Anul X V . Arad, Sâmbătă, 1023 Decemvre Ш Nr. 270 ABONAMENTUL

i u an in jum. io luni

28 Cor . 14 a.40 «

faurul de zi pentru Ro-Éli |i străinătate pe

an 40 franci.

'ilifon pentru oraş şl comitat 502 . TRIBUNA REDACŢIA;

şi A D M I N I S T R A Ţ I A : Strada D e á k F e r e n c Nr . 30

I N S E R Ţ I U N I L E к pr imesc la administraţie, Mulţăraite publ ice si Loc desch i s cos tă fiecare şir

20 f i iért Manuscripte n u să înapo­

iat.

i ofeliţi delà 1902 etc.. u.

Arad, 22 Decemvre №11.

Am a ră ta t în primul nostru articol, cu iest titlu, cât de repede au dispărut din jculaţie cei mai mulţi dintre tinerii de (un zece ani, cari, în t r 'un nobil m o m e n t avânt, trîntiseră pasivitatea în camera, vechituri. Şi ne-am exprimat mirarea itru faptul, că felul lor de acţiune s'a limbut. îndată ce s'au văzut între zidurile tunătoare ale palatului par lamentar şi ipostiţi sub aripile vechilor noştr i frun-politici. Lucrurile au pornit să'ş facă-departe procesul lor psihologic. Adop-toate formalităţile antecesorilor, mai

I sau mai puţin iluştri, contrar aştep­te1 noastre, ei n 'au reuşit să se releveze nişte, individualităţi, oari să bruieze cu

succes pozitiv pe vre-un teren de Iţe. N'au reuşit. înainte de toate, .să organizeze partidul naţional, desigur iru motivul că ..împrejurările sunt gre-S'au mulţămit însă să'l apere, cu vâlvă, mchipuiţii . .spărgători ai par t idului" fcolo să lase toată grija organizării în Mt dlui loan Suciu, acest mare talent organizare şi foarte priceput în ale în­tării neamului românesc într 'un singur ) politic. Neputinţa unei organizări temeinice (ost insă singura probă, ce s'a dat. pe

fel slăbiciunilor. S'au pu tu t semnala, si lipsuri în viaţa politică, după solida­

ire tinerilor delà 1902 cu vechile ca­

dre. Găsim că idei mai lămurite, intuiţiuni mai profunde, sisteme de operaţiuni mai rodnice, m a i rar s'au ivit la orizont cu oa-reoari străluciri făgăduitoare. De aci şi nu de aiurea s'a tras apoi zăpăceala de ieri şi de astăzi şi toa tă vina stagnărilor, arun­cată cu mul tă reacredinţă în spatele altora-De aci mai ales au isvorît învălmăşelile şi desorientările mulţimei şi pierderea unei linii drepte de conduită a fruntaşilor în ul­timele alegeri.

Cât pentru propagarea în public a cau­zei noastre naţionale, nu putem afirma'. că nu s'ar fi lucrat, destul. Străduinţele le-am văzut şi încurajat întotdeauna şi noi., dar succese vizibile mai de seamă nu ni-s'au dat de înregistrat, căci face fiecare numai câte poa te ! Au fost însă destule clipe în Par lament , când comentariile pa-ragrafilor din budgetul statului, făcute do jurisprudenţii noştri, ni se păreau cam goa­le de duh.Am văzut, cum reflexiile cu gene­rali tăţ i asupra culturei noastre naţionale se mărgineau la câteva lucruri foarte la suprafaţă. Ia r greşala de t ac t a dlui Vaida era pe aci să ne aşeze într 'o si tuaţie foarte puţin occidentală în ochii străinilor. Ce deosebire m a r e ! Saşii de pildă, cu Schül­ler şi Neugeboren — ale căror principii îndoelniee şi concesive în politica de ma­ghiarizare, de sigur le repwotÄm — pe. cum şi Hodzsa, oratorul Slovacilor, au cu sigu­ranţă un prestigiu mai serios, având o

pregătire de specialişti în materiile. în cari scriu şi vorbesc — cu toate că reprezintă două populaţii, mult mai de puţină impor­tanţă în Ungaria, decât naţiunea română

In oeeace priveşte apoi contactul unora

Í . i dintre aceşti abili fruntaşi ai noştri cu po-{ porul, mărturis im, că nu to tdeauna ne-au ? inspirat vre-o impresie de mândrie naţ io -! nală. Mai ales în ultimele lor adunări re-! gionale şi în ziarele lor autorizate, ei an j introduis im sistem propriu de a răspândi І in mulţ imea, uşor de a fi mistificată, ca-| iomnii detestabile şi denunţări împotriva I ziarului nostru, desigur pentrucă acesta

nu'i mai sprijmeşte. când nu sunt vrednici de as ta . Vor fi ele pornite aceste adunări poporjale din cel mai pur idealism şi noi le-am fi dat totdeauna concursul. Dar de când ne-am convins de acest spiri t de in­trigă, pe care autorizaţii apostoli ai дгеі îl sarnănă în sufletele adunate , în loc să le deie sfaturi cuminţi şi de folos pract ic ţă­ranilor. — se poate explica foarte lesne, de ce foaia noastră îşi face o datorie numai condamnând asemenea apucătur i de fe­rocitate şi de a căuta să'şi asigure simpa­tiile poporului prin ademeniri mincinoase in Ioc de fapte bune.

In general, comitetul nostru. în frunte cu afiliaţii de-la 1902, fac zilnice şi umili­toare păcate şi aduc hotărîri condamna­bile împotriva ideii libertăţii cuvântului . In loc de a'şi m ă t u r a pe dinaintea casei loi : de a face desinfoctare zilnică coloane­lor vulgare ale . .Românului" şi să'şi mai aducă aminte de ce au mai păţit cu ..Tri­buna" cea veche din Sibiiu şi cu . .Lupta" lui Birăuţă ; şi că ar mai putea-o păţi în cu­rmei la fel şi cu.,Roma nul" din aceleaşi mo­tive de nepricepere în ale gazetăriei şi <i cinstei politice, — în locul tu turor ace­stora ei continuă să fie consecvenţi în ч vie trimite de peste drum vechile lor graţio-

Ы Giocondei şi gestul Yeoerei de Millo. De Corneliu Moldovanu.

lynt palrv feluri de iubiri — zice Coranul Шпа prin minte, iubire-a prin inimă. iubi-prin mflet şi iubirea misterioasă''. hin iubirea mis ter ioasă se înţe lege асѳа legă-tainică, nedesluşită, ca re îna l ţă pe om până

«Mimul natúréi , acea pas iune mistică oare a-Ш voinţa şi desmiardă mintea , l egănând mii în reverie şi con terapia re. ?entni cercetătorii f rumosului , veşnic înse­ta impresii noui , p e n t r u cei î n rud i ţ i cu na-

% simfindu-se legaţi priintr 'o pu t e re miste-«i cu floarea s ingura t i că din luncă, ori cu ml ce lacrimă în d e p ă r t ă r i , p en t ru cei care

c arta drept s u p r e m a şi divina mângâ i e r e ieţii — nici o bucur ie p ă m â n t e a n ă nu proţu-(extazul contemplării or i seninătatea medi-I pe oare numai „iubirea misterioasa' le de.

iţi reaminteşti o melodie scumpă, un vor? dos-•tótor, îţi reculegi în suflet imaginea unei fceelebre, ori îţi refaci în spaţ iul cuge tă r i i statei vre-unei marmore neper i toaro—şi ia tă judeţul tău mâhnit de g r i j i l e vieţ i i , au r îde ЦІ fecund, sub domnia razei de emoţ iune veş-

cure îl luminează. Ce l egă tură ta inică împrietenit cu opera de gen iu , ca să poţi cu-Ittâta nesecată şi ne lămur i t ă a rmon ie? [Deunde izvoreşte mierea bucur ie i care î ţ i în-

pabarul vieţii? D«» unde năvăleşte a tâ ta pe fereastra sufletului ?... Toate mici le toate rîvnirile de o clipă şi vremelnici le

do ru r i pământeş t i asfinţesc şi pier , — un val de fe r ic i re te înoa/că şi te îmbată , a fundându- te în­t r ' u n extaz a r t i s t ic vecin cu desăvârş i rea .

Te .simţi mai bun, mai blând ,— comoara su­fletească mai bogată şi zarea cugetăr i i ma i n i n ă . Dacă s t răbaţ i l ab i r in t ie i le săli aile Luvru-lui — cel mai u r iaş templu ce s'a c lădi t vre-odată a r te i . — vei descoperi î n t r ' u n a din galer i i pe cea mai vie şi mai d iv ină î n t r u p a r e în marmoră , iar a iu rea t resar i d e a d m i r a ţ i e în fata celei mai subl i ­me m i n u n i p ic tura le . Amândouă capodoper i le au înv ins t impul , sunt p r ecumpăn i toa re peste toate veacur i le şi peste toate p roduc ţ iun i le a r te i plas­tice. Ceasuri în t reg i te vei în t reba , — cu mâhni ­rea a m a r ă a celui care nu poato înţelege, o profeţ ie — ce s p u n e pr iv i rea maiestoasă şi senină a Ve-nerei deda Milo, ori sur îsul en igmat ic al Madonei Lisa Gioconda.

Niciodată daltst n'a izbuti t să întreacă opera anon imulu i de gen iu d in ..Arcadia felix". In saş formecătoarea „Venus delà Ar l e s " a nemur i to ru­lui P r a x i t e l , se sfieşte să se măsoare în cumpăna sub l imulu i cu marmora găsi tă în insula Milo, după cum şi por t re tu l Giocondei, tronează noste toate capodoperi le faimosului ,,Salon Carré", cea mai bogata ga le r ie d in Luvru . Chiar g randioasa „Nuntă delà Cana'' a lui Veroneso, or i ,.Madona" a lui Raphael , p ie rd d i n s t ră luc i re p r i n vecină­tatea enigmat ice i capodopere a lui Leonardo da Vinci . Se zice că Leonardo — care p r i n t r e ra ra voinţă a des t inu lu i , a fost şi un ne în t recut om de ş t i in ţa , ceea ce ne aminteş te pe mare le Goethe — ar fi lucra t p a t r u ani la. por t re tu l frumoasei soţii a seniorului f lorent in F ranc i s e del Giocondo. Şi în vreme ce vioarele cân tau pe terasa portocal i i >r.

ca să desf'ăteze pe nobila f lorent ină , păs t r îndu- i p r iv i r ea veşnic dulce şi surîsul neobosit, a r t i s tu l în t r i s ta t şi îndrăgos t i t de modelul său, se sbuciu-ma in căutarea d iv ine i a rmoni i , p lângându-se ne­contenit că opera lui e tot mai depar t e do desă­vârş i re şi că va rămânea p u r u r i nesfârşi tă . A semeni lui V i rg i l i u . genia lul poet. al Éne idé i , a dus cu el în mormânt amara pă re re de rău de a nu-si fi împ l in i t visul ar t is t ic .

In t r e osebitele pânze ale lui Da Vinci , ee vede mul tă asemănare . P e lângă tonal i ta tea color i tu lui , totdeauna sombră şi discretă, ch ipur i l e au ceva comun, ca şi cum toate f i inţele zugrăvite, ar faoe par te din aceea* famil ie . Atâ t „Madona" d in ga­le r ia muncheneză, cât şi „Fec ioa ra cu c â n t a r u l " delà Luvru, se aseamănă mai ales ca expresie psi­hologică, cu „Sf. A n a " şi cu „Mona Lisa" . Aceeaş expres ie devoto e dolre o găs im şi în , ,T înă ru l Ba chus" ; acelaş mister ios pluteş te şi în p r i v i r ea a-p roape diabolică a lui „ l o a n Botezătorul" . E ceva neomenesc, bizar. N u m a i por t r e tu l (p resupus) al Lucroziei Cr ivelii e o operă apar te , d i s t inc tă de celelalte creaţi uni ale maes t ru lu i . D i n toate pânzele însă, reiese, aceeaş atmosferă de t a ină , de bizar amestecaţii cu duioşie de i ronie scăldată în bunăta te şi blândeţe. P r e t u t i n d e n i marea, perso­nal i ta te a lui Da Vinci p recumpăneş te t r ă să tu r i l e veridice ale modelului . Cu cât pr iveş t i mai in tens por t re tul Manei Lisa, cu atât clar-obscur ui se face mai pu te rn ic , mai mist ic , înţelegerea mai di­ficilă. P a r ' c ă f i inţa zugrăv i t ă se teme să nu-i des-tă inuieş t i sufletul cufundându-se tot mai m u l t î n u m b r ă şi mister . Şi a tunci zadarn ic r ă m â n e ori ce î n t r e b a r e : por t re tu l nu-ţi mai r ă spunde n i ­mic... N u m a i sur îsul mai mult sartjonic decâ*

ШШЁш

sităţi, din cari de un au de zile îşi hrănesc sărăc ia lor de duh. Aceleaşi pretenţi i ab­surde, întortocluate, ridicate la valoarea de principii. Aceleaşi papagaliceşti aciua­ţii, repetate de un an de zile, despre „spar­gerea partidului'", despre infalibilitatea co­mitetului, d e s p r e t rădarea solidară cu Maingriştii şi despre leszenszki, care vuie­şte mereu în capul ciudat al autorului Re-plicei.IIalul ăsta de blestem împotriva noa­stră şi de a trage opinia publică pe sfoară-, promite tot ma i mult ,să t reacă în dome­niul humorului , nu a acelui de talent, ci al celui brutal şi searbăd.

Sunt acum câteva săptămâni de atunci-. ,Românul ' ' îşi simţia din nou slabindu-i balamalele. Gazetăraşii lui. aduşi din Bu­cureşti i-au sburat din cuib. lăsându-i triste amintiri . Deconcertat de această văduvire intelectuală, plus minuna ta lovi­tură capitală cu broşura părintelui Cioro-gariu. — unsul comitetului s'a adresat ia­răşi Sinedrionului, care s'a adunat şi a da i islobozenie lui... Goldiş, să nu mai tacă . fiind cu ruşine şi să reia comedia, cu tova­răşii pururea probaţi şi la îndemână.

Şi ia tă cum s'a întâmplat , că cei do peste drum se grupează din nou în t rupă autor izată şi ciorovăiala iarăşi s 'aude ca dintr 'un cort. A apărut iarăş pe la noi fi­losoful Belimbrok. — neamţul lui Niţâ Po-povici-Bănăţeanul — luptătorul cel cu ..oo-megia". A ! venii dada Luoaciu, cu flueraJ naţiunei. Vaida, cu spiritul său adorabil . Vin şi Hunii vin şi Goţii pe de lături . Şi concertul pisicesc se încinge iarăşi în re­dacţia autorizatului, iar pe Marşeu — par­don — îl t r imit cu cheta !

Mersi, noi nu mai dăm nimic pe con­certe ur lă toare! Nici n 'avem ce admira în ele, nici nu ne sperie glasurile stridente alo vecinilor. Dacă tocmai ţin să ma i facă un .,bis" amuzant cu orchestra, condusă de bagheta lui Goldiş, n 'aveţ i decât să vă fa­ceţi singuri această plăcere. Nu uitaţ i însă ;

că prin cântece furioase şi desperate, prin

i i «и

ţ ipete şi vaiete de teamă, pe cari le repe­ta ţ i necontenit, n 'aveţi să convingeţi po nimeni, că arta as ta a voastră a r avea în germenele ei vre-o armonie cuceritoare^ Când, mai an, aţ i bă tu t iarăşi la роагЬэ noastră, eu aceleaş osanale, cerînd eă vă lăsăm în cetăţuia noas t ră şi arătându-n© brevetul vostru autorizat , v 'am gonit do­mol şi v 'am spus ce ne despart pe unii de alţii. Noi suntem oameni ca lumea, avem graiul limpede şi mlădios şi nu ne înţele­gem cu făpturi de soiul d-voastre, aşa do exotice, aşa de predispuşi pentru goale vor-bării şi farse vulgare. Timpul va trece şi vă va vindeca pe voi — greu de tot, dar eigur — şi de patimta. as ta complicată.

,.The souihern slav question." E r u d i t u l publ i ­cist englez şi entusiast eoldat al umani ta r i smulu i S e t o n W a 18 o n (Scotus V ia to r ) a scos de sub t i p a r c u t i t lul de mai sus o nouă car te de m a r e valoare, de data asta înch ina tă p rob lemei Slavi­lor d in sudul monarhie i noastre. î n t â l n i m în a-ccas tă ca r t e , ca şi în . ,Racial P rob lems of H u n ­g a r y " (problemele de rasă în Ungar ia ) şi în ce­lelal te scrieri ale lumina tu lu i au tor , sp i r i tu l celei mai per fec te obiect ivi tăţ i , p recum şi o adâncă cunoaştere a, problemei ce şi-a ales. Adevărul care «pri j ineşte în t reagă a rgumenta ţ i a e legi t imita tea t u t u r o r aspi ra ţ iuni lor naţ ionale .

