Arenda pmântului
 în Republica Moldova Rezultatele investigaiei
Cercetarea a fost realizat  cu sprijinul financiar al Ageniei SUA pentru
Dezvoltare Internaional  (USAID). Evalurile relatate în raport reflect 
opiniile autorilor i nu coincid neaprat cu poziiile USAID.
Chi inu, martie 2001
Cuprinsul 
Introducere
1.  Piaa funciar în Republica Moldova: formarea relaiilor de arend  3
2.  Metodologia cercetrii 5
3.2. Forma organizatoric a proprietarilor funciari – arendatori 10
3.3. Probleme ce in de contract: înregistrare, accesibilitate 15
3.4. Termenii contractului de arend  19
3.5. Durata i formele de plat pentru arend  22
3.6. Problema creditului pentru arendai 27
3.7. Viitorul relaiilor de arend: planurile arendailor
i ale proprietarilor funciari 28
4.  Concluzii i recomandri 30
 Anex : Chestionarul investigaiei sociologice
 
Odat cu încheierea programului naional „Pmânt” majoritatea locuitorilor din mediul rural au
devenit proprietari funciari. Mai mult de 600 mii de rani ctre începutul anului 2001 au c ptat titlul de
 proprietate funciar , iar mai mult de 701 mii de hectare de terenuri agricole au fost împr ite, în mediu
 propor iile unei cote funciare atingând 2,5 ha. La ordinea zilei urmtoarei etape a reformei în agricultur  
se afl problema dezvoltrii întreprinderilor agricole private de tip nou (gospodrii r neti, societii cu
r spundere limitat, societi pe aciuni etc.), a crerii cooperativelor i asociaiilor de fermieri, a
întreprinderilor de prelucrare a produciei agricole i a infrastructurii. Totodat, prezint importan faptul
ca dimensiunile noilor întreprinderi s asigure nu doar necesitile locale, ci i orientarea acestora spre
export i capacitatea produciei de a face fa concurenei atât ca pre, cât i calitate.
Pe piaa funciar  nou format arenda a devenit în perioada de dup 1999/2000 forma de baz a
concentrarea pmântului. Comparativ cu vânzarea-cumprarea, ipoteca, transmiterea în dar i alte forme
de tranzacii, anume arenda s-a dovedit a fi cea mai potrivit  form (din punct de vedere economic i
 psihologic), acceptat  atât de proprietarii funciari, cât i de arendai. În acelai timp, arenda se mai
confrunt cu un ir de probleme, rezolvarea crora ar permite accelerarea dezvoltrii relaiilor de pia în
domeniul agriculturii i sporirea eficacitii reformei agrare.
Scopul investiga  iei const în determinarea condiiilor i piedicilor cu care se confrunt arenda în
sectorul agrar al Republicii Moldova. O atenie deosebit  s-a acordat relaiilor dintre ranii devenii
 proprietari funciari în procesul realizrii programului naional „Pmânt” i arendai. În baza analizei
situaiei reale au fost elaborate recomandri în vederea perfecionrii relaiilor de arend.
Investigaia sociologic s-a realizat pe un e antion compus din 464 arenda i  i 1476 de proprietari
de cote de pmânt , care le-au dat în arend. Chestionarea a fost efectuat de intervievatori instruii în
cadrul CISR i a cuprins 326 de sate sau 3 1   din toate localit  ile rurale din   ar   (cu excepia
Transnistriei). Participarea la sondaj a fost benevol, limba chestionrii a fost aleas  de respondeni.
Prelucrarea informaiei s-a f cut în baza pachetului statistic SPSS.
Investigaia „Arenda pmântului” a fost realizat de organizaia non-guvernamental Centrul de
Investigaii Strategice i Reforme (CISR), cu sprijinul financiar al Ageniei SUA pentru Dezvoltare
Internaional (USAID). Sondajul s-a realizat pe întregul teritoriu al Republicii Moldova (10 judee), cu
excepia Gguziei i Transnistriei, unde raporturile de arend n-au c ptat pân când dezvoltare.
Au realizat: Anatol Gudâm, economist, coordonator de proiect; Valentin urcan, sociolog,
operatori de interviu – 20 persoane cu studii superioare, Anatol Bucatc, statistician i Andrei urcan,
 jurist; Ion Jigu, programator. Dup definitivarea chestionrii s-a realizat un control selectiv în teritoriu.
Cercetarea a fost efectuat în perioada 14-28 martie 2001.
 
 
formarea relaiilor de arend 
Agricultura a constituit întotdeauna baza economiei naionale a Moldovei. Chiar în zictorile
moldoveneti se spune c: „Opinca-i talpa  rii”. În localitile rurale locuiesc majoritatea
reprezentanilor naiunii titulare din Republica Moldova, tot acolo s-au conservat i se pstreaz tradiiile
i obiceiurile poporului moldovenesc.
Perioada de tranziie i criza anilor ’90 au influenat negativ structura economiei naionale.
Volumul PIB s-a redus la 34% în 2000 în compara ie cu 1989, aceast reducere manifestându-se mai ales
în industrie (productoare, de construcie, transport), a crescut rata serviciilor, dar cea mai mare parte a
PIB (mai mult de 50%) o constituie producia agricol. Aceasta (inclusiv dup prelucrarea industrial)
determin în mare msur  i posibilitile de ieire a rii pe pieele externe.
Reforma funciar   i-a luat startul în 1992 (anul declar rii independenei Republicii Moldova),
când a demarat transmiterea în proprietatea privat  a cetenilor a loturilor de pmânt din preajma
gospodriilor, acestea constituind 350 mii ha sau 10,3% din fondul funciar total. Dar extinderea pe doar
1/10 din teritoriile agricole era cu bun  seam  doar un început nesigur al reformelor, care nu asigura
fundamentul pe care urmau s fie edificate relaiile economice de pia în sectorul agrar.
 Noua Constituie a Republicii Moldova (1994) a definit c  economia rii este o economie de
 pia, orientat  social, fundamentat  pe proprietatea privat  i public  i concurena liber . În
conformitate cu Codul Funciar, reieind din principiul echitii sociale, 1,5 mln ha de terenuri agricole au
fost supuse împr irii aproximativ la 1,2 mln de ceteni. Acest proces s-a accelerat considerabil în 1998,
când (dup  proiectul-pilot realizat în colhozul „Maiac”, Nisporeni, 1997) a primit statut de proiect
legalizat cu titlul National Land Program.
Odat  cu definitivarea programului „Pmânt” pe teritoriul rii (cu excepia Transnistriei), în
conformitate cu datele Departamentului pentru Statistic, la 1 ianuarie 2001 numrul persoanelor care au
 primit cote de pmânt a depit cifra de 500 mii oameni li s-au repartizat circa 701 mii ha de terenuri
agricole. Înc circa 450 mii oameni, posesori ai actelor de proprietate asupra 741 mii ha de p mânt, n-au
dorit s-l înstr ineze, transmiându-l în folosina diferitor ageni economici (în total circa 1,3 mii), în mare
 parte în baz de arend.
În aa mod, actualmente în Republica Moldova mai mult de  2/3 din terenurile cu destina  ie
agricol  se afl  în proprietate privat . Deoarece mrimea cotelor de pmânt sunt mici (1,5 – 3,0 ha), ele
nu asigur   executarea eficient  a lucr rilor agricole. La ordinea zilei a aprut o nou  chestiune –
concentrarea proprietii funciare i formarea pieei funciare.
Tendinele date s-au conturat destul de vdit înc în 1999, dar s-au manifestat mai activ în 2000,
când numrul tranzaciilor cu pmânt a crescut considerabil.
 
