aparate si instrumente optice

7/16/2019 Aparate Si Instrumente Optice

http://slidepdf.com/reader/full/aparate-si-instrumente-optice-563386bc7acc9 1/20

Aparate

si instrumente optice(Suport de curs )

1. Sisteme telescopice .



1.1 Lunete Kepler si Galilei

Luneta este un aparat optic afocal care permite observarea obiectelor

situate la distante mari . Este formata din cel putin doua ansambluri optice : un obiectiv

care formeaza imaginea rasturnata a obiectului aflat la infinit si un ocular care mareste

imaginea data de obiectiv .Clasificare – lunetele pot fi :

- cu sisteme lenticulare numite refractoare : luneta Galilei , Kepler, terestra si

binoclul ;

- cu oglinzi , numite reflectoare : telescoape Newton , Gregory ;

-cu lentile si oglinzi de compensare ;

-speciale pentru fotografiere .Schemele optice ale lunetelor Kepler (fig.1a) si Galilei ( fig.1b ).

Fig. 1

Pentru masurare se foloseste luneta Kepler prevazuta cu reticul situat in planul focal

obiect al ocularului Oc, suprapus cu planul focal imagine al obiectivului Ob. In acest planse monteaza diafragma de camp si diafragma de deschidere este situata in planul

principal obiect . Imaginea imaginii acesteia data de ocular este pupila de iesire pe care

trebuie sa se suprapuna cu pupila ochiului .

1.2 Telescoape astronomice

Telescopul este un instrument optic care , prin

intermediul mai multor oglinzi sau lentile recepteaza si focalizeaza lumina provenita de la

obiecte indepartate si care furnizeaza ochiului observatorului imaginea marita a acestora .

Telescopul are doua caracteristici principale :- poate recepta mai multa lumina ca ochiul uman

si ajuta la observarea obiectelor putin luminoase sau foarte indepartate

- detecteaza cele mai mici detalii , mult mai

bine decat ochiul liber , datorita puterii separatoare mai mari . A ceasta depinde dediametrul odiectivului . (deschidere) Telescoapele astronomice se

caracterizeaza prin calitatea lor optica (finisarea suprafetelor, calitatea lentilelor,centrareamecanica a elementelor ) care trebuie sa fie foarte ridicata pentru a putea permite

performante adecvate obiectelor urmarite cum ar fi : suprafata planetelor , rezolutia

stelelor duble etc. Lunetele pentru

telescoape trebuie sa rezolve obiecte situate la distante mari. Exista multe scheme, cudiferite caracteristici ,preferata fiind schema Ritchey-Chretien , cu oglinda principala

2



parabolica concava si cea secundara hiperbolica convexa , care realizeaza un camp

unghiular mare. Oglinzile se executa din sticle cu coeficienti de dilatare mici ( cuart ,

sticla ceramica Zerodur realizata in Meinz cu a =0,1510 / `C .In fig.2 este prezentata schema de principiu a unui telescop refractor , iar in fig.3 cea a

unui telescop astronomic cu oglinzi ( telescopul astronomic Newton ) ; la acesta

observarea se face la 90` in raport cu axa telescopului . Oglinda parabolica poate fi dinsticla sau metalica . Oglinda secundara este plana iar imaginea obtinuta este dreapta .

Fig. 2

Fig. 3

In fig.4 este

prezentata

schema de

principiuatelescopului

Schmidt –

Cassegrain . Observarea se face inlinie si permite o constructie mai

scurta precum si un camp de observare

mai mare . In schimb constructiaacestui telescop este mai

complicata , ceea ce face sa fie mai scump .

Fig. 4

Calitatea optica a oglinzii principale este esentiala . Oglinda poate fi sferica sau asferica .

Spre deosebire de telescoapele refractoare , aici reflexia nu creeaza aberatii cromatice .

Telescoapele cu oglinzi sunt destinate observarii obiectelor ceresti mai putin luminoase sicare necesita o buna putere separatoare .

