8/9/2019 Apostolul, nr. 176 (2015)

1/20

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICEEditată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare Neamţ

SERIE NOU , ANUL XVII, NR. 176

http://apostolul.slineamt.ro   A pr

i l i  e   2015

 Raluca NACLAD(continuare în pag. 2)

Secolul CIOBANUmplinirea a 90 de ani de la naşterea pro-fesorului Gheorghe A. M. Ciobanu dinRoman a prilejuit oamenilor de cultură,

 precum şi oficialităţilor din localitate nunumai un minunat prilej de a-l omagia pecel mai longeviv contemporan cu ei şi cunoi, ci şi pe OMUL de o vastă cultură, pedascălul, pe scriitorul, pe compozitorul,

 pe criticul de artă plastică, pe intelectualul com- plex şi complet care a dominat şi domină cu per-

sonalitatea sa viaţa oraşului în care s-a născut şiîn care trăieşte de aproape un secol.În suita manifestărilor organizate în pe-

rioada premergătoare zilei sale de naştere – 25martie – (amintim doar: înmânarea cheii oraşuluide către profesorul Laurenţiu Leoreanu, primar al localităţii, şi acordarea „Crucii Moldovei”,cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Moldoveişi a Bucovinei, de către Î. P. S. Ioachim, arhie-

 piscop al Arhiepiscopiei Romanului şi a Bacău-

lui), se înscrie şi „Medalionul Gheorghe A. M.Ciobanu”, organizat, în ziua de 24 martie 2015,la Colegiul Naţional „Roman-Vodă”, moderatde: preotul-poet Cornel Paiu.

Prin intervenţiile lor, prof. Mihaela Tano-vici, directoarea Colegiului, preot dr. Eugen Ră-chiţeanu, preşedinte al Academiei „PetruTocănel”, colonel medic dr. Georgeta Ursu, dinBucureşti, dr. Emanuel Nazaretian, preşedinte alFilialei Roman a Uniunii Armenilor din Româ-

nia, Cristina Panaite, directoarea bibliotecii Mu-nicipale „Gheorghe-Radu Melidon”, prof.Cornelia Jora şi scriitorii: Dan-Gabriel Arvă-tescu, Cristian Livescu, Lucian Strochi, Con-stantin Tomşa, au realizat un portret alomagiatului, pe măsura activităţii pe care acestao desfăşoară de mai bine de şapte decenii înurbea muşatină.

Î

Cu dragostedespre Zburătorul TT  De Ziua Mondială

a Teatrului(27 martie)

De multe ori măîntorc la proză casă înţeleg mai

 bine cum e tea-trul. Zi de zi, măsurprind gândindu-mă la scriitoriicare, acum aproape o sută de ani au

descris în mod profetic, dar fără exagerare,decăderea zeilor europeni, apusul ce a cufun-dat civilizaţia noastră într-o beznă în carenici astăzi nu s-a făcut lumină. Mă gândescla Franz Kafka, la Thomas Mann şi la Mar-cel Proust. Acestor profeţi le-aş adăuga as-tăzi numele lui John Maxwell Coetzee.Sentimentul lor comun al sfârşitului inevita-

 bil al lumii – nu al planetei, ci al unui modelal relaţiilor interumane – şi al ordinii socialeşi al răsturnărilor acesteia, ne însoţeşte as-

tăzi, marcându-ne profund. Pe noi, cei caretrăim după sfârşitul lumii. Noi, care trăim înfaţa unor crime şi conflicte ce izbucnesc înfiecare zi, în mereu alte locuri, mai rapidchiar decât reuşesc să fie relatate de mijloa-cele de comunicare. De altfel, aceste „incen-dii” devin repede plictisitoare şi dispar fărăurmă din relatările de presă. Iar noi ne sim-ţim neputincioşi, îngroziţi şi încolţiţi. Nu maisuntem capabili să înălţăm turnuri, iar zidu-rile pe care le construim cu încăpăţânare nune apără de nimic; dimpotrivă, ele însele aunevoie de protecţie şi grijă, lucru care ne con-sumă o bună parte din energia noastră vitală.

Constantin TOMŞA(continuare în pag. 2)

În numele Sindicatului Înv ţ -

mânt şi al Asociaţiei Înv ţ torilor

Neamţ, dorim tuturor dasc lilor

noştri linişte sufleteasc , belşug şi

lumin la

S rb toa-

rea Învierii

Domnului.

Paşte

Fericit!

Revista

 Apostolul 

„

Profesorul Gheorghe A. M. CIOBANU primeşte Cheia oraşului Roman

nternatul Colegiului Naţional „PetruRareş” din Piatra-Neamţ a avut o istorieedificatoare pentru moravurile şi legile ro-mâneşti, mereu în schimbare, mereu peti-cite în favoarea bunului plac, mereu însprijinul celor certaţi cu bunul simţ, acapa-ratori, carierişti şi bădărani.

După ce decenii la rând internatul fuseseadăpostit în diferite clădiri mai mult sau mai puţin locuibile, Liceul a fost înzestrat, printr-ogeneroasă donaţie, cu terenul din faţa parcului„Nicu Albu” şi cu un local care s-a demolat şi în

locul aceluia s-a construit, mai ales cu banii pă-rinţilor, actualul imobil, răşluit liceului şi trans-format în repetate rânduri în tot felul de instituţiişi întreprinderi.

Imediat după reforma din 1948, care a sovie-

tizat şcoala românească, elevii interni ai „Rare-şului”, destul de numeroşi pe atunci, scoşi cuanasâna din localul internatului, au fost adăpostiţila repezeală în casa Isăcescu de pe strada Ştefancel Mare şi în localul liceului, ocupând sala mare,a bibliotecii şi a muzeului Stamatin (actuala can-celarie a profesorilor), şi clasele de la etaj, înaripa dinspre biserica „Trei Ierarhi”.

 Nu eram intern, dar mă aflam aproape searăde seară între colegii mei, cazaţi într-o clasă dinaripa menţionată. Adesea mă prindea noaptea sus,la etaj, practicându-se spontan între noi ceea ce s-a

numit mai târziu „într-ajutorare”, goana după me-ditatori fiind practic inexistentă pentru săracii şi bursierii de acolo. Aşa se face că întâr ziam mereu

I

 Mihai-Emilian MANCAŞ (continuare în pag. 14)

Cărţi pe rug

8/9/2019 Apostolul, nr. 176 (2015)

2/20

Dreptul la glorie 

APOSTOLULag 2

INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT

Ziua Mondială a Poeziei

 pre finele luniimartie, în Sala„Cupola” a Bi-

 bliotecii Jude-ţene „G.T.Kirileanu”, aavut loc o ma-nifestare literar-

artistică prilejuită deZiua Mondială a Poe-ziei, sărbătorită în fie-care an pe data de21martie.

Organizatorii au propus o pledoarie pentru poezie susţinută de cei

care o slujesc la Piatra-Neamţ: Vasile Baghiu, Nicolae Boghian, RaduFlorescu, Mihai Merticaru, Emil Nicolae, Dorin Ploscaru, Nicolae Sava

şi Cezar Ţucu, moderator al întâlnirii fiind poetul Adrian Alui Gheorghe.De asemenea, la eveniment au participat şi mai tinerii poeţi Iris Nuţu,Delia Tărcăoanu şi Ştefan Lujinski, membri ai Cenaclului de Joi, aflatsub coordonarea scriitorului Adrian G. Romila.

Poezia a fost omagiată şi prin lansarea colecţiei „Buzunarul cu poezii”(Editura Conta: „Malec” de Aurel Dumitraşcu, „Pasărea instantaneu” de Di-mitrie Grama şi „Ispita” de Adrian Alui Gheorghe), iar scriitorii Adrian G. Ro-mila, Nicolae Sava şi Emil Nicolae au „zugrăvit” portrete şi autoportrete critice.

Atmosfera artistică a momentului a fost întregită de acoladele muzi-cale susţinute de grupul de jazz-blues „Wanderlust” din cadrul Liceuluide Arte „Victor Brauner”.

Casa Culturii din Târgu Neamţ pledează

Duminică, 29 martie, la Casa Culturii „Ion Creangă” din Târgu Neamţ, a avut loc conferinţa „Valoarea vieţii în lumea contemporană”,susţinută de părintele Nicolae Tănase.

Evenimentul a fost organizat de Protopopiatul Târgu Neamţ, Casa Culturii„Ion Creangă” şi Asociaţia Tineretului Ortodox Român filiala Târgu Neamţ.

S

Aprilie 2015

Cu dragostedespre Zburătorul

TT(urmare din pag. 1)

i nu mai avem forţa de a încerca săvedem ceea ce se află în spatele por-ţilor, dincolo de zid. Tocmai dinacest motiv teatrul ar trebui să existeşi, de acolo, din spatele porţilor, să-şi caute forţa. Pentru a pătrunde cu

 privirea acolo unde ne este interzis.”(Krzysztof Warlikowski)

Astfel este formulată viziunea desprelume şi teatru a polonezului Krzysztof Warlikowski, unul dintre cei mai reprezen-tativi regizori europeni din prezent, vi-ziune exprimată în Mesajul Internaţionalcare marchează Ziua Mondială a Teatruluide anul acesta. Nevoia esenţială a omului

de protecţie naşte ziduri: de la zidurile lo-cuinţei, la zidul prejudecăţilor, la zidul fri-cii de necunoscut. Aşa cum spuneaKrzysztof Warlikowski, teatrul este un ve-hicul care poate survola aceste ziduri, adu-cându-ne cunoaşterea lucidă a lucrului decare ne temem, în special pentru că nu îlcunoaştem.

În spiritul acesta, parcă nimic nu poatefi mai potrivit pentru emblema unui teatrudecât un Zburător, siluetă concepută descenograful Mihai Mădescu pentru afişulspectacolului Tinereţe fără bătrâneţe, în1975, care a rămas să simbolizeze tinere-ţea veşnică a Teatrului Tineretului. Încăr-cat de dorul greu şi de fericirea nelămurită

a daimonului erotic (strămoşul său din mi-tologia romanescă), cu un picior înrădăci-nat în realitatea imediată, plin de ochiicunoscători pe aripi precum tainicii heru-vimi, Zburătorul TT dăruieşte lumina saacestui oraş, sporindu-i aura de fascinaţie.

De Ziua Mondială a Teatrului, TeatrulTineretului face o reverenţă publicului,mulţumind celor care iubesc teatrul, poateşi pentru că văd în el mijlocul de a des-chide uşi în mintea şi în inima lor.

 

n loc aparte, în cadrul me-dalionului, l-a ocupat lan-sarea Revistei„Clepsydra” (8/martie2015), număr dedicat ani-versatului, şi, mai ales,lansarea cărţii „Amintiridin Secolul Ciobanu – 

convorbiri cordiale” realizată dedr. Dan-Gabriel Arvătescu,volum la care ne vom referi încontinuare.

De la primele pagini, atenţiacititorului este reţinută de celecâteva pagini semnate de autor („Profesorul Gherorghe A. M.Ciobanu – socraticul nostru con-temporan”) în care va descoperio parte din trăsăturile esenţialece definesc personalitatea Profe-sorului – „un concetăţean al nos-tru care ne-a dat şansa laneuitare.[...] Un secol de istorie,un secol de viaţă cu Profesorul afost şansa pe care ne-a dat-oDumnezeu să ne cunoaştem şi să

ne regăsim. A fost şansa de a nune pierde identitatea culturală,într-o lume prea uşor dispusă arenunţa la valori pentru a seamorfiza într-un neant existenţialnumit modern «mondializare».”

Cu riscul de a ştirbi din va-loarea textului original al cărţii,reproducem, în continuare, câ-teva din aprecierile noastre refe-ritoare la această carte pusă subun motto sugestiv semnat Gheor-ghe A. M. Ciobanu: „Singuraticfiind, rămân mereu un tânăr!”.