  6
Tipurile principale de tranzacii pe piaa funciar   în proces de formare în Republica Moldova –
vânzarea-cumprarea, motenirea, schimbul, druirea, ipoteca i arendarea.
Pentru locuitorul din mediul rural din Republica Moldova, care dup  mai mult de jumtate de
secol a devenit din nou proprietar funciar, de cot de pmânt, iar aceast cot a devenit surs principal a
venitului, anume arenda se prezint ca forma cea mai uman (atât din punct de vedere economic, cât i
 psihologic) a relaiilor de pia în mediul rural. Este important, de asemenea, faptul c anume relaiile de
arend  în virtutea r spândirii în mas, creeaz  condiii pentru formarea „infrastructurii r neti” – a
cooperativelor i organizaiilor care ofer  servicii.
Aici se isc câteva întrebri logice. Care este calitatea practicii în curs de instituire a relaiilor de
arend? Cum se respect procedurile legale? Cât de temeinice sunt relaiile contractuale i de ce o parte
din persoanele care dau pmântul în arend  sisteaz  contractele de arend? Care este forma de plat 
 pentru arend? Care este portretul social al arendailor i ce-i determin pe locuitorii de la sate, proprietari
funciari, s ofere pmântul în arend? Au un viitor relaiile de arend?
2. Metodologia cercetrii
Republica Moldova prin intermediul chestionrii locuitorilor din mediul rural: proprietari de pmânt i
arendai.
Procedura investigaiei s-a fundamentat pe formarea a dou eantioane din 1476 de proprietari de
 pmânt-arendatori i 464 arendai din 10 judee i un municipiu – Chiinu, repartizai propor ional în
conformitate cu rezultatele realizrii programului naional „Pmânt”. În total chestionarea s-a realizat în
326 de sate, adic în circa 20% din numrul total de localiti rurale din ar .
Obiectul investigaiei:  persoanele fizice i juridice care menin relaii legale în domeniul
 proprietii funciare. Pe de o parte, acetia sunt proprietarii funciari-arendatori, care se prezint în calitate
de surs  de informaie în urmtoarele chestiuni: suprafaa cotelor funciare; întreprinderile care au luat
 pmântul în arend; prezena contractelor; condiiile i formele de achitare a plilor pentru arend;
cauzele oferirii pmântului în arend i planurile arendatorilor pentru viitor; vârsta i genul de activitate.
Pe de alta, arendaii, informaia c ptat de la ei putând servi în linii generale pentru verificarea datelor
 primite prin chestionarea arendatorilor, totodat  fiind selectat  informaie specific acestei categorii de
respondeni: mrimea suprafeei arendate, utilizarea creditelor etc. De regul, în fiecare sat au fost
chestionai arendatorii i liderii care au luat de la ei pmântul în arend. În aa mod s-a realizat controlul
reciproc al r spunsurilor pe o serie de variabile.
 
Metodele de colectare a informaiei: chestionarea selectiv, în cadrul creia 1476 de arendatori
i 464 de arendai au fost selectai aleatoriu de ctre operatorii de interviu pe teritoriul localitilor rurale
în care sunt amplasate cotele lor de pmânt. Chestionarea s-a realizat în linii generale la locul de trai al
respondenilor, în unele cazuri – la cel de munc.
Instrumentul investigaiei – chestionarul, alctuit în limbile român u rus. Limba a fost aleas 
de respondeni.
Termenul.  Colectarea informaiei s-a realizat în perioada 14 – 21 martie 2001. Analiza i
 prelucrarea datelor, cât i elaborarea raportului analitic 22 – 29 martie 2001.
3. Arenda pmântului: rezultatele investigaiei sociologice
3.1 Forma organizatoric a întreprinderilor – arendaii
Formele organizatorico-juridice a întreprinderilor existente în Republica Moldova în conformitate
cu legea „Despre întreprinztori i întreprinderi”, sunt angajate în mod diferit în relaiile de arend.
Tabelul 3.1, alctuit în conformitate cu rezultatele investigaiei date, ilustreaz structura tranzaciilor de
arendare a pmântului, întreprinse între proprietarii de pmânt-arendatori i arendai, respectiv pentru
fiecare tip de organizare legal-economic a întreprinderii.
Tabelul 3.1.
 Numrul tranzac  iilor Formele organizatorico-juridice a
întreprinderilor  Arendatori, % Arenda i, %
Cooperativ  3,1 2,6
Întreprindere individual  1,5 2,2
Dup  cum se vede din tabel, în conformitate cu opiniile arendailor, mai frecvent recurg la
arendarea pmântului întreprinderile de tip „societate cu r spundere limitat” - 52,9% i „gospodriile de
fermieri” - 41,9%, mai rar – cooperativele - 2,6% i „societile pe aciuni” - 0,4%. Aceste date
 
  8
În situaia dat exist laturi pozitive i negative. Pot fi menionate drept momente pozitive faptul
c pmântul arendat de SRL sau de gospodria de fermieri se afl  în posesia unor persoane iniiate în
agricultur . Arendaul este agricultor i particip  direct la prelucrarea pmântului. Pe de alt  parte,
arendaul, care este bine cunoscut cu proprietarul de pmânt (fiind, de regul, un locuitor al satului care a
deinut cândva o funcie în fostele structuri colhoznice sau de sovhoz) în multe cazuri îi sugereaz  celui
din urm cu insisten condiiile de încheiere a contractului i de achitare a plilor pentru arend. Trebuie
s  se in  cont, de asemenea, de faptul c  gospodriile de fermieri-arendai se confrunt  frecvent cu
dificulti i limitri financiare i, de regul, nu pot asigura o exploatare suficient de eficient  a
 pmânturilor arendate.
întreprinderii-arenda este prezentat în tabelul 3,2.
Tabelul 3.2
 Forma organizatorico-juridic a întreprinderilor M rimea
terenurilor
51 - 100 2, 0 7, 3 - - 20, 0
101 - 500 32, 8 53, 9 33, 3 - 40, 0
501 - 1000 33, 6 15, 5 25, 0 - 40, 0
> 1000 30, 3 6, 7 41, 7 100 -
În total 100 100 100 100 100
Este ilustrativ faptul c cea mai „democratic” form a întreprinderilor agricole – gospodria de
fermieri – întrunete toate categoriile de suprafee agricole. În cadrul SRL, SA, a cooperativelor i
gospodriilor individuale predomin terenurile agricole cu suprafee de la 100 ha i mai mari. Societile
 pe aciuni au în folosin în baz de arend teritorii care depesc 1000 ha.
Cine arendeaz  pmântul? Datele sondajului demonstreaz: arendaii sînt persoane cu un capital
social mai înalt, care dein un potenial suficient pentru activitate economic, contante i alte prioriti în
comparaie cu cei care nu iau, ci dau pmântul în arend.
Capitalul social al arendailor se determin, în primul rând, de nivelul de instruire, de poziia
 
  9
 bun parte din ei înc în anii ’90 s-au aflat în funcii de conducere în diverse structuri economice în cadrul
agriculturii (colhozuri, sovhozuri, brigzi), vârsta lor medie, de regul, este mai mic decât a celor care
ofer  pmântul în arend. Vârsta minim a arendailor este de 22 de ani, cea maxim – de 75 de ani,
vârsta medie – de 47 de ani.
Tabelul 3.3.
Vârsta
61 i mai mult. 4, 5
O bun  parte a arendailor sunt întrunii compact în grupele de vârst  de la 41 la 50 de ani -
49,8%; pe locul doi aflându-se cei de 51 – 60 de ani – 27, 1%.
Repartizarea arendailor în conformitate cu nivelul lor de instruire este ilustrat în tabelul 3.4.
Tabelul 3.4.
 Instruirea %
Medii generale 3, 7
Medii speciale de alt profil 4, 1
Superioare agricole 63, 6
În total 100
Capitalul social, instruirea arendailor întrec cu mult indicii medii din Moldova. Cota arendailor
cu studii superioare este de 74, 0%, ceea ce este aproximativ de 12 ori mai mult decât în întreaga ar ,
inclusiv în mediul urban. Iar dac inem cont doar de localitile rurale, vom defini c arenda i au devenit
 practic to  i reprezentan  ii elitei de la sate, cei mai instrui  i oameni din mediul rural .
Este important faptul c printre arendaii cu studii superioare 64, 0% au studii superioare agricole
i doar 10, 0% - în alte domenii. Aceasta înseamn c grupul arendailor este constituit, în primul rând,
 
  10
Destul de muli arendai au studii medii speciale agricole – 18, 1%. Aceasta este ptura cadrelor
de specialiti de rang mediu (foti agrotehnicieni, economiti, tehnicieni, brigadieri i efi de echip),
care, la fel, posed  cunotine suficiente i sunt capabili s  gospodreasc  eficient pe terenul agricol
arendat.
 Perioada de activitate a arendailor.  Majoritatea întreprinderilor au fost înregistrate în 1999-
2000. Cea mai intens  perioad  de înregistrare – 1999 (51,7%) i 2000 (31,0%) se deosebete
considerabil de perioada de „ateptare” - 1990 – 1998 – 18,3%.
Tabelul 3.5.
 Anul, când a fost înregistrat  
întreprinderea
 Suprafa  a terenurilor agricole. Suprafaa minim  a terenurilor agricole, aflate în folosina
arendailor, este de 3 ha, maximal – de 5946 ha. În medie suprafaa terenului agricol este de 680 ha.
Tabelul 3.6.
Suprafa  a terenului agricol, ha
1 – 10 0, 6
11 – 20 2, 4
21 – 50 4, 5
51 – 100 4, 5
101 – 500 41, 4
501 – 1000 26, 1
 
