argument studii şi însemnări convergenţe lecturi critice

Argument

Studii şi icircnsemnări

Convergenţe

Lecturi critice

ACTA CENTRILUCUSIENSIS

nr 4A2016

Centrul de studii DacoRomanistice LUCUSTimişoara

ISSN 2343-8266ISSN-L 2343-8266

httpwwwlaurlucusro

Colegiul ştiinţificcoordonator prof univ dr Dan Negrescusecretar prof univ dr Sergiu Drincumembri profunivdrŞtefanBuzărnescu(Timişoara) confunivdrValy-GetaCeia(Timişoara) lectunivdrMădălinaStrechie(Craiova) muzeografprincdrCălinTimoc(Timişoara)membri de onoare drAgnieskaTomas(VarşoviaPolonia) cercştdrLeonardVelcescu(PerpignanFranţa)

Colegiul de redacţie

director LaurenţiuNistorescusecretar de redacţie Daniel Haiducredactori CătălinBorangic AntuzaGenescu DanielaDamian

Responsabilitateaasupraconţinutuluiarticoleloraparţineicircnmodexclusivautorilor

4

Cuprins

ArgumentClaudia S Popescu _7

Tema limes-ului dacic icircn izvoare literare

Studii şi icircnsemnăriLaurențiu Nistorescu 12

Pontul Stacircng și războaiele mithridatice

Laurențiu Nistorescu 19Lista regală a Daciei Magna un model extins (I)

Bogdan Muscalu Mihaela Muscalu 34Cacircteva consideraţii privind aşezările sarmatice din Barbaricum-ul vest-dacic

Remus Mihai Feraru 44Politica religioasă a icircmpăratului Heraclie (610-641) icircntre reconciliere și constracircngere

ConvergenţeMădălina Strechie 66

Latina militară şi impactul ei mentalitar (II)

Constantin Elen 75O atestare a Crăciunului la Vergilius

Lecturi criticeAgnieszka Tomas 79

Elaion Despre producția uleiului de măsline icircn Syro-Palestina romană și timpuriu bizantinăhellip dar nu numai

5

Basarab Constantin 82Cronica Cercetărilor Arheologice din Romacircnia - 2016

Constantin Elen 84Ephemeris Napocensis 26

Daniel Haiduc 85Uitarea Romei

Călin Timoc 87The Lower Danube Roman Limes

6

Argument

7

Claudia S Popescu


Unadintreproblemele inutilcomplicate icircnexegeza istoriograficăde lanoiestecea adatării limes-urilordinDacia cuprecădere a celuidinCacircmpiaTisei1Problemadatării acestor sistemede amenajări strategice estemetodologic vorbind un element-cheiealanalizeișievaluăriiglobalea limes-urilorelfiindstracircns legatde identificareaautorilorșiobiectiveloracestoramenajăriiarprinrecurențădeclarificareaunoraspectemajorealetransformărilorinstituționaledinariiledemo-teritorialeadiacenteCaracteruldecomplicație inutilăpecare-l incriminămceamaimareparte (icircnsenspurcantitativ)aopțiunilordeinterpretarendashnușidecercetareefectivădeterenndashatemeilimes-urilor punesubsemnulicircntrebăriifaptulcăacesteaaufostrealizateicircnepocaromanăclasicădindispozițiaautorităților imperialeșicumijloacele (tehnologice logisticeșamd)aflatelaicircndemacircnaacestoraicircnpofidafaptuluicăacestautoratesteexplicitșirepetatafirmatdeizvoareleliteraredinepocă

Nus-aprocedatpacircnăacumdinpăcatelarealizareaunuiinventargeneralalsurselorliterareprivitoarelaacestsubiectIcircnperspectivaunuiastfeldedemersșiicircncompletareaunorpiesesemnalatedejadecolegiidinCentrulrdquoLucusrdquo2neicircngăduimsămaisemnalămdouămărturiideepocăCeadintacirciicirciaparțineunuiadintreautoriiprezumațiaicorpusuluiHistoria AugustaAeliusSpartianuscăruiaicirciesteatribuităbiografiaicircmpăratuluiHadrianAcesta consemnează rdquoIcircn regiunile icircn care barbarii nu sunt ținuți icircn loc de racircuri suntoprițidintimpulluiHadriandemariobstacoledepămacircnticircntăritecupalisaderdquo3

Formulareaestepreaexplicităpentrua lăsa locdedubiicuprivire la faptulcăvizeazăexplicitsistemuldelimesuricucares-aicircnconjuratImperiulRomandupăasumareadeciziei politice de a renunța la rezolvarea problemelor de vecinătate prin expansiuneteritorialăFărădubiiesteșimomentulprecisallansăriiacesteimarioperațiunilogisticedeciziadestopareaexpansiuniiteritorialei-aaparținuticircmpăratuluiHadrianprinurmarenu arede ce să ne surprindă că același suveran a dispus și fortificarea frontierelor Icircnsubsidiaracestpasajnemaicertificăunaspectimportantfaptulcăsistemuldelimes-uri 1ProblematicaamaifostabordatăderevistanoastrăicircnarticolelerdquoMarginaliilaproblemalimes-uluivest-dacicrdquo(LaurențiuNistorescuACL1B2013)rdquoCareeraudefaptgranițelenord-dunărenealeImperiuluiRomanrdquo (Constantin Elen ACL 3A2015) și respectiv rdquoContribuții la identificarea etno-politică alimiganțilorluiAmmianusrdquo(LaurențiuNistorescuACL3A2015)icircnconexiunecucareesteformulatășiintervențiadefață2ElementedereferințăexplicităsauimplicitălatemăaufostdejaidentificateicircnTabula Peutingeriana șiNotitia DignitatumprecumșilaDioCassiusIstorie Romană 7233AmmianusMarcellinusIstorie Romană3135(icircnplusfațădeampleleepisoadeconsacratelimiganților)PriscusPanitesAmbasadele3IordanesGetica12TeophilactSimocataIstorie Bizantină82-3șamd3SpartianusHistoria Augusta Hadrian126

8

eraunitar(aspectinsistentpusicircnevidențădecercetărilearheologice)ceeacendashicircncazulparticularalfrontierelorDacieiAugustindashnepuneicircnfațauneialternativecurăspunsunicfieacceptămcăicircntregulansambludelimes-urideaiciareaceeașiorigine4fietrebuiesăoferimoexplicațieconsistentăpentruoprezumatăexcepție5

Această lectură singura posibilă de altfel este validată și de descoperirilearheologice cele sistematice6 punacircnd icircn evidență deloc surprinzătormateriale (dar șitehnici) specifice secolului IIAnalogiile sunt de asemenea puternic argumentativeprofilulșitehniciledelucruidentificatelaCovăsacircnțbunăoarăaufostpuseicircnevidențășiicircnzonacastrelordelaZwammendamșiCoelbrenpeunsegmentdelimesatribuitluiAntoninusPiusfiuladoptivșisuccesorulimediatlatronalluiHadrian

Readucemicircnatențieșiobservațiacăunlimes romannuserezumălavalurileșișanţurile de pămacircnt cu amenajările lor auxiliare (palisade turnuri de observație șa)acesteaavacircnddealtfelovaloaredefensivăfoarteredusă7(elenuputeaufacefațăunorinvaziigeneralizate)deoimportantăsemnificativmaiicircnsemnatăeraudrumurileprotejatedevaluri fortificațiidesprijindinvecinătateșiașezărilepermanenteasociateacestora

4 Desigur aceasta nu exclude posibilitatea unor intervenții ulterioare (chiar radicale dacă avem icircnvederefaptulcăcelpuținicircnregiuneamlăștinoasăaCacircmpieiTiseiimpactulfactorilordemediuvafifostsemnificativmaidistructivdecacirctoricerdquoefectsecundarrdquoalbulversărilorpolitico-militare)5SubscriemfărărezervelaobservațiacoleguluiConstantinElen(Elen2015)căaliniamentulcarestrăbatemedianaMunțilorApuseniNUesteunlimescioarterăinterioarăaprovincieiDaciaAugusti(numaipuținstrategicăfieșidacăluămicircncalculfaptulcăasigurălegăturarapidăacapitaleiprovincialecucelmainordicavanpostmilitardelaPorolissum)precumșilaopiniatotmaiacceptatăcălimes-uluneiadintrecelemaiexpuseprovinciinuputeafi trasatprintr-o regiuneaflată icircn imediatavecinătateaunuiadintrecelemaiimportantezăcăminteauriferealeImperiului(celdelaAlburnusMaior-Ampelum)careicircnplusnuofereanicicelemaimăruntefacilitățidesupraveghereicircntimprealaBarbaricum-ului6Celemaiimportanteinvestigațiiaufostefectuatedearheologiitimișoreniicircnperioada1999-2001icircnzonacenturiirutiereaTimișoareifiinddescriseicircnvolumulrdquoSăpăturilearheologicepreventivedelaDumbrăvițardquo(FlorinDrașovean et alii EdWaldpressTimișoara 2004) Foarte valoroase s-au dovedit și cercetărileefectuateicircnzonaCovacircsacircnțicircnanul1966deechipaHorendt-Dorner-Boroneanț7Valoareatacticăeraicircnsădelocneglijabilălaaceastaadăugacircndu-seșioimportantăutilitatecomercial-administrativăicircntrucacirctpermitea(esteadevăratpetimpdepace)unbuncontrolalmișcărilordeoamenișidemărfuriimplicitșiotaxarevamalăeficientă

9

ndashoricircncazullimes-uluivest-dacicșiacesteasuntfărădubiidatabileicircnacelașiorizontcronologicNuvominsistaacumpeacestaspectobiectivulintervențieinoastrefiinddoartangent

Unaltfragmentliterardeepocăromanăpecaredorimsă-laducemicircndiscuțieesteindirectlegatădetemalimes-uluidarvizeazăexplicitimplicațiilepolitico-instituționalealeacestuiaUnautorrămasanonimacăruimărturiescrisăafostpăstratăicircncorpusulPanegyrici latiniafirmăcureferiredirectălaicircmpăratulConstantiusunuldintrefiiișisuccesoriiluiConstantincelMarerdquoCăcidevremeceparțiiaufostalungațidincolodeTigruprovincia Dacia restabilită (sublns)iarhotareleGermanieișiRhaetieiicircmpinsepacircnă la izvoarele Dunăriihelliprdquo8 Analizat izolat (o practică din nefericire excesiv derăspacircndităicircnexegezanoastră)textulapututpăreamultorcomentatoriosimplăicircnflorireretoricăaunuiautordecurteopiniaafostdealtfelicircmpărtășităchiarșideautoriiFHDR9careconsemneazăicircntr-onotădesubsol(33)rdquoNusepoateștiexactdacăestevorbadespreDaciaRipensissaudeunadinexagerărileatacirctdefrecventelapanegiricirdquo

Dacănuneputemaliniaacesteiopiniiestepentrucădispunem-șimetodologicnuavemvoiesăignorămndashdeunizvorextremdedetaliatalintervențieiaceluiașiicircmpăratConstantius icircn regiuneaDunăriimijlocii și a limes-uluiTisei (adică explicit la loculfaptei)notoriardquoIstorieromanărdquoaluiAmmianusMarcellinusLimes-ulestepelarginvocatdeAmmianusprinpopulațiileșiinstituțiilepolitico-militareasociateacestuiadesemnateplasticdreptlimes genteslimigantesCăpanegiriculcarevorbeadespreoDacia restituta la nordul Dunării nu exagera cu nimic ne putem convinge foarte ușor readucacircnd icircnatențieinformațiileluiAmmianusdespremodulicircncarelimiganțiipicensindashdesprecarenota benesunteminformațicăsuntlatinofonișicălocuiescicircncastreromaneicircnmunțiidin apropiere10ndashconfruntațicuicircnfracircngereavecinilorșialiațilorloramicensi11audecissănuopunărezistențăarmateiluiConstantiusșiaurecunoscutdinnouautoritateacompletăaImperiuluiRoman

Importanțamărturiei lăsate de panegiricul lui Constantius estemult maimaredecacirct poate părea la o lectură grăbităTermenul folosit esterestituta diferențiindnetstatutulDacieinord-dunărenedecelalprovinciilordelagranițacuImperiulParthieisaucuBarbaricum-ulgermanicnuavemicircncazulDacieide-afacenicicualungareaunuiinvadator12nicicuavansarea tacticăaunei liniidefrontierănicicuocucerireșinici

8 Panegyrici latiniIV(8)33cfFHDRIIpg80-819FHDRFontesHistoriaeDaco-Romanae(volumulIIcitataiciMihăescuetaliiEdAcademieiRSRBucurești1970)10DinapropieredeDunărereperulgeograficutilizatdeautorimplicitșidePincumoficiulimperialprincareeraugestionaterelațiilecuaceastăpopulațiedaco-romanășidelacareși-auatrasetichetadepicensipentru anufi confundați cu locuitoriiDaciilor sud-dunărene (Ripensis șiMediteranea)ReferințeledintextulluiAmmianusIstorie Romană171311Subscriem laasociereaacesteipopulațiidacice icircncăsuperficial romanizatăcu localitateaMiciadecareeraulegațiprindrumulcomercialdepevaleaMureșului(șinucuașezareaAcumincumdepemaluldreptalDunăriimijlociiașacumafirmăalțicomentatoricarenuexplicădecenus-a folositderivatulterminologicacumicensi)Faptulcărelațiilecuopopulațiefoederatăeraugestionateprintr-unoficiuaflatpeteritoriulaltorfoederaținuesteuncazsingularicircnrelațiileImperiuluicuvecinătateaoferindpedealtăparteosugestiesuplimentarăagraduluidecontrolpecareautoritățileimperialeicirclexercitauicircnDacianord-dunăreanăchiarșidupăașa-zisardquoretragereaurelianărdquo12Dacăpanegiriculs-arfireferitlaunadintreDaciilesud-dunărene(careicircnepocaconstantinianănus-au

10

cuicircnfracircngereauneiinsurecțiicioreinstituireauneistăriprecedenteAceastaicircnseamnămaidirectspuscăautoritateaimperialăcontinuasăconsidereteritoriulDacieiAugusticafiindo posesiune care-i aparținededrept și pe care a redobacircndit-oDe altfel știmcăprintrenumeroaseletitluripecarefiulluiConstantincelMareșile-aasumatnus-anumăratșiceldeLimiganticus13

aflatniciodatăicircnsituațiadeafidestructurateinstituționaldeșiausuportatuneleinvaziiepisodice)arfifolosittermenulalungareredactopecare-lutilizeazăicircnaceeașifrazăicircnrelațiecuparții13AșacumademonstratcolegulLaurențiuNistorescu(icircn Raporturile dintre populațiile de frontieră și instituțiile Imperiului Roman Cazul limiganțilorrdquoQuaestionesRomanicaerdquonrII2pg839-847EdJatePressUniversitateadeVestTimișoaraSzeged2013)termenul limigantacopereaicircnepocaconstantinianăungraddeasocierelaImperiusuperiorceluidefoederatinstituțiafiindreglementatăicircnstracircnsărelațiecuceainternădelimitaneu

11


12

Laurenţiu Nistorescu


The Left Pontus and the Mithridatic Wars

Abstract1 The so-called ldquoMithridatic Warsrdquo had the nature and scale of a world war in terms of the Antiquity The Left Pont was directly affected by the state of war and felt its consequences In particular the outcome of the battle of Chaeronea in the year 86 BC when the Getic leader Dromichaites (a different character than Lysimachusrsquos opponent at the turn of the IV III BC centuries) and the military body he ordered disappeared created circumstances that motivated Deceneu to conclude an alliance with Burebista

Cuvinte cheie Mithridates campanie militară geto-daci coaliţie antiromanăKeywords Mithridates miltary campaign Geto-Dacians antiroman coalition

ŞtimdelaAppiancăpretextuldeclanşăriiicircn7574icircHraceleide-atreiafazearăzboiuluiromano-elenistic(celde-altreilearăzboimithridaticdupăformulaconsacratăistoriografic)l-aconstituitsituaţiacreatălamoartearegeluiNicomedesalIII-leaEuergetesalBithynieiicircntrucacirctacesta-şilăsaseregatulRomeiMithridatesaintervenitmilitarinstalacircndunpretendentfidelpeNicomedesalIV-lea-gestcalificatdeSenatulRomeidreptabuzşiurmatdedeclarareastăriidebeligeranţăRegelePontuluirecruteazăsciţisarmaţişibdquopeaceitracicarelocuiaude-alungulDunăriişiicircnmunţiiRhodopişiHaemusdimpreunăcubastarniineamulcelmaiviteazdintretoţirdquo-cuacesteicircntăririforţacombatantăreunitădeEupatorajungacircndla140000depedestraşişi16000decălăreţi2Dacăceamaimareparteaconfruntărilormilitarepropriu-zisesepetrecicircnzonaStracircmtorilorcoaliţiaformatăicircnregiuneaDunăriideJosproduceprimeledefecţiunisemnificativeoparteacavalerieisciticecondusădeOlcabatreceicircntabărageneraluluiromanLucullus3PătrunsăicircnMareaNeagrăflotaluiLuculluscaptureazămaimultepolisurigreceştiprintrecareşimetropola

1StudiucofinanţatdinFondulSocialEuropeanprinProgramulOperaţionalSectorialpentruDezvoltareaResurselorUmane2007-2013codcontractPOSDRU15915S140863ndashCercetătoricompetitivipeplaneuropeanicircndomeniulştiinţelorumanisteşisocio-economiceReţeadecercetaremultiregională(CCPE)2AppianMithr12693AppianMithr1279

13

CallatisuluiHeracleaPonticaLaracircndulsăuMithridatessprijinitşideforţelearmenealeluiTigranespurcedelarecrutareauneinoiarmate(dedataaceastadinestulAsieiMinor)solicitacircndtotodatăprintr-oambasadăajutordinImperiulPart4EstemomentulicircncarepescenăaparegeneralulGnaeusPompeiusviitorul triumvirdarșiviitorulpartizanalalianţelorcugeto-daciiAcestareorganizeazăadministrativnoileposesiuniromanecelemaimultefiindicircncăzonedeconfruntaremilitară-astfelBithyniaTraciaPropontidaşiguraPontuluifiindtrecutesubcomandageneraluluiPubliusPiso5

UninteresaparteprezintăplanulbdquoderezervărdquoformulatdeMithridatesEupatorpecareAppiannuezităsă-lcalificedreptbdquohimericrdquodaracăruiiminenţăparesăficacircntăritgreuicircnviitoareleoperaţiunimilitarealetrupelorromanelaDunăreadeJosBazacircndu-sepesprijinulregeluiarmeanşicelpuţinpeneutralitateaamicalăaparţilorcomandantulgeneralalcoaliţieielenisticeintenţionasătraversezeCaucazulprinColchidasăocoleascăMareaNeagră prin nord (unde conta pe sprijinul principalelor triburi scitice dar şi albosporanilor icircnpofidafaptuluicăicircnsuşifiulsăuMacharespecare-l instalasecaregenu-l susţinuse) şi să coboare prin ţinuturile bastarnilor şi geţilor spreTracia să ataceMacedoniasăurcepeDunăreprinPannoniaşisăataceItaliatraversacircnd Alpii6MithridatespuneicircnpracticăprimaparteaplanuluidebarcacircndicircnRegatulBosporanundeestebineprimitdeprincipiisciţi icircnvremecefiulsăuMacharesevităjudecatasinucigacircndu-se-numaicăşiGnaeusPompeiusestepregătitsăurmezeaceeaşistrategieavanseazăpacircnăicircnţărileCaucazuluiicircnfracircngerezistenţatrupelorluiTigranesalArmenieişicoalizeazăicircnjurulsăupopulaţiilePontuluiDrept7 icircntrerupacircndliniiledecomunicaţiealeluiEupatorşi posibilitatea joncţiunii cuparţiiNueste lipsit de interes să semnalămcă şi celebralaquorăscoalăraquoaluiSpartacusdin73-71icircHresteasociabilăacestuilaquoplanderezervăraquourzitdeMithridatesEupatordacănucaparteintegrantăşiiniţialăaplanuluicelpuţincaelementfavorizantrebelullaorigineunprincipetrac8evadasedelaCapuaşiseicircndreptasespresudulItalieicuvăditaintenţiedeapărăsipeninsulaicircnmomentulsosiriisalelaThurii(lafinalulanului83 icircHr) - icircnsădupăooarecarestaţionare icircnsudulfiloelenistical Italiei(răstimpicircncareputempresupunecăis-aupusladispoziţieresursefinanciareşilogisticepentruonouămisiune)icircn72icircHraparentsurprinzătorSpartacusseicircndreaptăspreAlpitransformacircndu-şi susţinătorii icircntr-o cvasi-armată ca pentru icircntacircmpinareamarii armatepanelenisticeanunţatădeMithridatesDacăaceastavafifostcuadevăratmisiuneaasumatădeSpartacuseanuafosticircncununatădesuccesstrategiiRomeineadmiţacircndsă-şidislocetrupeledinteatrelederăzboicircumponticeşioptacircndpentrurezolvareasituaţieidinItaliacumijloacelocaleIndiferentcarevorfifostacorduriledintreSpartacusşiMithridatescel din urmă i-a sărit icircn ajutor rebelului trac din Italia determinacircndflotaCiliciei să-ivinăicircnajutor-poatecugacircnduldeautilizaulterioraceastăarmatăpeteatrelederăzboidinEstDinpăcatepentruSpartacusCiliciaa fost icircnglobatăchiar icircnacelemomenteicircn posesiunile microasiatice ale Romei laquopiraţii cilicieniraquo fiind nevoiţi să-şi modifice

4AppianMithr1284-875AppianMithr12956AppianMithr12101-1027AppianMithr12103-1058PlutarhCrassus8CelmaiprobabilneamultracdincareproveneaSpartacuseracelalmaedilor

14

atitudineafaţădeevenimenteledinItaliaCuforţeledecimateşiizolaticircnafarapropriuluiregatregelePontuluiicircncearcăsă-şiadaptezedinmersplanurilepropunacircndu-leultimilorsăialiaţi(sciţiibastarniişitracii)carenunţacircndlatraversareaAlpilorsăocupeicircnschimbGalia9nădăjduindprobabilsă-şicompletezeacoloforţelearmateAjustareadeplannueraneverosimilăicircnanturajulluiMithridatesseaflauimportanţireprezentanţiaigalilorAppianreţinacircndşinumeleunuiadinaceştiaofiţerulBituitus10Demersuriles-audovediticircntr-unfinalzadarniceinstigatedePompeiuspolisuriledinBosforulcrimeean-ultimabazădeţinutădeMithridates-serevoltăicircmpotrivaacestuiacareicircnceledinurmăicircnanul63icircHrsevasinucide