Mai întâi, apreciem conţinu-tul şi formularea întrebărilor – adevărate comentarii născute

dintr-o zestre livrescă aparte – întrebări adresate partenerului,de dialog, de către dr. Dan-Ga-

 briel Arvătescu, conştient că ştia pe cine va avea în faţă. Mai mult,întrebările din această carte audeterminat răspunsuri ce se con-stituie în adevărate microeseuri.Astfel, referindu-se critic la evo-luţia societăţii româneşti în ulti-mii douăzeci şi cinci de ani, senaşte prima întrebare: „Ce vedeţidumneavoastră în viitor?” Şi răs-

 punsul prompt dă prilej de re-flecţii: „Cum este expresia popu-lară «am aruncat cămaşa pe foc

 pentru un purice». Şi o aruncămîn continuare…”

La fel de importantă ni se pare o întrebare care reţine aten-ţia celor doritori să afle informa-ţii despre vremuri îndepărtate şidatorită răspunsului dat. „Cum

era Romanul copilăriei? Cumerau oamenii? Cum era locul?Spiritul? Se deosebea de cel deastăzi?” Şi Profesorul începe:„Se deosebea, oarecum. Iar, cumspune poporul, oamenii erau maideschişi la suflet şi mai buni…”

La fel de interesante suntfragmentele din aceste „convor-

 biri cordiale” referitoare la situa-

ţia economică (criza din anii ’30ai secolului XX, anii de secetă dedupă război ce au coincis cu pri-mii ani ai instaurării comunismu-lui), precum şi viaţa politică(mişcarea legionară, personalita-tea lui Ion Antonescu) şi, nu înultimul rând, referirile la siste-mul de învăţământ, viaţa şcolii,toate văzute prin ochii adultuluiajuns la vârsta înţelepciunii, pro-vocat să-şi depene amintirile co-

 pilăriei, ale adolescenţii şitinereţii, înţelepciune şi lucidi-tate ce îl caracterizează şi laaceastă vârstă înaintată.

Aşa este întreaga alcătuire acărţii: din răspunsuri care sur-

 prind, deopotrivă, pe cel care

 pune întrebări şi, nu în ultimulrând, pe cititorul ce va aveaşansa să se întâlnească cu aceastărealizare a dr. Dan-Gabriel Arvă-tescu, cel care dovedeşte, încă odată, că are o pană ce îl poatesitua în galeria selectă a medici-lor-scriitori. De fapt avem în faţăo carte de „convorbiri” cum estesubintitulat volumul şi nu una de

interviuri. Intervenţiile Profeso-rului conţin ideii filosofice pro- prii, amintiri din îndelungataactivitate de dascăl, diferite men-ţiuni autobiografice sau despre

 personalităţi ale vremii, o bogă-ţie informatică referitoare la oepocă de aproape un secol. Înacest sens, deosebit de impor-tantă ni se pare a fi analiza şi ca-racterizarea epocii comuniste dinRomânia şi nu numai, pe care oîmparte în două „formule”: „so-cialismul primar [...] prea pos-tbelic, când încă erau problemesociale care s-au aplicat dureros”[...] un fel de socialism fără na-

ţionalitate, internaţional” şi„După ’60 şi ceva, când s-a co-lectivizat agricultura, a începutsă intre socialismul şi la sate…”

Prin răspunsurile sale, Pro-fesorul se autodefineşte. Iată câ-teva fragmente: „Mult dinineditismul meu nu este numaide formulă, de stil, de artă. Esteineditism de teorie asupra Uni-versului.”; „Nu am repetat nicio-dată ceva în viaţă, când lucrez,când scriu.” ş. a.

Cartea „Amintiri din Seco-lul Ciobanu – convorbiri cor-diale” se constituie într-un

 portret al Profesorului, al OmuluiGheorghe A. M. Ciobanu, dar, înacelaşi timp, este şi un documentdespre aproape un secol din isto-ria noastră.

Încheiem salutând iniţiativa bunilor noştri colaboratori dinRoman, Dan Dimitriu şi CornelPaiu, dr. Dan-Gabriel Arvătescuşi pe toţi cei care au adus încă odată în atenţie şi au pus în va-loare personalitatea ProfesoruluiGheorghe A. M. Ciobanu, căruiaîi adresăm şi de această dată sin-cera urare: LA MULŢI ANI!

(urmare din pag. 1)

U

SecolulCIOBANU

8/9/2019 Apostolul, nr. 176 (2015)

3/20

Dreptul la memorie 

APOSTOLUL Pag 3

INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT

ărintele Nicolae Tănase este cunoscut ca un mare iubitor de copii,fiind tată duhovnicesc pentru aproximativ 400 de suflete salvate dela avort şi abandon.

Imediat după revoluţie, Părintele Tănase a început să se impliceîn problema avorturilor, înfiinţând, în anul 1994, asociaţia PROVITA. În centrul social condus de părintele Nicolae Tănase, la ValeaPlopului şi la Valea Screzii, trăiesc astăzi peste 400 de suflete – copii

abandonaţi, orfani, nou-născuţi, mame în dificultate ori bătrâni necăjiţi.Tot duminică s-a desfăşurat şi premierea lucrărilor înscrise la con-cursul de fotografie „Bucăţi de viaţă în culori”, manifestare organizată deA.T.O.R. Târgu Neamţ, fotografiile înscrise în competiţie urmând a fi ex-

 puse la Casa Culturii.

Mihai Eminescu în arta medaliei

Recent, la Muzeul de Istorie şi Arheologie, s-a deschis expoziţia„Mihai Eminescu în arta medaliei”, eveniment organizat de Consiliul Ju-deţean Neamţ, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Biblioteca Judeţeană Mihai Eminescu Botoşani şi Societatea Numismatică Română, secţia Bo-toşani.

Cu acest prilej, au avut loc şi simpozionul „Mihai Eminescu – 165 deani de la naştere”, precum şi lansarea volumului „Manualul colecţionaruluide medalii”, semnat de Constantin Paţilea.

P

 Irina NASTASIU (Continuare în pag. 4)

Aprilie 2015

Remember Calistrat Hogaşn luna apriliese împlinesc168 de ani dela naştereascri i toruluiC a l i s t r a t

Hogaş, celcare „a izbutit săstrângă în pagini decarte viaţa însăşi,viaţa cea mare încadrul căreia cerul,omul, gângania,floarea, bolovanultrăiesc la fel, într-o armonie divină.” (Liviu Re-

 breanu).Calistrat Hogaş s-a născut la Tecuci, la 19

aprilie 1847, în familia preotului Gheorghe Di-mitriu. A fost înscris la şcoala publică, sub pa-tronimicul Hogáş, din iniţiativa învăţătorului,aceasta fiind porecla bunicului dinspre tată. În

 perioada 1860-1869, a urmat Academia Mihăi-

leană, iar după absolvirea liceului s-a înscris laFacultatea de filozofie şi litere din Iaşi. Dupăabsolvire, în 1869, este numit profesor pe par-tea umanistă la gimnaziul comunal din Piatra-

 Neamţ, respectiv actualul Colegiu „PetruRareş”, şi, la foarte scurt timp – director.

În 1871, Hogaş se căsătoreşte cu Elena,fiica preotului Costache Gheorghiu din Piatra

 Neamţ, căreia scriitorul i se va adresa cu apela-tivul „Elencu”.

În 1878, în urma unui conflict cu autorită-ţile locale care conduceau gimnaziul, Hogaş semută pentru doi ani la gimnaziul din Tecuci şiun an la Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi.Revine în 1881 ca director şi profesor la Piatra-

 Neamţ, devenind un apropiat al lui I. L. Cara-

giale, aflat în perioada octombrie 1881 – martie1882 în judeţul Neamţ, ca revizor şcolar. Un altconflict cu autorităţile locale, de data aceastaavând şi conotaţii de viaţă personală, îl deter-mină să se transfere, ca profesor şi director, lagimnaziul din Alexandria, refuzând oferta de ase stabili la Bucureşti.

La 31 ianuarie 1882, se naşte Sidonia, ceacare a donat statului casa părintească – actualulmuzeu memorial „Calistrat Hogaş”.

În 1891, Hogaş se stabileşte la Roman,unde se află şi Sidonia, locuind într-o vilă aflată

în apropierea Liceului Roman-Vodă. În 1899,întreaga familie, cu excepţia fiului Aetiu, carestudia la Bucureşti, s-a mutat la Iaşi, la „LiceulInternat”.

În 1900, Hogaş este numit subdirector al„Liceului Internat”, iar în 1905 director. În pe-

rioada 1907-1912, publică în „Viaţa româ-nească” ciclul „În munţii Neamţului – alte notede călătorie”.

În 1912 apare volumul „Pe drumuri demunte”. Din cauza numeroaselor greşeli detipar, tot tirajul este dat la topit.

„Aşa cum spunea un contemporan de-alsău, Hogaş talent a avut, noroc n-a avut…Opera sa a fost editată postum, deşi au existatdouă încercări pe când Hogaş era în viaţă,

 prima în 1912, când, din cauza greşelilor de co-rectură, cartea n-a mai apărut pe piaţă, iar adoua, în 1914, când cartea era gata de trimis înlibrării, dar a luat foc tipografia... Se salveazădoar câteva exemplare, din care unul se află în

 biblioteca Muzeului „Calistrat Hogaş” din Pia-

tra-Neamţ. Abia în 1921, la insistenţele luiLiviu Rebreanu şi Mihail Sadoveanu, îi apar cele două volume, al doilea fiind prefaţat deMihail Sadoveanu”, ne spune scriitorul DavidAlexandru, muzeograf la Casa Memorială „Ca-listrat Hogaş”.

Profesorul Calistrat Hogaş iese la pensie,dar continuă să predea până la 40 de ore pe săp-tămână. În 1914 apare cea de-a doua ediţie a vo-lumului „Pe drumuri demunte”, care este însă mis-tuită de incendiu.

La 28 august 1917, Ca-listrat Hogaş se stinge dinviaţă la Roman, înconjuratde nepoţii din partea fiicei

sale, Cleopatra Silberg.După 42 de zile, la 8 octom-

 brie, potrivit dorinţei expri-mate pe patul de moarte, estereînhumat la Piatra-Neamţ.

În 1921 apare primaediţie pentru public a cărţii„Pe drumuri de munte”, îndouă volume, cel de-al doi-lea, „În Munţii Neamţului”,fiind prefaţat de Mihail Sa-doveanu.

În 1922, lui Calistrat Hogaş i se conferă postum cel dintâi premiu iniţiat de SocietateaScriitorilor Români, în baza raportului alcătuitde Liviu Rebreanu.

Construită în 1885, casa-muzeu este o partedintr-o gospodărie care mai cuprindea alte două

locuinţe şi o anexă, acestea din urmă consti-tuind zestrea soţiei lui Calistrat Hogaş, comple-tată cu o livadă foarte bine îngrijită. Având unstil arhitectural deosebit, casa, care a fost con-struită în anul 1885, este înscrisă pe lista mo-numentelor de arhitectură din PatrimoniulCultural Naţional. Clădirea muzeului a suferitdouă perioade de restaurări şi consolidări, întreanii 1967-1969 şi 1992-1994 dar, de fiecaredată, s-a păstrat structura iniţială.

Expoziţia permanentă cuprinde documentede familie, manuscrise, mobila originală şiobiecte personale ale scriitorului. După moartealui Hogaş, în această casă au locuit soţia şi fii-cele sale, iar în anul 1939 s-a organizat aici pri-mul muzeu particular într-o singură încăpere.Abia în anul 1969 se deschide instituţia mu-zeală memorială de stat, în tot spaţiul locuibil,folosindu-se obiectele achiziţionate de la fami-lie, iar anul trecut s-au împlinit, la 28 aprilie, 45de ani de la inaugurarea Muzeului „CalistratHogaş” din Piatra-Neamţ.

 Irina NASTASIU 

Î

8/9/2019 Apostolul, nr. 176 (2015)

4/20

Nesfârşita noastră tranziţie 

APOSTOLULag 4

INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT

uzeul de Istorie şi Arheologie valorifică periodic piese din colecţiile particulare. Înaceastă perioadă, instituţia noastră şi-a propus să valorifice materialul numisma-tic, şi nu numai, din colecţiile CoriolanChiricheş şi MihaiCornaci.