1.3 Lunete terestre

3



La observarile terestre trebuie ca ultima imagine sa fie dreapta . Luneta

Galilei satisface aceasta cerinta dar nu permite montarea unui reticul si nu poate fiutilizata pentru masuraturi . Luneta Kepler permite montarea reticulului dar imaginea

finala este inversata . Pentru a transforma luneta Kepler(astronomica) intr-una terestra ,

trebuie ca dupa obiectiv sa fie montat un redresor , care poate fi prismatic sau lenticular .Cele mai folosite sunt cele cu prisme Porro si prisme Leman cu acoperis .Pentru a

produce redresarea imaginii prismele cu acoperis trebuie sa aiba un numar par de

suprafete reflectante .Cele mai utilizate redresoare sunt :

a). redresor cu lentile – multiplica grosimetrul de 1,5

x b). redresor cu prisme Porro –este un redresor de inaltacalitate ; nu mareste grosimetrul . Este cel mai utilizat in constructia lunetelor terestre .

c). redresor cu lentile si

prisme Porro – este utilizat pentru telescopul Newton multiplica de 2,8 x grosimetrul

ocularului .

Fig. 5

Luneta cu redresor prismatic – luneta monocolara .

Fig. 6

1.4 Obiective si oculare pentru sisteme telescopice .

Obiectivele sunt ansambluri optice care au rolul de a forma primaimagine reala a obiectului din spatiu .

Obiectivele pentru sisteme telescopice realizeaza imagini

reale ale unor obiecte indepartate . Aceste obiective sunt simple , formate din doua lentile

lipite -dublet acromat corectat la aberatia cromatica , apocromat –corectata lacromatism , sfericitate si coma sau separate prin inele distantiere . Obiectivul lunetei mai

poate fi format din oglinzi sau din lentile si oglinzi . Au un camp unghiular redus si de

aceea se corecteaza numai din punct de vedere al cromatismului , aberatiei de coma si alaberatiei de sfericitate , celelalte aberatii fiind neglijabile .

Caracteristicile principale sunt : -

distanta focala- deschiderea relativa

4



- distanta dintre doua puncte (linii ) Cateva

obiective utilizate frecvent :

a).Obiectiv tip Fraunhofer – dublet nelipit , compus dintr-o lentila convergenta Crown sio lentila divergenta din Flint .

Fig. 7

b).Obiectiv de tip Gauss – contine doua lentile nelipite .

Este corectat la sfericitate pentru doua radiatii .

c). Obiective de tip

Clairaut si de tip Mosotti- sunt formate dintr-un singur dublet lipit , lentilele mai mari

neputand fi lipite rigid datorita diferentelor de dilatare diferita a sticlelor .

d). Obiectivul triplet tip Harrting – construit dintr-un triplet lipit , avand curburileinterioare egale si cu doua forme constructive : o lentila divergenta din flint intercalata

intre doua lentile convergente din crown (d) sau o lentila convergenta din crown intre

doua lentile divergente din flint (e) .Obiectivele lipite prezinta avantajul unei montari mai usoare . Obiectivele nelipite pot fi

corectate mai bine .

Fig. 8 Tip de obiectiv cu oglinda .

Obiectivele sistemelor telescopice au distante focale mari necesitandtuburi metalice de lungime mare, care au inerent abateri dimensionale , de forma si de

pozitie . Din acest motiv piesele optice necesita monturi speciale .

Ocularele – sunt sisteme optice care functioneaza ca o lupa cu

obiectul situat in planul focal obiect . Acesta mareste imaginea furnizata de sistemul opticsituat anterior (obiectiv) . Pot fi simple sau compuse . Cele compuse sunt formate din

doua parti : lentila de ochi , situata de partea ochiuui si lentila de camp , situata in partea

opusa . Pentru ca ochiul sa priveasca in repaus trebuie caimaginea virtuala si marita data de ocular sa fie situata la infinit pentru ochiul emetop sau

la distanta punctului remotum pentru ochiul ametrop . Din acest motiv ocularele sunt

prevazute cu monturi speciale care permit deplasarea axiala a sistemului optic .Din punct de vedere al

plasarii ocularului in raport cu imaginea data de obiectiv se deosebesc :

- oculare pozitive – oculare plasate dincolo de imagine

5



- oculare negative – imaginea furnizata de obiectiv se formeaza intre lentila de camp si

lentila de ochi , in focarul obiect al lentilei de ochi pentru ochiul emetrop .