Dup cum este ilustrat în tabel, 88,0% din arendai gospodresc pe suprafee de 100 ha i mai
mult. Totodat fiecare al patrulea arenda posed de la 501 la 1000 ha, iar fiecare al cincilea – terenuri
agricole cu suprafaa mai mare de 100 ha.
Concluzia este univoc: în sistemul de arend  din Republica Moldova de pe acum s-au inclus
suprafee agricole destul de considerabile, fapt care neutralizeaz afirmaia despre împr irea pmântului
în cote mici în rezultatul reformelor funciare i crearea piedicilor în utilizarea tehnicii moderne, a
agrochimiei etc.
Mai r mâne nerezolvat  problema aspectelor calitative ale arendrii pmântului, începând cu
„starea de spirit” a ranului care ofer  cota sa în arend, a adevratului proprietar funciar, i pân  la
interesele statului, legate de impozitare, capacitatea întreprinderilor de a produce mrfuri, eficiena
 produciei.
3.2. Forma organizatoric a proprietarilor funciari – arendatori
Ce îi determin pe  ranii – proprietari funciari – s ofere pmântul lor în arend ?  În esen 
 proprietarul funciar are doar trei variante în rezolvarea dilemei „ce s fac cu pmântul”: s-l prelucreze
individual, de sine stttor; s-l vând sau s-l transmit în arend. Fiecare variant are la baz cauzele
sale. Reieind din datele primite prin sondaj, cauzele care-i determin  pe proprietarii funciari din
Republica Moldova s transmit pmântul în arend sunt ilustrate în tabelul 3.7.
Tabelul 3.7.
Cauze %%
Lipsa tehnicii de prelucrare a pmântului 62, 4
Lipsa cunotinelor necesare 3, 3
Dificulti în realizarea produciei 5, 1
Altceva 9, 1
Cauza de baz, care-i determin  pe proprietarii de pmânt s  transmit  terenul lor în arend  –
imposibilitatea de a-l prelucra manual, adic  lipsa de mijloace tehnice – 62,4%, pe locul doi - starea
sntii i vârsta înaintat  – 20,1%. Urmeaz  dificultile legate de realizarea produciei (5,1%),
neposedarea cunotinelor necesare unei gospodriri eficiente – (3,3%).
Dup  cum vedem, cauza de baz  are un caracter „pur tehnic”. Ea este legat  atât de trecerea
tehnicii agricole de la sate în posesia celor care au avut mai mult  influen, cât i de faptul c aceste
 
  12
Mai puin frecvente, dar se manifest  i dificultile în prelucrarea pmântului divizat în cote mici,
amplasate în locuri diferite.
Vârsta arendatorilor. Eantionul s-a dovedit a fi destul de neuniform. Totui, cea mai mare parte
s-a concentrat în grupul celor de 41 – 60 ani - 59,1%, sau chiar mai în vârst – 17,2%.
Lipsa unor diferene vizibile între mrimea grupelor de vârst  ne permite s  tragem concluzia,
 precum c nu vârsta ar fi cauza principal, care-l determin pe proprietarul funciar s transmit pmântul
în arend, deoarece cel mai mare grup (38,2%) întrunete persoane de 41 – 50 ani, aflate la o vârst 
activ.
 Numrul de ani %%
61 i mai mult 17, 2
În numrul întreg de respondeni (1473 de persoane) vârsta minim a arendatorului este de 20 ani,
medie – de 48, iar maximal – de 91 ani. 
Tabelul 3.9.
 în conformitate cu vârsta, %
Cauzele care au determinat transmiterea pmântului în arend  Vârsta,
ani Starea
 Altceva
20 – 30 3, 2 73, 0 6, 3 6, 3 11, 2
31 – 40 4, 3 69, 3 4, 6 9, 3 12, 5
41 – 50 8, 3 72, 1 4, 0 5, 1 10, 5
51 – 60 20, 5 65, 7 2, 3 4, 0 7, 5
61 i mai
69, 3 25, 8 0, 4 1, 2 3, 3
Dup  cum ilustreaz  datele,  factorul vârst   influeneaz  motivele transmiterii în arend  a
 pmântului: cu cît este mai înaintat vârsta proprietarului funciar, cu atât în msur  mai mare se manifest 
 
  13
51 – 60 au fost 20,5%, iar mai mult de 61 de ani - 69,3%. Dar este remarcabil faptul, c   în grupul
 proprietarilor funciari de vârst mai mare de 61 de ani 25,8% au indicat în calitate de cauz  nu starea
sntii sau vârsta, ci lipsa de mijloace tehnice. Adic fiecare al patrulea proprietar de pmânt de aceast 
vârst consider  c ar putea prelucra cota sa, dac ar dispune tehnica necesar . Tot în acest grup de vârst 
este mai mic numrul celor care consider  c nu posed cunotine suficiente (0,4%).
Cum influeneaz tipul de activitate asupra deciziei de a transmite pmântul în arend este ilustrat
în tabelul 3.10.
 în conformitate cu genul de activitate, %
Cauzele transmiterii pmântului în arend   Activit  i
Starea
 Altceva
Pensionar 70, 9 25, 5 0, 4 1, 1 2, 1
omer 19, 4 72, 6 1, 6 6, 1 -
Activitate
individual 
12, 7 60, 0 9, 1 - 18, 2
Lucr tor agricol 7, 3 73, 2 2, 5 4, 6 12, 4
Lucr tor la alt tip
de întreprindere
10, 8 64, 0 10, 8 5, 4 9, 0
Concluzia este evident: cauza principal, de care se conduc atât proprietarii de pmânt angajai în
câmpul muncii, cât i cei omeri, atunci când decid s  transmit  pmântul în arend, const  în
imposibilitatea de a-l prelucra manual, f r   de mijloace tehnice. Aceast  cauz  a fost menionat  de
60,0% din proprietarii funciari care practic o activitate de munc individual i de 73,2% lucr tori din
întreprinderile agricole.
Tabelul 3.11.
Genul de activitate %%
Pensionar 20, 6
omer 4, 7
Lucr tor la alt tip de întreprindere 8, 5
100
 
 Datele rezultate din sondaj nu confirm opinia, precum c cea mai mare parte a arendatorilor
 sunt pensionari. Cu toate c ei prezint un procent considerabil, dar acesta, totui, nu întrece cota destul
de impuntoare a pensionarilor din ara noastr .
Cea mai mare parte a arendatorilor sunt persoane, încadrate într-o activitate de munc  - 74,7%.
Rezult c transmiterea pmântului în arend de ctre proprietarii funciari încadrai în câmpul muncii este
condiionat sau de imposibilitatea de a prelucra de sine stttor pmântul, sau de lipsa de dorin de a
 proceda în asemenea mod. Par ial r spunsul la aceast  dilem  rezult din datele obinute la întrebarea
urmtoare.
%%
r spuns
1, 9
100, 0
Dup cum ilustreaz datele, 68,6% din arendatori sunt încadrai în activitatea gospodriei, crei i-
au transmis pmântul în arend. În aceeai gospodrie sunt încadrai i ali membri ai familiei lor (38,2%).
Tabelul 3.13.
Da 38, 2%
 Nu 59, 3%
 N-au r spuns 2, 5%
Devine clar c  situaia creat  de lipsa mijloacelor tehnice agricole se complic  i de faptul c 
50,5% din proprietarii funciari n-au încheiat un contract de arend  a proprietii, cu toate c  aproape
 jumtate din cei chestionai au indicat existena unui asemenea document (49,5%).
Tabelul 3.14.
Exist un contract de transmitere a pmântului Dvs în arend (cot de proprietate)?
Da 50, 5%
 Nu 49, 5% 
 