 În expoziţie sunt etalate medalii Mihai Emi-nescu, emise cudiferite prile- juri. Astfel,atragem atenţia

asupra medalieiemise în 1909,

la Galaţi, cu prilejul comemorării a 20 de ani dela trecerea în eternitate, dar şi asupra mitriceidin 1850 (registrul de născuţi de la biserica Us- penia, Botoşani). De asemenea, în expoziţie sunt  prezentate şi medalia „75 de ani de la moartealui Mihai Eminescu şi Ion Creangă”, emisă în1964, medaliile emise cu prilejul centenaruluimorţii lui Mihai Eminescu din 1989, plachetarealizată de gravorul C. Dumitrescu – „M. Emi-nescu 120 de ani de la moarte”, precum şi me-dalia artizanală Mihai Eminescu, emisă de

 Iulius Popa din Bălţi, ne-a explicat prof. DanMihăilescu, muzeograf la Muzeul de Istorie şiArheologie Piatra-Neamţ.

Expoziţia cuprinde şi insigne emise de Cer-cul Militar Naţional – „160 de ani de la naşterealui Mihai Eminescu”, insigne emise de LigaCulturală din România şi de Biblioteca Jude-ţeană „Mihai Eminescu” din Botoşani, precum

şi medalii emise cu prilejul diferitelor con-cursuri Mihai Eminescu. Un loc însemnat în ex- poziţie îl ocupă placheta Festivalului MihaiEminescu de la Dumbrăveni – Suceava.

 Nu în ultimul rând, vizitatorii pot admiramedalii Eminescu şi Creangă, Eminescu şi Ve-ronica Micle, Eminescu şi Slavici, Eminescu şiEnescu, Eminescu şi Şandor Petőfi, precum şimedalii reprezentând edificii purtând numeleMihai Eminescu. În afară de medalii, placheteşi insigne, expoziţia mai cuprinde cărţi unicatMihai Eminescu, fotografii, fanioane, discuri cuînregistrări din versurile marelui poet, precumşi drapelul tricolor cu efigia lui Mihai Eminescu.

Concursul Naţional de Pian „Carl Czerny”

În perioada 27-28 martie, s-a desfăşurat, laPiatra-Neamţ, cea de-a XXIV - a ediţie a con-

 

(urmare din pag. 3)

Aprilie 2015

Săptămâna Şcoala altfel 2015 la Şcoala Postliceală Sanitară Piatra‐Neamţăptămâna Şcoala altfel  – Să ştii mai multe, să fii mai bun! 6-10aprilie 2015 a fost marcată de către elevii şi cadrele didactice aleŞcolii Postliceale Sanitare Piatra-Neamţ de o serie de activităţi des-făşurate în parteneriat cu alte unităţi de învăţământ şi instituţii din

 judeţ, acţiuni care au avut drept scop informarea cu privire la edu-caţia pentru sănătate, stil de viaţă sănătos, alimentaţie sănătoasă,

 prevenirea bolilor contagioase, acordarea primului ajutor etc.Proiectul „Să fii responsabil!”, coordonat de către doamnele profe-

soare Antonela Macavei, Nicoleta Lamatic, Corina Burculeţ şi Damian-Ioan Popa, derulat în parteneriat cu Liceul Tehnologic Petricani,Structura Târpeşti a vizat dezvoltarea creativităţii elevilor în vederea for-mării unei viziuni corecte, condiţie definitorie în conştientizarea impor-tanţei protejării propriei sănătăţi şi a sănătăţii celor din jur.

Activitatea Suport vital de bază – manevre din medicina de urgenţă,derulată la Şcoala Gimnazială Nr. 11 Piatra-Neamţ, sub coordonarea d-rei maistru instructor Oana-Simona Topciu şi a d-nei profesor Anca-Mi-haela Floroaia a antrenat elevii participanţi în aplicarea principalelor tehnici de prim ajutor, formându-le unele deprinderi privind oprirea epis-taxisului, pansarea unei plăgi, executarea unor manevre de resuscitareetc.

Exemplele ar putea continua cu activităţile desfăşurate de către vii-torii asistenţi medicali în cadrul Şcolii Gimnaziale Nr. 3, Colegiului Na-

ţional „Calistrat Hogaş”, Colegiului Naţional „Petru Rareş”, LiceuluiTehnologic „Spiru Haret”, Colegiului Tehnic „Gheorghe Cartianu” Pia-tra-Neamţ, sau la sediul unităţii şcolare (concursurile Semne ale bolilor,observabile la inspecţia generală, ilustrate în pictură şi Figura medicu-

lui sau asistentului medical în literatura română şi universală în cadrul Festivalului Naţional al cărţii pentru copii „Bucuria lecturii”, ediţia aXI-a, iniţiat de FICE România, sesiune de referate, Work-shop Grup deautocunoaştere şi dezvoltare personală etc.).

Derularea acestor activităţi au mai urmărit crearea unui cadru pro- pice derulării parteneriatelor, printr-un schimb de idei între instituţiile partenere, împărtăşirea informaţiilor privitoare la modalităţile de preve-nire a bolilor contagioase, stimularea atitudinii pozitive a elevilor şi preş-colarilor pentru promovarea sănătăţii.

 Dr. Mihai FLOROAIA

S

„Emoţiile” generalilorred că ne amintim cu toţi circul întâmplatluna trecută sub denumirea de „concursul

 pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general din cadrul inspectoratelor şcolare”, după care inspectoratele şcolareau rămas cu şefi numiţi ... tot prin „dele-gaţie”.(!)

Dacă am face o scurtă trecere în re-vistă a evenimentelor, ne-am aminti cum s-adistrat toată lumea în acea perioadă, aflând din

 presă fel de fel de „motivaţii” ale neprezentăriicandidaţilor la execiţ: de la retragerea din pro-

 bleme de „sănătate”, „oboseală”, „e-moţii” saualte alea cusute cu aţă roşie sau portocalie. Ces-a întâmplat cu adevărat? Chiar au avut toţicandidaţii dureri de şale, de burtică, diaree, mi-grene, indigestii, sau toate aceste motive invo-cate au fost cauzate de virusul neştiinţei şimicrobul incompetenţei? Nici vaccinul Pese-dol, administrat pe bani grei şi intervenţii pu-ternice, nu a reuşit să întărească imunitatea

candidaţilor în ceea ce priveşte lipsurile totaledin domeniul managementului educaţional şi allegislaţiei şcolare.

Toate au acţionat şi funcţionat conformunor scenarii verificate pentru ruperea picioa-relor contracandidaţilor, cu argumente mergândde la culoarea carnetelor de partid, la cea a fi-şelor medicale…

Râsul dracului este că unii generali, „re-traşi” din concurs pe motive de sănătate în ju-deţele lor de baştină, făceau parte din comisiilede examinare – pentru acelaşi concurs – în ju-deţe situate la două-trei aruncături de băţ – Bo-toşani de-o pildă... Să fii mata sănătos,

 bobocule, şi să-ţi trăiască franţuzoaica – cumzicea o traseistă remunerată cu bani calpi!

 Ne mai bântuie însă o oază de speranţă – aceea că, într-un sistem care face educaţie şiformează profesional viitoarele generaţii, maiexistă cât de cât puţină corectitudine, în ciudatuturor presiunilor politice, drept care am fi ten-

taţi să credem că lucrurile se vor aşeza pe făga-şul normalităţii. Vom vedea ce se va întâmplamai departe cu aceste concursuri pentru inspec-torii generali adjuncţi, inspectorii şcolari şi di-rectorii unităţilor de învăţământ.

Revenind la cele întâmplate, nu pot să în-chei fără a cita remarca unui elev de la clasa

 pregătitoare: „dacă matali ăia de sus aveţi aşadi mali emoţii... eu ce să mai zic când văd cemă aşteaptă în şcoală?”.

Aşteptăm şi noi, precum pruncuşorul citat,reacţia autorităţilor competente privind rezul-tatul analizelor şi anchetelor persoanelor impli-cate în organizarea şi desfăşurarea acestuiconcurs, pentru că... până atunci..., oricum petoţi cei din sistem, şi nu numai, îi doare dreptîn taste. (Am vrut să fiu mai exact, dar m-amgândit că se vor prezenta cu o adeverinţă medi-cală, care atestă că, în general, poate să-i doarăunde vrea muşchii lor.)

Căprarul Gheorghiţă

C

Shopârla de aprilie

8/9/2019 Apostolul, nr. 176 (2015)

5/20

Dubito, ergo cogito 

APOSTOLUL Pag 5

INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT

ursului Naţionalde Pian „CarlCzerny”, mani-festare organi-zată de Liceulde Arte „Victor Brauner” Piatra-

 Neamţ. Compe-tiţia a reunit pe uniidintre cei mai talentaţitineri pianişti din Ro-mânia, adresându-se

 preşcolarilor şi elevi-lor din clasele I – XII ce studiază pianul în li-ceele şi şcolile de muzică din ţară. Au intrat încompetiţie, în această ediţie, elevi din şcolile despecialitate – şi nu numai – din Bârlad, Galaţi,Botoşani, Iaşi, Oneşti, Roman, Piatra - Neamţ şiChişinău. S-au acordat premii şi menţiuni pentru

fiecare clasă, dar (evident, din lipsă de spaţiu)nu reţinem decât MARELE PREMIU – Mac-sim Jeffery Andy (Liceul de Artă Ştefan Lu-chian Botoşani), PREMIUL I şi PREMIULSPECIAL AL JURIULUI – Horghidan Anas-tasia Ioana (Şcoala Gimnazială Nr. 3, Piatra-

 Neamţ).Concursul Naţional de Pian „Carl Czerny”

a debutat în anul 1992, fiind cel mai „bătrân”concurs instrumental de talie naţională organi-zat, anual, în Moldova.

„Război şi pace” la Bienala „Victor Brauner”

Concursul Naţional de Creaţie Artistică pentru Elevi Bienala „Victor Brauner”, Piatra-

 Neamţ – Roanne, ediţia I este o manifestare or-ganizată de Liceul de Arte „Victor Brauner”, în

 parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Neamţ şi subegida Ministerului Educaţiei Naţionale. Co-or-ganizatori ai activităţii sunt Asociaţia „EduartCamena” Piatra-Neamţ, Asociaţia Română a

 profesorilor de limba franceză, filiala Neamţ,Asociaţia „Le Roannais” Piatra-Neamţ dinRoanne (Franţa), Asociaţia „Piatra-Neamţ – Roanne” (din Piatra-Neamţ) şi asociaţia ADI-FLOR (Paris, Franţa).

Până la sfârşitul lunii martie candidaţii tre- buiau să realizeze o lucrare de desen sau de pic-tură pe tema „Război şi pace”, folosind oricetehnică, având dimensiunea unică de 29,7 cm x42 cm sau format A3.

Lucrările primite pe adresa Liceului de Arte„Victor Brauner” din Piatra-Neamţ vor fi anali-zate, discutate şi apreciate de un juriu local şi un

c

(continuare în pag. 6)

Aprilie 2015

Curriculum-ul şcolar între etic şi esteticornind de la acest titlu, vă prezint succint, încele ce urmează două manifestări ştiinţificecare au avut loc la şcoli din judeţul nostru,în ultimile două luni.

Sâmbătă, 21 februarie 2015, LiceulTehnologic Petricani a fost gazda celei de a

doua ediţii a Simpozionului internaţional Etic şi estetic în actul didactic . Având drept scop, promovarea valorilor morale şi estetice din per-spectiva actului didactic modern, ediţia din acestan a simpozionului iniţiat de Liceul Tehnologic Pe-tricani, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Jude-ţean Neamţ, Casa Corpului Didactic Neamţ şiLiceul Teoretic „Vasile Lupu” Orhei (RepublicaMoldova) a răspuns provocărilor de maximă actua-litate privind modul de abordare a educaţiei şi for-mării profesionale a elevilor din şcoalaromânească.