In partea, p r imă a căr ţ i i face u n bogat istoric •al chest iunei slave dela Sud, începând de la des­călecarea arpadiană şi schi ţând toate fazele ei până astăzi . Deoda tă eu consolidarea dual is t ică a monarh ie i , centrul d e g r a v i t a ţ i u n e al poli t icei d inast ie i de H a b s b u r g a fost împins spre răsăr i t Fac to r i i de t e rminan ţ i ai acestei poli t ici a jung în mod firesc nu numai ungur i i , oi şi popoarele ce­lelal te : slavii şi români i . E o greşa lă fundamen tală care poate să se răsibune, că ITabsburgii au operat cu irtrediîecţie cu ungur i i . Zugrăveş te apoi sbuciuimatele s tă r i poli t ice de azi ale Croaţ ie i şi conclude la legi t imi ta tea formei t r ia l is te ;a vii­toarei monarch i i . P a r t i d u l ca re prez in tă azi m a i quin tesenţ ia l aspira ţ i i le sudslave e ce} al coali ţiei croato-sârbe. D e aici porn i rea vrăşmaşă a guverne lor unga re împot r iva acestui par t id .

N o u a car te a lui Seton Wat son n 'a î n t âmpina t aprobarea gene ra l ă a prese i engleze, ceeace nu ne surpr inde , căci cunoaş tem enormele sacrif ici i f inanciare făcute de guverne le u n g a r e pen t ru

mena ja rea unor re la ţ i i d e platonică simpatii opinia publ ică engleză. Ziarul „Times" de p găseşte că tendin ţe le de expansiune ale ung: sun t l eg i t imate p r i n împrejurareu, ci | inf luenţa ho tă râ toa re în par tea de sudaU. ar p ie rde şi s ingura uşă spre mare. care-i mii încă deschisă.

P r e s a ungurească la rândul ei c mâhnit' dânc de noua car te a savantului publicist,! spre uimirea noas t ră — nu injură сшпш nuiseni a o vedea, ci, impresionată de | rului „ T i m e s " suspină d e data asta hm: elegice.

„ D n u l Watson — scr ie „Budapesti l ap" —• e independent materialiceşte,i î na l t ă cu l tu ră , care t ră ieş te în toatei ţele o viaţă de g e n 1.1 e m a n inescepţk N u s imte oare c'ar fi de datoria d-s cnim d u p ă ce a, s tudiat rând pe rând toate umri le din Unga r i a , după ce a trăit' duşmani i noş t r i slovaci, valachi şi ci studieze în sfârşi t şi pe unguri? Ii] as igurarea , că va putqa să înveţe şi gu r i mul te lucruri in teresante . Ba chiar : acele, cari îi vor impres iona mai mul' tul sensibil decât p lânger i le nomul naţ ional iş t i . O cu l tu ră naţ ională desvolti" n ă la nivelul celor d in tâ i culturi sini' ment social şi economic, cari au reci orificii şi sufer in ţ i enorme, timp de veacuri , să n 'a ibă oare a t â t a preţ învă ţa t englez câ t au văicârerile şi a nile unor fan taemagor iş t i politici lachi, croaţ i şi sârbi V

Scotus Via to r a răspuns de mult lue treburi: Mărginiţ i-vă năzuinţe le la s t r e e tnice f i reş t i şi recuniaş te ţ i pentato» mur i te d r e p t u r i depline p e n t r u practicata tor năzuinţ i , căci veţi folosi mai mult ţi mónarch ie i care vă ocroteşte .

Ancheta contelui Khuen. Tot mai ai s t i tu ţ i i cu l tu ra le ungureş t i răspund la contelui Khuen în chestia reformei | D ă u n a ş i s'a î n t run i t Asociaţ ia creştiii-si sub conducerea D r u Iui Giesswein Sand« o ho tă râ re unanimă s'a pronunţat ' universal , secret şi după comune. Unive d rep tu lu i de vot să nu fie legată de nici IE cel mult un cens intelectual , care i la cunoaş terea scr isului şi cetitului, iar. să fie secretă şi la sa te şi obligatorie, hlf

îngeresc, răsare în colţul frumoasei g u r i , te pă­t r u n d e şi te doare. Sf inxul îţ i pa r e atunci duşmă­nos şi batjocoritor.. . .

A exis tat în t r ' adevăr Giocoda aşa cum a pic­tat-o Leonardo, cu sufletul atât. de complicat si ne l ămur i t — ori în dosul culori lor înc re ţ i t e de vreme, pa lp i t ă numai sufletul ch inu i t d e g e n i u a l c rea torulu i ?

Sur î su l Gioeodei.... S u r î d e înfcra'devăr E fecioară sau femee castă, ori sensuală?. . . U n e ­ori pr ivind-o ţi-se p a r e bună şi b lândă , odihni­toare şi pr ie tenoasă ca o soră, ia r î n al te daţ i te t u lbu ră şi te a t rage , te fascinează şi te seduce. S imţ i ceva diabol ic: o î m b i n a r e de i sp i tă şi um­bră, oare î ţ i trezeşte viziunea păca tu lu i . Acest joc v iu de anti teze, această n e b ă n u i t ă p r i n d e r e de contraste , fac d in Gioconda, cea mai mis ter ioasă şi u imi toa re capodoperă p ic tura lă . E sufletul com­plex şi p u t e r n i c al u n u i geniu , ca re s'a rea l iza t , s'a topit în t r ' o clipă de a r t a dumnezeiască, meni tă e te rn i t ă ţ i i . Gioconda nu e femee nobilă şi bogată, femeia „cu man i l e f rumoase" din cetatea Flo-renţiei copiată în por t re t , •— ci femeia oare a t r ă i t numai în sufletul c rea toru lu i , aşa cum a visat-o D a Vinc i , femeia c iudată , vésnie tânără şi nouă, femeia ideală n u a tâ t oa f rumuseţe , pe câ t ca bogăţie şi adânc ime de suflet. Gioconda t rebuie in t e rp re t a t ă ca încercarea u r i a ş ă şi izbut i tă а u-nui m a r e ar t i s t , de a s tăpâni şi rezolvi în p i c tu ră cea mai formidabi lă p roblemă sufletească de a real iza în a r t ă ceea ce în v ia ţă s'ur părea inexis­tent , paradoxal .

Da Vinc i a împle t i t ap roape numai elemente d e contras t : i ron ia cu duioşia, cas t i t a tea cu sen­zualitatea şi c instea cu păca tu l , — note, care deşi

n u se găsesc niciodată, a l ip i te în viaţă, însă de înda tă ce sunt. îmb ina te pe un profund adevăr şi topi te î n t r ' u n „omenesc" a r t i s t i c desăvârş i t fac ca opera să. f ie cu atât. mai ur iaşă şi mai e t e rnă . U n R i c h a r d al I I I - l e a n ' a t r ă i t poate decât î n imag ina ţ i a unui Shakespeare , şi totuş cât de o-meneş te ni-se par ac ţ iuni le şi ex t r avagan ţe l e co-coşatului rege şi amorezatului macabru. . . Totu l se rezumă în pu te rea de rea l izare a a r t i s tu lu i , căci toate elementele vieţ i i , în cele mai fe lur i te şi d i spara te îmb ină r i , pot deveni ar t is t ice dacă a mijlocit, adânca cumpăn i r e a gen iu lu i .

P r i v i ţ i o c l ipă statua Vener i dela Mi lo! A-juns-a oare capul omenesc la a tâ ta desăvârş i re de forme, la a tâ ta g ra ţ i e , măre ţ ie şi s en ină t a t e? A p u t u t oare să existe în adevăr modelul d iv in , fe­meia u imi toa re p r in pe r fec ţ iune? A r fi g r eu de înc l ina t sp re a f i rma ţ i e şi totuş câtă. v ia ţă în mar­mora îngă lbeni tă de r u g i n a vremii şi c iun t i t ă de nepăsarea împre jură r i lo r . . . Bra ţe l e îi lipsesc, ges­t u l însă par 'că trăieşte, se por îndează în ta ină , nevăzut , dar existent , ca o m i n u n e ce se săvârşe­şte în mis te ru l sacr i f ic iului . B ra ţ e l e l ipsesc dar dep l i na înţelegere ar t i s t ică nu suferă, ci d impo­t r ivă ai impres ia ( i luzorie de s igu r ) că existenţa braţelor ar îng reu ia maiestatea ţ inu te i . Această n e d e t e r m i n a r e a gestului par 'că-ţ i înlesneşte in­t e rp re ta rea , i ţ i îngădue să ţi-o apropi i în suflet, să. ţi-o faci mai pr ie tenoasă, mai familiară, p r in -t r 'o uşoară u n d ă de senină şi aproape nedesluşi tă compă t imi re . N e t ă g ă d u i t , e o profanare , să-ţi repe ţ i bănuia la deşteptată de u n i i cr i t ic i de a r tă , că în l ipsa braţelor rezidă ce lebr i ta tea acestei ca­podopere , după cum şi renumele mondia l al Gio-condei a iîjvorît d in еіат-obscurul еигідаіиі şi

mis t ic ismul p r iv i r e i , adecă din neputinţa rei une i en igme.

Care e gestul Venerei ? Ce spune suri condei ? — S u n t î n t r ebă r i răsărite din cunoş t in ţe i omeneşt i , dornică de a rezolvi dar c a r e însă n ' au nirnic a face cu diVi" operelor . Venus dela Milo ne învaţă cât de g i n i t e sun t hotarele ar te i , ne arată cu lme de f rumuse ţe s'a pu tu t înălţa g când a c rea t o Venus , o Antigonă sau o

Mona Lisa Gioconda şi Venus d î ngădu ie să te aprop i i de ele cu nie, cu sp i r i tu l cercetătorului rece şi ca ro aş teaptă eoluţ iuni ştienţifice n ic i ca să le masori proporţii le pentru a fo rmule do estetică. Amândouă divini vor r ă s p u n d e cu u n surâs straniu, se vor sufletului tău ca două sfinxuri.

N u m a i iub i rea depl ină şi aproape i te îna l ţ ă p â n ă la ele, numai extazuil îţil că i le în ţe leger i i dându-le grai pentru o să se destă inuiască cugetului tău. Căci î n t r e cer şi pămân t , nu este altă cărare săvârş i ta c redin ţă , tot astfel, între. nosc şi opera de g e n i u nu este alt mijloci» iubirea , iubi rea „ p r i n minte", iubirea ui şi mistică, a adora toru lu i .

X Anton Petroţf, succesorul Іш mişoara-Cetate , s t r . Szilágyi 15. Atrag On. publ ic eet i tor asupra inseratului fi mai sus d in n u m ă r u l nostru — mai bune p iane , ale diferitelor fabrici r enumi t e . Recomandam această firai* de încredere . . ^

IS Decoaure o. J t l l il ilMli«

i cu aceste, memorandul c«^t in-soeia l i lor , se ocup» HU -de asigurarea reprezentăr i i tproport ionale »

aimrităţilor. Se. 'nţelege, nici acest memorand migurosc

nu-si uită de ,garanţiik< n a ţ i o n a l e " ale reformei electorale vii toare.

• Alkotmány, Unirea şi Cultura creştină. Io

numărul de astăzi a.l z iarului , ,Alko tmány" , un oarecare Dr. H e d z e e g a Gyula , serie în ca­drele unui art icol informat iv despre R o m â n i şj despre „Unirea" ai revista „Cul tu ra c reş t ină" din Blaj, Ia tă ce spune:

„Pentru ce am t ăgădu i , că uni rea nu a adus nivelarea tu turor sufletelor catolice. Biser ica o-i-ientală unită a rămas încă iu mul te pr iv in ţe ir-(Smmitato de s imţămin t e cu biser ica „or todoxă" Putem să asemănăm si tuaţ ia aceasta eu s ta rea creştinilor dintâi . Cei d in tâ i creş t ini încă nu se puteau deelipi de concepţ i i le j idoveşt i şi c reş t ine asupra vieţii. Şi în creş t in ism au voit eă in t ro­ducă încâtva j idani şi p ă g â n i . A t r ebu i t să i n t e r tină Sf. Pavel cu în t r eaga lui p u t e r e apostolica Acest rol al Sf.- tului Pavel îl îndepl ineş te în bi serica unită: „Cu l tu ra c re ş t ină" şi „Uni rea" . . (Aici se vorbeşte de rolul aces tor ziare în bise­rica catolică). Dar şi din punct de vedere naţio­nal e îmbucurător (faptul acesta) pentru că îm­piedecă putinţa unei gravităţi în afară. On atât Ы mult trebuie să ne bucurăm de acest curent fericit, cu cât, după mărturisirea ..Unirii", în tmu viitor acest organ care apărea până acum numai de trei ori pe săptămână, va apare în fie-m ti, luând astfel parte mai intensiv în munca nligioasa, 'patriotică.

N'u ne îndoim că, mai alea „ U n i r e a " , dai- în ari ce caz şi „Cu l tu ra c r e ş t i na" vor da în cea mai iurtă vrane cea mai categorica dezmin ţ i re a-Irtor bănuieli, cu -atât mai mul t eă în t re cet i tor i i aarului „Alkotmány" se găsesc, dure re , şi preoţ i români gr. catolici.

Ш • . -S-; Şedinţa Cameri i . Azi a avut loc u l t ima şe-

(mţ£ meritorie îna in te de vacanţe le de Crăc iun . •S'a continuat discuţia bugetu lu i min i s t e ru lu i de culte.

Şedinţa de mâne va fi fo rmală . Camera se va întruni numai pent ru a lua cunoş t in ţă despr» votarea indemnităţii şi p r in Camera magna ţ i lo r .

i - Valerică delà Turda , fa ne prinde mi ra rea de proaa ce se publ ică пш anumit ziar cu p r e t en ţ i a r idicolă do a Menta ideile politice şi cu l tura le ale în t r egu-ipor românesc din U n g a r i a . N u n e s u r p r i n d e [Jimările eutărui bastard intelectual î n t â rz i a t i meleagurile în tuner icu lu i . Vorbeşte f iecare «* pricepe. Şi dacă pu te r i l e lui sufleteşti nu ' l tó să se ridice cu o şchioapă deasupra mocir-m poate fi învinuit . S u n t veacur i le de în tu-B moştenite de sufletul lui . Şi de moş ten i rea «sta nu se poate debarasa. S u n t veacur i le de Щ de slugărnicie, oe le-a hă răz i t pe vre­ri w t a acestui po-por. D i n vu l tu r vul tur naşte • slugă nu poate naşte decât slugă. E fatal i -kacare dictează. Chiar având câteva no ţ iun i , •a! de slugă nu se poate emancipa . Cunoşt in-n i i i servesc spre a fi o b u n ă slugă intelec-N. Va face ce-i spune s tăpânul . Şi oare câne i* simte fericit când poate l i nge m â n a oe 1-a 1! îi-ar părea bine să aflu numele căţe lului , care

pin „Românul". Trebu ie să a ibă u n n u m »

T r mc im£ u n ap СѲ{ Ai drj inc ca t i n tat ы tu l ры

mu î n ror pia t u r ise

Clasa de mijloc din Bucoîina. — Câteva informaţii pentru fraţii ardeleni. —

Ш .

Pentru a au abuza prea mult de răbda­rea iubiţilor cetitori acuma vom căuta să te rminăm cu datele referitoare la negoţ; dând aici toate oraşele şi districtele în or­dine alfabetică. Oraşul Rădăuţ i : 12 negu­ţători români. 614 neg. evrei, şi 65 negu­ţă tor i străini. în total 69.1 neguţă tor i ; di­strictul Rădăuţilor, care cuprinde 25 sa te ;

are 86 Români, 456 Evrei şi 59 străini. în total 601 neguţători. Oraşul Şi re te : 29 Ro­mâni. 282 Evrei. 21 străini, în total 322; districtul care cuprinde 35 sate. are 25 Români. 275 Evrei şi 85 străini, în total 385 neguţători . Oraşul Stroj ineţ : 3 Ro mâni, 279 Evrei şi 22 străini, în total 304 neguţă tor i : districtul care cuprinde 26 sate. are 30 Români,331 Evrei şi 53 stră­ini, în total 414 neguţători . Oraşul Sucea­va : 17 Români. 273 Evrei şi 18 străini, în total 308 neguţători. In următoarele dis­tricte nu avem nici un neguţător r o m â n :

Coţmani, Văsoăuţi. Vijniţa şi Zastavna-N umărul neguţătorilor se prezintă în ur­mătorul mod : oraşul Coţmani , R o m â n i ­ră vrei 50 şi străini 16, în total 66 : districtul Coţmani. care cuprinde 23 sate. are negu toii : Români —, Evrei 209 şi 49 stră­ini, în total 258. Oraşul Văşcăuţi : Români —-. Evrei 75, străini 14, în total 89 negu ţă tor i ; districtul, care cuprinde 15 sate are neguţă tor i : Români —, Evrei 176 strâini 23, în total 199 neguţător i . Oraşul Vijniţa : Români —*. Evrei 415 şi străini 5. în total 423 neguţători : districtul, care cuprinde 26 sate, are neguţători : Români •—, Evrei 664 şi străini 71. în total 735. Oraşul Zas tavna : Români —, Evrei 101 şi străini 36, în to ta l 137 neguţă tor i ; dis­trictul, care cuprinde 28 sate . are negu­ţători : Români —. Evrei 474 şi 126 stră­ini, în total 600 neguţători .

