Stiri 02 iulie 2020 CURSUL DE SCHIMB 03.07.2020

1 EUR

4.8378

1 USD

4.3085

Cod galben în toată țara! Prognoza meteo ANM. Cum va fi vremea Iulian Luca 3 iulie 2020

  Meteorologii au emis până la această oră două Coduri galbene ce acoperă practic întregul teritoriu al țării. Încă de ieri este în vigoare o avertizare a ANM în ceea ce privește temperaturile ridicate și disconfortul termic, iar azi un nou Cod galben vizează partea de nord, vest și nord-vest a țării.

Cod galben de instabilitate atmosferică

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o atenţionare Cod galben de instabilitate atmosferică pentru 24 de judeţe, valabilă de vineri, ora 6:00, până sâmbătă, la ora 10:00.

Potrivit meteorologilor, în intervalul menţionat, în vestul, centrul, nordul ţării şi în zona de munte vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin frecvente descărcări electrice, averse torenţiale, grindină şi vijelii. Cantităţile de apă vor depăşi 25-30 l/mp şi pe arii restrânse 40-60 l/mp.

Codul galben vizează judeţele Botoşani, Suceava, Neamţ, Covasna, Harghita, Braşov, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Alba, Sibiu, Hunedoara, Arad, Bihor, Timiş, Caraş-Severin şi parţial Argeş, Vâlcea, Gorj, Mehedinţi şi Bacău.

Caniculă în mai multe zone ale țării

Cod galben de caniculă

Amintim că, încă de ieri meteorologii au emis pentru ziua de astăzi un Cod galben de caniculă în Oltenia, Muntenia, vestul Dobrogei şi în sudul și centrul Moldovei.

Temperaturile maxime vor atinge frecvent 35 – 36 de grade şi izolat 37 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge și depăși ușor pragul critic de 80 de unități, astfel că disconfortul termic va fi accentuat.

Indicele temperatură umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de unități pe arii restrânse și în restul zonelor de câmpie și podiș. În sud-estul teritoriului vremea se va menţine caniculară și la finalul săptămânii.

ANM: vreme mult mai calda si sanse de precipitatii in majoritatea regiunilor tarii, Iulie 3, 2020 ,

In urmatoarea saptamana, vremea va fi si mai calda decat pana acum, cu temperaturi ce vor trece usor de 31 de grade Celsius. Cu toate acestea, nivelul de aprovizionare cu apa in culturile de cereale se va mentine in limite satisfacatoare, in majoritatea regiunilor tarii, se arata in prognoza agrometeo ANM, valabila in intervalul 03-09 2020.

Caracteristici meteorologice

In acest interval se va mentine o vreme mai calda decat in mod normal in cea mai mare parte a tarii, chiar caniculara in zonele sudice si sud-estice.

Temperatura medie diurna a aerului se va incadra intre 19…31°C, valori mai ridicate cu 1…7°C in raport cu mediile multianuale, in majoritatea zonelor de cultura. Temperatura maxima a aerului va fi cuprinsa intre 25…37°C, la nivelul intregii tari.

Temperatura minima a aerului va oscila intre 13…26°C, pe intreg teritoriul agricol. Sunt posibile ploi sub forma de aversa, dar si torentiale, fiind insotite de descarcari electrice, intensificari temporare ale vantului cu aspect de vijelie si local, caderi de grindina.

Izolat, in vestul, centrul si nordul tarii, cantitatile de apa pot fi mai insemnate din punct de vedere agricol.

Caracteristici agrometeorologice

In cultura neirigata de porumb, aprovizionarea cu apa pe adancimea de sol 0-100 cm, se va situa in limite satisfacatoare, apropiate de optim si optime, in Maramures, Transilvania, Crisana si Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei, Banatului si Moldovei, izolat in centrul si sud-vestul Dobrogei.

Deficite de umiditate in sol (seceta pedologica moderata, puternica si extrema) se vor inregistra pe suprafete agricole extinse din Dobrogea, local in estul si nord-estul Munteniei, izolat in sud-estul Moldovei si nord-vestul Banatului.

Starea de vegetatie a culturilor agricole

In conditiile agrometeorologice mentionate, procesele vegetative la speciile de camp si pomi-viticole vor fi intensificate, indeosebi pe suprafetele agricole cu o buna aprovizionare cu apa a solului. Totodata, datorita temperaturilor maxime ridicate din aer, situate peste pragurile biologice critice (30…32°C) de rezistenta a culturilor prasitoare, precum si in zonele unde se mentin deficite de umiditate in sol, izolat se va putea inregistra deprecierea aparatului foliar (prin ingalbenire/uscare), precum si ofilirea/rasucirea temporara a frunzelor in orele de amiaza.

Sub aspect fenologic, graul de toamna va inregistra maturitatea in lapte, ceara si deplina (10-100%), local declansandu-se recoltarea. La orzul aflat la maturitatea tehnologica se vor continua si chiar finaliza lucrarile de recoltare. Cultura de rapita isi va definitiva faza de coacere a boabelor in silicve (100%), plantele aflandu-se predominant la maturitate deplina (40-100%) si recoltare, la nivelul intregii tari.

In functie de data semanatului, floarea-soarelui va parcurge infrunzirea (13-28 frunze), formarea calatidiului (20-100%) si inflorirea (10-60%), in cea mai mare parte a zonelor de cultura. La porumb se va finaliza formarea frunzei a treia (90-100%), continuandu-se totodata fazele de infrunzire (12-21 frunze), aparitia paniculului (10-80%) si izolat inflorirea (10-20%) la hibrizii extratimpurii si timpurii.

In principalele bazine de cultura, la sfecla de zahar vor predomina fazele de infrunzire (13-25 frunze), precum si alungirea/ingrosarea axei hipocotile (20-100%), iar la cartof se vor semnala cresterea lastarilor si tuberculilor (70-100%), precum si imbobocirea si inflorirea (30-100%).

In cea mai mare parte a plantatiilor, pomii fructiferi se vor afla la cresterea lastarilor, frunzelor, rodului si recoltarea la speciile ajunse la maturitatea deplina. Vita de vie va inregistra fazele de infrunzire, inflorire, iar la soiurile timpurii de masa, formarea si cresterea boabelor.

Lucrarile agricole specifice campaniei de vara (recoltare, transport, depozitare, erbicidari, prasile manuale, tratamente fito-sanitare, precum si eliberarea terenurilor de resturile vegetale) se vor desfasura pe ansamblu normal.

Recomandari de specialitate

· Continuarea lucrarilor de recoltare, transport si depozitare la graul de toamna si fructele de sezon;

· Eliberarea terenurilor de resturile vegetale;

· Efectuarea lucrarilor de intretinere la speciile prasitoare, pomii fructiferi si vita de vie (combaterea bolilor si daunatorilor, erbicidari, prasile manuale);

· Efectuarea rigolelor de scurgere in vederea eliminarii excesului de apa, in special de pe terenurile de lunca si cu drenaj defectuos;

· Aplicarea irigatiilor doar pe suprafetele agricole cu deficite de umiditate in sol din sudul si sud-estul tarii.

APIA si SUBVENTIIAPIA: START PLATĂ AJUTOR DE STAT pentru CREȘTEREA ANIMALELOR! Agroinfo 03 iulie 2020 -

COMUNICAT. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că începând din 02 iulie 2020 efectuează plățile aferente ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor, pentru cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna aprilie a anului 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 760.961,15 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 18 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 a fost instituită o schemă de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru perioada 2015-2020, a cărei valoare maximă totală este de 759,25 milioane de lei.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii și menținerii registrelor genealogice;b) de până la 70% din costurile aferente testelor efectuate de terți sau în numele unor terți pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, cu excepția controalelor efectuate de proprietarul șeptelului și a controalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui.

Ajutorul de stat acordat pentru registre genealogice și COP este încasat de la APIA de asociațiile crescătorilor de animale, acreditate pentru deținerea registrelor genealogice ale raselor, pe baza unui tabel cu fermierii, membri în asociație, care beneficiază de aceste servicii și cărora le este destinat acest ajutor pentru acoperirea costurilor cu testele și înscrierea animalelor în registrele genealogice.

APIA face plățile pentru creșterea animalelor, pentru luna aprilie 2020  meatmilk  3 iulie 2020

APIA informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plățile aferente ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor, pentru cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna aprilie a anului 2020. Suma totală autorizată la plată este de 760.961,15 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 18 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat.

Plățile se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

APIA incepe plata pentru crescatorii de animale. Cati fermieri vor beneficia Iulie 3, 2020 APIA, prin Centrele Judetene, aduce la cunostinta opiniei publice ca incepand de astazi, 02 iulie 2020, efectueaza platile aferente ajutorului de stat in sectorul cresterii animalelor, pentru cererile de plata aferente serviciilor prestate in luna aprilie a anului 2020.

Suma totala autorizata la plata este de 760.961,15 lei si se acorda de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pentru un numar de 18 solicitanti care au accesat aceasta forma de ajutor de stat in conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat in sectorul cresterii animalelor, cu modificarile si completarile ulterioare.