Coordonat de către doamna prof. Gina DanielaCozma, simpozionul a avut două secţiuni: secţiu-nea 1 dedicată cadrelor didactice, mediatorilor şco-lari şi psihopedagogilor şi cea de a doua secţiune,dedicată elevilor, având ca temă Iarna. Concurs decreaţie plastică. Aceasta a evidenţiat dezvoltarea

abilităţilor de comunicare şi dobândirea competen-ţelor privind sinteza, argumentarea logică şi pre-zentarea ideilor.

Ca obiective s-au urmărit: promovarea expe-rienţei pedagogice româneşti în aplicarea alterna-tivelor educaţionale, prezentarea unor instrumentede lucru utilizate în predarea la clasă, în vedereacreşterii motivaţiei elevilor pentru învăţare şi a sti-mulării creativităţii în actul educaţional, dezvolta-rea abilităţilor de comunicare ale elevilor,realizarea unui schimb de bune practici între dife-riţi parteneri ai procesului educativ: cadre didac-tice, elevi, părinţi, membri ai comunităţii locale etc.

Valenţele etice şi estetice pot fi potenţate nunumai prin intermediul disciplinelor de profil, ci

 prin toate disciplinele de studiu şi activităţile in-structiv-educative, fapt care necesită pregătirea tu-turor cadrelor didactice în direcţia educării propriei

sensibilităţi, dar şi pentru formarea sensibilităţiielevilor, în vederea receptării corecte a semnifica-ţiilor estetice.

Au participat direct peste 30 de cadre didac-tice din cadrul şcolii organizatoare şi din alte unităţide învăţământ: Liceul Tehnologic „ArhimandritChiriac Nicolau” Vânători Neamţ, Liceul Tehnolo-gic „Vasile Conta” Târgu Neamţ, Şcoala Gimna-zială Urecheni, Şcoala Domnească „Grigore GhicaVodă” şi Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare”Târgu Neamţ. Simpozionul s-a bucurat şi de parti-ciparea cu lucrare a unui număr de 271 cadre di-dactice din ţară şi 7 din Republica Moldova.

La secţiunea adresată elevilor au fost înscrişi188 de participanţi dintre care 20 elevi au obţinut

 premiul I, 16 elevi locul al II-lea şi 15 elevi loculal III-lea.

La sfârşitul lucrărilor, elevi de la Liceul Teh-nologic „Arhimandrit Chiriac Nicolau”, Vânători,

 judeţul Neamţ şi de la Liceul Tehnologic Petricani,

au susţinut un frumos program artistic. Pe data de 26 martie 2015, la Şcoala Gim-

nazială Nr. 11 Piatra-Neamţ s-a desfăşurat cea de aa V-a ediţie a Simpozionului Naţional „Noi ten-dinţe şi provocări în educaţie”, cu tema Integrareacurriculară. Având în vedere tema propusă, scopulsimpozionului a vizat îmbunătăţirea calităţii actuluieducaţional prin schimbul de bune practici şi valo-rificarea produselor elevilor.

În calitate de organizator al evenimentului,Şcoala Gimnazială Nr. 11 Piatra-Neamţ a avut par-teneri Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Edu-caţiei din cadrul Universităţii „Alexandrul IoanCuza” Iaşi, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ,Casa Corpului Didactic Neamţ şi Şcoala Postli-ceală Sanitară Piatra-Neamţ.

Cele două secţiuni: Managementul curriculu-

mului – integrarea curriculară şi Concursul naţio-nal de creaţie pentru elevi (creaţii artistico-plasticeale elevilor preşcolarilor şi elevilor din ciclul primar şi exemple de bune practici – proiecte tematice pen-tru elevii de gimnaziu şi liceu) au abordat aspecte

 precum: interdiscilinaritate şi integrare culturală,locul disciplinelor opţionale în curriculum-ul inte-

grat, formarea competenţelor prin integrarea curri-culară, tradiţional versus curriculum integrat, pre-zentarea unor proiecte tematice etc.

Alături de participanţii direcţi, elevi şi cadredidactice, acţiunea a reunit un număr impresionantde referate, lucrări, eseuri ale specialiştilor şi ele-vilor din ţară.

Pe lângă dezvoltarea spiritului de competiţieatât în rândul elevilor cât şi al cadrelor didactice,s-a urmărit familiarizarea participanţilor cu noistrategii şi stiluri manageriale de proiect şi parte-

neriat.Felicităm iniţiatorii, organizatorii şi, nu în ul-timul rând, participanţii la cele două manifestăriştiinţifice, în care au dovedit un real profesionalismşi vocaţie pentru cariera didactică.

 Dr. Mihai FLOROAIA

P

„Aspecte moderne în psihopedagogia specială”

entrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Târgu Neamţ organizează Simpozionul – Concurs Na-ţional „Aspecte moderne în psihopedagogia specială”, ediţia a III-a. Manifestarea se doreşte a fiun demers pentru implicarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar într-un schimbde bune practici în domeniul psihopedagogiei speciale şi transmiterea experienţelor personale înlucrul cu elevi cu cerinţe educative speciale. Secţiunile şi tematicile propuse acoperă un arealvast din domeniul psihopedagogiei speciale, permiţând selectarea experienţelor în care s-au ob-ţinut cele mai bune rezultate.

Evenimentul este structurat pe 3 secţiunii, după cum urmează: secţiunea I – Simpozion de-dicat educatorilor, profesorilor/specialiştilor care lucrează cu elevi cu cerinţe educative speciale, petema „Educarea copiilor cu c.e.s.” La această secţiune pot participa cu cercetări, referate, articole saualte lucrări educatorii, profesorii şi alţi specialişti implicaţi în educarea elevilor cu cerinţe educativespeciale.

Secţiunea a II-a cuprinde un simpozion dedicat psihologilor, logopezilor, profesorilor şi altor spe-cialişti care lucrează cu elevi cu c.e.s., pe tema „Terapii specifice pentru copiii cu cerinţe educative spe-ciale”La această secţiune pot participa cu cercetări, referate, articole sau alte lucrări psihologii, logopezii, profesorii şi alţi specialişti implicaţi în activităţi terapeutice pentru elevii cu cerinţe educative speciale.

Simpozionul se va finaliza cu editarea şi publicarea lucrărilor în volumul cu ISSN „Aspecte mo-derne în psihopedagogia specială”, realizat în format electronic.

Lucrările simpozionului se vor desfăşura în data de 8 mai, la sediul Centrului Şcolar pentru EducaţieIncluzivă Târgu Neamţ. (I. N.)

C

8/9/2019 Apostolul, nr. 176 (2015)

6/20

şa cum am consemnat deja,după un sfert de veac deexistenţă, Staţiunea de cerce-tări Stejarul de la Pângăraţia fost dezmembrată, cercetă-torii continuându-şi activita-tea în cadrul a trei noi

unităţi, mulţi din ei însă, optând prin concurs, pentru învăţământul

universitar.Rămaşi fideli crezului profe-sional şi fără a-şi părăsi entuzias-mul anilor de început, toţi, fărăexcepţie, şi-au continuat proiecteleeditoriale, adăugând noi şi auten-tice contribuţii, patrimoniului şti-inţific românesc. Titlurile semnatede foştii membri ai colectivului degeologie-geochimie, în speţă,C.Grasu, C.Catană, N. Apetroaie,Dan Grinea şi Crina Miclăuş suntun răspuns la cele mai dezbătute

 probleme care preocupa comunita-tea geologilor şi care aduc ele-mente noi de cunoaştere pentru

spaţiul românesc din Carpaţi şi până în apa Prutului. Dintre aces-tea sunt de consemnat: Flişul car- patic. Petrografie şi consideraţiieconomice, Ed.Tehnică – 1988; Petrografia formaţiunilor din flişul intern-carpatic, Ed.Tehnică-1996; Petrografia mezozoicului din Sin-clinalul Marginal Extern, Ed. Aca-demiei Române – 1997;  MolasaCarpaţilor Orientali. Petrografie şi sedimentogeneză, Ed.Tehnică-1999; Sedimentele din lacul debaraj Izvorul Muntelui- Bicaz. Stu-diu geochimic Ed. Acad. Rom. – 2003; Sarmaţianul din sistemul ba- zinelor de foreland ale Carpaţilor Orientali, Ed. Tehnică- 2002; Geo-logia Bazinului Comăneşti,Ed.Tehnică-2004; Geologia şi po-tenţialul economic al rocilor bitu-minoase din România, Ed. Univ.Cuza – 2007; volumul din urmăeste unic în literatura de speciali-tate şi reprezintă o sinteză a inves-tigaţiilor din anii în care regimullansase sloganul independenţeienergetice a ţării, cercetări în care

colectivul de la Pângăraţi şi-a adus,în acele vremuri, o contribuţie

 principală.Aportul cercetărilor din dome-

niul geografic este şi el remarcabilnumărând sinteze şi monografii degeomorfologie, climatologie, hi-drologie şi pedologie. Şcoala de laPângăraţi a adus geomorfologia

sub diriguirea doctorului IoniţăIchim, foarte aproape de nevoileinginereşti, cu investigaţii pe bazecantitative şi subordonate princi-

 piului de abordare sistemică. Ace-laşi cercetător a fost, de altfel,iniţiatorul şi organizatorul Simpo-zionului anual cu tema,  Prove-nienţa şi efluenţa aluviunilor , cu

 participarea largă a specialiştilor din domeniul hidrotehnic. Pe dealtă parte, Gh. Lupaşcu şi C. Rusu

au fost la Universitatea Cuza, ani-matorii Simpozionului anual cu

 participare internaţională, cu abor-dări în cadrul temei, Factori şi pro-cese pedogenetice din zonatemperată.

Titlurile din domeniul geogra-fic cuprind:  Judeţul Neamţ , Ed.Acad. Rom, I.Bojoi-1974;  MunţiiStânişoara. Studiu geomorfologic,Ed. Acad. Rom, I. Ichim – 1979; Efectul barajelor în dinamica re-liefului, Ed. Acad. Rom., I. Ichim,M. Rădoane- 1986; Morfologia şidinamica albiilor de râu, Ed. Teh-nică, I. Ichim, M. Rădoane -1989;

 Analiza cantitativă în Geografia fi- zică, Ed. Univ. Cuza, M. Rădoane,I. Ichim – 1995; Depresiunea Cra-cău-Bistriţa. Studiu pedogeogra- fic, Ed. Corson, Gh. Lupaşcu – 1996;  Dinamica sedimentelor. Aplicaţie la râul Putna-Vrancea,Ed. Tehnică, I.Ichim, M.Rădoaneet al.- 1998; Ravenele. Forme, pro-cese şi evoluţie, Ed. Presa Univ.Clujeană, M. Rădoane, N. Ră-doane et al - 1999; Bazinul hidro-

 grafic Prut: starea ecologică a re- sursei de apă, Ed. Univ. Suceava,M. Bucureşteanu, M. Rădoane etal – 2008; Geografia terenurilor degradate, Ed. Presa Univ. Clu-

 jeană, V. Surdeanu – 1998; Studiul climatic şi microclimatic al văiirâului Bistriţa în sectorul montan,Ed. Ex Ponto, I. F. Mihăilescu – 

2001;  Masivul Rarău. Studiu de geografie fizică, Ed. Acad. Rom.,Constantin Rusu – 2002; Geomor- fologia bazinelor hidrograficemici, Ed. Univ. Suceava, N. Ră-doane – 2002; Dinamica reliefuluiîn zona Lacului Izvorul Muntelui,Ed. Univ. Suceava, M. Rădoane-2004; Hidrologia şi hidrogeologia

 Munţilor Hăghimaş, Ed. Terra Nostra, Valerian Ciaglic - 2004;Clima Subcarpaţilor Moldovei,

Ed. Univ. Suceava, Liviu Apostol-2004; Sistemul aluviunilor din ba- zinul râului Trotuş, Ed. Univ. Su-ceava, Dan Dumitriu - 2006; Pângăraţi. Studiu monografic, Ed.Crigarux, M. Apăvăloaie, C. Arde-leanu et al. - 2011; Tarcău. Studiumonografic, Ed. Crigarux, Con-stantin Grasu, M. Apăvăloaie et al.- 2012; Piatra Neamţ. Studiu mo-nografic, Ed. Cetatea Doamnei, M.Apăvăloaie- 2005; Hazardele na-turale şi riscurile asociate dinŢara Haţegului, Ed. Presa Univ.Clujeană, Dana Goţiu, Virgil Sur-deanu - 2009.