Cele mai folosite tipuri de oculare sunt :

1. Ocularul Ramsden –format din doua lentile convergente , de obicei plan-convexe .

2. Ocularul Huygens – este un ocular negativ , imaginea formandu-se intre cele doua

lentile . Ocularul poate fi :- Huygens simplu – format din doua lentile plan-convexe ,

imaginea este buna doar in

centrul campului ; - Huygens acromatic – cu treilentile si imagine mai buna in tot campul ; - Huygens modificat – cu

doua lentile dar cu o calitate mai buna dacet cel clasic . 3.Ocularul Kellner –

elimina aberatiile cromatice . Fata de ocularul Ramsden , lentila de ochi este un micdublet lipit , acromat , format dintr-o lentila convergenta si una divergenta din sticla

optica cu indici de refractie diferiti .

4.Ocularul ortoscopic – realizeaza o corectie de calitate a sfericitatii si cromatismului,

fiind indicat pentru mariri puternice .

1.5 Aparate cu sisteme telescopice .

1.5.1. Refractometrul Badal . Este o metoda care sta la baza functionarii multor tipuride refractometre care permit examinarea computerizata a refractiei , cum este dioptronul.

Dioptronul este un autorefractometru in inflarosu a carui functionare se bazeaza penetitatea imaginii pe retina a unui test . Principiul metodei este prezentat schematic in

figura de mai jos .

6



Focarul imagine al lentilei este asezat in planul pupilei ochiului . Sursa de lumina poate fi o lamp conventionala cu incandescenta

avnd un filtru special Kodak , sau o dioda (LED) . Ambele produc o emisiune cumaximulspectral in inflarosu apropiat .

Testul T1 este de fapt un

cilindru rotitor cu fante de latime egala . Imaginea se formeaza pe retina sau invecinatatea acesteia . Oparte din lumina care formeaza aceasta imagine este reflectata de

retina si formeaza o imagine conjugata T1’pe masca . Masca are fante de aceeasi marime

cu cele ale cilindrului .Cand T0’ este net pe retina , T’1 este in planul mastii si fantele din

7



imaginea cilindrului coincid cu fantele din masca . Fotodetectorul primeste maximum de

lumina . Ordinatorul refractometrului controleaza miscarea lentilei L2si a rotii analizand

semnalul primit de fotodetector . Executa 6 masuratori pentru alte meridiane si pentruaceasta ansamblul format de izvorul de inflarosu , prismele din constructia aparatului si

masca se rotesc si fantele sunt pozitionate perpendicular pe orientarea meridianului

studiat . Teoretic sunt suficiente trei masuratori . Dioptronul face 6 masuratori pentru aameliora precizia de masurare . Calculatorul analizeaza rezultatele si acestea sunt tiparite

pe un tichet . Masuratorile pot fi afectate de

erori din urmatoarele cauze : - transparenta proasta a mediilor oculare

- afectiuni ale corneei sau retinei

- fixare instabila- pupila mai mica de 2 mm in

diametru - ametropii

superioare posibilitatilor de masurare ale aparatului

- pozitie necorespunzatoare a pacientuluiin timpul masurarii

- acomodare instrumentala . Autorefractokeratometru automat

Proiectat pentru masurari rapide si precise, bazate pe tehnologia opticade la Huvitz.

Masurare keratometrie cu ajutorul a doua cercuri mira si 2 LED-uripentru determinarea curburii si puterii de refractie

Mod autostart, cu ajutorul caruia dispozitivul mentine incetosarea pentmai multe masuratori, lucru care-l face ideal pentru copii sau pacienticare fixeaza greu tinta.

Functii avansate precum: gama larga de masurare, curbura lentilelor dcontact, distanta pupilara, distanta vertex, masurarea pupilei si irisului(prin inghetarea imaginii)

Usor de folosit prin urmatoarele caracteristici:

- ecran color LCD de 5,7" pentru imagini in timp real

- indicator de focalizare pentru pozitia optima a ohiului

- blocare cu o singura atingere

- imprimanta de mare viteza (3 secunde)

- posibilitate de conectare cu alte dispozitive Huvitz pentru obtinereaunui sistem complet de refractie

dimensiuni: 252 X 510 X 450 mm

8

http://www.argusoptik.ro/nou/img/charopscrk7000-a.jpg



1.5.2. Frontifocometrul .

Se foloseste pentru determinarea puterii dioptrice la centrul lentilelor cu

axe simetrice si astigmatice, precum si a combinatiilor , in intervalul +/- 25,00 dpt ; de

asemenea , se pot determina directiile principale ale lentilelor astigmatice , precum siactiunea prismatica intre 0 si 6,5 dpt si directia bazei lentilelor prismatice .

