apmsj-old.anpm.roapmsj-old.anpm.ro/files/apm salaj/reglementari/completari... · web viewdin anexa...
TRANSCRIPT
COMPLETARI LARAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI
ASUPRA MEDIULUI GENERAT DEFORAJUL SI ECHIPAREASONDELOR ORIZONTALE
H 1, H 2, H 3 SUPLAC, JUDETUL SALAJ
EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL
NICULAE GHEORGHE
Atestat nr. R-EIM-03-63/2008
EXECUTANT: S.C. EURO ENVIROTECH S.R.L. Ploiesti
Contract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010
Cod: EE-396-E/2010
Beneficiar:OMV PETROM
ASSET 1 CRISANA_BANAT
NOIEMBRIE 2010
Ploiesti, Soseaua Ploiesti-Targoviste Km 8Tel/Fax: (0244) 597 109; Mobil: 0722 314 686
www.euroenvirotech.roe-mail: [email protected]
Cod de Inregistrare Fiscala: RO 14506092Cont: RO13 RNCB 0205 0448 6620 0001, BCR
Prahova
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Echipa de elaboratori:
Gheorghe NICULAE
Rodica RUSEN
Rodica GHIMICI
Adrian AVRAM
Mihai NICULAE
Nela ZAMBILA
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
2
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
CUPRINS
PREAMBUL---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------5
1 INFORMATII GENERALE---------------------------------------------------------------------------------------------------5
1.1 Titularul proiectului--------------------------------------------------------------------------------------------------------5
1.2 Denumirea proiectului------------------------------------------------------------------------------------------------------51.4.2Amplasament----------------------------------------------------------------------------------------------------------------61.4.3 Descrierea lucrarilor-------------------------------------------------------------------------------------------------------61.4.6 Amenajare careu sonde----------------------------------------------------------------------------------------------------61.6.1Forajul propriu-zis---------------------------------------------------------------------------------------------------------101.6.2Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj---------------------------------------------------101.8.1 Conectare la cai de acces------------------------------------------------------------------------------------------------151.8.2 Conectare la magistrale electrice---------------------------------------------------------------------------------------15
2 PROCES TEHNOLOGIC------------------------------------------------------------------------------------------------------16
2.1 Descrierea procesului tehnologic propus-----------------------------------------------------------------------------------162.1.1 Pentru etapa de realizare a forajului-------------------------------------------------------------------------------162.1.2 Pentru etapa de pregatire a productiei sondei--------------------------------------------------------------------222.1.3 Pentru etapa de productie a sondei--------------------------------------------------------------------------------242.1.4 Pentru etapa de dezafectare a sondei, la sfarsitul procesului tehnologic de productie----------------------27
3. DESEURI-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------31
4 IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA----------------------------------------------------------------32
4.1 Apa----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------324.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului-----------------------------------------------------------------324.1.2 Alimentarea cu apa--------------------------------------------------------------------------------------------------334.1.3 Managementul apelor uzate----------------------------------------------------------------------------------------35
4.2 Aerul--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------354.2.2 Surse si poluanti generati------------------------------------------------------------------------------------------------354.2.2.1 Pentru etapa de realizare a forajului-------------------------------------------------------------------------------354.2.2.2 Pentru etapa de productie a sondei--------------------------------------------------------------------------------384.2.2.3 Pentru etapa de dezafectare a sondei, la sfarsitul procesului tehnologic de productie----------------------384.2.1 Prognoza impactului------------------------------------------------------------------------------------------------39
4.3 Solul---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------414.3.1 Generalitati-----------------------------------------------------------------------------------------------------------41
4.4 Geologia subsolului--------------------------------------------------------------------------------------------------------434.4.1.1 Pentru etapa de realizare a forajului-------------------------------------------------------------------------------43
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
3
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
4.4.1.1 Pentru etapa de productie a sondei--------------------------------------------------------------------------------44
13 Anexe-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------44
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
4
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
PREAMBUL
Informatiile care constituie “Completari la Raportul de evaluare a impactului
asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H1, H2, H3
Suplac, Judetul Salaj, apartinand de SC OMV PETROM SA, Asset 1
Crisana_Banat sunt o consecinta a scrisorii nr 4016/07.10.2010 emisa de catre
APM Prahova, ca raspuns la solicitarea SC OMV PETROM SA si analizarii
documentatiei tehnice, in Colectivul de Analiza Tehnica din data de 04.10.2010.
1 INFORMATII GENERALE
1.1 Titularul proiectului
OMV PETROM
ASSET 1 CRISANA_BANAT
1.2 Denumirea proiectului
FORAJUL SI ECHIPAREA SONDELOR ORIZONTALE H 1, H 2, H 3
SUPLAC, JUDETUL SALAJ
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
5
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
1.4.2Amplasament
Sondele H 1, H 2, H 3, sonde orizontale de exploatare titei, se vor amplasa pe
teritoriul judetului Salaj, comuna Marca, in extravilanul satului Lesmir, avand
careu comun. Terenul apartine unor proprietari particulari si Consiliului Local al
Comunei Marca destinatia de teren arabil, suprafata ocupata fiind de 2709 m2
(2593 m2 suprafata ocupata de careul sondelor + 116 m2 suprafata ocupata de
drumul de acces si utilitati).
1.4.3 Descrierea lucrarilor
Categoria lucrarilor de explorare/exploatare a zacamintelor de petrol si gaze,
ramura a industriei petroliere, include si lucrarile privind forajul sondelor, lucrari
care au un caracter temporar.
Durata forajelor este determinata de adancimea la care se afla obiectivul –
zacamantul care trebuie exploatat, constructia sondei si conditiile geofizice ale
structurii.
In cazul sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac, durata lucrarilor de realizare a fiecarei
sonde este de circa 22 zile.
1.4.6 Amenajare careu sonde
Careul sondelor (comun pentru cele 3 sonde) se va amplasa in extravilanul
localitatii Lesmir pe teren apartinand unor proprietari particulari si Consiliului
Local al comunei Marca, judetul Salaj, avand destinatia de teren arabil, suprafata
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
6
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
ocupata fiind de 2709 m2 (2593 m2 suprafata ocupata de careul sondelor + 116 m2
suprafata ocupata de drumul de acces si utilitati).
Pentru amenajarea careului de sonde sunt prevazute urmatoarele lucrari:
decopertarea pe o grosime de 20 cm si depozitarea stratului vegetal (circa
153 m3/sonda), conform Normativului nr. 503/1459 din 22 mai 1985 aprobat
de Ministerul Petrolului, in incinta careului sondelor, acesta constituind
depozitul de sol vegetal care se va folosi la redarea terenului; terenul
decopertat se niveleaza la o singura cota si se compacteaza pana la obtinerea
gradului de compactare (98 %);
sistemul rutier al drumului de acces si a celui interior este compus din:
macadam in grosime de 10 cm;
piatra sparta in grosime de 30 cm;
nisip pilonat in grosime de 5 cm;
geotextil, totul astenut pe un pat pregatit cu grad de compactare
de minimum 98%.
sistemul rutier al careului de foraj este alcatuit din:
macadam in grosime de 10 cm;
piatra sparta in grosime de 30 cm;
strat nisip in grosime de 5 cm;
geotextil.
sistemul rutier al platformei pentru IC 5 este alcatuit din :
macadam in grosime de 10 cm;
piatra sparta in grosime de 30 cm;
strat nisip in grosime de 5 cm;
geotextil.
imbracamintea drumului interior si al platformelor carosabile se
incadreaza cu acostamente din pamant compactat;
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
7
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
montarea baracilor pe dale; suprastructura acestora va fi executata dintr-un
strat de balast compactat;
asigurarea colectarii si evacuarii apelor meteorice se realizeaza prin
executia unor santuri betonate cu profil trapezoidal in lungime de 104 m si
adancime de 0,40 m, care descarca in bazinul de colectare reziduuri, ce se va
goli periodic cu vidanja;
haba de reziduuri va avea capacitatea de 40 m3 si se va amplasa in interiorul
careului de foraj in pozitie semiingropata; pentru amplasarea habei se vor
excava circa 80 m3 pamant, haba amplasandu-se pe un strat drenant de nisip
cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj haba se va hidroizola cu doua
straturi de solutie bituminoasa. Pentru evitarea unor accidente haba va fi
imprejmuita si se va proteja cu un capac.
transportarea fluidului de foraj la statia de fluide a constructorului, unde va
fi conditionat si reintegrat in fluxul tehnologic pentru forajul altor sonde.