Teritoriile şi formaţiunile politice din cuprinsul DacieiMagna au fost gradualantrenateicircnconflictajungacircndsăconstituieoveritabilăbdquolinieadouardquoarăzboiuluidintrecoaliţia pan-elenistică a lui Mithridates şi Roma icircncă republicană Coloniile greceştidelaPontulStacircngaufostprimelepieseantrenateicircnevenimenteelefiindicircnglobateicircnbdquoimperiulcircumponticrdquoconstituitdeMithridatesicircncăicircnaintedeanul89icircHr11IcircnacelaşianregelePontuluiaicircnceputsărecrutezeforţestrăinepentruproiectatulrăzboiicircmpotrivaRomeiprintreaceştia(Appianicircimenţioneazăexplicit)număracircndu-sebastarniişitraciindashicircnsănuoricaretracicipeceicarelocuiaulacircngăDunăre12precumşipeaşa-numiţiitraciautonomidinracircndulcărorasevadistingeregeleSothinus13comandantulatacurilordeavangardăasupraMacedonieidinanul89icircHrDacălaaceastădatăputemconsideracăajutorulbastarnilorşitracilordunăreni(geto-moesilor)s-apututlimitalafurnizareaunorcontingentelimitatemaicuracircnddestinateaduceriioraşelor-statdinPontulStacircngicircntabăraantiromană şi afirmării propriei suveranităţi icircn bazinulDunării de Jos după nimicireade către Sulla a primei armate de sub comanda generalului ponticArchelaus armatageticăseangajeazăicircnrăzboilacelmaiicircnaltnivelsubcomandasuveranuluisăudinacelmomentDromichetesAppianesteşiicircnaceastăchestiuneexplicitceade-adouaarmatăaluiArchelausfacejoncţiuneacuoasteaaflatăsubcomandaluiDromichetesicircnBeoţialacircngăTermopilendashiarprinenumerareacontingentelortracicechiaricircnainteacelorponticesciticecappadocienebitynienegalatieneşiphrigienenedăclardeicircnţelescăacesteaeraucelemainumeroase14IstorialuiAppiannuestesingurasursăanticăreferitoarelabătălia de laChaeronea aceasta este descrisă şi dePlutarh15 (care oferă aceleaşi cifrereferitoareladimensiunilecontingentelorangajate)TitusLivius16şiGraniusLicinianus17

9AppianMithr1210910AppianMithr12111Esteicircnsăposibilcaacestasă-ireprezintefiepegalaţiimicroasiaticifie(maiprobabilicircnopinianoastrădacăavemicircnvederetraseulproiectatalcampaniei)pescordisci11Avram-Poenaru-Bordea2001pg609-610CuacestprilejemporiilePontuluiStacircnginclusivceledesubprotectoratgetic(HistriaTomisşiCallatis)auemiscantităţimasivedestaterideaurmultpestenivelulunoremisiuniuzualeindubitabildestinatefinanţăriicampanieiantiromane12AppianMithr121513TitusLiviusPerioch7089şi7476Orosius5183014AppianMithr 12 40-41Autorul antic precizează că bdquofiecare neam icircşi are propriul său generalArchelausdeţinacircndcomandasupremărdquo15 PlutarchSulla 11-24NumeleluiDromichetesnuestemenţionatdaracestlucrunuicircnseamnăonegareaprezenţeisalepecacircmpuldeluptă16TitusLiviusPerioch 81 3 şi 82 5 Formulările lapidare de aici pot să aibă icircn vedere icircnsă doaratacuriletracilorautonomiasupraMacedoniei17 GrLicinianus3525

15

IdentitateageticăaluiDromichetesMithridaticul18şiaarmateisaleestesusţinutănunumaideprecizareaexpresădecătreAppianaloculuiderecrutare(regiuneaDunării)şi de icircncadrarea generică icircn familia tracilor ci şi de alte argumenteAstfel este cutotulexcluscaDromichetessă-ifireprezentatpeacei tracirămaşi independenţi19dupăconstituireaprovincieiromaneaMacedonieişitransformarearegatuluiTracieipropriu-zise(sud-balcanice)icircntr-unstatclientelarRomeiicircntrucacirctacesteneamuridispuneaudeunpotenţialmilitar-demograficprealimitatpentruafurnizaunvicecomandantalarmatelorreunite iardupădezastrulde laChaeronea(undedincei120000de luptători reuniţisupravieţuiescdoar1000020)n-armaifiavutresursesăsusţinăhărţuielileantiromanedin

aniiurmătoriexpresmenţionateicircn sursele antice21 Implicaţioricum icircn evenimente aceştiavor face obiectul represaliilorromanechiaricircn85icircHr22ndashceeace nu se poate spune despreTracia

Cu totul surprinzătordacă am presupune că traciilui Dromichetes ar fi provenitdin Tracia sud-balcanică acestregat din imediata vecinătate afrontierelor statale romane (prin

provinciaMacedonia)nufaceobiectulniciuneicampaniidepedepsiredecarenuestescutitănicioaltăformaţiunecarealuatpartealuiMithridatesicircnrecenticircncheiatulrăzboiMaimultacestregatalTracieivacontinuasăbeneficiezepacircnăicircnprimeledeceniialesecolului următor de o aproape fără echivalent autonomie icircn raport cu StatulRomeiprivilegiucarenupoatefiexplicatdecacircticircntr-unsingurmodicircntotacestrăstimpTraciaodryssăadoveditoexemplarăfidelitatefaţădesuzeranulitalicDealtfelstatultracilorsudicinuparesăfiavutpreamulteopţiunidupăceledouăbătăliidelaPydnadin168şi148icircHrcareaupecetluitsoartaMacedonieitutelaredepacircnăatunciteritoriulregatuluifusese amputat ca despăgubiri de război şi un dispozitivmilitar impresionant staţionaicircnpermanenţă la frontierele sale icircnprovinciamacedoneanăEvenimenteledin secolulcare s-a scurs după prima bătălie de la Pydna au creat de asemenea un context caredescurajaoriceproiectdedefecţiunearegatuluiTracieiteritoriulsăuaconstituitcumarefrecvenţăteatruderăzboisaucelpuţinzonădetranzitpentrutrupeleromaneaflateicircn

18Folosimacestdeterminantonomasticpentrua-ldiferenţiaperegelegetalmomentuluidepredecesorulsăumaiilustruicircnistoriografiedinvremealuiLisimach19Maediibesiienetiidardaniisintiişa20AppianMithr124521AppianMithr1255Suntexplicitnominalizaţidardanii sintii şieneţii care făcuserădealtfel şiobiectultratatuluiicircncheiatlaDardanosicircntreSullaşiArchelausIcircnplusnumeleunorregiaiacestora(precumdejamenţionatulSothinus)suntcunoscutedinalteizvoareneputacircndu-sestabiliolegăturăcuDromichetes22 TitusLiviusPerioch833GraniusLicinianus3527-28AppianMithr55PseudoAureliusVictor757

16

mişcaresprefronturiledinOrient(mairarşipentruoperaţiunileantiromane)AdăugămunultimargumentcareeliminăposibilitateacaTraciaodrysăsăfiparticipatdepartealuiMithridates icircn bătălia de laChaeronea din 86 icircHr numele regelui care a domnitpesteacestregaticircnaniiante87ndashpost79icircHrestecunoscutdinsurseleanticeşinuesteDromichetesciSadalas23

Dacă Tracia clientelară Romei nu a participat la coaliţia antiromană a luiMithridatesşievidentnuafăcutobiectulvreuneicampaniiderepresaliiregatulGeţieiafosticircnschimblovitderăzbunarearomanăEstedreptSullanuapututacţionaimediatatacirctpentrucăeradejaangajaticircnpreamulteoperaţiunidesecurizareaexterioruluidupăicircnfracircngerealuiMithridatesndashşiaicitrebuiesubliniatcăoperaţiuneacondusădeLuciusScipio icircmpotriva scordiscilor chiar icircn anul următor 85 icircHr a făcut parte din aceastăpoliticăderepresalii24-cacirctşipentrucăSullatrebuiasă-iicircndrepteatenţiasprerezolvareaconflictuluiinterncupartizaniiluiGaiusMariusContraataculromanaveasăseproducăabia icircn cursuldeceniuluiurmător cacircnd legiunilegeneraţieide lideri pregătiţi deSullaaveausăatacelanordulMunţilorHaemuspeunfrontlargicircnsădoardupăcenou-creatularchedesubcomandaluiBurebistaaveasă-şimarchezesferadeintereseprintr-unatacgeneralizaticircnIlliriaicircnanii78-74icircHr25dupăpreluareacontroluluitacticromaniivoratacaprinClaudiusPulcher icircn78-76 icircHrşiprinScriboniusCurio icircn74 icircHr26 -cacircndscordisciisuntrespinşidinnoupesteDunărealiniamentatinspentruprimaoarăcuacestprilej şi prinMLucullus icircn73-71 icircHr27 ndash cacircnddupă icircnfracircngereabessilor campaniacontinuăpacircnălaDunăreicircmpotrivamoesilorgeţilorşiacelorşaseoraşe-statalePontuluiStacircng(HistriaDionysopolisOdessusMesembriaCallatisşiApollonia)susceptibiledea(re)devenibazăoperaţionalăpentrunouainsurecţieantiromanăiniţiatădeMithridates

LaaceastădatăicircnsăGeţialuiDromichetesMithridaticulabsorbiseşoculbătălieidelaChaeroneaicircncareşi-apierdut(potrivitreconstituiriipecareopropunem)deopotrivăsuveranulşiceamaimareparteaarmateiDeznodămacircntulbătălieigenerase icircnregatuldanubianocrizămajoră tocmaipentrucărepresaliileromanedeveniseră iminentePeacest fond icircn prim-planul scenei politice getice icircşi face apariţia un personaj care vadobacircndiicircntimpoexcepţionalănotorietateDeceneuŞtimdelaIordanescăacestavasosilacurtealuiBurebistaicircnanul82icircHranicircncareSullaalichidattulburărileinternedinItaliaşiputeareluaofensivaicircmpotrivatabereiluiMithridatesInformaţiaesteconfirmatăgenericdeStraboncareprecizeazăşifaptulcăanterioracesteivizitecuurmărimajoreDeceneusacerdotulsupremalGeţiei28ldquorătăcisemultăvremeprinEgipt[]baicircncăde

23McGing1986pg62nota83şiWallbank1985pg196nota33IcircnconflictulanalizatregeleSadalasaoferitsprijinluiSullaprintr-uncontingentcomandatdeAmatocusalluiTeresndashgestulfiindconsemnaticircntr-oinscripţieaşezatăchiarlaChaeronea24Campanias-asoldatamintimcualungareapesteDunărelascordiscilorşineutralizareapetermenlungamicilortriburitracicedincentrulPeninsuleiBalcanice25ContraataculcondusdeconsululAppiusClaudiusşilegatulsăuFonteiuspestefrontierelenordicealeMacedonieiesteconsemnatlaCiceroFonteius44TitusLiviusPerioch913FlorusEpitome3934EutropiusVI21Orosius52317-2026 TitusLiviusPerioch924CSallustiusCrispusHistoria260FrontiniusStratag427 TitusLiviusPerioch971şi101 AmmMarcelinus27411 Orosius634Appian Illyr3028Strabon735bdquoPecacircnddomneaasuprageţilorBurebistacinsteademaisus(demnitatealuiZalmoxesndashnn)oaveaDeceneurdquoşi16239

17

untimpfusesesocotitşizeurdquo29NuputemsănuobservămcăperegrinărileicircnEgiptaleluiDeceneusedesfăşoarătocmaiicircnintervaluldintrebătăliadelaChaeroneaşivictorialuiSullalaRomaadicăicircntr-unrăstimppecaretabăraelenisticăicircncercasă-lfoloseascăpentru refacerea forţelor Icircn acest orizont cronologic la conducerea Egiptului se aflaPtolemeual IX-leaSoter suveran aflat icircntr-un anumitgradde icircnrudire cuMithridates(care-lşisprijiniseicircnobţinereatronului30)carefuseseicircmpiedicaticircniarnadinanii87şi86icircHrsăiapartelaconfruntareadelaChaeroneaprinblocadanavalăasupraAlexandrieiefectuatădeflotaluiLuciusLucullus31

UndetaliudeloclipsitdeimportanţăatacirctPtolemeuSotercacirctşirudasaMithridates(care-şimarcastatutulreligiosprinadoptareasupranumeluiDionyssos)ginereleacestuiaTigranes alArmeniei getul Deceneu (sacerdot al aceluiaşi cult ca şi Zalmoxes32) şialţicacircţiva lideriaicoaliţieipan-elenistice33 sunt legaţi icircntreeiprinordinulsacerdoţialdionisiacConstatarea nepermite să detectămcare a fost nudoarmobilul vizitei (sauvizitelor) lui Deceneu icircn Egipt ndash icircncercarea de a obţine sprijin pentru regatul săurămasdescoperiticircnfaţaunuiiminentatacroman-cişiprocedurilecareaucaracterizatdesfăşurarealorconsacrareareligioasăactcareechivalacurecunoaştereainternaţionalăacalităţiidesuveran34AvemtoatetemeiurileaşadarsăapreciemcăicircncondiţiilecreatedupădezastruldelaChaeroneasacerdotulsupremalregatuluiGeţieişi-aasumatregenţastatului său icircn icircnţelegerecucoaliţiadincareGeţia făceapartendashdar şi căprocedacircndastfelproblemadesecuritatenuafostrezolvatăcidoars-aucreatmijloacelepentruorezolvareviitoareChiarcuvacanţalatronicircncheiatăstatulgeticrămacircneadescoperitlacapitolulmilitar iaraceastăproblemăafostrezolvatăputemconchideprinalianţapecareDeceneuanegociat-ocuBurebistaicircnanul82icircHrlacurteaacestuia

Bibliografie selectivăIzvoare literare

AppianAppiandinAlexandriaHistoriaRomana HWhite(trad)EdLoebHarvardUniversityPress1972 FrontiniusFrontinusSextusIliusThe Stratagems ndash The Aqueducts of RomeEdHarvardUniversityPress1993 StrabonStrabonGeografiavolIIIIIIEdŞtiinţificăBucureşti197219741983

29Strabon731130AppianMithr122331Bevan1989p340-34132 Reconstituirea pe care am propus-o (Nistorescu 2010) pune icircn evidenţă faptul căZalmoxes era nutitularulunuicultpropriucisacerdotalluiDionyssosPecaledeconsecinţăDeceneureprezentaacelașisacerdoțiu33PrintreaceştiasenumărăAcorniondelaDionysopolisdiplomatulluiBurebistacareconforminscripţieice-iestededicatădevinesacerdotalacestuicultchiar icircnvremeaiernării icircnScitiaMinora luiAntoniusHybrida(Bejan-Măruia2003p102-103)34Avemdealtfelunprecedentnotoriupetrecut tot icircncadrul cutumiaraldiplomaţiei egiptene la14noiembrie332AlexandrucelMareafostconsacratcafaraonşizeualEgiptuluipecare-leliberaseprintr-oceremoniepetrecută laMemphis(Cawthorne2004pg37)Alexandrueraconsideratafi icircncarnarea luiHoruszeudintriadadelaTebacăruia(cazeu-care-icircnvie)icircicorespundeicircnspaţiultraco-elenisticDionyssos

18

TitusLiviusTitusLivius1976 Ab urbe conditavol1+2MarinescuNourA(trad)EdMinervaBucureşti1976

Literatură modernă Avram-Poenaru-Bordea2001AvramA Poenaru-BordeaGh Coloniile greceşti din Dobrogea icircn Petrescu-Dacircmboviţaamp alii (ed)bdquoIstoriaRomacircnilorrdquovolIbdquoMoştenireatimpuriloricircndepărtaterdquoEdEnciclopedicăBucureştipg533-634 Bejan-Măruia2003BejanAdrianMăruiaLiviuIstoria şi civilizaţia geto-dacilorEdUniversităţiideVestTimişoara Bevan1989BevanEdwinRThe House of PtolemyAresPublishersIncChicago Cawthorne2004CawthorneNigelAlexander the GreatEdHPLtdLondon McGing1986McGingBCThe Foreign Policy of Mithridates VI Eupator King of PontusEdLeidenEGBrill Nistorescu2010NistorescuLaurenţiuO propunere de identificare a lui Rex HistrianorumicircnbdquoBibliothecaHistoricaetArchaeologicaUniversitatisTimisiensisrdquoTimişoaranr12pg173-181 Wallbank1985WalbankFrankWilliamSelected papers studies in Greek and Roman history and historiographyEdCambridgeUniversityPressCambridge

Webografie Liviushttpwwwliviusorgli-lnlivyperiochaeperiochae00html20042015

19

Laurențiu Nistorescu

Lista regală a Daciei Magna un model extins (I)

The royal list of Dacia Magna an extended model (I)

Abstract As an instrument that reflects institutional continuity and allows the analysis of its mutations the royal list was little used in connection with the evolution of the Geto-Dacian society In fact after its first organization by Hadrian Daicoviciu only a few details were added to it but no extensions were developed However the continuity of the most visible institution of the Geto-Dacian society which reached the state level several centuries before Burebista can be detected both before and after the reign of this specific king The proposed extension of this analysis model takes into account that the Geto-Dacian society experienced not only state continuity but also association and secession formulas

Cuvinte cheie regalitate continuitate instituţională Charnabon Seuthes Kothelas Dromichaites MoskonKeywords royalty institutional continuity Charnabon Seuthes Kothelas Dromichaites Moskon

DacăacumjumătatedesecolHadrianDaicoviciunus-arfiostenitsăunificeicircntr-unsingurinstrumentcronologicpuțineledatecunoscutepacircnăatuncidespreregiidacidelaSarmizegetusa1aceștiaarfifostșiastăziamintițiicircnistoriografianoastrăneicircndoielniccanișteoarecari căpetenii de triburi care se adună și se risipescdepeun anpe altulșinudreptceeaceaufostcuadevăratsuccesori icircnocupareaunuiașiaceluiași tronndashadicăexponențiidevacircrfaluneiinstituțiistatalecareaparticipat icircnaceastăcalitate laeconomiaevenimențialădelacumpănacelordouăereNuamfolositaccidentaltermenulldquoneicircndoielnicrdquooparteacercetătorilordebunăintențiecontinuăsăperceapăregalitateadacicășiastăzicasimplamanifestareauneișeferiieludacircndastfeldinnefamiliarizareacuexigențeleanalizeiconceptuale(carereclamăprintrealteleconsecvențăicircnvehiculareainstrumentaruluiinterpretativ)implicațiilepecareleatragecontinuitateainstituționalăIcircncășimaigravestefaptulcăaceastăpăguboasăndashșidevremeceeaintrăicircncoliziunefrontală cu datele furnizate de izvoarele literare și de analiza logico-istorică totalneștiințificăndashpercepțienuafostdelocdepășităicircnceeacepriveșteregalitateaceleilalte

1DaicoviciuH1968pg124-130(capitolulrdquoSoartastatuluidactransilvăneanrdquo)

20

componentemajoreaDacieiMagnaregatulgeticAșaseexplicăndashicircnsănusejustificăndashdecespreexempluautorulunuiadintre

comentariileprivitoarelaconfruntarealuiLysimachdinprimulvolumaltratatuluideistoriealAcademieiRomacircne2resimtenevoiadeapuneicircntreghilimelerdquoregatulrdquoluiDromichaitesnu icircnaintede aprecizapentru anuaveadubii despre rostul acestorghilimele căne-

am afla icircn fața unei doar rdquoipoteticecontinuități politicerdquo Seriaargumentelor care probează că nuexistăniciojustificareicircnrezervadeavorbidesprecontinuitateinstituționalăeste foarte lungă și am evocat-o icircnmaimultedindemersurilenoastrenevom limita aici doar la acelea carederivă din contextul evenimențial șidinreflectareanemijlocităaizvoareloradiacente Icircn generația anterioarăcelei icircn care se manifesta ca regeDromichaites geții ndash a se icircnțelege

regatulstatulgeticpentrucăașaesteaceastăformațiunedesemnatădecontemporani3ndashfacdecelpuțindouăoridovadauneisemnificativeforțemilitarăicircntacirciicircnanul335icircHrcacircndicircl icircmpiedicăpeAlexandruMacedonsă-șifixezeuncapdepodlanordulDunăriiiar a douaoarădupădoarpatru ani icircn331 icircHr cacircnd aceeași armatăgetică respingeicircnapoipestefluviuarmatacondusădegeneralulmacedoneanZopyrionAvemdecide-aface cu o capacitate demobilizare probată icircnfiecare generație4 care implică o puterepoliticăconcentratăunsisteminstituționalstabilșilongevivdecicuunstatdecicuocontinuitate politică explicităDincolode lectura logică univocă neobligă la aceeașiinterpretaremențiunilecorespondentealesurselorantice

Așa cumne asigurăDiodor5 principala cauză a războiului geților cu diadohulLysimachoconstituiaunteritoriuocupatdeceldinurmănudoarcăexistențaunuilitigiudenaturăteritorialăcertificăexistențaafirmareauneirelațiideproprietateaputeriipoliticefațădearealulocupat(ceeaceconstituieocondiția sine qua nonainstituțieistatale)ciputemobservacums-adezvoltatacestlitigiude-alungulmaimultorgenerațiidecicums-amanifestaticircnaceastăchestiuneparticularăcontinuitateainstituțională

Cea dintacircimențiune cunoscută care poate fi asociată litigiului avacircnd ca obiectteritoriile getice sud-dunărene este cea referitoare la intervenția regelui macedonean2Vulpe2001pg4633 Faptul că autorii antici se referă frecvent la geți ca la un personaj colectiv ndash precum icircn formulareaexpeditionem in Getas faceretaluiCurtiusRufus(Rufus10144)ndashnuconstituieuncazspecialastfelderaportărifiindutilizateșiicircnlegăturăcuentitățiinstituționaledeindubitabilăstatalitateIcircnsăatuncicacircndautoriidorescsăpunăicircnevidențăformațiuneapoliticăsauconducătorulacesteiaapeleazălaterminologiaconsacrată instituțiilor statale regatul fiind desemnat ca arhestăpacircnire mai rar ca politeiaformațiunepoliticăiarregelecabasileos (precumlaStrabon738Dromichaiteshellip Geton basileos)4 Subliniem că icircn timpul lui Dromichaites mobilizarea se face pentru un conflict de lungă duratăconfruntareacutraco-macedoneniiluiLysimachicircntinzacircndu-secusaufărăsincopepeaproapeundeceniu5Diodor2111