Instalarea Tinerilor Fermieri 2020. Proiectele se depun din 15 iulie, sprijinul maxim – 50.000 euro/fermă! Roxana Dobre - 2 iulie 2020 Instalarea Tinerilor Fermieri cu maxim 50.000 de euro pe fermă, sprijin 100% nerambursabil. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi, joi 2 iulie, că sub-măsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” va fi deblocată începând de la 15 iulie, iar cererile se pot depune până în 15 octombrie 2020. Suma alocată pentru toate proiectele este de 42 de milioane de euro, din care 20 de milioane este destinată tinerilor din Diaspora care vor să se întoarcă în țară.Start pentru sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” este o sesiune așteptată de producătorii agricoli. ”Am lansat noi sesiuni de depunere proiecte. Avem pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol 1.985.000 de euro. Avem programul privind instalrea tânprului fermier, măsură ce va fi lansată în 15 iulie și până în 15 octombrie, 42.000 de milioane de euro din care 20 de milioane, sumă dedicată celor care aplică din Dispora. Acolo unde există posibilitatea vom acorda până la 50 ha teren”, a arătat Oros.Acesta a completat că în luna august vor mai fi lansate două sub-măsuri: sM 3.1 „Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate” și sM 3.2 „Sprijin pentru activitățile de informare şi de promovare desfășurate de grupurile de producători în cadrul pieței interne”. ”Am mutat 12 milioane și pentru sub-măsura de înființarea a abatoarelor de micp capacitate în zona montană”, a mai adus precizări Oros.Tinerii care doresc să se întoarcă acasă și să facă agricultură pot prelua inclusiv expoatațiile agricole de la părinți, și venind cu un plan de afaceri, de dezvoltare, beneficiază de aproape 20 de milioane de euro.Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se acordă sub formă de sumă forfetară în două tranșe. 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare şi 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcţie de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei, respectiv cinci ani pentru exploatațiile pomicole, de la semnarea contractului de finanțare.Suma maximă ce se finanțează pe proiectele depuse pe 6.1 este de 50.000 de euro, integral nerambursabilă.Furia unui fermier! Daniel Florici atac dur la adresa MADR : ”Nu vă este silă? S-a ales praful de agricultură, de zootehnie!” Roxana Dobre - 3 iulie 2020 Fermier furios pe autorități. Cunoscutul producător agricol ieșean Daniel Florici a lansat un atac dur la adresa Ministerului Agriculturii, în care face o radiografie reală, din teren, a situației din prezent a agricultorilor, care contrazice ferm ”realitatea” prezentată de autorități! Acesta spune că ”agricultura de birou și la costum e frumoasă de oriunde” dar pe câmp culturile sunt într-o situație fără precedent.”Agricultura duduie, România e salvată, culturile au fost salvate, producția de grâu va fi cu 10% mai mică față de media ultimilor 200.000.000 de ani, hambarele vor geme de recolte, porumbul arată extraordinar, fermierii vor beneficia de despăgubiri pentru secetă. Băăăăăăă nenorociților, unde dracu trăiți, pe ce câmpuri mergeți voi și vedeți toate aceste culturi, aaaaaaaaa agricultura de birou și la costum e frumoasă de oriunde”, a comentat fermierul într-o postare pe grupul de Facebook ”Agricultura Românească„.Acesta și-a exprimat indignarea în privința ”tupeului” cu care autoritățile îi tratează pe fermieri și depăgubirile acordate acestora, cu care Ministerul Agriculturii se laudă, sunt ”praf în ochi”.”Nu vă este silă, mai aveți și un tupeu jegos să ieșiți în media sa spuneți ca fermierii vor fi despăgubiți, cu milioane și milioane de……milioane de lei, euro,…….de praf în ochi, ca asta s-a ales de noi, de agricultură, de zootehnie. Bine că v-ati umplut de hârtii și ați tărâit bieții oameni pe câmpuri când ati vrut voi, asa pe la sf lunii mai să faceți constatări ca să nu se mai poată întoarce cultura și semăna ceva în loc! Aaaaaaa, e frumos ca agricultura ridică pib-ul țării, da voi ce faceți în schimb? Râdeați voi de Daea, de oaia lui și cormoranii lui, da voi nu știți nici cum arată copita la oaie! Ce-ati făcut pana acum, pandemie, covid, stare de urgență…..da mă, 3 luni de vacanță ati avut, rupeați ușile instituțiilor de la 12, cine dracu sa va mai controleze, ca voi erați acoperiți de afișe și uși închise! Bursa aia de cereale de la Corabia ce mai face, sau e doar paravan pentru hoți?”, a conchis furios Daniel Florici. Daniel Florici se află printre fermierii care mereu au avut curajul să spună tare și răspicat ce îi deranjează. Agrointeligența-AGROINTEL.RO  a scris de fiecare dată despre problemele producătorului agricol care își lucrează terenurile în localitatea Ion Neculce din județul Iași. Cea mai recentă problemă a fermierului ieșean a avut loc în această primăvară când porcii mistreți i-au atacat suprafețele însămânțate cu porumb și i-au scos toate boabele. Tânărul fermier a tras prin intermediul  Agrointeligența-AGROINTEL.RO un semnal de alarmă autorităților că situația a scăpat de sub control și că este nevoie de o implementare rapidă a unui sistem funcțional de acordare a despăgubirilor pentru agricultorii care au culturile afectate de porcii sălbatici.Fermierii cu pășuni și culturi de nutreț nu primesc despăgubiri de secetă. Liderul AGCTR: ”Ducem animalele la abator și terminăm cu laptele și carnea românească!” Roxana Dobre - 3 iulie 2020 Fermierii care au în folosință pășuni sau plante pentru nutrețuri au fost lăsați pe dinafară de Ministerul Agriculturii. Ministrul de resort, Adrian Oros, a anunțat ieri, joi – 2 iulie care sunt speciile pentru care se acordă despăgubiri pentru seceta pedologică înregistrată în acest an. Astfel,vorbim de grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz și rapiță. În lista ministrului nu apar însă lucerna și nici pășunile despre care crescătorii de animale spun că au fost grav afectate.Șeful de la Agricultură a anunțat că au fost finalizate rapoartele și a comunicat cifra oficială a terenurilor afectate. Acesta a subliniat că cererile pentru despăgubiri se pot depune începând cu 14 august la APIA. Ministrul Agriculturii a precizat și sumele propuse pentru despăgubirea fermierilor. Astfel, cuantumul plăților la hectar vor fi:grâu – 925 de lei/ha; secară – 925 de lei/ha; triticale – 805 lei;orz – 912 lei/ha; orzoaică – 951; ovăz – 772 lei/ha;rapiță – 1.002 lei/ha.La finele lunii aprilie, ministru Oros promitea despăgubiri și pentru pășunile pârjoliteDecizia Ministerului Agriculturii i-a surprins pe fermieri care se bazau pe promisiunile lui Adrian Oros că vor primi sprijin pentru toate suprafețele calamitate. La finele lunii aprilie, ministrul Oros a și postat pe Facebook-ul său imagini în care evalua o pășune pârjolită și promitea sprijin tuturor fermierilor. ”În acest sfârșit de săptămână, am ținut să ajung și la zonele afectate de secetă din Transilvania. Situația este similară cu ceea ce am întâlnit în restul țării, nu a mai plouat de mult timp, iar culturile și pășunile sunt compromise. În lipsa vegetației, crescătorii de animale sunt nevoiți să apeleze la rezervele de hrană. Îi asigur pe fermieri că, pentru prima dată în zece ani, toţi cei care vor suferi pagube din cauza secetei vor primi despăgubiri! Comitetele pentru situaţii de urgenţă se vor întruni şi vor evalua dimensiunea pagubelor, astfel încât să avem o imagine cât mai obiectivă. Agricultura merge înainte!”, a scris ministrul Agriculturii, Adrian Oros, pe Facebook. Crescătorii de animale sunt nemulțumițiPromisiunile ministrul Oros nu s-au împlinit. Sectorul zootehnic a fost lăsat de izbeliște încă o dată de Ministerul Agriculturii iar crescătorii cer ajutor urgent pentru a putea duce mai departe fermele care se află în impas din cauza secetei. În caz contrar, foarte mulți vor renunța la exploatații!”Cerem ajutor de stat pentru furajele din zonele unde este secetă. Pentru că animalele nu mai au ce mânca. Adică să se ocupe Ministerul să ia măsuri și să meargă spre exemplu în Insula Mare a Brăilei și să ceară ca lucerna de acolo să ajungă la crescătorii de animale, nu să fie exportată la străini. Cum subvenționează apa la irigații, pot subvenționa și hrana pentru animale. Dacă vor lapte și carne autohtone. Dacă nu mai vor să spună să nu ne mai chinuim”, ne-a declarat Toader Neață Împăratu, președintele Asociației Generale a Crescătorilor de Taurine din România (AGCTR)Acesta este la rândul să și crescător de bovine iar minusurile din sector sunt simțite din plis și în exploatația acestuia. În consecință spune că fără o intervenție urgentă a autorităților animalele vor ajunge la abator.”Noi nu suntem luați în calcul nici la despăgubiri pentru secetă, nici la diverse subvenționări. Eu personal cu ferma mea unde am 300 de capete/vaci de lapte sunt într-o zonă cu secetă. Domnii miniștrii au mers numai pe principiul secetei la cultura mare, la baza furajeră nu au umblat deloc. Avem lucerna spre exemplu. Unde sunt eu în zona Vrancei prima coasă este zero, coasta a doua este zero, nu a plouat. Borceagul este zero. Deci noi nu mai avem hrană pentru animale. Dânșii au controlat grâul, orzul și rapița. De baza furajeră nu îi doare capul. Nu îi doare capul de lapte, nu îi doare capul de carne. Probabil că se aduc din exterior. Mă gândesc serios că trebuie să vând animalele dacă nu vin câteva ploi care să cumuleze 150 de litri/mp. Plantele deja s-au uscat. Vă dau un exemplu: lucerna este ca o floare, dacă nu îi dai apă nu are cum să înflorească. Dacă nu are ploaie la timp și începe să se usuce, pe urmă poți să îi pui și lapte dulce că degeaba. Aici trebuie să vină Ministerul: să ajute fermierii cu zootehnie, care au probleme și să aducă furaje la un preț decent și să ne ajute cu ceva subvenții pentru zootehnie să putem menține animalele. Dacă nu, suntem obligați să le ducem la abator”, a mai spus Toader Neață Împăratu.Dacă fermierii din cultura mare mai au o speranță că vor primi despăgubiri sau banii în avans prin adeverințele APIA pentru credite bancare, crescătorii de animale au fost lăsați și aici fără niciun ajutor. Ei nu primesc astfel de adeverințe strict pe zootehnie. În cazul despăgubirilor sunt luate în considerare doar suprafețele agricole afectate de secetă care au fost însămânțate cu grâu, orz, porumb sau floarea soarelui.Fermieri, pregatiti cererile! George Scarlat: ”Urmeaza o vara de foc la APIA!”In iul. 3, 2020   Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a dovedit a fi, în ultimii ani, una dintre cele mai performante agenții de plăți din România. Chiar și în contextul pandemiei de coronavirus, APIA a reușit să simplifice procedurile și să digitalizeze procesul de depunere a cererilor în timp record, astfel încât fermierii să nu întâmpine probleme și să-și poată încasa subvențiile. 

Se pare că angajații APIA vor trebui să funcționeze ”la foc automat” și în această vară, deoarece fermierii vor avea de depus cereri în număr foarte mare, pentru o multitudine de scheme de ajutor. Ministrul secretar de stat, George Scarlat, a vorbit în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” despre această problemă.

“Pentru Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) urmează o vară de foc, atât la propriu cât și la figurat, pentru că sunt foarte multe scheme de ajutor. Această perioadă se va suprapune inclusiv cu perioada de depunere a cererilor pentru motorină trimestrul 2.