Acest proces consta in separarea fluidului de detritus prin floculare. Partea
lichida rezultata este reutilizata in procesul tehnologic la prepararea
fluidului. Partea solida, reprezentand detritus umectat cu 5 % fluid de foraj,
este transportat in vederea depozitarii si reciclarii, la Depozitul ecologic de
deseuri Oradea, conform contractului incheiat intre SC ECO BIHOR SRL
Oradea si AVA EASTERN EUROPE DF&S Bucuresti, nr. 92/26.06.2006,
conform contractului de WASTE MANAGEMENT incheiat intre OMV
PETROM si contractorul fluidului de foraj, respectiv AVA EASTERN
EUROPE;
pentru depozitarea detritusului rezultat din foraj, instalatia este prevazuta cu
o haba metalica de 54 m3, in pozitie semiingropata in imediata vecinatate a
sitelor vibratoare;
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
8
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
la gura sondei se va construi un beci betonat, cu un volum de 6,8 m3 , care
are rolul de a permite montarea capului de coloana si al instalatiei de
prevenire, precum si rolul de a capta toate scurgerile din zona gaurii de
sonda, precum si de pe podul instalatiei de foraj;
efectul asupra factorilor de mediu, cu influente negative, datorita tasarilor si
arocamentelor din careul sondelor, este indepartat la executarea lucrarilor
prin redarea terenului in circuit, conform lucrarilor de redare;
se va asigura sondele impotriva unor accidente neprevazute (manifestari,
eruptii libere etc.) prin respectarea programului de constructie, cimentare si
echipare cu prevenitoare de eruptie de 210 atmosfere.
Pentru activitatea de foraj se va utiliza instalatia de foraj tip HH 75 Tacrom
(instalatie termica de foraj). Datele aferente acestui tip de utilaj precum si modul de
actionare sunt prezentate in fisa TACROM, la capitolul Anexe.
Tabelul nr. 1.4.6.-1.
Nr. Crt. Proprietarul Domiciliul proprietarului Amplasarea terenului
Suprafata ocupata de
careul sondelor,
m2
Suprafata ocupata de drumul de acces si
utilitati, m2
1 Varga Irina Comuna Marca, judetul Salaj
Comuna Marca, judetul Salaj 939 -
2 Dombi Francisc
Comuna Marca, judetul Salaj
Comuna Marca, judetul Salaj 301 -
3 Fazakas Iosif Comuna Marca, judetul Salaj
Comuna Marca, judetul Salaj 486 -
4 Borzasi Andor Comuna Marca, judetul Salaj
Comuna Marca, judetul Salaj 867 -
5 Consiliul Local Marca
Comuna Marca, judetul Salaj
Comuna Marca, judetul Salaj - 116
Total 2593 116Total general (extravila – arabil) 2709 m2
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
9
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
1.6.1Forajul propriu-zis
Dupa terminarea fazei de mobilizare in legatura cu instalatia de foraj orizontala se
vor executa lucrarile propriu-zise de foraj, conform programului de constructie,
prevazut in proiectul tehnic.
Pentru extractia de petrol si gaze naturale, instalatia de foraj utilizeaza resurse
energetice din categoriile energie electrica si motorina, dupa cum se poate urmari,
in tabelul urmator:
Tabelul nr. 1.6.1.-1.
Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
DenumireaCantitatea
anuala/ sonda
DenumireaCantitatea
anuala/ sonda
Furnizor
Titei 7300 tone* Petrol / PacuraPetrol Gaze naturale
Gaze naturale Benzine
Energie electrica
Neprecizat in aceasta
faza a proiectului
Energie termicaMotorina 240 tone
Altele* Calcul estimativ pentru un debit brut de circa 20 m3/zi/sonda
1.6.2Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj
In procesul tehnologic de forare, nu sunt utilizate substante, care intra sub
incidenta Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind aprobarea
listei substantelor toxice.
Toate substantele chimice utilizate in procesul tehnologic de forare, respecta
prevederile Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind
clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
10
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Substantele chimice utilizate, nu sunt regasite in “Lista substantelor periculoase”
din Anexa nr. 2 a Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008.
In procesul tehnologic de foraj al sondelor se utilizeaza fluidul de foraj preparat de
catre executantul forajului - care este un tert autorizat -, in incinta sediului
acestuia, este transportat de catre acesta la locul de utilizare, iar excesul este
recuperat de catre acesta si depozitat pe amplasamentul firmei. OMV PETROM nu
prepara sau depoziteaza fluid de foraj pe teritoriul sau, ci numai utilizeaza acest
produs prin intermediul tertilor autorizati, care-l si prepara, depoziteaza,
recupereaza si utilizeaza.
Compusii, biodegradabili, folositi la prepararea fluidului de foraj sunt:
Pac-Le - celuloza anionica, masa moleculara mica;
Pac-Re - celuloza anionica, masa moleculara mare;
Barazan - biopolymer cu masa moleculara mare;
Solutie de soda caustica (0.1%);
Solutie de soda calcinata (0.1%).
Circulatia fluidului: Preparare si procesul de foraj
Fluidul este preparat in habe de suprafata, sub agitare cuntinua cu ajutorul unor
bustere, este preluat din habe de pompele instalatiei, pompat prin prajini in gaura
de sonda, se reintoarce prin spatiul inelar, derivatie, in aceeasi haba si circuitul se
repeta. Detritusul generat de sapa de foraj este transportat de fluid la suprafata,
trecut prin site vibratoare si colectat in haba de detritus. Din aceasta haba,
detritusul rezultat este tras cu o pompa , centrifugat, floculat, apa rezultata se
intoarce in haba de preparare, iar detritusul este transportat la Ecomed Oradea.
Tot circuitul este inchis, nu exista pierderi sau scurgeri de fluid de foraj.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
11
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
La inceputurile forajului rotativ modern – ultimele decenii ale secolului trecut – , se
pompa prin prajini, apa, pentru a spala permanent talpa sondei si a evacua
detritusul la suprafata. Cu particule fine de roca, mai ales cu cele dispersabile in
apa, se forma un noroi de-a lungul spatiului inelar. S-a constatat ca acesta avea
unele avantaje fata de apa curenta: o capacitate mai buna de evacuare, inclusiv pe
aceea de a mentine detritusul, in suspensie, la intreruperea circulatiei si, indeosebi,
calitatea de a stabiliza peretii gaurii de sonda, in dreptul rocilor neconsolidate.
Treptat, exigentele impuse acestui fluid au crescut. El a inceput sa fie preparat la
suprafata, din argile coloidale, studiat in laborator, testat la sonda, tratat si curatat
cu mai multa atentie. In scopul obtinerii unor insusiri superioare, compozitia
fluidelor de foraj s-a diversificat continuu. Astazi, multe dintre ele nu mai sunt
preparate din apa si argila. Denumirea generica “noroaie de foraj” devine, in
aceste cazuri, neadecvata.
