PEVISTA ECONOMICĂ. Apare odatâ pe săptămână.

„Revista Economică" se publică din însărcinarea şi cu ajutorul institutelor de credit: Albina", „Ardeleana", „Aurăria", „Beregsana": „Berzovia", „Bihoreana", „Bistriţana", „Bocşana", „Brădetul", „Cassa de păstrare"

Miercurea, „Cassa de păstrare" Selişte, „Chioreana", „Cordiana", „Corvineana", „Crişana", „Detunata", „Doina", „Economul",. „Făgeţana", „Fortuna", „Furnica", „Grăniţerul", „Haţegana", „Hondoleana", „Hunedoara", „Iulia", „Lipovana", „Lugoşana", „Lucea-

ferul", „Mercur", „Mielul", „Munteana", „Mureşana", „Mureşanul", „Nădlăcana", „Nera", „Olteana", „Orameeana", „Patria", „Plugarul", „Poporul", „Racoţana", „Sătmăreana", „Sebeşana", „Selăgeana", „Sentinela", „Silvania", „Someşana", „Steaua", „Timişana", „Vlpiana",

„Victoria", „Vlădeasa" şi „Zlăgneana".

Preţul de prenumerare: pe 1 an K 16-—, pe 1 / 2 an K 8-—.

DlHECTOK: Dr. C O R N E L D I A C O N O V 1 C H .

Taxa pentru inserţinni: de spaţiul unui cm 2 câte 10 fileri.

Anul IV. Sibiiu, 1 Martie 1902. Nr. 9.

Cambii despre sume mici. In adunarea generală din 4 Februar ie c. a Bănci i

austro-ungare s'a discutat asupra circulaţiunii cambii lor despre sume mici . Chest iunea a atins-o acţ ionarul Alfred de Lindheim, — un bărba t cu bogate experienţe pe terenul technicei de bancă , câşt igate în calita te de membru al consiliului de administraţiune la Uni-onbank, — pronunţându-se as t fe l : „Vreau să amint e sc , c ă spre m a r e a mea mulţămire va loarea medie a cambii lor escompta te este în s c ă d e r e ; aceas t ă cifră făcea înainte cu vr'o 2 0 de ani 1 8 0 0 fl., pe când acum s ' a redus la K 1 4 0 0 — . Ar fi de dorit, c a in rapoarte le viitoare a le B ă n c i i să ni se presinte, întru-cât va fi posibil, date stat is t ice detaiate referitor la escomp-t a r e a de cambi i mici , fiind-că noi în aceas t ă privinţă suntem departe de F ranc i a , unde numărul cambi i lor mici â frcs 1 0 0 - — este foarte mare , şi numărul a c e s tor cambii mici provenite din negoţul şi industria Pa risului, nu s 'a redus nici chiar în timpul crisei mari financiare, c i din cont ră a c rescu t" . L a a c e a s t a a răspuns secretarul genera l de Pranger u rmă toa re l e : „In-tr 'adever e de regretat , că în comerciul nostru găsim a ş a de puţine cambii mici . Micul comersant şi industriaş accep tează rare-ori . Ace ia cari pe t rec în mijlocul comerciului sciu foarte bine, c ă pe când în F r a n c i a se accep tează cambii de 10 şi 5 frcs,, la noi abia se întâmplă aşa ceva . Din publicaţiunile noastre este evident, c ă noi primim cambii mici, şi pot să V e asigur domnilor, c ă aş fi mândru să putem publica, că portfelul nostru cuprinde o cifră mare de astfel de cambii, pentru-că a c e a s t a ar fi un semn bun pentru referinţele noastre financiare". Aceas tă scurtă discu-siune a fost primită cu „aprobări" din par tea acţ ionarilor presenţi .

T o t aces t obiect a format ceva mai nainte substratul unei vii discuţiuni între mai multe camere c o mercia le din Germania . Ansă la aceas t a a dat c a m e r a comerc ia lă din Heidenheim, ca re a lansat idea de a re -stringe circulaţ iunea cambii lor mici din motive economice. Camera considera aceas tă reformă c a un remediu

pentru îmbunătăţ i rea referinţelor de plată nesat isfâce-toare in comerciul intern, deoare ce tocmai cambiile mici, cari circulează în misură mare, causeasă o sumedenie de neajunsuri. Delăturarea inconvenientelor amintite — după-ce apelul făcut la adresa publicului mare n 'a aflat resunet , — o crede posibilă numai prin oprire pe ca lea legislaţiunii de a lua anga jamente cambia le în sume mici şi prin modificarea ordinaţiunii cambia le intr 'acolo, ca suma cambia lă să fie de cel puţin 1 0 0 M. (mărci) . Resultatul aces te i propuneri re ac ţ ionare nu se poate ancă prevede, dar se trage la îndoială primirea ei, pentru-că întrebuinţarea cambii lor este mult mai îndatinată atât la meseriaşi i şi industriaşii mici , câ t şi la asociaţ iuni agricole şi cas se de păstrare, decât să se poată delătura deodată.

F a ţ ă de memoriul camere i comerc ia le din Heidenheim, presentat „Handelstag"-ului german, mai multe c a m e r e comerc ia le , din Elberfeld, Bonn , Heidelberg, K i e l , Miinchen, au declarat , c ă nu pot sprijini aceas t ă propunere.

Camera comerc ia lă din Elberfeld se exprimă astfel : „Camera comerc i a l ă din Heidenheim ne anunţă un memoriu cătră „Handelstag", ca re intenţ ionează delăturarea cambii lor mici sub 100 M. In acel memoriu se susţine, c ă aces te cambii formează o causă specială a referinţelor de plată nesat isfăcătoare în viaţa comerc ia lă germană, pentru care sufer mai ales c o mercianţi i mici. Fi ind-că ei nu pot refusa din cons i -deraţiuni de afaceri astfel de cambii mici, ar trebui oprită pe ca l ea legislaţiunii emi terea de cambii sub 1 0 0 M.

„După experienţa noastră referinţele de plată ge r mane nu sufer atât din causa unei prea mari circulaţiuni de cambii , câ t sufer din contră din causă , c ă sistemul nostru de t rate nu este destul de desvoltat. Urmarea este c ă o mare parte din capitalul comerciului german este legată în formă de pretensiuni de condică, i a r comercianţ i i sunt mai mult avisaţi la credite în contul libertăţii şi independenţii lor decât ar fi de lipsă după suma mij loacelor lor licuide. Mobilisarea pretensiunilor de cont prin trasări es te acomodată de a delătura aces t inconvenient şi este în interesul comerciului de a-

12

introduce cambia in locul pretensiunilor de condică. R e -cunoaseem, că plăţile cu cambii , mai ales neaccep tate , în sume mari şi pe pieţe secundare, sunt mai incomode decât numerariul. Dar aces t inconvenient se cont raba lansează îndeajuns prin împrejurarea, c ă comerciu] de mărfuri, construit pe sistemul de trate, face posibil mult mai iute o lichiditate a capitalurilor investite, şi că în locul unei pretensiuni de condică se nasce o pretensiune cambia lă cu posibilitatea de a o real isa mai uşor. Dacă pe lângă aces t ea Reiehsbank-ul continuă a-'şi înmulţi sucursalele, atunci pieţele se cundare dispar mereu, numeral cambii lor uşor de negocia t c re sce , şi de sine scad greutăţile de cari se plânge camera comerc ia lă din Heidenheim. Din aces te puncte de vedere generale economice a r trebui căutat să se favoriseze circulaţ iunea cambiei , iar nu să se restr ingă cum doresce memorandul camere i comerc ia le din Heidenheim".

Camera comerc ia lă din Bonn dice în răspunsul s e u : „După părerea noastră referinţele de plată ne-mulţămitoare ale comerciului german nu se pot atribui tocmai numărului mare al cambii lor mici în circul aţiune şi în tot caşul nu se pot îmbunătăţi aceste re

ferinţe prin retragerea din comerciu a unui mijloc esenţial de plată, cum sunt cambiile mici sub 100 M. Ori cum am privi lucrul, pentru comerc ian t este mai b ine , d a c ă are în mână o cambie cu prospect de a o în-ca s sa la scadenţă , decât numai promisiuni frumoase. Chiar şi în caşul , când s'ar refusa plata unui accept , creditorul poate spera cu mai multă probabili tate să-şi încasseze pretensiunea pe cale cambială , decât pe ca lea procesului civil, şi apoi spesele are să le su-poarte acceptantul . Deci restr îngerea circulaţiunii de cambi i ar constitui mai mult un desavantagiu al c o merciului şi noi am dori tocmai în interesul comerciului german, ca sistemul de t rate să se perfecţ ioneze şi cambia să cuce rească câ t mai mult terenul pretensiunilor de condică" .

C a m e r a comerc ia lă din Heidelberg d i ce : „Nu negăm, că accepte le mici, mai a les cele de plată în pieţe secundare , causează adese-ori mari spese de protest, e t c , dar t ragem la îndoială că suprimarea aces tor cambi i ar produce o îmbunătăţ i re a referinţelor de plată în comerciu . Credem din contră că tocmai întrebuinţarea acestor cambii contribue la sunarea creditului, obicinuindu-se acceptanţii a regula punctual"-.

Camera comercia lă din Kiel obse rvă : „Prin subscr ie rea unei cambii , debitorul a recunoscut o datorie, c a r e e de valoare pentru creditor, fie suma cât de mică . Afară de a c e e a prin delăturarea cambii lor sub 1 0 0 M. s 'ar reduce mij loacele de circulaţ iune, c e e a - c e t rebue evitat în tot caşu l" .

