu-noaºte acordurile dintre Cipru ºi alte

þãri cu privire la zonaeconomicã exclusivã(ZEE) sau la licenþelede explorare a gazelor

în apele teritoriale cipriote, Nicosiaare o opinie contrarã”, scrie ZeroHedge, adãugând: “Ankara, prinTurkish Petroleum Corporation(TPAO), afirmã cã are dreptul sã ca-ute gaze ºi petrol în apele cipriote ºisã-ºi apere interesele de acolo.

(continuare în pagina 2)

PLENUL SENATULUI A VOTAT PENTRU PLAFONAREA DOBÂNZILOR

Pârvan: “Plafonarea dobânzilorla credite va menþine scãzute

dobânzile la depozite”l Zamfir: “Cred cã e suficient atât amar de ani cât bãncile ºi IFN-urile au fost lãsate sã-i jecmãneascã peromâni, având dobânzile umflate” l Adrian Mitroi: “Riscul se metamorfozeazã foarte repede - dacã nu areforma dobânzii, are forma cursului valutar sau alte forme îngrozitoare” l Iulian Dumitrescu, PNL: “Prinaceastã lege, bãgãm mâna în buzunarul deponenþilor”

Plafonarea dobânzilor la cre-dite a fost aprobatã, ieri, demajoritatea senatorilor pre-zenþi în ºedinþa de plen. Ini-

þiativa legislativã a senatorului libe-ral Daniel Cãtãlin Zamfir, care pre-vede o dobândã anualã efectivã(DAE) maximã la creditele ipoteca-re ºi imobiliare de douã ori ºi jumãta-te mai mare decât rata dobânzii depoliticã monetarã ºi un maxim aldobânzii de 18% pentru creditele deconsum, urmeazã sã fie dezbãtutã înCamera Deputaþilor, care este for de-cizional.

Daniel Zamfir a reiterat, ieri, cã 14þãri din Uniunea Europeanã audobânzile plafonate la credite, subli-niind cã dobânda medie în UE estede 1,73%, în timp ce dobânda medieîn România se ridicã la 6,10%: “Dejaau început sã aparã tot felul de vocicare spun ce riscant este proiectul delege. Filmul cu cât de riscantã esteaceastã lege l-am mai trãit ºi la Legeadãrii în platã. Printre altele, atuncis-a spus cã legea conduce la risc sis-temic în piaþa bancarã, dar nu a fostrisc sistemic, ci dimpotrivã, bãncilede la noi au raportat profit dublu faþã

de cele din UE”. Daniel Zamfir a maispus cã, în SUA, toate statele audobânzile plafonate, menþionând:“Cred cã e suficient atât amar de anicât bãncile ºi IFN-urile au fost lãsatesã-i jecmãneascã pe români, avânddobânzile umflate. (…) Avemobligaþia sã intervenim”.

Colegii sãi de partid nu au susþinutproiectul de lege. Iulian Dumitrescu,liderul grupului PNL, a declarat:“Nici eu nu sunt mulþumit de activi-tatea bãncilor din România, sunt iri-tat de tot felul de norme stupide im-puse de BNR bãncilor comerciale,dar trebuie sã reamintesc cã bãncile

folosesc banii deponenþilor. Dacãplafonãm dobânzile la credite, o sãmicºorãm dobânzile la depozite.Dacã mâine plafonãm dobânzile lacredite, vom ajunge la dobânzi nega-tive la depozite. Prin aceastã lege,bãgãm mâna în buzunarul deponen-þilor. Dacã plafonãm dobânzile lacredite, sigur vor scãdea oferta ºi vo-lumul de creditare. Apoi vor mai pu-tea sã ia credite statul, firmele mari,multinaþionalele ºi foarte greuIMM-urile. Prin aceastã lege favori-zaþi multinaþionalele în defavoareaIMM-urilor. De mult nu am mai vã-zut o lege atât de antinaþionalã ºi careva distruge afacerile a zeci de mii deromâni. În plus, ce aveþi cu româniicare vor sã ia credite de consum, curisc ºi dobânzi mai mari. Oamenii nuiau creditele de consum de plãcere,ci de nevoie. O sã-i aruncaþi pe mâi-nile cãmãtarilor. Prin aceastã lege osã loviþi în milioanele de români cudepozite, în sutele de mii de afaceride tip IMM ºi în sute de mii deoameni care vor credite de consum”.