 Nu trebuie uitat faptul că mulţidintre cercetători şi-au dedicat ul-tima parte a vieţii, misiunii didac-tice pe care şi-au onorat-o cudăruire şi răspundere profesională,oferind procesului instructiv cursuriuniversitare de înaltă ţinută acade-mică, circumscrise celor mai noiconcepte apărute în domeniul geo-ştiinţelor.

Dintre ele sunt de amintit:Geomorfologie vol. I şi II, Ed.

Univ. Suceava, Maria Rădoane, D.Dumitriu, I.Ichim - 2000 şi 2002: Introducere în sedimentologia sili-ciclastică, Ed.Junimea, Crina Mi-clăuş - 2006; Geomorfologieaplicată, Ed. Univ. Suceava, M.Rădoane, N. Rădoane - 2007; Geo-logie structurală, Ed. Tehnică,Constantin Grasu - 1997;  Româ-

nia. Geografie fizică, Ed. Univ.Cuza, Ion Bojoi – 2000.Un eveniment deosebit îl da-

torăm unui colectiv de foşti cerce-tători ai Staţiunii, ConstantinGrasu, Constantin Rusu, Crina Mi-clăuş, M. Apăvăloaie, ValerianCiaglic şi Dan Munteanu, care înanul 2010 şi-au pus semnătura peun triptic editorial apărut la EdituraUniversităţii Cuza din Iaşi. Estevorba de trei lucrări: Munţii Hăş-maşului. Monografie geologică şi fizico-geografică; Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş. Ghi-dul siturilor geologice şi fizico-

 geografice;  Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş,Album.

Lucrările fac o prezentare şti-inţifică a patrimoniului naturalistical acestui Parc Naţional, aparţi-nând celor două judeţe, Neamţ şiHarghita, constituind, în acelaşitimp, o bancă de date care stă ladispoziţia factorilor de decizie

 preocupaţi de gestionarea cât maioptimă a acestei importante rezer-vaţii naturale. Un loc aparte în stu-diu este rezervat Lacului Roşu,obiectiv emblematic al Parcului şicare trebuie avut în vedere, întrucât

după aproape două veacuri, exis-tenţa lui este pusă în pericol.

Menţionăm că tripticul edito-rial respectiv a participat la Expo-ziţia de carte, EURO INVENT( European exibition of creativityand innovation) de la Iaşi din anul2011, monografia şi albumul pri-mind Gold medal şi Silver award .

 Prof. univ. dr.Constantin GRASU 

Studii şi sinteze 

APOSTOLULag 6

INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT

aximum de 20 de lucrări vor fi selectate şi trimise juriului fran-cez.

Selecţia finală va fi realizată în Franţa, laureaţii urmând să fied e s e m -naţi deun juriuales demembrii

A s o c i a ţ i e ifranceze „LeR o a n n a i s ” .Festivitatea de

 premiere a câş-tigătorilor vaavea loc în

luna mai 2015,la Piatra-

 Neamţ, în prezenţa partenerilor români şi francezi, atât laureaţii cât şi pro-fesorii lor urmând a primi premii constând în albume şi bani, precum şidiplome de merit.

Rezultatele vor fi anunţate în luna mai 2015, pe site-ul liceuluiwww.liceulbrauner.ro, laureaţii urmând să fie anunţaţi personal. Cu ocaziadecernării premiilor, la Piatra-Neamţ va fi realizată şi o expoziţie cu lu-crările participante la concurs.

După finalizarea concursului, cele 20 de lucrări premiate vor rămâneîn proprietatea celor două asociaţii franceze care au finanţat şi dotat con-cursul: „Le Roannais Piatra-Neamţ” şi Asociaţia ADIFLOR din Paris.

Totodată, lucrările participanţilor care nu intră în selecţia finală rămânla Liceul de Arte „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ.

Expoziţie Nichita Stănescu la „G. T. Kirileanu”

Biblioteca Judeţeană ne-a invitat să-l redescoperim pe Nichita Stă-

nescu, prin intermediul expoziţiei organizate în holul principal al institu-ţiei, expoziţie ce reuneşte elementele de reper din opera „poetului

m

(urmare din pag. 5)

A

Aprilie 2015

Pionul din munţi al Almei Mater (V)

8/9/2019 Apostolul, nr. 176 (2015)

7/20

Viaţa culturală 

APOSTOLUL Pag 7

INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT

ecuvintelor”, precum şinumeroase volume referi-toare la receptarea criticăa creaţiei stănesciene. Prinaceastă expoziţie, cu rolevocator, instituţia nem-ţeană îl omagiază pe Ni-chita Stănescu, la 82 de

ani de la naştere.„Nichita Stănescu a îmbo-

găţit şi înfrumuseţat literaturauniversală cu o operă şi cu unmit. Opera sa transformă oricelimbă în care e tradusă într-osărbătoare. Ar fi meritat cu pri-sosinţă Premiul Nobel, dacă vre-murile ar fi fost normale, pentrucă de la Lucian Blaga încoaceniciodată limba română nu a

sunat parcă mai bine. De ziua lui ar trebui să îl citim cu sufletul, aşa cumspunea Nichita despre sărbătorirea lui Eminescu. Profesorii de literaturătrebuie să înceapă azi orice oră de curs citind din Nichita Stănescu”,ne-a spus Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene „G. T.Kirileanu”.

 Nichita Hristea Stănescu s-a născut la data de 31 martie 1933, la Plo-ieşti şi a murit pe 13 decembrie 1983, în Spitalul Fundeni din Bucureşti.A fost laureat al Premiului Herder, iar în 1980 a fost nominalizat la Pre-miul Nobel pentru Literatură: „O viziune a sentimentelor”, „Necuvintele”,„Epica magna”.

Despre limba română, Nichita Stănescu spunea: …atât de familiară,atât de intimă îmi este limba în care m-am născut, încât nu o pot consi-dera altfel decât iarbă. Noi, de fapt, avem două părţi coincidente; o datăeste patria de pământ şi de piatră şi încă odată este numele patriei de pământ şi de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de numenu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine,muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, deaceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se tră-ieşte.

n

Aprilie 2015

Şezătoare la Clubul Copiilor din Târgu Neamţâmbătă, 21 martie, elevii dela Clubul Copiilor din Târgu Neamţ au participat la o şeză-toare tradiţională, având dreptscop revigorarea şi perpetua-rea obiceiurilor strămoşeşti.

Activitatea a fost coor-

donată de Gabriela Seche-şanu, bucurându-se de colaborareaMariei Gâtlan, Cristinei Gica Grosu

şi Danei Cristina Sauciuc. Anulacesta, iniţiatorii au vizat, alături de

 promovarea tradiţiilor, şi laturaeducativă, reflectată printr-o pre-zentare de proverbe – tablete, cu rolmoralizator.

„Practic, nu există un tipar pen-

tru desfăşurarea şezătorilor, fiecareorganizând aceste activităţi în stilulsău caracteristic. La şezătorile din

anii trecuţi, spre exemplu, am pre-zentat obiceiurile din zonă (scul-

 ptură în lemn, cusături, ţesut înstative, încondeierea ouălor etc.).Obiectivul principal al acestor acti-vităţi este aplecarea copiilor spretradiţii, spre meşteşuguri şi îndelet-

niciri vechi. Chiar dacă cei mici nu practică aceste îndeletniciri, este bine ca ei să ştie că au existat cân-dva, pentru că aceste tradiţii repre-zintă cartea noastră de vizită, spreneuitare”, ne-a spus prof. GabrielaSecheşanu.

Cei aproape 30 de copii îmbră-caţi în costume populare au cântat,au spus ghicitori, poveşti, snoave,

 proverbe strămoşeşti, dar au şi lu-crat cu spor. Cei mici au cusut mo-tive tradiţionale pe pânză de in, autors lână, fiind îndrumaţi de SilviaIlieş si Ana Filip, două gospodineale satului românesc.

În tradiţia românească, şeză-toarea este o adunare de mici di-mensiuni specifică mediului rural,

care are loc în serile de iarnă. Deobicei, persoanele care participă laşezătoare lucrează, cântă, povestescşi joacă anumite jocuri sociale.

Dar iată ce povesteşte Creangă,în „Amintirile” sale: Toate ca toa-tele, dar la cusut şi sărăduit su-

mane şi mai ales la roată, măîntreceam cu fetele cele mari dintors; şi din astă pricină, răută-cioasa de Măriuca Săvucului, care,drept să vă spun, nu-mi era urâtă,

 făcea adeseori în ciuda mea şi-mibătea din pumni, poreclindu-mă

 Ion Torcălău, cum îi zicea unui ţigan din Vânători. Însă pentru astatot îmi era dragă, şi torceam îm-

 preună cu dânsa, la umbra nuculuilor, câte-o movilă de drugi de ca-nură, de mă săruta mama, când i learătam seara acasă. Aşa ne du-ceam băieţii şi fetele unii la alţii culucrul, ca să ne luăm de urât, ceeace la ţară se cheamă şezătoare şi se

 face mai mult noaptea, lucrând fie-care al său. (I. N.)

S

Marş pentru viaţă la Piatra‐Neamţa sfârşitul lunii martie, la Piatra-Neamţ, aproape 300 de nemţeniau participat la „Marşul pentru viaţă”, manifestare desfăşurată si-multan în peste 60 de oraşe din România şi din Republica Mol-dova. Scopul manifestării a fost acela de a sensibiliza populaţia cu

 privire la consecinţele devastatoare ale avortului asupra familiei şisocietăţii. Tema din acest an a evenimentului a fost „Fiecare viaţăeste un dar”, marşul desfăşurându-se pe traseul Biserica „Sf. Spi-

ridon” de la Spitalul Judeţean Neamţ – Muzeul de Istorie – rond hotelCentral Plaza – Consiliul Judeţean Neamţ – Biserica „Sf. Ioan Dom-nesc”.

Coloana manifestanţilor a avut în prim plan un sobor de preoţi din judeţul Neamţ şi un grup de tineri îmbrăcaţi în costume populare, careau intonat cântece patriotice. Pe platoul de lângă Turnul lui Ştefan, nem-ţenii au ascultat cuvântul rostit de părintele Vasile Păvăleanu, parohulBisericii „Sfântul Ioan Botezătorul“ – Mărăţei şi de părintele protopopValentin Tofan.

„Marşul pentru viaţă” a fost organizat de Protopopiatul Piatra- Neamţ, Protopopiatul Roznov, Asociaţia Tineretul Ortodox Român Neamţ, Compartimentul Pro Vita Piatra-Neamţ, Asociaţia pentru Cultură,Tradiţii şi Spiritualitate „Leru-i Doamne”, Parohia „Sf. Ioan Domnesc”din Piatra-Neamţ, Asociaţia „Eu cred” din Bicaz Chei şi Asociaţia Creş-tin Ortodoxă Mama Olga.

Organizat an de an, „Marşul pentru viaţă” trage un semnal de alarmă privind respectul faţă de fiinţa umană, încă din momentul conceperii.

Potrivit Biroului de presă al Patriarhiei Române, în perioada 1958 – 2008, în România au fost avortaţi peste 22 milioane de copii, avortul de-venind o plagă pentru poporul român care se află astfel într-o scăderedemografică îngrijorătoare.