I a r raportul camere i comerc ia le din Miinchen conţ ine următoarele : „Pentru un comerciant , industriaş şi meser iaş este un avantagiu nu atât împrejurarea, c ă a re ceva avere, ci mai a les , c ă o poate mobilisa, poate lucra cu ea , şi prin învârtire repeţi tă în cursul unui an, poate câşt iga repeţit . Dar şi când mobili-

sarea mai uşoară ar avé de scop numai înlesnirea posibilităţii de plată, comercianţ i i câşt igă vază înaintea furnisorilor şi vor fi mai bine şi mai eftin serviţi, deci pot progresa mai uşor. D a c ă mij loacele proprii sunt plasate pe termine mai scurte , se reduce neces i t a tea de a ce re credit la bănci , şi prin urmare cu atât mai uşor îşi pot deschide credit în cas de trebuinţă, cu câ t mai puţin îl folosesc fără lipsă. T o c m a i pentru a jungerea acestui scop este indispensabilă cambia , dar e fapt, că în Germania se întrebuinţează cu mult mai puţin aces t mijloc de plată decât în vec ina Franc ia , şi mai ales cambii de 1 0 0 şi mai mici de 100 M., al căror număr în 1 9 0 0 a fost la Re ichsbank de 4 5 2 , 5 9 1 bucăţi din 4 . 4 1 6 mii. O restr ìngere, c a c e a proiectată , ar face de tot sau în parte ilusoric scopul numeroaselor fondări de asociaţiuni de credit, şi ar împedeca posibili tatea lor de exis tenţă . Dacă e să vedem reali-sându-se vr 'odată principiul de a plăti cu bani gata în negoţul de mărfuri, atunci nu trebue conturbată ci favorisată circulaţ iunea cambiilor, ca antemergătoare acele ia , şi micul industriaş cinstit, ca re a subscris o cambie , se va strădui a face ordine şi în încassa rea creanţe lor sale. Aşa dar cambia are şi o influinţă educativă, ce nu se poate despreţui. Propunerea din chestiune are şi o parte politică, căci prin ea s 'ar restrìnge l ibertatea de acţ iune a unei mari părţi din popora-ţiune şi s 'ar atinge l ibertatea profesională".

Mai departe se arată că pe când „Re ichsbank u -u l ave în 1 9 0 0 rotund 5 mil ioane cambii , Crédit L y o n nais avé în aee laş an 16 milione şi Soc ié té General chiar 3 3 mii., fără ca aces te 2 institute să fi avut de împlinit a c e a problemă ce o are Reichsbank-ul . Pe când valoarea medie a unei cambii de piaţă e ra in Germania de 2 5 0 0 M., şi a unei cambii asupra altor pieţe de M 1704 , valoarea medie a unei cambii la Crédit Lyonnais era frcs 7 0 0 , iar la Soc ié t é General frcs 4 3 0 . L a Re ichsbank nu făceau în 1 9 0 0 cambii le sub 1 0 0 M. nici 10 procente din întreg revirementul, de atunci însă s'a mărit numerai lor cu c i rca 5 0 procente .

(după S. u. R. Z. de —n).

Chestiunea siguranţei fondurilor private de pensiuni.

Fal imente le de bănci şi întreprinderi industriale, cari s'au succedat în anul t recut în Germania , din nou au atras atenţ iunea asupra fondurilor de pensiuni pentru funcţionarii întreprinderilor part iculare. Aces te fonduri — după-curmarată un articol din „Oester . R e v u e " , — în urma întâmplărilor aminti te , au fost parte serios periclitate, parte au ajuns în massa con-cursuală şi s'au perdut total . Astfel s 'a născut idea de a găsi o ca le pe care s 'ar pută evita în viitor un a semenea pericol .

De altcum perderile menţ ionate nu represintă nici decum sume mici . Aşa de exemplu „Leipziger

B a n k ; ; avea cu 31 Decembre 1 9 0 0 la contul fondului de pensiuni pentru funcţionari suma de 7 5 2 , 4 5 6 mărci , ,Preussische Hypothekenbank" 5 0 0 , 0 0 0 mărci , „Deutsche Grundschuldbank" 3 0 0 , 0 0 0 mărci , Actien-Gesellschaft fur Grundbesitz 2 0 0 , 0 0 0 mărci . Aceste fonduri formau aproape exclusiv dotări a le numitelor institute din profiturile lor, fără c a funcţionarii să fi contribuit ceva la e le . Din un motiv necunoscut fondul de pensiuni delà „Preuss ische Hypotekenbank", deşi administrat separat , a fost transpus administraţiunii generale a băncii , şi astfel a ajuns în massa concursuală . Cam analog stau lucrurile la „Deutsche Grundschuldbank".

L a „Actien-Gesellschaft fur Grundbesitz" valorile de acoper i re ale fondului de pensiuni figurau c a act ive ale societăţ i i . Aces tora se pusese ca eontra-posiţie la pasive „contul fondului de pensiuni pentru funcţionar i" . Prin aceas t a fondul s'a transformat în o datorie de cont a societăţi i , a cărei l icuidare în situaţia în ca re se găsesce socie ta tea , este foarte problematică . In toate aces te caşuri şi în altele, cari s'au mai ivit de atunci, s 'a négligeât fixarea contractuală a drepturilor părtaşi lor aces to r fonduri şi acum se a ra tă urmările aces te i încrederi oarbe .

Astfel de întemplări triste sunt o severă admo-niare că t ră toţi funcţionarii bănci lor şi aşedămintelor industriale. Soc i e t a t ea c e a mai binefundată poate ajunge în situaţiuni precare , precum s'a dovedit prin experienţele mai recen te . Iar in a semenea caşuri acţ ionari i , car i represintă numai interesele lor, nu au deosebit motiv a ceda funcţionarilor favoruri, ci ridică pretensiuni şi asupra astorfel de fonduri, dacă numai s e pot găsi titluri de drept pentru a semenea cereri . Funcţ ionari i supoartă astfel de perderi, fără vină proprie, din causă c ă în ce le mai multe caşuri nu pot exerc ia nici o influinţă asupra contării valorilor din ca re se compune fondul lor de pensiune.

L a urmă autorul articolului ajunge la conclu-siunea, c ă singurul mij loc posibil pentru evi tarea unor a s e m e n e a eventualităţi , a r fi dacă fondurile de pensiuni private s 'ar lăsa în administrarea societăţ i lor de asigurare bine acredi ta te , cari ar stabili condiţii favorabile pentru a s e m e n e a caşuri .

Din par tea noas t ră observăm la aces tea , că autorul articolului a uitat să spună, c ă ce garanţie absolută poate oferi şi o bancă de asigurare, dacă face aser ţ iunea c ă şi „cea mai binefundată" societa te , poate ajunge în situaţii p recare ? Ca apărător al intereselor societăţ i lor de asigurare natural c ă se gân-desce la natura de cont rac t a poliţei de asigurare prin care s 'ar garanta drepturile. Dar să nu se uite, c ă în caşurile de faliment mai sus amintite, s'a dovedit pe deplin greşi ta administrare generală prin abateri delà statute şi prin a runcarea în speculaţii periculoase a societăţi lor respect ive.

Unde însă principiile de conducere sunt basa te pe idei de consolidare internă, şi unde statutele se observă strict, este aproape exclus c a situaţiile prec a r e să cuprindă aşa d'odată vre-o instituţiune de bani .

Iar cât privesce fondurile de pensiuni, dacă a c e lea se administrează separat de cea la l tă avere a societăţii , aşa încât în bilanţ să se facă evident a c e a s t a pană la neîndoială, şi raporturile de drept ale funcţionarilor la ace le fonduri se reglementează prin dis-posiţii c lare şi obligatoare pentru socie ta te şi funcţionari, s 'a făcut în deajuns pentru asigurarea viitorului muncitorilor institutelor de bancă . #

R E V I S T A F I N A N C I A R Ă .

Situatiunea. -Sîbiiu, 28 Februarie 1902.

© Mişcarea cursului de devise este favorabilă pieţelor de est, c e a - c e se espl ică prin încordarea dobândii în London. Animaţiunea circulaţiunii de bursă T precum şi încassarea impositelor absorb sume mari din piaţă, iar aceas ta la rendul seu se vede nevoită a recurge la împrumuturi dela B a n c a din London. Aces ta este motivul că portefeuillul Bănci i a crescut cu 2 - l milioane punţi, iar bonul visteriei de stat cu 2 '7 milioane punţi. Faptul că reserva băncii s 'a întări t , cu toate că ce re rea de bani este mai mare, este a se mulţămi aglomerări i de capitaluri incurse parte din circulaţ iunea indigenă şi parte din India. Statusul d e astâdi al Bănci i din London este atât de întărit, încâ t ar pute să-şi reducă ancă scomtul minimal de astădU dacă situatiunea tîrgului monetar din Paris nu i-ar impune oare-car i reserve de precauţiune.

Bancher i i din Paris denotă o ţinută de tot re-servată, probabil din causa noului împrumut rusesc de 5 0 0 milioane.

Abundanţa de numgrar din Ber l in face progrese tot mai mari. Keichsbank-ul , întocmai ca şi B a n c a Angliei, a r fi în s tare să purceadă la o nouă reducere a etalonului, dacă nu s 'ar ţ ine cont de situatiunea tîrgului de devise. Conform ultimului conspect R e i c h s -bank-ul a re o reservă l iberă de imposit de 5 0 1 , 3 8 8 Maree, astfel că s 'a t recut deja peste maximul fixat de 4 7 0 mii. Maree cu 41 mii. Maree , o situaţiune cum de patru ani nu s 'a mai vedut.