21

FilipalII-leaicircmpotrivaregeluiscițilorAtheasdinanii341-340icircHricircncontextulcăruiatatălluiAlexandrucelMareicircșiasumă(dupămariajulcuprințesaMedafiicaregeluigetKothelasRex Histrianorum6)calitateademoștenitoralregatuluiGeției7AsumareaesteexplicităizvorulmenționacircndritualuldegrănițuireprinridicareauneistatuialuiApollolagurileDunării8Reafirmareaautoritățiimacedoneneasupra teritoriilorde laDunăreimplicitșiintimidareagețilorcarearfipututicircncercasă-șirecucereascăvechileposesiuniicircncontextulpregătiriiconfruntărilorcuperșiiaconstituitșiprincipalamotivațieacampanieiluiAlexandrucelMare9dinanul335icircHrIcircngenerațiaurmătoaremaiexacticircntreanii300-292icircHrDromichaitesseconfruntăcuLisimachpentruacelașiteritoriuesteposibilca acesta să fi preluat controlul asupra Geției sud-dunărene icircn prelungirea autoritățiimacedonenedarnuputemexclude icircnacest stadiualcercetărilorniciposibilitateacagețiisăfifructificaticircnfracircngereaguvernatoruluimacedoneanZopyrionșisă-șifirecuperatteritoriileicircncădin331icircHrpentrucaapoiLysimachsălereocupeicircncontextulluptelordintrediadohiialexandrinieni10Ogenerațiemaitacircrziudupăce-șireinstituaserăpropriaautoritateasupraținuturilordelasuddefluviugețiisuntnevoițisă-șirestaurezegradualsuveranitateaasupraexactacelorași teritoriidupătulburăriledestatus quo produse de mareainvaziecelticădin279icircHrșiinstituireaașa-numituluirdquoregatdelaTylisrdquo11ndashicircnfaptunregimdeocupațieinstituitdegruparealuiComentiolusasupraTracieipontice12Acestaesteprocesulpecareicirclsurprindeinscripțiahistrianăcare-lmenționeazăpeZalmodegikosșideciziasadeainstituitaxeasupranavigațieișipescuituluipeDunăre13semncălaaceadatăndashZalmodegikosdomneșteicircnprimajumătateasecoluluiIIIicircHrdeciicircnimediatasuccesiunealuiDromichaitesndashregatulgeticicircșireinstituisecontrolulasuprafluviuluiesteadevăratvormaitrececacirctevadeceniipacircnăcacircndautoritateadinaștilorgețivaficompletrestauratăasupraținuturiloricircncauzătotdintr-oinscripțiehistrianăfiindinformațicăsprejumătateaaceluiașisecoltoatecetățilegreceștidinPontulStacircngicirclrecunoșteaucasuveran

6DespreargumenteleprivindidentificarealuiRex Histrianorum cuKothelaslaNistorescu20107Iustinus921Frontinius2420SatyruscfAthenaios12557bși13556b-dIordanes1065Fapt demnde reținutFilipnu-și asumă suveranitateapeste icircntregul regat geticfiedinmotivepractice(instituireaautoritățiisaleasupra teritoriilornord-dunăreneridicadificultăți logisticeșisauputeaangajanoiconfruntărinedoriteicircncontexulpregătirilorpentrucampaniaanti-persană)fiedinrațiunidelegalitatendashnefiinddeexclusposibilitateacaregelemoștenitKothelassăfiepierdutanteriorcontrolulteritoriilordelanorddefluviu8Iustinus9219Avemaobservacăgețiin-auconstituituncazspecialalacesteicampaniiAlexandrufiindangajatlapreluareaputeriidupăasasinareatatăluisăuicircntr-oamplăoperațiunedereafirmareaautoritățiiregatuluidelaPellaasupratuturorstateloricircncorporatedeFilipalII-leaicircnceeacedevenisedejardquoimperiulmacedoneanrdquo10Această ipotezăeste favorizatăde informațiile (reținuteprintre alții șidecătreDiodor21731-2)privitoarelarezistențaopusăfațădeLysimachdecătrecoalițiaportuarăcondusădeCallatiscareaapelaticircnacestconflictlardquoaliațiisăipotriviticircnțelegeriirdquondashprinaliațiputacircndu-seicircnțelegeicircncontextuldatdoarscițiișigeții11Polybius44612OopiniesimilarălaOHogan2006pg6113 DaicoviciuH1968pg76-77IcircntraducerealuiDMPippiditextulicircncepeastfelbdquoDecretalSfatuluişialPoporuluiSubpreşedinţialuiTheocritosPythotelesalluiArchelaosapropusIcircntrucacirctDiodorusalluiThrasyclesProcritosalluiPhereclesşiClearchosalluiAristomachostrimişisolilaZalmodegikosicircnprivinţaostaticiloraucălătoritprinţarăduşmanăşiicircnfruntacircndprimejdiidetotsoiulşidacircnddovadădeceamaideplinăracircvnăauadusicircnapoiostatecii(fiindaceştialanumărpeste60)convingacircndu-lpeZalmodegikossărestituiecetăţiiveniturilerdquo

22

legitimperegeleRhemaxos14Caracterul obiectiv deloc ipotetic al continuității politice este certificat și de

descoperirile arheologice relevantepentru epoca icircndiscuție cuprecăderede faptul căașezărilefortificatefuncționaleicircnsecoleleIV-IIIicircHr(darșimaitacircrziu)nusuntamenajateizolatunelefațădealtelendashșiașadarnuexprimăautoritățialeuneisocietățisegmentate15 ndashcicompunveritabilesistemecurolfiedesecurizareauneifrontiereproblematice(așacum este cazul salbei de fortificații amenajate la limita dinspre domeniul teritorial alcarpilorcarpo-bastarnilor16)fiedegarnizoaneavansate (cumsunt celedinvecinătateaemporiilor grecești din Pontul Stacircng și respectiv dinspre dacii icircnrudiți și vasali) fiedeloc icircn ultimul racircnd de supraveghere a unor artere comerciale (cazul aliniamentuluide dave fortificate de pe cursul Siretului)Dar probatoriul care susține circumscriereaacesteiproblematicideasumaresuveranăaunuiteritoriuanumeicircntabloulmanifestărilordecontinuitateinstituționalăgeticăestesemnificativmailargfiindcompusdeopotrivădinargumentedirecteșicircumstanțiale(logico-istorice)iarcazuisticaprincareaceastăcontinuitateinstituționalăpoatefidetectatăestedeasemeneamultmaiextinsăNevomopriicircnceleceurmeazăicircnmodsistemic(șinudoarexemplificativcaicircnexempluldemaisus)asupraunuiaspectalacesteicontinuitățicaredacănuestecunecesitatecelmaiimportantestefărăicircndoialăcelmaidirectdetectabillistaregală

Un instrument analitic și valoarea sa de icircntrebuințareFormallistaregalăesteuninstrumentelementardecronologieistoricăobținutdin

organizareaicircnsuccesiunetemporalăadatelorprivitoarelaintervaleleicircncareși-auexercitatautoritatea reală sau simbolică asupra unei instituții (proto)statale date deținătoriide factoauputeriipoliticecentralizatesauatuncicacircndputereapoliticărealăestecolectivăori impersonală personificările acesteia Icircn senspropriu vorbimdespreo listă regalădesigurdoar acoloundeputereapolitică semanifestă icircn formulăpersonală regalitățitiraniiprincipateimperiișadarnuexistădiferențestructuralealeacestuiinstrumentniciicircncazulicircncareacestaopereazăcusuccesiunicronologicedemagistrați(mandatari

14 DaicoviciuH1968pg77-79 Icircn traducereaaceluiaşiDMPippidi bdquoSfatul şiPoporulaugăsit cucalepreşedintealAdunăriifiindDionysosalluiBianorApolloniosalluiCleombrotosapropus[]Şiiarăşi(AgatoclealluiAntiphilos)alessolicircnTraciaşilacăpeteniaacestoraZoltesareicircnnoiticircnvoielileşiicircnţelegerileicircncheiatecueişisimţindtotatuncicăsestracircnglaolaltătacirclharimulţiaadusfaptullacunoştinţăluiZoltesdacircnddeştireşicetăţenilordupăicircntoarcereaacasădincarepricinăuneltireaarămasfărăurmăriIarmaitacircrziucălcacircndtraciijurămacircntulşiicircnvoialaşitotdacircndnăvalăsprecetatealesdepoporcomandantcudeplineputerialteritoriuluişistracircngacircndoştenivoluntaridintrecetăţeniişibarbariiadăpostiţiicircncetateapăzitogoareleşiturmeleşigracircnelepacircnălasosirearegeluiRhemaxosIardupăceregele a trecut pe malul din faţă (subl ns) nelăsacircnd icircnurmă-i străji de teamă şi trimiţacircndnumaivestitori ca să ceară tributul(Agatocle)icircntrucacirctţinutuleracuprinsderăzboialessolşipornindladrumpeapăl-aconvinsperegeleRhemaxossădeasprepazacetăţiicălăreţiosutăiarcacircndtraciiaucăzuticircnnumărmareasuprastrăjeriloriaraceştiadefricăaufugitpecelălaltmallăsacircndteritoriulcetăţiifărăpazătrimissollafeciorulregeluiPhral-aconvinspeacestasădeastrajăcetăţiicălăreţişasesutecareicircntrecacircndoasteavrăjmaşilorauicircnfracircntpecăpeteniaacestoraZoltesşirdquo15Societateageticădepășisedecircadouă secole stadiuldeorganizareexclusiv tribal (inclusiv formaasociativăașeferieirdquofrățieiprinciarerdquo)șidupăuninterludiudeasocierelastatalitateasud-tracicăaevoluaticircntr-oformulăstatalădesinestătătoare16Echivalentularheologicalacestuidomeniuesteașa-numitaculturăPoienești-Lukașevka

23

aiunorinstituțiiimpersonaledeexercitareaputeriipolitice17)orideexponențiaiunorinstituțiipara-politiceprecumsacerdoțiileordinelemilitarecaseledecomerțșamd

Deșielementarinstrumentullisteiregaleareoicircnsemnatăvaloaredeicircntrebuințarecu ajutorul său putacircnd fi puse icircn evidențănunumaicaracterulcontinuu18alinstituțieireprezentate(icircncazulregalitățiiastatului)ci ndash desigur atunci cacircnd datele asociate opermit-șiaspecteprivitoarelatransmitereatransgeneraționalăaexercițiuluiputeriisaudelegitimarea(lalimităuzurparea)acesteiacaracterul și amplitudinea așezămacircntuluiinstituțional singularitățile evenimențialeetcDeja evocata listă regală a suveranilordeSarmizegetusa reconstituitădeHadrianDaicoviciu a fost din păcate prea puținvalorificată icircn aceste direcții icircn pofidafaptului că după formularea sa numeroase elemente au validat cu ajustări minorereconstituireandashsărecunoaștemmaimultinspiratădecacirctjudiciosargumentatălamomentullansării19ndashreușitădeprestigiosulsăuautorSpreexempluarămasaproapeignoratfaptulcădoarultimiitreiregiaiacesteilistendashScoriloprezumatafidomniticircntreanii2829și6869dHrDuras20localizatcronologicicircntreanii6869și87dHrrespectivDecebalacăruidomnies-aicircntinsicircnperioada87-106dHrndashsuntrelaționațiicircntreeiprinlegăturiderudenieapropiatăicircnvremeceBurebistaDeceneușiComosicusprovindinstructuridiferitedearticulareinstituționalăasocietățiilorCeanumes-apetrecuticircnviațapoliticăaDacieideSarmizegetusa21icircnprimeledeceniialesecoluluiIdHrcaresăfifavorizat

17ExempleledeceamaimarerelevanțăpentruAntichitateaeuro-mediteraneanăsuntSfatulcetății-statgreceștișimaialesSenatulRomei18Aspectadeseascăpatdinvederecontinuitateapoatefiliniarăsaucelmaiadeseaneliniarăpuncteledesingularitatereflectacircndevenimentesauetapeprocesualedeprofunzime19ArgumentulformalutilizatdeHadrianDaicoviciuexcedelaprimavedereparadigmaștiințificăDupăceidentificălafinalulunuiexcurslogico-documentarbinecalibratfaptulcărdquocheiaicircntregiicronologiiedomnialuiScorilordquo(DaicoviciuH1968pg128)autorulinvocăunindicedenaturăpsiho-motivaționalăstabilindcă tulburărilede la curteadacică ce reflectau războiul civil din ImperiulRomanarfi avut locla sfacircrșitul domniei lui Scorilo aparent doar pentru că rdquoprudența regelui se explicămai ușor icircn cazulunuimonarh cu experiența apatruzeci de ani dedomniedecacirct icircn cel al unui tacircnăr abiaurcat pe tronrdquoAparențanepermitemsăatragematențianutrebuiesăicircnșelechiardacănuesteexplicitexpuseșafodajulargumentaționalutilizatdeDaicoviciuestesemnificativmaiconsistentelicircntemeindu-seicircnaintedetoatepeepuizareaprinconfruntareacudateledisponibileatuturorcontrascenariilorlogicposibile20 Daicoviciu icircl desemnează cu politonimul rămas canonic icircn istoriografia noastră Duras-DurpaneusEsteicircnsădereținutcăicircncăaniirsquo80maimulțicercetătoriausemnalatcăneaflămmaidegrabăicircnfațauneiasocieriladomnialuiDuras(numeleexclusivsubcarepenultimulsuverandacestecunoscutdeDioCassius676)aunuianumeDurpaneusDorpaneus(atestatdeopotrivădeOrosius7104și IordanesGetica 13)interpretareicircntăritădeicircmprejurareacăIordanesicircldesemneazăpeasociatulșiurmașulluiDurascaDorpaneusicircnGeticașicaDecebal(acestadinurmăfiindvăditunsupranume)icircnRomana21721NufacemunsimpluexercițiuretoricsurseleliterarenespuncăicircnaceastăperioadăviațapoliticăaDacieiestedominatădeordinulpileati-loricircnvremecevecheaaristocrațietarabostensănumaiexistăsaucelpuținnumaipoatefirecunoscutăsubaceastăetichetă

24

concentrareaputeriiicircntr-osingurăfamilie22vremedeaproape80deanindashcazdincacircteștimpacircnăicircnprezentsingularicircnistorialumiigeto-daciceCareerauanteriorinstalăriidinastieiScorilomecanismeledelegitimareatransferuluiputeriidelaunsuveranlaaltul23șicacirctdemultcontafaptulcăuniidintreaceștia(DeceneușiComosicusicircnmodexplicit)sunt

conectați la instituția sacerdotală Icircn ce relații erau suveranii de Sarmizegetusaicircnainte și după instalarea dinastiei Scorilocu celelalte trei-patru formațiuni statale icircncare potrivit lui Strabon s-a descompusuniunea luiBurebista lamoartea acestuiaSunt numai cacircteva dintre problematicile24 care pentru a fi rezolvate trebuie maiicircntacirci enunțate iar enunțarea lor derivă dinexistențauneilisteregale

Nueste lipsitde interes săprecizămaici că instrumentul listei regalepoatefioperațional și icircn formulă discontinuă ndash respectiv icircn ipostaza (inevitabilă icircn cazuisticanoastrăputernicmarcatădestadiuldelocavansatalcercetărilor)atuncicacircndreconstituireasaestedoarfragmentarădealtfelacestinstrumentpermite(șichiarreclamă)ajustărișicorecțiidefiecaredatăcacircndcercetareaavanseazăNoiicircnșineamformulatunamendamentla lista recompusă deHadrianDaicoviciu pornind ndash subliniem acest lucru ndash chiar delaunaspectdedisfuncționalitatesesizatdeacesta faptulcă icircn reconstituireapropusăde el pentru domniile cumulate ale regilorDeceneu șiComosicus rezulta un intervalproblematicde72deani25Amendamentulnostru26estecăicircnaceastălistătrebuieinclusșiregeleCotisocareși-aexercitatdomniacacircndvaicircntreceidoielnefiindașacums-aicircncetățenitopiniaicircnistoriografianoastrăregealunuioarecareregatefemervaglocalizabillaDunăreciunsuverandeSarmizegetusasuficientdeputernicpentruasusțineuneforticircndelungatderăzboiicircmpotrivaRomeișipentruatentadiplomațiaimperialăcuproiectulde care amintește Suetonius27 de icircncheiere a unei alianțematrimoniale icircntre acesta șiicircmpăratulAugustus

22SupremațiaacestuiclanpoliticparesăfifostmaiextinsădacăavemicircnvederecăicircntimpulluiDecebalfratelesăuDiegisexercitămisiunidemandatregal23 IcircncazultransferuluideautoritatedelaBurebistalaDeceneuavemșiomențiuneliterarăpotrivitluiStrabon7311regeleBurebistardquoapieritdinpricinauneirăscoalerdquoInterpretarea(șichiartraducerea)acestuipasajcomportăicircnsăunelediscuții24 O certitudine chiar dacă de ordin generic poate fi exprimată viața politică internă a Daciei deSarmizegetusaeramultmaicomplexădecacirctne-amobișnuitsăacceptămceeacereflectăexistențaunorstructurisocio-instituționalemultmaielaborateAmintimcaexemplificareadiversitățiideproblemepecareopoatepuneicircnevidențăinstrumentullisteiregaleșiarticolulnostrudespreidentificareaunorclanuripoliticedominanteicircnstructurasocietățiigeto-dacice(Nistorescu2011)25DaicoviciuH1968pg130IatăcomentariulautoruluirdquoPoatecăemultdarnuimposibilșidealtfelnueexcluscaIordanessăfitrecutcuvedereaunulsaudoiregimaipuținicircnsemnațirdquo26Nistorescu200527Suetonius634cfFHDRIpg516-517

25

Lista regală extinderea modelului icircn perioadele preburebistaneDacă pentru Hadrian Daicoviciu cheia de boltă a elaborării listei regale a

constituit-o domnia lui Scorilo pentru extinderea sa considerăm că același rol poate(ca resurse)și trebuie (caobiective)să-l joacedomnia luiBurebistandashmaiexactaceaparteaacesteia icircncarerdquoceldintacircișicelmaimareregerdquopotrivit titluluiconsemnat icircninscripția de laDionysopolis și-a exercitat autoritatea simultan peste regatele getic și(vest)dacicPotențialuldereferențialitatealacestuiintervalndashsituatgenericicircntreanii82-44icircHr28ndashderivăicircnprimulracircnddinfaptulcăacestaestesingurulmomenticircncareDaciaMagna(ansamblulgeto-daco-moes29)s-acomportatcaosingurăentitate instituționalăindiferentdeformaconcretăpecareacunoscut-o30LaaceastaseadaugăfaptulrelevantmetodologiccăpentrurdquolistaDaicoviciurdquondasholistăesteobligatoriusăținemcontdeacestaspectconcentratăexclusivasuprastatuluideSarmizegetusadeși informațiile literarepermitreconstituirișipentruGețiandashmomentulBurebistaconstituiepunctuldeinițiereun terminus post quem

DardomnialuiBurebistaesteunterminusdeaceastădatăante quemșipentruevoluția anterioară icircn interiorul statalității geto-dacice a instituției regale firește șiicircn acest caz reconstituirile trebuie să aibă icircn vedere faptul că există cel puțin o liniesuccesoralădistinctăpentruregatulgeticșioaltapentrucel(vest)dacic31Osimplătrecereicircn revistă a liderilorpolitici care auocupat aceastădemnitatenepoate formaoprimăimaginedesprecacirctdecomplexăafostaceastăevoluțieinstituționalăAstfeldacănuluămicircnconsiderareșiinformațiilehomericereferitoareregalitatealegendarăasociabilătracilor

28Dacătermenulfinalal intervaluluinuridicănicioproblemăfiindexplicitcorelatcuanulmorții luiCaesaricircnceeacepriveșteanuldedebutalasocieriigeto-dacice(aceastafiindsemnificațiasosiriilacurtealuiBurebistaasacerdotuluisupremgetDeceneu)reperulcronologicicirclconstituiemențiunealuiIordanescăevenimentulaavutlocrdquoicircnvremeacacircndlaRomaaluatputereaSullaquo tempore Romanorum Sylla potitus est principatumrdquo(IordanesGetica11)IcircnsăacestmomentpoatefiplasatteoreticoricacircndicircntresfacircrșitulrdquoRăzboiuluiAliațilorrdquo(anul88icircHrcacircndSullapreiaputerealaRomaprintr-unmarșasupraCapitaleiestenumitconsulși-ldeclarăpeadversarulsăupoliticMariusinamicalstatului)șianul82icircHr(cacircndSullaestedesemnatdictator)DacăavemicircnvederedoarintervaluldeautoritatesupremănecontestatăaluiSullaputemreducedinacestintervalanii87-84icircHrcacircndliderulromanesteangajatpersonalicircncampaniileanti-mithridaticeconjuncturădecareMariusșiCinnaprofităpentrua-iuzurpaputereaicircnCapitalăndashputerepecareSullaorecacircștigăprintr-unaldoileamarșasupraRomeidinanul83icircHrCumlaracircndulsăuDeceneunuaveaniciomotivațiesăapelezelaBurebistaicircnaintedeanul86icircHr(anuldezastruluidelaChaeronea)putemacceptacăasociereapoliticăgeto-dacicăs-aperfectatcacircndvaicircntreanii83-82icircHr29Acestansamblucareprezentaounitaterdquonaturalărdquo(etno-lingvisticăicircnprimulracircnddarșisacerdoțială)icircncădinAntichitateapre-romanăafostidentificatde-alungulistorieicaosingurăentitateDaciaindiferentdemodulicircncares-autrasatșiretrasaticircntimpdelimitărilepoliticeEtichetaDaciaMagna(carenutrebuieperceputădecacirctcaoconvențieterminologică)arefuncțiuneadeaevitaconfuziilecuorganizațiilepolitico-statalecareaupurtatacestnume(regatulpropriu-zisdacicșidiferiteleprovinciiimperialeromane)30Constituievăditesupraevaluărialerealitățiiistoriceatacirctformulardquostatunitarșicentralizatrdquo(vehiculatăicircnperioadanaționalist-comunistă)cacirctșicontestareageneralăaunitățiiburebistanesubformulaașa-zisdemitizantăardquoefemerideiconjucturalerdquoAbordărilecritic-raționalisteoscilează icircndefinireacaracteruluiacelui megale archeburebistanicircntreasociereadestateșiuniuneapersonală31Atacirctcacirctnepermitestadiulcercetăriiputemafirmacăcelelaltecomponentealeuniuniiburebistane(careerauicircntotallasepararerdquopatrusaucincirdquopotrivitestimăriiluiStrabon)aufostadiționatelaaceastăuniuneprinexercitareahegemonieitandemuluigeto-dacșiicircnplusnuatinseserăpraguldedezvoltareinstituționalăstatală

26

nordici32lacelemaivechiinformațiidespreunregealgețilorsuntdatabilelasfacircrșitulsecoluluiVIicircHrestevorbadeacelregelacurteacăruiapoposeșteZalmoxesregecaresevafiaflattotodată(orizontuldetimpesteprearestracircnscasăpermităaltăinterpretare33)laconducerearegatuluigeticșiicircnmomentulistoriceiexpedițiilagurileDunăriiconduseicircnanul514HrdesuveranulpersanDariusI34ndashl-amdesemnatconvenționaldinacestmotivAntidareicul Icircn imediatasuccesiuneaacestuiape tronulGețieiurcăZalmoxesicircnsușiiarcacircndvasprejumătateaVicircHrestemenționatcaregealgețilorșiunoarecare(amspunenebulosdacă termenulnus-araplicaunuimarenumărdepersonajeregalegeto-dacice)Charnabon35AproximativicircnaceeașigenerațieesteamintitșiSpargapeithesesteadevăratacestaestedesemnatcafiindregealagatacircrșilor36daricircntr-unmomenticircncare-șiexercitahegemoniaasupraunuiteritoriucaresevadefiniapoidrepteminamentegetic37