 I. NASTASIU 

L

8/9/2019 Apostolul, nr. 176 (2015)

8/20

Ultima oră la Roman 

APOSTOLULag 8Aprilie 2015

„Alexandru Cojocaru” se întoarce…oncursul „Alexandru Cojocaru” rezervat li-ceenilor pasionaţi de Matematică se întoarceîn acest an la Colegiul Naţional „RomanVodă”, însă într-o formulă hibridă, acesta fă-când parte dintr-un program comun care cu-

 prinde un concurs de Informatică şi TIC, alcărei iniţiator este prof. Nicoleta Danci. „Ini-

ţial, am propus conducerii şcolii să organi-zăm un concurs care să vină în întâmpinarealiceenilor pasionaţi de Informatică pe care l-amgândit într-o formulă atractivă, inedită. Însă cumInformatică fără Matematică nu prea se poate, di-rectorul şcolii a sugerat că ar fi bine să includem încadrul acestei iniţiative şi concursul care poartă nu-mele faimosului profesor romanvodist, întreruptdupă aproape douăzeci de ediţii care l-au făcut cu-noscut atât în zonă, cât şi în ţară. Sperăm să fie oformulă de succes mai ales că, personal, am con-vingerea că, dacă ne-ar fi fost acum alături, marele

 profesor Cojocaru ar fi agreat reunirea celor douădiscipline pe acelaşi afiş”, a spus prof. NicoletaDanci, responsabil cu organizarea primei ediţii aconcursului împreună cu prof. Loredana Leoreanu,care va răspunde de secţiunea care a adus şi consa-

crarea în timp a acestei întreceri şcolare.Conceput în această formulă ca un concurs ju-deţean, însă cu invitaţi din mai multe judeţe aleMoldovei, Concursul de Matematică & Informatică„Alexandru Cojocaru” va debuta pe data de 16 mai,fiind inclus în programul oficial „Zilele municipiu-lui Roman” – Ediţia 2015, întrecerea adresându-seîn cazul ambelor discipline liceenilor din claseleIX-XII, câştigătorii urmând să fie răsplătiţi cu di-

 plome şi premii. Pentru reuşita acestui proiect îşivor da concursul o serie de sponsori şi parteneri,

alături de şcoala organizatoare cei mai importanţifiind Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, Socie-tatea de Ştiinţe Matematice din România – FilialaRoman, prin persoana Prof. Mihai Gavriluţ, alăturide Primăria Municipiului Roman, partener obişnuitîn astfel de ocazii. „Îmi doresc foarte mult ca acestconcurs memorial de Matematică să re-

vină pe agenda anuală a acţiunilor ISJ Neamţ, pentru ca, astfel, să avem în zonaRomanului câteva întreceri puternice înmăsură să ducă mai departe faima elevilor şi a profesorilor noştri. În ceea ce mă pri-veşte, ca edil dar şi ca profesor de Mate-matică, voi face tot ceea ce-mi stă în

 putinţă pentru a sprijini revenirea memo-rialului caresunt sigur că îşi va recăpăta în scurt timpstrălucirea şi faima de altădată”, a declarat

 prof. Laurenţiu Dan Leoreanu, Primarulmunicipiului Roman, cu ocazia deschide-rii primei ediţii a Concursului „Matema-tica pentru toţi” care a avut loc la Şcoalagimnazială „Mihai Eminescu” din Romanîn cadrul programului „Şcoala altfel” din acest an.

În ceea ce priveşte programul premergător desfăşurării Concursului de Matematică & Infor-matică „Alexandru Cojocaru” – Ediţia 2015, în

 prezent se mai fac înscrieri, data limită a depuneriidocumentelor fiind 8 mai. Instrucţiunile necesareînscrierii/participării la concurs se pot accesa de pe

 pagina dedicată acestei întreceri http://concursul-cojocaru.blogspot.ro realizată în acest scop de cătreresponsabilii secţiunii „Informatică”.

Celebru pentru rezultatele pe care le-a obţinutcu elevii săi,  Prof. Alexandru Cojocaru (1917-

2001) a fost discipol al celebrului profesor Hollin-ger şi a avut, la rândul său, elevi celebri precum Vi-talie Belousov, unul dintre cei mai mari inventatoriai României, Anca Poplicher, profesor universitar care predă Matematica în trei universităţi din Sta-tele Unite ale Americii, profesoara Janeta Haret

Stoican, ieşită la pensie tot de la „Roman Vodă”,

Şerban Ursu, ambasador al României la UNESCO,sau Prof. Mihai Gavriluţ, actualul preşedinte al So-cietăţii de Ştiinţe Matematice din România – FilialaRoman. Raportându-se la performanţele sale şi la

 profilul său de profesor eminent, un alt profesor,Gheorghe A. M. Ciobanu, numit în urbea muşatină„patriarhul” culturii romaşcane”, l-a definit pe pro-fesorul Alexandru Cojocaru ca fiind „modest ca un

 punct, cinstit ca o linie dreaptă, prietenos ca uncerc, deschis ca un sistem de coordonate şi înţeleptca o sferă”... Fără cuvinte! (A. OPRIŞ)

C

Colegiul Naţional„Roman‐Vodă”, din nou în top

nstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului şiMemoria Exilului Românesc a selectat lucrările li-ceenilor câştigători ai concursului de creaţie „Locuriale memoriei în localitatea ta” şi, implicit, ai taberei„Şcoala altfel – memorie locală, memorie naţională”.

Între cele cinci echipe câştigătoare se numără şiechipa Colegiului Naţional „Roman – Vodă”, for-mată din profesorul coordonator Mihaela Grapă şi

elevii Andreea Mârţ, Petronela Georgiana Sescu, Alexan-dra-Maria Simon şi Bianca Păuleţ.

Romaşcanilor li se adaugă echipele Colegiului Naţio-nal „Radu Negru”, localitatea Făgăraş, judeţul Braşov, Co-legiului Naţional „Unirea” Braşov, Colegiului TehnicEnergetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva, judeţul Hune-doara şi Liceului Teoretic „Petru Maior”, localitatea Gherla, judeţul Cluj.

Concursul reprezintă prima etapă a proiectului „Me-morie Locală – Memorie Naţională”, iniţiat de IICCMER,care îşi propune să ofere metode alternative de înţelegere aistoriei comunismului, la nivel local şi naţional. Cadrul dedesfăşurare este prilejuit de programul „Şcoala altfel: Săştii mai multe, să fii mai bun!”.

Obiectivele concursului sunt identificarea, cercetarea,repertorierea şi reprezentarea locaţiilor considerate „locuriale memoriei”: închisori, sedii ale Securităţii, monumenteridicate în memoria victimelor comunismului, plăci come-morative, busturi, troiţe, locuri cu semnificaţie memorialăetc.

Premiul acordat celor cinci echipe câştigătoare a con-stat în participarea acestora la o tabără organizată la Făgă-raş, în perioada 6 – 9 aprilie, în cadrul programului „Şcoalaaltfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”.

Ziua oraşului Romanala Unirii a Muzeului de Istorie(Palatul Nevruzzi) din Roman a

găzduit luni, 30 martie, simpozio-nul intitulat „Ziua oraşului Roman – 30 martie 1392 – 30 martie2015”. Manifestarea a fost dedicatăaniversării a 623 de ani de la primaatestare documentară a Romanului

şi a fost organizată în colaborare cu Pri-măria municipiului Roman şi SocietateaCulturală „Roman Muşat”. La evenimentau participat reprezentanţi ai autorităţilor locale, istorici, muzeografi, bibliotecari,artişti plastici, preoţi şi profesori. „Roma-nul împlineşte, în acest anotimp al renaş-terii, 623 de ani de la prima atestaredocumentară, un oraş încărcat de istorie,

care a dat naştere multor legende de-alungul timpului”, a spus, în deschiderea

evenimentului, muzeograf Adrian Cio- banu, responsabilul Muzeului de Istoriedin Roman. Simpozionul a fost structurat

 pe două secţiuni, moderate de profesorulPetru Flenchea şi de profesor doctor Ovidiu Trifan, în care au fost prezentate30 de comunicări legate de momentulaniversat. Una dintre comunicările carea stârnit interesul a fost „Supraveghe-rea arheologică de la Piaţa Mare (punc-tul Parcarea Etajată)”, fiind susţinutăde arheolog doctor George Dan Hân-ceanu, o lucrare care aduce noi luminiasupra istoriei urbei, încă din secolul alXVI-lea. (Red.)

I

S

8/9/2019 Apostolul, nr. 176 (2015)

9/20

Ultima oră la Roman 

APOSTOLUL Pag 9Aprilie 2015

Bucuriile unei campioane...ultiplă campioană naţională,campioană europeană la vâr-sta când fetele încă se mai

 joacă cu păpuşi şi vicecam- pioană mondială, iată un pal-mares cu care mai greu se

 poate „lăuda” un tânăr aflatîncă pe băncile liceului, pentrucare performanţa se traduce în ace-iaşi termeni, fie că este asociată cumateriile pentru „BAC”- ul care oaşteaptă la anul, fie că este vorbadespre sportul ei preferat, QWANQI DO, care de câţiva ani încoacea pus Romanul pe harta ţării, a Eu-ropei şi a lumii… „Practic acestsport minunat de aproximativ 11ani şi cu fiecare zi pe care o petrecla sala de antrenament se-ntâmplămereu să descopăr ceva nou, cevace mă atrage şi mă ţine aici, indi-ferent de greutăţile întâmpinate saude planurile care nu ies întot-deauna chiar aşa cum îmi doresc”,mărturiseşte  Maria Cristina

 Leahu, proaspăta vicecampioanămondială care a reprezentat Româ-nia la Campionatul Mondial deQWAN QI DO din Belgia, unde aocupat locul II, obţinând astfel me-dalia de argint în proba tehnică„Thao Quyen”.

Aşa, mai în glumă, mai în se-

rios, campioana noastră spune cătotul i se datorează tatălui ei, cel

care a dus-o pentru prima oară lasală şi care a încuraja-o mereu, ală-turi de profesorul Mihai Cristea,coordonatorul Clubului QwanqidoBao Roman, omul din mâinile că-ruia au ieşit până acum zeci decampioni. „Cel mai importantlucru în ceea ce fac eu la sală estemunca, mai bine spus consecvenţaîn muncă şi seriozitatea. Uneori seadună multe, şi şcoala, şi sportul,însă niciodată nu m-am gândit sărenunţ la artele marţiale unde, în-afara avantajelor pe care le ai caurmare a practicării exerciţiuluifizic, mai este şi un alt aspect, cel

educativ, la fel de important deoa-rece aici înveţi să gândeşti nu să te

 baţi, cum poate mai cred unii. Credcă am rezistat în toţi aceşti ani nudoar datorită voinţei mele de aatinge noi performanţe, ci şi încu-rajărilor pe care le-am primit din

 partea prietenilor, a familiei şi, înmod deosebit, din partea domnuluiCristea, antrenorul nostru”, maispune Maria Cristina, elevă înclasa a XI-a C la Colegiul Naţional„Roman Vodă”, şcoala muşatinăunde performanţa este, de aseme-nea, cuvântul de ordine...

Ultima performanţă obţinutăîn Belgia unde au evoluat sportivide înaltă clasă din întreaga lume,

nu că ar nemulţumi-o, dar nici nuo lasă înafara frământărilor deoa-

rece ştie că se poate acolo, pe prima treaptă a podiumului, aşacum a fost la Berlin, în 2009, ladoar 11 ani, că aurul nu este impo-sibil de obţinut chiar şi atunci cândadversarii tăi vin din ţări cu o tra-diţie de excepţie în artele marţiale.Însă până la următoarea ieşire culotul României, eleva profesoruluiMihai Cristea are de trecut testulcampionatului naţional din lunamai, o competiţie unde este dejafavorită graţie rezultatelor de pânăacum care, adunate, înseamnă treimedalii de aur şi una de bronz.

P.S. Din lotul României care a participat în luna aprilie la C.M. deQWAN QI DO au mai făcut partealţi trei sportivi pregătiţi de profe-sorul Mihai Cristea la ClubulQwanqido Bao Roman, respectivElena Burcaş, Alexandru Giurgi şiVlăduţ Andrei Agafiţei, toţi trei ob-ţinând clasări pe podium la compe-tiţia desfăşurată în Belgia. Deasemenea şi alţi sportivi romaş-cani, dar legitimaţi la alte cluburi,s-au întors victorioşi de la întrece-rea supremă din acest an, LucianAndrei Rusu şi Mihai Cezar Cris-tea reuşind performanţa de aajunge vicecampioni mondiali.