P - »

Pentru partea nordică a Moldovei, nu­mită astăzi .Bucovina, Rădăuţenii erau o-dinioară un centru de mare însemnăta te , întrecea chiar însemnătatea Sucevei, pen-t rucă în Rădăuţ i se afla scaunul episco­pal al nordului Moldovei, un sufragant al Mitropoliei din Iaşi . î nda tă după trecerea Bucovinei la Austria episcopia Rădăuţi­lor se eximă de sub .scaunul mitropolitan din laşi şi se supuse celui din Carloveţ, mu­tând u-se to todată la Cernăuţi . Se nţelege. aceasta împrejurare a fost în detrimentul Rădăuţi lor . La ridicarea Rădăuţi lor însă contribui aşezarea hergheliei împărăteşt i de mai târziu, dar totuş nu s'a putut avân­ta la înălţimea Cernăuţilor. Rentrai servi­ciul hergheliei de cai a fost de nevoie şi. un personal considerabil, care, la început, se recruta aproape exclusiv din Vest. Л-tunci năvăl iră îndată şi Jidanii şi se pu­seră la dispoziţie acelui personal cu marfa necesară. In schimb, Jidanii se ocupară şi eu exportul productelor naturale ale a-

eestui district, export, care consta mai cu seamă din pâne şi vite. Liceul din Rădăuţi., după majoritatea elevilor, o mare havrő jidovească, are, ca fiecare şcoală medie, o influenţă destul de hotărâ toare asupra, creşterii şi caracterului orăşeneşti, asupra tu turor ramurilor de viaţă, prin u rmare şi asupra negoţului. Mijloacele de care insti­tute de natura aceasta au nevoie, au pro­dus o mulţ ime de negustori .Insti tutele fiind în mâni jidoveşti, numărul neguţători lor a fo/Bt condiţionat de puterea preponde-rantă a rasei.

Importul mărfurilor se face absolut, numai de cătră neguţător i Evrei, aşişderea şi exportul. Regiunile Rădăuţi lor sunt din cele mai roditoare. Pânea însă, pe care o produce pământul , udat cu sudoarea fe­ţei ţărăneşt i , nu e expor ta tă direct de ţă­rani, ci de jidani, cari cumpără toamna cu un preţ de batjocură, când ţă ranul are mai mare nevoie de bani, spre a o exporta, sau spre a o vinde aceluiaş ţăran, primă­vara, ca preţ îndoit. Numai câştigul hu­rend, pe eare-J aduce negoţul de grâne, poate explica existenţa al 62 neguţă tor i de grâne evrei. Iu loc ca noi cărturari i eă ne apropiem de popor, să ne coborâm jos în bordeiu. în îutuneree, şi să ne facem da­toria arătându-i legătura directă cu con­sumatorii , noi, în neglijenţa şi trândăvia şi ambiţia noastră bolnavă, privim, cum pe acei ţărani , muncitori ai pământului ; îi sug aceşti paraziţi mijlocitori evrei şi. ne batem după politica înaltă. S'a vorbit, (da, da, s 'a vorbit, dar ce folos de vorbă!) de înfiinţarea unor hambare la sate, care să cumpere toamna panele gospodarilor noştri cu un preţ creştinesc, şi, p r imăvara :

să li-se vândă înapoi, asemenea creştine­şte. Cât nu s'ar putea ajuta ţăranului ro­mân în felul acesta, dar — — dar — ! E drept, avem multe nevoi, mul te dureri, şi sunt convins că mulţ i conducători din multe sate se vor fi gândit cu toa tă căl­dura şi dorul de ajutorare a celor sărăciţi , dar poate că n'au apucai încă să înceapă şi acest lucru, poate, dar unde nici nu se gândesc să înceapă, cu toate că poporul, se pierde în mizerie şi sărăcie înaintea o-chilor celor chemaţi , ce să zicem acolo?

ti a l tă ramură de negoţ, la care para­ziţii evrei funcţionează numai ca mijlo­citori între producători şi consumatori , e cea a negoţului de vite. In oraşul Rădăuţ i nu.-s mai mulţi , nici mai puţini decât 28 Evrei neguţători de vite, şi nici un Român-Şi cine creşte vi ta dacă nu ţăranul român ? Dar jidanu şi de aici îşi ia birul. Dacă ar fi mai mul tă tragere de inimă pentru po­por, mai mul t simţ naţional, şi aici so poate ucide parazitivismul. E o măsură ; şi încă dintre cele mai bune, aceea _ de a tr imite vitele direct la oraşele mari , cari au nevoie de ele. .Ţăranul român, făcut atent şi sfătuit, ar u rma cu drag pe acest drum, mai ales, atunci când i-;se dau toa te garantele, că, fiecare gram de carne de pe vită i-se plăteşte am ăs urat celor mai cin­stite preţuri curente. In Cernăuţ i există

Ошіе de cumpărat mobile! Din cauza producţiei abundente poţi afla pentru preţurile cele mai săzute

5V* Síékiíy şl Rét!

Oamenilor acreditabili se vând şi pe Ungi

= plătire în rate lunare ff r ă n i c l 0 ш с а г е

de preţ. — Mare asortiment io trusouri pentru mirese. = La cerere din provincie trimite bogăţia catalog ilustrai

13 Deceüine n. Vili

o centrală a societăţilor de preţuire şi cumpărare a vitelor şi fiecare sat ar putea-aparţ ine acestei centrale, oare nu s'a. în­fiinţat decât din durai de а ajuta ţăranu­lui şi din hotărârea de a pune. odată pen­t ru to tdeauna capăt malversaţiunilor ne­guţători lor jidovi. O. daca ar fi simţ na­ţional sincer, o. atunci nu numai aceşti paşi uşori s 'ar putea face în folosul ţăra­nilor români, ci s a r zidi din nimica p lu­m e întreagă de îmbunătăţ ir i , dar — —-dar — ! /

Nou vituperare, sed admonerc volui-iiiiis :

In oraşele şi satele diu districtele cele o'omâneşti întreprinderile mai însemnate de negoţ de căt ră Români sunt prăvăliile şi librăriile. Cum sunt acestea sprijinite de cătră înşişi Românii noştr i? E dureros să auz i : cei mai mulţ i cred că sprijinul pe care-1 dau unei întreprinderi româneşt i , e adela de a lua pe datorie şi a nu se gândi niciodată la plată, iar câad neguţătorul , ori meseriaşul îndrăzneşte să-1 admonieze, muştereul român, jicnit în ambiţ ia sa şi în dorul său de a-şi manifeste şi mai de­par te simţul său . .naţional" prin pretinsa sprijinire, luând pe datorie veeinică. zic jicnit, se blastămă să nu mai calce în t o a t ă viaţa sa localul românesc şi se hotăreşte să meargă la „vechiul" său cunoscut, fi­reşte Evreu, unde nu numai că nu sprijb neşte întreprinderea lomâneaiscă, ba o subminează chiar. Nu arareori se aude in­dignata frază: ..N'as zice să se poar te im jidan aşa, dai-, un R o m â n ! ? " Care va să zică admonierele J idanului le-ar putea su­feri, dar ale Românului, nu! Şi fiindcă le poate suferi îl sprijineşte pe jidan, şi, curo e jidanul, azi admoniază, mâne admoniază. poimâne s c o a t e banii, apoi iar dă pe dato­rie, şi dă, fiindcă poate da. având capital la dispoziţie saşi procure marfă nouă, pe când Românul nu. L a urmă, când un da­tornic îi rău de plată, jidanul îi dă a tâ ta pe datorie cam câtă avere are on ud şi a-poi dă Doamne bine.

tac ' aşa se face negoţul la noi, numai aşa se poate esplica straşnica, anomalie din clasa neguţători lor bucovineni, cari se repartisează clin suma totală în armatorul m o d : 454 Români . 8567 Evrei şi 1211 creştini de alte naţ ional i tăţ i .

Ajm terminat cu o parte din clasa d© mijloc din Bucovina, cu neguţă tor i i ; prin Ianuarie 1912Vă voi da câteva informa' l 'uni din cealaltă parte, a meseriaşilor.

Í. E . Torou t iu ,

x Daci voiesti sa bei ceai leftís, sí ioanei , a£d Іійю i* rum ea»3»*e*e si • fotie it ввші eerffl і ш ш і 2 сзх. U n litru d e e s e n t * peafiru d i f er i t e l i e h e u m r i 50 й . , li a l i tru M i n ţ i d e rach iu 2ft fii. ţ i a n KrVu e s e i ţ c p e n t r u i im Ha ffl.

Р г е я е г г а й т е p e n t r u b « » b a t i ş i d*me ЬаелЛ* 18 fî!. ! eaâAarî pentru v ă t t m a t u r i . p e n t r u burtă p r e c u m si ö l t e a r t í e e l e e e s e t m d e b r a a s e s e a f l i Ia d r o r u e r i a . . J a g e r " aäui F e k e t e M i h á l y . M a r o s v á s á r h e l y , P i a ţ a HSr.étAmtyi. Censa i ide î e p e s t e Г0 e » r яа tr imi t feaneo.

Sa ne deschidem ochii! ^ — Un ecou. —

lu nrvú 1*2 a. e. a! organulu i „Reun iunea î n ­vă ţă tor i lo r" , — care ar avea menirea să discute chest i i pu r pedagogice, — găs im la posta redac­ţiei un răspuns lung , în ca re cei din redacţie se năpustesc î n contra „.Tribunei", pen t ru că, vezi Doamne, la alegerea de membr i i la congre» n ' a s p r i j i n i t alegerea domnului guvernamenta l , losif Moldovan, învăţă tor si p rez ident al Keun iune i învă ţă tor i lor . Şi dau mu rog, să înţelegem, că do

acum na in t e să spr i j in im foaia au tor iza ţ i lor : „ R o m â n u l " , — pe care cetimdu-1, am ui ta g rama­t ica si ortografia. . . — căci domni i , — detectivi , c red i tor i păgubi ţ i etc., — delà această foaie „n ' au p u s contra candidat , unde au cand ida t învă ţă tor i i , ci s'au aliat la eandidăr i le noastre şi ne-au spr i j i ­ni t ou bună vo in ţă"? !

Să stăm puţ in fraţi loi- dascăli şi sa medi tăm bine asupra chestiunei, să n u n e lăsăm răp i ţ i şi orbi ţ i barem noi cei delà sate, cari cunoaştem toate afaceri le mai bine, decât domnii cei delà redacţ ia amin t i t ă .

Puitom af i rma, ci domni i deîa au to r iza tu l , nu de d r a g u l nostru n'au pus „cont ra candidat'*, ci au „ s p r i j i n i t " pe d, los i f Moldovan, ci toată t reaba au făcut-o din r a f ină r i e şi sroeoulă: Să ne câştige pe parttá lor, cu abonamentele. Mă rog, se aprop ie anul nou şi-i s t r î n g curelele. N^aitt d r e p t ? Apoi f ra ţ i colegi, să vă documente*. Vă aduceţ i b ine aminte , că d u p ă ce legea aprponyiană a ajoius în vigoare, d i rectorul ^ R o m â n u l u i " , d. Goldiş a fost acela, care în sinodul eparh ia l , — mi-se pa re acum 2—3 an i — a venit cu propu­nerea , ca sinodul aă renunţe ta toate seoalele con­fesionale. Aşa dar* dacă era , după d. Goldiş, noi toţi aan fi a juns j>e uli ţele satelor.

O u m se poate, ca acest domn la 2 — 3 ani după u n verdict de moarte adus asupra capetelor noa­stre, să-şi schimbe verdictul groaznic şi să ne de­vie ch ia r „ s p r i j i n i t o r " ? Cum se poate? Aceasta o .pot crede numai domnii delà redacţ ia „ R e u n i u n e a învă ţ ă to r i l o r " , cari aşa se vede, se s imt fer ic i ţ i , ducă d. Goldiş le da mâna şi stă de vorbă cu dânş i i .

Foar te bine a procedat „ T r i b u n a " , că n 'a spri­j i n i t alegerea dlui los i f Moldovan, pen t ru că peste un an doi ce ştii ? se poate în tâmpla , ca d. Goldiş să v ină i a răş la ideia vecho: Să abzică de şcoalele noastre şi d. Moldovan guvernamenta ­lul , ca discipol si adict al dlui Goldiş, să-1 spr i j i -nească la î n f ăp tu i r ea verdic tului de moar te .

De a l tcum nu-i oportun pen t ru prezent ajun­g e r e a din partea noasfră în congres, pen t ru că 2 — 3 inşi ar fi numai niş te mamei uci în mâna ce­lorlal ţ i membr i .

Ca să ne a jungem scopul dori t , t rebuie să no î>unem pe lucru. Şi iată cum. Na in te de toate să fim cu toţii bărbaţ i serioşi, să scriem, să cetim câ t de mul t şi să muncim din toate pu te r i l e a ne împl in i da tor in ţe le în şi afară de şcoală, pen t ru a ne câştiga poporul pe par tea noast ră . Şi câş-t igându-i toartă încrederea , numai atunci să pă ş im, cu p re t en ţ iun i l e noastre jus te , căci a tunci toate vor veni delà sine. P e scur t : Sa ne r id icăm la nivelul pe oare-] dor im „prin noi înşine". N u mai în acest caz vom putea ieşi b i ru i to r i în luptă , ca oameni liberi şi de sine stătători.

Pe noi de altcum, nu titlurile şi rangurile ne preocupă, ci ameliorarea stării noastre morale, ţi materiale.

Dacă deci, celor delà redacţia „Reun iunea In vă ţă tor i lo r" le zace aşa de mul t la i n i m ă soartea dascăl i lor , atunci îi rugăm să muncească; dar nu pen t ru a jungerea la t i t l u r i şi r a n g u r i , ci să vină cu p ropune r i în ce pr iveş te amel iorarea s tă r i i noastre ma te r i a l e şi alte luc rur i ce sun t In favo­rul nos t ru a tu tu ro ra .

O r e u n i u n e cu 300 de membri soetot, mai mul t

poa te ÈuSè, decât 2 — 3 membri în congres. PentPU l ămur i r ea adevărului mai am să oon-

etat, că „ T r i b u n a " cu nimic n'a calomniat pe d Moldovan, decât a zis, că a votat mai de multe ori la alegeri le de deputa ţ i , cu guvernul . Este acea­sta ca lomnie? Băgaţi b ine de seamă dlor dala re­dacţ ia „Reuniunea î nvă ţ ă to r i l o r " şi nu învăţaţi năravur i le delà autor izatul , căci ne vom „pre-m e n i " şi noi şi vom zice şi noi vouă: In laturi!

Socodor. 21 Decemvrie,

Iulian Păgubi, învăţător.

Scrisori din Bucureşti. Scriitorii la palat. —- O datorie ce se impune, Glasul veacurilor de intunerec. — In urma cari

vanei.

Bucureşti. 7 Decenivre. De câteva săp tămâni , la ipalat se ţin refulat

şezători l i te rare , la cari scr i i tor i i din actuala gene­raţ ie cetesc diu operele lor în faţa reginei-poete Es te o onoare de eigtir, care se face ecriitorilo» noştri , cari du pot zice astăzi că n u sunt apreciaţi după cuvi in ţă . N u se po t p l ânge că nu 1і-в'« deschis porţ i , la cari , nici chiar în visul lor depă­nat în s ingură ta tea prielnică productivităţ i i , n'au îndrasni t să bată. Dacă împre ju ră r i l e sunt ne­favorabile câşt igului mater ia l , căci puţini m aceia cari trăiesc după munca lor literară, ia schimb câşt igul moral al scr i i tor i lor este enorm S ă nădăjduim că exemplul dat de pa la t va fi ur­mat de societatea burgheză , de înal te le personagii din societatea ar is tocrată , că l i t e r a tu ra românea­scă va pă t runde şi acolo, favorizând astfel şi ci ş t igu! mater ia l .

Ceteşti noti ţele publicate in ziare cu privire li seratele , la cari part icipă şi poeta Carmen Sylva De s igur că fiecare scri i tor, care ta cetit ce a cre­zut că are mai f rumos, s'a s imţi t transportat I al treilea cer la fel ici tări le reginei-poete, care № noaste foarte bine mişcarea noas t ră literară 1 azi şi care o încurajează cu a tâ ta simpatie. Ope rele scr i i tor i lor noştr i ocupă locul de frunte ii bibliotecile suverani lor şi ale pr inc ip i lor moşteni­tori . Profesor i cu dragoste de ce este frumoisi CU dragoste de ce este românesc au desvăluit frum-seţ i le l i t e ra tu re i noastre şi micilor principi, cari cunosc foarte bine ce se scr ie la noi. E o bucurie aceasta. O bucurie mare . Cine n u tresal tă de mân­drie cetind t raducer i le făcute i n limba german» de Carmen Sylva ale celor mai de seamă produc-ţ iuni ale poeziei noastre popu la re? Bătrînele ba­lade cu eroii lor, doinele cu comoara lor de sim­ţ i re aleasă, cu gândur i l e lor îmbrăca te în cele mai or ig inale şi ma i s t ră luc i te f iguri (

Noi însă, noi... Scr i i tor i şi publ ic cetitor. Noi avern/> trar}ycevf vji ШиЩ^лйВСІЛГ,і,'^*аггі5г!і

и і М И І Ш І І І І Ш і І r u • • I • • • I • • • и • •

de о-de co-Totu l

^fcuiui, d u r i t o 'Iacă a

loi A-iire do ]te« A in, fe-»eu de л mar­dită de B c, ges í t a ină , Qvârşe-<se dar limpo-• stanţa ceasta >te în-

dar c a r e însă n ' au n imic a face cu Щ operelor . Venus delà Milo ne învaţă cât de g i n i t e sun t hotare le ar te i , ne arată pâi " cu lmo de f rumuse ţe s'a p u t u t înălţa gen când a c rea t o Venus , o Antigonă sau o

Mona Lisa Gioconda şi Venus delà Milo î ngădu ie să te aprop i i de ele cu sufletul" nie , cu sp i r i tu l cercetătorului rece şi caro aş teaptă eoki ţ iuni ştienţifice asupri n i c i ca să le masori proporţi i le pentru a f o rmule de estetică. Amândouă divini vor r ă s p u n d e cu u n sur îs straniu, se vor sufletului tău ca două sfinxuri.