Din conspectul Bănc i i Austro-Ungare, publ ica t l a 2 6 crt., se vede că s tarea împrumuturilor s 'a redus până 2 4 3 mii. co roane , — o stare mai inferioară decâ t aceas t a s'a notat numai la Iunie 1897 şi Martie 1879 . Materialul de cambii este mic, şi luând în considerare concurinţa mare din par tea capitalurilor particulare , cari pr imesc cambii prime de escont cu 2 7 / 1 8 — 2 3 / 4 procente, este prea natural că ghişeurile Bănc i i Naţionale sunt părăsite. Pent ru ca B a n c a să r emână în contact cu piaţa, iarăşi se vor relua a f a c e rile de escompt în piaţa deschisă. întru c â t îi v a succede Bănc i i a t ragerea cambii lor din piaţă, nu s e poate sci , dar la ori-ce cas este un moment de t o t caracter is t ic în analele afaceri lor de bani şi de credi t din ţeara noastră împrejurarea, că b a n c a de emisiune şi-a coperit biletele eu o garanţie meta l ică de peste 1 0 0 procente şi că particularii lucrează cu un s c o m t de 2 7 / i 6 procente . Nu este deci eschisă posibil i tatea reducerii de etalon al B ă n c i i la 3 procente .

* Piaţa de efecte şi institutele de bani. De la

ult ima Decembre a. tr., diua ca re es te determinătoare pentru cursurile din bilanţurile din anul aces ta , s ' a ivit o considerabila urcare în preţul tuturor efecte lor

de plasări, causa tă prin aproape vehementa scădere a etalonului.

Deci toate institutele sunt acum în stare sau să real iseze din favorabila conjunctură profite considerabi le de curs, escontentându-se pentru continuitatea de perderi a ce lor trei ani din urmă, sau, dacă după cum e de aşteptat , referinţele economice în general amel iorate se vor menţine mai mult timp, fondurile de reservă pentru perderi de curs, a taca te în ultimul trieniu, vor pute fi aduse în status quo ante.

A F A C E R I DE D A R E . Interesele fondurilor de reservă si de

pensiuni nu se pot detrage din venitul brut. Este us la multe bănci, ca fondul de reservă şi de pensiuni să se t rac teze . în urma unui conclus al direcţiunii, ca deposite spre fructificare, după cari se ca lculează , ca şi după alte deposite, interesele usitate şi se plă tesce darea de 1 0 % . Cerènd un institut de bani delà autorităţile financiare rectif icarea dării sale pro 1900 , sub cuvent, că din venitul brut al anului 1 8 9 9 sunt a se detrage, pe lângă celelal te posiţii, âucă şi interesele de deposit, ca lcula te la fondul de reservă şi de pensiuni, căci al tcum aces te interese ar fi supuse la două dări — judecătoria administrativă, la ca re a ajuns causa pe ca lea apelaţiunei, a enunţat, sub Nr. 7 1 7 / 9 0 1 , c ă : interesele calculate după fondurile de reservă şi de pensiuni nu se pot detrage din venitul brut. In motivarea aceste i hotărîri se dice, că argumentarea institutului din chest iune este lipsită de ori ce basă legală, pentru că , conform art. de lege X X I V ex 1875 § 4 . punct 3 , din venitul brut se pot detrage numai interesele plătite după capitalurile străine, puse în întreprindere, iar în categoria aces to ra fondurile de reservă şi de pensiuni nici în caşul ace la nu se pot pune, când ele ar fi t rac ta te ca deposite străine, nu pe basa unui conclus al direcţiunii, ci în sensul s tatu te lor societăţ i i . Căc i pe când la depositele străine interesele plătite t rec din averea societăţi i direct în mâna unor a treia persoane şi formează cheltuieli efective, pe atunci interesele fondurilor de reservă şi de pensiuni rëmân în afacere , prin urmare cad sub ace leaş i consideraţiuni, c a şi ori ce alte venituri a le fondurilor din chestiune, fie ace l ea statutare ori basa te pe vr'un conclus al adunării generale . T r e c e ca principiu, că după întreg venitul întreprinderilor obligate la dare de seamă publică, darea să se calculeze pe basa art. de lege X X I V ex 1 8 7 5 , şi anume fără considerare la scopul pentru care se folosesce acel venit. Prin urmare chest iunea, c ă după venitul de interese, c a r e soiu de dare să se calculeze, nici atunci nu s 'ar puté lăsa la apree iarea contribuenţi lor , când art. de lege V I I din 1 8 8 3 n 'ar asigura aces tora favoruri spec ia le , car i în mod arbitrar — nu pot fi aplicate şi asupra altor caşuri . Soc ie t a t ea pe acţiuni, de sine înţeles, es te îndreptăţită a pretinde în conformitate cu art. de lege VI I din 1883 , resti tuirea dării de int e r e s e plătite. f

SOCIETĂŢI FINANCIARE ŞI COMERCIALE.

„Aurăria" cassă de economii, soc. pe acţiuni in Abrud. Al X l V - l e a bi lanţ al acestui institut, încheiat cu 3 1 Decembre 1901 şi publicat între inserţiunile nu-mfirului nostru ultim, ara tă faţă de 1 9 0 0 următoarele schimbăr i mai e sen ţ i a l e : Escomptul, ramul principal

de operaţiune s'a redus déla K 5 5 7 , 5 8 5 - — la K 5 4 5 , 5 7 4 - — , în schimb însă au crescut Împrumuturile hipotecare cu K 1 2 , 4 4 1 - — la K 1 2 1 , 7 1 3 - — O crescere de K 5 6 5 9 - — se observă şi la Cred. camb. cu acop. hipot. (s tarea K 3 7 . 9 3 0 - — ) , iar Efectele s'au augmentat déla K 3 6 , 5 6 1 - — la K 4 0 , 3 3 0 - — ; afară de aces tea institutul ace s t a mai are şi acţiuni străine în valoare de K 1 0 , 4 0 0 ' — Totalul act ivelor este mai mare decât în 1 9 0 0 cu K 5 6 0 8 - — şi se urcă la K 7 7 0 , 1 8 9 — Resérvele, inclusive „fondul Alex. Fi l ip" , se cifrează cu K 8 9 . 3 9 6 - — , arătând faţă de 1 9 0 0 o crescere de K 6 3 2 3 - — , iar Fondul de pensiune s 'a urcat déla K 3 0 , 3 7 8 " — la K 3 2 , 6 8 5 " — . Depositele spre fruct, au remas carn staţionare cu K 5 2 4 , 2 0 6 - — , faţă de K 5 2 0 , 9 0 6 - — în anul precedent. Reescomptul din contră este mai mic decât în 1 9 0 0 cu K 3 7 2 6 - — (starea K 3 7 , 9 6 1 - — ) . Interesele transitoare anticipate preséntate anul t recut cu K 6 9 1 4 " — se presintă acum cu K 1 1 , 8 3 5 - — , prin ce real i ta tea bilanţului ultim faţă de cel pro 1900 c resce şi mai mult. Venitul brut de K 6 6 , 9 1 3 - — este mai mic decât în 1 9 0 0 cu K 7 4 9 6 - — , iar profitul net arată faţă de anul precedent o reducere de K 7 5 1 9 ' — (starea K 1 2 , 7 2 9 " — , din ca re suma de K 2 4 0 0 s'a transpus din venitul anului 1900 ) .

* „Detunata" institut de credit şi economii, soc.

pe acţiuni în Bucium. Bi lanţul acestui institut pe al VII- lea an de gestiune, încheiat la finea an. 1901 şi publicat între inserţiunile numérului nostru ultim, presintă faţă de 1 9 0 0 următoare le schimbări mai esenţ i a l e : \&Escompt o reducere de K 15 .612"— (starea K 3 0 4 , 1 7 2 " — ) , a semenea sunt mai mici decât în anul precedent împrumuturile hipotecare cu K 3 4 2 P — (s tarea K 39 .258- — ). Din contră au crescut Realităţile déla K 1 7 1 8 - — la K 9 4 4 6 — . Totalul act ivelor es te mai mic decât în 1 9 0 0 cu K 1 2 , 2 4 3 - — şi se cifrează cu K 3 7 0 , 9 5 5 - — . Ce privesce pasivele observăm o crescere de K 4 6 8 7 ' — la Fonduri de reserva, cari se urcă la K 2 7 , 2 8 0 ' — ; Fondul de pensiune a n c ă se presintă cu K 2 1 5 8 - — faţă de K 1 0 5 0 ' — în 1900 , iar Depositele spre fructificare s'au redus cu K 3 5 , 8 7 5 ' — la K 1 9 0 , 3 7 2 - — . Interesele trans. anticipate reduse anul t recut aproape la zero, se presintă de as tădată cu K 1 2 7 6 - — . Profitul net se cifrează cu K 10,680- — faţă de K 1 0 , 4 3 5 — în 1 9 0 0 , iar venitul brut de K 3 9 , 4 6 2 - — este mai mare decât în 1900 cu K 2 0 2 4 - — .

„Făgeţana" institut de credit şi de economii, soc. pe acţiuni în Făget. Bi lanţul acestui institut pe 1 9 0 1 , publicat în numeral nostru ultim, ara tă în com-paraţiune cu 1 9 0 0 crescere în toţi ramii de afaceri , cu excepţ iunea împrumuturilor hipotecare, car i sunt aproape neschimbate cu K 1 6 3 , 3 6 8 - — ; anume au crescut: Escomptul déla K 5 8 0 . 1 0 0 - — la K 5 9 7 , 0 0 4 - — ; Cambiile cu acop. hipot. d e l a K 1 6 4 , 1 2 1 . — l a K 192,366- —; Imprum pe oblig, cu cavenţi déla K 1 2 8 , 2 9 0 ' — la K 1 3 8 , 8 1 4 - — şi Cont-curent cu K 2 6 0 6 - — la K 7 2 , 9 2 7 - — . Efectele publice figurează în bilanţul pe 1 9 0 1 cu aceaş i valoare , c a şi în 1 9 0 0 , K 1 9 , 9 4 5 ' 4 0 , deşi este greu de credut, că cursul lor la 31 Decembre 1 9 0 1 să fi fost tocmai acelaşi c a şi la finea anului 1 9 0 0 . Totalul a c tivelor se cifrează cu K 1 .309,172-— şi ara tă faţă de 1 9 0 0 o crescere de K 5 8 , 0 3 4 ' — . Dintre pasive a ra tă crescere: Resérvele de K 1 7 , 4 7 1 ' — (starea K 1 4 8 , 5 5 5 ' — ) . Fondul de pensiune de K 7 3 1 2 ' — (s tarea K 4 7 , 4 4 4 - — ) Depositele spre fructificare s 'au urcat déla K 6 6 5 , 3 7 1 ' — la K 6 9 1 , 9 7 4 - — , va să dică cu K 2 6 , 6 0 3 - — ; a s e m e n e a este mai mare cu K 6 4 3 6 ' — decât în 1 9 0 0 Reescomptul (s tarea K 1 6 8 , 9 6 5 ' — ) . Profitul net se cifrează eu K

3 5 . 2 4 3 - — fată de K 3 4 , 6 4 5 - — în 1900 , iar venitul brut cu K 1 2 6 , 0 6 9 - — fată de K 1 2 0 , 9 1 0 - — în anul precedent .