Vreau să îi anunț pe colegii din vegetal că pentru trimestrul 1 au fost aprobate sumele prin memorandum de către Guvern de acum două săptămâni. În luna iulie se vor depune cererile și cred că în prima parte a lunii august se va plăti și motorina – trimestrul 2 – aproximativ 194 milioane de lei”, a precizat George Scarlat în exclusivitate pentru AGRO TV.

Reamintim că, începând cu data de 14 august, fermierii afectați de secetă vor putea depune la sediile APIA cererile pentru a primi despăgubirile. Potrivit ministrului Agriculturii, Adrian Oros, sumele propuse pentru despăgubirea fermierilor vor fi următoarele: grâu – 925 de lei/ha; secară – 925 de lei/ha; triticale – 805 lei; orz – 912 lei/ha; orzoaică – 951 lei/ha; ovăz – 772 lei/ha; rapiță – 1.002 lei/ha.

AFIR si FINANTARIAFIR: SPRIJIN DE 100.000 EURO PE AN!

Agroinfo  03 iulie 2020

OFICIAL. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță deschiderea în perioada 30 iunie – 30 septembrie 2020 a primei sesiuni de depunere a Cererilor de finanțare din 2020 pentru submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”, din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sprijinul acordat este de 100.000 de euro/an.

Fondurile disponibile pentru finanțarea proiectelor din această sesiune se ridică la 1.985.644 euro.

Pot obține finanțare prin submăsura 9.1a grupurile de producători din sectorul pomicol constituite conform legislației specifice în vigoare, care au ca scop principal valorificarea în comun a produselor agricole și care deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect. De asemenea, grupurile de producători trebuie să se încadrează în definiția IMM-urilor și să fie  recunoscute oficial de către autoritatea competentă după 1 ianuarie 2014.

Cheltuielile eligibile sunt cele rezultate din înființarea și funcționarea grupurilor de producători din sectorul pomicol, prevăzute în planul de afaceri, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse.

Sprijinul public nerambursabil acordat este de 100% și nu poate să depășească 10% din valoarea producției comercializate (VPC) în primii 5 ani de la recunoaștere. Suma maximă acordată este de 100.000 euro/an.

Depunerea Cererilor de finanțare pentru submăsura 9.1a – Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol se va face on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul solicitantului, începând din data de 30 iunie 2020. Termenul limită de depunere pentru sesiunea de cereri de proiecte aferentă sM 9.1a este 30 septembrie 2020.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții de fonduri nerambursabile au la dispoziție Ghidul solicitantului care poate fi consultat gratuit pe site-ul Agenției, www.afir.info., la secțiunea „Investiții PNDR” – Sectorul pomicol, în pagina dedicată submăsurii 9.1a. 

OROS, MADR: AM PREGATIT 6 MILIARDE DE EURO PENTRU IRIGATII, DESECARE, DRENAJ SI PREVENIREA EROZIUNII: Agroromania.ro 03 Iul. 2020 Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, anunta ca a pregatit peste 6 miliarde de euro pentru irigatii, desecare, drenaj si prevenirea eroziunii. Iata cine va beneficia de acesti bani!

"Am decis cu premierul sa avem o dezbatere mai ampla cu mediul asociativ, cu mediul patronal, sindicatele din agricultura si industrie alimentara in care sa detaliem acest Plan National de Investitii si Relansare Economica, care de fapt completeaza Planul National Strategic (PNS) 2021-2027, pentru ca noi ne-am propus ca in acest plan de relansare sa utilizam sume care nu sunt neaparat destinate si nu sunt in PNS. Vrem ca banii din PNS sa fie exclusiv pentru platile directe si pentru fermieri si cei din industria alimentara.

Pentru investitiile mari si infrastructura care este necesara, si aici ma refer atat la irigatii, cat si la infrastructura de desecare si drenaj si la infrastructura de prevenire a eroziunii solului, unde nu s-au facut investitii mari, consistente, in ultimii 30 de ani, ba, dimpotriva, in multe locuri, acestea au fost distruse, iar banii de la buget alocati in ultima perioada au fost putini, de aceea am considerat ca este o oportunitate ca in acest plan de cresterea rezilientei sa cuprindem cat mai multe obiective de investitii care sa impacteze si agricultura. Am avut discutii cu premierul si cu ministrul Fondurilor Europene, ca o suma consistenta din Programul pentru cresterea rezilientei sa fie dedicata acestor programe de investitii, si probabil vor fi 6 - 6,5 miliarde de euro", a precizat Adrian Oros.

 El a adaugat ca pentru infrastructura de irigatii vor fi alocate 3,4 miliarde de euro, iar pentru reabilitarea infrastructurii de desecare si drenaj circa 1,1 miliarde de euro.

 "Am sa punctez doar infrastructura de irigatii. Aici sunt doua componente de investitii, reabilitarea a tot ceea ce inseamna infrastructura de irigatii aceea veche, si cea principala si cea secundara, care deserveste 2,4 milioane hectare, iar valoarea lucrarilor se ridica la 3,4 miliarde de euro, apoi continuarea construirii Canalului magistral Siret-Baragan. Legat de reabilitarea infrastructurii de desecare si drenaj, avem aici studii si proiecte care se refera la 443 de amenajari care ar deservi o suprafata de 2,8 milioane hectare, iar valoarea lucrarilor de investitii in aceste amenajari este de 1,1 miliarde de euro", a adaugat seful MADR.

 In ceea ce priveste lucrarile de combatere a eroziunii solului, Oros a spus ca acestea "au fost cu totul uitate in ultima perioada", iar capriciile vremii au aratat cat de importante sunt aceste lucrari daca sunt facute la timp.

Banii europeni din submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”, doar pentru anumite proiecte  Mihaela Prevenda Vineri, 03 Iulie 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Ghidul poate fi consultat pe pagina de internet a agenției, www.afir.info, secțiunea Investiții PNDR. Submăsura 4.2 are o alocare financiară totală de 12 milioane de euro. Inițial, prin luna mai a acestui an, AFIR anunțase că depunerea proiectelor pe această submăsură din PNDR 2020 va începe în iunie. Deocamdată a fost anunțată publicarea ghidului, nu și o dată pentru lansarea sesiunii de depunere a proiectelor.

Valoarea maximă a fondurilor nerambursabile va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative/societăți cooperative și 40% pentru alte întreprinderi și nu va depăși 300.000 euro/proiect.Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora, suplimentar, cu 20 de puncte procentuale, în anumite cazuri (de exemplu: pentru investițiile colective – proiecte depuse de cooperative/societăți cooperative sau grupuri de producători).

AFIR precizează că în viitoarea sesiune de primire a proiectelor se vor finanța doar proiectele de înființare a unităților de sacrificare (abatoare de capacitate mică, centre de sacrificare) și înființarea de unități de procesare carne și investiții privind marketingul produselor din carne (etichetare, ambalare).Sunt eligibile și cheltuielile privind producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile (solară, eoliană, geotermală), a energiei produse cu ajutorul pompelor de căldură, în cadrul unității procesatoare (inclusiv în cadrul unității de sacrificare) exclusiv pentru consumul propriu. Totodată, sunt eligibile investițiile pentru îmbunătățirea eficienței energetice, ca operațiuni din cadrul unui proiect mai mare de investiții.Sunt permise doar investiții noi pentru componenta de abatorizare sau pentru investiții noi în alte componente aferente lanțului integrat, însoțite de componenta de abatorizare. Astfel, investițiile în componenta de abatorizare sunt obligatorii indiferent de tipul de investiție vizat prin proiect.Solicitanții care dețin componente ale lanțului integrat, altele decât cea de abatorizare (depozitare, procesare, comercializare), pot depune proiect doar pentru investiții în componenta de abatorizare și componentele lipsă care țin de activitatea de abatorizare (de exemplu: recepție).Dintre cheltuielile eligibile, AFIR le amintește pe cele aferente investițiilor corporale, pe cele pentru înființarea unităților de sacrificare sau pe cele pentru construcții destinate protecției mediului.În cadrul submăsurii 4.2, sunt sprijinite investițiile localizate în zona montană, conform Anexei 3 la Ghidul solicitantului „Lista UAT din zonele montane” (UAT marcate cu abrevierea ANC‐ZM).Solicitanții eligibili pentru sprijinul acordat prin Submăsura 4.2 sunt întreprinderile, cooperativele și grupurile de producători care realizează investiții corporale și necorporale pentru procesarea și marketingul produselor agricole cuprinse în Anexa I la Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), cu excepția produselor pescărești.

43 de milioane de euro pentru tinerii fermieri, din care 20 de milioane pentru cei din diaspora  ,Joi, 02 Iulie 2020 , Mihaela Prevenda

Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” se lansează pe 15 iulie 2020, a anunțat ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Măsura din PNDR 2020 va fi deschisă până la 15 octombrie a.c. Alocarea financiară este de 43 de milioane de euro, din care 20 de milioane sunt pentru tinerii din diaspora. Un tânăr care se instalează pentru prima dată ca șef al unei exploatații primește un ajutor de maximum 50.000 de euro.