  15
Participanii la chestionare (1472 de persoane) au transmis în arend 2680 ha de pmânt, inclusiv
terenuri arabile, livezi i vii.
Tabelul 3. 15.
Pân la1 106,23 4,0
14 ha (un caz) 14,00 0,5
În total arendat 2680,07 100,0
Dup cum ilustreaz datele, la tranzaciile de transmitere în arend particip proprietari funciari, în
 proprietatea crora se afl cote de pân la 3 ha; acest grup este cel mai reprezentativ – cel al proprietarilor
funciari mici.
Se poate presupune c proprietarii de cote cu suprafaa mai mic de 3 ha, care mai sunt înc i
divizate în 4 – 8 loturi, se confrunt  cu dificulti în prelucrarea lor tehnic. i invers, pe cotele care
depesc 5 ha folosirea tehnicii este îndreptit.
Acestea sunt caracteristicile de baz ale arendatorului, ale proprietarului de-facto al pmântului,
care a decis s-l transmit în arend.
3.3. Probleme ce in de contract: înregistrare, accesibilitate
Consolidarea relaiilor de arend  prin contract. Practica încheierii contractelor de arend  a
 pmântului în Republica Moldova cunoate dou forme: scris i oral. Cu toate c doar prima form a
contractului este legal, cea de a doua se utilizeaz în practica relaiilor de arend destul de frecvent. În
tabelul 3.16 este ilustrat  frecvena încheierii contractelor scrise despre transmiterea pmântului în
arend.
Tabelul 3.16.
Ponderea arendatorilor i arendailor, care au întocmit contract de arend în scris
 Arendatori, % Arenda i, %
 N-au
0, 2 0, 2
În total 100 100
Dup  cum se vede din tabel, a fost depit  practica primilor ani când la sate aproape toate
contractele se încheiau în form  oral. Posibil c  în 2000 în acest domeniu au avut loc schimbri
cardinale. În conformitate cu datele rezultate din chestionare, majoritatea contractelor se încheie în scris.
Totodat, aceste date c ptate de la arendai coincid cu cele rezultate din prelucrarea r spunsurilor
arendatorilor. La întrebarea: „Exist un contract în scris despre transmiterea pmântului în arend?” au
r spuns pozitiv 91,7% arendai i 92,5% arendatori. Nu exist  un contract scris, dar s-a ajuns la o
înelegere oral, menioneaz 8,1% arendai i 7,3% arendatori.
Aadar, rezultatele chestionrii mrturisesc despre promovarea relaiilor de arend  între pr i, în
direcia încheierii contractelor de arend legalizate. Cu toate c mai este vie în satul moldovenesc tradiia
înelegerii orale, care se mai întâlnete în relaiile de arend. Asemenea „înelegeri” sunt caracteristice
gospodriilor de fermieri, unde ambele pr i, de regul, sunt locuitori ai aceluiai sat (Tabelul 3.17).
Tabelul 3.17.
Existena contractului de arend  a terenurilor agricole în conformitate cu forma
organizatorico-juridic a întreprinderii-arenda 
 Forma organizatorico-juridic  a
 În total pe
întreprinderi
Da, este 97, 9 86, 5 91, 7 100, 0 90, 0 98, 8
 Nu, nu este 2, 1 13, 5 8, 3 - 10, 0 7, 2
100 100 100 100 100 100
Dup cum se vede din tabel, contractele în scris se încheie mai frecvent cu întreprinderile de tipul
„societate pe aciuni” – 100% i SRL – 97,9%, iar cu „gospodriile de fermieri” i „întreprinderile
individuale”, existând raporturi amicale sau de rudenie, raporturile nu capt  caracter legal, fiind
încheiate contracte orale.
Informaia despre starea încheierii contractelor, oferit  de arendai i de arendatori, practic
coincide.
Tabelul 3.18.
Existena contractului de arend a terenurilor agricole în conformitate cu forma
organizatorico-juridic a întreprinderii care a oferit terenul în arend 
 Prezen  a contractului de
arend  
Gospodrie de fermieri 86,0 14, 0
Cooperativ  100, 0 -
Gospodrie individual  77, 3 22, 7
Existena contractelor despre transmiterea pmântului în arend  la arendai i la
arendatori. Teoretic încheierea contractului presupune aflarea a câte un exemplar la ambele p r i. În
tabelul 3.19 este ilustrat procentul arendatorilor, care au contractul de arend „la mân”.
Tabelul 3.19.
 Au contractul „la
Da 83, 8
 Nu 16, 2
R spunsurile demonstreaz  c  o bun  parte din ei (83, 8%) dein un exemplar al contractului.
Totui, muli proprietari de pmânt (16, 2%), transmiându-l în arend nu insist în a primi un exemplar al
contractului sau nu-l primesc din diverse cauze.
În tabelul 3.20 este ilustrat cum întreprinderile cu statut organizatorico-juridic diferit ofer   un
exemplar al contractului de arend proprietarului funciar pentru pstrare. Din r spunsurile proprietarilor
rezult  c  „uit” s  fac  acest lucru întreprinderile de diverse tipuri, contractul nu este transmis
întotdeauna celei de a doua parte.
 
Existena contractelor de arendare a pmântului în conformitate cu forma organizatorico-
 juridic a întreprinderii, %
arendator
Gospodrie de fermieri 79, 5 20, 5
Cooperativ  59, 1 40, 9
Societate pe aciuni 90, 0 10, 0
Întreprindere individual  63, 6 36, 4
Legislaia este înclcat prin faptul c un exemplar al contractului nu este dat arendatorului de
ctre 36,4% din întreprinderile individuale, 40,9% - cooperative, 20,5% - gospodrii de fermieri.
În linii mari 90% din parteneri – întreprinderi de tipul SRL i societi pe aciuni – respect 
condiiile juridice ale încheierii unei tranzacii i ofer  un exemplar al contractului proprietarului funciar.
Dar nici în cazul acestor întreprinderi nu gsim o situaie pe deplin satisf ctoare.
Problema înregistrrii contractelor de arend  a pmântului. Contractul de arend  a
 pmântului, la fel precum alt document juridic, pentru a primi puterea juridic trebuie s fie înregistrat.
Din diverse motive acest lucru nu se realizeaz întotdeauna. În tabelul de mai jos este ilustrat procentul
contractelor înregistrate i neînregistrate.
 A  i înregistrat contractul? %%
 Nu 15, 0
Da, la Cadastrul Funciar 2, 7
La întrebarea despre înregistrarea contractelor de arend  a pmântului au r spuns doar
 proprietarii-arendatori. Dup cum arat datele, o bun parte din contracte  (15,0% !) nu sunt înregistrate
deloc  i, vorbind serios, nu au valoare juridic. Dac mai inem cont i de faptul  c 8,1% din proprietarii
funciari în genere nu au încheiat vreun contract, putem ajunge la concluzia c 23,1% din arendatori nu se
afl  în câmpul reglement rii juridice a rela  iilor de arend .
Înregistrarea contractelor de arend a pmântului se realizeaz de dou organe – primria (82,3%),
 
  19
Practica existent de înregistrare a contractelor de arend ine de o procedur  facil de încheiere a
lor. Înregistrarea contractelor la primrie exclude formalismul inutil, cheltuielile de deplasare în centrul
 judeean pentru a vizita cadastrul funciar local. Firete c o asemenea simplificare convine ambelor pr i
 – arendatorului i arendaului.
Înregistrarea contractelor de arendare a pmântului în conformitate cu forma
organizatorico-juridic a întreprinderii
 Forma organizatorico-juridic  a
 În
total
 Nu 11, 1 19, 2 16, 7 - 10, 0 14, 4
Da, la primrie 86, 8 76, 8 83, 3 100 90, 0 2, 9
Da, la Cadastrul Funciar 2, 1 4, 0 - - - 2, 7
100 100 100 100 100 100
Cel mai frecvent se înregistreaz contractele încheiate cu SA – 100,0%, cu ÎI – 90% i cu SRL –
86,8%.
 Nu mai puin important  este chestiunea termenului de încheiere a contractului de arend  a
 proprietii funciare. Cât de frecvent se desfac asemenea contracte?
Desfacerea contractului de arend. Dintre 464 de arendai intervievai 200 au reziliat
contractele de arend a proprietii funciare. În total au fost reziliate 7413 contracte de arend. Fiecare
arenda a anulat în mediu aproximativ 16 contracte, iar contracte în aciune, de regul, sunt mai puine.
Dup cum demonstreaz datele, numrul contractelor anulate îl întrece pe cel al contractelor în
aciune. Aceast  situaie nu poate fi apreciat  univoc. Proprietarul funciar poate anula contractul de
arend, descoperind un mod nou, mai eficient, de tranzac ie funciar  sau hotrând s prelucreze de sine
stttor pmântul.
Într-o oarecare msur , cauza anulrii contractelor este ilustrat  de r spunsurile arendatorilor la
întrebarea: „Care sunt cauzele anulrii contractelor?”. Firete c  trebuie s  se in cont c acestea sunt
opiniile arendailor. inând cont de statutul lor nu se poate conta pe o obiectivitate i competen deplin.
 Nici proprietarul funciar-arendator nu întotdeauna a ilustrat obiectiv cauza adevrat  a anulrii
contractului de arend.
Opiniile difer   considerabil în cît privete varianta plii de arend  mici, care, dup  prerea
arendailor, constituie 3,9% din numrul total al cauzelor. În acelai timp, plata mic pentru arend, dup 
 prerea proprietarilor-arendatori constituie tocmai 90,3% din numrul total al cauzelor i al nemulumirii
 