Sintetizand, fluidului de foraj i se atribuie, in prezent, urmatoarele roluri
principale:
Hidrodinamic:
Dupa iesirea din duzele sapei, fluidul curata particule de roca dislocata de
pe talpa sondei si le transporta la suprafata, unde sunt indepartate. La
forajul cu jet, inclusiv la dirijarea sondei cu jet, fluidul de circulatie
constituie si instrumentul de dislocare a rocii.
Hidrostatic:
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
12
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Prin contrapresiunea creata asupra peretilor, acestia impiedica surparea
rocilor, consolidate si patrunderea nedorita, in sonda, a fluidelor din
formatiunile traversate.
De colmatare:
Datorita diferentei de presiune sonda – strate, in dreptul rocilor permeabile,
se depune, prin filtrare, o turta din particule solide, care consolideaza
pietrisurile, nisipurile si alte roci slab cimentate sau fisurate. Totodata, turta
de colmatare reduce frecarile dintre garnitura de foraj sau coloana de
burlane si rocile de pereti diminueaza uzura prajinilor si a racordurilor.
De racire si lubrifiere:
Fluidul de circulatie raceste si lubrifiaza elementele active ale
instrumentului de dislocare, prajinile, lagarele sapelor cu role – daca sunt
deschise – si lagarele motoarelor de fund. Filmul de noroi din zonele
impermeabile si turta de colmatare, din portiunile permeabile, reduc
frecarile dintre prajini si pereti, micsorand viteza de uzare si momentul
necesar rotirii.
Motrice:
Cand se foreaza cu motoare de fund, hidraulice sau pneumatice, fluidul de
foraj constituie agentul de transmitere a energiei, de la suprafata la motorul
aflat deasupra sapei.
Informativ:
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
13
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Urmarind fluidul de circulatie la iesirea din sonda si detritusul adus la
suprafata, se obtin informatii asupra rocilor interceptate si a fluidelor din
porii lor. Unele roci, cum este sarea, altereaza proprietatile fluidului intr-un
mod caracteristic: cresc gelatia, vascozitatea si viteza de filtrare.
La investigarea rocilor din peretii sondei, prin carotaj de conductivitate, fluidul de
foraj poate indeplini si alte atributii: plasarea pastei de ciment in spatiul ce
urmeaza sa fie cimentat, antrenarea unor scule de instrumentatie, degajarea
garniturilor de foraj prinse, asigurarea presiunii necesare intre coloana de
exploatare si tubingul suspendat in packer, omorarea sondei.
Prin efectul de flotabilitate exercitat asupra garniturii de prajini sau asupra
coloanelor de burlane, se reduce, uneori sensibil, sarcina la carligul instalatiei de
foraj. In principiu, natura, compozitia, proprietatile si debitul fluidului de circulatie
utilizat pentru forajul sondei se stabilesc astfel incat sa fie satisfacute, in conditii
optime, atributiile enumerate mai sus. Criteriile de alegere rezulta din cele
discutate in continuare. Totusi, fluidul de foraj trebuie sa indeplineasca si
numeroase alte conditii, dintre care unele sunt esentiale, pentru forarea sondei, fara
accidente si complicatii, intr-un timp minim, si punerea ei, in exploatare, fara
dificultati, la productivitatea maxima:
fluidul ales nu trebuie sa afecteze, fizic sau chimic, rocile traversate: sa nu
umfle si sa nu disperseze argilele si marnele hidratabile, sa nu dizolve
rocile solubile, sa nu erodeze rocile slab consolidate; pe cat posibil,
detritusul, sa nu fie dispersat sau deshidratat;
sa-si pastreze proprietatile, in limitele acceptabile, la contaminarea cu:
minerale solubile (sare, gips, anhidrit), ape subterane mineralizate, gaze
(hidrocarburi, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat), detritus argilos;
sa-si mentina insusirile tehnologice, la temperaturile si presiunile ridicate
care vor fi intalnite, in sonde, si la variatiile lor din circuit;
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
14
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
sa permita investigarea geofizica a rocilor si a fluidelor continute in porii
lor, recoltarea probelor de roca, in conditii cat mai apropiate de cele ”in
situ”;
sa previna coroziunea si eroziunea echipamentului din sonda, atat prin
natura lui, cat si prin neutralizarea agentilor agresivi patrunsi in noroi, din
stratele traversate;
sa mentina in suspensie particulele de roca neevacuate, in timpul
intreruperilor de circulatie;
sa conserve permeabilitatea stratelor productive deschise;
sa nu fie toxic sau inflamabil si sa nu polueze mediul inconjurator si apele
freatice;
sa fie usor de preparat, manipulat, intretinut si curatat de gaze sau detritus;
sa permita, obtinerea de viteze de avansare, a sapei, cat mai mari;
sa fie ieftin, sa nu reclame aditivi deficitari si greu de procurat, iar
pomparea lui sa aiba loc cu cheltuieli minime.
1.8.1 Conectare la cai de acces
Accesul spre locatia sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac se realizeaza din drumul
petrolier existent (pietruit) la sondele 2774, 4214 Suplac si prin construirea unui
tronson de drum nou cu o suprafata de circa 116 m2 si de circa 20 m lungime.
1.8.2 Conectare la magistrale electrice
In faza de forare sonda
Sondele de foreaza cu instalatie termica (HH 75 Tacrom), nefiind necesara linie
electrica de inalta tensiune pentru perioada forajului.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
15
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
In faza de exploatare sonda (productie)
Sonda H 3 SUPLAC
Alimentarea cu energie electrica a motoarelor de la unitatea de pompare se face din
LEA 0,5 kV, existenta in zona, printr-un racord in lungime de circa 367 m.
Sonda H 2 SUPLAC
Alimentarea cu energie electrica a motoarelor de la unitatea de pompare se face din
LEA 0,5 kV, existenta la sonda H 3 SUPLAC, printr-un racord in lungime de circa
56 m.
Sonda H 1 SUPLACAlimentarea cu energie electrica a motoarelor de la unitatea de pompare se face din
LEA 0,5 kV, existenta la sonda H 2 SUPLAC, printr-un racord in lungime de circa
35 m.
2 PROCES TEHNOLOGIC
2.1 Descrierea procesului tehnologic propus
2.1.1 Pentru etapa de realizare a forajului
Pentru amenajarea careurilor sondelor sunt prevazute realizarea urmatoarelor
lucrari:
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
16
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
decopertarea pe o grosime de 20 cm si depozitarea stratului vegetal (circa
153 m3/sonda), conform Normativului nr. 503/1459 din 22 mai 1985
aprobat de Ministerul Petrolului, in incinta careurilor sondelor, acesta
constituind depozitul de sol vegetal care se va folosi la redarea terenului;
terenul decopertat se niveleaza la o singura cota si se compacteaza pana la
obtinerea gradului de compactare (98 %);
sistemul rutier al drumului de acces si a celui interior este compus din:
macadam in grosime de 10 cm;
piatra sparta in grosime de 30 cm;
nisip pilonat in grosime de 5 cm;
geotextil, totul astenut pe un pat pregatit cu grad de compactare
de minimum 98%.
sistemul rutier al careului de foraj este alcatuit din:
macadam in grosime de 10 cm;
piatra sparta in grosime de 30 cm;
strat nisip in grosime de 5 cm;
geotextil.
sistemul rutier al platformei pentru IC 5 este alcatuit din :
macadam in grosime de 10 cm;
piatra sparta in grosime de 30 cm;
strat nisip in grosime de 5 cm;
geotextil.