CuSitalkes(acăruidomniesesfacircrșeștetragicicircnanul424icircHr)sedeschideoadouaetapădinexistențaașezămacircntuluipoliticalgețiloricircncareinstituțiaregalăestestracircnslegatădeceaatracilorsudicisugeracircndmanifestareaunuianumitco-dominiustataltraco-geticDacăSitalkesdispuneasupraunorcontingenteicircnsemnatedecavaleriegetică38(fiindlaaceststadiualcercetăriidificildeapreciatdacăneaflămicircnfațauneisituațiiparticulareori aunei autorități permanente39) icircn cazul luiSeuthes I40 (a căruidomnie esteprecisdatatăicircnintervalul424-410icircHr)șialuiSeuthesalII-lea(care-isuccedepetronicircntreanii410și380icircHr)avemtemeiurisăconsiderămcăneaflămicircnprezențauneirelațiimultmaiconsistentecugețiifieșinumaidacăavemicircnvedereadnumerareaacestuiaprintreregii-sacerdoțilegendariairegatuluidelaDunăreadeJos41Listasuveranilordetradiție32IcircnnotoriulrdquocatalogalcorăbiilorrdquodinIliada luiHomer(Iliada2)esteevocatăprezențapecacircmpuldeluptăaunuicontingentdecauconineamdesprecaremaimulteizvoareliterareulterioare(delaStrabonlaAmmianusMarcellinus)nedausuficientedetaliipentrua-lasociacuCaucalanduldinCarpațiiorientalișidecicuregatulgeticbdquoPesuliţaşiicauconilaluptă-iconduceEuphemosFiualluiTrezenosnepotulmărituluiCheasrdquoTotlaHomerdaricircnOdiseeaapareșiprimamențiunedeordinistoricistreferitoarelaOrfeuprezentatcaregealaceluiașineamcauconDincolodecontextulmitologizantalacestorinformațiinu vom reține aceste date icircn analiza despre regalitatea getică din cel puțin două considerente relațiapopulațieicauconecugețiiestelaorizontulepopeeitroiene(cumpănasecolelorXIIIXIIicircHr)nelămurităiaricircnmăsuraicircncareunregatgeticeradejaformatacestanuicircntruneaicircnaceaepocăatributeledefinitoriialestatalității33PrivitorlaargumentareaistoricitățiiluiZalmoxesșilaanalizacronologieiaferentelaNistorescu2010-b34Herodot493495șiurm35SofocleTriptolemoscfPreda1994-ACpg295HyginusAstronomicelecfPetre2004pg2236Herodot47837Privitor la localizareaagatacircrșilorHerodot4125Aportulagatacircrșilor laformareaidentitățiipoliticegeticeși icircnparticular sincronismuldintreafirmareași rapidadisparițieaacestorași respectivaparițiaregatuluiGețieiesteotemărămasăicircncăneinvestigată38Tucidide229239Argumentele icircn favoarea unei autorități permanente a regilor sud-tracci asupra geților icircn aceastăperioadăsunt totușisemnificativmaiconsietentedecacirctcontra-argumenteleAstfelcasăne limitămlaun singur exemplu poate fi citată intervenția directă a primului rege al statului traco-odrisTeres I icircnproblemelelegatedesuccesiunealatronulscițilordelagurileDunăriidupămoartealuiAriapeithescacircndsevalovideopozițiaunuialtpretendentScylessusținutdecetateaHistria(Herodot480)ndashfaptcareatestăcăinteresulsuveranilorodrișilegatdesituațiapoliticădelaDunăreeramanifesticircncădelareorganizareacastatpropriuafosteisatrapiipersaneSkudra40Polyainos73841 AcestalII-leaSeuthesestecelmaiprobabilacelrege-filozofZeutadecarevaaveaştiinţălavremea

27

odriso-getă continuă cuKotys I (380-360 icircHr)42 și KothelasRex Histrianorum (360-340icircHr)43aceștiaacoperindpracticfărădiscontinuitatendashșiicircnpofidauneineicircntreruptedezmembrări și recompuneri aleunității statalepan-tracice simptomal unei statalitățiicircncăfragedecareabiadepășisevacircrstardquofrățieiprinciarerdquondashunintervaldepesteunsecoldecristalizareinstituțională

Delocsurprinzătoretapaco-dominiuluitraco-odrisestecurmatăbruscdeformareaașa-numituluirdquoimperiumacedoneanrdquolafeldenesurprinzătorfiindșifaptulcăicircnceledouăgenerațiicaresesucced44reflexeleacestuico-dominiusunticircncămanifeste-șiestesuficientsăținemcontdefaptulcăautoriianticioscileazăicircna-lpercepepeDromichaitescaregealgețilorsaualodrisilor45fiindprobabiderutațișideprezențaicircnanturajulacestuiaalunuistrategcepoartădejaprestigiosulnumeSeuthesDouăaspectemerităsănereținăatențiaaiciprimacăndashicircncontextulgeneralalfrămacircntărilordinregiuneabalcanicășiasistematiceidezmembrăridecătreFilipal II-leaastatalitățiipan-tracicendashneaflămicircn fața primei divizări teritoriale aGeției (teritoriile sudice fiind explicit grănițuite desuveranulmacedoneandupăicircnfracircngerealuiAteasalscițiilor)respectivadouacăprinasumareacalitățiideginereșimoștenitoralluiKothelasFilipicircșiasumășiexercităpacircnălamoarteasașicalitateaderegealgețilorsud-dunăreni46Icircnaceastăradicalăschimbarede context care obligă elitele getice să-șiformulezeundrumevolutivdistinctdecelaltracilorsudicisecontureazășigermeniietapei următoare a interludiului celticposibildatorităputernicei contestări ahegemoniei regionalemacedonene și a lunguluișirdeconflictedinperioadadiadohilor Icircncontextulcreatdeconflicteledintreurmașiipolitico-militariailuiAlexandrucelMareșirespectivderegimuriledeocupațiepecarele-acreatinvaziaceltică47petronulgețilorsuntconsemnațisuccesivregiiZalmodegikos(primagenerațieasecoluluiIII icircHr)șiRhemaxos(dupăjumătateasecoluluiIII icircHr)saIordanesUnargumentsuplimentaricircnacestsensicirclconstituiescenabanchetuluidescrisădeXenophon(careaparticipatdirectlaeveniment)scenăceincludesuficientdemulteelemente(riturivăditdionysiaceicircntr-undecoramintindfrapantdeospăţulluiDromichetes)sugeracircndpoziţiadesacerdotaluiSeuthesalII-leaIcircnceeacepriveşteregiuneacarearevenitluiSeuthesalII-leapareevidentcăaceastaacuprinssud-estulTracieipropriu-ziseundeanterioricircşiexercitaseautoritateatatălsăuprincipeleMaesadesalthynilorşimelandiţilorşipecareovalăsamoştenireluiKotysIiarprinacestanepotuluisăuKersobleptes-acestteritoriufiindcaşiregatulgeticriveranPontuluiEuxin42Athenaeus4131DemosthenesContra Aristokrates238şiurmExercitareaautoritățiiluiKotysIșiasupradomeniuluiteritorialgeticestesuprademonstratădetezaureledelaAgighiol(dincarefaceparteşicupacuinscripţiabdquoKotysegBeourdquondashcfPreda1994pg41)șirespectivBorovo(careincludeocupăcuoinscripţieaproapeidenticăndashcfPreda1994pg198)43DespreidentificarealuiRex HistrianorumcuKothelasșicronologiaaferentălaNistorescu201044GenerațiileluiFilipalII-leașiafiuluisăuAlexandrucelMarecareprilejuiescafirmareauneivitalitățimilitaredemnedeatențieageților45PolybiuscfFHDRIpg166-16746DetaliilaNistorescu2010cubibliografiaaferentă47Ne referim cuprecădere la așa-numitul rdquoregatde laTylisrdquo (care se suprapuneaTraciei pontice) șigrupareascordiscă(cares-asuprapusparțialregatuluitriballilor)

28

urmațispresfacircrșitulaceluiașiveaccuoprobabilitatederivatădinprecarasaatestareexclusivnumismaticădeMoskon48

Olafeldeprecarăatestareni-iaduceicircnatențiecătresfacircrșitulsecoluluiIIIicircHrșiicircnprimeledeceniialeceluiurmătorpebasileiiAilios49Akrosas50Charaspes51Kanites52Sariakes53 șiTanusa54 Exegeza este aproape unanimă icircn a-i cataloga pe acești basilei(dintrecaredoarKanitesșiSariakessuntcunoscuțișiprinaltemențiuniepigraficedecacirctemisiunilemonetare55)dreptscițicontextulșionomasticasusținaceastăreceptareCeeacenerețineatenția icircnsăasupraacestuigrupeste faptulcăeiși-auexercitatautoritateaasupraunuiteritoriucaresesuprapunenucleuluistatalalgețilorsud-dunăreniicircnimediatavecinătate a emporiilor grecești Callatis Dionysopolis șa și nu departe de cetateaHelis56peunarealcuextensiegreuevaluabilăcareeranaturaacesteiautoritățipoliticece dispunea de un așezămacircnt instituțional apt să susțină emisiunimonetare cum s-ausuccedaticircntreeiaceștibasileiicircncerelațiiseaflaucurdquoregatuldelaTylisrdquoregatultracicpropriu-zisșimaialesdinperspectivanoastrăcuregatulgeticnuicircnultimulracircnddacăaujucatvreunrolicircnformareaunuinucleudeputerealternativă57icircnGețiasudică(icircnraportcunucleulregaltradițional-identitar)suntproblemecareabiaicircncepsăfieformulateicircncercetăriledelanoi

TotprimeijumătățiasecoluluiIIicircHricirciaparținșiceidoisuveranicaremarcheazăresurecțiaincrementa geto-dacică ce avea să favorizeze crearea unității burebistane58 Oroles59șirespectivRubobostes60Icircngenerațiaimediaturmătoareunsuverannenumitalgețilorpatroneazăexcepționalaprezență-șineangajareefectivăicircnluptăndashagețiloricircnbătăliadelaPydnadinanul168icircHrsubcomandageneraluluiCloiliospentrucaicircnajunulemergențeiregimuluiburebistanregatulgeticsăfiedinnouangajaticircnmarileicircncleștărimilitaredintreRomașicoalițiapan-elenisticădeaceastădatăprintr-uncontingentmilitarcomandatdeunanumeDromichaites61(fireștealtuldecacirctceldinepocadiadohilor)carecadeicircnbătăliadelaChaeroneadin86icircHrnuștimdacăacestDromichaitesalII-lea62

48Preda2008pg19749Preda2008pg2250Preda2008pg2351Preda2008pg7852Preda2008pg16753Preda2008pg25454Preda2008pg277-27855Draganov2010pg29-5256Acceptămpacircnălaocontra-demonstrațievalidăidentificareaacesteiacucentrulurbandelaSboryanovo57Oastfeldeproblematicăestesugeratădefaptulcăteritoriulsud-geticfusesedesprinsdesubautoritatearegalitățiigeticeșiadministratdistincticircnperioadaFilipalII-lea-AlexandrucelMareiaricircnintervaluldeanarhieceltocraticășiconflictealediadohilornucleulrdquolegitimistrdquoalstatuluigeticluptaicircncăsă-șireafirmesuveranitatea asupra acestui teritoriundashpentru ca un secolmai tacircrziu icircn contextul expansiunii romaneaceastădiviziunesăfieexploatatăprinstimulareasecesionismuluiexprimatdesuveranulpost-burebistanRolles58Despreidentitateacronologiașiparteneriatulpolitico-militardintreregateleluiOrolesșiRubobosteslaNistorescu2010-cșiNistorescu201359Iustinus3260Iustinusprol3261Appian124162 Convenția terminologică nu trebuie firește absolutizată nu știm cacircți Dromichaites s-au succedat

29

eraelicircnsușisuveranulregatuluigeticdarștimcădisparițiasașiaarmateisaleicircncacircmpuldeluptăageneratostaredecrizăicircnGeția63suficientdeamplăpentrua-ldeterminapesacerdotulsupremDeceneucadupăoexplicitatestatăvizităicircnEgipt64săcauteunnouaranjamentdesecuritatepentruțarasapecareicirclgăseșteicircnalianțacuBurebista

BibliografieIzvoare

FHDRI Fontes ad Historiam Dacoromaniae PertinensIzvoare privind istoria RomacircnieivolIDe la Hesiod la Itinerariul lui AntoninusIliescuVladimirPopescuVirgilCȘtefanGheorghe(ed)EdAcademieiRPRBucurești1964 AthenaiosAthenaiosOspățul icircnțelepțilorBarbuNicolaeI(trad)EdMinervaBucurești1978 DiodorDiodordinSiciliaBiblioteca istoricăMarinValentin(trad)EdMegaCluj-Napoca2004 DioCassiusDioCassiusCocceianusIstoria romanăPiatkowskiAdelinaȘtefanG(ed)vol1+2EdȘtiințificășiEnciclopedicăBucurești1973 FrontinusFrontinusThe Stratagems The Aqueducts of RomeBennettCharlesE(trad)McElwainMaryB(ed)EdWHeinemannampGPPutnamsSonsLondraNewYork1925 HerodotHerodotIstoriiedOnuLiviuŞapcaliuLucia(ed)EdMinervaBucureşti1984 HomerHomerIliadaMurnuGeorge(trad)FrangaLiviu(ed)EdUniversBucureşti1985 IordanesIordanesGeticaPopa-LisseanuGh(trad)DrăganJC(ed)EdNagardCentrulEuropeandeStudiiTraciceRoma1986 IustinusIustinusMarcus Junianus Justinrsquos Epitome of the Philippic History of Pompeius TrogusYardley JC(trad)DevelinBob(ed)EdOxfordUniversityPressLondon PolybiusPolybius Istorii vol 1+3 Shuckburgh Popescu Virgil Piatkowski Adelina (trad) Ed ŞtiinţificăBucureşti1966 RufusRufusQuintusCurtiusViața și faptele lui Alexandru cel Mare regele MacedonieiGerotaCPopescu-GălășanuPH(traded)EdMinervaBucurești1970 StrabonStrabonGeografiaVanț-ȘtefFelicia(trad)volIIIIIIEdȘtiințificăBucurești197219741983 TucidideTucidideThukydidesIstoria Războiului PeloponesianBarbuNicolaeI(trad)EdŞtiinţificăBucureşti1966

de-alungulsecolelorlavacircrfulisntituțiilorpolitico-militarealeGețieișiniciicircnceordineDiscuțiadespreapartenențaacestuiDromichaitesrdquoalII-leardquolaistoriageticălaNistorescu200863 Este foarte tentant să-l identificăm pe rdquotatălrdquo la care s-a dus icircnmisiunea diplomaticăAcornion deDionysopolis(menționaticircninscripțiadedicatăacestuia)săfienutatălluiBurebistaașacumapresupusoparteaexegezeicitatălluiDromichaitesfiindlogiccareprezentantuluneicetățialiateluiMithridatessă-linformezeperegelegetdelaSargedava(sauZargedava)căfiulșisuccesorulsăuapieriticircmpreunăcuoparteimportantăaarmateișifireștesăseconsulteasupraconjucturiinou-createDeșiaceastăpotezăaeungraddeprobabilitatenetsperiorcelorlalteearămacircneicircncădeocamdatădoaroipotezădelucru64Strabon7311

30

Volume și sinteze DaicoviciuH1968DaicoviciuHadrianDaciiEdpentruLiteraturăBucurești OHogan2006OHoganDaithiThe Celts A HistoryEdBoydellPressSuffolkRochester Petre2004PetreZoePractica nemuririiO lectură critică a izvoarelor grecești referitoare la gețiEdPoliromIași Preda1994PredaConstantin(coord)Enciclopedia Arheologiei şi Istoriei Vechi a Romacircniei (EAIVR) vol I A-CEdEnciclopedicăBucureşti Preda2008PredaConstantin(ed)Encicplopedie de numismatică antică icircn RomacircniaEdEnciclopedicăBucurești

Articole Babeș2001BabeșMirceaSpațiul carpato-dunărean icircn secolele III-II aChricircnPetrescu-DacircmbovițaMirceaVulpeAlexandru(ed)rdquoIstoriaRomacircnilorvolIMoștenireatimpuriloricircndepărtaterdquoEdEnciclopedicăBucureștipg501-532 Draganov2010DraganovDimitarThe coinage of the Scythian Kongs in the West Pontic area IconographyicircnArcaheologiaBulgaricanr32010pg29-52 Nistorescu2005NistorescuLaurențiuContribuții la problematica listei regale a Daciei CotisoicircnNistorescuLaurențiurdquoStateleDacoRomanieirdquoEdWaldpressTimișoarapg70-77 Nistorescu2008NistorescuLaurențiuProblema celui de-al doilea DromichiatesicircnrdquoCliordquonr12008(patteaI)și22008(parteaadoua)EdAsociațiaIstoricilorBănățeniTimișoara Nistorescu2010NistorescuLaurențiuO propunere de identificare a lui Rex Histrianorum icircn rdquoBibliothecaHistorica etArchaeologicaUniversitatisTimisiensisrdquonr12EdUniversitățiideVestTimișoarapg173-181 Nistorescu2010-bNistorescuLaurențiuRegalitatea arhaică Momentul ZalmoxesicircnrdquoStudiideIstorieaBanatuluirdquonr34EdUniversitățiideVestTimișoarapg5-22 Nistorescu2010-cNistorescuLaurențiuUn precedent al arhe-ului burebistan cooperarea militară daco-getică din epoca lui Rubobostes și Oroles (I)icircnrdquoStudiideIstorieaBanatuluirdquonr34EdUniversitățiideVestTimișoarapg 23-42 Nistorescu2011NistorescuLaurențiuClanuri și familii icircn lumea geto-dacicăicircnrdquoAnaleleUniversitățiideVestdinTimișoarandashSociologiePsihologiePedagogieșiAsistențăSocialărdquonr17EdUniversitățiideVestTimișoarapg25-36 Nistorescu2013Nistorescu Laurențiu Un precedent al arhe-ului burebistan cooperarea daco-getică din epoca lui Rubobostes şi Oroles (II)icircnbdquoActaCentriLucusiensisrdquonr1A2013pg24-40EdCSDRLucusTimişoara Vulpe2001VulpeAlexandru Istoria și civilizația spațiului carpato-dunărean icircntre mijlocul secolului al VII-lea și icircnceputul secolului al III-lea aChr icircn Petrescu-Dacircmbovița Mircea Vulpe Alexandru (ed) rdquoIstoriaRomacircnilorvolIMoștenireatimpuriloricircndepărtaterdquoEdEnciclopedicăBucureștipg451-500 Vulpe-Glodariu-Rădulescu2001VulpeAlexandruGlodariuIoanRădulescuAdrianBurebista icircnPetrescu-DacircmbovițaMirceaVulpeAlexandru(ed)rdquoIstoriaRomacircnilorvolIMoștenireatimpuriloricircndepărtaterdquoEdEnciclopedicăBucureștipg635-654

31

Webografie Orosiushttpwwwthelatinlibrarycomorosiushtml15062016 Strabon(grfr)httpremacleorgbloodwolferuditsstrabon10062016

AnexăPebazainformațiilor trecute icircnrevistăfatalmente lapidarpacircnăaicipropunem

următoareacronologieaocupăriitronuluiregatuluigeticndashcuprecizareacămodeluliaicircncalculetapelederdquosecesiunerdquoaleGețieisud-dunărenemaisusevocate(dinperioadeleFilipalII-leandashLisimachșirespectivdinintervalulCerethriusandashZoltesb)

a)Comandantulmilitaralarmateicelticecareatacăicircnanul279icircHricircndirecțiaregatuluiTriballieinuștimdacăașacumparefoarteprobabilacestatacacontinuatșiasupraregatuluiGeției(proaspătreunificatsubDromichaites)darmomentulpoatefivalorizatcarepercronologicpentrurdquointerludiulcelticrdquodinistoriaregalitățiigeticeb)Liderulmilitarsud-tracicicircnvinsdeRhemaxosicircncampaniaacestuiadereafirmareaautoritățiigeticelasudulDunăriic)Denumireconvenționalăsubcare-lplasămperegelerămasanonimlacurteacăruiaasositZalmoxesșialcăruitronl-apreluatdupămoarteaacestuiaSincronismulcronologicnedeterminăsă-lconsiderămunulșiacelașicuregelecareaopusrezistențăinvazieipersanedin514icircHrd)IcircncazulacestuianuexcludemniciunadintrevariantesupranumealluiZalmoxispersonajexclusivliterarregecuidentitatepropriecareadomnitfieicircnimediatasuccesiunealuiZalmoxisfiedupăunscurtintervale)RegeleagatacircrșiloricircșiexercităautoritateaasupraunorteritoriicarevorfaceparteicircngenerațiaimediaturmătoaredomeniulnordicalregatuluiGețieiși icircnacestcaznuexcludemniciunadintrevariantecadominațiaagatacircrsăasupragețilorsăfieefemeră(șidecisăfiexistatoregalitategeticădistinctă)respectivcaceledouăautoritățisăfuzionezeicircnacelașicontexticircncareicircnsincronismtraciisudiciicircșicreaupropriulstatpestructurafosteisatrapiiSkudradupăalungareagarnizoanelorpersane(cusubvariantacăsuprastratulpropriu-zisagatacircrsafostforțatsăserepliezeicircninteriorularculuicarpatic)f) Icircn cazul suveranilor odriși care și-au exercitat hegemonia asupra geților sunt de făcut următoareleobservațiieposibilcaautoritatealorsăsefiexercitatdoarasupragețilorsud-dunăreniexistențaacestorsuverani nu exclude existența unor regi locali getici icircnsă aceștia din urmă nu exprimă o autoritate detipstatalnuicircnultimulracircnddeșifoartelimitatăexistăposibilitateacaicircntredomniileacestorasăfifostintercalateșialtedomniiefemereg)IntervalulicircncarecaginereșimoștenitoralregeluiKothelasFilipalII-leadomneșteșipestegețiisudicih)AlexandrucelMareicircșireafirmăautoritateaasupragețilorsud-dunăreniprincampaniadin335icircHrcelmaiprobabilaceastăautoritateicircnceteazăicircn331icircHrdupădezastrulcampanieiluiZopyriondarrămacircneobiectdedisputăicircntregețișiurmașiiluiAlexandrupacircnălatratatuldin292icircHrdintreDromichaitesșiLysimachi)Este destul de probabil ca principeleZoltes liderul trac icircnfracircnt de intervenția luiRhemaxos să-și fiasumat efemer (icircn contextul creat de invazia celtică din 278 icircHr și icircnființarea rdquoregatului de laTylisrdquo)autoritateaasuprateritoriilorsud-dunărenerecuperatedeDromichaitesj)ParefoarteprobabilcagrupuldebasileiAiliosAkrosasCharaspesKanitesSariakesșiTanusa(ordineaestedoaralfabetică)eventualșialțiiicircncăneindentificațisă-șifiexercitatautoritateaicircntermeniinstituțional-stataliasupradomeniuluisud-getic(sauauneiicircnsemnatepărțiaacestuia)de-alungulicircntreguluisecolIIicircHrk)ExistălalimitășiposibilitateacaacestregeicircntimpulcăruiaaoperatgeneralulCloilios(careicircnmodvăditnudețineaelicircnsușiaceastădemnitate)săfifosttotOroles