Relat iv la distribuirea profitului net de K 35 ,243-03 direcţiunea face adunării generale , convocate pe 17 Martie a. c. următoarea propunere : 10° / 0 dividendă K 2 0 , 0 0 0 - — . Fondului special de reserva K 9540-88 . Tan t i emă oficialilor K 1 7 6 2 - 1 5 ; Remuneraţ iune membrilor din direcţiune, comitetului de supraveghiare şi funcţionarilor K 2 6 4 0 - — . Scopuri filantropice culturale K 1 3 0 0 - — , a n u m e : Casa naţională, Sibiiu K 5 0 0 ' — ; S c o a l ă de fete. Lugoş K 2 0 0 - — . Fondului protopopesc gr. or., Făge t K 2 0 0 - — . Incendiaţi lor din Coşava K 1 5 0 - — . Scoa l e lo r conf. gr. or. din Crivina, Sudriaş şi Jupani câ te K 5 0 . — ; pentru caşuri neprevédute K 1 0 0 - — .

* „Hunedoara" însoţire de anticipaţiune şi credit

în Deva. Bilanţul aceste i însoţiri pe 1 9 0 1 , arată fată de bilanţul anului precedent la Escompt o decrescere de K 9 4 5 5 - — (starea K 2 2 4 . 8 4 6 - — ) , în schimb ansă s'au urcat Împrumuturile pe obligaţiuni cu K 2 5 , 8 0 5 " — la K 8 6 , 0 6 8 - — . Reatităţile se jfresintă cu K 2 1 4 4 - — fată de K 1267-— in 1900 . Activele totale de K 3 2 3 . 6 7 6 - — sunt mai mari decât în 1900 cu K 1 4 , 0 2 9 - — . Ce privesce Depositele spre fructificare ace lea sunt aproape neschimbate cu K 2 3 2 . 5 5 9 - — , Fondurile de reserva sunt mai mari cu K 3700- — (starea K 2 1 . 9 5 0 - — ) , Beescomptul a crescut cu rotund K 1 1 , 0 0 0 - — la K 2 7 , 0 0 0 - — , Interesele transitoare anticipate nu sunt ară ta te nici de astădatâ în bilanţ, ceea -ce este incorect . Venitul brut de K 3 2 , 1 7 0 - — este mai mic decât în 1 9 0 0 cu K 1 0 3 9 ' — , iar profitul net arată faţă de anul precedent o decrescere de K 8 4 9 - — (starea K 8 2 1 4 - — ) .

Adunarea generală (a X V I I - a ) este convocată pe 12 Martie a. c .

* „Nădlâcana" institut de credit şi economii, soc.

pe acţiuni în Nâdlac. A I V - a adunare generală ordinară a acestui institut este convoca tă pe 8 Martie a. c , avénd a se a lege cu aceas tă ocasiune 4 membri în direcţiune, intreg comitetul de supraveghiare şi 3 membri în consiliul de censor i .

Bilanţul pe 1901 ara tă în comparaţ iune cu 1 9 0 0 următoarele schimbări mai m a r i : la Escompt, singurul ram de afaceri , o crescere de K 4 8 4 3 - — (starea K 3 9 2 . 4 6 5 - — ) ; Bealitâţile se presintă cu K 2 1 . 4 5 4 - — faţă de K 1 4 , 5 1 1 - — în 1900 , iar posiţia Diverse conturi debitoare şi interese restante a crescut fată de 1 9 0 0 cu K 2 8 6 7 - — (starea K 3 2 1 1 - — ) ; Efecte l ipsesc cu totul. Activele sunt mai mari decât la finea anului precedent cu K 1 5 , 4 0 3 ' — şi se presintă cu K 4 3 6 , 9 0 5 - — . Dintre pasive au crescut Resérvele cu K 3 3 7 5 - — la K 7 8 5 2 - — şi Depositele spre fructificare déla K 153 ,842"— la K 1 8 3 , 3 0 9 - — , va să dică cu K 2 9 , 4 6 7 " — . Beescomptul din contră s'a redus cu K 1 8 , 1 9 4 - — la K 1 3 3 , 3 3 7 - — . Profitul net de K 8 0 0 0 " — arată faţă de 1900 o reducere de K 2 2 7 6 - — , iar venitul brut este mai mic decât în anul precedent cu K 3 7 5 8 - — (starea K 3 8 , 4 1 4 " — ) . Reduce rea aceas ta provine probabil dela reducerea compet inţelor de scris, căc i în 1901 s'au incassat sub titlul aces t a numai K 1 8 5 6 — faţă de K 7 2 3 6 " — in 1 9 0 0 .

* „Oraviciana" societate pe acţiuni în Oraviţa.

Bilanţul acestui institut pro 1 9 0 1 , publicat între anunţurile numérului de fată, arată în comparaţ iune cu bilanţul anului de gest iune precedent următoarele schimbări mai e sen ţ i a l e : la Escompt o crescere de K

6 9 , 9 2 8 ' — (starea K 2 9 5 , 1 1 0 — ) ; Creditele camb. cu acop. hipot. din contră s'au redus dela K 6 6 1 , 5 7 0 " — la K 646 .302- — . O crescere însemnată de preste K 1 0 3 , 3 0 0 - — se remarcă la împrumuturile hipotecare, cari se cifrează cu considerabila sumă de K 8 7 6 . 3 5 4 - — ; Efectele publice se presintă cu K 5 7 , 3 7 8 - — faţă de K 5 4 . 6 1 3 - — în 1900 . Totalul act ivelor de K 2 .092 ,624-— este mai mare decât în 1900 cu K 4 2 , 8 3 1 - — .

In ce privesce pasivele vedem, că din capitalul social de K 5 5 0 , 0 0 0 - — augmentat la suma aceas ta prin o a I l -a emisiune de acţiuni au incurs pană la finea anului 1901 K 4 0 9 , 6 0 6 - — : Resérvele au crescut cu K 4 5 , 0 8 1 - - la K 1 4 9 . 0 0 5 " — , iar Fondul cultural şi de binefacere cu K 7557"— (starea K 10 ,557"—) . Numai Fondul de pensiune este neschimbat , cu neînsemnata sumă de K 3 0 0 0 - — , ca şi în 1 9 0 0 ; este de mirat, că un institut gu fonduri atât de frumoase, pănâ acum nu s'a îngrijit şi de viitorul funcţionarilor se i ; în 9 ani de când există aces t institut se putea face îrt direcţiunea aceas ta ceva mai mult. O crescere e o . > , siderabilă de K 117 ,687 -— se remarcă la Deposite spre fructificare, cari se cifrează cu K 1.250,602-—. Mulţă-mita aceste i crescer i şi a plătirilor în contul acţiunilor de a I l - a emisiune, institutul de care ne ocupăm r fost în posi'tie a'şi reduce Reescomptul dela K 172,314-la K 5 3 . 6 6 1 - —, va să qlică cu considerabila sumă dt K 1 1 8 , 6 5 3 - — . Venitul brut este mai mare decât în 1 9 0 0 cu K 10 ,483-— (starea K 1 5 2 , 8 1 2 - — ) , iar profitul net de K 3 8 , 2 1 7 " — arată fată de 1900 o crescere de K 2 5 2 8 " - .

„Reuniunea de împrumut si păstrare în-Ilva-nia re" îşi încheie bilanţul pe 1901 cu un profit net de K 2 6 3 6 " — fată de K 2 8 8 1 - — în 1900 . Singurat icele posiţii ale bilanţului arată puţine schimbări , faţă de 1 9 0 0 . Escomptul se presintă cu K 45,384" — (în 1900 K 4 4 , 0 4 3 ' — ) ; Împrumut, hipotecare cu K 1 5 , 8 1 9 - — (în 1900 K 1 4 , 2 5 5 - — ) ; Imprum. pe obligaţiuni cu cavenţi cu K 3 0 , 2 5 5 - — (în 1 9 0 0 K 3 0 , 4 4 8 - — ) . Totalul act ivelor a crescut faţă de 1 9 0 0 cu K 2 3 5 9 - — şi se cifrează cu K 9 6 , 6 5 6 - — . Capitalul fundamental a crescut cu 7 părţi fundam, â K 4 0 ' — la K 1 4 , 4 0 0 - — . Resérvele inclusive fondul de edificare şi de pensiune, se urcă la K 4 7 0 9 - — (în 1 9 0 0 K 2 3 9 7 " — ) . Deposítele spre fructificare sunt mai mari decât la finea anului precedent cu K 4 4 5 1 - — (starea K 6 4 , 7 6 5 - — ) . Ree&-comptul din contră s 'a redus dela K 1 3 , 3 7 1 - — la Í& 9 1 1 2 " — . Venitul brut se presintă cu K 12 .519-— faţa de K 9 4 3 7 - — în 1 9 0 0 .