N u m a i iub i rea deplină şi aproape te îna l ţ ă p â n ă la ele , numai extazul îţi ij căi le în ţe leger i i dându-le grai pentru o eă se destă inuiască cugetului tău. Căci î n t r e cor şi pămân t , nu este altă cărare săvârş i ta c redin ţă , tot astfel, între suM nosc şi opera de g e n i u nu este alt mijloci» iubirea , iubi rea „ p r i n minte", iubirea mii şi mis t ică a adora torulu i

Dacă voieşti să-ţi cumperi g h e t e « e o l i d e ş i b u n e , р Л І Л г - і і , а І Ъ і І ѵ и - і ş i m â n u ş i moderne, cu preţ moderat, atunci adresează-te numai la prăvălia cea mai mare din Bihor alui

Mannhardt Jeno Lettner Lázár, №Ш®^ЛЛ V 7 Cine ne părtineşte pe noi ş i noi ÎI p ă r t i n i m !

1 1 a 1 1 1 1 i i i I i n 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 B 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 î î T î T I

23 Decimre a 1911 „ T R I B U N A" Pag. 5

Гпа dintre, cele inai b u n e scr i i toare ale noa •re ştie să povestească o întâmiplare hazl ie . La o Urata, un tânăr cu pre ten ţ i i de cunoş t in ţe literare» Hi încântat do cunoş t in ţa ei.

— Lmi pare b ine că Vă cunosc şi personal , m cetit versurile d-voastră. Mi-a plăcut cu deo-kire măiestria, cu care descrieţ i d i fe r i t e le pei-

ligii. Şi apoi versur i le d-voastre au o muzică ce-|ncă. Mai ales cele în fo rmă poporală. P e n u pe teme de observarea că vă fac n u m a i compli­

nite, v'aş declama ceva din ele. Ş i d i fer i te le ptimente le rodaţ i perfect . Nos ta lg ia ser i lor

! toamnă. A... Cum e în t i tu la tă poezia aceia, în irevorbiţi de pu iu l de v u l t u r ? A dmi r ab i l ă . Şi junele cu p re t en ţ i i cont inuă pe acest ton,

jre uimirea scr i i toarei , c a r e nu se aş tepta la lata admiraţie.

Dar, domnul meu, eu n ' a m scris în via ţa на nici măcar un s ingur vers. N ic i unu l . E u lin ou totul altceva. Schi ţe , nuvele. Dacă vrei , (mane...

Tabloul ni ' l pu tem uşor î nch ipu i . Dacă odată ar veni , la şezători le delà pa la t , )a despre opera poetică a Carmen-Sylve i . N u citm ar ieşi mul ţ i din încu rcă tu ră . S i tua ţ i a

)fs fi tocmai de invid ia t . Şi v ina este în p r i m u l la noastră a tu tu ro r . Mul ţ i cunosc foarte b ine

(se discută la cu t a r e oenaclu l i t e r a r din P a r i s , I« lucrează cutare scr i i tor de a doua mână din huţa. Mulţi ş t iu să recitezo pag in i în t r eg i d in putori francezi de o valoare discutabi lă . Ve r su r i , ti, afară de regu la r i t a tea r i t m u l u i şi de pu r i t a -Irimei n'au n imica , nu spun n imica , n u sun t iinate de nici o s imţ i re , de nici o idee. P a r

ar putea să vorboască despre sp i r i tu l uman i -i, despre adânca s impat ie faţă de sufe r in ţa o-bnească, ce se degajează din versur i le Carmen-fţlfei ? [Şi,cu toate acestea, l i t e r a tu r a noas t ră , aşa cum prezintă în producţ i i le ei de azi, nu to tdeauna ninate de o idee mărea ţă , nu totdeauna îneăl-

fedeun sentiment adânc şi real , nu se poate iige că este desconsiderată acolo, undo noi n ' am

Jbtsăvedom ceeace t rebu ia văzut, să în ţe legem In*! trebuia înţeles, să ne p ă t r u n d e m de f rum­ban cu cari o l i t e r a tu r ă bogată şi cu un t recut , JM germană, se mândreş te .

*

Sinii ne su rp r indă de altfel această s ta re de puri. Păcatul nu bân tue n u m a i în regat . Es te pat întregului nos t ru neam. S u n t veacuri le lintuneroc pr in car i am t recut , ca r i îşi î n t i n d lira până în ziua de azi şi a căror u m b r ă se psfrînge încă mul tă vreme. Oda tă s tudi i le tor­pile, rareori vedem oameni car i să se ţ i nă [eurent cu mişcarea cu l tu ra l ă şi l i t e ra ră . Ast-Biem „intelectuali" t i ne r i , car i — e vorba de palul nostru — n 'au la casa lor o revis tă l i te-kiX'au un ziar românesc. Cunosc; atâtea cazuri , ieste mirare apoi că vedem expr imându-se pu­rica aceia a faimosului i n t r e „ in te l ec tua l i i " no-i - Valerică delà T u r d a .

[Nn ne prinde mi r a r ea de proza ce se publ ică Vin anumit ziar cu p re ten ţ i a r idicolă do a krezenta ideile politice şi cu l tu ra le ale în t regu-ipopor românesc din U n g a r i a . N u n e s u r p r i n d e pimările cutărui bas tard intelectual î n t â rz i a t îmeleagurile în tuner icu lu i . Vorbeşte f iecare nae pricepe. Şi dacă pu te r i l e lui sufleteşti nu ' l isăse ridice cu o şchioapă deasupra mocir- j

j,nu poate fi învinui t . S u n t veacur i le do în tu- j îmitştenite de sufletul lu i . Şr de moş ten i rea Uta nu se poate debarasa. S u n t veacur i le de fie, de slugărnicie, oe le-a hă răz i t pe vre- j

Ыsoarta acestui popor. P i n vu l tu r vul tur naşte | |fc slugă nu poate naşte decât s lugă. E fatal i - j

leare dictează. Chia r având câteva no ţ iun i , ! eu! de slugă nu se poate emancipa . Cunoşt in- I jţhi îi servesc spre a fi o b u n ă s lugă inteloc-

. Va face ce-i spune s tăpânul . Şi care câne j« simte fericit când poate l i n g e m â n a ce 1-a

I иі-ar părea bine să aflu numele căţelului , caro iin „Românul". T rebu ie să aibă u n n u m e

*». Hector ? Grivei ? II felicit pe dl Goldiş că «pue o vietate atât de in te l igen tă . N u o r i şi ; Sare parte de aşa colaboratori . Şi apoi ce s'ar j » caravana care merge îna in te dorn ică de Iu- '

ă n'ar auzi în u r m ă melodioasa s imfonie ; /. U. Soricu.

Liga pentru unitatea culturală a tuturor Românilor. Secţ ia: Mehedinţ i—Turnu-Severin.

„Oltenia în epoca daco-romaoă'4

— Confercnţa dlui V. Pârvan. — T'.-Severin, 1 P e c a m v r e 1911.

C u încăpu tul iernei , s'a i n a u g u r a t şi ser ia do şezător i , p e ca re secţia locală a Ligei le o rgan i ­zează regula t , p en t ru a de te rmina o mişcare cul­tu ra lă , oare să-i îndreptăţească existenţa. P r i m a şezătoare a fost î înjghebată în seara zilei de 1 De-cevre cu pre ţ iosul concurs al dlui V. P â r v a n , pro­fesor un ive r s i t a r , director al muzeului arheologic, m e m b r u corespondent al Academiei , al mare lu i a r t i s t na ţ iona l P e t r e Liciu, secondat de ta len ta ţ i i a r t i ş t i d r a m a t i c i soţii Zahăr ia şi O l impia Bâr­san şi al ne în t recu tu lu i imitator al elevilor din •şco alele p r i m a r e , Cotonescu. L iga a avut satis­facţia, de a fi p u t u t aduna la aceasta şezătoare tot ceeace se poate număra p r i n t r e intelectual i i oraşulu i nostru.

1). V. P â r v a n a t ra ta t subiectul său cu o spe­cială p r i v i r e la pă r ţ i l e locale, în epoca daco-ro-mană . R e g i u n e a n u m i t ă azi Ol tenia , a fost cunos­cu tă în vremea aceea sub denumirea de Dacia Mal-venzis. I n pă r ţ i l e acestea din v remur i îndepăr t a t e , au ră tăc i t indivizi răsleţi romani , car i .purtau afa­ceri negus toreş t i ori făceau agr icu l tu ră . E i au găs i t în Dacia o civilizaţie dacă remarcabi lă . P r i ü adap ta r ea sp i r i tu lu i poporului dac, la cu l tur i su­pe r ioa re , dacii î n t runeau condiţ i i le cele mai prin­cipale unei civil izaţi i . E de r emarca t că în locu­ri le acestea s'a făur i t concepţia cea mai sublimă-a n e m u r i r e i suf le tului , pe care abia în u r m ă au cunoscut-o greci i şi al te popoare mai îna in ta t e pe* calea civil izaţiei . In u rma negustor i lor , în ve­chime ea şi a c u m vin diplomaţii ca să rînduiască-sfatul şi abia în u r m ă de to t se mişcă a rma te l e ca să facă cucerir i le .

Nevoi le imper iu lu i roman , în sfârşi t ameste­cul dăună to r al dacilor în t rebi le in t e rne ale im­per iului , au pregăt i t pr imul răsboi , din care daci i au eşi t înv ingă tor i . O chestie de îna l tă demni ta t e , că re ia i-e'a adăuga t al ta de s igu ran ţă 1-a îndem­na t pe T r a i a n să declare acel răsboi, care s'a sfâr­şit cu desăvârş i ta cucer i re a Daciei . I n pr imelo răsboaie, T r a i a n îşi anexează Oltenia de azi, ÎD care colonişti din t o a t e păr ţ i l e imper iu lu i se gă­sesc iaci, ca la ei acasă. Poporu l băş t inaş n u ѳ re f rac ta r şi se leagă o bună în ţe legere , pe ca re o a l imentează admira ţ i a ce o are dorul pen t ru viaţa orăşenească şi ori cum de ordin super ior a romanulu i . Sa te le dace se t r ans formă în centre-cu v ia ţă municipală , în care se vor înă l ţ a temple» zeilor şi se vor înf i r ipa încetul cu încetul o bună pa r t e din ins t i tu ţ i i le şi obiceiur i le poporulu i cu­

cer i to r . P e ma lu r i l e D u n ă r i i se r id ică centrul D r u -betae, ca re capătă o impor t an ţ ă covârşitoare, când T r a i a n a runcă p e n t r u e te rn i t a t e în va lur i le spu­mosu lu i Danub iu , p ie t re le ce vor susţ ine podul de> imai apoi, oare e ra p r imu l simbol al pu t in ţe i do un i r e cu Roma . Mai în u r m ă se r idică l agă ru l de apă ra r e al podului şi p r i n Dacia Malvensis , în­cepând din punc tu l D r u b e t a e , ca să m e a r g ă prin-A m u t r i n u mai depa r t e spre munţ i , se t r a g acele d r u m u r i romane răs le ţe , cari inf i l t rau în corpul ind igenu lu i s is temat ic şi pe rpe tuă sângele roman , ca şi când ar pe rcu rge p r in vasele sanguine . Cu t impul D r u b e t a e , pe ale cărei ru ine se îna l ţ ă ce­ta tea de azi a Sever in u lu i , isbuteşte să capete acea l egă tu r ă ideală cu imper iu l , pr in acordarea drep­tu lu i de colonie, d is t inc ţ ia cea mai îna l t ă ce se poa te acorda u n u i oraş cuceri t .

D i n spi r i tu l de imi ta ţ ie al dacilor, i s tor ia nea­m u l u i nos t ru va afla mu l t e dovezi documen ta r» în a af i rma l a t i n i t a t ea noas t ră . E r a obiceiul la roman i , să r idice pe m o r m â n t u l unu i d i spă ru t o p ia t ră , căreia i-sc adăugau inscripţ i i şi când sculp­t u r a a i sbut i t şi chipul chiar . Cur înd poporu l dac ise mândreş t e în a r id i ca şi el pe movilele de j iământ o p ia t ră , care să vorbească de cel răposa t

I n Dacia Malvensis , cu l tu ra romană a făcut j p r imele cucer i r i suf le teş t i , ideale în masa dacilor-care au fost complecta te abia în u r m ă , când s'a ; porn i t răsboaielo de ex t e rmina re , car i au adu» nimici rea r ega tu lu i dac şi a l ip i rea lui def ini t ivă la imper iu .

D u p ă năvăl i r i le ba rba re , car i au făcut imposi­bi lă v ia ţa munic ipală , I u s t i n i an a învia t încă oda­

tă d in cenuşa vreţnii zidurile moar te i cetă ţ i D r u ­betae, în care a aşezat soldaţi şi preoţ i creşti­nă tă ţ i i .

I n pă r ţ i l e aceste af lăm noi, d u p ă scurgere» vremur i lo r bă t r îne , acele p ie t re sf inte aşezate de romani şi de daci pe m o r m â n t u l iubi ţ i lor răpo­saţi , aci găs im încă acele ru ine de g ran i t , car i n e vorbesc documenta r de or iginea noast ră , d e ro­stul nos t ru în această lume. Rămăş i ţ e le acestea monumen ta l e sunt de o nepre ţu i t ă va loare pen­t r u cercetăr i le istorice. Af la rea lor încă cons t i tue cea mai mare mândr ie care o poa te socoti un po­por. Avem d a r da tor ia cea mai s fântă de a lo scoate de sub ţarina vremei şi a le da trăinicii» imater ia lă .

La câ teva poşte depar te de vechia D r u b e t a e . când călătorul p r inde să t reacă p r i n t r ' u n tunel-obrăznicia unu i popor a înă l ţ a t o tablă , pe ca re stă scr is : „ P o r t a or ien tá l i s" . E i bine, cu noi e do­vada, amin t i rea s fân tă a acestor p ie t re nesfăr î -rnate, cu care ne impune demni t a t ea na ţ iona lă ; să p ro tes tăm energic . Ridicarea lor în splendoa­rea cuvenită va exerc i ta acea ac ţ iune suf le tească 'pentru s tab i l i rea unei const rucţ i i de ordin supe­rior . E le ne vor da măsura nobleţei şi demni tă ţ i i la t ine , care ne va obliga să ne m a n i f e s t ă m ca a ta re .

î nv i e r ea fan tomelor romane va mişca mii do pu te r i ascunse, cari ne vor d a max imul de in ten­si tate al energ ie i na ţ iona le .

Ul t ime le vorbe ale conferenţ ia ru lu i au fost acoper i te de tune te de aplause.

D n a Ol impia B â r s a n a rec i ta t d răgă laş şi ui­mi tor de melodios câteva poezii.

LI P e t r e Liciu a fascinat sala cu câteva mono-loage p l ine de spiri t d i n cunoscutu l său reper­to r iu .

P I Zahar ia B â r s a n a ceti t admirab i l câ teva nuvele şi a spus câteva din pa r fuma te l e sale poe­zii.

P I Cotenescu a imi t a t eu u n "humor i res is t ib i l pe e levul şcoalelor p r i m a r e .

Maes t ru l Liciu şi t a l en t a t a a r t i s tă d ramat ică d n a O. B â r s a n au i n t e rp r e t a t în chip magistral . , comedia î n t r ' u n act: „Lin iş tea casei". Ovaţiile» în f lăcăra te adresa te acelor suf le te car i în ţe leg să facă u n apostolat din darur i l e , cu ca.ri i-a în­zes t ra t f irea, au t e r m i n a t p r o g r a m u l .

A doua şezătoare va fi p robabi l consacrată dlui Nicolae l o r g a . A . Sever.

M i ş u n a culîur la in S a b g i n . Pr imim la redacţ ie un conspect al con­

ferinţelor culturale ce se vor ţ ine la înce­putul anului acesta în despăr ţământu l „Tăşnad" al Asociaţiunii . In aceste con­ferinţe se vor discuta diferite probleme cari privesc de aproape v ia ţa ţărani lor noştri , probleme economice m a i ales, a t â t de necesare pentru marea noas t ră pă tu ră populară, dar şi probleme sociale cum este alcoolismul.

Conducători i Asociaţiunii din acele părţ i , după cum se vede, îşi pricep în t ru toa te chemarea lor mare de a se coborî cât ma i des în mijlocul ţărani lor noştri , cu sfatul şi îndrumări le lor. Nu pu tem a-precia îndeajuns această ho tă râ re a lor şi, publicând conspectul conferinţelor, în­demnăm toate despărţămintele Asocia­ţiunii noastre să urmeze pilda frumoasă э-despăr ţământului , ,Tăşnad". Conferinţele se vor ţine după cum urmează :

1. Supurul de sus, „ P e s p r e b ă u t u r ă şi sănă­t a t e " de Ioan Fa rcaş iu , preot în Sâncra iu . I n 23 I a n . 1912. P e l e g a t Vas i le P o p , protopop în U i -n i m ă t .