imbracamintea drumului interior si al platformelor carosabile se
incadreaza cu acostamente din pamant compactat;
montarea baracilor pe dale; suprastructura acestora va fi executata dintr-un
strat de balast compactat;
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
17
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
asigurarea colectarii si evacuarii apelor meteorice se realizeaza prin
executia unor santuri dalate cu profil trapezoidal in lungime de 10 m si
adancime de 0,40 m, care descarca in bazinul de colectare reziduuri, ce se va
goli periodic cu vidanja;
haba de ape uzate de la detritus va avea capacitatea de 40 m3 si se va
amplasa in interiorul careurilor de foraj in pozitie semiingropata; pentru
amplasarea habei se vor excava circa 80 m3 pamant, haba amplasandu-se pe
un strat drenant de nisip cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj haba se va
hidroizola cu doua straturi de solutie bituminoasa. Pentru evitarea unor
accidente haba va fi imprejmuita si se va proteja cu un capac.
pentru depozitarea detritusului rezultat din foraj, instalatia este prevazuta cu
o haba metalica de 40 m3, in pozitie semiingropata in imediata vecinatate a
sitelor vibratoare;
la gura sondei se va construi un beci betonat cu un volum de 6,8 m3, care are
rolul de a permite montarea capului de coloana si al instalatiei de prevenire,
precum si rolul de a capta toate scurgerile din zona gaurii de sonda, precum
si de pe podul instalatiei de foraj;
se vor asigura sondele impotriva unor accidente neprevazute (manifestari,
eruptii libere etc.) prin respectarea programului de constructie, cimentare si
echipare cu prevenitoare de eruptie de 210 atmosfere.
Pentru activitatea de foraj se va utiliza instalatia de foraj tip HH 75 TACROM
(instalatie termica de foraj). Vezi documentatie TACROM la capitolul Anexe.
Procesul tehnologic de forare al unei sonde orizontale consta in saparea unui put
avand diametre descrescatoare, de la suprafata pana la baza stratului productiv, cu
ajutorul unui sistem rotativ – hidraulic, actionat de la suprafata. Procesul de foraj
se realizeaza, in intregime, cu mijloace mecanizate – utilajul instalatiei de foraj.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
18
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Metoda de foraj rotativa consta in actionarea elementului de dislocare – sapa de
foraj – cu ajutorul garniturii de prajini de foraj, de la suprafata. La aceasta metoda
de foraj este absolut necesar, ca in timpul lucrului sapei, detritusul – roca
sfaramata –, sa fie indepartat permanent de pe talpa sondei si transportat la
suprafata. Concomitent cu activitatea expusa, sapa trebuie sa fie racita. Aceste
operatii sunt indeplinite de fluidul de foraj, care este pompat de la suprafata, cu
ajutorul pompei tip 2 PN 400, prin interiorul prajinilor de foraj. Dupa ce este
evacuat, prin orificiile sapei, fluidul de foraj se incarca cu detritus, pe care il
transporta la suprafata, prin spatiul inelar, situat intre prajini si peretii gaurii de
sonda. La suprafata, fluidul de foraj este curatat cu ajutorul sitelor vibratoare si al
separatoarelor de tip hidrociclon. Detritusul separat va fi depozitat intr-o haba
metalica, cu capacitatea de 40 m3, iar fluidul de foraj curat este reintegrat in fluxul
tehnologic de foraj.
In procesul de foraj, fluidul de foraj este vehiculat in circuit inchis, astfel incat
printr-o exploatare normala si corecta, nu pot avea loc pierderi pe faze.
Dupa executarea forajului fiecarui interval, are loc consolidarea gaurii de sonda,
prin tubarea acesteia, cu ajutorul unor coloane din tevi de otel, avand diametrul
corespunzator intervalului sapat.
Tubarea sondei, reprezinta operatia de introducere in gaura de sonda, a unor
burlane metalice cu scopul de a consolida gaura de sonda si de a creea canalul
sigur de exploatare a hidrocarburilor.
Operatiunea de tubare are in vedere:
consolidarea peretelui gaurii de sonda;
impiedicarea contaminarii apelor subterane, cu fluidele aflate in sonda;
izolarea stratelor care contin hidrocarburi – petrol si gaze –, a caror
exploatare se urmareste, prevenind contaminarea cu hidrocarburi, a apelor
superioare.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
19
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Dupa executarea tubarii fiecarei coloane are loc cimentarea spatiului inelar dintre
coloana si peretele gaurii de sonda.
Conform documentatiei tehnice a proiectului de foraj, pentru realizare obiectivelor
propuse s-a adoptat urmatorul program de constructie (acelasi pentru fiecare sonda
in parte):
Coloana de ancoraj 13 3/8 in x 20 m - are rolul de a izola formatiunile slab
consolidate de suprafata, caracterizate printr-un grad mare de instabilitate si
permeabilitate. Ea protejeaza formatiunile acvifere impotriva contaminarii si
va fi cimentata la zi. Dupa tubajul si cimentarea coloanei se va monta la gura
putului un sistem de etansare si o instalatie de prevenire a eruptiilor care va
asigura desfasurarea forajului pentru faza urmatoare in conditii de
securitate. Se recomanda ca siul acestei coloane sa fie fixat intr-un strat bine
consolidat.
Coloana de exploatare 9 5/8 in pe intervalul 0 – 160m (TVD) - se va tuba
dupa efectuarea investigatiilor geofizice necesare.
Linerul de 7 in se tubeaza gaurit pe intervalul 160 – 230 m (TVD) pentru a
permite executarea operatiilor de impachetare.
Denumirea
coloanei
Diametrul
coloanei (in)
Adancimea de
tubaj (m)
Intervalul de
cimentare (m)
Ancoraj 13 3/8 20 0 - 20
Exploatare 9 5/8 0 - 160 0 - 160
Lyner 7 160 - 230 160 - 230
Conform temei de proiectare fiecare sonda va fi sapata dirijat pentru obtinerea unui
traiect orizontal in dreptul obiectivului.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
20
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Pentru realizarea dezideratului propus, dupa investigarile facute in sonda verticala
si realizarea primului dop de ciment, se va initia dirijarea la urmatoarea adancime,
urmarind obtinerea unei inclinari de 30º pana la adancimea proiectata.
Azimutul va fi stabilit in urma interpretarii investigatiilor FMI.
In continuare se va realiza un traiect cu raza mica de curbura pe intervalul final,
adancime la care urmeaza sa se obtina o inclinare a gaurii de sonda de 90º, dupa
care forajul va continua pe traiect orizontal pana la adancimea finala a sondei.
Detaliile privitoare la realizarea traiectului dirijat al sondei se regasesc in
proiectul de dirijare intocmit de operatorul de specialitate
Operatorul de specialitate poate opera modificari in programul de dirijare, in
functie de informatiile obtinute la saparea sondelor precedente.
Schema de forare – adancimea forata in timp (ore) - este:
Timpul necesar executarii lucrarilor de foraj, conform documentatiei tehnice, este
de circa 13 zile/sonda. Timpul total de realizare al fiecarei sonde este de circa 22
zile.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
21
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
2.1.2 Pentru etapa de pregatire a productiei sondei
Se indeparteaza instalatia utilizata la forare de tip HH 75 TACROM care este
trimisa in baza, sau este amplasata pentru forajul urmatoarei sonde.
Pentru exploatare fiecare sonda va fi completata cu urmatoarele echipamente si
dispozitive:
Echipamentul de suprafata:
cap de pompare 64 bar care se monteaza pe flansa capului de coloana,
conform SR 9024/1994;
platforma pentru instalatia de interventie 10 x 3 m;
platforma careu productie amenajata cu geotextil, nisip, piatra sparta si
macadam;
unitati de pompare conventionale API 228-173-100, pentru sondele H1 si H3;
platforma betonata pentru unitati de pompare conventionale si pompa LRP;
rampa pentru tevi de extractie si prajini de pompare, mobila 6 x 2 m;
motor antrenare pompa LRP centrata pe sonda;
skid de injectie inhibitori de coroziune.