ALTELEMinistrul Adrian Oros a cerut ca LEGEA MIROSURILOR să fie întoarsă în Parlament! Angelica Lefter - 2 iulie 2020 Fermă de vaci (sursa: Daniel Cristea)Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a vorbit, astăzi, joi – 2 iulie, în conferința de presă susținută la sediul ministerului, despre controversata ”Lege a mirosurilor”. Ministrul de resort a comunicat că a cerut ca actul normativ să fie întors, după ce a fost adoptat de Parlament, însă nu și promulgat de președintele Klaus Iohannis.Printre altele, Adrian Oros a explicat că ”Legea mirosurilor” are și prevederi bune, însă lasă descoperit fermierul care deținea ferme în afara zonelor rezidențiale, iar autoritățile locale au permis construirea de imobile, fără avize de mediu.”Cu siguranță că unele prevederi din această lege sunt bune și au fost necesare, dar sunt foarte multe prevederi care intersectează cu interesele fermierilor și încurcă foarte mult activitatea mai ales în zootehnie pentru că practic nu s-au făcut studii de impact în ceea ce înseamnă invadarea zonelor de protecție zootehnică de către zonele rezidențiale. Există riscuri mari de a fi închise unele ferme și unități de producție, doar pentru faptul că emană miros, dar asta este un lucru subiectiv, orice miros este normal în preajma fermelor de exploatare a animalelor sau a unităților producătoare respective. Aici trebuia în primul rând să se discute foarte serios cine suportă costurile relocării acelor ferme, pentru că știm cu toții, și discutăm despre acele situații specifice. În lege sunt și foarte multe lucruri bune, dar ca întotdeauna s-au strecurat și câteva lucruri pe care pe noi, cei din ministerul Agriculturii și pe fermieri, ne deranjează foarte mult. Asta am spus din primele zile în care a fost adoptată”, a declarat Adrian Oros.Ministrul Agriculturii spune că dacă ar fi fost cerute avize de mediu pentru construcțiile din afara orașelor și localităților, acestea nu ar fi putut fi emise legal. Cei care au de suferit sunt, însă fermierii, cărora nu li s-a propus din timp relocarea, iar care acum sunt la mâna primarilor.”Au fost ferme din anii 1970-1980, care erau la distanțe foarte mari de localitățile respective. Aceste localități s-au extins fără ca adminstrațiile publice din acele localități să ceară avize de mediu. Nu le primeau! Intenționat nu au cerut avize de mediu, pentru că nu le primeau și au dat autorizație de construcție până în poarta fermei și acum vine și spune fermierului că trebuie să plece pentru că miroase. Dacă aceste lucruri se făceau cu bună credință, dacă se cereau avize de mediu, dacă administrația publică locală din acea localitate, lua o decizie să extindă zona urbanistică, putea să aibă o înțelegere amiabilă cu fermierul, să-l despăgubească, acel fermier se reloca și administrația publică respectivă putea să dezvolte proiecte fără nicio problemă, care să nu afecteze locuitorii. În opinia noastră și a fermierilor, legea, în această formă, va da ocazia multor primari, care nu au cerut avize de mediu când emis autorizațiile de construcții, acum, practic, să-i execute pe fermierii respectivi, ceea ce nu este corect. De aceea am cerut ca legea să fie intoarsă. Am înțeles că și în Comisia de Agricultură sunt colegi din tot spectrul care doresc acest lucru, să corectăm această lege. Încă nu a fost promulgată de președinte, a fost adoptată doar de Parlament.”, a punctat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.Amintim că ”Legea mirosurilor”a fost adoptată miercuri – 17 iunie, în Camera Deputaților, for decizional. Agrointeligența – AGROINTEL.RO i-a ținut la curent pe fermieri cu evoluția acestui act normativ și cu reacțiile fermierilor și oficialilor la adoptarea acestuia. Actual normativ aduce modificări importante la textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.Mai exact, primarii vor putea dispune ”încetarea temporară sau definitivă a activităților generatoare de poluare, disconfort olfactiv, în vederea aplicării unor măsuri de urgenţă sau pentru nerespectarea programului pentru conformare şi/sau a planului de gestionare a disconfortului olfactiv, după caz”.Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.Ministrul Adrian Oros, explicații. De ce nu a ținut discurs la prezentarea Programului de Relansare Economică? Ramona Dascălu - 3 iulie 2020 O sumă consistentă din Planul Național de Investiții și Relansare Economică va fi alocată pentru investiții mari în agricultura românească, a declarat ministrul Agriculturii Adrian Oros, astăzi, joi – 2 iulie, în cadrul conferinței de presă pe care a susținut-o la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Șeful de la MADR a dezvăluit și motivul pentru care ieri, când a avut loc prezentarea Planului Național de Investiții și Relansare Economică, nu a susținut niciun discurs.Ministrul Adrian Oros susține că miercuri, 1 iulie, la inaugurarea Programului de Relansare Economică nu a luat cuvântul în numele agriculturii românești, pentru că nu ar fi avut timp. Ca să se revanșeze, a decis ca împreună cu premierul Ludovic Orban să aibă o dezbatere amplă cu toți reprezentații mediului asociativ din agricultura românească: ”Pentru că ieri nu a fost răgazul, pentru că erau foarte multe ministere care doreau să spună acolo lucruri importante, am decis cu premierul să avem o dezbatere mai amplă cu tot ceea ce înseamnă mediul asociativ, mediul patronal, sindicatele din agricultură și industrie alimentară în care să detaliem acest Plan Național de Investiții și Relansare Economică, care vine să completeze practic Programul Național Strategic pentru că noi ne-am propus ca în acest plan de relansare să nu utilizăm sume care sunt destinate Programului Național Strategic, vrem ca acel Program Național Strategic 2021-2027, banii să fie exclusiv pentru plățile directe și pentru măsuri pentru fermieri și pentru cei din industria alimentară, iar pentru investițiile mari, pentru infrastructura care este necesară, și aici mă refer atât la irigații, cât și la infrastructura de desecare, drenaj, cât și la infrastructura de prevenire a eroziunii solului, infrastructuri în care nu s-au făcut investiții mari, consistente, în ultimii 30 de ani, ba dimpotrivă, în multe locuri aceste infrastructuri au fost distruse”.Prin intermediul acestui program de relansare economică, agriculturii românești îi va reveni o sumă cuprinsă între 6 și 6 miliarde și jumătate, bani care vor fi destinați investițiilor: ”Și banii de la buget alocați în ultima perioadă au fost puțini, de aceea am considerat că este o oportunitate ca în acest plan de creștere a rezilienței să cuprindem cât mai multe obiective de investiții care să impacteze și agricultura. De aceea, am avut discuții cu premierul, cu ministrul Fondurilor Europene, iar o sumă consistentă din programul pentru creșterea rezilienței să fie dedicată acestor programe de investiții, în jur de 6-6 miliarde și jumătate”.Ministrul Adrian Oros a exemplificat punctual la ce investiții se referă: ”Am să punctez doar infrastructura de irigații, unde sunt două componente, investițiile de reabilitare a tot ceea ce înseamnă infrastructură de irigații, acea infrastructura veche, și infrastructură principală și cea secundară, care ar deservi 2,4 milioane hectare, iar valoarea lucrărilor se ridică la 3,4 miliarde euro. Apoi, continuarea construirii canalului magistral Siret-Bărăgan. Legat de reabilitarea infrastructurii de desecare și drenaj, avem aici studii și proiecte care se referă la 443 de amenenajări de desecare și drenaj care ar deservi o suprafață de 2,8 milioane hectare, iar valoarea lucrărilor de investiții în aceaste amenajări de desecare este de 1,1 miliarde euro. Și, sigur, și lucrări de combatere a eroziunii solului, care în ultima perioadă au fost cu totul uitate, iar capriciile vremii, în ultima perioadă, ne-au arătat ce importante sunt aceste lucrări dacă le faci la timp. Și aici am alocat o sumă de 500 de milioane euro pentru 220 de amenajări de combatere a eroziunii solului, care deservesc o suprafață de 500 de mii de hectare, și aici vreau să fac o paranteză, necesarul și în acest domeniu ar fi mult, mult mai mare, dar cel puțin pe termen mediu ne-am propus să prioritozăm cel puțin aceste 220 de amenajări de combatere a eroziunii solului, care sunt cele mai avariate și care constituie neapărat o intervenție urgentă”.Pe lângă reabilitarea sistemului de irigații și combaterea eroziunii solului, în acest program de relansare economică va fi prinsă și creșterea suprafeței protejate antigrindină: ”Sistemul Național Antigrindină, aici, în această perioadă, care a fost puțin mai deosebită, pentru că după o perioadă de secetă de 7 luni, s-au întâmplat și niste fenomene climatice destul de ciudate, cu precipitații crescute în unele zone și cu inundații, grindină și cu alte fenomene nedorite, extreme. Acest Sistem Național Antigrindină are un un program care ar trebui să se termine în 2024 pentru a fi complet și pentru a deservi toată suprafața agricolă a țării. Pentru acest lucru, cei din conducerea acestei agenții ne-au prezentat o situație de lucrări, care cuprinde investiții de 150 milioane euro în așa fel încât să se extindă punctele de lansare, aproximativ 150 de puncte de lansare, care să crească suprafața protejată de la 1,5 milioane hectare la 3,5 milioane hectare, dar și implementarea acelui sistem prin utilizarea aviației, prin punerea în funcțiune a celor două unități de creștere a precipitațiilor – centrul zonal Moldova și centrul Muntenia, valoarea acestui program fiind de 80 de milioane euro. Și acest program l-am prins în Programul Național de Investiții”.Potrivit ministrului Adrian Oros, un alt obiectiv important, care se vrea dus la îndeplinire prin intermediul Planului Național de Investiții și Relansare Economică, este construirea a opt depozite regionale, care să fie amplasate în cele opt regiuni de dezvoltare ale României, cu ajutorul cărora să se realizeze o rețea de colectare, depozitare și distribuție a produselor românești.”Un lucru care ni s-a părut iarăși foarte important pentru că la toate întâlnirile cu fermierii, dar și analizând ceea ce s-a întâmplat în deficitul comercial pentru produse agroalimentare, în ultima perioadă în România, am constatat că deși a fost o vreme bună și au fost producții foarte bune pentru că fermierii și-au făcut treaba, din cauză că exportăm în continuare produse primare, practic de multe ori exportăm subvenții și importăm produse alimentare procesate, cu o mare valoare adăugată, această balanță comercială a fost mult afectată, anul trecut a ajuns la – 1,4 miliarde euro. Toată lumea a constatat că lipsesc spațiile de depozitare, spațiile de procesare, dar mai ales că lipsește o rețea de colectare, depozitare și distribuție a produselor românești. De-a lungul timpului, acest lucru s-a încercat să fie corectat prin încurajarea apariției cooperativelor, care este o soluție în continuare și îi încurajăm pe fermieri, pe cei mici și mulți, să intre în aceste cooperative, iar prin intermediul cooperativelor să-și facă spații de depozitare, spații de protejare, dar în primul rând să poată să aibă o putere o negociere atunci când își vând produsele astfel încât să obțină prețuri competitive. Aici avem un proiect, un plan, pe care vrem să-l începem anul viitor, în 2021, prin construirea a opt depozite regionale, care să fie amplasate în cele opt regiuni de dezvoltare ale României, dar care neapărat să fie conectate la toate depozitele care sunt acum și toate cele pe care le vom finanța în continuare prin acea măsură 4.2, și în primul rând acele depozite ale cooperativelor astfel încât să se realizeze o rețea de colectare, depozitare și distribuție a produselor românești. Aici, încercăm să protejăm, în primul rând, produsele locale, produsele producătorilor mici, să creștem gradul de asociere, să creștem gradul de valorificare a acelor produse, să reducem progresiv dependența față de importuri, mai ales pentru produsele procesate care se pot procesa în țara noastră, deci să asigurăm acest lanț scurt de aprovizionare care este un deziderat vechi, cel puțin de 10-15 ani în agricultura și industria alimentară românească. Cred că printr-o intervenție mai consistentă, am putea să facem ca acest lanț alimentar românesc să se realizeze mai ușor, cu contribuția asociațiilor, a cooperativelor și a fiecărui fermier pentru că statul nu poate să înlocuiască unele atrobuții care le revin fermierilor, noi doar încercăm să sprijinim prin acest program. Și aici rămâne, în paralel, o prioritate promovarea consumului de produse românești pentru că dacă acest lucru nu este făcut în familie, în școală, degeaba facem infrastructură, degeaba facem cooperative, degeaba facem depozite pentru că avem nevoie și de participarea consistentă a consumatorului, care să caute produse românești”, a declarat ministrul Adrian Oros, în cadrul conferinței de presă de la sediul MADR. Adrian Oros, ministrul Agriculturii: Deficitul balanţei comerciale cu produse alimentare a ajuns la 1,4 miliarde euro

Laura Buciu, Mediafax 02.07.2020,

Deficitul balanţei comenrciale cu produse alimentare a ajuns la 1,4 miliarde euro, a anunţat joi ministrul Agriculturii Adrian Oros, care a adăugat că ministerul are în plan construcţia a opt depozite regionale care că colecteze produsele agricole. 