32

33

34

Bogdan Muscalu Mihaela Muscalu

Cacircteva consideraţii privind aşezările sarmatice din

Barbaricum-ul vest-dacic

Some considerations about Sarmatian settlements from the West Dacian Barbaricum

Abstract The Sarmatians Iazyges are seen as barbarian warriors ancient news reminding more of their military events Despite this through analysis of their way of life and archaeological discoveries made in settlements and burial grounds have outlined the big picture of Sarmatian society in the space between Danube and TisaThe Sarmatian settlements found in the Danube-Tisa territory mostly from the southern part of the Iazyges Barbaricum are not well known due to the small of number of settlements that have been excavated Most of the ones categorized as bdquoSarmatianrdquo has no element which can link them with Iranian culture having burial grounds nearby that are of Sarmatian origin and are dated from the same period A similar situation is found bdquodacian-romanrdquo settlements but for these the adjacent burial ground that should point the ethnic roots of the settlement is missingThe occupations of these bdquoSarmatianrdquo settlers are ordinary agriculture cow and sheep herding To these we can add a series of occupations that are a must to any rural community carpentry smiting pottery woodworking as well as home occupations (spinning weaving etc) Living in enclaves or mixed settlements composed of Sarmatians and Dacians have brought the adoption of occupations of a more sedentary type

Cuvinte cheie locuire iazygi seminomadism melanj de populaţiiKeywords habitation Iazyges seminomadism mix of population

Formele de locuire de la venirea sarmaţilor icircn bdquoPunga iazygărdquo şi pacircnă tacircrziuicircnsecolulVsuntsesizabilelanivelarheologicobservacircndu-setransformărilesocietăţiibarbare icircn contextul contactelor cu autohtonii daci (daco-romani) şi Imperiul RomanIcircnaceastăsituaţieseconstată trecereade lanomadismlasedentarizareasarmaţilor icircn

35

final ducacircnd la asimilarea lor icircn racircndul romanicilor Puţine informaţii antice vorbescdespre tipul de locuinţe şi despre organizarea aşezărilor Fiind vorba de un popor alstepeinomadşilanivelarheologicsuntdestuldepuţineaşezărileidentificatepacircnăicircnprezent Considerăm că trecerea de la nomadism1 la un stadiu de seminomadism2 al sarmaţilorsefacerelativrepedespaţiullocuitdeeiestebdquoicircngrăditrdquofermderomaniprinprovinciileDacia şiPannonia InferiorposibilităţilebarbarilordedeplasarefiindastfellimitateSeminomadismuliazygilordintreDunăreşiTisaarputeafiunadinexplicaţiilelaproblemanumăruluimicdeaşezări3

Urmele sarmaţilor sunt sesizabilemai ales datorită necropolelor pe care prinritualulşiceremonialulfunerarleconsiderămsingureleelementedeatribuireetnicăcertăIcircnmomentuldefaţăcivilizaţiasarmaţilorecunoscutăprinceledouăcomponenteprinnecropolelacarenusepotanexaaşezărilesarmaticeadiacenteExistăaşezăricaracterizateprinceramicădefacturădacicăşiromanăaparţinacircnduneipopulaţiisedentareicircnprezentnecunoscacircndu-senecropoleleaferentelorAcestelucrurireprezintăcarenţedeinformaţiiarheologiceceseicircncearcăafilămurite

Aşezările sarmatice din arealul Dunăre ndash Tisa cu precădere icircn zona sudică aBarbaricum-uluiiazygsuntpuţincunoscutedatoritănumăruluimicdeaşezăridescoperitearheologicMultedintrecelecategorisitedreptbdquosarmaticerdquonuauniciunelementdeidentificareetnicăiranianălucruobservatcorectdeDBeneapentruaşezărialeBanatuluisacircrbescdatateicircnsecoleleII-IIIeleaparţinacircndpopulaţieiautohtone4Ceeaceintrigăestefaptul că icircn apropierea lor segăsescnecropole saudescoperiri demorminte sarmaticedatabileicircnaceeaşietapăcronologicăCacirctevaposibileexplicaţiiputemgăsiicircncontextuldatceamaisimplăşilaicircndemacircnăndasharfilipsaunorcercetăriarheologicesistematicedeanvergură5oaltaoregăsimicircninformaţiileanticeicircncareautoriiromanisusţincăiazygiiicircşiducviaţaicircncăruţemutacircndu-sedinlocicircnloc(probabilicircncăutaredepăşunifaptcearexplicanumeroaselenecropoleşidescoperirifunerareizolateicircndetrimentulnumăruluideaşezări)icircnsecoleleIII-IVpChrseajungelasedentarizareapopulaţieisarmatecaredupăretragereaaurelianăpătrundeicircnfostaprovincieromanăDaciaIcircnspaţiulbănăţeansosescicircnvaluridiverseetniibarbareuneletrăindicircncomunităţimixtendashdaco-romaneşialogeneceeacevaduceicircnsecoleleIV-VlacreareaunuibdquomelanjrdquodepopulaţiiicircnarealulDunărendashTisandashMureş6Astfeleposibilcapopulaţiasarmaticăsănufieidentificatălaniveldelocuiresinguradiferenţiereetnicărealizacircndu-seprinprismarituluişiritualuluifunerar

Indiferent care ar fi explicaţia la nivelul aşezărilor sarmatice identificămurmătoarea subicircmpărţire aşezări simple şi complexeDupă tipul locuinţelor icircn cadrul1DEX2009svNomadismndashModdeviaţăaluneicolectivităţiumanecaracterizatprinlipsauneiaşezăristabile2DEX2009 sv SeminomadismndashFeldeviaţăcareicircmbinăcreştereavitelorcuoagriculturăsporadică3Khazanov-Gellner1994pg454Benea1996passim5PacircnăicircnprezentnicioaşezaresaunecropolăsarmaticănuestecercetatăicircntotalitatefaptcepericliteazăemitereaunorconcluziifinaleIcircnciudaacesteirealităţiprintr-oanalizăcriticăaistoriografieişidescoperirilorarheologiceputemtrasauneleipotezelegatedelocuireasarmaticăicircnspaţiulBanatuluiistoric6InformaţieoferităcugenerozitatedecolegulDMicleicircnurmadiscuţiilorpurtatepeseamaridicărilortopograficeşirepertoriuluitopograficaljudeţuluiTimiş

36

aşezărilorsarmaticeexistălocuinţedesuprafaţăşibordeieLaacesteaseadaugăanexelegospodăreşticuptoareşivetregropideproviziigropimenajerefacircntacircni iar icircncadrulaşezărilorcomplexeaparşicuptoaredeolar

DacăpentrusecolulIşiicircnceputulsecoluluiIIpChraşezărilesarmaticedinicircntregarealullocuitdeeisunticircnnumărredusşiconcentrateicircnzonanordicăaCacircmpieiPannoniceşipeTisaSuperioarăşiMijlocieicircncepacircndcuperioadadedupărăzboaielemarcomaniceseconstatăextinderealorspresudInfiltrărileiazygeicircnzonacrişanăşispreceabănăţeanăaulăsaturmeşilanivelullocuiriiIcircncontactcuautohtoniişilimitaţiicircnspaţiulbdquoPungiiiazygerdquocutimpulaceştiasevorsedentarizaLanivelulocupaţionalalaşezărilorbarbareprincipalaactivitaterămacircnecreştereaanimaleloriarprezenţaunorinstalaţiindashcuptoareşi racircşniţendashne indică trecerea laactivităţiagricoleposibil influenţaţideceipestecaresarmaţiiicircşiexercităautoritateapolitică(celţişidaciapoipestedaco-romani)

InfiltrărileiazygedinadouaperioadăconformperiodizăriiluiMPaacuterducz(180-270pChr)dinzonaCrişurilorşiMureşuluisuntatestatelanivelarheologicPrezenţaetniciloriranieniesteobservabilăprinnecropoleAşezărileaşa-zissarmaticecuprindlanivelulhabitatuluindashorganizareaaşezăriitipuridelocuinţeanexegospodăreştigropideproviziietcndashcomponentealeuneipopulaţiiautohtonesedentarePrezenţaunorelementesarmaticesereferălainfluenţareciprocălaunfenomendeaculturaţiedintrepopulaţiadacică(daco-romană)şisarmaţi7NutrebuienegatfaptulcăicircnaşezăriicircncadrateicircnsecoleleIII-IV din zonaCacircmpieiAradului şi din vestulBanatului coexistă aşezări ale dacilorcuanumitecomunităţi sarmatice8Terminologiadebdquoaşezări sarmaticerdquopentruzonadecacircmpieaBanatuluiesteneadecvatăiarogeneralizareasupratuturoraşezărilordatabileicircnacestintervalniseparedeplasatăşifărăuntemeiarheologicDescoperirilearheologicedinaşezăriledinzonadecacircmpieaBanatuluiistoricconfirmăcaracterulsedentaragro-pastoralalpopulaţiei9Nuputemficategorici icircnceeacepriveşteatribuirea lordacilorşi daco-romanilor Prezenţa unei necropole sarmatice icircn vecinătatea aşezării ne poatearătacelmultoconvieţuire fărăaeliminavreunadintreetniiEposibilca lanivelulaşezăriisarmaţiisăpreiaelementeleculturiimaterialeaautohtonilor(dacidaco-romaniromanici)păstracircndu-şiidentitateaetnicădoardinpunctdevederealrituluişiritualuluifunerar

Ocaracteristicăaacestoraşezărieracaracterulnefortificatşideschisapărareafiindfăcutăicircnpartedeterenulpecareeleerausituateşicareconfereaavantajepentruprotecţiacomunităţiirurale10Aşezărileerauridicateicircnapropiereacursurilordeapăpăstracircndu-seodistanţădesiguranţăpentrualeferideinundaţiiAşezăriledinzonadecacircmpieşidedealerauadevăratebdquoaglomerăriruralerdquoşiaufostconsideraterezultatulunuifenomenbdquoderoirerdquofaţădeaşezareainiţialăalcăreiterenagricoleralăsatsăseodihnească11Dinpunctdevederealsuprafeţeiocupatedeaşezarereferindu-seladimensiuniMMareicircnstudiulsăuasuprahabitatuluiruraldistingetreicategoriiaşezărimici(icircntre2500şi10000m2)

7Benea1996pg1178Dumitraşcu1993pg1409Benea1996pg11910Mare2004pg2711Benea1996pg124-125

37

aşezărimijlocii (icircntre15000 şi 30000m2) şi aşezărimari (icircntre40000 şi 250000m2)dimensiunilefiinddiscutabileşitrebuiescprivitecurezervădatoritălipseiinvestigaţiilorintegrale12IcircncadrulaşezărilorsarmaticeputemobservacăavempuţineinformaţiipentruceledinBanatprimacircndpentruzonaamintitănecropoleleceseicircncadreazăcronologicperioadeisecolelorIII-IVpChr

CercetărilearheologicedinregiuneaTiseiMijlociiaurelevatfaptulcăașezărilesarmaţilor se aflau la o distanţă relativmică una de cealaltă cu un caracter temporarsausezonierposibildatorităepuizării terenuriloragricolealecomunităţii13LocuinţelecarecompuneauaşezareanueraureparatesaurenovatecidupăcevechilecămineerauabandonatecasenoileluauloculMajoritateagrupărilordelocuințeparsăindicemarifermeicircnconjuratedeterenarabilşipășuniicircncadratecronologicicircnsecoleleIIndashIIIpChrndashicircnceputdesecolVpChrIcircnperioadasarmaticătacircrziendashhunănumeroasefermesuntdeformaunorșirurisausuccesiuni(chain pattern)şinuicircnformădebdquocuiburirdquocaicircnsecoleleanterioare14

Factorul natural a influenţat evoluţia aşezărilor din spaţiul Banatului istoricInformaţiile oferite deAmmianusMarcellinus sunt revelatoare icircn acest sensAutorulmenţionează evenimentele cu limiganţii precizacircnd locuireape toate formelede reliefdarmaialesamlaştinilorvestndashbănăţeneApărareanaturalăoferitădemlaştiniexplicăexistenţaaşezăriledetipdeschispreponderenţaloricircnzonadeşesşicolinară15Pasajulanticaminteştecăaccesulspreaşezăriledinmlaştinierarezervatcunoscătorilorzonei

Aşezăriledincacircmpiabănăţeanăocupăunarealde400-600x150msau200x150mrarceledemaridimensiuniLocuinţelesuntdistanţateunadecealaltăfiindicircnconjuratedeanexegospodăreşti16PentrusecoleleIII-IVconstatămicircnconjurareaunoracuungarddenuielecarepoatearătaoicircmpărţireaproprietăţiicelpuţinlanivelulbunurilorimobile(FoeniČurugndashStari Vinogradi)17Dinpunctdevederealactivităţilordesfăşurateelesesubicircmparticircnaşezăriagro-pastoraleşiaşezăricomplexeagro-meşteşugăreşti18

După tipul locuințelor așezările sarmatice cuprind locuințe de suprafață șiadacircncite(bordeiulșisemibordeiul)Locuinţadesuprafaţăcupodeauauşoradacircncită(25ndash40cm)icircnraportcuniveluldecălcareeradetipmonocelularrareoricudouăicircncăperişi de formă patrulateră sau neregulată Pereţii acestei construcţii aveau scheletul dinpariverticaliicircnfipţiicircnsolşiculesedenuieleicircmpletitepestecareseaplicaolutuialăTehnicaconstructivăs-apăstratdintr-oepocăanterioară(celpuţindinceadacică)fiindvizibilăşiicircnetapeleurmătoaretehnicăcepresupuneaunelecunoştinţeaparteşimaiales

12Mare2004pg2913GrumezaUrsuţiuCopos2013pg1314Vaday1999549Vaday2003pg27515AmmianusMarcellinusIstorie romanăXVII134bdquohas enim terras Parthiscus inruens obliquatis meatibus Histro miscetur sed dum solus licentius fluit spatia longa et lata sensim praeterlabens et ea coartans prope exitum in angustias accolas ab impetu Romanorum alveo Danubii defendit a barbaricis vero excursibus suo tutos praestat obstaculo ubi pleraque umidioris soli natura et incrementis fluminum redundantia stagnosa sunt et referta salicibus ideoque invia nisi perquam gnaris et super his insularem anfractum aditu Parthisci paene contiguum amnis potior ambiens terrae consortio separavitrdquo16Benea1996pg12517SzentmiklosindashTimoc2005pg66218Mare2004pg30

38

ospecializarenecesarăicircnoperaţiiledeecarisareamaterialuluideconstrucţieprecumşide lutuireLocuinţelede suprafaţăcupereţiidinnuiele apardestulde sporadic acesttipdelocuinţăfiindprevăzutşicuovatrăliberăsimplăIcircnparalelcuacesteconstrucţiiauexistatlocuinţedurabilecupereţidinbacircrnedinlemngroasede15-20cmGolurilerămaseicircntrebacircrneerauumplutecuchirpiciicircmbinareafiindfăcutăicircncheutori19

Icircnparalelcubordeiulvechiicircngropaticircnsolesteatestatşisemibordeiulsaulocuinţaparţial icircngropată tip constructiv aparţinacircnd epocii prefeudale prevăzut cu o instalaţiede icircncălzire destul de rudimentară ce constă dintr-o vatră liberă mărginită cu pietrederacircusauprevăzutămaiapoicuvetrecirculare20Semibordeiulesteconsiderat formaintermediarădintrelocuinţadesuprafaţăşibordeiDumitruPopaconsiderăsemibordeielecafiindlocuinţedesuprafaţăuşoradacircncite(40-60cm)PereţiiaveauunscheletdinpariicircnfipţiicircnpămacircntoicircmpletiturădenuieleicircntreeipestecareseaplicaotencuialădinlutLipsafolosiriicuielorşipiroanelorlaacoperişuridenotăfaptulcăacestaerasimplupescheletuldelemnaplicacircndu-sepaiesaustuf21CaşiformămajoritateaeraupatrulatereavacircndcolţurilerotunjitefieerauovaletrapezoidalerotundesauneregulatePodeauaeraicircnmultecazuriamenajatăcuolipiturădelutcareprezentaurmederefaceriperiodice22La semibordeiul dreptunghiular şi pătrat cu podeaua la adacircncime relativmică apar şipereţiscunziArheologicaupututfigăsiteresturilepereţilorconstruiţidintr-oreţeadenuieleicircmpletitecudiametrulde2-5cmacoperitecuunstratcompactdelut23DintotalullocuinţelorcercetateicircnaşezărileperioadeicuprinseicircntresecoleleIII-VdinBanat22aparţintipuluisemibordeiiar40aparţintipuluibordeiIcircmpreunăacesteareprezintă61din totalul lor cu20maimultedecacirct locuinţelede suprafaţă cercetatepacircnă icircnprezent24

Dupăformalocuinţelordinaşezărilecercetate(FoeniGiarmataAradndashBarierăAlibunarČurugndashStari Vinogradi BarandandashCiglana JabukaPadejBečej-puncteleDonje Ugarica Botra ndash Zidar şi Bljanka Bara Senta ndash Macošpart Subotica AdaPadej Banatski Karlovac ndash Selişte Vršac ndashCrvenka Taacutepeacute ndash Szeacutenteacuteglaeacutető Szeged ndashKiskundorozsmaSzeged-AlgyőndashVoumllgy koumlzHorgošndashStub 76) 25aufost identificatearheologicdouătipuridelocuinţesemiadacircncitendashbordei(cumaimultevariante)şidesuprafaţăndashcuunamairardouăicircncăperiCelesemiadacircnciteprezintăunelevariantea)locuinţesemiadacircncitecubazapatrulaterăşilaturiregulatecudimensiunide3-4mUneleauvetresferice iarpepărţilevesticeşiesticeseobservăurmelegropilordefixarealepilonilordelemncesusţineauacoperişulicircndouăapeb)locuinţesemiadacircncitecubazapatrulaterăavacircndunstacirclpcentraldesprijinireaacoperişuluicudimensiunide3x3mc)locuinţesemiadacircnciterectangulareavacircndcolţurirotunjitecuolungimede25ndash3mşi19Popa2001pg14120LocuinţeleadacircncitesuntlocuinţedetipbordeicuvariaţiiicircnfuncţiedeadacircncimePentrusemibordeicercetătoriimaghiarişisacircrbicacirctşispecialişti romacircnifolosesc termenuldebdquolocuinţăsemiicircngropatărdquooribdquosemiadacircncitărdquo21Popa2001pg14022Bejan199542-43Popa2001pg14023BozundashElSusi1987pg22424Mare2004pg4125DautovandashRusevljan1990pg83Dordevic1990pg119-123Jankovic1997pg365-366Trifunovic2000pg64-68TrifunovicndashPasic2003pg278-279Trifunovic2001Muscalu2009pg98-128

39

fărăcuptoared)locuinţesemiadacircncitedeformărectangularăavacircndcolţuriregulatesauneregulatelungimeade25ndash28mşivetreicircnpămacircntcruţatdeformăsfericăOexcepţiedelatipulmajoritardelocuinţăicirclreprezintălocuinţarectangularădeformăalungităcudouăicircncăperisăpatelaadacircncimidiferitecuodimensiunede8x3m

Sarmaţii iazygi sunt văzuţi drept nişte barbari războinici ştirile antice vorbindmaimultdespreevenimentelemilitare Icircnciudaacestui faptprinanalizafelului lordeviaţădescopeririledinaşezărişinecropoleauconturatoimaginedeansambluasocietăţiisarmaticedinarealulcuprinsicircntreDunăreşiTisa

Ocupaţiile locuitorilor aşezărilor bdquosarmaticerdquo au fost cele obişnuite icircnmediulruralagriculturacreştereavitelorpăstoritulLaacesteaseadaugăoseriedeicircndeletnicirinelipsite oricărei comunităţi rurale dulgheria fierăria olăritul prelucrarea lemnuluiprecumşiicircndeletniciricasnice(torsulţesutuletc)LocuireaicircnenclavesauaşezărimixtedintresarmaţişidaciaduslapreluareaunorcutumeocupaţionaledetipsedentarŞiicircnperioadatimpuriealocuiriiiazygeicircnarealulcuprinsicircntreDunăreşiTisasarmaţiitreclaunseminomadismcareimplicaoagriculturărudimentarăConsiderămcăicircnperioadasecolelorII-IIIsarmaţiisuntaprovizionaţicuproduseagricoledecătreautohtoniicareauotradiţieagricolăpentrucamaiapoisăintervinăunprocesdeaculturaţieşisăpreiaformele unei agriculturi incipiente Nu vedem icircn descoperirile de racircşniţe din mediulsarmaticneapăratoatribuireetnică(dacicăsaudaco-romană)deoareceaceastăcategoriedepieseputeapătrundepecaleacomerţuluiApariţiaracircşniţeloricircnsiturisarmaticesepoatelegadetrecereabarbarilordelaalimentaţiabazatăpecarneexclusivlaceaagrarăNunegăm icircnsă existenţa populaţiei autohtone care aflată icircn dependenţă politică faţă deiazygilivramajoritateaproduseloragricoleicircntemeiulobligaţiilortributare

Arheologii sacircrbi atribuiecuuşurinţă strictuneipopulaţii formelede locuiredepe teritoriulVoivodineieliminacircndunconglomeratetnic Icircnopiniacercetătorilorsacircrbipătrunderea iazygilor este observabilă la nivel arheologic prin creşterea importurilorromane(terra sigillataamforefibuleetc)dispariţiaunortipuriceramiceşirăspacircndireaunorpiesepreferatedeneamuliraniandinspaţiuldintreDunăreşiTisa26DBeneanuneagă prezenţa sarmaţilor alături de populaţia dacică sau celto-dacică şi pannonicăconsiderentceartrebuisăfieextinspentrumultedinaşezărilebdquosarmaticerdquodinSerbia27 Icircnschimbnusuntemdeacordcudenumireadebdquodaco-romanerdquo pentruaşezărilordinBarbaricum-ulvestdacic șiconsiderămcă lanivelul locuirii icircn spațiulbănățeanesteunmelanj de populații după retragerea aureliană și nu o puritate etnică (cu atacirctmaipuțindaco-romană)Totodatănuneraliemlaunnoubdquotrendrdquo(axaticircnmarepartedoarpecercetăriperieghetice)caredoar icircnbazaexistenţeiceramiciigri-cenuşiide tradiţieLa Teacutene atribuie etnic sarmaţilor aşezările identificate icircn teren28 Elementul alogensarmatestedocumentatalăturidepopulaţiaautohtonă(fieeacelticădacicăcelto-dacică