EMILIA OLESCU

(continuare în pagina 2)

Kovesi, audiatã de CSMl Dragnea: “Nu luãm în calcul suspendarea preºedintelui dacã refuzã revocarea ºefei DNA”

ªefa Direcþiei Naþionale Anti-corupþie, Laura Codruþa Ko-vesi, va fi audiatã astãzi, laConsiliul Superior al Magistraturii(CSM), Secþia pentru procurori, încadrul procedurii declanºate de mi-nistrul Justiþiei, Tudorel Toader, derevocare a ei din funcþie.

Ministrul Justiþiei a anunþat joi cãva declanºa procedura de revocaredin funcþie a procurorului-ºef al Di-recþiei Naþionale Anticorupþie, LauraCodruþa Kovesi, pentru “acte ºi faptede netolerat într-un stat de drept’’.

Totodatã, DNA a anunþat cã îºi vaprezenta, miercuri, bilanþul de acti-vitate pe 2017, la o zi dupã ce procu-rorul-ºef al DNALaura Codruþa Ko-

vesi va fi audiatã.Preºedintele PSD, Liviu Dragnea, a

declarat, luni, cã propunerea de revo-care a procurorului-ºef al DNA, LauraCodruþa Kovesi, nu trebuie sã fie asu-matã nici de el, nici de partid, iarpreºedintele Klaus Iohannis “va expri-ma un punct de vedere mai devremesau mai târziu” cu privire la deciziaministrului Justiþiei. El susþine cã nu iaîn calcul suspendarea preºedintelui.

În schimb, senatorul PSD AdrianÞuþuianu a declarat cã dacãpreºedintele Klaus Iohannis va refu-za sã ia act de solicitarea de revocaredin funcþie a procurorului-ºef alDNA, Laura Codruþa Kovesi, soluþiaeste sesizarea Curþii Constituþionale:

“Dacã preºedintele va refuza sã iaact de solicitarea de revocare fãcutãde ministrul Justiþiei, soluþia esteaceea a sesizãrii Curþii Constituþio-nale, pentru cã ne-am afla în situaþiaunui conflict constituþional între pu-terile statului. Soluþia apelãrii laCCR stã în mâna preºedinteluiCamerei Deputaþilor, preºedinteluiSenatului sau preºedintei CSM”.

Procurorul-ºef al DNA Laura Co-druþa Kovesi a transmis, vineri, cã vaurma procedura legalã ºi se va pre-zenta, oricând este nevoie, sã rãs-pundã, punct cu punct, tuturor afir-maþiilor prezentate de ministrulJustiþiei, Tudorel Toader.

Preºedintele Klaus Iohannis a de-

clarat, vineri, cã raportul prezentatde ministrul Justiþiei, Tudorel Toa-der, nu i-a plãcut, cã a fost lipsit declaritate ºi de temeinicie, el spunândcã nu vede motive temeinice, dinceea ce a prezentat ministrul, pentrua propune revocarea.

Preºedintele Klaus Iohannis, aflatla Bruxelles, le-a declarat jurnaliºti-lor cã raportul ministrului Justiþieiprivind conducerea DNA nu a ajunsla Preºedinþie, iar ceea ce a vãzut afost ”total lipsit de claritate ºi de te-meinicie” ºi nu l-a fãcut sã-ºi schim-be opinia în privinþa susþinerii DNAºi a Laurei Codruþa Kovesi. n

DUPÃ SCURGEREA ÎN PRESÃ A DRAFTULUI RAPORTULUIPARLAMENTARILOR,

Anchetã asupra Comisiei de Anchetãprivind activitatea ANREl Iulian Iancu a semnalat “existenþa unor scurgeri de informaþii cu caracterconfidenþial în mediul public, prin încãlcarea dispoziþiilor legale”

Iulian Iancu, Preºedintele Comi-siei parlamentare de anchetã pri-vind activitatea ANRE, a solici-tat, ieri, Biroului permanent al Ca-merei Deputaþilor sã ia mãsurilecare se impun, dupã ce draftul ra-portului comisiei, care conþinea dateconfidenþiale, a apãrut în presã.