3.4. Termenii contractului de arend 
Despre consolidarea relaiilor de arend i gradul de încredere atât a proprietarilor-arendatori, cît
i a arendailor în asemenea form de colaborare economic ne demonstreaz  termenii pentru care se
încheie contractele de arend.
 R spunsurile
4 ani - 0, 2
6 ani - 0, 2
15 ani 0, 3 -
100 100
Este clar faptul, c cu cît este mai mare termenul de încheiere a contractului de arend, cu atât mai
mult se poate considera c se instituie o atmosfer  de încredere în relaiile de arend în agricultur .
Actualmente, în conformitate cu datele chestionrii, în practica încheierii contractelor de arend a
 pmântului predomin termenul scurt (87%) de câte 1-3 ani, sau mai puin scurt de câte 5 ani – mai mult
de 10%.
Asemenea situaie, probabil, mrturisete despre faptul c  arenda ca form  de gospodrire, cu
toate c  este destul de r spândit  în Republica Moldova, se mai afl  la o etapa incert. Starea de
instabilitate, neîncredere care s-a instaurat în relaiile economice din sectorul agrar, împiedic încheierea
contractelor pe termen lung. Între timp, arenda pe termen scurt este o piedic  evident  în calea
 
Tabelul 3.24.
Termen, pentru care se încheie contracte de arend în conformitate cu forma
organizatorico-juridic a întreprinderii-arenda 
SRL GF Coop SA ÎI
 În total
1 an 7, 4 18, 8 25, 0 - 10, 0 12, 7
2 ani 1, 6 4, 2 8, 3 - - 2, 8
3 ani 77, 8 64, 4 58, 3 100 90, 0 72, 1
4 ani - 0, 5 - - - 0, 2
5 ani 11, 2 10, 5 8, 4 - - 10, 5
6 ani 0, 4 - - - - 0, 2
10 ani 1, 6 1, 1 - - - 1, 3
25 ani - 0, 5 - - - 0, 2
În total 100 100 100 100 100 100
Termenul de încheiere a contractelor de arend cu SRL-urile i gospodriile de fermieri este mai
de durat decât cel cu alte întreprinderi. SRL-ul încheie contracte pe termen de la 1 la 10 ani inclusiv, GF
 – de la 1 la 25 ani inclusiv. Cât n-ar fi de straniu, SA încheie contracte doar pentru 3 ani. Cooperativele
încheie pe un an – 25, 0%, sau pe trei – 58, 3%.
Un caracter variat are i termenul de încheiere a contractelor cu SRL-urile i gospodriile de
fermieri. În cadrul SRL-urilor se manifest trei variante: pe un an – 7,4%, trei ani – 77,8%, cinci ani –
11,1%. În cadrul gospodriilor de fermieri, contracte pentru un an – 18, 8%, pentru trei ani – 64, 4% i
 pentru cinci – 10, 5%. Asemenea tendine ofer  proprietarilor funciari arendatori libertate de a alege.
Termenul de arend  în conformitate cu aprecierile proprietarilor funciari – arendatori.
Dup  cum arata tabelul 3.25, termeniul de arend  variaz  dup  forma organizatorico-juridic  a
întreprinderii cu care se încheie contractul, dar aceste aprecieri nu se deosebesc cardinal de cele ale
arendailor. Tabelul 3.25.
forma organizatorico-juridic a  întreprinderii-arendator, %
1 2 3 5 10 15 25
SRL 6, 8 0, 9 79, 6 10, 8 1, 4 0, 5 -
Gospodrie de fermieri 19, 5 1, 9 64, 4 13, 0 0, 6 - 0, 6
Cooperativ  15, 9 2, 3 68, 2 13, 6 - - -
SA - - 100, 0 - - - -
 
 
Termenii optimali de arend. Evaluarea celui mai potrivit termen de arend a pmântului, dat 
de ctre proprietarii-arendatori, se prezint ca o proiectare a reprezentrilor despre starea lucrurilor pe
 piaa funciar , despre dinamica acestei piee i planurile pentru viitor. În tabelul 3.26 este ilustrat termenii
optimali de arend  a pmântului, în conformitate cu aprecierile arendatorilor. Dup  cum se vede,
aprecierile arendatorilor arat o diferen vdit de practica real a termenului de încheiere a contractului
de arend. Aadar, termenii optimali, în conformitate cu opiniile respondenilor, este considerat de la 1 la
3 ani doar de 20,4% din cei intervievai, mai mare de 5 ani – de 79,6%. Cel mai potrivit termen de arend,
dup opinia arendatorilor, este de 5 ani – 34,1% sau de 10 ani – 30,5%.
Tabelul 3.26.
Termen optimal, ani %%
În total 100
De fapt ne confruntm cu un spectru larg de opinii. Nici o variant nu atinge bariera de 50% i nici
una nu se manifest de pe poziii prioritare. Probabil cauza principal const în lipsa unor orientri ferme
spre perspectiv. Aceasta se refer  i la baza legislativ, i la accesibilitatea creditelor, i la asigurarea cu
tehnic i deservire a ei, i la cerinele pieei, condiiile de export a produciei etc. R spuns la toate aceste
întrebri poate oferi doar statul, politica sa economic.
3.5.  Condiiile i formele plii de arend 
Constituirea pieei în sectorul agrar, în general, la fel precum noutatea rela iilor de arend, în
 
Tabelul 3.27.
Corelaia diferitor condiii de realizare a plilor pentru arend în Republica Moldova
 R spunsurile
 pentru arend  
În % din venitul brut 37, 5 34, 5
Mixt  4, 6 6, 2
Contractele de arend a pmântului, în cele mai frecvente cazuri, se încheie cu specificarea a dou 
forme de achitare a plilor pentru arend: plat  stabil  – 59,3% i procent din venitul brut – 34,5%.
Forma mixt  de achitare a plilor constituie 6,2%. În r spunsurile arendatorilor i ale arendailor se
manifest unele diferene, cu toate c acestea nu influeneaz considerabil asupra caracterului plilor de
arend, dar diferenele denot momente importante. Ele ne vorbesc de faptul c arendaii, în comparaie
cu arendatorii, diminueaz  într-o oarecare msur   cota plilor stabile i, în acelai timp, mresc cota
 plii în procente din venitul brut, realizat din vânzarea produselor. Se manifest aceast diferen i în
aprecierea cotei plilor mixte.
 Forma organizatorico-juridic  a 
 În total
Stabilit  63, 9 54, 9 33, 3 50, 0 70, 0 59, 4
% din venitul
30, 3 38, 3 66, 7 - 30, 0 34, 5
Mixt  5, 8 6, 8 - 50, 0 - 6, 1
În cadrul SRL-urilor, ÎI i al GF domin  plile fixe – respectiv 63,9%, 70,0% i 54,9%. În
cooperative – cota de la realizarea produsului brut – 66,7%. În SA în egal msur  plile sunt fixe i
mixte – câte 50% respectiv. În cadrul tuturor tipurilor de întreprinderi, cu excepia cooperativelor,
„procentul de la realizarea produsului brut” variaz de la 30,0% la 38,3%. Condiiile mixte de achitare a
 