26Jovanovic2004pg213-214Rajkovic2004pg124-12627Benea1996215nota14128CarepoatesădenoteuntransfertehnologicdinspreBarbaricumpentruceramicagri-cenușieșicenușiu-albăstruiedetradițieLa TeneșiSacircntanadeMureș-CerneahovIcircnacelaşisensicircnnordulCacircmpieiPanoniceseicircnregistreazăunprocesuldetransfertehnologicalproducţieiceramiciiştampilatecătreBarbaricumcareesteunfenomenapartepentruBarbaricum-ulCentralEuropeanşifacepartedintransferultehnologicalceramiciimodelatelaroatăcătrecomunităţiledinnordularculuiCarpatic

40

panonică)avacircndlocunfenomendeaculturaţieşiunamestecetnicAstfel sarmaţii iazygi ce şi-au exercitat autoritatea nominală asupra populaţiei

romanice din spaţiul bănăţean icircn urma unor fenomene de aculturaţie preiau din felulde viaţă al autohtonilor care icircn ciuda faptului că nu se ridică la forme superioare decivilizaţiei-auinfluenţatpesarmaţilanivelulelementelordeculturămaterială29Credemcăaceastăinfluenţăafostextinsălanivelullocuiriişiorganizăriispaţiuluiodovadăfiindreprezentatădeaşezărilemixtedacondashsarmaticedacondashromaneşisarmaticeidentificatearheologic

BibliografieA Volume

Bejan1995BejanABanatul icircn secolel IV-XII EdituradeVestTimişoara Benea1996BeneaDDacia sud-vestică icircn secolele III-IVvolIEdituradeVestTimişoara Dumitraşcu1993DumitraşcuSDacia apuseanăEdituraCogitoOradea GrumezaUrsuţiuCopos2013GrumezaLUrsuţiuACoposGArad ndash Barieră Cercetări arheologice preventive icircntr-un sit de epocă sarmaticăEdMegaCluj-Napoca Khazanov-Gellner1994KhazanovAMGellnerENomadism and the outside world(tradJuliaCrookenden)EdTheUniversityofWisconsinPressWisconsin Mare2004MareMBanatul icircntre secolele IV-IXvolIEdExcelsiorArtTimişoara Muscalu2009MuscaluB2009Cultura materială şi spirituală icircn teritoriul dintre Dunăre şi Tisa Sarmaţii iazygi şi relaţiile cu Imperiul Romantezădedoctorat(manuscris)Timişoara

B Articole BozundashElSusi1987BozuOElSusiGAşezarea romană tacircrzie de la Moldova Veche din punctul bdquoVinograda-Vlaskicrairdquo (judeţul Caraş-SeverinicircnrdquoBanaticardquonr9pg239-270 DautovandashRusevljan1990Dautova-RusevljanVDosadašnji rezultati istraživanja i problemi pri proučavanjiu sarmatske kulture u Vojvodini (Current analysis of research and problems investigating the Sarmatic Culture in Vojvodina)icircnrdquoRadVojvodjanskihMuzejardquonr32pg81-94 Dordevic1990DordevicMTri nova sarmatska naselja u Severnoj BačkojGlasniknr6pg119-124 Jankovic1997JankovicDSlovenske osobine naselja poznorimskog doba na jugoistoku PanonijeicircnrdquoSedovVojvodina1Odnajstarijikvremenadovelikeseoberdquovol3NoviSadpg362ndash375 Jovanovic2004JovanovicAlRimska posuda sa medaljonima iz CurugaicircnrdquoGlasnikrdquonr20pg207-215 Popa2001PopaDConsideraţii privind habitatul rural din spaţiul intracarpatic al Daciei romaneicircnbdquoActaTerrae

29Protase1971pg104

41

Septemcastensisrdquonr1pg129-144 Protase1971ProtaseDObservaţii asupra aşezărilor rurale din Dacia romană şi postromană (sec II-VI) pacircnă la venirea slaviloricircnrdquoBanaticardquonr1pg93-105 Rajkovic2004RajkovicT Rimska keramika sa arheološkog nalazišta Stari Vinogradi kod ČurugaicircnrdquoGlasnikrdquonr20pg93-126 SzentmiklosindashTimoc2005SzentmiklosiATimocCCercetările arheologice de la Foeni-Selişte (jud Timiş) Raport preliminaricircnrdquoAnaleleBanatuluirdquo nr 12-13pg657-677 TrifunovicndashPasic2003TrifunovicSPasicIStari Vinogradi u Curugu ndash viseslojno arheolosko nalazisteicircnrdquoGlasnikrdquonr19pg263-290Trifunovic2000TrifunovicS Naselja Limiganata i Slovena u Banatu i BackojicircnrdquoGlasnikrdquonr 15-16pg43-106 Vaday1999VadayAHSarmatians Settlements in the Great Hungarian PlainicircnrdquoAnteusrdquonr24(1997-1998)pg547-562 Vaday2003VadayAHThe Barbaricum in the roman period Historical overviewicircnrdquoHungarianarchaeologyattheturnofthemillenniumrdquoBudapestpg265ndash267 Wilkes2008WilkesJJThe Danube ProvincesicircnrdquoCambridgeAncientHistoryrdquovol11The High Empire AD 70-192EdCambridgeuniversityPressCambridgepg577-603

C Webografie Trifunovic2001httpcurugrastkonetnezavisni-priloziobjavljeni-radovi-pdf-html2-strifunoviclimigantihtml 12112015

42

Planşa I Harta Imperiului Roman icircn secolele I-III pChr (CAH XI The High Empire AD 70-192 578-579)

Planşa II Tipuri de locuinţe de la Čurug ndash Stari Vinogradi (apud Trifunović 2006 icircn httpcurugrastkonetindex_enhtml)

43

Planşa III Tipuri de icircmbinări la locuinţele de lemn (apud Camilar 2002 icircn httpinoeinoeroianusMihai20Camilar202htm)

Planşa IV Reconstrucţia virtuală a unui sat barbar (apud httpvirtualreconstructioncomwpp=170)

44

Remus Mihai Feraru

Politica religioasă a icircmpăratului Heraclie (610-641) icircntre

reconciliere și constracircngere

The Religious Politics of Emperor Heraclius (610-641) between Reconciliation and Constraint 1

Abstract Our study approaches the religious politics of Emperor Heraclius (610-641) Early on in his reign the Emperor had two religious matters to face the Judeans who had taken advantage of the disputes in the cities of Syria between the demes of the Greens and the Blues in order to rebel and who at the same time were accused of favouring the Persian invasion the other issue was the religious conflict between Chalcedonians and Monophysites which threatened the political unity of the Empire Heraclius followed the goal of rebuilding the unity of the Eastern Church through the reconciliation of Constantinople and the Non-Chalcedonian churches of the East The Monothelitistic heresy was conceived deliberately in order to bring back the Monophysites to the Imperial Church that had been the main objective of the religious policy of Emperor Heraclius Patriarch Sergius supported the Emperorrsquos religious politics Heracliusrsquos religious politics reached a climax after the Ekthesis decree was passed (638) which led to the Monothelism crisis This decree is a manifest expression of Heracliusrsquos Caesaropapism since he used the Church as an instrument for the advancement of his political goals

Keywords religious politics Emperor Heraclius Church Monoenergism Monothelism Chalcedonians Monophysites IcircnprimuldeceniualveaculuialVII-lea scenavieții religioasebizantinea fost

dominatădedisputeledintrecalcedonienișinecalcedonieniIcircmpăratulPhocas(602-610)adezlănțuitoseriedepersecuțiisacircngeroaseicircmpotrivamonofizițilorșievreilordinSiriaPalestina și Egipt aceste prigoane au fost direct responsabile de prăbușirea stăpacircnirii

1Acestarticolconțineșidezvoltărialeunorfragmentedejapublicate icircnRemusMihaiFeraruChurch and State in the Reign of Emperor Heraclius (610-641) icircnDumitruAVancaMarcCherryAlinAlbu(ed)Religion and Politics The Church-State Relationship from Constantine the Great to post-Maastricht EuropeEdReicircntregireaAlbaIulia2013pg277-301

45

bizantineicircnprovinciilerăsăritenealeImperiuluisubloviturileperșilorInvaziapersanăicircnOrientaexacerbaturasecularădintrecreştinişievreiceidinurmăfuseserăacuzațicăle-arfiacordatajutorperşilorpecareicirciconsideraudrepteliberatoriilordesubjugulbizantinilor Icircn septembrie610evreiidinAntiohia s-au răzvrătit icircmpotrivacreștiniloreil-auucispepatriarhulcalcedonianAnastasieşipecacircţivanotabiliaioraşuluiRevoltaiudaicăafostreprimatăcucruzimedecătreBonosuscomiteleOrientuluimulțievreiaufostucișiiarceicarescăpaserădelamoarteaufostmutilațisauexpulzaţidinAntiohia2 Revoltaiudeilors-aicircmpletitcuoseriedeconflictecivileizbucniteicircntoateorașeleSirieiaicărorprotagoniștieraumembriidemelorlocale(VerziișiAlbaștrii)StareadeanarhiecaredomneaicircnImperiuvesteauniminentrăzboicivil3

Situația critică icircn care se găsea statul bizantin a coincis cu urcarea pe tron aicircmpăratuluiHeraclie (610-641) care apusbazeleuneinoidinastii imperialedinastia Heraclizilor 4La5octombrie610HeraclieafosticircncoronaticircmpăratdecătrepatriarhulSerghiealConstantinopolului(610-638)Els-adoveditaficelmaieminentdintresuveraniibizantini care vor ocupa tronulBizanțului dupămoartea lui IustinianNoul icircmpărat apreluatobdquogreamoștenirerdquodelapredecesorulsăuPhocasPentruascoateImperiuldincriză Heraclie a inițiat un amplu program de reforme care a fost desăvacircrșit de cătresuccesoriisăi5Bisericaa jucatunrol important icircnpoliticareformatoarepromovatădecătreHeraclieconstituindunuldintrepiloniipecares-asprijinitputereaimperialăDealtfelde-alungulsecoluluialVII-leaBisericas-aafirmatcaunfactordedeciziepescenaviețiipoliticeșisocialeaBizanțului

IcircncădelaicircnceputuldomnieisaleicircmpăratulHeraclies-aconfruntatpeplanreligioscudouăproblemeacărorrezolvareseimpuneacustringenţăestevorbadespreconflicteleadesea sacircngeroase care icirci opuneau pe creștinii și evreii din provinciile răsăritene aleBizanțuluilacareseadaugădisputelereligioasedintrecalcedonienişinecalcedonieni(icircnspecialmonofiziţiidinOrient)Evreiis-aurăzvrătitprofitacircnddeconflicteleizbucniteicircnoraşeleSirieiicircntredemeleVerzilorşiAlbaştrilorTotodatăeierauacuzaţideafifavorizatinvaziapersanăPedealtăparteconflictelereligioasedintrecalcedonienişimonofiziţicareameninţauunitateapoliticăaImperiuluiimpuneausoluţionarealorrapidădinparteaautorităţilorimperialeStudiulnostruicircșipropunesăprezintepebazaanalizeiizvoarelorliteraresoluțiileadoptatedeicircmpăratulHeracliedecomunacordcupatriarhulSerghiealConstantinopoluluipentrurezolvareagraveicrizereligioasecucareseconfruntaImperiul

2SfacircntulTeofanMărturisitorulCronografiatraduceredinlimbagreacăstudiuintroductivșinotedeMihaiȚipăuBucureștiEditBasilicaaPatriarhieiRomacircne20127211119pg295-296(citatăicircncontinuareCronografia)MichelleSyrienChroniquevolIIeacutediteacuteepourlapremiegraverefoisettraduiteenfranccedilaisparJ-BChabotParisErnestLerouxEacutediteur1901X25pg379(citatăicircncontinuare Chronique)vezișiJeaneacutevecircquedeNikiouChroniquetexteeacutethiopienpublieacuteettraduitparHZotenbergicircnbdquoNoticesetextraitsdesmanuscritsde laBibliothegravequeNationalerdquoXXIV1repartieParis ImprimerieNationale1883105pg420(citatăicircncontinuare Chronique)Chronicon PaschalevolIedLudovicusDindorfiusicircnbdquoCorpusScriptorumHistoriaeByzantinaerdquo11-12Bonn1832pg699(abreviatăicircncontinuare Chronicon Paschale)3Pentruprecizareacircumstanțelorpolitico-religioaseicircncares-audeclanșatrăzmerițaiudeilordinAntiohiași conflictele civile din Orientul bizantin (Siria Palestina Egipt Mesopotamia) vezi Gilbert DagronIntroduction historique Entre histoire et apocalypseicircnDagron-Deacuteroche2010pg19-224Brezeanu2007pg95-975Ostrogorski1993p353

46

icircntr-unmomentcriticalistorieisale

1 Situația religioasă icircn Orientul bizantin icircn prima decadă a domniei lui HeraclieIcircn Orient Imperiul Persan a rămas cea mai iminentă primejdie pentru Bizanț

ExpansiuneapersanăamenințasădezmembrezeImperiulBizantinIcircntre611și613trupelepersane au cucerit principaleleorașe sirieneAntiohiaEmessa șiDamascDupă ce aupusstăpacircnirepeSiriaperșiiaupătrunsicircnPalestinacareafostocupatăicircnscurttimpcuconcursulcomunitățiloriudaiceEvreiiauperceputcucerireapersanăbdquocapreludiulsosiriiluiMesiacacirctşicaunprilejderevanşăicircmpotrivalaquoRomanilorraquordquo6Pemăsurăcecucerireapersană făceaprogrese evreii erau suspectaţi de colaborare cuduşmanii şi se aflau icircn

centrul tulburărilor care se propagau icircn toate cetăţileei au profitat de ocazie pentru a-și regla conturile cupopulația creștină Nicăieri complicitatea iudeilor cucuceritoriiperșinuafostmaievidentăşimaisimbolicădecacirct la Ierusalim icircn anul 614 cu ocazia asedieriişi cuceririi bdquoCetăţii Sfinterdquo de către perşi PatriarhulZaharia a condus rezistența icircmpotriva asediatorilorPotrivit informaţiilor furnizate de izvoarele literareiudeii au susţinut propunerea lui Zaharia de predareimediatăşifărăluptăaIerusalimuluiicircnmacircinileperşilorCuocaziaasedieriişiacuceririibdquoOraşuluiSfacircntrdquoevreiiaudevenitprincipaliialiaţiaiperşiloraceștiadinurmă

le-auicircngăduitsăjefuiascăşisădistrugămultebisericicreştinesăsăvacircrşeascămasacreşisălepropunăprizonierilorcreştinisalvareavieţiiicircnschimbulconvertiriilorlaiudaism7 UnmarenumărdelocuitoriaiIerusalimuluiprintrecareseaflașipatriarhulicircnsușiaufostluațiprizonieriRelicvaSfinteiCruciacăzuticircnmacircinilecuceritorilorşiafostdusălaCtesiphoncapradăderăzboi8

DupăcucerireaIerusalimuluiregeleChosroesaconvocatsinoduldelaCtesiphon(614) la care au participat reprezentanții celor trei mari grupări creștine din Orientnestorienii monofiziții și armenii Monofiziții care deținuseră pacircnă atunci un locnesemnificativicircncadrulImperiuluipersanaufostrecunoscuțioficialdecătrebdquoMareleRegerdquoiarcultulloraintraticircnlegalitateAstfelChosroesși-aexprimaticircnmodclarintențiade a obține sprijinulmonofiziților pentruguvernarea și administrareavechilor teritoriibizantine (SiriaArmenia șiMesopotamia occidentală) icircn care aceștia eraumajoritariSinodul de laCtesiphon a avut drept rezultat icircntărirea pozițiilormonofiziților icircn SiriașiArmenia și diminuarea considerabilă a influenței calcedonienilor atașați de puterea

6Dagronetalii1990pg137Dagronetalii1990pg71-72SfacircntulTeofanMărturisitorulCronografia526666pg299nerelateazăcă iudeiiau răscumpărat90000deprizoniericreştinicuscopuldea-iucideConsiderămcă informaţiafurnizată de către Theophanes trebuie preluată cu reţinere ţinacircnd seama de polemica antiiudaică careimpregneazăsurselecreştinecarerelateazăevenimentelepetrecuteicircnprimajumătateasecoluluialVII-lea8SfacircntulTeofanMărturisitorulCronografia526666pg299

47

imperialădelaConstantinopol9 După cucerirea și organizarea Palestinei perșii au invadat Egiptul icircn 619 ei

aucuceritAlexandriaIcircntregulEgipta intratsubocupațiapersanăAstfel icircndecursdeaproximativzeceaniicircntre608610și619perșiiaucuceritArmeniaMesopotamiaSiriaPalestina și Egiptul reușind să refacămarele imperiu alAhemenizilor de odinioară10 Icircncepacircnddin619620perșiivorcontrolatimpdeaproapeundeceniucelemaibogateprovinciialeBizanțuluiautoritatealoricircnteritoriilecucerites-asprijinitpenotabiliilocalimonofizițicarelaracircndullorvorbeneficiadenumeroaseavantajeșifavoruridinparteaguvernatorilorpersani11

CucerireapersanăaOrientuluibizantina fost facilitată icircnmodconsiderabildevechea dispută teologică dintreConstantinopol și populațiamonofizită din provinciilerăsăritenealeImperiului(PalestinaSiriașiEgipt)Monofizismulafost icircmbrățișatmaiales de către sirieni și egipteni principalele etnii orientale ale Bizanțului Icircn primuldeceniudedomniealuiHeracliusBisericilemonofizitedinSiriașiEgiptcarerefuzaserăsă accepte deciziile sinodului de la Calcedon (451) au suferit persecuții violente dinpartea autorităților bizantine pentru a le constracircnge să adopte doctrina calcedonianăoficialăAcestepersecuțiidepartedea-i readuceicircnBiserica imperialăaudezvoltat lamonofizițiisirienișiegiptenisentimentullorbdquonaționalrdquoșiurafațăderegimulbizantineleauicircntăritaspirațiileseparatistealesirienilorșicopțilorcareauicircncercatsăsesustragădesubtutelapolitico-religioasăaBizanțuluișisăgravitezeicircnsferadeinfluențăpoliticăaAsiei12Totodatăprigoaneleicircmpotrivamonofizițilorsirienișiegipteniauanihilatdefinitivvoința lordeapărare și rezistență icircn fațaofensiveipersaneDacă laorigineproblemamonofizismului era esențial religioasă de-a lungul secolului al VI-lea și mai ales laicircnceputulsecoluluialVII-leaeaasuferittransformărimajoredevenindoproblemăcucaracteretnicConflictelereligioasecareauizbucnitlaIerusalimAlexandriașiAntiohiaprovocatedeimpunereadeciziilordogmaticeformulatelasinoduldelaCalcedons-autransformaticircnveritabilerevolteetniceeleaufostreprimatecuviolențădecătreautoritățilecivileșimilitareIcircnrealitateacestedisputereligioasemascauaprigecontradicțiietniceșiaspirațiimaivechideindependențămaialesicircnSiriașiEgiptundepopulațiaautohtonăajunsesetreptatlaconvingereanecesitățiiseparăriideBizanțAstfelicircnprimajumătatea secolului alVII-lea elementulpolitico-religiosacontribuitdeomanierădecisivă ladefinireaidentitățiietnicealocuitorilorEgiptuluișiSiriei13

9PoliticaluiChosroesdeicircnlocuireaepiscopilorcalcedonienicuceimonofizițiesteevidențiatădecătreMihailSirianulcareafirmăbdquohellipscauneleepiscopaleeraupretutindenicondusedecătreepiscopiinoștri(nnmonofiziți) și amintirea calcedonienilordispărusede laEufrat pacircnă icircnOrientrdquoMichelLeSyrienChroniquevolIIX26pg380-381Meyendorff1993pg361Breacutehier-Aigrain1938pg89-90 10Morrisson2004pg40-42Brezeanu2007pg95Ostrogorski1993pg12411 Ibidempg4212Dagronetalii1990pg411Rămureanu1951pg590593-59413Morrisson2004pg412Ostrogorski1993pg87nota2pg90Meyendorff1993pg41-42AHMJonesWere Ancient Heresies national or social movements in disguise icircnbdquoJournalofTheologicalStudiesrdquo1021959pg288-298

48

2 Icircmpăratul Heraclie și iudeiiIcircnaintedesosirealuiHeraclieicircnIerusalim(31martie630)relațiileicircmpăratului

cuiudeiinuparsăfifosttensionateIstoriculAgapiusdeMaboucircgnerelateazăcăHeracliei-aporuncitfrateluisăuTeodorcarerecuceriseEdessa(628)sănu-imasacrezepeevreideși aceștiapactizaserăcuperșii icircmpotrivacreștinilor Icircn630 icircndrumspre IerusalimicircmpăratulapopositlaTiberiasundeafosticircntacircmpinatdecătreunnotabilevreupenumeBeniamincreștiniiis-auplacircnsluiHeracliecăBeniaminicirciprigonisePentruanuicircncălcaregulileospitalitățiiHeraclienul-apedepsitpeBeniaminmaimultel l-aconvinspeacestasăprimeascăbotezulcreștinBeniaminafostbotezaticircncasaunuicreștinEustatiedinNeapolis care la racircndul său icirci oferise ospitalitate icircmpăratului14 Icircn ciuda faptuluicăTeofanMărturisitorulevidențiazăatitudineaicircmpăciuitoareșitolerantăaluiHeracliefațădeevreulBeniaminicircnclinămsăcredemcăicircmpăratull-aforțatpeacestadinurmăsăseconverteascălacreștinism15PotrivitluiEutihieicircntimpceicircncăseaflaicircnTiberiasHeraclieaprimitodelegațieaevreilordinGalileeacarei-asolicitatacordareaamnistieipentruiudeiIcircmpăratulaemisundocumentscriscarelegarantaevreilorprotecția16

După sărbătorile triumfale celebrate la Ierusalim care au marcat reinstalareaSfinteiCruciicircnbdquoCetateaSfacircntărdquoicircmpăratulHeraclieși-aschimbatradicalatitudineafațădeiudeiEladeclanșatrepresaliiicircmpotrivaevreilordreptpedeapsăpentrucolaborareaacestoracuperşiicacirctșipentruimplicarealoricircnmasacrareacreștinilorcuocaziacuceririiIerusalimuluiicircn61417IcircnciudapromisiuniifăcutereprezentanțiloriudeilorlaTiberiasicircmpăratularfiporuncitsăfiemasacrațitoțiiudeiidinjurulIerusalimuluișidinGalileeaEutihieadaugăcăHeraclieeracuprinsderemușcărideoareceși-aicircncălcatpromisiuneape care le-o făcuse evreilor laTiberias pentru a-și răscumpăra sperjurul icircmpăratul ainstituitosărbătoarespecialăicircnsoțitădepostșirugăciunecarepotrivitaceluiașiEutihieeracelebratăicircnBisericamelkitădinEgipticircncădinepocasa18TeofanMărturisitorulnerelateazăcăHeracliei-aexpulzatpeevreiidinIerusaliminterzicacircndu-lesăseapropielamaipuțindetreimiledeoraș19