Echipament de adancime:
tevi de extractie, SR EN ISO 11960/2000;
prajini de pompare 41 MoC 11, Ø 7/8 in x 250 mm, SR ISO 10428/1998;
prajina lustruita de pompare Ø 32 x 6 m, STAS 906/1984;
pompa LRP pentru sonda H 2 Suplac;
pompe 30-275-THE-12-2-3-0 API STANDARD;
packer de adancime.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
22
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Pentru colectarea productiei si desfasurarea procesului tehnologic la fiecare sonda
se vor monta cate 2 conducte tehnologice – ambele legate la Parcul 34 - si anume:
Pentru sonda H 1 Suplac:
conducta de amestec Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si
claviatura proiectata si are o lungimea de circa 300 m;
conducta de abur Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si conducta
de abur existenta si are o lungimea de circa 12 m.
Pentru sonda H 2 Suplac:
conducta de amestec Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si
claviatura proiectata si are o lungimea de circa 285 m;
conducta de abur Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si conducta
de abur existenta si are o lungimea circa 12 m.
Pentru sonda H 3 Suplac:
conducta de amestec Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si
claviatura proiectata si are o lungimea de circa 285 m;
conducta de abur Ø 3 in x 6,3 mm, care face legatura intre sonda si conducta
de abur existenta si are o lungimea circa 50 m.
Conductele vor fi pozate pe trasee ce vor urmari caile de acces existente si vor fi
protejate contra coroziunii nu traverseaza cursuri de ape si nici nu se afla in
apropierea malurilor acestora.
Conducta de abur va fi postata pe chituci de beton armat, iar conducta de amestec
va fi ingropata la adancimea de 1,20 m.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
23
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Punerea in functiune
Tehnologia de exploatare a sondelor este cea de pompaj de adancime.
Se estimeaza ca fiecare sonda va produce un debit brut de circa 20 m3/zi.
Careul de productie este de tip ecologic, protectia mediului fiind asigurata prin
executarea:
beciului sondei din beton monolit 2,00 m x 2,00 m x 1,70 m;
realizarea unui sant colector pentru ape pluviale in lungime de circa 150
m, cat si pentru eventuale scurgeri accidentale tehnologice ce ar putea
rezulta in urma functionarii instalatiei, (santuri betonate cu profil
trapezoidal comune pentru cele trei sonde);
bazin colectare ape si reziduuri de 40 mc - 1 bucata;
parapet proiectat L = 25 m, h = 0,40 m;
piloti forati consolidati cu gabioane L = 72 m si h = 6 m;
parapet metalic proiectat L = 100 m.
2.1.3 Pentru etapa de productie a sondei
Sistemul de extractie utilizat este pompajul de mica adancime.
Titeiul de pe structura Suplacu de Barcau este de tipul nafteno-aromatic grupa
neceros-asfaltos-nesulfuros. Continutul in hidrocarburi ciclice saturate, asfaltene si
rasini este mare, favorizand exploatarea zacamantului prin metode termice.
Greutatea specifica a titeiului in conditii standard este de 0,96 kgf/dm3. Viscozitatea
dinamica a titeiului in conditii standard – 20 0C si 1 at - are valoarea de 1800-2000
cP.
Sistemul de colectare a titeiului brut - titei net si apa de zacamant – cuprinde sonde
racordate prin conducte de amestec la parcurile de colectare-separare.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
24
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Stimularea sondelor prin metode termice, respectiv combustie subterana si injectie
ciclica de abur, asigura cresterea gradului de recuperare a titeiului din zacamant
de la 9,19 %, pana la 57 %.
A. Combustia subterana
Procesul de Combustie subterana – proces utilizat in proportie de 50 % din cazuri-,
consta in crearea la nivelul stratului care se exploateaza a unor focare de ardere si
mentinerea acestora prin injectare de aer. Desfasurarea procesului are loc in
urmatoarea succesiune:
injectarea aerului printr-o sonda de injectie pana cand acesta incepe sa iasa
prin cea mai apropiata sonda de reactie;
se initiaza combustia subterana prin amorsarea arderii cu gaze naturale sau
electric - procedeu care se practica mai mult in ultima perioada de timp;
alimentarea continua cu aer – de la compresoarele Parcului 34 -, pentru
intretinerea arderii titeiului are ca rezultat cresterea temperaturii de la 17 0C
la circa 270 0C, aceasta conducand la declansarea unor procese de distilare
si cracare a titeiului cu formare de gaze, cocs si vapori de apa - din apa
interstitiala;
cocsul rezultat in urma procesului de cracare serveste drept combustibil
pentru continuarea arderii;
faza de vapori si gazele necondensabile rezultate din ardere, imping catre
sondele de extractie titeiul fluidizat, aflat in strat.
B. Injectia ciclica de abur in strat
Injectia ciclica de abur in strat – este un proces utilizat in proportie de 50 % din
cazuri - se utilizeaza ca metoda de intensificare a extractiei titeiului in zonele
neafectate sau mai putin afectate de combustia subterana. Prin injectia de abur in
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
25
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
strat, titeiul se incalzeste rezultand o micsorare a vascozitatii sale. Totodata aburul
si apa fierbinte care se formeaza au un efect puternic de spalare si de deblocare
mecanica a titeiului.
Injectia ciclica de abur – provenit de la Parcul 34 - se desfasoara in urmatoarea
succesiune:
injectia de abur, in strat, a unei cantitati de circa 70 – 100 tone abur/zi/sonda
timp de 3 pana la 10 zile;
se face o pauza de 2 – 3 zile pentru cedarea caldurii aburului si preluarea sa
in strat;
extractia titeiului brut, prin pompaj, minim 2 – 3 luni.
Cu cat cantitatea de abur este mai mare, cu atat debitele de titei obtinute sunt mai
mari si perioada de productie este mai indelungata.
Fluidele extrase din zacamantul Suplacu de Barcau, ca urmare a procesului de
combustie si de injectie ciclica cu abur, ajung - prin intermediul claviaturilor de
intrare -, in habele compartimentate aflate in parcurile de colectare-separare.
Gazele nocive rezultate ca urmare a combustiei sunt colectate – la Parcul 34 -, de
la coloanele sondelor de reactie, prin conducte cu diametrul de 2 in, care se leaga
la o retea de colectare formata din tronsoane de conducte cu diametre cuprinse
intre 4 ½ in si 10 ¾ in. La aceasta retea sunt legate si habele compartimentate
etanse din parcurile de colectare–separare.
Gazele nocive trec printr-un separator de lichide, dupa care sunt evacuate in
atmosfera prin intermediul unui cos metalic cu tiraj fortat la inaltimea de 60 m.
Dupa separarea completa de gazele de combustie in parcul de colectare–separare,
titeiul brut este dirijat, prin pompare, la Statia de tratare–depozitare titei, printr-un
colector cu diametre cuprinse intre 6 si 8 in.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
26
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
2.1.4 Pentru etapa de dezafectare a sondei, la sfarsitul procesului tehnologic de productie
Dupa terminarea perioadei de productie a unei sonde, se vor executa lucrari de
dezafectare a obiectivului, in vederea aducerii amplasamentului la starea pe care
acesta a avut-o, anterior procesului de executie a forajului de cercetare/productie.