Tabelul 3.29.
Satisfacia de condiiile contractului în conformitate cu genul de activitate al arendatorului
Sunte  i mul   umit de condi  iile contractului?Genul de activitate
 Da Nu
Activitate individual  70, 9 29, 1
Lucr tor în
întreprindere
71, 2 28, 8
Sondajul a demonstrat c cei mai satisf cui de condiiile contractului de arend dintre proprietarii
funciari-arendatori sînt lucr torii întreprinderilor agricole – 87,5%. Nu este exclus faptul, c cauza acestei
satisfacii const  în faptul, c  anume aceti „lucr tori ai întreprinderilor agricole” au constituit
întreprinderea, prin oferirea cotelor sale în arend. Ei, posibil, comparativ cu alte categorii, se folosesc de
careva înlesniri precum i de posibiliti mai mari de a influena asupra condiiilor de încheiere a
contractului. Totodat, dup  cum au demonstrat datele rezultate din chestionar, aceast  categorie de
 proprietari funciari-arendatori mai frecvent indic  la respectarea condiiilor specificate în contractul de
arend.
 în conformitate cu genul de activitate al arendaului
Sunt îndeplinite condi  iile contractului?Genul de activitate
 Deplin Par   ial Nu se realizeaz 
Pensionari 76, 7 20, 0 3, 3
omeri 63, 5 34, 9 1, 6
Activitate individual  72, 7 23, 6 3, 6
Lucr tor în gospodria
întreprindere
 
  25
Cel mai frecvent nu se îndeplinesc condiiile specificate în contractul de arend în cazul arendrii
de la persoanele care practic o activitate individual de munc, de la cele angajate la alte întreprinderi i
de la pensionari.
 R spunsurile
arenda ilor
 R spunsurile
 Natural  82, 5 86, 5
Mixt  15, 6 11, 7
În total 100 100
Dup cum se atepta, în condiiile lipsei de „bani-cash” la sate plata pentru arenda pmântului mai
frecvent se realizeaz în natur . Acest tip de plat este mai puin supus riscului pentru arenda i acceptat
economic i psihologic de ctre steanul-proprietar funciar. În conformitate cu aprecierile arendailor,
 plata în natur  constituie – 82,5%, iar dup prerea arendatorilor – 86,5%. Diferena de 4,0% poate fi
explicat  prin prezena unui acord oral despre plat, tip de raporturi deosebit de r spândite în mediul
rural.
Aprecierea gradului de r spândire a realizrii plilor în bani practic coincid în cazul ambelor
categorii de respondeni – 1, 9% i 1, 8%. Plata în bani este practicat, de regul, de arendaii de suprafee
mari, care dein o baz financiar  solid i canale certe de realizare a produciei.
Concluzie: predominarea plilor în natur  mrturisete despre imperfeciunea relaiilor economice
de pia în mediul rural, fapt confirmat i de datele oferite de statistica oficial – nu mai puin de 20% din
locuitorii satelor se afl în afara circuitului monetar.
Cea mai mare parte a arendailor este pe deplin satisf cut  de „caracterul natural” al plilor
 pentru arenda pmântului, care le simplific raporturile cu stenii, diminueaz par ial responsabilitatea de
realizarea produciei, de calitatea ei i capacitatea de a se impune ca marf . În aceast situaie este mai
dependent i i se lezeaz interesele locuitorului satului, care a transmis pmântul în arend.
Îndeplinirea condiiilor contractului.  Înclcarea normelor juridice în timpul încheierii
contractului de arend  a proprietii funciare, cât i multe alte circumstane i condiii de risc duc la
înclcri în indeplinirea condiiilor contractului.
 
 Nu se realizeaz  0, 4 2, 0
 Nu a r spuns 0, 3 2, 0
Este evident diferena opiniilor: arendaii dau o apreciere a realizrii condiiilor contractului mult
mai optimist, arendatorii sunt mai pesimiti, diferena fiind destul de mare constituind 8,6%.
Tabelul 3.33.
 R spunsurile
arenda ilor
 R spunsurile
 N-a r spuns 4, 7 5, 1
Dup cum se vede, exist probleme i în cât privete îndeplinirea condiiilor în termenul stabilit.
Aprecierile ambelor pr i, implicate în relaia de arend, sunt 10% - 14%, din contracte nu se îndeplinesc
la timp, sau în general nu se ofer  vre-un r spuns.
Tabelul 3.34.
Da 81, 4
 Nu 16, 9
Probabil, satisfacia unei pr i considerabile din proprietarii-arendatori (81,4%) de condiiile
menionate în contractul de arend vine din simplul fapt c arenda pmântului primit în proprietate de la
stat ca form  de gospodrire în agricultur  nu are pân când vreo alternativ; cererea de cumprare a
 pmântului mai r mâne înc  nesemnificativ. Totodat, transmiând pmântul în arend, ranul îi
 
transmiterea pmântului în arend. În sfâr it, condiiile contractului le permit majoritii proprietarilor
funciari care au transmis pmântul în arend s munceasc în gospodria, creia i-a arendat cota funciar .
Dar se impune ateniei faptul c  16,9% (!) din arendatori nu sunt satisf cui de condiiile
contractului. Aproximativ acelai procent de arendatori alctuiesc grupul activ, încadrat în câmpul
muncii. Aceste persoane au necesiti mai mari, fapt care frecvent determin desfacerea contractelor de
arend.
Cauzele principale ale insatisfac  iei arendatorilor
de condi   iile men  ionate în contractul de arend  , %
Plata mic pentru arend  90,3
Achitarea plilor cu întârziere 3,7
Prelucrarea necalitativ a pmântului 1,4
Înclcarea condiiilor menionate în contract 4,6
Cauzele insatisfaciei sunt destul de concrete: cea mai important  const  în insatisfacia de
condiiile contractului de arend – plata mic (90,3%), urmat de întârzierile plilor (3,7%) i, în sfâr it,
de înclcarea altor condiii, menionate în contract – 4,6%.
Cauzele principale de desfacere a contractelor de arend  
de ctre arendatori (dup prerea arendailor), %
S-au desprins de la grup i îi prelucreaz  singuri
 pmântul
75,7
 Nu se pltesc impozitele 0,6
Au plecat la alt lider 9,1
De pe poziiile arendailor, cauza de baz a desfacerii contractelor de arend a proprietii funciare
const în trecerea la prelucrarea de sine stttor a pmântului – 75,7%, pe locul doi, plecarea la alt lider
din cauza plii mici pentru arend.
3.6. Problema creditului pentru arendai
 
  28
(57,8%) nu se folosesc de credite. Cauzele acestui fenomen sunt destul de cunoscute: condi iile
inacceptabile de oferire a creditelor de ctre bnci; lipsa unei practici ipotecare, utilizarea unor surse
extrabancare de împrumut de mijloace.
Tabelul 3.35.
 Au luat credit pe parcursul ultimului an %%
Da 42, 0
 Nu 57, 8
 N-au r spuns 0, 2
Marea majoritate a creditelor primite de ctre arendai sunt cele pe termen scurt, pân la un an –
94%. i doar 6,0% din credite sunt pe termen lung, de peste un an. Cauza const  în aceea, c marea parte
a pmânturilor arendate se folosete pân când în scopul cultivrii culturilor anuale mai puin intensive
(cereale, floarea soarelui), ceea ce permite c ptarea unor „bani uori”, mai ales din exportul produciei.
Cu toate acestea, procentul înalt pentru creditele de termen lung nu contribuie la realizarea proiectelor de
 perspectiv  în cultivarea viei de vie, în pomicultur , ameliorare i alte domenii, care cer investiii
considerabile.
Luate pe termen %%
Pe termen lung, mai mult de un an 6, 0
Cel mai puin – 37,8% - i-au credite gospodriile de fermieri i cooperativele – 33,3%. Într-o
msur  mai mare folosesc creditarea societile pe aciuni i întreprinderile individuale – 50,0%, iar SRL-
urile – 45,7%.
Tabelul 3.37.
Primirea de credite în conformitate cu statutul legal al întreprinderii
 Au primit credit Forma organizatorico-juridic  a
întreprinderii  Da Nu
 