Icircnviziunea luiHeraclie primejdiape careo reprezentauevreii pentru Imperiutrebuia să dispară dinmomentul icircn care aceștia icircmbrățișau creștinismul doar așa s-arputea explica decizia icircmpăratului de a decreta botezul forțat al tuturor evreilor dinImperiu consemnată de către izvoarele literare Decizia de a-i boteza pe evrei a fostanunțatădecătreHeracliefoarteprobabilicircncădin630dupăreinstalareaSfinteiCruciicircnIerusalimMasacrareaiudeilorlaIerusalimșiicircnPalestinaadeterminatoemigraremasivăaacestoralaEdessaicircnPersia20Arabia21sauEgiptDeșiHeraclieadecretatbotezulforțataltuturorevreilordinImperiupunereaicircnaplicareadecretuluisăunuesteatestatădecacirctlaCartaginaaicidupăspuseleSfacircntuluiMaximMărturisitorulexarhulAfriciiGheorghe

14SfacircntulTeofanMărturisitorulCronografia191202010pg320-32115GilbertDagronart cit(Introduction historique)pg28Breacutehier-Aigrain1938pg108-10916EutychiusAnnalesicircnPGCXIcol1089-109017SfacircntulTeofanMărturisitorulCronografia526666pg29918EutychiusAnnalesicircnPGCXIcol1089-1090vezișiBreacutehier-Aigrain1938pg10919SfacircntulTeofanMărturisitorulCronografia191202010pg32120MichelLeSyrienChroniquevolIIXI4pg41421SeacutebeacuteosXXX319vezișiSfacircntulTeofanMărturisitorulCronografia(Aniilumii6122)pg324-325

49

aaplicatcuasprimedecretulimperialastfelcacirctevazecidemiiiudeiaufostbotezațiicircnziuaRusaliilor(31mai632) 22

Politicadeconvertireforțatăaevreilorlacreștinismacontribuitlasporireauriiacestorafațădebizantinideopotrivăeai-adeterminatpeiudeisăsusținășisăfacilitezeexpansiuneaarabilorAutorulanonimalIcircnvățăturii lui Iacob(Doctrina Jacobi)descriebucuria evreilor din Cartagina la aflarea veștii primelor icircnfracircngeri suferite de cătreguvernatorulPalestineiSerghieicircnluptelecuarabiiPotrivitcronicarilorevreiiaudevenitspioniiarabilorșichiaragențiilorEileofereauarabilorauricircnschimbulprizonierilorsauprăziiderăzboi23

3 Criza monoenergismului Ofensivamilitarăicircmpotrivaperșilorafostdeclanșatăicircntoamnaanului622Eaa

coinciscuicircnceputulpoliticiireligioaseaicircmpăratuluiHeraclieacăreiprincipalobiectiva fost reconcilierea calcedonienilor cu necalcedonienii Pierderea de către Bizanț aprovinciilororientaleșiicircnspecialaEgiptuluindashcareerabdquogracircnarulImperiuluirdquondashprecumșicapturareadecătreperșiarelicveiSfinteiCruci(614)atacirctdeprețioasăpentrucreștiniauconstituitprincipalelemotivecarei-audeterminatpebizantinisădeclanşezerăzboiulicircmpotrivaImperiuluiAhemenizilor

Icircncă din timpul expediţiilor militare icircmpotriva perşilor (622-628) icircmpăratulHeracliusşi-adatseamadepericolulpecareicirclreprezentamonofizismulpentruunitateapoliticăaImperiuluiAşaseexplicăfaptulcămacircnatderaţiunipoliticebasileulaicircncercatcudisperare laapogeulputeriisalesă restabileascăunitateareligioasăasupuşilorsăiprin soluţionarea disputelor teologice dintre calcedonieni şi monofiziţi Icircn decursulluptelorcuperșiiHeracliusaconstatattotalalipsădeloialitateapopulațieidinprovinciileorientale ale Imperiului majoritar monofizită față de bizantini considerați dușmaniimonofizismuluiPemăsurăcebasileularecucerit teritoriileșiorașelecarecăzuserăicircnmacircinileperșilorelapromovatopoliticăcarevizasărefacăunitateapoliticășireligioasăa Imperiului și să elimine sciziunile religioase de care profitaseră sasanizii IcircmpăratulHeracliea renunțat lapoliticadurăacurții imperiale fațădenecalcedonieniadoptacircndopoliticădereconciliereșicompromisalternatăcuacțiunideconstracircngereșiuneorideforțăElaicircncercatsă-ireaducăpemonofizițiicircnBisericaimperialăprinconcesiiteologicefăcutepeseamadoctrineidiofiziteformulatălasinoduldelaCalcedon(451)24

PoliticareligioasăpromovatădecătreicircmpăratulHeracliusaavutpartedesusținereatotalășinecondiționatăapatriarhuluiSergiusalConstantinopolului(610-638)acestadinurmăaconceputformuleledecompromisdogmaticcuajutorulcărorabasileulbizantinsperasă-ireaducăpemonofizițiicircnBisericaimperialăSerghieeraoriginardinSiriaPărinții

22SfacircntulMaximIcă2004pg51vezișiGilbertDagronart citpg30-3223Breacutehier-Aigrain1938pg11124IcircnacestsensestesugestivăvorbacarecirculaprintremonofiziţicuprivirelaaderarealorladeciziiledogmaticeformulatedesinoduldelaCalcedonbdquoCăciiacobițiișiteodosieniiselăudauspunacircndNunoine-amicircmpărtășitcuCalcedonulmaidegrabăCalcedonuls-a icircmpărtășitcunoiprintr-osingură lucraremărturisindosingurăfirealuiHristosrdquoSfacircntulTeofanMărturisitorulCronografia6121pg322

50

săiaparțineauBisericiiiacobite25organizatădupă543 cu centrul laAntiohia Se pare deci că laorigine Serghie era monofizit De altfel o seriede istorici au pus pe seama monofizismului luiSerghie aderarea sa la monotelism şi susţinereatotalăacordatăacesteierezii26

Icircncercările lui Heraclie de a refaceunitatea Bisericii răsăritene prin reconciliereaConstantinopolului cu Bisericile monofizite dinOrientaucontribuiticircntr-oprimăfazălanaştereaerezieimonoenergistecareicircnceledinurmăs-atransformat icircn monotelism bdquoSorgintea propriu-zisă a monotelismului nu este una teologicăci politică Monotelismul a apărut atunci cacircndscindarea grupării monofizite de cea diofizităsau calcedoniană a pus icircn primejdie integritateaImperiului Bizantin ameninţat de primejdiapersană şi apoi de cea arabărdquo27 Din punct devedere teologicmonotelismulaapărut icircn istoriecaoprelungireaerezieimonofizitecaoformădecompromiscumonofizismulMonotelismulafostdefinit şi ca o formă de bdquomonofizism camuflatrdquoEreziamonotelităafostconceputăicircnmoddeliberatpentruaicircntoarcegrupărileereticemonofizitelacredinţaortodoxă28Altfelspusdisputamonotelitănua fostaltcevadecacircto luptădusăpentrucauza formuleidogmaticede laCalcedoncuscopuldeaofaceacceptatădecătrenecalcedonieni

31 Icircnceputurile propagandei monoenergismului Patriarhul Serghie a avut ideea formulăriimonoenergismului ca o formulă de

icircmpăcareicircntremonofizismşidiofizismulcalcedonianMonoenergismuldeșirecunoșteaexistența a două firi icircn persoanaMacircntuitorului Iisus Hristos admitea că lucrarea lor(ἐνέργεια)rămacircneuna29PotrivitafirmaţiilorSfacircntuluiMaximMărturisitorulndashdelacareprovin principalele noastre informaţii despre debutul monoenergismului ndash patriarhulConstantinopolului a folosit doctrinamonoenergistă icircn negocierile de unire purtate cu25 Sfacircntul TeofanMărturisitorulCronografia pg 322 Leo GrammaticusChronographia icircn CSHB31Bonn1842pg155 r5 (bdquohellipκαὶΣεργίουΣύρουΚωνσταντινουπόλεωςhelliprdquo)șiGeorgiusMonachusChroniconpg673r10confirmăinformațiafurnizatădecătreTeophanescuprivirelaorigineasirianăapatriarhuluiSerghiealConstantinopoluluiapudDieten1972pg1nota426Dieten1972pg1nota427RemusRusDicţionar enciclopedic de literatură creştină din primul mileniuEdLidiaBucurești2003pg 580Vladimir Lossky Introducere in teologia ortodoxă Lidia şi RemusRus (trad) PopescuGh(prefaţă)EdSophiaBucureşti2006pg139-14028NacuPompiliuEreziile primelor opt veacuri creştine şi dăinuirea lor la icircnceputul mileniului treiEdPartenerGalaţi2010pg270VladimirLosskyop citpg13929 Ibidempg270VladimirLosskyop citpg139

51

monofiziţiidinSiriaşiEgiptPrintreclericiicareaufostcacircştigaţilamonoenergismdecătreSerghies-aunumăratmonofizitulGheorgheArsasconducătorulgrupăriipaulianiştilordinEgipt(prin617618)30episcopulcalcedonianTeodordePharan31şiepiscopulcalcedonianCyrusdePhasisnumit icircn630631patriarhmelkit alAlexandriei32PatriarhulSerghiei-aicircmpărtășitdoctrinamonoenergistăicircmpăratuluiHeracliesugeracircndu-icămonofizițiiarputeafireadușiicircnBisericaimperialăpetemeiulafirmăriiunei singure lucrări icircnHristos

Heraclie a interzis persecuțiile icircmpotriva monofiziților Icircncă de la icircnceputulcampanieimilitareicircmpotrivaperşilor(622)icircmpăratulapurtatpersonaltratativecuierarhiimonofiziți din teritoriile recucerite Prin acțiunile lor conjugate basileul și patriarhulnăzuiau să obțină ralierea calcedonienilor și a comunităților monofizite dinArmeniaSiriaPalestinașiEgiptlaoformulădecredințăcarerecunoșteaexistențaadouănaturi sau firiicircnHristosicircnsăauneisingurelucrări(μία ἐνέργεια)MaiprecisHeracliesperasărealizezeunireareligioasădintrecalcedonienișinecalcedonienipebazaformuleiunicei lucrăriicircnHristos

Prima icircncercare a lui Heraclius de a realiza unirea dintre calcedonieni şinecalcedonieni pe baza doctrinei monoenergiste s-a consumat icircn 622623 laTheodosiopolis (icircnArmenia) aici icircmpăratul s-a icircntacirclnit cumonofizitul Pavel celOrb(sau Pavel deArmenia) conducătorul partidei acephalilor ciprioţi33Acesta din urmăaparțineaprobabilBisericiiCipruluipăstoritădecătrearhiepiscopulArcadiedeCipru34 Cu această ocazie Heraclie i-a vorbit lui Pavel despre bdquounica lucrare a lui HristosadevăratulnostruDumnezeurdquo(bdquohellipκαὶμιᾶςἐνεργείαςΧριστοῦτοῦἀληθινοῦθεοῦἡμῶνἐποιήσατομνήμηνrdquo)35elafirmacăicircnIisusHristosnutrebuiesăsedistingădouă feluri de lucrăriunadumnezeiască şi cealaltăomenească36Deci icircncăde la icircntacirclnirea sacuPavelcelOrbicircmpăratulHeracliecunoşteaformulamonoenergistădesprecareaflasedelapatriarhulSerghieIcircnciudainsistențelorsaleșialepatriarhuluiSerghie37Heraclienul-apututconvingepePavelsăaccepteunireamonofizițilordininsulaCiprucuBiserica

30SfacircntulMaximMărturisitorulDisputatio cum PyrrhoicircnJacques-PaulMigne(ed)bdquoPatrologiaGraecaPatrologiaecursuscompletusseriesgraecardquo91Paris1863col332B-333C(abreviatăicircncontinuarePG)JDMansiSacrorum conciliorum nova et amplissima collectiovolXGraz-AustriaEdAkademischeDruck-U1960-1961col741E-744A(abreviaticircncontinuareMansi)VenanceGrumelLes Regestes des Actes du Patriarcat de ConstantinoplevolILes Actes des PatriarchesFascILes Regestes de 381 agrave 715SociiAssumptionistaeChalcedonensesConstantinople-Istanbul1932 pg113nr279(abreviaticircncontinuareRegestes)Dagronetalii1993pg40mairecentLange2012pg544-54531Lange2012pg540-54232SfacircntulMaximStăniloaepg343-344Grumel1928pg259-265273-274(abreviaticircncontinuareEO)33Hefele1909pg325nota134Winkelmann 2001 pg 196-197 Vasile IonițăSinodul al VI-lea Ecumenic și importanța sa pentru ecumenismul actualicircnbdquoStudiiTeologicerdquonr5-81978pg376(abreviaticircncontinuareST)35Allen2009(Documentul6)pg182Grumel1928pg117nr291Hefele1909pg319343-34436Hefele1909pg324-325șinota137SfacircntulMaximMărturisitorul(Disputatio cum PyrrhoicircnPG91332C-333A)neinformeazăcăicircn622patriarhulSerghiei-aadresatoscrisoarearmeanuluiPavelcelOrbcuscopuldea-lconvingesăseraliezeBisericiioficialeprinmijlocireamonoenergismuluiDeasemeneaSerghiei-atrimisaceluiaşiPavelfalsascriere(libellus)apatriarhuluiMinacătreVigiliuprecumşiicircnţelegereasacuTeodordePharancareaderasefărăezitareladoctrinamonoenergistăIcircnrealitatepretinsascrierealuiMinaafostcompusăprobabildecătrepatriarhulSerghiecarebdquoafabricatrdquoastfeluntemeiteologicsolidicircnsprijinuldoctrineimonoenergiste(Hefele1909pg318-319331-332)

52

imperialăpetemeiulformuleimonoenergiste38 Icircnurmatentativeieşuateabasileuluibizantindea-lcacircştigapePavelcelOrbpentru

planurilesaleunionisteicircn625eli-aadresatarhiepiscopuluiArcadiedeCipruunedict(keleusis)icircmpotrivaaceluiaşiPavelbdquocăpeteniacelorfărăepiscopirdquoacestedictinterzicesăsevorbeascădespredouă lucrări icircnHristosdupăunireacelordouăfiri icircnpersoanaMacircntuitorului(bdquohellipκέλευσινεὑρεῖνδύοκωλύουσανἐπὶΧριστοῦτοῦθεοῦἡμῶνλέγεινἐνεργείαςrdquo)39LaracircndulsăupatriarhulSerghieaconceputunraporticircmpotrivaluiPavelcelOrb (probabilprin623sau625) raportpecareepiscopulCyrus icirclmenționează icircnscrisoareapecarei-oadreseazăluiSerghieicircn62640

Icircn timpul campaniei antipersane din 626 pe cacircnd se afla icircn provincia Lazicaicircmpăratul Heraclie a avut o icircntacirclnire cu episcopul procalcedonian Cyrus de Phasis41 IcircnurmaicircntrevederiicuHeraclieși la insistențelepatriarhuluiSerghieCyrusaadoptatdoctrinamonoenergistăElicircnsuşiafirmăndashicircnscrisoareaadresatăluiSerghiendashcăicircndatădupădiscuţia cuHeraclie a icircncetat sămaimărturiseascădouă lucrări icircnHristosdupăuniredupăceacititșidecretul(κέλευσιν)emisdeHeracliecontraluiPavelcelOrbDeasemeneaCyrusmărturiseştecă laporuncaicircmpăratuluiacititşi raportul icircntocmitdeSerghiecontraluiPavelcelOrbcareeraunrăspunsladecretulkeleusis al lui Heraclie icircmpotriva acestuia din urmă42 tot la icircndemnul icircmpăratului Cyrus i-a cerut explicaţiipatriarhuluiSerghiecuprivireladoctrinadespreosingurăenergieicircnHristos43

4 Icircncercări de unire a Bisericii imperiale cu Bisericile necalcedoniene din Orient pe baza formulei monoenergisteDupăicircnfracircngereadefinitivăaperșilor(ianuarie628)șieliberareafostelorprovincii

bizantine de sub ocupația persană (ArmeniaMesopotamia Siria Palestina și Egipt)Heraclieaurmăritsărestabileascăautoritateabizantinăicircnteritoriilerecuceriteșiastfelsă refacă unitatea politică a Imperiului Conștient de faptul că restabilirea integrității

38Grumel 1928 pg 268 (EO 27) vezi șiVasile Ionițăart cit pg 376-377 (ST nr 5-8 1978) JTixerontHistoire des dogmes dans Lrsquo Antiquiteacute Chreacutetienne volIIILa fin de lrsquoacircge patristique (430-800)EdJGabaldaParis1922pg162Hefele1909pg324-32533439Allen2009(Document2)pg164Lange2012pg547-548FXMurphyPSherwoodConstantinople II et Constantinople IIIEddelrsquoOranteParis1974pg142Breacutehier-Aigrain1938pg113-11440Grumel1928pg114nr283Allen2009(Document1)pg162-163nota8estedepărerecăraportulluiSerghieicircmpotrivaluiPavelcelOrbafostredactaticircn623 VIonițăart citpg377-378cfFDoumllgerRegesten der Kaiserurkunden des ostroumlmischen Reiches (CorpusdergriechischenUrkundendesMittelaltersundderneuerenZeitReiheAAbt I)Teil I565bis1025Muumlnchen-Berlin1924pg114nr283caredateazăraportulluiSerghieicircmpotrivaluiPavelCelOrbicircn625apudVIonițăart citpg377-378(STnr5-81978)41TeofanMărturisitorulsemnaleazăprezenţaluiHeraclieicircnLazicaicircnanul626TheophanesChronographiaicircnbdquoCorpusScriptorumHistoriaeByzantinaerdquo 43-44edIoannisClassenusBonn18396117r10-11pg485(abreviaticircncontinuareCSHB)icircnscrisoareaadresatăpapeiHonoriuspatriarhulSerghiemenționeazăicircntacirclnireadintreHeraclieșiepiscopulCyrusdePhasisdinLazicaveziAllen2009(Documentul6)pg184 ibidem (Documentul1)pg160vezișiSfacircntul Maxim Mărturisitorul și tovarășii săicap8pp66-67OraşulPhasis(astăziPotiicircnGruzia)seaflaicircnprovinciaLazicafiindsituatpecoastadeestaMăriiNegrelaguradevărsarearacirculuiPhasis(numitastăziRioni)icircnMareaNeagră42Allen2009(Documentul1)pg160-162Grumel1928pg11443 Ibidempg162JTixerontop citvolIIIp162 Hefele1909pg319333

53

teritorialeaImperiuluinueraposibilăfărăoapropiereicircntrediferitelecomunitățicreștinedivizateicircmpăratulainițiattratativedeunireculideriinestorienilorșimonofiziților

41 Inițierea dialogului religios icircntre Biserica imperială și Biserica nestoriană din PersiaCunoscutulistoricJeanMeyendorffaemisipotezacăicircnoctombrie628Heraclie

s-aicircntacirclnitlaTheodosiopoliscucatholicos-ulnestorianIshocircyabhalII-leaacestadinurmăconduceaodelegațiediplomaticătrimisădecătreregelepersanKovrad-Schiroes(martie

ndashoctombrie628)pentruapurtanegocieride pace cu basileul bizantin Ishocircyabhal II-lea a fost primit cu icircnalte onoruride către Heraclie44 potrivit ipotezeilui Meyendorff cu această ocaziecatholicos-ul nestorian a săvacircrșitSfacircntaLiturghie icircntr-o biserică bdquoortodoxăˮacordacircndu-le icircmpăratului și curtenilorsăiSfacircnta Icircmpărtășanie Icircntacirclnireade laTheodosiopolis a constituit unprimpasicircn reconcilierea dintre calcedonieni șinestorieniCercetătorulrusVVBolotovaemisipotezandashacceptatădeMeyendorff

ndashcăcatholicos-ulIshocircyabhalII-leai-arfirestituitluiHeraclierelicvaSfinteiCrucipecareperșiiaucapturat-oicircn614dupăcucerireaIerusalimului45DacăipotezaformulatădecătreJeanMeyendorffarfiverosimilăamaveade-afacecuprimulmaresuccesalpoliticiiunionistepromovatădecătreHeracliecomuniuneasacramentalădintrecalcedonienișinestorieniarfipecetluitastfelreconciliereașipaceadintreBizanțșiImperiulpersan46

42 Tratativele de unire bisericească purtate de către Heraclius cu patriarhul iacobit Atanasie Camelarius (629-631)Icircmpăratul Heraclie a profitat de şederea icircn Orient pentru a iniţia tratative de

unirecuierarhiiBisericii iacobitecucentrullaAntiohiacareeraoBisericăputernicăşibineorganizată icircncădinprimiisăianidedomnie47Cuocaziauneivizite laEdessaprobabil icircn628629Heracliea inițiat tratativedeunirecuiacobiţiiCronicarulMihailSirianulne relatează cămitropolitul Isaia alEdessei a refuzat să-i acorde luiHeraclieSfacircntaIcircmpărtăşanieceracircndu-iicircnmodpublicsăanatemizezesinoduldelaCalcedonşiTomos-ulpapeiLeonIIcircnreplicăicircmpăratull-adepuspeIsaiaicircnlocuindu-lcuunepiscop

44NicephorusBreviarium HistoricumicircnCSHB20p23apudMeyendorff1993pg362nota2845Meyendorff1993pg362-36346Meyendorff1993pg36347Icircnanul616patriarhuliacobitalAntiohieiAtanasieCamelarius(593595-631)arealizatunireacuBisericaiacobitădinAlexandriapăstoritădecătrepatriarhulAnastasie(604-616)printr-unacordsemnatdecătreceidoiierarhilamănăstireaEnnatondinEgiptveziMichelLeSyrienChroniquevolIIX26-27pg381-399Dagronetalii1993pg424