Ministrul spune că la baza deficitului stă faptul că România exportă materii prime şi importă produse finite, cu valoare mare.

Oros spune că asociaţiile de fermieri, cooperativele, le oferă acestora putere de negociere în relaţia cu comercianţii, iar noua reţea de depozite, care vor fi conectate cu actualele depozite va face posibilă valorificarea mai bună a produselor.

MADR: intre 6 si 6,5 miliarde de euro vor fi alocate pentru investitii in infrastructura de irigatii. Cine va beneficia Iulie 3, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca o suma de 6 – 6,5 miliarde de euro va fi alocata pentru investitii in infrastructura de irigatii, de desecare si drenaj, dar si in cea de prevenire a eroziunii solului.

„Am decis cu premierul sa avem o dezbatere mai ampla cu mediul asociativ, cu mediul patronal, sindicatele din agricultura si industrie alimentara in care sa detaliem acest Plan National de Investitii si Relansare Economica, care de fapt completeaza Planul National Strategic (PNS) 2021-2027, pentru ca noi ne-am propus ca in acest plan de relansare sa utilizam sume care nu sunt neaparat destinate si nu sunt in PNS.

Vrem ca banii din PNS sa fie exclusiv pentru platile directe si pentru fermieri si cei din industria alimentara. Pentru investitiile mari si infrastructura care este necesara, si aici ma refer atat la irigatii, cat si la infrastructura de desecare si drenaj si la infrastructura de prevenire a eroziunii solului, unde nu s-au facut investitii mari, consistente, in ultimii 30 de ani, ba, dimpotriva, in multe locuri, acestea au fost distruse, iar banii de la buget alocati in ultima perioada au fost putini, de aceea am considerat ca este o oportunitate ca in acest plan de cresterea rezilientei sa cuprindem cat mai multe obiective de investitii care sa impacteze si agricultura. Am avut discutii cu premierul si cu ministrul Fondurilor Europene, ca o suma consistenta din Programul pentru cresterea rezilientei sa fie dedicata acestor programe de investitii, si probabil vor fi 6 – 6,5 miliarde de euro”, a precizat Adrian Oros.

Seful MADR a precizat ca pentru infrastructura de irigatii vor fi adaugate 3,4 miliarde de euro, in timp ce pentru reabilitarea infrastructurii de secare si drenaj, 1,1 miliarde de euro.

„Am sa punctez doar infrastructura de irigatii. Aici sunt doua componente de investitii, reabilitarea a tot ceea ce inseamna infrastructura de irigatii aceea veche, si cea principala si cea secundara, care deserveste 2,4 milioane hectare, iar valoarea lucrarilor se ridica la 3,4 miliarde de euro, apoi continuarea construirii Canalului magistral Siret-Baragan. Legat de reabilitarea infrastructurii de desecare si drenaj, avem aici studii si proiecte care se refera la 443 de amenajari care ar deservi o suprafata de 2,8 milioane hectare, iar valoarea lucrarilor de investitii in aceste amenajari este de 1,1 miliarde de euro”, a mai spus Oros.

Ministrul a vorbit si despre lucrurile pentru combaterea eroziunii solului, considerand ca acestea au fost uitate in totalitate in ultima perioada, iar evenimentele din ultima perioada au aratat cat de importante sunt acestea, atunci cand sunt facute la timp.

„Si aici am alocat suma de 500 de milioane de euro pentru 220 de amenajari de combatere a eroziunii solului, care deservesc o suprafata de 500.000 de hectare. Necesarul si in aceste domenii ar fi mult mult mai mare, dar pe o perioada de termen mediu ne-am propus sa prioritizam aceste 220 de amenajari de combatere a eroziunii solului, care sunt cele mai avariate si care constituie neaparat o interventie urgenta”, a mai spus ministrul.

Seceta a făcut ravagii în agricultură

2 iulie 2020, 17:01 (R.C.) 

Seceta a afectat 34.647 de fermieri, suprafața care a avut de suferit fiind de 1.168.000 de hectare cu culturi de toamnă, a anunțat ministrul Agriculturii Adrian Oros, care a precizat că acestea sunt cifrele oficiale, comunicate de comisiile pentru situații de urgență.

Ministrul spune că fermierii vor primi despăgubiri la începutul lunii septembrie, după rectificarea bugetară. Ministerul a pregătit proiectul de ordonanță de urgență și a notificat Comisia Europeană.

Cuantumul despăgubirilor este variază între 925 lei/ha la grâu, 805 lei/ha la triticale, 912 lei/ha la orz, 951 lei/ha la orzoaică și 1002 lei/ha la rapiță.

Din suprafața afectată, 70% era cultivată cu grâu, a adăugat Oros.

Ministrul Agriculturii va aduce ploaia în zonele afectate de secetă cu aviația 03.07.2020 : Liviu Cojan

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat vineri, la Bistriţa, că aviaţia va fi folosită pentru creşterea precipitaţiilor, urmând să fie create două centre zonale în Moldova şi Muntenia, informează Agerpres.

"Am prins şi în programul de relansare economică utilizarea aviaţiei pentru creşterea precipitaţiilor. Vor fi două centre zonale de coordonare, unul în Moldova şi unul în Muntenia, care pot să acţioneze şi pentru creşterea precipitaţiilor, dar şi ca sistem antigrindină", a spus ministrul.

Adrian Oros, ministrul agriculturii Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

În ceea ce priveşte sistemul naţional antigrindină, ministrul a vorbit despre extinderea acestuia cu 150 de puncte de lansare, pentru ca suprafaţa protejată să crească la 3,5 milioane de hectare.

Adrian Oros: Sistemul antigrindină trebuie extins cu încă 150 de puncte de lansare

"Vom extinde, tot prin programul naţional de investiţii şi relansare, şi sistemul naţional antigrindină, pentru că, aţi văzut, după acea perioadă de secetă, în multe zone, care nu sunt acoperite de sistemul antigrindină care există şi care acum are 100 de puncte de lansare şi protejează cam 1,5 milioane de hectare ca suprafaţă, este nevoie ca acest sistem să fie extins cu încă 150 de puncte de lansare, suprafaţă protejată extinzându-se la 3,5 milioane hectare", a declarat Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii a efectuat, vineri, o vizită în judeţul Bistriţa-Năsăud, ocazie cu care a vizitat obiective de investiţii (fermă pomicolă, fabrică de lapte, fermă de vaci, abator şi fabrică de mezeluri) şi a avut întâlniri cu conducerea judeţului, cu specialişti din domeniu şi cu fermieri.

Victorie: Pentru prima dată, Banca Mondială a ridicat România în rândul ţărilor cu venituri mari, cu un nivel brut de peste 12.535 dolari pe an/locuitor, datorită rezultatelor economice din anul 2019 Roxana Rosu 03.07.2020,

Banca Mondială a promovat în 2020 România în rândul ţărilor cu venituri mari (high income), de peste 12.535 dolari brut pe an, pe cap de locuitor, după ce cu un an înainte plasase economia locală în rândul ţărilor cu ”venituri medii superioare”(upper middle income).

Potrivit Băncii Mondiale, România avea la finele lui 2019 un venit brut national pe cap de locuitor de 12.630 dolari, faţă de 11.290 dolari în 2018.

Statistica are la baza venitul brut naţional aferent anului trecut şi nu reflectă impactul crizei generate de COVID19.

Datele colectate anual de Banca Mondială plasează ţările în patru categorii, respectiv cele cu venituri mici (sub 1.036 dolari), venituri medii inferioare (1.036 – 4.045 dolari), venituri medii superioare (4.046 – 12.535 dolari) şi venituri mari (> 12.535 dolari).

În clasamentul din acest an, şapte ţări au fost promovate în categorii superioare, respectiv Benin, Indonezia, Mauriţius, Nauru, Nepal, România şi Tanzania. În acelaşi timp, au fost retrogradate Algeria, Sri Lanka şi Sudan, unde venitul brut naţional s-a diminuat.

Iulian Anghel, ZF: Orientarea bugetului dinspre consum spre investiţii s-ar putea dovedi lozul câştigător. Dar ce te faci când şapte din zece lei, venituri la stat, merg la salarii şi pensii? Tai salariile, dai 500.000 de bugetari afară?

Autor: Iulian Anghel 03.07.2020,

Două curente publice îşi dau coate în România de ani zile: primul bănuieşte că vistieria statului musteşte de bani, dar ei sunt furaţi; cel de-al doilea crede că România nu are bani şi trebuie să majoreze taxele. Într-un astfel de context, a schimba paradigma cheltuirii fondurilor publice, impune, în primul rând, un larg efort de persuasiune.

Lansarea programului de guvernare al PNL/program de relansare economică a avut miercuri seară ceva din atmosfera decernării premiilor la marile festivaluri de cinema. Nu covor roşu, nu rochii create de mari designeri. Atmosfera a fost sobră, cum vremea pe care o traversăm impune sobrietate. Discursurile au făcut diferenţa: mulţumesc premierului, mulţumesc miniştrilor X şi Y şi, fireşte,  Excelenţei sale dl Preşedinte, fără de care nu am fi putut lansa acest program (cel mai bun / consistent / credibil/onest), nu am fi putut traversa acest deşert /Iad / pucioasă / duşmani politici etc.