Privitor la distribuirea profitului net de K 2636-56 direcţiunea a presentat adunării genera le convoca te 15 Fau r a. c. propunerea u rmă toa re :

1 0 % dividendă K 1 4 3 0 6 8 ; fondului de reserva K 2 9 8 5 5 ; Fondului de pensiune K 2 7 2 9 0 ; Fondului de edificare K 3 9 3 9 0 ; Scopuri culturale filantropice K 190-— a n u m e : Biser ice i gr.-cat. din Sânios i f K 1 0 0 " — ; Şcolar i lor sérac i din I lva-mare K 5 0 " — ; Ş c o larilor séraci din Măgura K 2 5 ' — şi şcolari lor sérac i din Sânios i f K 15"— La disposiţiunea direcţiunii K 5 0 " 5 2 .

* „Schinteia" institut de credit şi economii, soc.

pe acţiuni în Téure (Tohát) îşi va ţine a V l - a adunare generală la 1 6 Martie a. c ; Ia ordinea dilei este între al tele şi a legerea comitetului de supraveghiare. B i lanţul pe 1 9 0 1 se presintă faţă de 1 9 0 0 cum u r m e a z ă : Escompt K 4 4 , 4 7 7 " — (in 1900 K 4 0 , 1 7 5 - - ) ; Credite camb. cu acop. hipot. K 2 2 4 8 — (în 1 9 0 0 K 2 1 2 8 " — ) . Activele totale se urcă la K 4 7 , 1 9 5 - — faţă de K 4 2 , 8 4 1 " — în 1 9 0 0 . Depositele spre fructificare s 'au urcat

dela K 11 ,303-— la K 1 3 , 0 5 1 " — ; Fondul de reservă dela K 2 1 9 1 - — la K 3 0 0 3 - - . Sub titlul „împrumut cambial*, ca re este probabil „Reescompt* figurează K 1 7 , 2 0 0 - — (în 1900 K 1 6 , 2 0 0 - — ) . Profitul net s e ' c i frează cu K 2 9 0 9 — arătând faţă de anul de gestiune precedent o crescere de K 6 2 5 —, venitul brut este de K 5 9 0 2 — (în 1900 K 5 3 3 2 — ) .

Cu privire la împărţirea profitului net de K 2 9 0 9 2 6 direcţiunea face următoarea propunere : 1 0 % dividendă K 1 0 0 0 - — ; Tant ieme şi remuneraţiuni direcţiunii, comitetului de supraveghiare şi funcţionarilor K 5 7 4 5 6 ; Fondului de reservă K 1 2 0 0 - — şi Fondului filantropic K 134-70.

„Sentinela" institut de credit şi de economii, soc. pe acţiuni în Satul-nou. Adunarea generală a ace stui institut s 'a ţinut la 3 0 Ianuarie 1902 sub presi-diul dlui Petru Stoica, fiind notar dl Traian I. Marcu, iar verificatori ai procesului verbal dnii : Ioane Gaşpar şi Teodor Petrişoriu. Present i au fost 16 acţionari , reprezentând 99 acţiuni cu 9 0 voturi.

împărţ irea profitului net de K 22 ,696-13 s'a făcut as t fe l : Dividendă şi supradividendă K 6 4 0 0 ' — ; Fondului de reservă K 9 5 3 8 5 8 ; Scopuri filantropice-cul-turale K 1270 — ; Tan t ieme direcţiunii, comitetului de

jpraveghiare şi funcţionarilor K 2 9 9 1 - 3 6 ; Fondului cultural filantropic K 3 7 3 9 2 ; Fondului de pensiune K 400- — ; Remunerat iune servitoriului K 5 0 - — ; Fond. special de reservă p. ev. perderi K 1 0 4 9 - — ; Transpus pe anul 1902 K 623-27 .

împărţ i rea sumei destinate spre scopuri filantro-pice-culturale s'a făcut cum u rmează : Asociaţ iunea din Maramureş K 3 0 - — ; „Casa naţ ională" K 2 0 0 - — ; Bib l io teca din Satul-nou K 4 0 — ; Bibl io teca din despărţământul Panciova „Astra" K 1 0 0 - — ; Biser ice i gr. or . rom. Panc iova K 1 5 0 — ; Bise r i ce i gr.-or. rom. Dobriţa K 5 0 - — ; Biser ica gr.-or. rom. T a b u c a K 5 0 - — ; Corul român „Dorul" din Satul-nou K 2 0 0 ' — ; Un stipendiu pentru un meser iaş român K 5 0 - — ; Masa studenţilor, B r a d K 5 0 - — ; Soc i e t a t ea „Petru Maior" K 2 0 - — ; Internatul teologilor şi preparancjilor, Caransebeş K 6 0 - — ; Alumneul Timişoara K 3 0 - — ; Masa studenţilor. Braşov K 3 0 " — ; S c o a l ă comerc ia lă , Braşov K 3 0 — ; Soc i e t a t ea pentru fond de teatru român K lp-—; Internatul gr.-or. rom. Be iuş K 2 0 - — ; L a dis-positia directorului executiv K 1 0 0 - — ; Pen t ru ajutorarea studenţilor români seraci dela scoale le medii din Panciova K 2 0 - — ; Fondul teologilor şi preparan-4i lor bolnavi din Caransebeş K 3 0 - — . Dividendă fixată cu 8 % = K 8-— de cupon se plătesee cu începere dela 1 F a u r 1 9 0 2 . In direcţiune s 'au ales domnii George Ortopan şi Jiva Gaşpar. In anul 1901 s 'a întrodus la aces t institut ramul de operaţiune „Avansuri pe marfă" (mai ales pe ce rea le înmagazinate) prin ca re se ajută foarte mult poporul agricultor din Satul-nou şi jur , ca re nu mai e silit să vendă cerea le le fără preţ. #

„Somesana" institut de credit şi de economii, soc. pe acţiuni în Dej. A X I I - a adunare generală ordinară a acestui institut este convoca tă pe 10 Martie 1 9 0 2 , când între al tele se vor a lege şi 3 membri în direcţiune. Bilanţul ' anului 1901 publicat în numeral nostru ultim, se încheie cu un profit net de K 29 ,468"— faţă de K 2 5 . 6 8 4 - — în 1 9 0 0 . Singuratici i rami de afacer i se presintă în comparaţ iune cu 1 9 0 0 cum urm e a z ă : Escompt K 1 .065 .589-—, crescere K 6 2 , 5 1 5 - — ; Imprum. hipotecare K 1 6 7 , 7 7 8 - — , crescere K 1 5 , 4 0 5 - — ; Imprum. pe obligafiuni cu cavenţi K 13 ,730"—, reducere K 3 2 7 2 - — . Efectele sunt neschimbate cu K 1 2 , 8 3 8 - — .

ca re sumă credem că se va augmenta în timp apropiat. O crescere însemnată de K 3 5 , 3 1 1 - — se r emarcă la Realităţi (s tarea K 5 3 , 8 8 8 - — ) . Cu posiţia aceas ta sunt cumulate şi spesele de proces restituibile, cari ar fi mai corec t să se pună sub Debitori decât aci . Debitorii a ra tă faţă de 1900 o decrescere de K 5333" — (starea K 1 8 , 7 2 0 " — ) . Activele totale se cifrează cu K 1.376,051"— şi sunt mai mari decât în 1 9 0 0 cu K 9 5 , 4 0 3 —. Pasivele se presintă as t fel : ReserveK83,81V — fată de K 7 6 . 6 3 3 " - în 1900, deci crescere de K 7 1 7 9 — ; Fond de pensiune K 3 1 , 8 4 1 - — arătând faţă de 1900 o crescere de K 2 7 5 9 " — . Depositele spre fructificare se urcă la K 5 0 2 , 5 0 8 - — şi sunt mai mari decât în 1900 cu K 3 0 , 6 0 2 —. 0 crescere de K 4 4 , 0 6 8 " — ara tă şi Reescomptul de K 4 9 5 , 2 1 5 ' — . Venitul brut este cu K 3 0 0 9 - — mai mic decât în 1900 (s tarea K 1 1 6 , 9 3 3 " — ) . Circulaţ iunea tota lă a anului de gestiune 1901 a fost de K 1 2 . 3 6 3 , 0 2 8 - — .

Relat iv la distribuirea profitului net de K 29 ,468- — direcţiunea face adunării generale următoarele propuneri :

8 % dividendă şi supradividendă K 1 6 , 0 0 0 - — ; 2 5 % fondului de reservă K 4 8 6 7 - 1 0 ; 1 0 % tant iemă direcţiunii K 1 9 4 6 - 8 4 ; 4 % tant iemă comitetului de supraveghiare K 7 7 8 - 7 2 ; 2 % tant iemă directorului execut iv K 3 8 9 - 3 6 ; 2 % tant iemă funcţionarilor K 3 8 9 - 3 6 ; 5 % fondului de pensiuni K 9 7 3 - 8 0 ; 1 2 % pentru scopuri culturale K 2 3 3 6 " 2 0 ; pentru amort isare de pretensiuni dubioase K 1 6 3 6 - — ; fondului special de reservă K 1 5 1 - — . Primite aces te propuneri dividendă anului 1901 se va fixa în 8 % , respect ive cuponul anului 1901 se va rescumpera cu K 16" — ; iar fondul de re servă al institutului va fi de K 8 8 . 2 7 0 T 4 ; fondul special de reservă de K 5 6 0 3 6 ; fondul de pensiuni de K 3 2 , 8 1 5 5 1 şi fondul scopurilor culturale de K 5 2 3 8 6 3 , astfel toate fondurile institutului vor face suma considerabi lă de K 1 2 6 , 8 8 4 5 4 .