Frontifocometrul se compune din :

- sursa de lumina care ilumineaza un test mobil de-a lungul axei optice a aparatului- colimator

- suport care sprijina lentila de masurat

- sistem cu tus- sistem de vizare constituit dintr-o luneta astronomica cu un reticul gradat in planul focal

imagine al obiectivului

- sistem de citire a puterilor dioptrice , a carui rigla gradata este solidara cu testul .

Puterea dioptrica a lentilei este corect masurata atuci cand testul se vede net , aceasta

relevandu-se cu putere pe rigla gradata .Lentila este centrata atunci cand axa optica a acesteia coincide cu axa optica a aparatului .

Aceasta pozitie este obtinuta atunci cand testul ocupa pozitia in centrul reticulului . Cuajutorul sistemului cu tus se vizualizeaza centrul , marcandu-l pe lentila .

Drumul razelor luminoase . Imaginea testului trebuie sa se formeze la infinit pentru a putea fi vazuta net prin luneta

de vizare . Fara lentila de masurat , conditia este indeplinita atunci cand testul este in

focarul colimatorului .

Posibilitatea masurarii puterii dioptrice a lentilei se datoreaza constructiei

frontifocometrului care pune in coincidenta focarul lentileicolimatoare cu punctul de

sprijin al lentilei de masurat . Acest punct de sprijin nu este altul decat varful dioptrului

lentilei de masurat .

9



lensmetru automat

- masurare progresiva mai eficienta prin algoritmi avansati

- gama de masurare intre +25D si -25D

- mod prisma aditionala, puteti alege intre 5 si 10

- mod pentru ochelari de soare intunecati

- masurarea lentilelor de contact

- senzor PD integrat

- estimari UV cu valori numerice exacte

- masurarea lentilelor de contact prin dispozitivul optional

- ecran LCD color pivotant -5 pana la 60 de grade, cu

luminozitate si claritate crescute

- suport de masurare compact, util pentru masurarea lentilelorinramate in rame mici

- interfata grafica utilizator

- imprimanta termica integrata

10



- dimensiuni compacte (190 x 377 x 237)

1.5.3. Sinoptofor

Sinoptoforul

este un stereoscopcare permite examinarea si tratamentul diverselor heteroforii,al slabiriiamplitudinii de convergenta relative si tot felul de strabisme.

11



Aparatul are in componenta doua colimatoare de constructie speciala, corespunzatoare

celor doi ochi. Fiecare ochi priveste prin obiectivul colimatorului corespunzator imaginea

mirei test iluminata de sursa de lumina. Colimatoarele sunt montate pe brate care serotesc in jurul unor pivoti ale caror axe trebuie sa treaca prin centrele de rotatie ale

globilor oculari. Distanta dintre pivoti poate fi reglata precum si reazemul barbiei

pacientului, astfel incat axele optice ale celor doua colimatoare sa coincida cu liniile de privire. Mirele, situate in planele focale ale colimatoarelor,pot fi schimbate. Axele optice

ale obiectivelor se pot roti in plan vertival cu ± 30˚. Mirele test se pot roti si se pot

deplasa pe verticala.

2. Lupe

Lupa este un sistem optic convergent care formeaza o

imagine dreapta , marita si virtuala a unui obiect . Actiunea optica a lupei consta in

marirea unghiului sub care se vede obiectului . Pentru ca ochiul sa priveasca in repaus( fara efortul de acomodare ) trebuie ca obiectul sa fie situat in planul focal obiect ,

imaginea sa formandu-se astfel la infinit . Pentru masurare lupei ii este necesar sa se

monteze o diafragma de deschidere mica in planul focal imagine .Clasificarea lupelor – dupa gradul de corectare al

aberatiilor deosebim : a). Lupa simpla – este o lentila de cea mai buna forma privind

abetatia de sfericitate sau aberatia de coma sau poate avea suprafete asferice (fresnel,

parabolice) . b). Lupa compusa – este alcatuita din cel

putin doua lentile lipite sau nelipite , in scopul corectarii unor aberatii ; cele mai intalnitesunt : - lupa acromatica – este un sistem optic

alcatuit din doua sau mai multe lentile , care formeaza o imagine corectata cromatic .- lupa aplanetica –este un sistem optic

alcatuit din doua sau mai multe lentile , imaginea este corectata de astigmatism si de

curbura de camp . - ocularul poziti – alcatuit din mai multe lentile .