Acum, s-ar putea dovedi ca decizia de schimbare a paradigmei cheltuirii fondurilor publice, dinspre „consum” spre „investiţii”, să fie una bună. Dar asta ar însemna să îngheţi pentru o perioadă bună salariile la stat. Şi pensiile. Discursurile, multe, de la lansarea programului electoral al PNL au făcut referire, din abundenţă, la fondurile UE, ca mijloc al relansării investiţiilor. Dar, şi până acum, fondurile UE au mers tot în dezvoltare. Nu la pensii.

„Trebuie să fim mai competitivi şi mai flexibili”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, arătând că „s-a implicat direct” în elaborarea planului de guvernare sau a „planului naţional de investiţii şi relansare economică”, cum este el botezat, oficial. Trebuie să avem un nou model de dezvoltare economică, bazat pe „investiţii, digitalizare, export”, a continuat şeful statului, pentru a conchide: „Fondurile UE trebuie să devină planul esenţial al dezvoltării noastre”. Desigur, pentru toate neajunsurile ţării, PSD este de vină, nu a existat în istorie niciun episod în care PNL a stat alături de PSD (2011 – 2014) şi nici sprijinul cvasiunanim al PNL pentru planurile de majorări cu duiumul ale pensiilor şi ale salariilor (2017-2019), cum a dictat PSD. Dar acestea sunt din trecut, viitorul arată bine la PNL acum, în preajma campaniei electorale. Însă şi acest viitor are o problemă mare. Planul PNL de reorientare a economiei spre investiţii ar însemna 100 de miliarde de euro, pentru zece ani – ce plan colosal, s-au mirat unii. Dar PIB-ul României a fost anul trecut de 223 de miliarde de euro şi va fi, peste 10 ani, de peste 300 mld. euro. Deci, marele plan de relansare, pe zece ani, ar însemna spre 4% din PIB, investiţii (având în vedere că PIB-ul va creşte, cum spuneam). Doar că procentul din PIB alocat investiţiilor, în 2019, a fost de 4,2%. Iar România, cu acest procent de investiţii, este unde o ştim.

Altfel spus, pe medie aritmetică, acest mare plan înseamnă o majorare nesemnificativă a procentului alocat investiţiilor.

Toată lumea şi-a pus cartea pe banii europeni. Dar aceasta este o utopie. România a avut, în exerciţiul financiar multianul 2014-2020, alocări pentru fonduri structurale de 19,6 mld. euro. A pierdut din aceşti bani 1,6 mld. euro. E mare pierderea, dar asta înseamnă că văzând şi partea plină a paharului, România a luat 93% din fondurile alocate. În actualul exerciţiu financiar (2014-2020, cu cei trei ani de perioadă de graţie), România are alocate ceva peste 30 mld. euro, fonduri structurale. Dar programul de infrastructură (POIM) are alocate doar nouă miliarde de euro, adică sub un miliard de euro anual, pentru cei zece ani în care aceste fonduri pot fi cheltuite. Restul banilor trebuie să vină de la buget. Când vorbim de zecile de miliarde de euro de la UE, uităm că noi am împărţit banii în fărâme mai mici decât grâul pe care-l macini la moară. Nu e sat din România, nu e comună din cele 3.300 de comune care să nu vrea şi ea un euro de la UE. Sunt zeci de mii de proiecte începute cu banii UE şi neduse la capăt, pentru că banii sunt puţini.  A crede, în această situaţie, că banii de la UE pot acoperi costul de zeci de miliarde de euro al autostrăzilor, de miliarde şi miliarde de lei al şcolilor şi al spitalelor este o utopie pură. A spune că te împrumuţi pentru investiţii, când tu ai nevoie de 20-25 de miliarde de euro doar în acest an şi de alte zeci de miliarde pentru următorul deceniu, doar pentru a-ţi acoperi deficitul bugetar şi pentru a-ţi rostogoli datoria deja făcută, este o utopie pură.

România nu are cum să ia de la UE mai mult de 2%, echivalent PIB, anual (nu socotim subvenţiile agricole). O ţară nu se dezvoltă cu 2% din PIB, investiţii anuale. Asta nu este schimbare de paradigmă, e doar schimbare de papagal la guvernare.

Principala problemă a României este că veniturile ei, ca pondere în PIB, sunt cele mai mici din UE (fără ciudata Irlandă), cu o medie de 30% din PIB: nu discut aici motivele – taxe mici, taxe neplătite. Din totalul veniturilor, 70% se duc pe salariile bugetarilor, pe ajutoate sociale şi pentru pensii. Investiţiile au însemnat 4,3% din PIB (medie), în ultimii şapte ani şi 12-13% din veniturile bugetului. Haide să o luăm uşor: anul trecut, salariile bugetarilor au însemnat 32% din veniturile bugetului, pensiile şi ajutoarele statului, 35,5% din veniturile bugetului, iar investiţiile (inclusiv cele din fonduri UE) 13,5% din veniturile bugetului. Ce se va schimba cu noul plan al PNL? Are curaj PNL să taie salarii sau să concedieze 500.000 de oameni din aparatul administrativ? Chiar credeţi că PSD nu făcea spitale dacă avea bani?

Nimic nu se va schimba atâta vreme cât veniturile bugetului nu ajung la 40% din PIB, măcar. Cum? Nu ştiu, e treaba PNL, că de asta trage de guvernare ca de un cal mort.

Cumpărăturile la care românii au renunţat, din cauza pandemiei 2 iulie 2020, 19:49de Elena Deacu FOTO Shutterstock Pandemia de Covid-19 şi măsurile luate de autorităţi pentru contracararea ei au influenţat comportamentul de cumpărare al românilor, arată un studiu reprezentativ naţional iSense Solutions. Comerţul din magazinele fizice a fost şi a rămas principala sursă de cumpărare, atât înainte, cât şi după pandemie. Dacă înainte de pandemie, 66% dintre români făceau cumpărături exclusiv în magazine fizice, pe timpul stării de urgenţă procentul celor care făceau cumpăraturi doar în magazine fizice a scăzut la 57%. Totuşi, în urma pandemiei, anumite persoane şi-au schimbat comportamentul de cumpărare, integrând şi cumpărăturile online în vieţile lor: după relaxarea restricţiilor, procentul celor care declară că vor cumpăra atât online, cât şi offline, a crescut cu cinci puncte procentuale, la 38% (faţă de 33%, cât era înainte de pandemie). Pe fondul incertitudinii economice şi a scăderilor salariale din ultima perioadă, românii spun că vor renunţa la cumpărarea anumitor categorii de produse, cum ar fi: mobilă (61%), electronice şi gadgeturi (47%), jocuri (33%), articole sportive (30%), cărţi (29%, în special în rândul celor care locuiesc în mediul rural - 38%). Cei mai prudenţi în legătură cu achiziţiile în următoarele 3 luni sunt tinerii cu vârsta între 18 şi 29 de ani: 72% plănuiesc să nu mai investească în mobilă, 57% declară că nu vor mai achiziţiona electronice iar aproape jumătate dintre ei (49%) nu vor mai cumpăra cărţi. Cei din mediul rural au o preferinţă mai mare pentru anumite categorii de produse (comparativ cu cei din mediul urban) şi declară că le vor cumpăra la fel şi în viitor, ca înainte de pandemie. Printre aceste categorii avem: dulciurile (75% vs. 60% urban), băuturile răcoritoare (70% vs. 61% urban) şi îmbrăcămintea/ încălţămintea (66% vs. 57% urban). În schimb, 12% dintre români declară că vor cumpăra mai multe produse de curăţare şi îngrijire a casei în următoarele 3 luni, 10% vor cumpăra mai multe băuturi răcoritoare, iar 6% mai multă apă îmbuteliată. De asemenea, aproximativ o treime dintre români (30%) spune că va continua să îşi facă stocuri de alimente, pentru a se deplasa cât mai rar la cumpărături. „În perioada următoare vom asista la un comportament de tip dual din partea consumatorilor. Pe de o parte, incertitudinea economică ne determină să fim mai strânşi la pungă, lucru care se va traduce atât în reducerea cheltuielilor, cât şi în selecţia mai atentă a mărcilor pe care le cumpărăm, iar aici marii câştigători vor fi brandurile consacrate. De cealaltă parte se situează nevoia de a compensa pentru perioada în care am fost închişi în case, aşa că vom profita de orice ocazie de a ne satisface mici plăceri, în limitele bugetului”, afirmă Alina Zelezneac, Head of Quantitative Research, iSense Solutions. Românii rămân fideli brandurilor cu care s-au obişnuit: 84% îşi declară intenţia de a cumpăra tot de la brandurile care le sunt cunoscute. Cel mai loiali brandurilor cunoscute rămân cei cu educaţie scăzută, 97% dintre ei declarându-şi intenţia de a cumpăra de la brandurile pe care le ştiu, faţă de 75% dintre cei cu educaţie superioară. În ceea ce-i priveşte pe românii ce locuiesc în Bucureşti, 71% dintre ei spun că vor cumpăra de la brandurile cunoscute. În acelaşi timp, doar 35% dintre români declară că vor fi mai atenţi la promoţii şi vor căuta produse la ofertă sau cu discount mai mult decât o făceau în trecut. Procentele celor ce vor urmări cu mai multă atenţie promoţiile şi discounturile sunt mai mari în rândul femeilor (40%), a persoanelor cu venituri mici (56%) şi a locuitorilor din oraşe mai mici de 50 000 de locuitori (50%), în timp ce doar 18% dintre tinerii între 18 şi 29 de ani se declară interesaţi de promoţii şi reduceri. Pentru a se asigura că atunci când merg la cumpărături vor lua doar ce au nevoie, 57% aleg să-şi facă o listă de cumpărături înainte de a merge în magazine, listă pe care intenţionează să o şi respecte. În mediul rural, procentul este mai mare: 61% dintre români apelează la această tactică. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 500 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani, prin metodologia CATI (Computer-Assisted Telephonic Interviews), în luna mai a anului 2020 şi este reprezentativ naţional, la un grad de eroare de +/-4.38%.

Buget de circa 8 miliarde de lei pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare

Finante & Investitii, Guvern, Servicii Publice 01/07/2020

Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică (PNIRE), publicat miercuri de Guvern, prevede că pentru perioada 2021-2027 se alocă un buget de circa 8 miliarde de lei pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare pentru finanţarea a 750 de proiecte, dintre care 600 în mediul rural şi 150 în mediul urban.

Acesta include alte investiţii pentru 500 de microstaţii de tratare, fose septice şi sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane de lei.Conform documentului, Guvernul va aloca un miliard de euro în cadrul multianual 2021-2027, dintr-un un buget total estimat la 9,6 miliarde de lei pentru extinderea şi înfiinţarea de noi reţele inteligente de gaze naturale în scopul racordării a 70% dintre locuinţele din România.