In vederea dezafectarii fiecarei sonde – la sfarsitul perioadei sale de productie -
sunt prevazute a fi executate urmatoarele operatii:
demontarea instalatiei de productie;
demontarea instalatiilor auxiliare, aferente sondei de productie;
transportul instalatiei de productie si a componentelor auxiliare din incinta
careului de productie a sondei, la baza de productie, pentru revizii, operatii
de intretinere si de valorificare sau reutilizare;
executarea lucrarilor de inchidere si asigurare a sondei, in interior, prin
izolarea definitiva a posibilitatilor de comunicare intre zacamant si gura
sondei.
Pentru asigurarea sondei sunt prevazute a fi realizate trei dopuri de ciment:
primul dop de ciment se executa, in zona de perforaturi;
al doilea dop de ciment, la siul coloanei;
al treilea dop de ciment, la gura sondei, cu oglinda frezabila la
8-5 m fata de nivelul terenului, pentru a se putea taia coloanele
la rasul beciului.
extragerea “beciului sondei”, construit din beton armat, prin executarea unei
sapaturi (groapa) de 5 x 5 x 3 m necesara acestei operatii.
Groapa va fi umpluta cu material de completare rezultat de la saparea de
sonde noi, pana la nivelul de (-)30 cm, fata de orizontul amplasamentului,
spatiu care va fi acoperit – apoi -, cu pamant fertil, obtinut prin decopertari
de la alte lucrari, acolo unde nu au fost constituite depozite de sol vegetal.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
27
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
dezafectarea racordului la drumul petrolier de exploatare. La abandonarea
sondei, la sfarsitul ciclului ei de exploatare, racordul la drumul petrolier de
exploatare este dezafectat. Operatiunile care sunt executate in acest caz sunt:
scarificarea mecanica a terenului pe adancimea de 0,25 m;
sortarea balastului;
transportul materialului rezultat din sortare si utilizarea lui
la/pe noi amplasamente sau depozitarea acestuia in bazele de
materiale ale companiei pana la reutilizare;
materialul ramas se amesteca cu pamant fertil si se asterne pe
suprafata decopertata;
terenul – anterior ocupat de racord/drum de exploatare va fi
prelucrat o data cu restul amplasamentului si in acelasi mod.
deconectarea de la magistrala electrica. Instalatiile electrice, la
abandonarea sondei, sunt demontate si trimise in bazele de materiale ale
OMV PETROM, pentru revizii si reutilizari:
liniile electrice sunt dezafectate si reutilizate in alte
amplasamente.
stalpii de sustinere a cablurilor de alimentare cu energie
electrica – de beton armat sau metalici -, sunt directionati catre
depozitele de materiale, ale companiei, iar de aici sunt
directionati catre reutilizare pe amplasamente noi.
Indepartarea si decontaminarea solului de pe suprafetele de teren care sunt
poluate.
Inainte de retrocedarea terenului, catre proprietari, se vor efectua urmatoarele
operatiuni, in vederea aducerii amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o,
anterior existentei instalatiei de productie:
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
28
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
decopertarea/indepartarea solului poluat din zonele determinate, prin
analize pedochimice si completarea cu sol fertil din aceeasi clasa cu
cel al solurilor vecine;
scarificare;
doua araturi adanci pe directii perpendiculare;
raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;
discuire;
fertilizare cu ingrasaminte naturale.
Inainte ca terenul dezafectat si ecologizat sa fie predat proprietarilor sunt executate
determinari realizate de catre OSPA, in vederea stabilirii calitatii solului rezultat.
Autoritatea abilitata – in acest domeniu -, trebuie sa certifice calitatea solului
rezultat, in raport cu zona in care se afla situat.
In etapa de postinchidere, activitatea de dezafectare trebuie sa urmeze urmatoarele
etape:
sa protejeze sanatatea si siguranta publica;
sa reduca si - unde este posibil - sa elimine daunele ecologice, acolo unde si
daca au existat accidental;
sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila
pentru o alta utilizare.
Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor de dezafectare,
trebuie sa indeplineasca trei conditii:
stabilitate fizica - toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol
neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau pentru mediul
inconjurator;
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
29
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
stabilitate chimica - toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un
pericol pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului, pentru sanatatea
publica sau pentru mediul inconjurator;
amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta
corespunzatoare a terenului, considerata compatibila cu zona
inconjuratoare.
Tipurile de deseuri rezultate din activitatea de productie si care – potential -, pot fi
regasite pe amplasamentul sondei care urmeaza a fi abandonata, sunt:
Slamul/solul infestat rezultate din beciul sondei si de pe suprafata de teren
afectata pe parcursul activitatii de cercetare/exploatare a sondei este/sunt
colectate cu grija si transportate la depozitele aprobate de APM in vederea
bioremedierii. Dupa trecerea acestora intr-o stare inerta se depoziteaza final
sau se utilizeaza ca material de umplutura sau pentru drumuri de exploatare;
Metalul rezultat ca urmare a dezafectarilor – capete de coloane, turle etc. -,
este transportat in depozitul de baza al PETROM-OMV, loc in care
materialul este sortat si parte din el reutilizat, iar alta parte dirijat catre
societati autorizate pentru achizitie si valorificare. Materialul se
reutilizeaza/valorifica in totalitate;
Betonul armat concasat rezultat ca urmare a demolarilor – fundatii motoare,
fundatii turle, fundatii de alte utilaje si rezervoare, platforme, drumuri si
racorduri la platforme -, este colectat, sortat si utilizat la consolidari de
maluri, in zone erodate, la consolidarea drumurilor noi de exploatare, in
completarea balastului. Pana la gasirea utilizarilor, a destinatiilor noi,
acesta se depoziteaza in spatii speciale ale companiei. Se valorifica in
totalitate;
Balastul recuperat si sortat se depoziteaza in vederea utilizarii sale integrale
in amplasamente noi.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
30
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
3. Deseuri
Tipurile de deseuri rezultate in activitatea de foraj sunt:
Detritusul. Singurele reziduuri rezultate din procesul de sapare sunt
rocile sfaramate de sapa (detritusul) care sunt selectate pe sitele
vibratoare si colectate intr-o haba metalica de 10 m3. Cantitatea de
detritus rezultat in urma saparii fiecarei sonde este de circa 75
tone/sonda. Cantitatea de detritus rezultata va fi depozitata intr-o haba
metalica de 10 m3, de unde va fi transportata in vederea depozitarii si
reciclarii, la Depozitul ecologic de deseuri Oradea, conform
contractului incheiat intre SC ECO BIHOR SRL Oradea si AVA
EASTERN EUROPE DF&S Bucuresti, nr. 92/26.06.2006, conform
contractului de WASTE MANAGEMENT incheiat intre OMV PETROM
si contractorul fluidului de foraj, respectiv AVA EASTERN EUROPE;
Apele pluviale si apele uzate sunt colectate in haba metalica de 40 m3,
pentru ca mai tarziu, sa fie reintegrate procesului tehnologic, de
preparare a fluidului de foraj. Partea solida, decantata din apa uzata
urmeaza acelasi parcurs ca si detritusul, conform contractului de
Waste Management.