2. Sărvad „ P e s p r e m a e ş t r i i " de Ioan Toduţ iu , înv. în Seaca. L a 23 I a n . P e l e g a t Vas i le Holboa, p r eo t în Cig .

3. Santău, „ A s i g u r a r e a v i t e lo r" de Teodor Mureşanu , înv. în Blaja . La 23 I an . 1912. P e l e g a t George F ü l e p , p reo t în Căuaş.

i. Cig, „Tirania alcoolismxului" de Ioan F a r -

Pag 6 „ T R I B TT N A 23 Decemvre n, *Bf

c a ş iu. L a 3 0 Tan. 1 9 1 2 . Delegat D r . Coriolan Şteer ' adv şi George Fü löp , p ropr ie t a r în S a n t ă u .

6 . Sudurău, „Despre folosul învăţă tur e i " de loan Toduţ iu . La 3 0 I an . 1 9 1 2 . Delegat Vas i le Mureş i anu , preot în Seuoa.

6. Ilotoan. „Sănă ta t ea economului şi a fami­l iei l u i " do loan Fareaş iu . L a 1 4 Febr . 1 9 1 2 . De­legat Demotr iu Coroian, protopop şi l oan Fii lop, p r o p r i e t a r în Santău .

7. Căuaş, „As igu ra rea vi te lor" de Teodor Mu­reş ianu. La (3 Febr . 1 9 1 2 . Delegat Vas i le P ă t c a ş şi T. Commuta.

8 . Cehalul român, „ P r ă s i r e a vitelor co rnu te" d e l oan Farcaş . La 6 Feb r . 1 9 1 2 . De lega t Vasi le Mureşianu.

9 . Uinimăt, „Despre creşterea mora l ă " do Io-sif Vari i anyovisky. La 2 5 I an . 1 9 1 2 . De lega t Va­s i le Pă tcaş .

1 0 . Chişfalău, „As igura rea vi te lor" de Teodor Mureş i anu . La 1 4 Febr . 1 9 1 2 . Delegat Dr . Ale­x a n d r u Aciu.

Tăşrmd. la 2 1 Doc. n. 1911. Dr. Coriolan Şteer, secr. desp.

„însemnările noui trecător^. „Viaţă Româneasca1'1 din Iaşi scrie

despre oarbea dlui Octavian Goga : „în­semnările unui t r ecă to r" :

„ U n a din multele caracter is t ice ale cu l tu r i i noas t re d in veacul al 19-loa a fost şi mul t i l a te ra ­l i ta tea , am putea spune un iversa l i t a tea preocu­p ă r i l o r oamenilor de cu l tură .

Sc r i i t o r i i n u numai , că a l imen tau în aeolaş t i m p cât mai mul te genu r i l i t e ra re , dar , pe l ângă aceasta, îşi împrumutau act ivi ta tea şi îndeletnic i ­r i lor poli t ice şi sociale. Acest caracter se datore-ş te epoeei sau, cum s'a zis „momentu lu i i s tor ic" , — pe deopar te pu ţ ine i conşt i in ţ i a r t i s t ice , pe de al tă pa r t e nevoii şi deci dator ie i de a con t r ibu i Ia î l ă tu ra rea l ipsur i lor de ca re sufeream în toate domen i i l e : — acela al l i t e ra tu ro î na ţ ionale , al in­dependen ţe i naţ ionale , al un i t ă ţ i i naţ ionale , al or-gan iză re i naţ ionale .

Cu vremea, încetând cauzele, înceată şi* efectul. Sc r i i t o r i i şi oameni i poli t ici î ncepură să se dife­renţ ieze . M a i mul t , s c r i i t o r i i î ncepură să se eon-saereze genur i lo r l i t e ra ro ce conveneau tempera­men tu lu i lor a r t i s t ic .

Cul t ivarea numai a genur i lo r po t r iv i te tempe­r a m e n t u l u i , caracterizează şi l i t e r a t u r a actuală d i n Ardea l : d. Agârb iceanu este nuvel is t , d.

Goga, — poet. Din acest punc t de vedere evolu­ţ i a Ardea lu lu i a mers paralel cu aceea a Rega­t u l u i .

D a r în Ardeal , f i ind enorm do mult de făcut p e n t r u consolidarea u n u i popor op r ima t care n u v rea să moară , şi pe de al tă pa r t e n u m ă r u l oame­nilor de c u l t u r ă nofi ind nic iodată p rea îndestulă­tor p e n t r u a r ă s p u n d e la această nevoie u r g e n t ă : —- este cu n e p u t i n ţ ă , şi dacă s'ar î n t â m p l a ar fi imora l , ca un om eminen t să se mărg inească nu­mai la act ivi tatea l i t e ra ră , c a r e este un lux şi, ea toate luxur i l e , n u m a i a tunci pe rmis , când cineva a r e la îndemână un pr isos de energ ie neut i l izabi l în l u c r u r i l e pract ice ale vieţ i i . D i n această cauză omul do l i tere t rebuie să fio şi u n lup tă to r so­cia l . ,

§ i d. Octavian Goga nu s'a închis niciodată în i u r n u l de fildeş al ar te i sale. I n frumoasele poezii, delà „ R u g ă c i u n e " până la „Clăcaş i i" , cu care a p ă t r u n s în toate conşt i in ţe le româneşt i , e lementul social şi na ţ ional este p recumpăn i to r .

Poezi i le d in p r imu l său volum s u n t adesea un s t r igă t de revoltă şi o chemare la luptă .

Dar , dacă cumva impres ia noas t ră nu este gre­ş i tă , de o bucată de vreme în d. Octavian Goga poetul s'a despăr ţ i t de luptă tor . In poezia sa, mi­mai foarte ra r t r a n s p i r ă sent imente le omulu i de

ac ţ iune şi de luptă . Această a doua a sa personal i­tate , d. Goga şi-o manifestează de-a d rep tu l î n ac ţ iunea publică.

Şi unul din aspectele acestei acţ iuni este şi act ivi tatea sa de ziarist .

I n volumul d e faţă, d. Goga a aduna t o p a r t e d in articolele sale de cr i t ică şi de l ă m u r i r e a pro­blemelor ce agi tă în acest moment pe oameni i de g â n d i r e şi de răspundere din Ardea l .

Conform cunoscutului şi, credem, sănătosulu i nost ru p r inc ip iu de a nu ne amesteca în fondul d iscuţ i i lor celor din Ardea l , —• mai ales acuma, în vremea dureroaselor d isens iuni de acolo, — ne vom abţ ine să discutăm cupr insu l art icolelor d lui Goga. Un singur lucru putem spune, un lucru care ar reeşi pentru noi şi. din tonul acestor ar­ticole, dacă n'am cunoaşte şi ele aiurea pe autorul lor: perfecta sinceritate a scriitorului şi arzătoa-rea lui dorinţă de a servi binelui neamului său.

Ceea cc-şi poate îngădu i această revis tă , f ă r ă a ieşi din îndator i rea noas t ră de recenzenţi , este l i t e r a tu ra volumului de faţă.

D. Goga este mai mult decât un z iar is t , este ceea ce se chiamă a iu rea ira ossuy-ist, iar fo rma sa de predi lec ţ ie este polemica. Şi dsa î n t r u n e ş t e în g r a d înal t cele două însuş i r i de fond, care-a l ­cătuiesc cal i tă ţ i le acestui g e n : o bogăţie de idei generale şi un deosebit talent de observaţie, sus­ţinute de o cultură solidă.

D e prisos să mai adăogăm, că poetul care a adus o formă nouă în literatură, — valorifică ace­ste rare calităţi de fond printr'un. stil nervos, in­cisiv, plin de culoare, şi printr'o limbă literară pură, fără provincialisme, lucru aşa. de rar la scrii­torii ardeleni".

Scrisori din Iaşi. Car i ta tea . — î n t r u n i r e social is tă.

Născu tă odată cu l ipsa d e bucur ie şi desiiă-dejde, de sărăcie şi chipeşă avere, flut/urîral p e buze t r e m u r ă t o a r e sau din pep tur i oţelite, f ruc tu l unui adânc sentiment, frăţesc de a ju to ra re sau fă ţă rn ic ia unu i orgoliu a r i s tocra t ic — c imen tând p i a t r a de temelie veşnică a celei mai subl ime re -l ig i imi , ca r i t a tea a p u t u t supravoţui oameni lor , v remi lor , obiceiur i lor , ca cea mai desăvârş i tă po­doabă cerească.

Creş t in ismul când a înscris-o p r i n t r e precep­tele sale a înţeles să facă din ea o dogmă. E n g í e j i i , clasicul popor car i tabi l , a r idicat-o la r a n g u l une i r e l i g iun i . Cul tu l , schimbător , capricios şi incomod, o r i cât de s t r ă luc i t şi alegoric ne-ar amin t i p re ­zen ţa credinţe i re l ig ioase , nu poate îmbră ţ i ş a şi antrena, massele credincioşi lor şovăi tor i . M i l a ,

ex te r ior iza tă în adevăra t cul t p r i n a ju to ra rea l ip ­si ţ i lor de pâne subjugă orice sp i r i t şi o r ice voinţă .

Se povestesc sume fabuloase, fo rmând fondul de ajutor al s ă rac i lo r ' d in Londra . Se s t r î n g anua l până la 300 mi i . ; 100 mii . d in p a r t e a comunei şi a s ta tu lu i , iar res tu l de 200 mii . d in p a r t e a pa r t i cu l a r i l o r .

P a r i s u l modern — P a r i s u l lui B e r n s t e i n — oraşul ţ ă r i i ca re a înţeles să izgonească b i se r ica d i n stat, mai mul t , c a r e pa.r'că u r m ă r e ş t e pe p reo t în e fec tuarea slujbei sale până în satul î n d e p ă r t a t de capi tală , f inul şi intelectualul] P a r i s oare a găsi t — s'a găs i t şi la Iaş i ! — mul ţ ămi rea şi des legarea e te rne i n imicnic i i a vieţii în cine ş t ie ce eprube tă de f izician tuberculos, nu |x>ate s t r în -ge pen t ru sărac decât 3 'mi l ioane .

Ca r i t a t e absolută şi car i ta te re la t ivă ! P e n t r u un tablou al Monei Lisa — pent ru un s t r ă luc i t tablou să zicem — s'au s t r îns la P a r i s în mai pu ţ in d e două lun i , 10 mil ioane d rep t p r e m i u de recompensă. Pen t ru acelaş tablou, m a i real c red , ma i desăvârşit, şi mai spă imân tă to r — deşi n u mai a r t i s t i c ! — executat de un pictor cu r e n u m e .mondial — pent ru tabloul „Sărac i lo r Lutramei şi ai Avu ţ i e i " nu s'au p u t u t chivernis i ea... recom­pensă... decât 3 milioane. O gură de apă , Canalu l

Mânicei , cum p o a t e despărţ i a tâ t de induraţi două popoare cu două menta l i tă ţ i opus de dea bi te .

N e place să judecăm sen t imentu l carităţi cea mai splendidă ev iden ţ ia rc a vieţii socialei l igioasc. Când un popor nu'l poate preţui înde j uns , e că abia începe să şovăiaseă un drimu presus de pu te r i l e năzuinţe lor sale, sau că, mi dacă e, a bă t ă to r i t o via ţă neînţe leasă .

Ce se pe t rece acum în iaş i e mai nuilu mişcător . Vesele şi drăgălaşe domnişoare dinii societăţ i i , pur tând paneraşe cu flori albe de» pornesc de-a lungul s t răzi lor i nunda te de lume,| t rund prin berăr i i , r e s t au ran te , cofetării ţi schimbul unui ban de zece, oferă flori treci lor . Sumele se adună grabnic , cresc , fieearecs să'şi împlinească p l ăcu t a con t r ibu ţ ie şi aet dul de a ju tor al săraci lor din mahalale vi» îndulcească clipele unor să rbă tor i de naştere tu i toa re . E un început bun şi f rumos. Faptadi re lor ieşenii e mai presus de orice laudă.

Fă ţ ă rn i c i e , snobism mi-ar putea riposti petuos p roverbia lu l scept ic ; ipocr iz ie ; nun — nimic nu se face fără ţ in ta tămâerei prcfl lui orgoliu. Ei şi, la u rma urinei ( ^ Dotez din „Via ţ a R o m â n e a s c ă " : — naş te şi din ipocrizie, când pre lungi rea „om lui pe ca re viciul îl aduce v i r tu ţ i i " ajiingeded de re. S 'ar putea a f i rma chiar că ipocrizia eif rol t u tu ro r v i r tu ţ i lor .

*

Socialişt i i d lui Bujor — a nu se eonfunàj mai bine a se confunda cu „decoratul ' ' »">'• un ive r s i t a r — socialiştii d lui Hujor au prol la laşi . Au p ro t e s t a t energ ic contra proect a d lui Neni ţescu pr iv i toare la <)rijaniaj meseri i lor , c redi tu ln i şi as igurăr i lo r muncită In numele p ro le ta r i a tu lu i român s'au ridici pete p ro fund pletoase, mâni năprasnice) domneşti, p r iv i r i şi vorbe şueră toare . — Je „ sce l e r a t ă " ! — Adorab i l ! N u poate fi sjk şi d i s t r ac ţ i e mai delicioasă ca tabloul aauil „•energic" al sociaî-dcinocraţi lor „români cine ştie cărei încă lcăr i neomenoase.

F i g u r i s in is t re —- cumpli t de sinistre-văzut cu ochii mei cum un copil fugea ; de g roaza p r iv i r i l o r lor, eroii romanelor Щ mas-Tată l şi al mais t ru lu i Caragiale , plete 1 de 1.35 măsură , fulare mari , negre, sfii în j u r u l gâ tu lu i l ung şi... nespălat , ea o tea de mort înodată în vârful praporului ІШ vorba dec lamatoare , aspră şi răguşită, gesţi belşiigate, l a rg i , ţ inând în infinit ceva impi| d i rec ţ i a degetu lu i a ră t ă to r formând eu» te res t ră un unghi d e 89°, ap roape un ungbil d i e ; legea lui Neni ţescu e o infamie... likrlilj asociaţi i lor. . . l i be r t a tea grevelor. . liberii l iber tatea. . . nu mai merge.. . să ѵогЬеаяИ jor . . . t r ă iască dl Bujor. Dl Bujor e intclet social işt i lor ieşeni : poartă barbă ea său impozant , mai... in te l igent . D-sa protest de ţ i con t r a re înf i in ţă r i i breslelor şi a coş lor — cum ar fi consecvent pentru un soci — aşi . . . p ro tes tează contra. . . numărului obl| de p e tunici le ucenicilor meseriaşi!

De notat că toţi socialiştii din laşi, mucosul ch inde r de magazie , sunt de i au ten t ică şi mai p u r i t a n ă credinţă —jj doxi — cuvântu l ne face să lămurim sili punct de contact cu ortodoxismul creştinii st ri ! — Mai acum o l ună au şi traduiM neş te — în ce românească! aviz die Goni p rogramul apr igulu i luptă tor marxist Щ

Î n ţ e l e g e ţ i ; or todoxi neînţelegândsăi ope ra de propăşire democratică » ţării, oi reviz ionismului realist şi practic, refuzate nu l p a r l a m e n t a r guvernelor cârnmitoare,) ver înd cu îndârjire. în politica lor de ud t ranşan tă . . . asociindu-se totuşi să sprijaji 'daturi conserva toare la Bucureşti... în 4 tocmai , a reformelor cu caracter munci

giüVargitJ, KolOZSYár, B á t y á i k ! r á l F - . f é i 3 í S (Telefon S42) . Fost prăvălia Husznik. (Telefon 8 4 2 ) .

P r e î â c â n d ş i a s o r t â n d d e n o u m a g a z i n u l d e c i a s o r n i c e şigiuvarlij

al lui v V Husznik J á îl C S -M î l continui eu. Mare deposit de ciasornice şi giuvaere şi articole de argint i tabii şi de China. Mare atelier de reparaturi. Ochelari se

. _ c o m a n c | ă medicală.

Nu vor să pr iceapă munci tor i i că or ice refor­mă, cât de mică, ţ in t ind democra t izarea ţării prin «prijinnl celui mai reac ţ ionar guve rn , în l imitele eonstituţionalismului nostru, e o binefacere sal­vatoare, p re ţu i tă mai temein ic decât toate în t ru ­nirile gălăgioase „o rgan i za t e " de cine şt ie ce în­şelător in te resa t . C. Carp.

INFORMAŢII. A R A D, 22 Decemvre n. 1911.

— Starea sănătăţi i Majestăţiî Sale. Din Viena se anunţă : Ştirile publicate de o parte a presei despre s ta rea sănătă ţ i i M. Salo sunt neîntemeiate. Este adevăra t că Maj. Sa sufere deuil rat ar de laringe. pro­venit d in ' răceală , dar alminteri se simte intru toate bine.

Cu atât mai puţin întemiate sunt şti­rile că în palatul din Schönbrun ar fi avut loc un consiliu de medici. Maj. Sa se simte atât de sănătos încât întru nimic nu şi-a. întrerupt ocupaţiile zilnice.