De asemenea, în perioada 2021-2027, Guvernul îşi propune să reabiliteze şi să modernizeze circa 20.000 km de drumuri locale, cu o valoare de aproximativ 20 de miliarde de lei şi 7.000 de km de drumuri judeţene, pentru care se vor aloca 12 miliarde de lei.

Totodată, strategia de renovare, termoficare şi reabilitare energetică a clădirilor şi de reabilitare a clădirilor cu risc seismic presupune: reabilitarea termică a 45.000 de clădiri, cu o valoare estimată de 8 miliarde de lei; consolidarea la nivel naţional a 300 de imobile cu risc seismic ridicat, cu o valoare estimată de un miliard de lei; modernizarea infrastructurii de termoficare în 15 unităţi administrativ teritoriale, cu o valoare totală de 650 milioane de lei.

Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică include locuinţe pentru specialişti în sănătate, învăţământ şi alte categorii socio-profesionale, respectiv 10.000 de unităţi locative pentru specialişti (2 miliarde de lei) şi 5.000 unităţi locative pentru tineri, destinate închirierii (1 miliard de lei).Pentru reabilitare monumente istorice, patrimoniu cultural şi sedii administrative se vor aloca două miliarde lei. AGERPRES

……………………….LEGISLATIVLegislatie romaneasca

Legea nr. 102/2020 pentru modificarea şi completarea Legii societăţilor nr. 31/1990, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 583 din 02.07.2020. Va intra în vigoare la 05.07.2020

Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Parlamentul României Modificat de DCZ 457/2020 la 01.07.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 916/2020 de autorizare a extinderii utilizării xilo-oligozaharidelor ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 209 din 02.07.2020. Va intra în vigoare la 22.07.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 917/2020 de autorizare a introducerii pe piaţă a infuziei din frunze de cafea din speciile Coffea arabica L. şi/sau Coffea canephora Pierre ex A. Froehner ca aliment tradiţional provenit dintr-o ţară terţă, în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului, precum şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 209 din 02.07.2020. Va intra în vigoare la 22.07.2020

………………….INTERNEAgrobusiness. România are nevoie de câte o cooperativă agricolă în fiecare din cele 2.800 de comune. „Este relativ greu să intri ca producător individual în retail, iar asocierea este o cale mai simplă.“ Florentina Niţu 03.07.2020,

România are nevoie de câte o cooperativă agricolă în fiecare comună din cele 2.860, care să trimită producţia centralizată în supermarketuri, consideră Horaţiu Raicu, preşedintele cooperativei agricole de producţie şi desfacere Agrostar, ce reuneşte 18 producători de legume din satele Câmpurelu şi Colibaşi, din judeţul Giurgiu.

„Este relativ greu să intri ca producător individual în retail. Încurajez asocierea producătorilor din fiecare comună din România, pentru că astfel pot comercializa în retail, având o cantitate mai mare, ambalată şi etichetată corespunzător“, spune Horaţiu Raicu.

În prezent, în România sunt circa 1.600 de cooperative agricole, însă numai 650 dintre ele au bilanţ depus în 2018, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii. În 2019, au fost înfiinţate 190 de cooperative agricole, arată datele confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor.

„Achizitorii noştri sunt în permanenţă în căutarea unor noi furnizori locali (...). Dacă un producător este prea mic pentru a livra către platformele logistice Lidl, atunci îl putem pune în legatură cu una dintre cooperativele sau organizaţiile de producători cu care noi deja colaborăm“, explică reprezentanţii departamentului de comunicare al Lidl România.

În ultimii cinci ani, lanţurile mari de supermarleturi au încheiat contracte de colaborare cu anumite cooperative pentru produsele agro-alimentare.

„E nevoie de încredere şi de înţelegere să te asociezi“, explică Marian Popescu, preşedintele coopertavei agricole Legume de Vidra.

Ionel Arion, dupa intalnirea cu premierul Orban: ”A fost o discutie constructiva” In iul. 3, 2020    Premierul Ludovic Orban s-a întâlnit joi, la Palatul Victoria, cu reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare. Aceștia le-au expus reprezentanților Guvernului mai multe dintre problemele fermierilor români și au discutat despre măsuri de sprijin pentru combaterea efectelor secetei, precum și multe altele.

După întâlnirea de la Palatul Victoria, Ionel Arion, președinte Pro Agro, a venit în studioul emisiunii ”Agricultura la Raport” pentru a prezenta toate detaliile întâlnirii cu premierul. Potrivit acestuia, dialogul a fost unul constructiv.

”Noi considerăm că a fost o discuție destul de constructivă. Am avut subiecte multiple pe care le-am expus domnului prim-ministru și echipei dânsului. Am avut problema la zi a fermierilor din România – cea a secetei, dar și alte subiecte. I-am adus la cunoștință atât problemele, dar am venit și cu soluții. Cele mai multe dintre soluții au fost însușite de echipa premierului și se încearcă implementarea lor și rezolvarea problemelor fermierilor”, a precizat Ionel Arion pentru AGRO TV.

Președintele Pro Agro a oferit câteva detalii și despre mecanismul de plată a despăgubirilor, care a fost discutat în întâlnirea de la Guvern.

”Noi putem acum, în negocierile cu partenerii noștri comerciali, să avem certitudinea că suntem înțeleși, în momentul în care se lansează deja o măsură de finanțare a acestor despăgubiri. În discuțiile de la Guvern ni s-a explicat foarte clar mecanismul – se va face o rectificare bugetară, se va notifica Comisia, vine răspunsul de la Comisie, care nu poate să fie negativ, pentru că se cunoaște contextul. Trebuie respectați acești pași și abia apoi, Guvernul poate debloca sumele către fermieri pe un mecanism simplu de plată pe care l-am propus și care a fost agreat, prin APIA, pentru că APIA are și sistemul, și datele fermierilor și este și în posesia conturilor noastre. Practic nu trebuie să mai lansăm niciun document către instituțiile statului. Pe acest lucru am mizat încă de când am conceput acest mecanism de despăgubire.

Premierul a expus o chestiune, nu știm dacă este plauzibilă – să facem rectificarea bugetară, să notificăm Comisia, iar până vine răspunsul să dăm drumul plăților. A spus că va verifica să vadă dacă există un astfel de mecanism. Am putea să facem lucrurile în paralel, mult mai repede”, a mai declarat Ionel Arion după întâlnirea de la Palatul Victoria.

Actualizare PPA: 17 noi focare de pesta porcina africana, depistate in ultima saptamana In iul. 3, 2020   Pesta porcină africană (PPA) continuă să facă ravagii pe teritoriul României. Potrivit unui comunicat al Autorității Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) remis AGRO TV, în săptămâna 25.06 – 01.07, au fost depistate 17 noi focare de PPA pe teritoriul țării. 

Conform sursei citate, pesta porcină africană evoluează în 153 de localități din 28 de județe, cu un număr de 252 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În alte 12 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

Potrivit ANSVSA, focarele depistate în ultima săptămână sunt în următoarele județe: Județul Bihor (un focar), Județul Dolj (4 focare), Județul Prahova (un focar), Județul Ilfov (2 focare), Județul Brăila (un focar), Județul Satu Mare (un focar), Județul Buzău (un focar), Județul Brașov (un focar), Județul Timiș (4 focare), Județul Argeș (un focar).

În ceea ce privește focarele stinse, acestea au fost în număr de 8 în perioada menționată: Județul Teleorman (6 focare), Județul Dolj (un focar), Județul Harghita (un focar).

Pentru situația completă privind fiecare județ, consultați comunicatul intergal publicat pe site-ul ANSVSA.

MADR: Vom construi 8 depozite regionale pentru fermierii romani In iul. 3, 2020   Planul Național de Investiții în Agricultură și Industria Alimentară, instrumentul prin care se vor aloca sume importante mai multor domenii, a fost explicat în exclusivitate la AGRO TV de către George Scarlat, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Iată câteva dintre principalele direcții ale acestui plan.

”În ceea ce privește îmbunătățirile funciare, sunt prevăzuți bani ce vor fi destinați investițiilor pentru combaterea eroziunii solului. Este mare nevoie de proiecte pentru crearea unor rețele de perdele forestiere bine făcute. Suma de care vorbim este de 500 de milioane de euro. A mai existat măsura 8.1, cea care oferea această posibiltate, însă nu a fost accesată de către fermieri, deși beneficiul pe care aceste perdele îl aduc agriculturii este unul important”, a subliniat ministrul secretar de stat.

Un alt mare neajuns de care se plâng fermierii este cel legat de spațiile de depozitare a recoltelor. Și el este prins în Planul Național de Investiții în Agricultură.

”O componentă importantă se referea la investiții în 8 depozite regionale de produse agricole. O platformă unde să se facă atât colectarea, cât și depozitarea, dar și o eventuală procesare și distribuția acestora. Suma este de 120 de milioane de euro. Micul fermier știe să producă, dar trebuie să fie mult mai prezent în piață”, a mai precizat George Scarlat.

Alți 48 mil euro vor fi destinați achiziției de echipamente de irigat cu tot ce includ ele, pentru a combate pe viitor episoadele de secetă, mai ales în contextul pierderilor mari înregistrate de către fermieri în acest an, din cauza secetei pedologice.

Afaceri in stil romanesc. Fermier: productia de grau este suficienta In iul. 3, 2020  

În ciuda sectei care a lovit țara noastră, datele statistice arată că putem produce grâu suficient pentru a asigura painea de toate zilele pentru populație. Pe lângă disponibilitatea fermierilor de a-și vinde grâul, perspectivele pentru exporturile de grâu sunt  influențate și de cerere. Cu toate acestea sunt fermieri care spun că afacerile pe care le încheie statul român sunt specifice și nu ies din tipar. https://youtu.be/ZvlhucHhvXI

Recolta de afine din localitatea Robanesti-Dolj ajunge in supermarketurile din Anglia  Alina Trana 2 iulie 2020

Am ajuns astazi in „Valea Afinelor” la Robanesti. Peste 10 ha de teren sunt cultivate cu afine de catre Codrut Fratostiteanu, cel care a crezut cu tarie in potentialul pamantului din aceasta zona, in ciuda tuturor „zvonurilor” cum ca pe acest pamant nu poate rodi nimic.  