Secretarul Camerei DeputaþilorGeorgian Pop a declarat, potrivitAgerpres: “Am avut pe ordinea dezi a Biroului permanent un memo-randum intern al domnului deputatIulian Iancu, preºedintele Comisieide anchetã privind activitateaANRE. Este o comisie specialã, cea

cu ANRE, iar în regulamentul lor defuncþionare au stabilit cu toþii, decomun acord, cã pânã în momentulîn care raportul are forma finalã ºieste dat ºi publicitãþii, având un ca-racter confidenþial, sã nu fie fãcutpublic. Draftul de raport - nu e for-ma finalã - pe care preºedintele,domnul Iancu, l-a distribuit mem-brilor comisiei a apãrut în presã in-tegral ºi acum vrea sã ºtie cine aîncãlcat regulamentul pe care tot eiîmpreunã l-au decis. Ce poate sãfacã Biroul permanent pe actualulregulament? (A.A.)

(continuare în pagina 3)

ENERGIE

5 948491 340012 89060

“Lupta anticorupþiea fost vitalã pentrusupravieþuirea României”

(Interviu cu avocatul Gabriel Zbârcea)

l “Nu cred în apariþia unei crize economice globale”l “Calea europeanã a României este ireversibilã ºineechivocã” l “Antreprenorii români nu trebuie sãaºtepte totul de la stat, trebuie sã se miºte, sã încercesã intre pe pieþe din alte þãri” l “Rolul elitei româneºtiar trebui sã fie acela de mediere, de catalizator alîmpãcãrii într-o societate profund divizatã”

Reporter: Anul acesta, sãrbãtorim100 de ani de la Marea Unire. Într-uninterviu, aþi declarat: “Cred în popo-rul meu, mã regãsesc în tradiþiile, obi-ceiurile, în tot ce e autentic, neatins,românesc”. Cum este România, dinpunctul dumeavoastrã de vedere?Care este viitorul României?

Gabriel Zbârcea: Eu pot vorbi deRomâniamea,aºacumovãdeu,cummãregãsescînþaramea,printreromâniimei.

Pentru mine, România înseamnãmânãstirile din Bucovina, mirosul in-confundabil al Mãrii Negre, costumeletradiþionale purtate duminica la litur-ghie de sãteni. Înseamnã parfumul detei din Bucureºti, înseamnã Iaºi,Cluj, Braºov ºi Delta Dunãrii. Dar

mai înseamnã ºi oamenii care o locu-iesc, oameni inteligenþi, meºteºugarisau antreprenori, cu toþii sunt fraþi cuaceleaºi rãdãcini ºi identitate strã-moºeascã.Viitorul României depindede solidaritatea cetãþenilor ei ºi destrategia de þarã pe care o va construiclasa conducãtoare din România.

Reporter: Care este opinia dum-neavoastrã despre identitatea naþio-nalã a þãrii noastre, în contextul inte-grãrii în Uniunea Europeanã?

Gabriel Zbârcea: Excelentãîntrebare. Uniunea Europeanã pre-supune aderarea la un set de valoricomune, având în centrul preocupã-rilor drepturile ºi libertãþile funda-mentale ale cetãþeanului. Calea euro-peanã a României este ireversibilã ºineechivocã. Trebuie sã învãþãm dinexperienþa þãrilor mai dezvoltate, dinbunele practici în materie legislativã,administrativã, de bunã guvernare.Trebuie sã încurajãm investiþiile strãineîn România dupã cum trebuie sã prote-jãm iniþiativa privatã româneascã.

A CONSEMNAT

ANCUÞA STANCIU

(continuare în pagina 15)

Citiþi detalii, în pagina 3.