Tabelul 3.38.
Primirea de credite pe termen de un an i de mai mult de un an
 Au primit credit pe termen
 Pân la un an Mai mult de un an
SRL 94, 7 5, 3
GF 94, 6 5, 4
Coop 60, 0 40, 0
SA 100 -
ÎI 100 -
3.7. Viitorul relaiilor de arend: inteniile arendailor i ale proprietarilor funciari 
Experiena rilor cu o pia  funciar  dezvoltat demonstreaz  c arenda, ca tip de tranzacie a
 pmântului, va exista întotdeauna. Dar propor iile i manifestrile ei, probabil, se vor schimba în
conformitate cu întreaga gam a factorilor economici, sociali i politici. O oarecare viziune (subiectiv i
de grup) asupra viitorului relaiilor de arend în sectorul agrar din Republica Moldova ne ofer  planurile
 proprietarilor funciari-arendatori i ale arendailor.
Planurile arendatorilor.  Deoarece proprietarul funciar actualmente are puine variante (de a
 prelucra pmântul de sine stttor, de a-l transmite în arend, de a-l înstr ina), inteniile lui sunt expuse în
dorina a 79,4% din respondeni de a continua i pe viitor relaiile de arend. La acest numr pot fi sumai
3,2% dintre arendatorii care, în principiu, sunt satisf cui de relaiile de arend, dar le va continua
transmiând cota în arend altui lider. Puini, doar 6,4% din arendatori, intenioneaz s desfac contractul
de arend  i s  prelucreze de sine stttor pmântul su. Atrage atenie faptul, c  aproape fiecare al
zecelea arendator nu i-a determinat planurile pentru viitorul proprietii sale funciare.
Tabelul 3.39.
De a prelungi contractul de arend  79, 4
De a rezilia contractul, a transmite cota altui lider 3, 2
De a rezilia contractul, a prelucra cota individual 6, 4
 Nu tie/n-a r spuns 11, 0
 
Planurile pentru viitor  , %Genul de activitate
De a prelungi
transmite cota altui lider  
 prelucra cota individual
Activitate individual  53, 3 3, 3 30, 0 13, 4
Lucr tor în
Lucr tor la alt 
Genul de activitate influeneaz considerabil planurile arendatorilor. În mare msur  intenioneaz 
s transmit i în continuare cotele sale în arend dou categorii de persoane: încadrate în câmpul muncii
 – lucr torii din întreprinderile agricole (87,3%), i pensionarii (86,5%). Ce-i drept, cauzele care le
determin  deciziile difer . În msur   destul de mic  sunt satisf cui de starea relaiilor de arend 
 persoanele care practic o activitate individual de munc i omerii – 62,9%, precum i cele care sunt
angajate în cadrul altor întreprinderi.
Tabelul 3.41.
Cota genurilor de activitate a arendailor în corelaie cu viitorul pmântului
 Planurile liderilor-arenda i pentru viitor %%
De a procura pmântul în proprietate 16, 8
De a prelungi contractele de arend  73, 3
De a renuna la o parte din terenuri 4, 5
De a procura tehnic agricol i de prelucrare 3, 4
Altele 1, 3
 N-au r spuns 0, 7
Planurile arendailor cu referin la arend i la formele de folosire a pmântului sunt prezentate
în tabelul 3.41. Chestionarea arendailor a demonstrat c  planurile lor pentru viitor difer   de cela ale
arendatorilor. Majoritatea intenioneaz  s  prelungeasc  relaiile de arend  (73,3%), dar 16,8% din
arendai ar dori s procure terenuri agricole în proprietate. Este îmbucur tor faptul, c  în ciuda tuturor
dificultilor i incertitudinii din „mediu” numai 4,5% intenioneaz s renune la o parte din pmânturile
luate în arend.
  31
În sectorul agrar exist atâtea lucruri neclare, iar statul urmeaz  s realizeze înc  foarte mult în
domeniul asigur rii legale i instituionale a relaiilor funciare, încât datele c ptate în cadrul investigaiei
despre inteniile de a continua activitatea de antreprenoriat, fie în relaii de arend, sau procurând
 pmântul în proprietate, sunt destul de îmbucur toare.
De secole pmântul în Moldova a fost bogia principal, de aceea pentru stat a fost i r mâne
actual  problema crerii unor condiii optimale pentru folosirea eficient  a pmântului, care este baza
 bunstrii rii i a populaiei ei.
4. Concluzii i recomandri
În agricultura Republicii Moldova se apropie de final privatizarea pmântului. Dup privatizare
 proprietarul funciar de la sat are trei variante de administrare a cotei sale de pmânt: de a o prelucra de
sine stttor, de a o transmite în arend sau de a o vinde, a o înstr ina.
Cercetarea realizat în 326 de sate din ar , care constituie 3 1  din localitile rurale ale Republicii
Moldova, prin chestionarea a 1476 de proprietari funciari i 464 arendai, a demonstrat c  în rândurile
lucr torilor agricoli, cea mai r spândit este – arenda. Portretul sociologic al arendatorilor i arendailor,
caracterul relaiilor contractuale dintre aceste dou pr i i al problemelor cu care ele se confrunt s-au
manifestat destul de evident în rezultatele sondajului sociologic.
1.  S-a stabilit c  arenda ii sunt oameni cu un capital social mai mare  – experien, instruire i
competen  în domeniul agriculturii. Procentul arendailor cu studii superioare este de 74,0%,
dintre care 64,0% au studii superioare speciale agricole. Nu au careva studii doar 0,6% din
arendai. Vârsta medie a arendailor - 47 de ani, minim – 22 de ani i maxim – 75.
2.   Dimensiunile întreprinderilor agricole organizate recent difer , dar 88,0% din arendai îi
desf oar  activitatea economic pe terenuri agricole cu suprafaa mai mare de 100 ha. Fiecare al
 patrulea arenda dispune de 501 – 1000 ha, fiecare al cincilea – de mai mult de 1000 ha . În mediu
 suprafa  a arendat  de un arenda  este de 680 ha, fapt care permite realizarea produciei agricole
cu respectarea cerinelor agrotehnice. În aa fel, arenda, într-o msur   cunoscut, anuleaz  teza
despre parcelarea pmântului în rezultatul privatizrii.
3.  Investigaia a stabilit c  în calitate de cauze principale ale transmiterii pmântului în arend  se
manifest: imposibilitatea de a-l prelucra manual, f r  de utilizarea mijloacelor tehnice – 62,4 %;
starea sntii – 20,1%. Datele rezultate din chestionar nu confirm opinia, precum c majoritatea
arendatorilor sunt pensionari. Printre proprietarii funciari care au transmis pmântul în arend 
acetia alctuiesc 20,6%, cea mai mare parte a arendatorilor sunt persoane aflate la vârsta activ  –
74,7%.
  32
4.  S-a stabilit c majoritatea contractelor de arend  a pmântului se întocmesc în form scris. Dar
mai r mâne considerabil procentul (15,0%) celor care nu sunt înregistrate, iar 82,3% sunt
înregistrate în cadrul primriei i al Cadastrului Funciar (când contractul de arend se întocmete
 pe un termen de mai mult de trei ani). Termenul majoritii contractelor de arend cuprinde 1-3
ani (87,0%), 5 ani – mai mult de 10,0%.
5.  Contractele de arend  a pmântului prevd trei condi  ii de achitare a pl  ilor pentru arend :
 plile stabile – 59,3%; în % de la realizarea produsului brut – 34,5%; pli mixte, care alctuiesc
6,2%.
6.   Nu a c ptat o r  spândire vast  încheierea contractelor de arend  a bunurilor materiale (cota
valoric). Actualmente doar 50,0% din proprietarii de bunuri materiale posed  asemenea
contracte.
7.   Planurile arenda ilor  i ale arendatorilor pentru viitor sunt pozitive: 79,4% dintre proprietarii
funciari au menionat dorina sa de a prelungi contractul de arend, fapt determinat în mare
msur  de lipsa posibilitii de a alege. Majoritatea arendailor la fel intenioneaz s prelungeasc 
raporturile de arend a pmântului – 73,3%. Dar 16,8% mai intenioneaz se procure pmânt în
 proprietate.
Aadar, rezultatele investigaiei ne ofer  posibilitatea de a concluziona c arenda pmântului s-a
afirmat destul de repede în Republica Moldova în calitate de form de baz a tranzaciilor economice în
care în calitate de obiect figureaz pmântul i în funcie de un ir de circumstane poate s se menin în
acest statut o perioad destul de lung, poate chiar suficient pentru viaa unei întregi generaii.
Cauzele acestui fenomen sunt, pe de o parte, afeciunea tradiional pe care o resimte ranul din
Basarabia fa  de pmânt, pe care cu pauz  de jumtate de secol l-a primit din nou în proprietate.
Actualmente majoritatea locuitorilor de la sate se afl  la limita de jos a sr ciei i în afara circuitului
monetar, salvându-i existena doar în condiiile de gospodrie natural. ranul nu se va despr i în
curând de pmânt, deoarece pentru multe familii cota de pmânt este aproape c unica surs din care îi
dobândete mijlocele de existen.
Pe de alt parte, arendaii se ciocnesc i ei de un ir de impedimente. Pân la momentul actual în
Republica Moldova este comparativ foarte mic  ptura social, capabil  de a procura în proprietate
terenuri agricole considerabile. De aceea pentru arendaii, chiar avui din punct de vedere financiar, este
mai favorabil arenda pmântului pe un termen de trei ani, cu folosirea lui prioritar în calitate de terenuri
arabile, pe care se cultiv culturi în condiii de mecanizare înalt (cerealiere i tehnice), cu orientarea spre
export.
În condiiile de arendare a pmântului riscul pentru arendai se minimalizeaz: creditele pot fi uor
întoarse, plata pentru arend se realizeaz mai mult în natur , partea cea mai considerabil a produciei
 