L-am gasit in plantatie alaturi de culegatori: „Am avut un an cu multe provocari si aici ma refer la masurile de igiena drastice pe care a trebuit sa le luam,desi in ferma noastra exista de cativa ani panouri cu instructiuni in ceea ce priveste igiena personalului chiar si spalatul pe maini. Am avut un an bun chiar daca a fost ploios pe noi ne-a ajutat nu ne-a incurcat ploia. Spre deosebire de anii trecuti am avut mult mai multi culegatori, pentru ca i-am angajat pe cei care s-au intors din strainatate si nu aveau un loc de munca. Le-am intins o mana de ajutor. Daca in anii trecuti aveam la recoltat in jur de 170-180 de persoane, anul acesta am avut solicitari doar dintr-o singura localitate de la 120 de persoane. Am recoltat peste 60 de tone de afine din soiul Duke si Blue Crop cu fructe aromate, dar nu am terminat inca de recoltat”.

https://ziarulagricol.ro/wp-content/uploads/2020/07/WhatsApp-Video-2020-07-02-at-16.29.43.mp4?_=1

https://ziarulagricol.ro/wp-content/uploads/2020/07/WhatsApp-Video-2020-07-02-at-16.30.09.mp4?_=2

„Afinele noastre merg exclusiv la export si anume ajung in marketurile din Anglia. Continuam recoltarea pana ajungem la recoltele de calitatea a doua si a treia.

Pe acestea nu le mai culegem, recoltam doar calitatea intai pentru ca vrem sa ne pastram brandul si sa fim seriosi in fata celor care le cumpara. Avand in vedere ca se exporta, regulile sunt foarte stricte. Preturile de vanzare din acest an au fost cu 20% mai mici, desi ne asteptam sa fie o crestere, dar retalerii au previzionat un consum mai mic de fructe si atunci ne-au oferit preturi mai mici. Ne dorim sa ne extidem suprafata, avem un credit aprobat si vrem sa ne construim propriul spatiu de depozitare, sa construim camere frigorifice! Avem un frigorifer inchiriat, dar vrem sa avem depozitul nostru special pentru cultura de afine.  

Produsele locale încearcă să-și facă loc pe rafturile supermarketurilor Vineri, 03 Iulie 2020 Mihaela Prevenda

Astăzi, 3 iulie 2020, la sediul Ministerului Agriculturii, s-au purtat discuții cu privire la produsele certificate și atestate pe scheme de calitate. Secretarii de stat Aurel Simion și Emil Dumitru au adus la aceeași masă producătorii, respectiv reprezentanții Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, ai Asociației Bio România și retailerii, la întâlnire fiind prezente cinci mari lanțuri de magazine. De asemenea, având în vedere că de vreo trei ani se discută despre o piață a producătorilor în București, la discuții au fost prezenți reprezentanți ai Administrației Piețelor Sector 2. „Am analizat împreună cu producătorii de produse tradiționale și ecologice posibilitățile de promovare cu bani europeni, cât și posibilitatea alocării de spații pentru comercializarea produselor certificate și atestate pe scheme de calitate. Împreună cu reprezentanții hipermarketurilor, a avut loc o dezbatere tehnică referitoare la flexibilizarea procedurilor pentru a facilita micului producător accesul la raft cu produse. Totul are un început”, ne-a declarat secretarul de stat din MADR Aurel Simion.

Piața Colentina din Capitală ar putea fi dată în administrare producătorilor

Președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale (FNPPT), Călin Matieș ne-a comunicat, imediat ce a ieșit din întâlnirea de la minister, că, în timp ce dialogul cu autoritățile este unul coerent și constructiv, relația cu retailerii nu dă semne să se îmbunătățească. „Toți producătorii, de la mic la mare, își doresc ca produsele lor certificate și atestate pe scheme de calitate să ajungă la cât mai mulți români pe masă, ca populația să aibă acces ușor la produsele tradiționale, ecologice. De aceea tot încercăm să ajungem pe rafturile marilor lanțuri de magazine. Însă, acestea au o birocrație mai ceva ca la stat. De exemplu, eu le-am propus ca în fiecare oraș în care au magazin să ne dea un om de contact. Pentru că eu, de pildă, trebuie să vin la București sau unde are supermarketul sediul central ca să discutăm. Or, pe mine nu mă interesează să discut cu cel de la București, care nici nu-mi cunoaște marfa, ci cu un director de la mine din zonă, deoarece produsele mele, produse locale, vreau să fie vândute în magazinele de la mine din regiune, mai ales că produsul tradițional e limitat la cantitate, n-am cum să produc și să vând în toată țara. Greu, foarte greu se lucrează și se dialoghează cu marile magazine! Faci o grămadă de drumuri la ele, în cele mai multe cazuri departe de casă, și bați pasul pe loc, nu se întâmplă nimic. Nu știu, parcă nu înțeleg ce vrem noi. E simplu, vrem ca românii să mănânce produse locale, produse tradiționale, ecologice”, ne-a zis președintele FNPPT.

Totuși, ziua de azi le-a adus și speranță de mai bine producătorilor. Reprezentanții Administrației Piețelor Sector 2 le-au propus producătorilor să le dea în administrare Piața Colentina din București, o piață modernizată și utilată cu tot ceea ce e necesar pentru depozitarea și comercializarea produselor agroalimentare. „Rămâne să discutăm între noi, să vedem cum facem, cum ne organizăm. Cei de la Primăria Sectorului 2 ne-au spus că ne dau piața în administrare contra unei chirii modice. Singura condiție pusă, și de Administrația Piețelor, și de Ministerul Agriculturii, a fost ca în piață să fie comercializate doar produse locale, numai produse certificate și atestate pe scheme de calitate. Ceea ce, oricum, ne dorim și noi, ca în piață să fie producătorul”, ne-a precizat în încheiere Călin Matieș.

Piața Colentina ar putea fi un exemplu pentru restul țării, pentru administrațiile piețelor din toate orașele României, astfel încât producătorul să aibă siguranța valorificării, iar consumatorul să ajungă ușor și rapid la produsele cu gustul de altădată.

România a importat în primele trei luni ale anului carne și organe comestibile în valoare de 257,35 de milioane de euro 03 iul, 2020 | Agerpres România a importat 118.525 de tone de carne şi organe comestibile în primul trimestru din acest an, în creştere cu 7,4%, faţă de perioada similară din 2019, iar valoarea acestor importuri s-a majorat cu 43%, până la 257,35 de milioane de euro, potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare, consultată de Agerpres. Pe de altă parte, exporturile de carne şi organe comestibile în perioada ianuarie - martie 2020 au fost de 4,2 ori mai mici decât importurile, respectiv de numai 27.691 tone. Valoarea exporturilor de astfel de produse a fost de 53,69 de milioane de euro, uşor în scădere faţă de perioada similară din 2019, când s-a cifrat la 54,14 milioane de euro. În primul trimestru al anului trecut, exporturile de carne şi organe comestibile au totalizat 29.386 de tone. În acest context, deficitul în comerţul internaţional (intra şi extracomunitar) cu carne şi organe comestibile a depăşit 203,65 milioane de euro în primul trimestru al acestui an, faţă de 125,37 de milioane de euro în acelaşi interval de timp din 2019. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), deficitul României în comerţul internaţional cu produse agroalimentare a scăzut cu aproape 9% în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2019, până la 440,9 milioane de euro. În primele trei luni din 2019, deficitul înregistrat în comerţul cu produsele agroalimentare a fost de 482,83 milioane de euro. Pe relaţia cu Uniunea Europeană, România a consemnat un deficit de 953,28 de milioane de euro în primul trimestru din acest an, însă în comerţul cu ţările extracomunitare a înregistrat un excedent de 512,37 de milioane de euro. În 2019, perioada analizată, deficitul pe schimburile intra-comunitare a fost de 777,4 milioane de euro, în timp ce pe ţările terţe excedentul a totalizat 294,56 milioane de euro. România a exportat, în perioada ianuarie-martie din anul acesta, 5,14 milioane de tone de produse agroalimentare, în valoare de 1,99 miliarde de euro, în creştere faţă de perioada similară din 2019, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi valoric, când exporturile în ţările intra şi extracomunitare au totalizat 3,83 de milioane de tone, iar încasările au depăşit de 1,61 de miliarde de euro. Pe de altă parte, importurile de produse agroalimentare s-au cifrat la 2,62 milioane de tone în primele trei luni ale anului 2020, o cantitate pentru care s-au cheltuit mai mult de 2,43 de miliarde de euro, în timp ce în perioada similară din 2019 au fost importate 2,26 milioane de tone de alimente, valorând 2,09 miliarde de euro.

Show me the money In iul. 2, 2020  Cătălin Lența

Da, vrem să vedem banii cu care vor fi puse în practică toate promisiunile din așa numitul ”Plan Național de Investiții și Relansare Economică”. Poate nu toți odată, că proiectele s-ar întinde pe 10 ani, dar măcar zece miliarde de euro, păstrând proporțiile. Știu că ni se spune că cea mai mare parte ar veni dinspre Uniunea Europeană, dar vrem să vedem ”partea națională”, adică ceva concret.

Aș vrea să văd de unde vin sumele cu care România ar trebui să contribuie la acest mega-proiect, pe care îl pot considera, fără probleme, drept o strategie națională pe termen scurt. Numai că nu uit că din 4 în 4 ani tot aud de astfel de idei. Vreau să cred că acum ar fi altfel, numai că îmi amintesc că suntem în perioadă de pre-campanie electorală. Și că ceea ce a fost valabil luni în România a devenit incert marți, corectabil miercuri și chiar nociv până joi.

Dacă ar fi să contabilizez toate proiectele, planurile și promisiunile din anii din urmă, îmi dau seama că acum nu prea ar mai fi probleme. Am avea autostrăzi să dăm și la vecini, câte o școală la fiecare elev, și industrie și agricultură de talie mondială (ca valoare). Și de fapt știm că nu este așa. Mai ales că România nu prea are spațiu fiscal pentru astfel de mega-proiecte (necesare, susțin asta) și nici în absorbția fondurilor europene nu am fost campioni.

Dar să lăsăm finanțiștii și economiștii să vadă ce și cum și să ne ocupăm puțin de ploaia de binefaceri pentru agricultură. Guvernul vrea să aloce 410 milioane de euro pentru agricultură şi industria alimentară.

Trec peste faptul că suma în discuție înseamnă mai puțin de jumătate de procent din visurile investiționale, deși nevoia este de zeci de ori mai mare. Dar asta e. Și ce se vrea a fi făcut cu acești bani? Investiţii în construcţia unor depozite de comercializare a produselor agricole, granturi (adică finanțare nerambursabilă) pentru cumpărarea de echipamente pentru irigaţii şi de a