 A. OPRIŞ 

M

Şcoala romaşcană – deschidere europeană

Colegiul Tehnic „Miron Costin”,la Palermo

olegiul Tehnic „Miron Costin” (CTMC)a participat la cea de-a IV-a reuniune delucru din cadrul proiectului ComeniusMultilateral „Waterholic – A Drop Of Water, A Drop Of Hope”. Gazda reuniu-nii a fost Istituto Tecnico Statale per il Tu-rismo Marco Polo, din oraşul italian

Palermo. Programul reuniunii a inclus activită-ţile de prezentare a dicţionarului multilingvistic

 pregătit de cele cinci state participante în pro-iect. „«Multilingual dictionary» – Dicţionarulmultilingvistic – reprezintă finalitatea uneiample activităţi de cercetare întreprinse de pro-fesorii şi elevii din cele cinci unităţi de învăţă-mânt implicate în proiect – Lituania, Grecia,Turcia, Italia şi România, în legătură cu proble-matica apei. Cuvintele-cheie, stabilite de cătreelevii şi profesorii implicaţi în proiect, propuno incursiune în mai multe domenii – geografie,hidrologie, ecohidrologie, fizică, chimie, biolo-gie şi ecologie –, dar şi în culturile şi civiliza-ţiile ţărilor participante, în domenii conexe,

 precum alimentaţia, sănătatea, securitatea per-sonală, identitatea lingvistică şi istorică”, a pre-cizat profesor Nelia Lorica Havrici, directorulCTMC. Acest dicţionar va fi disponibil pe site-ul proiectului www.waterholic.org.

C

Liceul Tehnologic „Vasile Sav”,la Contigliano

echipă de elevi şi profesori de la Liceul Teh-nologic „Vasile Sav” a participat, în Italia, la

cea de-a VI-a întâlnire din cadrul proiectuluiComenius multilateral intitulat „Schimbăriclimatice acolo unde trăiesc, acolo unde lo-cuiesc… Să modelăm pentru a înţelege şi aacţiona! O viaţă nouă se inventează aici!”. Li-

ceul Tehnologic „Vasile Sav” este partener alăturide instituţii de învăţământ din alte nouă ţări. Echipaa fost alcătuită din profesoara Adriana Drăghici, co-ordonatorul naţional al proiectului, profesoara Car-men Lozonschi, asistent lingvistic şi evaluator în

 proiect, alături de elevii Codrin Toma şi Teodor Borda, de la clasa a XI-a A. Întâlnirea a reunit re-

 prezentanţi din toate ţările implicate în proiect: Spa-nia, Portugalia, Franţa, Slovacia, Cehia, Bulgaria,Grecia, Italia, Estonia, alături de România. Echiparomână a prezentat două materiale în format power 

 point. „Primul a reprezentat o galerie de fotografiiale unui loc din parcul oraşului, efectuate timp deun an, la fiecare două săptămâni, însoţite de datelemeteo ale zilei. Materialul a urmărit aspectul peisa-

 jului în funcţie de condiţiile meteo, dar, mai ales,evidenţierea schimbărilor climatice. Al doilea ma-terial a fost o prezentare a excursiei organizate încadrul proiectului pe masivul Ceahlău şi la StaţiaMeteo Toaca”, a spus profesoara Drăghici. (Red.)

Colegiul „Danubiana”,la Montalbano

chipa Colegiului Tehnic „Danu- biana” Roman a participat la cea dea VII-a reuniune a proiectului Come-nius multilateral „Science around usalong history”, care s-a desfăşurat, în

 perioada 22-27 martie, în localitateaitaliană Montalbano. Din echipă au

făcut parte profesorii Leonard Vacaru, di-rectorul Colegiului Tehnic „Danubiana”,

 Nadia Cârcu, coordonatorul proiectului,Ionela Morăriţa şi eleva Ana AlexiaAvrinte Şchiopu. La această întâlnire au

 participat echipaje din cele nouă ţări par-tenere în proiect: Spania, Anglia, Franţa,Suedia, Polonia, Austria, Turcia, Italia şiRomânia. „Dacă în cadrul celorlalte reu-niuni au fost dezbătute teme legate de im-

 plicarea ştiinţei în viaţa de zi cu zi, poluareşi protecţia mediului, tema acestei reuniunia fost prezentarea statistică, realizată în fie-care şcoală parteneră în proiect, cu privirela calitatea aerului, apei şi solului. O altătemă dezbătută a fost stadiul realizării mo-delului de cadran solar pe care fiecareechipă de proiect îl va realiza până la fina-lizarea proiectului”, a spus profesor NadiaCârcu, coordonatorul proiectului.

E

O

8/9/2019 Apostolul, nr. 176 (2015)

10/20

Pagina Casei Corpului Didactic 

APOSTOLULag 10 Aprilie 2015

entru mine totul a început cu nedumerireaunei prietene, profesoară de filozofie.„Băiatul ăsta nu gândeşte aşa, sunt si-

gură”. Drept pentru care a căutat şi a cău-tat pe net, şi a găsit. Tradusese oconferinţă TED. E drept că în căutarea ei,colega mea a fost ajutată şi de faptul că

există o tendinţă naturală de a traduce mecanic

din engleză. Urmări: băiatul a luat 4 în loc de 2(ca favor pentru că s-a chinuit să traducă), iar noi am devenit fani TED. TED este o organiza-ţie non-profit care organizează conferinţe adu-când la un loc specialişti din trei domenii:tehnologie, divertisment şi design (Technology,Entertainment, Design). Logo-ul organizaţieieste « Ideas worth spreaded » (Idei care meritărăspândite). Multe din conferinţe au ca subiecteducaţia (oare a fost introdusă la tehnologie saula divertisment?). Aici am întâlnit idei intere-sante despre educaţie, de fapt nu idei, ci fapte.Toţi vorbesc despre ceea ce au făcut nu despreceea ce vor face. Şi, ca o paranteză, TED a creatşi un site cu lecţii. Logo-ul lor este, «Lessons

worth spreaded » (Lecţii care merită răspân-dite). Pe site-ul lor, ed.ted.com, oricine îşi poatecrea un cont şi poate folosi aceste lecţii sau le

 poate adapta.Educaţia este peste tot în lume într-un mo-

ment de schimbare care se bazează pe douăidei. Prima este « accesul liber la informaţie »,iar cealaltă « educaţia trebuie schimbată din fur-nizoare de cunoştinţe în dezvoltatoare a creati-vităţii personale ». Acestea par aberaţii care nu

 pot rezista realităţii şi s-ar putea argumenta înmulte feluri că nu se pot aplica. La TED am în-tâlnit oameni care au poveşti uimitoare ale unor soluţii pentru un învăţământ potrivit secoluluiîn care trăim, iar poveştile acestea nu suntnumai din America, ci sunt şi din India, din ţări

africane, de oriunde omul sfinţeşte locul. Trăimun timp minunat în care educaţia poate ajungela oricine, trebuie doar să vrem şi să … avem oconexiune la internet.

În 2004 Salmon Khan, un american dintr-ofamilie de emigranţi bangladezi, făcea tutorialede matematică pentru verişoara lui care locuiaîn alt stat. Tutorialele au fost publicate deschis

 pe You Tube şi i-au adus mii de subscripţii,deci foarte mulţi erau interesaţi de micile luilecţii de matematică. Khan a realizat mii de tu-toriale mai ales în domeniul matematicii şi şti-inţelor, dar nu s-a oprit aici, ci a creat în 2006o organizaţie non-profit, Khan Academy, care

 publică pe site-ul său video tutoriale pentru ogamă foarte largă de materii. Şi nu numai atât,

oferă resurse complete de educare. Adică, pelângă explicarea noţiunilor prin lecţii video,sunt furnizate seturi de exerciţii pentru fixarealor şi instrumente de urmărire şi evaluare a ac-tivităţii elevului care sunt puse atât la dispoziţiaelevului cât şi a profesorului sau a tutoreluidacă aceştia sunt cei care au înscris elevul pesite. Se poate vedea ce a încercat elevul să facă,cât a reuşit, unde greşeşte. Elevul este de ase-menea răsplătit printr-un sistem de insigne vir-tuale care îi ajută să-şi vadă progresul.Filmuleţele explicative durează între 3 şi 10 mi-nute, dificultatea exerciţiilor propuse este gra-duală. Elevul şi profesorul (sau tutorele) potvedea oricând nivelul la care se situează cunoş-tinţele elevului şi ce anume nu a înţeles. Există

şcoli care au implementat sistemul şi raporteazăschimbări semnificative nu numai ale rezulta-

telor la teste, ci şi ale atitudinii elevilor faţă deşcoală şi învăţătură. Academia lui Khan estegratuită şi se înscrie în noul curent al educaţieiinversate. Educaţia inversată propune un noumodel de predare în care elevul învaţă lecţianouă cu ajutorul materialelor video, furnizatede profesor, iar la clasă se lucrează cu adevărat

diferenţiat, adică elevii care au înţeles trec laextindere, cei care se mai luptă, la aprofundare,iar pentru cei care nu au înţeles profesorul vinecu explicaţii suplimentare. Asta pentru că aretimp. Predarea cu ajutorul materialelor videoare calitatea majoră că elevul poate să asculte

 profesorul de câte ori vrea, până înţelege. Deasemenea, se poate întoarce cu uşurinţă la o no-

ţiune mai veche pe care nu o stăpâneşte foarte bine. Obiecţia majoră, pe de altă parte, este că predarea este dependentă de tehnologie. Acestatotuşi, pe zi ce trece, îşi pierde importanţa pen-

tru că posesia unui calculator sau al unui alt dis- pozitiv care să permită accesul la fişiere videonu mai este o problemă pentru majoritatea fa-miliilor, iar acolo unde sunt probleme poate in-terveni şcoala. O altă problemă a sistemuluieste că necesită o muncă iniţială foarte mare de

 pregătire a materialelor video. Răsplata însă poate fi consistentă mai ales în crearea uneiimagini noi pentru elevi despre şcoală şi învă-ţare.

În anul 2008 George Siemens şi StephenDownes au susţinut cursul „Connectivism and Connective Knowledge” (Conectivism şi cu-noaştere conectată) pentru 25 de studenţi care

 plăteau taxă şi pentru 2200 studenţi care nu plă-teau nimic şi urmăreau cursul online. Acesta afost primul MOOC, Massive Online Open Co-urse (Cursuri masive deschise online). Tehnic,acest sistem s-a dezvoltat din resursele OER,Open Educational Resources (Resurse Educa-ţionale Deschise) care sunt la îndemâna tuturor,gratuite pe internet. Dezvoltarea lor a fost spec-taculoasă aşa cum ne-au obişnuit vremurile încare trăim. Majoritatea marilor universităţi audecis să furnizeze cursuri online, diversitateaeste impresionantă şi singura problemă este« pe care să-l aleg ». Cursurile se desfăşoarăîntr-un ritm rezonabil. Nu există niciun fel de

restricţii la înscriere. Dacă te înscrii într-un cursşi descoperi că nu faci faţă ritmului, pur şi sim-

 plu nu-l continui. Dacă respecţi însă termeneleşi-ţi faci temele, primeşti o diplomă care totuşinu are decât o valoare informativă personală.Unele cursuri au introdus o facilitate numită« Signature track » care permite obţinerea uneidiplome asumată de universitatea respectivăcontra unei taxe foarte mici. Astfel, cu câţiva

dolari, poţi face un curs la Stanford, Harvard,asta ca să numesc doar două nume mai răsună-toare. Cursurile sunt organizate în platformeeducaţionale. Odată înscris pe o platformă poţiurmări apariţia cursurilor noi, te poţi înscrie înavans la cursuri care te interesează, ai o pagină

 pe care-ţi poţi urmări activitatea, eşti notificatdespre tot ce se întâmplă la cursurile la care eştiînscris. Iată câteva din aceste platforme:Coursera, Udacity, edX, EMMA. Sunt multe al-tele şi se pot găsi cu o simplă căutare pe inter-net. Platformele sunt în limba engleză. Recent,totuşi Coursera a pus la dispoziţie o facilitateinteresantă. Poţi participa ca voluntar la tradu-cerea cursurilor lor, putând să contribui la faci-litarea răspândirii cursurilor în limba ta

naţională. De fapt şi Khan Academy, şi TEDdau posibilitatea să contribui cu traducerea ma-terialelor lor. Pentru aceasta nu trebuie să deţiiun certificat de calificare în traducerea din

limba respectivă, ci pur şi simplu cunoş-tinţe şi nişte timp pen-tru voluntariat. Existăun coordonator pentrufiecare limbă şi fie-care traducere este pu-

 blicată după ce a fostrevăzută şi de o altă

 persoană.Marile companii

au început să se inte-

reseze de aceastăformă de dezvoltare personală. Ele plătescaceste platforme ca săle găsească angajaţi cuun anumit profil sauîşi încurajează propriii

angajaţi să urmeze cursuri. Deşi există discuţii privind certificarea, cred că în curând se vor găsi soluţii şi această modalitate de studiu vadeveni una din formele importante de furnizarede cunoştinţe având în vedere costurile scăzute.