  33
de proprietarul funciar, frecvent se comport  ca un st pân temporar, nu respect  cerinele agrotehnice,
diminuând fertilitatea solului.
 Recomand ri, rezultate din investiga  ie:
a)  de a elabora un model al contractului de arend  a pmântului, în care s-ar relata în detalii
drepturile i obligaiile pr ilor, temeiul în baza cruia se desface înainte de termen contractul,
condiiile de recuperare a profitului pierdut din cauza desfacerii înainte de termen a contractului i
alte aspecte ale relaiilor reciproce dintre pr i;
 b)  de a elabora dou variante ale proiectului de arend a patrimoniului material:
-  despre arenda patrimoniului material;
-  despre arenda patrimoniului material urmat de procurarea lui;
c)  de a realiza investigaii cu scopul elucidrii cauzelor oscilrii frecvente a volumului plilor pentru
arend a pmântului în cadrul diferitor tipuri de întreprinderi agricole. Plata pentru arenda unui ha
oscileaz  pân  la 5 i mai multe ori; în 90,0% din cazuri nemulumirea proprietarilor funciari-
arendatori de condiiile contractului de arend se reduc anume la plata mic pentru arend, în baza
aceasta se poate trage concluzia despre lezarea de c tre arendai a drepturilor proprietarilor de
cote de pmânt. În cazul plilor stabile în mare parte nu se ine cont de fertilitatea solului i alte
circumstane obiective;
d)  de a contribui la extinderea reelei de companii de leasing i cooperative, orientate spre
necesitile atât ale arendailor, cît i ale gospodriilor r neti, care prelucreaz pmântul de sine
stttor;
e)  de a elabora un sistem de creditare cu destinaie special în scopul procur rii de ctre arendai a
terenurilor agricole în proprietate;
f)  de a accelera elaborarea legii Republicii Moldova „Cu privire la creditarea în baz de ipotec”;
g)  de a activiza lucrul de informare în mediul arendailor i al proprietarilor de pmânt în problema
relaiilor de arend – termenul de încheiere a contractelor, tipul i formele plilor pentru arend,
drepturile i obligaiile pr ilor, în ce cazuri se restituie paguba pricinuit  i alte aspecte ale
relaiilor dintre pr i.
În general urmeaz s inem cont de faptul c arenda pmântului, fiind cea mai r spândit form 
de gospodrire pe piaa funciar  din Republica Moldova, se va mai menine înc mult timp, de aceea
anume statul are menirea de a-i asuma responsabilitatea de crearea unui climat favorabil relaiilor de
arend: a bazei legislative corespunztoare, a raporturilor creditar-bancare i fiscale, a structurilor
instituionalizate – asociaiilor de fermieri, cooperativelor, reelelor de întreprinderi mici de prelucrare a
 produciei agricole, firmelor de leasing i altor structuri orientate spre acordarea de servicii, climat care ar
oferi relaiilor în agricultur  un caracter civilizat, acceptat atât de locuitorii satelor, arendai i arendatori,
cât i de stat în general. 
 
Pentru arenda (lider)
Chestionar pentru sondajul “Arenda terenului agricol”
V   rug m s participa  i la sondajul de opinie referitor în problemele de arend   a
terenului agricol. Sondajul este efectuat de Centrul de investiga  ii strategice i reforme la
cererea Ministerului Agriculturii i Industriei Prelucr tore. Obiectivele sondajului – de a primi
informa  ia „din primele mâini” referitor la arendarea pmântului.
 Aprecierile i sugestiile Dvs. vor fi luate în considera  ie la elaborarea
recomand rilor pentru îmbunt  ire rela  iilor de arend  în agricultur  .
 Ancheta este anonim .
Operator __________________________ Data «_____» martie 2001
1 SRL
 3. Localizarea întreprinderii : sat ______________ , sector ___________________,
 jude  __________________________
1 Total ____________
 
 
 6. M rimea medie a unei cote de teren agricol _______________ ha 
7. Câte persoane care v-au dat pmântul în arend sunt angajai la întreprinderea Dvs. ______
 8. Termenul de arend  a pmântului ____________ ani
9. Avei contract de arend a pmântului cu proprietarii?
1 Da
2 Nu
1 Nu
11. Câi proprietari de teren au reziliat contractul cu Dvs.? ______
12. Care sunt cauzele rezilierii contractului? Indicai ___________________________________
13 . Condiiile de plat pentru arend 
1 Plat fix 
3 Mixt 
1 În bani
1 În totalitate
2 Par ial
1 În termenul stabilit
2 Peste termenul stabilit
  36
 17. Care este opinia Dvs., pentru ce termen este mai convenabil de încheiat
contractul de arend  a pmântului? ______ ani
18. Ai luat credite în decursul ultimului an?
1 Da
2 Nu
1 Pe termen scurt, pân la un an
2 Pe termen lung, mai mult de un an
20. Avei Dvs. contracte de arend a cotelor valorice?
1 Da
2 Nu
1 S r scumprai pmântul în proprietate personal 
2 S prelungii contractele cu arendatorii
3 S V refuzai de o parte din suprafeele agricole
4. S achiziionai tehnic agricol i utilaj de prelucrare a produciei
agricole
 2. Studiile Dvs.
Chestionar pentru sondajul “Arenda terenului agricol”
V   rug m s  participa  i la sondajul de opinie referitor în problemele de arend   a
terenului agricol. Sondajul este efectuat de Centrul de investiga  ii strategice i reforme la cererea
 Ministerului Agriculturii i Industriei Prelucr tore. Obiectivele sondajului – de a primi informa  ia
 „din primele mâini” referitor la arendarea pmântului.
 Aprecierile i sugestiile Dvs. vor fi luate în considera  ie la elaborarea recomand rilor
 pentru îmbunt  ire rela  iilor de arend  în agricultur  .
 Ancheta este anonim .
Operator __________________________ Data «_____» martie 2001
1 SRL
 jude  __________________________
3. Ai semnat contract de arend a terenului agricol cu arendaul?
1 Da
2 Nu
1 Da
2 Nu
 
 6. M rimea cotelor de teren agricol ale Dvs., ha
1 Total ____________
 7. Condi   iile de plat  pentru arend  
1 Plat fix 
3 Mixt 
1 În bani
1 Da
2 Nu
 11. Sunt îndeplinite condi   iile contractului?
1 În totalitate
2 Par ial
1 În termenul stabilit
2 Peste termenul stabilit
1 Da
2 Nu
  39
14. La aceast întreprindere sunt angajai i ali membri ai familiei Dvs.?
1 Da
2 Nu
15. Ce Va determinat s dai terenul Dvs. în arend?
1 Starea sntii
5 Altele (indicai)
 _________________
16. Ai semnat contract de arend a proprietii Dvs. ( cota valoric)?
1 Da
2 Nu
1 S prelungii contractele de arend 
2 S reziliai contract, s transmitei terenul altui lider
3 S reziliai contractul i s prelucrai pmântul de sine
stttor
 1.Vârsta Dvs. ______ ani
 2. Ce ocupa  ie ave  i la moment?:
1 Pensionar
2 omer
5 Angajat la alte întreprinderi