Managementul deseurilor, in cadrul careului fiecarei sonde, este, pe scurt, redat in
tabelul urmator:
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
31
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Tabelul nr. 3.-1.D
enum
irea
des
eulu
i
Can
titat
ea
prev
azut
a a
fi ge
nera
tato
ne/s
onda
Star
ea fi
zica
(S
olid
-S,L
ichi
d –
L,
Sem
isol
id-S
S)
Cod
ul d
eseu
lui
Cod
ul p
rivi
nd
prin
cipa
la
prop
riet
ate
peri
culo
asa
Cod
ul c
lasi
ficar
ii st
atis
tice
Managementul deseurilor –cantitatea prevazuta a fi
generata -
Val
orifi
cata
Elim
inat
a
Ram
asa
in
stoc
1 2 3 4 5 6 7 8 9Detritus 75 t S 53 t
Ape uzate 77,1 m3 L Da 77,1 m3
Din procesul de foraj, rezulta o constructie care pune in comunicatie stratul
productiv cu suprafata, in vederea exploatarii acestuia. Singurele reziduuri
rezultate din proces, sunt rocile sfaramate de catre sapa de foraj – detritus – si care
sunt selectate, de catre sitele vibratoare si colectate intr-o haba metalica
semiingropata, cu capacitatea de 10 m3, amplasata in vecinatatea sitelor
vibratoare. Depozitarea materialelor utilizate pentru conditionarea fluidului de
foraj, se face intr-o baraca metalica nedemontabila amenajata special pentru acest
scop. Aceste materiale sunt ambalate, de la livrare in saci de panza sau hartie,
butoaie metalice sau de plastic, pentru sonda luandu-se masuri impotriva
imprastierii acestor ambalaje.
4 Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora
1.3 Apa 1.3.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului
Din punct de vedere administrativ perimetrul cercetat se gaseste pe raza localitatii
Marca, judetul Salaj, satul Lesmir, conform Planului de amplasare anexat.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
32
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Amplasamentul de teren al sondelor se regaseste in bazinul hidrografic al raului
Barcau.
In continuare, sunt redate cateva dintre caracteristicile hidrologice ale bazinului
raului Barcau:
lungimea cursului de apa: 134 km;
altitudinea:
amonte: 590 m;
aval: 100 m;
panta medie: 4 ‰;
coeficientul de sinuozitate: 1,72;
suprafata bazinului hidrografic: 3 397 km2;
suprafata fondului forestier : 47 020 ha;
suprafata lacuri de acumulare permanente: 483 ha;
volumul lacuri de acumulare permanente: 7,80 mil. m3.
Din anexa nr 2 care este un extras din studiul geo executat in zona de amplasare a
sondelor rezulta ca apa freatica nu a fost detectata, pana la 6 m adancime, in nici
unul din cele 6 foraje executate.
1.3.2 Alimentarea cu apa
Prin specificul lucrarilor de foraj se realizeaza un circuit inchis al apei tehnologice,
astfel incat dupa utilizarea debitelor de apa in scopuri tehnologice, eventualele ape
uzate rezultate sunt preluate si injectate in sondele speciale de injectie pentru
revitalizarea capacitatii de productie a zacamantului.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
33
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Practic, cum este organizat fluxul tehnologic al apei, nu se produc restitutii in
emisarii naturali sau artificiali de suprafata care sa modifice regimul natural de
curgere al acestora.
In conformitate cu STAS 4273 din 1983, categoria constructii hidrotehnice aferente
sondei pentru apararea impotriva inundatiilor este 4, iar clasa de importanta este
IV, amplasamentul sondei este neinundabil.
STAS-ul 4068-2/1987 pentru lucrarile din clasa IV de importanta, in conditiile
normale de exploatare, prevede ca probabilitatea anuala de depasire este de 5 %.
Conform scarii seismice a tarii, la proiectarea lucrarilor de constructii-montaj s-a
avut in vedere gradul VII.
Necesarul de apa tehnologica se asigura prin transport cu vidanja din zona si se va
asigura stocul zilnic, in rezervoarele de depozitare aferente instalatiei de foraj.
Sub aspect calitativ, apa tehnologica se poate incadra in oricare din limitele
categoriilor de calitate din STAS 4706 din 1988 (categoria I, II sau III).
Necesarul de apa tehnologica pentru prepararea fluidului de foraj si a pastei de
ciment 29 m3/sonda, pentru PSI 100 m3/sonda si apa pentru intretinerea 36
m3/sonda se va asigura prin transport cu cisternade la parcurile petroliere ale OMV
PETROM, aflate in apropiere – Parcul 34.
Apa destinata stingerii incendiilor va fi inmagazinata in 5 rezervoare metalice,
fiecare cu o capacitate de 20 m3.
Sub aspect calitativ, apa tehnologica se poate incadra in oricare din limitele
categoriilor de calitate din STAS 4706 din 1988 (categoria I, II sau III).
Regimul de functionare al folosintei de apa este strict limitat la perioada forarii
sondei (circa 15 de zile pentru fiecare sonda), apa trebuind sa functioneze continuu
pentru a putea asigura securitatea procesului tehnologic.
Apa potabila destinata personalului care lucreaza in amplasament, in cantitate de
circa 1,0 m3/zi se va asigura din localitatea Lesmir si se va depozita la sonda in
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
34
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
recipiente etanse (PET-uri), prevazute special acestui scop. Aceasta va fi folosita in
exclusivitate pentru consumul menajer (baut si spalat).
1.3.3 Managementul apelor uzate
Apele uzate rezultate din imediata vecinatate a beciului sondei – cu un volum de 6,8
m3 –si apa de la intretinerea instalatiei de foraj sunt colectate de acesta.
Apele pluviale, colectate de un sant cu o lungime de 104 m sunt colectate intr-o
haba metalica ingropata cu un volum de 40 m3, de unde sunt reintroduse in circuitul
tehnologic.
Apele menajere rezultate la WC-ul ecologic sunt descarcate periodic de catre
societatea care este angajata, prin contract, sa efectueze aceste servicii.
1.4 Aerul
4.2.2 Surse si poluanti generati
4.2.2.1 Pentru etapa de realizare a forajului
Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip HH 75 Tacrom (instalatie
termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar
poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
35
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Din tabelele urmatoare se pot urmari valorile surselor stationare dirijate – tabel nr.
4.2.2.-1. -, surselor stationare nedirijate - tabel nr. 4.2.2.-2. - si a surselor mobile -
tabel nr. 4.2.2.-3.:
Tabelul nr. 4.2.2-1.
Denumirea sursei Poluant
Debit masic (g/h)
Debit gaze/aer impurificat
(Nm3/h) (m3/h)
Concen-tratia in emisie
(mg/Nm3)(mg/m3)
Prag de alerta
(mg/Nm3)(mg/m3)
Limita la emisie = prag de
interventie(mg/Nm3)(mg/m3)
1 2 3 4 5 6 7
Grup generator
Particule 15,6SOx 32,4CO 270
Hidrocar-buri 44,4
NOx 560Aldehide 3,6
Acizi organici 3,6
Tabelul nr. 4.2.2.-2.
Denumirea sursei Poluant Debit masic(g/h)1 2 3
Nu este cazul
Tabelul nr. 4.2.2.-3.
Denumirea sursei Amestec gaze esapament
Poluanti si debite masice(g/h)
1. Particule 46,82. SOx 97,23. CO 8104. Hidrocarburi 133,25. NOx 13326. Aldehide 10,8
Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi
reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
36
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la
esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.
Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au utilizat
factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul
Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru
aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de
surse stationare.
Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie
sunt (exprimate in kg/1000 litri):
particule 1,560;
SOx 3,240;
CO 27,000;
hidrocarburi 4,440;
NOx 44,400;
aldehide 0,360;
acizi organici 0,360.
In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul
de motorina specific (30 l/h - la functionarea concomitenta a trei utilaje) si s-au
comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministrului Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor
tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind
determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare:
particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform pct. 4.1., anexa 1;
SOx: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4;
CO: 810,0 g/h limita nespecificata;
hidrocarburi:133,2 g/h fata de 3000 g/h, conform tabel 7.1, clasa 3;
NOx: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1., clasa 4;
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
37
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1;
acizi organici:10,8 g/h fata de 200 g/h, conform tabel 7.1, clasa 2.