* „Speranţa" reuniune de împrumut şi păstrare

în Borgo-Prund. Bilanţul aces te i reuniuni pe 1901 ara tă în comparaţ iune cu anul precedent schimbări le u rmă toa re : la Escompt o crescere de K 2 0 , 6 5 2 " — ( s t a r e a K 1 5 4 , 9 7 3 - — ) ; la Imprum. hipotecare un spor de K 5 0 4 9 - — (starea K 3 7 , 8 7 1 - — ) ; Imprum. cu cavenţi din contră s'au redus cu K 3 0 3 5 - — la K 3 0 , 3 5 1 " — . Activele au crescut faţă de 19U0 cu K 2 2 , 5 4 5 " — la K 2 2 5 , 3 3 5 " — . Dintre pasive au crescut: Capitalul fundamental cu K 2 3 5 6 " — , urcându-se la K 1 0 6 , 4 7 1 " — , Depositele spre fructificare dela K 6 2 . 9 1 7 - — la K 79 ,696- — Cont curent cu c i rca K 1 0 0 0 - — , Fondul de reservă se presintă cu K 5837"— faţă de K 5 2 8 2 " — în 1 9 0 0 . Reescomptul i ipsesce din bilanţ resp. nu este ară ta t separat . Profitul net de K 5 9 3 0 " — este în crescere faţă de anul precedent cu K 5 2 1 " — , iar venitul brut K 2 2 , 2 3 4 " — este mai mare decât în 1 9 0 0 cu K 2 1 5 6 " — .

Profitul net de K 5 9 3 0 " — direcţiunea a propus să se distribue as t fe l : 5 % dividendă K 5 2 3 4 - 7 4 ; fondului de reservă K 595"85 , cu ca re aces ta va atinge suma de K 6433"01 şi spre scopuri de binefacere K 100"—.

Adunarea genera lă (a X V I I - a ) a fost convoca tă pe 2 3 F a u r a. c .

„ Tlădeasa" societate pe acţiuni, institut de credit şi economii în B.-Huedin îşi va ţin6 a Vl-a adunare genera lă ordinară la 22 Martie a. c . când între al tele vor fi a se aproba statutele fondului de pensiuni, a se alege comitet de supraveghiare şi un membru în direcţiune.

Bilan ţu l pe 1901 se încheie

Bursa de efecte din Viena şi Budapesta. Cursu l din 26 F e b r u a r i e 1902.

Bursa de mărfuri din Budapesta. Cursul din 26 F e b r u a r i e 1902.

V A L O R I ! "Viena Bpesta v i u d e v i n d e

Datoria publică comună. Renta unit. Bancnote, Mai, Nov.,

,. ,. arg. Ian.. Iulie. Losuri d. a. 1854 â fl. 2"0— v. c.

,. „ 1860 ă fl. 500— ,. 20%, 1860 k fl. 100— „ 20% 1864 k fl. 100—

Datoria publică austriacă. Renta austr. aur., scut. de dare . .

n ,1 C o r ;

,, „ de invest

11 11

11 n

16% dare 16% „ 20% „

20%

101-80 ¡101-60 1197- — 154-75 ! 184-50 •211

! p . 1 0 0 K.

102— ¡ 101-85

197— ! 154— : 184-50 244-50

!l21- - ¡ 121-50 I 99-15! 99-25 i 90-45 ! —•—

Datoria publică ungară. Renta ung. aur, scut. de dare

» 11 Cor , „ „ Impr. C. ferate d. a. 1889, aur, „ „ „

„ „ „ „ „ 1889, arg. „ „ „ „ „ „ „ „ 1876, aur. .» . . . . „ ung. cu premii k 100 fl „ p. regul. Tisei . . . . sc. de dare

Oblig. ung. de regalii . . . . „ „ „ Impr. p. regul. Porţii de fler . . „ „ „ Oblig, rurale croato-slavone . . „ „ „

„ „ ungare . . . . „ „ „ Alte datorii publice.

Los. p. regularea Dunării, ă 100 fl. . . . Obl. Soc. Temeş-Bega Imp. cu prem. al oraşului Viena . . . .

„ „ „ serbesci k 100 fr Oblig, cu premii a C. fer. turc. k 400 fr. . Impr. bulgar 1889

Scrisuri fonciare şi a. a. Instit. de Cred. fonc. austr

„ „ „ „ cu premii, 1880 . . Banca austro-ungară

Banca comerc. ung. Pesta Obl. corn. ung., Pesta, amort. . . .

„ „ Casei de păstr., cap., Pesta Inst. de credit fonciar ungar . . . .

Banca hipotécala ungară ,. „ „ . . . ^.

„ „ cu premii . . Casa de păstrare regnic. Pesta, 50 ani . Albina, Sibiiu Cassa de păstrare Sibiiu, em. IV. . . . Inst. de credit fonciar Sibiiu, em. IV.

Losuri. Basílica, á fl. 5- — Credit, ă fl. 100— Clary, â fl. 4 0 — v. c Soc. p. Navig. Dunăreană, k 100 fl. v. c. Buda, k fl. 4 0 — Pálffy, k fl. 40-— Crucea roşie austriacă, a fl. 10-— . . .

„ „ ungară, k fl. &— . . . . Rudolf, k fl. 10-— Salm. k fl. 40-— v. c Salzburg, â fl. 20— St. Genois k fl. 40-— v. c Triest, á fl. 100— v. c

„ a fl. 50 — „Jó sziv", k fl. 4-—

Valute. Gralbini austr. sau ung

„ c. reg Napoleond'or (20 frci sau 8 fl. v. a.) . . 20 Maree germ. aur 5 ruble rusesci Bilete germ. 100 M

„ franc. 100 Fr Ruble, bilete, 100 Lei românesci, 100 • .

120-25 97-45

121-20 101-80 120 70 191. 157-05 101-80

86— 96— 97-75

281-50 96-60 I

417-— • 83-50

111-75 ! 95-50 ¡

97-80 266-75 101— 101— 100-40 104-40

96-50 100— 100 80

96-65 100-25 10015 255-50

96 50

100-50 100-50

19-60 428— 170 — 550— 205— 192—

55— 30-40 84-50

240-— 83-50

280— 248— 417—

11.40 11-36 1910 23-53

117-40 95-57

255-25

120-45 97-75

121-— 101-80 121— 191— 158— 101-75 86-50 9 8 — 97—

98-415

83

99 50

134— 101— 101— 100-50 104 50

96-50 100— 101-25

97— 100— 100— 126 — 97-50

102— 100-50 100-50

2 0 — 428—

207— 185— 55-50 31-50

10-20

11-43 11-34 1911 23-52

117-45 95-70

254 — 95-20

Grâu de Bănat prima per 50 kg. vinde . . . . 9-60 „ „ Tisa ii- ir . . 9-80 ,. „ Pesta 31 r 11 1* „ . . . 9-70 ,, ,, Alba-reg. 11 îi V îl H ' . . 9-70 „ „ Bacica n V 11 n 71 . . 9-55 Secară 11 ,. 100 ., tv . . 7-75

Orz îi îl 71 7* . . 6-20 Oves „ )i 71 . . 7-95 Porumb ii r î'- 71 . . 5-25 Rapiţă 11 71 71 îl . . —•— Untură de porc B.-Pesta n „ " 71 71 . . 58-50 Slănină (clisă) ii îl îî 17 . . 5 3 —

Bursa de Bucuresci. Cursul din 26 F e b r u a r i e 1902

vinde Lei Renta amort, 1881 de 5% „ ., internă 4% „ „ externă 4% „_ „ 1898 4%

Fonciare rurale 5% 4.0'

11 11 /o Scris. fonc. nrb. Bucuresci 5%

„ i. Iaşi „

98-25 8 4 — 85-50 86-25 9675 84-25 8 2 — 77—

„HUNEDOARA" însoţire de anticipaţiune şi credit în Deva.

C O N V O C A R E .

Domnii part ic ipanţ i ai însoţirii de ant ic ipaţ iune şi credit „Hunedoara", se invită în v ir tutea § § lor 2 3 şi 2 4 ai s tatute lor la

a X V I I adunare generală ordinară, care se va ţ ine în D e v a Mercuri la 12 Martie 1902. st. n. la 2 oare d. a. în localul însoţirii.

O T o i e c t e l e p-u.se l a © r d - i z i e a ^ . i l i i s-a.xvt: 1. Alegerea unui preşedinte, a unui vice-preşedinte, precum

a doi secretari şi doi scrutinători. 2. Raportul direcţiunii cu privire la activitatea consiliului

administrativ şi la starea cassei însoţirii (bilanţul) pe anul 1901, raportul comisiunii de supraveghiare şi hotărîrea asupra profitului curat.

3. Statorirea budgetului pe anul 1902. 4. Alegerea directorului, eventual a vice-directorului pe

timp de 2 ani. 5. Alegerea a doi membri în consiliul administrativ pe

timp de 2 ani. 6. Alegerea comisiunii de supraveghiare pe timp de un an. 7. Eventuale propuneri (§. 29.) In lipsa membri lor receruţ i — de preste j u m ă

t a t e a părţ i lor fundamentale — adunarea se v a ţ ine în înţelesul §-lui 2 5 din s tatute la 2 3 Mart ie a. c . t o t la t impul şi în localul indicat .

Domnii part ic ipanţ i pot lua parte sau în persoană, sau prin plenipotenţiaţi i lor, cari asemenea au să fie part ic ipanţ i fundamental i (§. 2 6 ) ; nime nu poate e x e r c i t a însă mai multe de 2 0 voturi (§. 10.) .

In timpul încheierii bilanţului însoţ irea a avut 3 1 9 părţ i fundamentale â 1 0 0 cor . 3 1 , 9 0 0 cor .

Din şedinţa consiliului administrat iv al însoţirii „Hunedoara", ţ inută în D e v a la 12 F e b r u a r i e 1 9 0 2 .

A/ex. Moldouan sen. m. p., Alex. Moldouan iun. m. p., vice-direet. secretariu.

http://p-u.se

„LUGOŞ ANA" institut de credit şi de economii, soc. pe acţii în Lugoş.

C O N V O C A R E .