- microscopul – este o lupa alcatuita din doua sisteme situate la distanta .

12



Alte tipuri de lupe :

1. Lupa simpla . Ca lupa simpla poate servi o lentila cu aberatie minima .

Lentilele menisc pentru ochelari prezinta avantajul ca sunt stigmatice .2. Lupa compusa . Este constituita din

mai multe lentile . Daca se lipesc doua lentile plan – convexe cu suprafetele plane pe un

disc metalic , care are rol de diafragma , se obtine o lupa groasa (a) .

In constructia aparatelor se folosesc lupe plan-cilindrice groase (b) . Lupa acromatica este

constituita din doua lentile lipite (c) . Pentru a se obtine lupe aplanetice sau astigmate sefolosesc combinatii de 3 , respectiv 4 lentile (d) .

3. Lupe complexe . Au un dispozitiv de marire , cu actiunea unei lupe , prevazut cu

prisme , cu excelente calitati optice corectat de aberatii pentru mariri mai mari de 3x .Toate suprafetele optice sunt tratate antireflex ,ceea ce imbunatateste transmisia luminii si

contrastul . Aberatiile sferice precum si aberatiile cromatice sunt eliminate , flexibilitatea

montajului permite reglajul in raport de distanta pupilara .

13



lupe pentru citit

- lupe de mana cu lentile asfericeusoare, tratate impotriva zgarieturilor

- cu sau fara iluminare LED

- design modern, ergonomic, pentrudreptaci sau stangaci

- schimbare usoara a bateriei

- magnificatie 8-24 D

Telelupe . Lupe binoculare .

Lupele montate pe ochelari pot fi strabatute cu usurinta deasupra directia

privirii , fara a se afecta alinierea . Pernitele nazale moi , se construiesc din silicon si previn alunecarea . Sunt utilizate in medicina si tehnologie lasand mainile libere pentru

activitatea de efectuat . Folosesc sistemul telescopic Kepler si se fixeaza pe un suportreglabil astfel incat sa asigure un confort maxim . Pot fi purtate si in fata ochelarilor decorectie datorita ocularelor speciale .

SCHWEIZER

Kepler

- sistem telescopic cufocalizare intre infinit si250 mm

- se monteaza pe ochela

14



Oftalmoscopul simplu

Principiul oftalmoscopiei consta in aceea ca observatorul examineazafundul de ochi al pacientului folosind sistemul optic al acestuia drept lupa .

Imaginea unui segment obiect de pe retina prin

sistemul optic al ochiului va fi : - la infinit , in cazulochiului emetrop - in

fata si rasturnata , in cazul miopului

- in spate si dreapta , in cazul hipermetropului .Observarea retinei pacientului se poate face daca sunt

indeplinite conditiile : - retina sa fie iluminata convenabil

- campulcercetat din retina pacientului sa corespunda cu campul vizual al observatorului

- ochii pacientului si observatorului sa fie compensati cu lentileasa ca retinele lor sa fie

conjugate .

Iluminarea retinei pacientului poate fi transclerala sau prin pupila .

Cel mai frecvent este folosita iluminarea prin pupila .Metode de oftalmoscopie

a). Metoda directa – consta inobservarea imaginiiretinei pacientului direct prin sistemul sau optic . Ochiul pacientului

are rol de lupa cu putere de 60 dpt. b). Metoda

indirecta – asigura un grosisment mare dar camp mic .Oftalmoscopul este un aparat optic care permite proiectarea pe retina a unui

fascicul luminos si observarea zonei luminate dupa o axa cat mai apropiata de cea a

fasciculului de iluminare .

Observarea poate urmari :

- examinarea structurilor oculare interne : iris , cristalin, retina , corp vitros si investigarea patologiei

- examinarea corneei , camerei anterioare ,

cristalinului : depistarea defectelor de transparenta ale ochiului , depistarea de corpuristraine - determinarea ametropiei si evolutia lor

prin citirea puterii lentilei de acomodatiei . Oftalmoscopul se compune din :

- sursa de lumina-

condensator

- un filtru verde (nu trebuie sa fie rosu) care mareste contrastul vaselor

de sange - diafragmele , care permit adaptarea unei iluminari maxime a funduluide ochi sau a structurilor anterioare

- o mira test care se proiecteaza pe retina

- doua obiective- o oglinda deviatoare ,

reglabila , care permite iluminarea fundului de ochi - un disc Recoss

compus din lentile de acomodare ce permit o observare fara efort .