4.2.2.2 Pentru etapa de productie a sondei
In timpul functionarii sondei de productie aceasta este conectata la o retea de
alimentare cu energie electrica, prin urmare nu exista emisii de gaze in atmosfera
pe timpul productiei de titei.
4.2.2.3 Pentru etapa de dezafectare a sondei, la sfarsitul procesului tehnologic de productie
In perioada de dezafectare a sondei vor exista utilaje diverse actionate de motoare
cu ardere interna ceea ce va face sa apara emisii de gaze arse, dar poluarea aerului
va fi de scurta durata si nesemnificativa.
Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de dezafectare a sondelor de
productie vor fi reprezentate de utilajele angrenate la reabilitare si dezafectare:
camioane, buldozere, excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale
aerului – gazele arse de la esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.
Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au utilizat
factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul
Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru
aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de
surse stationare.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
38
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie
sunt (exprimate in kg/1000 litri):
particule 1,560;
SOx 3,240;
CO 27,000;
hidrocarburi 4,440;
NOx 44,400;
aldehide 0,360;
acizi organici 0,360.
In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul
de motorina specific (30 l/h - la functionarea concomitenta a trei utilaje) si s-au
comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministrului Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor
tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind
determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare:
particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform pct. 4.1., anexa 1;
SOx: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4;
CO: 810,0 g/h limita nespecificata;
hidrocarburi:133,2 g/h fata de 3000 g/h, conform tabel 7.1, clasa 3;
NOx: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1., clasa 4;
aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1;
acizi organici:10,8 g/h fata de 200 g/h, conform tabel 7.1, clasa 2.
1.4.1 Prognoza impactului
Prognoza impactului asupra aerului in timpul constructiei sondelor
Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi
reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
39
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la
esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.
Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei –
foraj sonda titei, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti
atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.
Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei
obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.
Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip HH 75 Tacrom (instalatie
termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar
poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa.
Prognoza impactului asupra aerului in timpul functionarii sondelor
In timpul functionarii investitiei, emisiile de gaze amintite mai sus dispar, sonda de
productie functionand fiind actionata electric.
In aceasta situatie se poate afirma ca impactul asupra aerului este nesemnificativ.
Prognoza impactului asupra aerului in timpul activitatii de dezafectare a sondelor
de productie
Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor de
dezafectare a sondelor de productie vor fi reprezentate de utilajele angrenate in
aceasta activitate: camioane, buldozere, excavatoare, compactoare. Aceste surse de
poluare ale aerului – gazele arse de la esapament – se constituie ca surse mobile
de poluare.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
40
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea activitatii, vor
determina o crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici, pe
amplasamentul lucrarilor.
Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei
dezafectarii obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.
1.5 Solul
1.5.1 Generalitati
Din punct de vedere geomorfologic, perimetrele cercetate se gasesc in cadrul
Dealurilor si Campiei Vestice, mai precis in prelungirea vestica a Dealurilor
Silvaniei – Depresiunea Suplacu de Barcau.
Prin pozitie si geneza, aceste dealuri apartin dealurilor pericarpatice din latura
vestica a Carpatilor, avand insa stranse legaturi cu Podisul Somesan.
Aceste dealuri au altitudini joase (150 – 400 m) si energie de relief scazuta, ceea ce
nu exclude ca, pe alocuri, contrastele de relief si peisaj sa fie pregnante.
In peisajul geografic general al acestei subunitati se gasesc niste zone mai ridicate,
datorate unor maguri cristaline (Magura Simleului, Magura Codrului si Magura
Chilioara) considerate resturi ale unei catene muntoase sfaramate, care limiteaza
catre vest o depresiune tectonica importanta. Intre aceste maguri cristaline se
desfasoara largi depresiuni colinare, alungite dupa raurile mari care strabat
regiunea si care au creat terase ocupate de asezari si culturi agricole.
Morfologia de ansamblu se infatiseaza ca o alternanta de culmi deluroase si
culoare largi de vale, intrerupte de magurile cu substrat mai rezistent.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
41
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Dealurile Vestice s-au format in cadrul a doua mari cicluri de sedimentare:
ciclul precontinental, care corespunde perioadelor geologice anterioare
pliocenului superior, cand s-au creat conditiile pentru aparitia acestor
dealuri;
ciclul continental, incepe in dacian – romanian cand apele lacului pontic s-au
retras spre vest.
Perimetrul propus pentru amenajarea careului sondelor H 1, H 2, H 3 Suplac este
reprezentat de un versant cu pante mari – medii acoperit cu o livada rara (la data
cercetarilor efectuate in teren – ianuarie 2010). La partea inferioara a versantului
sunt amenajate careurile sondelor 2774 si 4214 Suplac. Catre versant careurile
sondelor sunt prevazute cu un zid de sprijin betonat. La data cercetarilor deasupra
zidului de sprijin se declansase un fenomen de erodare si alunecare care au
degradat pe circa 10 m versantul.
Pe latura estica a perimetrului amenajat pentru careul sondelor 4214 si 2774 se
gaseste un drum de acces pietruit cu pante mari si foarte mari. Careul acestor
sonde este protejat de un zid de sprijin. In spatele zidului de sprijin, catre drumul de
acces la sondele H 1, H 2, H 3 Suplac se constata existenta unui fenomen de
alunecare care poate afecta acest zid de sprijin, daca acesta nu este construit cu
atentie.
In general, prin procesul tehnologic de foraj si probele de productie, nu se produc
degradari ale solului si subsolului. La amenajarea suprafetei de teren, care se va
ocupa temporar, se va avea in vedere, conservarea stratului vegetal, care va fi
utilizat la redarea suprafetei de teren, dupa terminarea lucrarilor. Procesul
tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului, cu diverse fluide (fluid de
foraj), reziduuri (detritusul) si substante chimice vehiculate, daca nu se iau
masurile de protectie necesare.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
42
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
1.6 Geologia subsolului
4.4.1.1 Pentru etapa de realizare a forajului
Potential, prin aplicarea procesului tehnologic de foraj se poate – accidental -,
polua subsolul, prin patrunderea de pe sol a diverselor fluide prezente pe
amplasamentul sondei de foraj, in perioada de forare sonda:
fluid de foraj;
reziduuri, ca detritusul;
titei.
Sursele potentiale de poluare a subsolului pot rezulta din:
deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele
situatii accidentale;
aparitia unor fisuri pe traseul conductei de refulare a fluidului de foraj,
pompa 2 PN 400 - incarcator;
neetanseitati ale unor zone de racord;
neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la
manlocuri);
depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3
avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol
pot ajunge in apele freatice.
4.4.1.1 Pentru etapa de productie a sondei
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
43
Completari la Raport de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondelor orizontale H 1, H 2, H 3 Suplac, judetul Salaj
Potential, prin aplicarea procesului tehnologic de productie titei se poate –
accidental -, polua subsolul, cu:
titei;
apa de zacamant.
Sursele potentiale de poluare a subsolului pot rezulta din:
neetanseitati ale unor zone de racord pe traseul de transport titei la parc;
depasirea capacitatii de inmagazinare a beciului sondei, avand ca rezultat
deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare de pe sol pot ajunge in
apele freatice.
13 Anexe
SC TACROM DRILLING SRL Ploiesti: Date aferente activitatii de foraj
sonde declarate prin documentatia specifica, la autorizatia de mediu;
Extras din studiul geo anexa2.
Nioembrie 2010 EURO ENVIROTECH PloiestiContract: C33/21.01.2005/AA148/26.07.2010; Cod: EE-396-E/2010
44