D o m n i i ac ţ iona r i ai ins t i tu tu lu i de c red i t şi de economi i ca soc i e t a t e pe ac ţ iun i „LUGOŞANA", se c o n v o a c ă la

a X I I I - a adunare generală care se va ţ ine în Lugoş la 8 Martie st. n. a. c. la IO1 ¡2 oare a. m., în l oca l i t a t ea ins t i tu tu lu i .

Obiectele de deliberare sunt următoare l e :

1. Raportul direcţiunii despre agendele inst. pe a. 1901. 2. Raportul comitetului de supraveghiare. 3. Decidere asupra bilanţului. 4. Propunerea direcţiunii si deciderea asupra întrebuinţării

profitului. 5. Alegerea a 3 membri în direcţiune. 6. Eventuale propuneri. 7. Esmiterea a doi acţionari pentru verificarea procesului

verbal luat în adunarea generală. P. T. domni acţionari, cari vo*sc a participa la adunare

cu vot decisiv în persoană sau prin. pleuipotenţiat, sunt rugaţi a-şi depune acţiunile şi eventual dovediie de plenipotenţă, cel mult pană la 7 Martie 12 oare a. m., la eassa institutului. pana

L u g o ş , în 11 Februarie 1902. Direcţiunea.

„VLADEASA" Institut de credit şi de economii în B.-Huedin.

CONVOCARE. j .VLADEASA ' : , i n s t i tu t de c red i t şi e c o n o m i i

în B . -Hued in , îş i va ţ ine a T T - a a d u n a r e g e n e r a l ă o r d i n a r ă ,

în 22 Martie st. n. a. c. d iminea ţa la 10 oare în l o ca l i t a t ea ins t i tu tu lu i (Kossuth-utcza 330 sg.).

OToiecte le acL"vaja.ă,rii v o r f i : 1. Deschiderea adunării prin preşedinte 2. Raportul direcţiunii. 3. Raportul comitetului de revisiune. 4. Stabilirea bilanţului pro 1901 şi fixarea dividendelor

si a mărcilor de presenţă o. Esmiterea a 3 acţionari p . verificarea procesului verbal. 6. Primirea şi aprobarea statutelor pentru fondul de

pensiune al oficialilor. 7. Alegerea comitetului de revisiune în sensul statutelor § 42. 8. Sorţi rea si alegerea unui membru din direcţiune. 9. Incheerea subscrierii de acţiuni emisiunea a Il-a.

10. Eventuale propuneri în cadrul statutelor. La aceasta adunare se invită domnii acţionari ai institu

tului făcendu-se atenţi la disposiţiunile §-lor din statute. Din şedinţa mixtă a direcţiunii si comit, de revisiune a

„Vlădesei" ţinută în 8 Febr. 1902. l o a n P o p m. p. I u l i u P o r u ţ i u m. p.,

dir. esecutiv.

„OR A VI CI AN A", societate pe acţiuni în Oraviţa.

A C T I V A . 1 2 (Coroane) B i l a n ţ u l e u 3 1 l > e c e m l > r e 1 9 0 1 . (Coroane) P A S I V A .

Capital de acţii restant 140,394-35 Cassa în numerar 24,586 29 Escompt de cambii 295,110-29

„ „ ,, cu acoperire hipotecara 646,302-20 941,41249 împrumut hipotecar 876.354-28 Credite personale 14,336-32 Efecte 57.37814 Bon la alte bănci 29,045-— Diverşi debitori 5,664-56 Mobiliar 3,836-39

după amortisare de 10% 3»3-64 3,452-75

Capital de actii emis. I. 2000 actii ă K 100 200,000 — „ „ „ 11.3500 „' „ K100 350,000-—

Depuneri spre fructificare , . . Fond de reservă 137,482-61

,, „ „ disponibil 11,52266

550,000-— 1.250,602-92

„ „ pensiune „ „ binefaceri şi cultural

Interese anticipate pro 1902 . Reescompt Dividendă neridicată . . . . Interese după capitalul versat în emis II.

resele capitalului versat în emis. II. Diverşi creditori Profit curat

D E B I T . (Coroane)

2.092,624-18

C o n t u l P r o f i t s i P e r d e r i . (Coroane)

149,005-27 3,000-—

10,557-51 22,612-46 53,661-—

1,048-— 9,694 32

4,040 39 184-79

38,217-52 2.092,624-18

C R E D I T .

Interese după depuneri 61,69021 n » reescompt 5,53018 ii n capitalul versat în emis. II 9,69432

Salare şi remuneratiuni 14,277-24 Chirie 960 — Spese de birou, porto, competinte de timbru, prenume-

raţmm şi diverse spese . . .' 2,751-26 Contribuţiune directă, comunală etc. etc. . 8,59768 10% dare după int. dep. şi int. după cap. em. II 8,477-93 17,075 61 Interese fondului de reservă ~ '. '. '. 47697

n . n n binefaceri si cultural 338 20 Amortisare din mobiliar . ' . 383 64 Abscrieri ; 1,417 57 Profit curat 38,21752

O r a v i ţ a, în 31 Decembre 1901. 152,812-72 T r ă i l â m. p., director executiv.

D i r e c ţ i u n e a : Ioan M. Roşiu m. p. Dr. A. Novac m. p.

Interese-escompt 71,891-53 „ hipotecare 62,440-74 ,, credit personal 1,198-— "„ efecte 2,343-53

Provisiuni, venite déla íntabul&ri, profit la efecte, competinte de scris, interese de intárdiere si diverse alte venite .' 14,93892

152,812-72

Al. P. Popovici m. p. 1 P e r i a n m. p., contabil.

S. Pascu m. p. Victor Poruţiu m. p. Dr. I. Mangiuca m. p. T. Stanca m. p. Iacob Botoş m. p. Dr. Ioan Nedelcu m. p.

Conturile presente confrontându-le cu registrele principale gi auxiliare, le-am aflat esacte. I n s p e c ţ i u n e a : B. Muntean m. p. preşed. Ioan Petrovici m. p. G. Jian m. p. N. Băiaş m. p. I. Călin m. p.

13

„ORAVICIANA" societate pe acţiuni în Oraviţa

C O N V O C A R E . Pe temeiul §-lui 16 din s ta tute domnii ac ţ io

nar i ai institutului de credit şi economii „Oraviciana" societate pe acţii în Oraviţa, sunt poftiţi la a

I X - a adunare generală ordinară, c a r e se v a ţ ine Marţi în 11-lea Martie a. c. st. nou la 9 oare dimineaţa în localul institutului cu ur-mător iu l

^ x o g- r a, x n : 1. Raportul comisiunii verificatoare şi constituirea biroului. 2. Raportul anual al direcţiunii. 3. Raportul anual al inspecţiunii. 4. Stabilirea bilanţului, împărţirea profitului curat si

votarea absolutoriului. — 5. Alegerea inspecţiunii pe trei ani, eventual întregirea

direcţiunii. — Eventuale propuneri. — Din şedinţa direcţiunii ţinuta în 20 Faur 1901.

D irec ţ iunea .

„VIC T 0 R I A" ins t i tu t pe credi t ş i econ. , s o c . pe a c ţ i i în A r a d .

CONVOCARE.

Domnii acţ ionari ai institutului de credi t şi economii „ V I C T O R I A " în Arad , prin a c e a s t a se învită-conform §-lui 17 din s ta tute la a

X I V - a adunare generală ordinară, care se va ţ ine în A r a d , la 2 Martie 1902, st. n. la 10 oare a. m., în local i tăţ i le inst itutului (str . A r c h i -ducele Ios i f Nr. 2 ) .

Obiectele puse la ordinea clilei s u n t : 1. Raportul direcţiunii şi al comitetului de supraveghiare

şi stabilirea bilanţului. 2. Deciderea asupra profitului curat. 3. Alegerea a 2 membri din direcţiune. Domnii acţionari, cari doresc a participa la adunarea gene

rală sau în persoană sau prin plenipotenţiaţi, în sensul §. 22 al statutelor, sunt rugaţi a-'şi depune acţiunile, eventual dovedile de plenipotenţă la cassa institutului, sau la institutele de credit şi economii „Albina", „Timişana", „Bihoreana" şi „Oraviciana", cel puţin cu 24 oare înainte de adunarea generală.

A r a d , la 10 Februarie 1902. Direcţiunea.

„LUGOŞANA", institut de credit şi de economii, societate pe acţiuni în Lugoş.

A C T I V A . (Coroane) B i l a n ţ u l c u 3 1 D e c e m b r e 1 9 0 1 . (Coroane) P A S I V A .

in numerar Cassa de păstrare poştală Cambii de bancă 1.203,14521 Cambii cu acoperire hipotecara . . 280,012- — împrumut hipotecar Realităţi Efecte .' Mobiliar '. '. '. '. '3,69807

după amortisare de 10°/0 369 80 Cont curent Interese de reescompt anticipate Debitori

34,707-59 789-61

1.483,157-21 42,396-27

7,058 85 5,210 —

3,328-27 7,729-— 1,683-22

18.412-32

D E B I T . (Coroane) 1.604,472 34

C o n t u l P r o f i t s i P e r d e r i .