Experienţa mea cu MOOC- urile a începutîn vara 2013 şi este o experienţă de învăţare şiconectare foarte plăcută. Singura problemă estesă mă abţin să mă înscriu la prea multe cursuri.Tentaţiile sunt foarte mari şi timpul scurt.

Educaţia îţi găseşte noi drumuri şi metodaaceasta este una din cele mai interesante folosiria acestui uimitor instrument, calculatorulconectat la internet. Este o experienţă minunatăde învăţare, colaborare şi contribuţie.

Webografie- http://elearninginfographics.com/how-corpo-rations-use-moocs-infographic/- http://en.wikipedia.org/wiki/Massive_open_ online_course- https://www.mooc-list.com/- https://www.class-central.com/- https://net.educause.edu/ir/library/pdf/eli7081.pdf 

Crina Biro – BĂLAN Şcoala Palanca, judeţul Bacău

P

Învăţareadeschisă

8/9/2019 Apostolul, nr. 176 (2015)

11/20

m început cu această abordare dihotomicădupă ce am simţit că trebuie să găsesc

 punţi de legătură între: cum credem „Noi – cei din generaţiile: anilor ʼ60 – visătoridirijaţi, anilor ̓ 70 – căutători printre stele,anilor ʼ80 – cei cu cheia de gât şi privind

spre pământ” că trebuie trăită viaţa ce nise pare o clipă şi „Ei – Copii stelari: indigo, decristal sau curcubeu” care trăiesc clipa ca petoată viaţa!!??

De la catedră, din mijlocul lor, din citiriledespre „Ei” simt că un tărâm destul de pro-vocator, variabil dimensional, schimbător,se cască între „Noi” şi „Ei” spre a ne separaîn două lumi ce ameninţă convingerea căîmpreună vom construi ceva ce să devinăViitor.

 Nu regret că nu am avut ce au ei azi şiîmi pare că nici ei nu regretă că nu au ce am avutnoi… Şi pe vremea tinereţii mele, „Noi” eramconştienţi că suntem o generaţie de tranziţie, căs-au schimbat valorile, că ne raportăm altfel la

viaţă, la lume, la cunoştinţe, că ne căutăm înlume şi lumea o căutăm în noi şi că refuzămaproape vehement o robotizare-tipar cu care eiau fost obişnuiţi. Cu toate aceste identificări alediferenţierii noastre de atunci faţă de cei ce re-

 prezentau „bunii noştri” simt că trebuie să-mi ar-gumentez, să-mi explic atitudinea lor negativăsau sprânceana ridicată atunci când le descriu ceşi cum simţeam noi pe vremuri, deşi simt că pen-tru ei, nu vin de pe poziţia „bunilor” ci a „baba-cilor”.

„Ei” sunt într-o „competiţie” bazată pe câtde „de firmă” sau „cool” sunt: un telefon cutouch screen, pierceng-urile, tatuajele şi ascultăsupradecibelic ritmuri mai mult decât muzică înnoile „temple” – cluburi şi oricât de nefiresc mise pare, oricât aş vrea să păstrez ca generator de

emoţie, de românism „dorul” sau „curgerea deal – vale” aşa cum era pe vremea tinereţilor noas-tre, recunosc că rămân doar frumoase amintiri!

Ce e de făcut? Asta e lumea, aici trăiesc şiacum „Ei – Copii stelari” ce au un alt fel de a co-

munica, bazat pe imperiosul „ACUM”! Auun alt fel de a simţi „mă iubeşti sau gata!”.Culmea e că au şi un mod ascuns de trăire,aceşti Copii curcubeu, ca actuală generaţiedupă cei indigo şi de cristal, copii ce vin înlumea noastră cu IUBIRE, pe care au regă-sit-o şi pe care învaţă cum să ne-o trans-

mită, ştiut fiind că felul în care „Ei” comunicăeste puţin diferit de cel în care „Noi” eram obiş-nuiţi. Iată de ce caut punţile de legătură şi de ce,mi-am propus (nu singură ci împreună cu spe-

cialişti) să le identific, să le construiesc … nuvreau să ne transformăm în „ăia” care critică

 pentru că nu am face decât să perpetuăm o per-cepţie greşită, negativismul, lipsa de încredereîn oamenii noi, în societate, în general. Pornescsau continui drumul şi căutările cu convingereacă mi se vor alătura tot mai mulţi şi ne vom trezică formăm o mare de oameni aflată într-o fericită

 joncţiune a fragmentelor compuse din „Noi” şi„Ei”!

 Profesor Niculina NIŢĂ 

Pagina Casei Corpului Didactic 

APOSTOLUL Pag 11

A

Aprilie 2015

Ziua Internaţionalăa Monumentelor şi Siturilor

n fiecare an, pe data de 18 aprilie, se săr- bătoreşte Ziua Internaţională a Monu-mentelor şi Siturilor, la iniţiativaComitetului Internaţional al Monumen-

telor şi Siturilor (ICOMOS). Sărbătorită pentru prima dată pe 18 aprilie 1982,Ziua Internaţională a Monumentelor şiSiturilor a fost ulterior aprobată la Con-

ferinţa Generală UNESCO din 1983.Pe plan local, nu se întreprind activităţi

 pentru a marca Ziua Internaţională a Monu-mentelor şi Siturilor. Deşi disponibilitateexistă, lipsa banilor îşi spune din nou cuvân-tul:

„Am fi vrut să marcăm această zi, dar din păcate bugetul nu ne permite. Este destul degreu, pentru că nu avem personal, lucrând cucontract de prestări servicii. Aşteptăm rectifi-carea bugetară şi poate lucrurile se vor schimba, măcar în a doua jumătate a anului”,ne-a spus Rocsana Josanu, directorul Direcţiei

 pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Neamţ.În judeţul Neamţ se află 524 de monu-

mente istorice, de arhitectură, cult şi situri.Dintre acestea, un număr de 20 de monumentese află într-o stare avansată de degradare. Întreacestea se numără: Conacul Catargi de la Tu- pilaţi, Cazinoul şi clădirea fostului Tribunal dela Bălţăteşti, Biserica de la Poiana Teiului, Bi-serica „Buna Vestire” din Rediu şi ConaculKrupenschi din Podoleni. (I. N.)

Valori şi destine din Borca – Neamţşa se intitulează cartea recent

apărută la Editura „Nona” aCentrului de Cultură şi Artedin Piatra-Neamţ, carte sem-nată de profesorul GheorgheŢigău, acelaşi care, cu nu preamult timp în urmă, publicase,la aceeaşi editură, albumul

 Lecturi pastelate. Opere literare ro-mâneşti ilustrate de şcolari.

Iniţiatorul este inimosul şi inte-ligentul modelator al celor douăcărţi, care a văzut lumina universu-lui într-o zi de purpură a toamnei, 18octombrie 1944, zi ce a constituitamprenta unui început de destin cese împlineşte şi prin dimensiuni dincuprinsul veacului al XXI-lea.

Părinţii lui (Ecaterina şi Victor)s-au ridicat la Ceruri prea devreme,tatăl suportând sentinţa unui Patriarh peste patriarhi în închisori comu-niste. Ei n-au apucat să-i deslu-şească fiului tainele din rafturilevieţii.

Muscelean din Rucăr, a învăţat,în anii-floare, la şcoli şi licee cu is-torie bogată din Câmpulung-Muscelşi Breaza, apoi a intrat în posesia li-cenţei eliberate de Facultatea de Fi-lologie a Almei Mater bucureştene.Învăţăturile primite de la dascăliiiluştri i-au fost malurile râului har-nic cu care profesorul-filolog

Gheorghe Ţigău a plecat spre mareacea mare.

A fost diriguit şi de „cuvintele

 potrivite” ale lui Tudor Aghezi, demânuitorul dibaci de slove, ZahariaStancu, de cunoscutul Mitropolit alClujului şi Feleacului, BartolomeuAnania, de scriitorul Octavian Paler,asta ca să punctez doar câţiva cata-lizatori care au avut o contribuţie nuoarecare, ci una miraculoasă, pentrua-l ajuta să treacă graniţa înţelepciu-nii.

După aceea, după anii studen-ţiei, a avut multe preocupări la Li-ceul „Mihail Sadoveanu” din Borcaşi în învăţământul nemţean ca pro-fesor, director adjunct, director şi in-spector şcolar judeţean.

Mulţimea amintirilor din copi-lărie, orfelinat şi facultate l-au ajutatca, devenind pofesor, să trăiască înrealitate, arzând veşnic pentru efort,creaţie şi adevăr.

 Neastâmpărul cugetului l-afăcut să nu se limiteze doar la oste-nitoarea trudă a profesorului-filolog.Începând cu anii ’70, a publicat stu-dii, articole, manuale auxiliare, an-tologii de folclor literar nemţean şialbume literare.

Cartea Valori şi destine în Borca-Neamţ reuşeşte, prin farme-cul pulsator al autorului ei, săstrângă în chingi urletul vântului şilupilor, clădeşte identităţi, potoleşte

magma recesiunilor, luminează zilecenuşii, domoleşte ceasurile grăbite

ale zilei, desfiinţează convenţiile ar-

tificiale, transmite cititorilor poveştiadevărate, zugrăveşte fresce ale vie-

ţii dintr-o anume lume fabuloasă,cum este aceea a Borcii, şi compune portrete morale unor adevăraţi eroisau unor oameni simpli.

Trăind ani îndelungaţi pe plaiu-rile onorate de spirite agere, precumacela al Vitoriei Lipan, a dat, în pa-ginile cărţii sale, curs apelului dintrâmbiţele stânelor de sub coasteleBudacului şi Stânişoarei, strângând

la lumina focului deasupra căruia seface, de când lumea, caşul cel de

toate zilele, „astre ale Borcii” la

nunta acestora cu perenitate.Şi cartea aceasta care, cum spu-neam, reuneşte un buchet de valorişi destine (membri ai Academiei, in-ventatori, universitari, cercetători,scriitori, teologi, restauratori, învă-ţători şi profesori de mare dimen-siune, ingineri, medici, rapsozi populari, experţi în cele mai înalteinstituţii ale statului, toţi neosteniţiîntru creaţie, lumină şi omenie),ilustrează dorinţa autorului de a-şi păstra conturul unui om onest, ferm,consecvent, integru, care trăieşte înarmonie cu ceilalţi, care înţelege ne-cesitatea şi farmecul cărţilor, care nuse iartă pe sine şi nici nu înţelege până unde va merge globalizarea şistingerea specificului naţional.

Mi-a fost profesor în liceu,vreme de patru ani. I-am admiratspiritul analitic. Viaţa îi este între-gită de atâtea lucruri frumoase fă-cute pentru alţii, dar viaţa i-a fost„asemenea unui râu vijelios în susul căruia a înotat cu speranţe, izbânzi

 şi eşecuri”.Conservator în sens emines-

cian, continuă să creadă că neamulacesta, limba, obiceiurile şi tradiţiilelui, românii toţi trebuie să r