15



Functionare : fundul de ochi al pacientului este iluminat cu un fascicul luminos

provenind de la sursa de lumina si deviat de oglinda . Astfel , iluminat fundul de ochi

devine sursa luminoasa pentru observare . Ochiul pacientului serveste in acelasi timp delupa pentru observarea fundului sau de ochi . O chiul pacientului si cel al observatorului

sunt corectati daca este necesar astfel incat cele doua retine sa fie conjugate . Astfel ,

puterea lentilei de acomodare este aproximativ egala cu suma puterilor de refractie aleochiului pacientului si cel al observatorului .

Oftalmoscop Heine Beta 2005- sursa de lumina Heine XHL xenon halogen de 2.5 sau 3.5 V

- dioptrii de la -36 la +38

- 7 filtre de test cu interferenta de filtru rosu

16



Retinofort – serveste pentru fotografierea fundului de ochi .

3. Microscopul .Este constituit din doua sisteme optice

convergente obiectivul si ocularul , fixate la extremitatile unui tub care poate fi deplasat

de-a lungul axei pentru a putea fi apropiat sau departat de obiect . Un rol importanteste

sistemul de iluminare . Tipuri de microscoape : - biologic

- de masurat

- stereomicroscop cu lampa cu fanta .Biomicroscopul .

Este utilizat in oftalmologie , dotat cu sisteme de iluminare speciale ,

prevazute cu un dispozitiv numit “lampa cu fanta” ce ofera mai multe posibilitati deiluminare a corneei si vizualizand diferitele afectiuni : leziuni ale corneei , adancimeaacestora , distrofii punctuale , opacitatea cristalinului (formarea cataractei ) , evidentiaza

atrofia irisului sau pierderea epiteliului sau pigmentar .

Schema optica simplificata a dispozitivului “lampa cu fanta” .

17

http://www.argusoptik.ro/nou/img/oftalmoscopheinebeta200-a.jpg



Biomicroscop

Date tehnice:

Se livreaza cu tablie pentru masa

Sursa de alimentareAjustamentul diopterului: -5D- +3D

Inaltimea fantei: 0mm-12mm: ajustabila in continuuLatimea (diametrul) fantei: de la 0.3mm-pana la 12mm: ajustabila in continuu

Ajustarea magnificatiei: 6X, 10X, 16X, 25X, 40XAccesoriile standard includ:

- husa de protectie- maneta de calibrare

- lampa de rezerva- hartie pentru suportul de barbie- sigurante- scut pentru respiratie

- chei pentru intretinere- cablu pentru electricitate

- adaptori pentru camera foto digitale si camera CCD

- include camera CCD, cablu firewire si soft

18



ALTE APARATE FOLOSITE IN ATELIERE DE OPTICA MEDICALA

19

http://www.argusoptik.ro/nou/img/huvitz-HS-5000.jpg



Masina de gaurit GFC - DIGITALA

Date tehnice:

Include: Masina de gaurit digitala

Burghiie

PeriiTransformator

Suport pentru ventuze

Inclinatia reglabilaSistem de centrare al lentilelor ce asigura o aliniare

perfecta a axelor

Adaptor de suporti de ventuze diferite tipuri (la cerere):weco / briot / indo / essilor ...

Sistem de eliminare a vibratiilor

Sistem de fixare a lentilelor cu ventuze reglabile

Capabil de gaurire, increstare si despicare a lentilelor 2 ecrane digitale pentru centrarea, memorarea pozitiei

demolensului, pentru o inalta precizie.

Colorator lentile

Masina coloreaza lentile organice prin scufundarea intr-o

baie cu solutie de ulei colorat, agitat magnetic

permanent.

Temperatura si viteza agitatorului mecanic sunt pastrateconstante.

Include termostat pentru reglarea temperaturii

20

http://www.argusoptik.ro/nou/img/gfcdigital-a.jpg

aparate si instrumente optice

Documents