Capital de acţii Fond de reservă ganeral 33,20680

„ „ „ special 10,630 69 „ „ pensiune 15,051-18 „ cultural 6,859-03

Depuneri Reescompt Interese anticipate pro 1902 Dividendă neridicată Contribuţie după interese dela depuneri . . . . Profit transpus din anul 1900 . . . . 295-90 Profitul curat pro 1901 36,45590

300,000-—

65,747-70 930,735-72 249,611—

15,660-92 662-—

5,303-20

36,75180

(Coroane)

1.604,472-34

C R E D I T -

Interese: capitalisate şi ridicate . . . . 53,03207 de reescompt 10,78144 de cont curent 266-37

Contribuţiune: erarială şi comunală . . . 9,24612 de 10°/ 0 după interese la depuneri . . 5,303-20

64,079-88

14,549-32 Salare . 12,500-69 Maree de presenţă 1,164-— Recvisite şi material de cancelaria 1,131 27 Tipărituri şi registre 1,200 62 Competintă de timbru 375-50 Porto 86201 Chirie 1,120-Spese de proces 10% amortisare din mobiliar Spese de căletorie Anunţuri Scopuri de binefacere Profit transpus din anul 1900 . , . . . 295-90 Profit curat pe anul 1901 36,455-90

203-10 369-80 196-22 120-80 26 30

36.751-80 134,651-31

Profit transpus din anul 1900 295-90 Interese după cambii de bancă . . . 113,530-92

„ „ „ cu acop. hipotec. . 15.513-23 „ „ împrumut hipotecar . . 4,586 78 „ dela efecte 182-—

Venit dela realităţi 350-— Provisiune 9248 Din pretensiuni descrise inenrs . . . . 100-— 134,355-41

134,651-31 L u g o ş, în 31 Decembre 1001. Dr. G e o r g e P o p o v i c i u m. p., dir. exec. Pentru contabilitate: Vas i l i e J u r c a ' m . p.

D i r e c ţ i u n e a : Traian Barzu m. p. Alex. Mania m. p. Dr. Iacob Maior m. p. Const. Popoviciu m. p. G. Iacobescu m. p. Nicolae Ianculescu m. p. Vasilie Niculescu m. p. George Crăciun m. p. George Albulescu m. p. Ioan Cădariu mare m. p.

Subsemnatul comitet am esaminat contul present al bilanţului precum şi cel al profitului şi al perderilor şi confrontându-le cu registrele principale şi auxiliare purtate în bună regulă, le-am găsit cu acelea în consonanţă şi esacte.

Comitetul de supraveghiare: Titu Haţieg m. p. preş., Ilie Curescu m. p., L. Lungu m. p., S. Barbulescu m. p , Ioan Muntean m. p.

„SILVA NI A" institut de credit şi de economii societate pe acţiuni

în Şimleul-Silvaniei.

C O N V O C A R E .

D o m n i i ac ţ ionar i ai ins t i tu tu lu i de c red i t şi de economi i „Silvania", s oc i e t a t e pe ac ţ iuni în v i r tu tea §-ului 2 9 din s ta tu te se înv i t ă la

a XlV-a adunare generală ordinară, care se va ţ i ne în Ş imleu l -S i lvan ie i la 2 4 Mar t ie 1902 st. n. îna in te de ameadi la 10 oare în loca l i t a tea ins t i tu tu lu i .

Obiectele puse la ordinea dilei sunt: 1. Raportul anual al direcţiunei. 2. Raportul comitetului de revisiune asupra computului

anual, al bilanţului şi a propunerilor pentru împărţirea profitului. 3. Stabilirea bilanţului anual şi fixarea dividendelor. 4. Determinarea scopului, spre care este a se întrebuinţa

suma provedută în §-ul 99 p. f. 5. Alegerea unui membru în direcţiune cu mandat de 4 ani. 6. Fixarea preţului mareelor de presenţă. 7. Exmiterea alor 3 membri pentru verificarea procesului

verbal.

S e a t rage a ten ţ iunea domni lo r ac ţ ionar i la dis-pos i ţ iunea §-ului 2 8 din s ta tu te în sensul căruia Ja adunarea generală au vot numai acei acţionari, cari cu cel puţin jumetate de an mai înainte sunt trecuţi în registrul acţionarilor şi ca atari cel puţin cu una q\i înainte de adunarea generală la direcţiunea institutului sau la locuri desemnate prin direcţiune au depus acţiunile sale eventual şi documentele de plenipotenţâ. Acţiunile depuse în locuri desemnate prin direcţiune se vor lua în considerare numai încât reversalul despre depunerea acelora cu una q\i mai înainte de adunarea generală s'a depus la direcţiunea institutului".

P e n t r u depunerea , r e spec t i ve pr imirea ac ţ iun i lo r şi a documen te lo r de p l en ipo ten ţ â pent ru a c e s t an s'a desemnat , r e spec t i ve au fos t rugaţ i , ins t i tu te le „Albina" în S ib i iu , „ Sâtmăreana" în S e i n i . „ Selăgiana" în S ibou . Capitulai gr. cat. român din Oradea-mare şi d-nii Vasiliu Patcasiu în H o t e a n şi Florianu Codanii în Cehul -S i lvan ie i .

Ac ţ iun i l e , documen te l e de p l en ipo ten ţă şi r e -versa le le despre depunerea ac ţ iuni lor la locur i le mai sus desemna te sunt a se p resen ta la ins t i tu t p a n ă la 2 3 Mar t ie st. n. 4 oare după ameadi .

Ş i m l e u l - S i l v a n i e i , în 11 F e b r u a r i e 1 9 0 2 .

Direcţiunea Institutului.

„VICTORIA", institut de credit şi economii, ca societate pe acţiuni în Arad.

A C T I V A . (Coroane) C o n t u l B i l a n ţ u l u i c u 8 1 D e c e m b r e 1 9 0 1 . (Coroane) P A S I V A .

Cassa în numerar 84,62443 Bon în Griro-Conto si la alte bănci 4,18986 Cambii . . . . ' 3,811,146-52 împrumuturi hipotecare . 711,380-— Avansuri pe efecte publice 96,621-— Efecte publice 40,750--Credite de cont-curent 73,251-28 Casa institutului si alte realităţi de vânzare . . . 247,80657 Mobiliar . . . ' 8,878-44

după amortisare 887-84 7,99060 Diverse conturi debitoare 4,695-35 Interese transitoare restante 20,645-46

Capital social: 3000 acţiuni à K 200 600,000'—

Fondul de réserva al acţionarilor 311,101-85 Fondul de pensiune al funcţionarilor 50,197 99 Depuneri spre fructificare 3.200,05307 Deposite de cassă 19,754'73 Reescompt 766,221-40 Dividendă neridicată 896-— Diverse conturi creditoare 2,755 10 Contribuţie nesolvită după interesele depunerilor

pe al II. semestru . 8,251'03 Interese transitoare anticipate 43,600'— Profit transpus 9,210'77 Profit net 91,058-83 100,269-60

D E B I T . (Coroane)

5.103,100-77

C o n t u l P r o f i t s i P e r d e r i . (Coroane)

5.103,100-77

C R E D I T .

Interese: pentru depuneri spre fructificare . . . . 160,12786 pentru reescompt 31,148-01

Spese: imprimate, registre, tipărituri, lemne, lumină, diverse 10,667 85

Porto 4,807-59 Contribuţiune directă 20 539-72

10% dare la interesele depunerilor . . 16,130-67 36,670-39 Competintă de timbru 267-12 •Salare .' 31,00782 Bani de cuartir 6,774-93 Chirie _ 2,000-— Amortisare din mobiliar 88784 Profit transpus 9,21077 Profit net 91,058 83 100,269-60

A r a d , 31 Decembre 1901. O n c u m. p., director executiv.

Membri i în d i r e c ţ i u n e : Petru Truţia m. p. Dr. Aurel Demian m.

Interese: dela cambii 291,782-84 dela împrumuturi hipotecare 58,866-41

-„ avansuri pe efecte • . . 5,171'19 „ cont curent 1,45877 „ efecte proprii 2,46380

Chiria şi alte arêndi Provisiuni . . Profit transpus

6,844-85 8,830-48 9,210-77

384,629-11

Mihaiu Vel ic iu m. p. V. Mangra m. p.

p. I. Papp m. p.

384,629-11

preşedinte. R a i c u m. p., secretar. R. Ciorogariu m. p. Dr. Nicolau Ciaclan

Traian Vaţian m. p. m. p.

Subsemnatul comitet de supraveghiare am examinat conturile presente şi le-am aflat în deplină consonanţă cu registrele institutului. A r a d , la 12 Februarie 1902.

C o m i t e t u l de s u p r a v e g h i a r e : Dr. Sever Ispravnic m. p. George Popoviciu m. p. George Feier m. p., preş. Nic. Marcu m. p. Paul Milovan m. p.

„HUNEDOARA", însoţire de anticipating şi credit în Deva.

A C T I V A . (Coroane) C o n t u l B i l a n ţ u l u i p e 1 9 0 1 . (Coroane) P A S I V A .

6,623-30 224,846-80

86,068 — 2,144-28

476-46 3,517-69

Depuneri spre fructificare şi inter, capit. . . 31,900 —

. 232,559-6» 17,200-— 4 ,750- -

27,000-— 2,052-80-

. . 8,21404 323,676-53 323,67653

D E B I T . (Coroane) C o n t u l P r o f i t ş i P e r d e r i . (Coroane) C R E D I T .

Interese la depuneri 12,766 69 Interese de reescompt 1,50868 Salare 4,320 — Spese diverse (recuisite de cancelarie, încăldit, luminat,

serviciu etc.) 1,27358 Contributiune 2,95904 Timbru ' 2106 Taxe de presenţă 654-— Chirie 400 — Deteriorarea mob. cu 10°/ 0 52-94 Profit curat • 8,214 04

Deva, la 31 Decemvrie 1901. 32,17003 loan Lazariciu m. p., cassar. Alexandru Moldovan sen. m. p., vice-director.

Interesele de escompt şi obligaţiuni 22,117-92

Provisiuni 5,596-75

Accidente diverse şi interese de întârziere . . . 4,445-36

32,170-03

loan Simionasiu m. p. Subsemnata comisiune de supraveghiare am examinat contul bilanţului si contul profitului şi al perderilor şi le-am aflat întru toate în

consonantă cu cărţile si exacte. Deva, la 12 Februarie 1902. Alexandra Petreu m. p. George Gila m. p. Dionisie Ardelean m. p.

,VLÀDEASA" institut de credit si economii în B.-Hue