— Din z i g z a g u r i l e gândi r i i dlui Goldiş . I n numărul de azi al „ R o m â n u l u i " d. Vasi le Goldiş, reflectând la scrisoarea p ă r i n t e l u i V. M a n g r a pu­blicată în n u m ă r u l nos t ru delà 1!) Decemvr ie spune u rmă toa re l e :

„in schimb aş avea însă şi eu o modestă do­rinţă. Să facă b ine Cucernic ia sa cu dulce g r a i , (părintele Ciorogor iu) p re l a tu l bisericesc nepr i ­hănit, omul c ins t i t ca re se spovedeşte sieşi să pu­blice şi dsa scrisoarea amicului său Mangra , pe rare acesta i-a scris-o după săvârşirea t r ă d ă r i i şi despre care t r ădă to ru l aminteş te în scrisoarea a-dresată „s t imatu lu i d o m n " Bocii, tot după comi­terea t rădăr i i . Domnu lu i Boou, de altfel toată ro-mâiiiiiiea îi poate fi mu l ţumi toa re pen t ru publ i ­carea acestei scrisori , ca re î n t r ' adevă r este o „do­vadă pozitivă" despre, aceea că s t ăpân i i şi şefre-

• dactorul „ T r i b u n e i " se aflau în corespondenţă cu părintele Mangra şi după săvârşirea trădării din partea acestuia".

D. Goldiş a fost intrigat, de in i ţ i a la R. d in scrisoarea pă r in te lu i M a n g r a . Л , loc deschis pen­tru o bănuială. Pe. pă r in te le Ciorogar îl ch iamă Roman. N e acăţăm de l i t e ra R. Ei bine, nu e părintele Ciorogar de care se vorbeşte în scrisoare. A doua par ie pe care a crezut-o atacabilă este da-

; tul scrisorii, care s'a omis. De«i din text reiese dar că este vorba de o scrisoare a pă r in t e lu i Mnn-йга în care vorbeşte despre d i scursu l ros t i t de dsa •^congregaţia Aradu lu i la 5 Mar t ie 1910 şi des­pre un articol de fond al „Tr ibunei" ' scris tot a-tunci, câtă vreme t r ăda rea p ă r i n t e l u i M a n g r a . mceputul trădării sale (comunicatu l său d in „ K e ­leti Értesitö") a avut. loc la 20 Apr i l 1010.

Ori ce om. cu cuge tarea în t reagă şi dreaptă, nu poate avea îndoială a supra datei scr isori i . D a r mintea dlui Goldiş umblă în z ig-zagnr i . Л , loc deschis pentru a doua bănu ia lă . Aceasta e o .Mo-nadă pozitivă" că s tăpân i i şi şef redactorul „ T r i ­bunei" se aflau în corespondenţă cu pă r in t e l e j Mangra ..şi după săvârşirea trădării din partea mituia". Ei bine, scrisoarea poartă data de J)ru(lcn-ini\re, 7 Martie 1910" şi se află în po­sesiunea dlui Sever Boen, p e n t r u or i cine ar vrea să o vadă în t reagă şi o r ig ina lă . Dacă d. Goldiş, totuş ar avea îndoiel i , o vom publica în facsimile .

Dar nu va mai avea, suntem s igur i . Va tăcea, bun bucuros, că mai a re un „succes" de 24 de оте. Pentru naivii săi cet i tor i , „succesul" îi r ă m â n e chiar permanent. O m i n c i u n ă ma i m u l t or i ma i puţb, la d. Goldiş, şi aşa nu mai n u m ă r ă .

Concertul românesc al lui Ferrari. Duminecă dup'amiazi la ora 5 va tivea., loc •oncerful domnului Fcn-ari. cunoscutul cântăreţ de operă şi a trupei sale. dat a- |

mime pentru societatea românească dip Arad şi provincie, în sala delà Crucea-Albă.

Publicul românesc, care-1 cunoaşte pe simpaticul italian şi l'a apreciat de a tâ tea ori pe scena teatrului din A'rad suntem siguri că nu va lipsi delà acest concert .

Programul concertului este u r m ă t o r u l -

1. Leoneavallo — Pagl iacei — Prologo -— Signor Torquato Luci.

2. P r o k — Varazioni , S igno r ina Dirce Cor-sini.

3. P u c c i n i — Toaca Cav. / ' . Ferrari. 4. Den za — Rtomanza S ignor ina Amelia Biadi.

5. Massent — E r o d i a d e S ignor Torquato Luci.

6 . S t r auss — Valzer — S i g n o r i n a D. Corsini. 7. Meyerbeer — Afr icana Cav. Ferrari. H. Costi — A r i a — Signor ina Amélie Biadi. 9. V e r d i — Rigolet to — Quar te t t e — D . Cor­

s ini , A. B i a d i , Cav. F e r r a r i , T. Luci . P r e ţ u l : Locul I 3 cor., loc I I 2 cor., loc [11

1 cor. şi s tudenţ i 50 fii. — Corespondentul nost ru din Iaşi . ne scr ie-

Dacă ar t icolul dlui Cnza a făcut o deosebită im­pres ie în Ardea l , el a in te resa t şi l a şu l . L a cursul

! d e L u n i , d. profesor a vorbi t de acest iutorviev şi j după ce a adus un elogiu „ T r i b u n e i " a ins is ta t

asupra necesi tă ţ i i unei l egă tur i cât mai t r a in ice î n t r e Rega t şi Ardeal .

P ă c a t că s'au s t recura t două greşeli —• două omi te r i de fraze în culegerea ar t icolului .

Z ia ru l „ T i m p u l " — noi îi zicem „ T â m p u l " — din Iaş i p r i n distinsa pană a dlui Cihan, se r id ică con t ra „T r ibune i " . E del ic ios . -L 'am întâ l ­nit şi... l'ama rugat. . . s'o lase mai încet cu... pole­mica! Mi-a... p r o m i s ! ! Al Dv. etc..

— D . Tz igara -Samurcaş la Lugo j . Ce t im în „ D r a p e l u l " : 1 >. Tzigara Samurcaş , profesor la univers i ta tea din Bucureş t i şi di rectorul muzeulu i naţional de acolo, va ţ inea în Lugoj o conferenţă : „Din domeniul artei româneşti". P re legerea ,

c a r e va fi însoţ i tă de pro iee ţ iun i cu scheoptico-nul , se va referi mai ales la a r ta arhi tec tonică , aşa dar la minuna te l e biser ic i româneşt i . F i i n d la noi , Român i i de azi, d. Tz iga ra Sammrcaş cea dntâ i au to r i t a t e în chesti i de ar tă românească, vom fi fer ici ţ i să-1 ascul tăm.

— D . Vaida-Voevod — şefeomandi ta r . P r e ­cum aflăm domnul depu ta t Dr . A l e x a n d r u Vaida-Voevod, cu alţi cinei tovarăşi , a c u m p ă r a t z i a ru l „Gazeta T r a n s i l v a n i e i " delà doamna văd. Aure l Mureşari , cu suma de 60.000 cor. Ne pa re bine . Aver i le na ţ iona le au mai spor i t cu una .

— Alege re de p r imar ia Igh iu . „L ibe r t ă ţ i i " i-so scr ie : I n 30 Nov. n . avut loc aici alegerea de p r i m a r şi de membr i ai p r i m ă r i e i . Ş t i ţ i cum s'a făcut ? O revol tă toare bat jocură a „cons t i tu ţ i e i " d i n pa r t ea f i b i r ă u l u i !

F i b r ă u l îşi avea omul său, pe u n ră t ăc i t de Me-drea Ioan, oare to tdeauna „ ţ ine cu domni i " , u n om slab, fără i n i m ă şi m â n d r i e românească, u n l in­gău scârbos, — poporul dorea u n om vrednic , ca re să-i f ie fală că e p r i m a r u l s a t u l u i ! O a t re ia pa r t idă , a celor ră tăc i ţ i la a legerea din urmă, voiau pe altul d in t re ei. Aceştia e rau mai puţ ini .

Ce a făcut f ib i răul ( In z iua a leger i i ,când a-legător i i comunal i umpluse c u r t e a casei comu­na le si a ş tep tau da ră să fie chemaţ i la vot izare , — iese în uşă, spune că cine-iS „ c a n d i d a ţ i i " de el, — d a r aşa spune dc încet , că abia e l aude. Apoi să r e t r age în cancelar ie , f ă ră a inv i ta poporul să voteze, şi să vede că acolo în cancelar ie s'a făcut votare cu cei 2—3 inşi ce e rau în l ă u n t r u şi s'a „ înche ia t " protocolul şi — iese a fară şi spune (toporului, că da ră — a ieşit „a les" Medrea I u o n !

Oameni i să u i t a u mira ţ i umi l la a l tul , că asta ee-i'( I u t e pleacă 10 inşi din popor să in t r e în ca­sa comunală , să ; ceară votarea , dar — g e n d a r m a i-au respins de là uşă ! Nici măca r ascul ta ţ i n ' au fost, că ce v reau?

Tot aşa a . .a les" toată p r imăr ia .

Şi to t aşa | ) r in toa te comunele cercului sauf Unde să temea că oamenii vor vota c o n t r a dori­t u lu i său (ea la Şa rd ) a candidat pe l ângă omul lui pe 2 se rv i tor i , d a r nici u n al t om de ceva d i n sa t ! Căci ştda cai decât pe u n u l din servi tor i , to­tuşi poporul mai curând va p r imi -pe cel oua d e e l !

Aşa s 'au făcut „a l ege r i l e " d e conducător i ai. comune lo r pe la no i !

A t r a g e m luarea aminte a depu ta ţ i l o r noş t r i a supra acestor bat jocuri ee să fac de cei mai cu­tezători slujbaşi ai ţ ă r i i , — să ceară de p i l dă a*. Dr. Vaida, a m ă n u n t e dovedite, delà oamenii din Igh iü şi d i n al te comune, şi să le des făşure pr in o in te rpe la re în d ie tă , na ln tea min i s t ru lu i de in­te rne .

Căci ce fac aceşt i oameni , nu mai e de sufer i t ! Şi nu şt im ce va fi, când să va sfârşi înde­

lungă răbdarea f ra ţ i lor noşt r i Moţi , de care îşi bat joc aşa neruş ina t omul s t a tu lu i !

— Vindecarea cancerulu i . U n a d in t r e p r in ­cipalele probleme pa to logice cari p reocupă lu­mea medicală e ş i vindecarea cancerului , în scopul căreia s'au în t r ebu in ţ a t di fer i te metode p â n ă a-•eum, d in t re car i eea a radiograf ie i p ă r e a meni tă să dea rezul ta te le cele mai pozitive, t recând cu vederea şi mul te le cazuri , în car i se s emna lau rezul ta te dezastruoase p e n t r u pacienţ i . F a p t u l a-cesta a îndemna t lumea să reia do nou această p rob lemă şi în t r ' o recentă confer in ţă in t imă ţi­nu t ă la Ber l in , profesorul Waesse rmann a făcut câteva expuner i senzaţ ionale în această ches­t iune, spunând că i-a reuşi t , după un s tudiu mai înde lunga t să obţină rezu l ta te s t ră luc i toare în. vindecarea cancerului , cu a ju toru l proceselor chi­mice, cari fac să dispară cu desăvârş i re umf lă tu ­ri le. Încercăr i l e sau făcut l a început c u an ima­lele şi s 'au sfârşit în chip s t ră luc i t . E x a m i n â n d ţesă tu ra umf lă tu r i lo r la şoareci , au văzut că sun t d e cancer şi încercând un aliaj de t e lu ră şi sillcn au obţ inut f lorescină pe ca r e în t roducând 'o î n vasele sanguinice , umf lă tu r i l e au d i spăru t cu de­săvârş i re , fără să al tereze în t ru nimic organis ­mul . Expe r in ţ e l e sale le-a prezenta t audi torului şi în otograf i i .

— J e r t f e l e avia ţ iuneî . Cucer i r i le av ia ţ iune i — mai ales de când acest nou r a m al ş t i inţei a fost pus în s lu jba răsboiulni '—~ îşi face victimele mereu , secerând a p r o a p e în f iecare săp tămână viaţa îndrăsne ţ i lo r piloţi recru ta ţ i din r ândur i l e ofi ţeri lor . Mercu rea t r ecu tă p e câmpul Chalons-sur -Marnc ofi ţerul Tiersen, făcând câ teva evo­luţi i a căzu t delà o înă l ţ ime de o sută met r i i . A jungând sub apara t , acesta i-a crăpat ţeasta , f rac turându- i în aceeaş v reme mani le şi picioa­rele. Nenoroc i tu l a fost t r anspor t a t la spi tal î n s ta re de inconşt ienţă . S t a r ea lui însă e a t â t de g ravă încât cu g reu va pu tea fi salvat vieţ i i .

— O nouă invenţ ie medicală. Un medic din Berl in a dat la lumină o nouă descoper i re de sensaţie, care de data asta e un p repara t p e n t r u conservarea că rn i i . I nven ţ i a se da toreş te ca or i­gine unui medic rus care cu pr i le jul răsboiulni. rueo-japonez a şi pus 'o la încercare , da r fă ră să fi p u t u t obţ ine rezu l t a te pe depl in satisfăcătoare,, deoarece p repa ra tu l t r ebu ia t r ecu t încă p r i n t r ' o mul ţ ime de schimbăr i şi prefacer i . După. înce­ta rea răsboiulni a şi început s tudiarea lui până când l 'a ajuns şi pe el aceeaş soar tă a tovarăş i lor săi descoper i tor i . A fost apucat de o acută boală, de nervi , ca re l 'a înobuni t ca să-1 omoare pe ur ­mă. Nevas ta lui i-a luat toa te problemele şi le-a da t unu i medic din Ber l in care desăvârş ind încercă­ri le rusu lu i azi a da t ga t a un p r e p a r a t cu ajuto­ru l că ru i a ca rnea se poate conserva în s ta re proas­pătă şi după două lun i dc zile.

— Căsător i i mix te j idano-maghia re . După da­tele s ta t is t ice publ ica te acum de minis te ru l de in te rne , din 21,145 căsători i mix te , câte s 'au în t âmpla t anul acesta în Ungaria p ropr iu zisă, 700 sunt căsător i i j idano-maghiare . P â n ă la 1905 căsător i i le î n t r e u n g u r i şi j idani n ' a u t r ecu t p e s t e suma de 400, delà 1905 încoaci s'a spori t î n să

ta na mai moüsraü execuţie ia pot şracura la:

ßttDtfu «bn-mitor sufragerie

lotţtţtttţe, gArţon în ga rn i tu ră «hi

pie le şî de tii-rtuia prècnrn şt covoare

f Î I Ъ г - і о г і г а і d e m o b i l e

ş&iu—M*2yszebs i i 9 Str. S a j o u s *p-

Pag. è . T R I B U N А и 2 3 D e c e r n vre п 911

m e r e u , m u l ţ u m i t ă legii despre căsă tor ia civilă care şi-a vădit din ee în ce mai mul t efectele.

Es t e in te resan t c ă numai „ A l k o t m á n y " , sin­gurul ziar unguresc creşt in ia nota despre acest spor al căsător i i lor j idat io-ungureşt i , p lângându-ie de năvă l i rea tot mai pu te rn ică a e lemen tu lu i jidovesc în corpul poporulu i unguresc .

— Un prânz şi urmările Iui. I n cea mai m a r e a ină o m u l ţ i m e de persoane car i luaseră p a r t e a u n p rânz de ga lă da t la cur tea regelui de Ba-ar ia , au fost puse sub î n g r i j i r e medicală , după ce e îmbolnăviseră foar te g r av î n t r e s imptome de n v e n i n a r e . L a acest p r î nz luase p a r t e ducesa Лага, nepoata r egen tu lu i şi alto somităţ i din ntairajul cu r ţ i i bavareze. Medic i i cu r ţ i i au con­tat î nven ina re cu r u g i n a de a r a m ă proven i tă d in asele în car i a 'au p r egă t i t bucatele. î n g r i j i r e a şi ranspor ta rea celor in toxicaţ i s'a făcut cu mul t ă p recau ţ iune , şi nu/mai după ce p r ime jd ia , în ursul câtorva zile, a tTecut cu desăvârş i re , a t r ans ­i r a i ş t i rea aventurosulu i p r î n z delà cur tea ba-areză.

— Compozitorii şi aviafiunea. D in in i ţ ia t iva eroclubului francez s'a da t la opera d in P a r i s

audi ţ ie muzicală a cărei p r o g r a m era fo rmat in piese muzicale саті p r e a m ă r e a u avia ţ iunea . n t r e acestea e ra şi o can ta tă a lu i Massenet „Sa-utul avia tor i lor" . S'a p r e d a t şi o poezie l i r i că J c a r " de H e n r y Cain p ecare cunoscutul mece-lat a spor tsman Deutsch de la M e u r t h e a pre-ucra t -o în operă. Câteva scene şi îndeosebi când car d e pe u n colţ de s tâncă îşi ia sborul î n m ă l ­ini i , sunt în adevăr sgudui toare şi au în t âmpina t lepl ina satisfacţie a publ icu lu i . L a sera tă a lua t rnrte însuş preşedinte le ropublicei ou soţia şi na i mul te persoane polit ice. La casă s'a făcut u n >eneficiu de 70.000 coroane cari se vor î n t r e b u i n ţ a pentru, r id icarea u n u i monumen t acelor av ia tor i francezi car i au căzut j e r t f ă avântu lu i lor d u p ă aeant.

Mişcare culturală şi sociali — Petreceri, concerte. —

Petrecerea meseriaşilor români din Arad. Me­seriaşi i români din A r a d învi tă la reprezen ta ţ i e t ea t ra lă şi concer tul muzicei mi l i t a re care se va aranja Duminecă , în 25 Decemvr ie 1911 (7 I a n 1912) în ziua p r i m ă de Crăciun, în sala delà „ho­tel C e n t r a l " (Közpon t ) . I n t r a r e a e p r i n s t rade Salacz . î ncepu tu l la 8 ore seara precis . P r e ţ u i de i n t r a r e : Loc rezervat 3 coroane. Loc I . 2 cor Loc I I . 1.50 cor. Lec de s ta t 1 coroană. Ven i tu l cu ra t es te des t ina t p e n t r u îmbrăca rea învăţăcei­

lor sărac i din A r a d •—• Oferelo benevole se pri­mesc cu m u l ţ u m i t ă la adresa d lu i I o a n Pi tar im t ipograf ia Diecezană, Arad , şi se vor evi ta p# cale ziarist ică. Bi le te de i n t r a r e se află de yân-zare la l ibrăr i i le „Tr ibuna" , „Diecezana" şi ѳеаг* la oassă.

P r o g r a m u l : L a ) „Do ina c iobanulu i" ; b l „ S t e l u ţ a " ; c) „Romana" d) „ V i s u r i " ; e) „Pot -p o u r i " exec. de Orchest ra muzicei mi l i t a re , s reg. 33.

I I . „^Nepotul răsfă ţa t" , fiaxsă în 5 acte. D u p ă o t r aducere a lui Ioan Şt . Şu lu ţ iu , p r e luc ra t ă de T. V. Păcă ţ i an .

D u p ă t e a t r u urmează dans . *

î n d e m n ă m cu căldură publicul româ­nesc din Arad şi împrejurime să dea în­treg sprijinul său meseriaşilor noştri , pă-trunzându-se de marea î n s e m n ă t a t e so­cială a acestei pături româneşt i a tâ t d» puţin sprijinită.

26 Decemvrie v.

Concert în Brad: Corpul didact ic delà gim­naziul român din Brad învi tă la concertul u r m a t de dans ce va avea loc. cu concursul teologilor ro­mâni din Arad , Luni , 2(5 Decemvr ie v. (a doua zi de Crăciun) în hotelul „Coroana" .

î ncepu tu l la orele 8 seara .

ECONOMIE O industrie rentabilă. P r i m i m delà d. A th . St

Bol in t ineanu , inginer şi p ropie ta r în Bucureş t i u rmă toa re l e :

La un Ki lome t ru şi j u m ă t a t e de raza oraşu­lui Bucureş t i în apropiere de casa ce locuiesc pe s t rada Nis ipar i N r . 9 am ins ta la t o fabr ică de tot felul de art icole de ciment şi o fabr ică de cără­midă, pe un teren în supra fa ţă de zece hec ta re , p ropr i e t a t ea subsemnatu lu i .

Acest loc este foar te bine s i tua t pen t ru a face o i ndus t r i e de albine de miere şi gândaci de mă­tase precum şi o crescătorie de porci . P e n t r u a-ceete industr i i , foar te rentabi le , am nevoie de niş­te oameni , perfect exper imenta ţ i în aceste bran­şe. F i indcă în Bucureş t i nu pot găsi o pă reche de oameni (bărba t cu femeea lui) care să poseadă cunoşt in ţe le necesarii în agr icu l tu ră , sericicul­t u r ă şi creş terea porcilor, p r ecum şi cu l t ivarea celor zece hec tare de teren, îmi pe rmi t a mă a-dresa Dta le , die B o c i t , cu r u g ă m i n t e a să faci u n

anunţ prin ziarul „ T r i b u n a " , pen t ru a căpăta » bună păreehe de oameni gospodari , fără viţiu şi per fec t c inst i ţ i . Din 'partea, mea, aşi dor i eă le dau locuinţă, luminat şi încălzit , iar în ceiace priveşte salarul , aşi dori să-i plătesc cu un pro­cent oarecare din producţie. Dacă s'ar putea găei oameni .şi cu oarecare dare d e mână şi pricepuţi în ma te r i a despre care vă vorbesc mai sus, aş •pu­tea să-i iau chiar ca asociaţi, dacă şi dânşii ar pune un capital oarecare în aceste afaceri . Ath,. St . Bol in t ineanu , inginer , Bucureş t i str . Kisi­par i 9.

Cu informaţ iun i serveşte bucuros şi d. Sever Bocu, Arad .

P O Ş T A R E D A C Ţ I E I .

Chereluş. A m citit şi noi minciuni le ce le pu­blică nebunul Dvoas t ră în o rganu l poporal a! par t idu lu i . Cu nebuni , însă, nu stăm de vorbă. S ă r m a n u l Dr . descreera t t ră ieş te >az.i d in plata ce-o ia pen t ru publ icarea murdă r i i lo r sale, iar : noi nu vrem să luăn.. . pânea nimănui . . .

J . D . Ar t icolul „ E u " nu l 'am pr imi t

Redac to r responsabi l : lul iu Giurgiu. „ T r i b u n a " ins t i tu t t ipograf ic , Nichin şi cons.

Dr. RÓTH KÁLMÁN, м в ш с .

T E M E S V Á R - E R Z S É B E T V Á R O S . S t r a d a B a t t h y á n y 2 . ( C o l t u l s tr . H u n y a d y )

C o s u l t a ţ i u n i : a. m. 8 - 1 0 , d. a. 2 - 4 o r e .

C o n s u l t a t u l u i s e p a r a t p e n t r u t u b e r c u l o ş i .

0ЯГ Altoire ou 'I4iberculin. "VM

O t - n t i s t î n O l u j .

ГЧ A G Y J l i I V O » s p e c i a l i s t p e n t r o d\n$ a r t i f i c i a l i fără p o d în «

C b U J K O L O Z S V Á R . (La capătul strizH Jókai,- in casa proprie.)

Pune dinţi şi cu plătire in rate pe lângă garantă de 10 aal

n e n t i s t î n C l u j

Leon Tolstoi. 1T9

SASB0IU $1 PICE. ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul .

(urmare)

P e s t e c â t e v a m i n u t e A l p a t i c i fu i n t r o d u s l a g u v e r n a ­tor , c a r e îi z i s e cu g r a b ă :

— V e i s p u n e p r i n ţ u l u i şi p r i n t e s e i că eu n u ş t iu n i m i c , şi că a m u r m a t n u m a i o r d i n e l o r s u p e r i o a r e ce m i - s ' a u dat . I a a c e a s t a .

E l îi î n t i n s e o h â r t i e . — D e a l t m i n t r e l e a , u r m ă el , d e o a r e c e pr in ţu l e b o l ­

n a v , î l s f ă t u e s c să p l e c e la M o s c o v a . Si eu p l e c î n t r ' a -c o l o . Mai s p u n e - i . . .

D a r g u v e r n a t o r u l nu'ş i s fârş i f r a z a : un o f i ţ er p l i n d e praf in tră î n a c e l m o m e n t ş i a m â n d o i î n c e p u r ă a vorbi în l i m b a f r a n c e z ă .

C h i p u l g u v e r n a t o r u l u i e x p r i m ă d e o d a t ă g r o a z a . E l î l c o n c e d i a p e A l p a t i c i c a r e s e î n t o a r s e n u m a i d e c â t l a h a n . H â r t i a p e care i -o d ă d u s e g u v e r n a t o r u l , s p r e a fi p r e d a t ă p r i n ţ u l u i B o l k o n s k y , e r a u n r o s c r i p t al lui B a r c l a y d e T o l l y :

„ V ă a s i g u r că o r a ş u l S m o l e n s k n u e s t e do fel p r i ­m e j d u i t , el v a s c ă p a tea făr . P r i n ţ u l B a g r a t i o n d e o p a r t e ş i eu d e a l ta , n e v o m în tâ ln i l a S m o l e n s k , l a 22 a l a c e s t e i luni , iar c e l e d o u ă a r m a t e cu f o r ţ e l e lor c o m b i ­n a t e v o r a p ă r a p e l ocu i tor i i g u v e r n ă m â n t u l u i , d - v o a s t r ă p â n ă ce v o m g o n i p e to ţ i d u ş m a n i i p a t r i e i . P u t e ţ i dar l in i ş t i fără t e a m ă p e locu i tor i i d in S m o l e n s k . Căc i ce

l i - s e p o a t e î n t â m p l a o a r e , a v â n d d o u ă a r m a t e v a l o ­r o a s e în tru a p ă r a r e a l o r ? "

A l p a t i c i î l s c u l ă p e v i z i t i u c a r e d o r m e a , î i d e t e ord in să î n h a m e cai i şi in tră în h a n .

In o d a i a h a n g i u l u i copi i i s t r i g a u , o f e m e e p l â n g e a , în v r e m e ce F e r a p o n t o f f r ă c n e a cu o v o c e m a n i a t ă şi r ă g u ş i t ă .

— S i - a b ă t u t n e v a s t a d e m o a r t e , e x p l i c ă b u c ă t ă r e a s a lu i A l p a t i c i .

— D a r p e n t r u c e ? — E a a v r u t să p l e c e . D o a r e f e m e e . . . „ S ă p l e c ă m

cu copi i n o ş t r i , a z i s ea , t o a t ă l u m e a f u g e , d e ce să r ă m â n e m n o i ? " D r e p t r ă s p u n s e l a i s b i t - o p â n ă n'a m a i p u t u t ş i a t â r î t - o p e j o s .

A l p a t i c i a v u a e r u l d e a a p r o b a a c e s t fel d e î n ţ e l e ­g e r e î n t r e s o ţ i ; e l î l c h e m ă p e F e r a p o n t o f f s p r e a-i p lăt i . E r a t r e c u t d e a m i a z ă , o p a r t e din s t r a d ă e r a u m b r i t ă , şi c e a l a l t ă p a r t e în plină, l u m i n ă . D e o d a t ă s e auz i în d e ­p ă r t a r e u n ş u e r a t , u r m a t n u m a i d e c â t do u n bubu i t , c a r e f ă c u g e a m u r i l e să v i b r e z e .

N a p o l e o n p o r u n c i s e b o m b a r d a r e a cu 130 d e tunur i . S g o m o t u l g r a n a t e l o r şi al g h i u l e l e l o r nu e x c i t ă m a i

în tâ i d e c â t s i m p l ă c u r i o s i t a t e . N e v a s t a lui F e r a p o n t o f f s e opri d in p l â n s şi eş i p e s t r a d ă cu c o p i l a ş u l în b r a ţ e . B u c ă t ă r e a s a ş i n e g u s t o r u l d e a lă tur i s e a p r o p i a r ă d e e a ; toţ i p r i v e a u cu o c u r i o s i t a t e v o i o a s ă g h i u l e l e c e s b u r a u d e a s u p r a c a p e t e l o r lor . D e o d a t ă f e m e i l e ţ i p a r ă , cop i lu l î n c e p u să p l â n g e î n g r o z i t şi un m a r e n u m ă r d e p e r s o a n e , f o a r t e p a l i d e î n c o n j u r ă p e b u c ă t ă r e a s a c a r e g e m e a :

— Oh! . . . oh ! . . . o a m e n i buni , n u m ă l ă s a ţ i să m o r . O h ! o h ! o a m e n i b u n i .

P e s t e c inci m i n u t e s t r ă z i l e e r a u g o a l e . B u c ă t ă r e a s a , cu p u l p a s f â ş i a t ă d e u n f r a g m e n t d e g r e n a d ă , fu d u s ă în b u c ă t ă r i e .

A l p a t i c i , v i z i t i u l s ă u , n e v a s t a h a n g i u l u i şi copiii ei, toa tă l u m e a se a s c u n s e pr in p i v n i ţ i . B u b u i t u l tunului,, ş u e r a t u l o b u z u r i l o r şi g e m e t e l e b u c ă t ă r e s e i cari domi­n a u t o a t e a c e s t e s g o m o t e , s e s u c c e d a u neîncetat . Han-g i o a i c a î n t r e b a p e toţ i câţ i s o s e a u d e nu cumva îi vă­z u s e r ă b ă r b a t u l p e s t radă . N e g u s t o r u l de alături po­v e s t i că F e r a p o n t o f f p l e c a s e cu m u l ţ i m e a la catedrală p e n t r u a i m p l o r a a ju tor i c o a n e i f ă c ă t o a r e de minuni d i n S m o l e n s k . Cătră s e a r ă , t u n u r i l e făcură .

A l p a t i c i e ş i d in p i v n i ţ ă şi s e opri în f a ţ a uşei hanu­lui . C e r u l a ş a de cura t d i m i n e a ţ a , e r a întunecat de un fum g r o s , în d o s u l c ă r u i a s e c e r a l u n e i strălucea de o l u m i n ă c i u d a t ă . D u p ă t er ib i lu l b u b u i t de tunuri, oraşul e r a p l in d e o t ă c e r e g r e a , s f â ş i a t ă n u m a i de paşi, ii g e m e t e , d e s t r i g ă t e î n d e p ă r t a t e şi d e trosnetul caselor i n c e n d i a t e .

P e s t r a d ă s o l d a ţ i i a l e r g a u în t o a t e părţile, în uni­f o r m e v a r i a t e , într 'o î n v ă l m ă ş e a l ă rară . Mai mulţi mili­tar i in t rară în c u r t e a h a n u l u i .

— V ă î n v ă ţ e u m i n t e să in tra ţ i prin curii, le strigi i u n o f i ţ e r . A p o i v ă z â n d p e A l p a t i c i , îi spuse :

— O r a ş u l s e p r e d ă i n a m i c u l u i . P l e a c ă , pleacă... A l p a t i c i s t r i g ă v i z i t i u l u i şi do te ordinul de placară. In p r ă v ă l i a lui b'erapnotoff , v r e - o zece soldaţi vor-

b i a u t a r e , u m p l e a u sac i cu f ă i n ă şi cu seminţe d» f l o a r e a s o a r e l u i . H a n g i u l , v ă z â n d so ldaţ i i în curtea ta' v r u mai întâ i s ă - i î n j u r e , dar d e o d a t ă îşi prinse capul în m â n i şi i s b u c n i într 'un r îs spasmodic .

— L u a ţ i tot , f ra ţ i lor , să n u l ă s ă m nimic diavolilor a c e l o r a . . .

E l î n s u ş i p u s e m â n a p e saci i cu proviziuni si Í a r u n c ă a f a r ă :

— R u s i a e p e r d u t ă , perdută . . . vreau să ard toai» cu m â n a m e a .

CVa arm»)

|, 170 - 1111

Z MIKSA A B R I C A D E

MOBILE ttx

EKÉSCSABA—NAGYVÁRAD i4ssy-ut 4 1 — 4 3 . Rákóczl-ut 14.

(Lângă > Apollo«).

щ l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l

TIMBALE eu ergaaism pa­tentat di o{el, dând sunete menante fi

( foarte placate, — se pot căpăta şi pe rate. — Gramo-foane cu plăci ar-tistice, — vioare, flaute, harmo-

й f ». —• Numeroase distincţii ai medalii pri-Ée a răspteUL Inventatorul pedelului modern f№organismului de oţel. Catalog trimit gratis.

Mogyórossy Gyula, kir. szab. hangszergyár. |

, VIII., Rákóczi-ut 71 ' I I I111I I11I I I 11 I I I I I I

Q r u b e r D e z s ő , pgazin de pălării şi articole

de modă pentru bărbaţi. C l u j — K o l o z s v á r

Wesselényi fi Szop, ïîs-à-ïls м hotelul FészJ.

Noutăţi în diferite soiuri de

I p a . I à . шгш m Intru domni şi copii, albituri, cravate Ijtotfelul de articole. Preturi solide. IServicîu conştiinţios. — Comandele lin provincie se execută propmpt şi

• francate în cel mai scurt timp. —

8

In grădina de iarnă a

[otelului Central" iduiâ In spirit modern ; — Onoratului riic i-se servesc mâncări şi beuturi, de ! mai bune, cari multămesc ori-ce pre-ţ. — După teatru se capătă cină caldă. Pentru cununii şi bancheturi ttau la dispoziţie săli separate. :Uraf de ţigani, de p r i m u l rang .

i (ticnea se poate lua asemenea " reprezentaţiile teatrale - cină.

>мпа stimă-. Augustin Csermák, hotelier.

C i n e v r e a « a c u m p e r e

v i ţ e a m e r i c a n e

„RIPARIA PORTATIS" pentru altoit, să se adreseze preotului Petru Pelle din Miniş (Ménes) comitatul Arad.

L u c a K . Alosiet i ts ţriilttttr d« haine preoţeşti

KEOPLAffTA - ÚJVIDÉK.

Recomandă atelie­rul său asortat cu totfelnl de reovizite şi haine preoţeşti de îmbrăcat !n vremea slujbei In biserici. Pregăteşte tot-felul de icoane sfinte le­gate framos ca aar şi mătasă, steaguri, prapore ЦІ altele. Icoana Mormântul lui Christes tl face La cerere trimite foarte frumos.

c a t a l o g şi prepcnritnt g r a t u i t .

F a g l c r Ші strungar artistic ?i de metal si

fflificniuri. Szeged, Szent Mihály-u. 4. Pregăteşte articole de aramă, precum pa­turi, sfeşnice, sonerii, pipe pentru vin şi bere, pompe primeşte apoi pregătirea oricărei

părţi de maşini industriale, tur-nărie după mo­del delà simplu până la lucrările cele mai com­

plicate* Cumpărătorilor 2& vechi — rabat. |g

K I E Á L T L A J O S ferar, dogar, şelar şi lustruitor.

Aiud—Nagyenyed, Str. Teiuşului 14. Recomandă uzina sa înlocuită cu pu­teri motorice şi lucrative bune, pentru prepararea articolelor de ferărie, şelărie şi lustruire cu preţuri ieftine, dispunând de un serviciu prompt, execuţie modernă.

a

I lus t ra te cu vederi din Arad, peisaguri, pasteluri şi motive româneşti

se pot căpăta

la „Librăria Tribunei".

И І І І І І І І І І І І І І І І І І І І І И І I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

! Rotii Frigyes, § m măcelar şi cămătar, *• Z Älba-Iulia — Gyulafehérvár. -" Sétatér Nr. 5. (lângă Hotel Europa) m

JJJJ Are de vânzare zilnic, carne proas-ш pătă, de vită, porc, viţel, oaie, miel, JJj de porc afumată, apoi totfelul de •ш cârnăţării, slănină şi unsoare, în ™ mic şi mare. — La cerere trimite m în cane proprii unsoare proaspăt ™ topită. Expediţie promptă fie prin •e postă fie ca"marfă. Cereţi]prospect.

• I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I B l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l

Cel mai mare magazin de blănărie !

I L I E Ş T E F L E A Sibiiu—Nagyszeben. Brosser Ring Hr. 18.

Premiat la expoziţia de modă eu MsdaHe de etat. Îşi recomandă în atenţia on. public din localitate şi provincie bogatul asorti­ment de blănărie cu preţurile cele mai convenabile. Arti­cole de fabricaţie * proprie ; mantale de blană, blane de călătorie. — manşoane.boăle c ă c i u l i pentru domni şi doamne ultima modă şi lucrate cu gust. Preţuri ieftine. -: Primeşte orice lucrări de blănărie pentru prefacere, căptuire, căptuşirea şi coliarea mantalelor. Serviciu promt şi conştiinţios. Numai marfă bună şi execuţie de I-u rang.

| И І » І І П І І І І І И И І І І І І I

Horváth Bénii m e h a n i c

Nagyvárad. Kossuth Lajos-u. 18. Recomandă In atenţia pu­blicului din loc şi pro­vincie, « t e l i e r u l i s ă u m e h a n i c a-ranjat din nou, unde pri- '-O meşte comande şi r e ­p e r ă r i de lucruri ce aparţin In branşe, precum

Maşini de cusut Masini de scris Biciclete şi Oramafoane etc.

Utensiliile acestor maşini le are In de­pozit.

Reparaturile se efectuează repede şi prompt.

H i i i i n i i'e 1 1 i i 1 1 l i i 1 1 1 1 1 1

In sfenţia pomicultonlor! Ofer alto! de pruni bosnieci ca »Balkanska Carlca« (Regina bal-canului) şi »Kraljica Bosne< (Re­gina Bosniei). — Altoiul de 2 - 3 ani cu coroană admirabilă e cel mai bun din diferitele soiuri de

pruni."Poama e foarte mare, escepţional de dulce şi foarte gustoasă. Se coace spre sfârşitul lui August, «find se poate folosi ca deesert, pentru uscat, la fa­bricarea ţuicei şi a sligoviţului. — Prunii mei nu sufer de căderea frunzelor, (Polystigma rubrum) ca de regulă alte soiuri la cari în mijlocul verii cade frunia, pricinuind stricarea poamei. Acest soi a fost premiat In diferite rânduri, cu premiul întâi din par­tea guvernului. A fost premiat la expoziţia milenară din Budapesta 1896 şi la expoziţia din Viena 1807 cu me­dalii de aur, la expoziţia internaţională din Paris 1900 t u medalie de argint şi în fine la expoziţia regnicolară din Bosnia fi Erţegovina ţinută Ia Sarajevo iarăşi cu medalie de aur. — Pentru calitatea prunilor garantez.

B a v a T . K o j d i í S , mare proprietar în Breëka, Bosnia.

I I 1 1 І І І I I I 1 1 1 1 1 I I I I I I I I

KON EH DRE, atelier cu maşini electrice pentru

ascuţire artistică şi homorú. SZATMÁR,

c a t a - l é v a j r , л- i k . Л, - v i м d e P r i t a u n a U .

Se гесотапѵ pentru pre­gătirea şi ascuţirea oricărui soi de cuţite, ca cuţite pen­tru căsăpie şi bucătărie, pen­tru masă şi bricege., unelte pentru ciobotari şi cojocari precum şi ascuţirea bricelor ore lângă preţuri convena­bile şi execuţie ireproşabilă. La trimiterea a 6 brice bărbierilor I« socotesc taxa numai pentru 5.

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

Anunţuri primeşte admi­nistraţia »Tribu­n e i s pe lângă I preturile cele <

mai moderate.

E D U A R D L E I E M , t i i i i c h i S i a ş i a a t e p r i z i d e i n s t a l a ţ i e i

» Ж Я Л А Я Atelier: Strada Litufiă Hr. 61. ttr&ŞOV, PrăYălie: Strada Gabel Hr. t. T e l e f o n N r . 3 3 4 .

9e recomandă pentru pregătirea muncei de tinichigiu şi galante* edificii, precum coperişe, şi învelişuri de turn, ornamente de metil, pentru bucătărie, dulapuri pentru ghiaţă, vase pentru spălat fi I H p < 3 « s i a l i a t î n a p a d u c t e l a , c a r e , c a n a l i e i conducerea de g a i de iluminat, şl Instalarea camerelor dea r* I " __" i l ^ Lampe de carbid de toi

deia 3 coroane In sui • Engrosiştilor Іі-зе dau i Depozit bogat în vini scăldat, cămine, closete Serviciu conştiinţios. Pi moderate. Reparaţie рги

I l I №iUiiUmHiî i i ]ii11 r 'm r » r - " ^ -

Fiffl, s P r e m i a t d e m a i m u l t e o r i .

m a f a b r i c ă d e o b i e c t e d e m é t a l

Telefon Щ

Hunyadi-ut e t Mieelto-ut« sarkán Krauazcr-féla bâcha TemesYár-ErzsébetYáros. Gyár: Hunyadi-u. 14. Üzlet:

Recomandă obiectele sale foarte frumoase şi solide de tinkhigierie şi anume: m l de scăldat, da şezut şi pentru copii, scaune pentru scăldat, încălzitoare şi vane de scilflj după cel mai bun sistem (sistem propriu) Lăzi pentru lemne şi pentru cărbuni ţiifrl edibcteoe e mtai : precum ciubere, udioare şi căni. - Apoi litere de tinichea şi de coiilcţl

a inscripţii de metal, tăbliţă cu numărul caed Л cu numele străzii, mărci şi firme de ţine. O l

l* x r~... ~« . v m » duet pentru apă, aranjări pentru baie şi cloiéf С<В»У , „ffi jjjp :Y" j f f f f L e n 8 l e z e c u neîntrecutul aparat »Temesc I •> шкш ъ з я а й И і й г . л ііЬШМ^>А£Шшш Acoperiri de case şi turnuri, globuri şi ctidl

Catalog de prtţuri la dorinţă gratuii Ucenici se primesc cu condiţiuni foarte bind

O u i c i ó B é c s i p r e g - a t i t o ï * e l e í j a n c l a j o ,

Sibiiu—Nagyszeben, Reispergasse Nr. 7. Se recomandă pentru executarea tuturor apa­ratelor ortopedice: Dreptţiitor, aparate de rezi-mat, mers şi întins, mâni şi picioare artificiale, mai departe bandage pentru surpă tari, ori-ce formă şi execuţie, eingători de gumi, ciorapi de gumi şi toate articolele aparţinătoare acestei specialităţi. — Depczit de articlli chirurgice, irigatoare, vată pentu ajutoare la naşteri, ştofă pentru aşternuturi de pat Rico, eingători higie-nice pentru dame 1 duzină 1 cor. - Speciali­tăţi franceze de gumi . Trimitere discreta, in caz de lipsă Vă rog pentru comandele D-voastră.

fltti д і Г Д я В і Ж Н й і В І

L e i t n e r S á n d o r m e c h a n i c ţii e l e c t r o t e h n i c

Cluj—Kolozsvár, Strada D e á k P e r e n c z Nrui 30.

Vinde şi repară pe lângă preţuri mo­derate: casse de bani, biciclete,

maşini de fcusut, gramafoane şi maşini de ' scrie. — Primeşte ori-ce muncă de branşă, precum : in­troducerea soneriilor, a lumini de .electrice şi a diferitelor motoare.

de чЛ M J o h a n n S p i l e r

cuptoare do Sibiiu—Nagyszeben. Neiistiflaissel

Atrage atenţiunea on. publie, că irimţij pregătirea a ori-ce fel de

â cuptoare descărcare şi sidirea vetrelor ie „flirtul pretori convenabile şi pe l i n g i і н т і а |

prompt şi conştiinţioe. Comandele se execută imediat.

T e l e f o n 1 1 6 - Ä 3 .

turnătorie artistică de metal Budapest, YL, Yáczi-tit 179. a Lucrează diferite decoruri Ia efr ficii, cripte. Toarnă diferite paff pentru maşini precum şi table inscripţia pentru advocaţi, nu şi ingineri. Table cifrate cu scripţia numelor de strade pe oraşe şi sate, cu preţuri ief

Pag. 11

f Premiat la expoziţie cu medalie de aur.

H. PÄLLÄN succesor S T Y Â S A M I J Ó A C S E F

plu Milei ardeleui di bl Ilar di fl ttsplirli !s Kolozsvár, Dávid Perene-u. 3.

i cr . "iar —

Primeşte aranjarea complectară cafenelelor. U cerere trimite instalatorul de biliarde şi In provincie. — Ţine mare asortiment de biliarde noul ţi vechi, bile, cheuri, etc. — Firma fondată li 1875. — La dorinţă face şi tîrg de schimb. 1

'entra f e m e i ş i b ă r b a ţ i CAPSULELE SÄNID

i'au adeverid ca cel mai sigur remediu fără nid o injecţie, contra pleuoragiilor subite щ l| cronice. O cutie cu instrucţia aplicăr • {conţinând 100 capsule) 6 cor. Unicul re- • mediu sigur contra slăbirei şi impotensei funcţionale sunt renumitele capsulele în­tăritoare ale Drului Timkó, sticla costă 10 cor. şi se trimite contra ramburs delà

farmacia „Magyar Király" Budapesta, V., Marokkói-utca 2,

Piaţa Erzsébet. Corespondenţa să se facă In limba română.

Articole de casă de sticlă şi porcelan, utensilii culinare, articole de argint, nickel şi aramă, lampe, rame şi picioare Ia aparate fotografice, cuţite, furculiţe şi linguri de alpaca şi argint, articole de oţel »Sollingen«. — Mobile de fier, cămine perpetice, sobe, articole de toaletă şi turişti, cu preţurile cele mai ieftine — se pot cumpăra la firma:

J O S E F J I K E L I SIB1IU—HERMANNSTADT, Strada Cisnădiei 47.

І

I -

E n g e l t h a l l e r B é l a / Segedin—Szeged, Lechner-tér 10. sz.

In atelierul său se află totdeauna cămine pentru camera de baie, conform încălzirii cu lemne, ori cu gaz, precum şi accesorii în orice cantitate şi cu preţ convenabil.

Gatalog ilustrat la cerere trimit gratis şi franco.

m a r e f a b r i c ă

• d e m o b i l e • din sudul Ungariei

(Ver

Pregăteşte mobi­lele cele mai mo­derne ѲІ luxoase ea preţuri foarte — moderate. —

«Uni depoxit de pian* excelente, еоѵмге, per. dele. ţesături foarte fins - şl maşini de ouai —

T e l e f o n I V r . SäV.

P e t r o l A n t a l T W o n k a J á n o s fiabrioâ. des p i a n e c e e a r tregreLlo

T e m e s v á r - J ó z s e f v á r o s ) , S t r . «жИДиуі 13. — І Ѵ І а д о г з Е І п i n H u r i y « . d l • u t 1 3 .

Lifereaiă :

PIANE şi PIANINE . tfeptuite în stilul cel mai modern şl

4 executif promptă. * Profesorii şi instructorii de muzică pri­

mesc favor cuvenit Catalog ilustrat la dorinţă trimit gra­

tuit şi porto franco.

* M o d i T e s t v é r e i , fabricanţi decumpene.

Hódmezővásárhely, — Szeged, Lánc-utca. Bokor-utca 10.

\ьт<\

Recomandăm comerci­anţilor, proprietarilor de mori, agricultorilor

şi măcelarilor

c u m p e n e l e noastre, pregătite din cel mai bun material. Cumpene, cântare de­cimale din fier cu ba­lanţe de oţel, infractu-rabile, autentificate. — Pentru România life-răm şi neautentificate. Comercianţilor le dăm rabat. — Catalog la cerere trimitem cu re- !

întoarcerea poştei. '

^ P a g . 12 , f B i B ü N A ' N?. 270 1911

1

L I I X L L L U . J X I J J J J J J J L U J U U L L Prima fabrică ungurească de cuţite de-, maşini şi unelte de o (el. Fondată ia 1 8 5 9 .

Eartusek Kàro Budapest, VI. ker. Dávid-utca 10. sz.

Singurul specialist în Un­garia pentru fabrica-ea de unelte mehanice pentru lu-s&—• crarea lemnului. — ^

Uneltele mele t a i e ca O TT B £ / Ѵ Ѵ А

p şi se potrivesc la ori-ce ma-» şină pentru lucrarea lemnu­

lui, pentru-că sunt fabricate din oţel de cea mai bună calitate. Astfel sunt: cuţitele pentru rindele de maşini, scobitoare; capete de cuţit, ferestraie de mână (horony) şi lungime; sfredele pentru sfredelirea de găuri adânci; cuţite de sfîşiere, unelte pentru sfredelire, crepare şi fabricarea de cepuri, cu un cuvânt totfelul de unelte mehanice pentru lucrarea lemnului. — Preface şi osiile ţiitoarelor de cuţite în patru colţuri, oprite de serviciul superior de industrie, în osie cilindrică şi fabrică, după comandă, nouă osii cilin­drice pentru ţinerea cuţitelor. Cuţite pentru compactorii.

Ori-ce desluşiri se dau în cel mai scurt timp.

l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l l

I I I I I I I I I I I I I I I I I M

Garnituri de îmblătit cu benzină şi ulei, motoare de benzină, ulei şi gaz.

Construcţie de mori : mori de rîjnit şi măcinat, teascuri de ulei, instalaţii de apa-duct, fântâni, pompe de totfelul. Preţuri ieftine, condiţii favorabile, garanţii desăvârşite. Lămuriri specialiste, pro­iect de cheltuieli şi preţ-curent se trimit gratis şi franco.

Societate pe acţii pentru industria tehnică de maşini M ű s z a k i - A » G é p i p a r i R é s z v é n y t á r s a s á g ,

Budapest, V., Alkotmány-utca 25. R e p r e z e n t a n t u l pen t ru A r a d şi p rov inc ie :

LENGYEL GYULA, a t e l i e r d e m o t o a r e ş i m a ş i n i

Arad, (Hal-tér) Szentpál-u. 1.

т г т т і п т і т т т і т г т т г т

cel mai bogat asortiment de diferite articole cu preţuri ieftine. Vizitează negreşit prăvălia noastră unde vei afla frumoase lucruri pentru

DARURI DE CRĂCIUN ARTICOLE DE GALANTERIE

Mese pentru flori Mese pentru fumat Rame pentru fotografii Ettagere de tot felul Garnituri p. masa de scris Garnituri pentru fumat Machete de teracotă Vase pentru flori Bibelouri Cassette în colori Articole iaponeze Bricege Aparate de ras Artificii Lampe electrice de bu­

zunar. Cofere Corfe

Săculeţe pentru dame Portmonaide Necesaires Articole de toiletta Oglinzi de tot felul Articole pentru turişti Bastoane Articole de lux.

BIJUTERII de toată categoria,

lanţe, cercei, ace,. COLIERE

cu ametist în argint »ANTIK«

bijuterii mcderne.

Trăsurele pentru copii. — J U C Ă R I I . —

[are magazin. Ш Preţuri i e f t i n e .

ARTICOLE DE MODA: BLUZE ROCHII JUPOANE COSTUME PARDESIl ŞORŢE diferite calităţi RUFE DE DAME JACHETE PALTOANE GHERETE BONETE JABOTS-URI CORDOANE

EVENTAILLE PLEDURI RUFĂ RIE DE TRICOT CIORAPI.

P R O D U S E PROPRII.

A R T I C O L E D E MODĂ PENTRU BĂRBAŢI, — CĂ­MĂŞI, G U L E R E , CIORAPI, CRA­VATE, BATISTE.

Nu-i obligamenî de-a cumpăra! MARE ASORTIMENT DE GHETE.

Marca: «SALAMANDER« cea mai bună fabrică de ghete din întreagă lumea, pen­tru domni şi dame: Cor. 16-50. — Preţ de unitate

Cor. 20-50. Marca: »MARA«, ghete pentru domni şi dame, sistem nou Cor. 1350.

Ghete pentru vânat şi turişti.

Ghete pentru patinat şi săniuş.

Ghete pentru dans. Ghete călduroase de casă. Camaşine. Galoşi şi şoşoni.

KAUFHAUS M. BRECKNER Hermannstadt. S1BI1U. Nagyszeben.

юавш si ш ш - ш шк