54

calcedonian48 IcircnciudaeşeculuisuferitlaEdessabasileulnuarenunţatlaplanurilesaledeunire

aiacobiţilorcuBisericaimperialăPotrivitinformaţiilorfurnizatedecătreMihailSirianulşiconfirmatedecătrealteizvoareHeracliel-acontactatpentrunegocieripepatriarhuliacobitalAntiohieiAtanasieCamelariuscareeracunoscutpentrumoderaţiasateologicăşi loialitatea sa faţă de icircmpăratAtanasie Camelarius şi alţi 12 episcopi iacobiţi s-auicircntacirclnitcu icircmpăratulHeraclie laMabboug(Hierapolis) icircnSiriaundeaupurtatdiscuţiitimpde12zileaceastăicircntacirclnireaavutlocprobabilicircn629630Heracliei-apromisluiAtanasiecăicirclvanumipatriarhalAntiohieiicircnsăcucondiţiacaelsăicircmbrăţişezedeciziilesinoduluide laCalcedonPatriarhulSerghiealConstantinopoluluia trimisscriericareexplicaumonoenergismulepiscopulCyrusdePhasisavenitpersonalpentruapromovaunirea49Totodată icircmpăratul i-aprezentatpatriarhului iacobitomărturisiredecredinţăcareconțineadoctrina monoenergistăeasepăstreazăicircnCronicaluiMihailSirianul

bdquoDumnezeuCuvacircntul nepătimitor a suferit icircn trupul său pătimitorEsteevidentcădumnezeirearămacircnacircndnepătimitoarezicemcăexistădouăfiri(cea)aluiDumnezeuși(cea)aomuluicaresuntuniteicircnIisusDumnezeuCuvacircntul Fiul neprihănit icircn chip neamestecat și nedespărțit ceea ceicircnseamnădouăfiricaresunt unite icircntr-o singură lucrare careestecumazisChirilceldefericităpomenirehellip[ofireicircntrupatăaluiDumnezeuCuvacircntul]rdquo50

PatriarhulAtanasiearespinsmărturisireadecredințăaicircmpăratuluisuspectacircnd-odenestorianismdupăMihaiSirianulaceastămărturisirecuprindeșiicircnvățătura despre o singură voință și o singură lucrarecarevafiformulatăicircndecretulEkthesispromulgatdecătreHeraclieicircnseptembrie-octombrie63851

IcircnreplicăHeraclieadeclanşatopersecuţieicircmpotrivaiacobiţiloricircncercacircndsăleimpunăcuforţaunireacuBisericaoficialăpebazadoctrineimonoenergiste52MoarteapatriarhuluiAtanasie (iulie 631) a icircmpiedicat punerea icircn aplicare a unirii Ca urmarea persecuţiei multe mănăstiri şi comunităţi din jurul Antiohiei au acceptat doctrinacalcedoniană cunuanţămonoenergistăPrintre cei care au acceptat unirea cuBisericaoficialăpebazaformuleimonoenergistes-aunumăratșimonahiidelamănăstirilebdquoSfacircntulIoanMaronrdquo(lacircngăEmesa)MabbougşiEmesa53Icircn628629icircmpăratulHeraclieavizitatmănăstireabdquoSfacircntulMaronrdquomaroniţiii-aufăcutoprimiresolemnăicircmpăratuluicarelaracircndulsăuadonatmănăstiriiicircntinsesuprafețedepămacircnt54ScriitoruliacobitBarhebraeus

48MichelleSyrienChroniquevolIIXI3pg411-412vezişiMeyendorff1993pg36449 Ibidempg412SfacircntulTeofanMărturisitorulCronografiaaniilumii6121pg321-322Winkelmann2001pg62-63nr24a50 IbidemXI1-2pg401-403Winkelmann2001pg61-62nr2451 IbidemvolIIXI3pg412Dagronetalii1993op citvolIVp469VIoniţăart cit(STnr5-81978)pg376Breacutehier-Aigrain1938pg11552 IbidemvolIIXI3pg41253 IbidemvezișiBreacutehier-Aigrain1938pg11654EutychiusAnnalesicircnPGCXIcol1039Meyendorff1993pg365LBreacutehier-Aigrain1938pg116

55

afirmăcăHeracliei-adeterminatpemaronițisăicircmbrățișezemonotelismul55 Succesul lui HeraclieicircnrăzboiulicircmpotrivaperşilorafosticircncununatdeaducerearelicveiSfinteiCrucidelaCtesiphonIcircn31martie630icircmpăratulicircnsoţitdesoţiasaMartinaareinstalatSfacircntaCrucelaIerusalimicircntr-oatmosferăsolemnă56VictorialuiHeraclieeratotodatăvictoriaicircntregiicreştinătăţişiicircidădeadreptulicircmpăratuluisă-şiarogetitluldebdquoNoulConstantinrdquo57

SpredeosebiredeSiriaPalestinaafostpuținatinsădemonofizismșiprinurmaredemonotelismDinacestmotivlaIerusalimnus-aprodusodedublareaierarhieiunacalcedoniană melkită și alta monofizită iacobită precum s-a icircntacircmplat la AntiohiaDupămoarteapatriarhuluiModestus(17decembrie631)episcopulSerghiedeIoppeafost instalatpe scaunulpatriarhal ierusalimiteancu sprijinul icircmpăratuluiHeraclie fărăcaalegereasasăfieconfirmatăcanonic58DinscrisorileadresatedecătrepapaMartinI lui IoandeFiladelfia și unui anumePantaleon rezultă căSerghie de Ioppe adept almonoenergismului a sfințit mai mulți episcopi care s-au raliat politicii unioniste aicircmpăratuluiHeraclieșiacărorhirotonieafostcontestatălaconciliuldelaLateran(649)decătreepiscopulȘtefandeDora59AstfelepiscopulSerghiedeIoppeapusbazeleuneiierarhiimonoenergisteicircnPalestinacareicircnsăs-adoveditafifoartefragilă

43 Acordul icircncheiat de către Heraclie cu Biserica nestoriană a perșilor (630)IcircmpăratulHeraclieapăstratrelațiidebunăicircnțelegerecucatholicosatulnestorian

dinSeleucia-CtesiphonIcircn630631basileulbizantinaprimitlaBerrhoe(Alep)icircnSiriavizitauneidelegațiipersanetrimisedecătrereginaBoranprintremembriidelegațieisenumărașicatholicos-ulBisericiipersaneIshocircyabhalII-leaicircnsoțitdemaimulțiierarhi60 Negocierilepoliticeicircncununatedesuccesaufosturmatededezbateripetemeteologicepurtateicircntrecatholicos-ulIshocircyabhalII-leașiicircmpăratulHeraclieIshocircyabhalII-leai-aprezentatluiHeraclieomărturisiredecredințădesprecareelafirmacăesteicircnconcordanță

55MagistrandCezarVasiliuBiserica creștinilor maroniți din LibanicircnbdquoStudiiTeologicerdquonr3-41966pg16356 Sfacircntul TeofanMărturisitorulCronografia pg 320-321 vezi şiA Frolow La vraie Croix et les expeacuteditions drsquoHeacuteraclius en Perse icircn bdquoRevuedeseacutetudesbyzantinesrdquo111953pg100 cfNormanHBaynesThe Restoration of the Cros at JerusalemicircnbdquoTheEnglishHistoricalReviewrdquo271912pg299careafirmăcăSfacircntaCruceafostaşezatălaIerusalimicircn21martie629cfVenanceGrumelLa reposition de la vrai croix agrave Jerusalem par Heacuteraclius Le jour et lrsquoanneacuteeicircnPolychordia Festschrift F Doumllger zum 75 Geburtstag IAmsterdam1966pg143carepropunedatade31martie631pentrureinstalareaSfinteiCrucilaIerusalimapudVIoniţăart citpg374nota2057JanWillemDrijversHeraclius and the Restitutio Crucis Notes on Symbolism and IdeologyicircnGerritJReininkandBernardHStolte(ed)The Reign of Heraclius (610-641) Crisis and confrontationLeuvenParisPeeters2002pg183-19158LasinodulținutlaLateranicircn649episcopulȘtefandeDoradeclaracăbdquoSerghiecareafostepiscopdeIopedupăretragereaperșiloraluat(funcțiade)locum tenens alscaunuluiIerusalimuluinu prin autoritate ecleziastică ci icircmpotriva canoanelor prin puterea secularăA hirotonit acolo episcopi care țineau descaunulIerusalimului(icircntimpceelicircnsușinueranicidecumconfirmat)rdquoChristophvonSchoumlnbornSofronie al Ierusalimului Viața monahală și mărturisirea doctrinarăMăriucașiAdrianAlexandrescu(trad)EdFundațiaAnastasiaBucurești2007pg102104vezișiMeyendorff1993pg37559ChrvonSchoumlnbornop citpg102105-10660 Histoire nestorienne (Cronique de Seacuteert)pg557(abreviaticircncontinuareCronique de Seacuteert)vezișiLange2012pg566-567

56

cu icircnvățătura de credință a Părinților niceeni61 După aceea catholicos-ul a icircntocmitomărturisire de credință pe care i-a icircnmacircnat-o icircmpăratului ea prezintă pe alocuri unconținutnestoriandeșiaceastămărturisiredecredințănumenționeazăicircnvățăturadespreo singură lucrare icircnHristos ea a fost acceptată de cătreHeraclie62De altfel potrivitCronicii lui SeertIshocircyabhalII-leașiicircmpăratulHeraclieauajunslaunconsensicircnprivințadoctrineimonoenergiste formulată de către patriarhul Serghie care a fost consideratăde bună credințăCronica lui Seert relatează cămărturisirea de credință icircntocmită decătrecatholicos-ulnestorianesteicircnconcordanțăcuceaapatriarhuluiSerghieicircnceeacepriveșterecunoaștereauneivoințeuniceșiauneilucrăriuniceicircnpersoanaluiHristos63 LacerereaicircmpăratuluiIshocircyabhalII-leaasăvacircrșitSfacircntaLiturghieșii-aicircmpărtășitpeHeraclieșipeceilalțiierarhibizantini

44 Tratativele de unire religioasă purtate de către Heraclius cu Biserica armeană (631-633) După reinstalarea Sfintei Cruci la Ierusalim (21 martie 630) Heraclie a iniţiat

demersuripentruarealizaunireareligioasădintregrecişiarmeniIcircntimpulcatholicos-uluiKomitas(611-628)BisericaarmeanăaicircmbrăţişatmonofizismulLaporuncaluiKomitasteologulYovhanMayragomecrsquoiarfi tradusbdquocărţialemonofiziţilorTimoteiElurPetruFulloSeverdeAntiohiaşialealtorereticirdquo64DupămoartealuiKomitas(628)şiscurtapăstorireacatholicos-uluiChristopheral II-leaApahuni(628-630) icircnfrunteaBisericiiarmeneaajunscatholicos-ulEzrasEzr(630-641)IcircncădelanumirealuiEzraspescaunulpatriarhalalBisericiiarmene(630)eraevidentcăacestadinurmătrebuiasărenunţelaanticalcedonismulagresivpromovatdecătrefostulcatholicosKomitasdealtfelacestlucruseimpuneacustringenţăicircnnoulcontextpoliticmarcatderecucerireateritoriuluiArmenieidecătrebizantini

IcircntretimpHeracliearedevenitstăpacircnulicircntregiiArmenii(628)pecares-astrăduitsă o scoată de sub controlul şi influenţa politică a perşilor Conştient de consecinţeleneplăcute ale schismei produse icircn 591 icircn sacircnul Bisericii armene65 ndash schismă care acontribuit la transformarea lui Chosroes al II-lea icircn protectorul Bisericii armene şi atuturor creştinilor anticalcedonieni ndash Heraclie urmărea să realizeze unirea religioasăicircntregrecişiarmeniprobabilpebazamonoenergismuluicăutacircndunfeldecompromisicircntrereconcilierepaşnicășiconstracircngereIcircnicircncercareasadearealizaunireareligioasă

61 Cronique de Seacuteertpg557-55862 Ibidempg55963 Ibidemp560vezișiLange2012pg56764Dagronetalii1993pg46565Icircnurmatratatuluiicircncheiaticircn591cuPersiaBizanțulaluaticircnstăpacircnireicircntregulteritoriualArmenieicuexcepțiaregiunilorsituatelanord-estderacircurileHrazdanșiAzatcareaurămasicircncontinuaresubstăpacircnireapersană Deoarece catholicosulMovsēs II Elivardecrsquoi instalat dincolo de frontiera cu Bizanțul refuzaunirea religioasă cubizantinii aceștia au alesunanticatholicos icircnpersoana luiYovhannēsBagarancrsquoicarevasusținedoctrinacalcedonianăicircntoateBisericiledinArmeniadeaicivarezultaoschismăicircnsacircnulBisericiiarmenecareaduratpacircnăicircn610611eaaavutdreptconsecinţădivizareacleruluiarmeanicircndouăgrupăricalcedonieniişimonofiziţiiIcircncepacircnddin591Bisericaarmeanăafostdivizatăicircncatholicosatul calcedonianaflatpeteritoriulbizantinşicentrulmonofizitdelaDvinaflatsubstăpacircnireapersanăveziMeyendorff1993pg303-304

57

icircntregrecişiarmenibasileulbizantins-abizuiticircnprimulracircndpeprestigiulpecarel-adobacircndit icircnurmabdquoeliberăriirdquoSfinteiCrucidin bdquocaptivitateapersanărdquo66De icircndată ce aintrat icircnposesiarelicveiSfinteiCrucindash simbolulunității tuturorcreștinilorndashHeraclieși-acontinuatcălătoriaicircnArmeniaicircmpăratulaicircncercatsăcacircştigeloialitateademnitarilorarmenişisă-ideterminepeaceştiasăsusţinăplanulsăudeunirebisericeascăelle-adăruitmultefragmentedinrelicvaSfinteiCruci67

Icircn632dupăreaducereaSfinteiCrucilaIerusalimHeraclieaporuncitguvernatoruluiArmenieiMizez(Mžēž)Gnounisă-licircnştiinţezepecatholicosulEzrascădacănuvinesăintreicircncomuniunecuellagraniţabizantino-armeanăarfinevoitsănumeascăunaldoileacatholicospentruicircntreagaArmeniebizantină68Ezrasadatcursinvitaţieiicircmpăratuluişiicircnsoţitdeo suităde teologi şiprinţi armeni s-a icircndreptat spreTheodosiopolis (KarinGarin)undeicircn633afostconvocatunsinodlacareauparticipat193deepiscopigrecişiarmeni69ActelesinoduluidelaTheodosiopolisnus-aupăstratPotrivitrelatăriloristoricilorarmenilasinods-auschimbatcacirctevareplicicuprivirelasinoduldelaCalcedonapoicatholicosulEzrass-aretrasicircmpreunăcusecretarulşisuitasasăanalizezemărturisireadecredinţăscrisăpecarei-oicircnmacircnaseicircmpăratulHeraclieTextulacesteimărturisirisesfacircrşeacuoseriedeanatematismeicircmpotrivaluiNestorieşiaaltorereticiicircnschimbnuseaminteanimicdespresinoduldelaCalcedonDupăceaanalizatmărturisireadecredinţăpecarei-aicircnmacircnat-oHeracliecatholicos-ulEzrasasemnat-oşiaintraticircncomuniunecugrecii70Nusepoateafirmadacăunireaicircntregrecişiarmenis-arealizatpebazaformuleimonoenergisteIcircnoricecazaceastăunirebisericeascăafostsuperficialădemonstracircndcăpoliticareligioasăpromovatădecătreHeraclieaavutunsuccesrelativicircnArmenia

45 Politica de unire religioasă a icircmpăratului Heraclie icircn Egipt IcircnEgiptlafelcaicircncelelalteprovinciiorientaleicircmpăratulHeracliusnuaicircntacircrziat

să-şipunăicircnaplicareplanulsăudeunireamonofiziţilorcuBisericaimperialăpebazadoctrineimonoenergisteIcircn630631icircmpăratull-anumitpatriarhalAlexandrieipeCyrus71fostulepiscopdePhasiscareaicircmbrăţişatmonoenergismulicircnurmadiscuţiilorcuHeracliedinprovinciaLazica(626)şilainsistenţelepatriarhuluiSerghieCyrusafostinvestitdecătreicircmpăratcuputericivileextinseEladeţinuticircnEgiptoautoritatecomparabilăcuceaa unui prefect augustalmaialesicircnultimiianidedomnieailuiHeraclie72

IcircndatădupăinstalareasapescaunulpatriarhalalAlexandrieiCyrusacăutatsă

66Dagronetalii1993pg46867Meyendorff1993pg36368Dagronet alii 1993pg 469 la fel a procedat şi icircmpăratulMauricius icircn 591Deoarececatholicos-ulmonofizitMoiseal II-leastabilit laDvin icircn teritoriul rămassubstăpacircnireapersanăa refuzatunireareligioasăcugreciiMauriciusanumitunanticatholicospentruicircntreagaArmeniebizantinăicircnpersoanaluiIoanalIII-leacarearecunoscutsinoduldelaCalcedonşivasusţinecalcedonismulicircntoatebisericileArmenieiibidempg46269 Ibidempg469-470JeanMeyendorffop citpg363-364VIoniţăart citpg38670 Ibidempg470FrWinkelmannop citpg63-64nr25Breacutehier-Aigrain1938pg11671 Sfacircntul Maxim și tovarășii săicap9pg67-6872 Jean ecircveque deNikiouChronique 120 pg 455Meyendorff 1993 pg 365-366LouisBreacutehierLe Monde ByzantinvolIILes institutiones de lrsquoempire byzantinEdAlbinMichelParis1970pg96-97361Ostrogorski1996pg143

58

punăicircnpracticăpoliticaecleziasticăunionistăaConstantinopoluluiLa3iunie633elareuşitsărealizezeunireauneifracţiuniateodosienilor(monofiziţiimoderaţi)cuBisericamelkităcalcedonianăpebaza formuleidespre o singură lucrare icircn Hristos73Suportuldogmaticalacesteiuniriicirclconstituieundecret de unirecarecuprindenouăanatematismeIcircnanatematismaaVII-aesteexpusă icircnmodclardoctrinamonoenergistă bdquohellipȘidacăcineva[hellip]numărturisește[hellip]căacestUnulșiAcelașiHristosșiFiualucratlafel atacirct ceea ce era dumnezeiesc cacirct şiceea ce era omenescprinunica lucrare teandricăaşadupăcumicircnvaţăcelicircntresfinți Dionisiehellip să fie anatemardquo74 Sursele copte recunosc că o mareparte a populației Egiptului acceptasecredința de laCalcedon icircn interpretareaei monoenergistă Icircn acest sens SeverdeAsmounein relata că bdquoacești ani aufostceiicircncareHeraclieșiAl-Muqauqas(adicăCyruslaquoCaucazianulraquo)dominauEgiptul și datorită durității persecuțieia oprimării și a pedepselor pe careHeraclie le-a aplicat ortodoxilor (adicămonofiziții)pentrua-i forțasăadoptecredințade laCalcedonmulțiminenumărateaufostpuselaadăpostfieprintorturăfieprinpromisiuneaonorurilorfieprinconvingereșivicleșugrdquo75

5 Reacția ortodoxă icircmpotriva monoenergismului Unirea dintre Biserica imperială și gruparea teodosienilor realizată de către

patriarhul Cyrus pe baza monoenergismului a provocat reacția promptă a monahuluipalestinianSofroniecareseaflaatunci icircnAlexandria Acestadinurmă l-a imploratpeCyrussănupublicedecretuldeunirecareproclamamonoenergismulelși-amanifestatdezacordulfațădedoctrinamonoenergistăformulatăicircnanatematismaaVII-aadecretuluide unire Sfacircntul Sofronie a plecat la Constantinopol ca să-l avertizeze pe patriarhulSerghiecuprivireladoctrinagreșităcareseascundeaicircnspateleformuleimonoenergisteMonahulpalestiniansusțineacătrebuieneapăratsăseadmitădouălucrăriicircnHristosșinuunalucrareasituacircndu-selanivelulfirilorșinulanivelulpersoaneiMacircntuitorului76DupădiscuţiiaprinselegatededoctrinadespreosingurălucrareicircnHristospatriarhulSerghiea

73Hefele1909pg33974Allen2009pg170-172(Documentul3)bdquoΕἴτις[]οὐχὁμολογεῖ[]καὶτὸναὐτὸνἕναΧριστὸνκαὶ῾Υιὸνἐνεργοῦντατὰθεοπρεπῆκαὶἀνθρώπινα‛μιᾷθεανδρικῇἐνεργείᾳrsquoκατὰτὸνἐνἁγίοιςΔιονύσιον[]ἀνάθεμαἔστωrdquovezișiFXMurphyPSherwoodop citpg149-150Breacutehier-Aigrain1938pg11875Meyendorff1993pg379cfVIonițăart citpg381careafirmăcăbdquoformuladeuniredin633n-a depășit porțile Alexandrieirdquo76Mansi1960XI481CAllen2009 (Epistola Synodica)pg96

59

ajunslaoicircnţelegerecuSfacircntulSofronieceidoiauconvenitdecomunacordcăaccentulnutrebuiesăcadăpeacţiunea lucrare-energiecipesubiectul lucrător-operantvorbindu-seastfeldespreunicul subiect operant pentru lucrările divine şi umane icircn Hristos77

IcircndatădupăinstalareasapescaunulpatriarhalalIerusalimului(laicircnceputulanului634)SfacircntulSofroniea trimiso scrisoare sinodală (Sinodikon)patriarhuluiSerghie șituturorcelorlalțipatriarhișiepiscopiaipentarhieiSinodikon-ulreprezintăprimareacțiebdquoortodoxăˮ oficială icircmpotrivamonoenergismului Sfacircntul Sofronie evidențiază unitateapersoanei Macircntuitorului și dualitatea naturilor icircn Hristos Icircn gacircndirea sa dualitateanaturilor implicădualitatea lucrărilor icircn Hristos fiecare natură avacircndu-și propria sa lucrare naturală78SfacircntulSofronieacurmatbdquopoliticamonoenergistărdquoaluiHeraclieicircnPalestinașiacontribuitlaicircntărireadoctrineicalcedonieneAșadaralegerealuiSofroniepe scaunulpatriarhal al Ierusalimului a icircnsemnat eșeculpoliticii religioaseunioniste aicircmpăratuluiHeraclieicircnPalestina

6 Declanșarea crizei monotelismului Obiecţiile lui Sofronie cu privire la formula monoenergistă elaborată de către

patriarhul Cyrus al Alexandriei au fost reţinute parţial icircn cadrul lucrărilor sinoduluipermanent pe care patriarhul Serghie l-a convocat la Constantinopol pentru a icircncheiadiscuţiacuprivirelaaceastăproblemăicircnaugust633sinodulaemisundecretdogmatic(ψῆφος) al cărui text este reprodus icircn scrisoareape carepatriarhulConstantinopoluluii-aadresat-opapeiHonoriusicircnanul634IcircnPsephosseprecizeazăcăis-arecomandatpatriarhului Cyrus alAlexandriei să nu mai icircngăduie nimănui pe viitor să vorbeascădespre una sau două lucrări icircn Hristos ci despre un singur subiect-operant Hristosicircn lucrărilefiecăreinaturi79 IcircnplusPsephos-ul excludeposibilitateaexistenței adouăvoințecontradictoriiicircnHristoscareardecurgedinmărturisireaadouălucrăriicircnpersoanaMacircntuitoruluiastfelesteanticipatmonotelismul hristologic

bdquoDeasemeneaexpresialaquodouălucrăriraquoicircirevoltăpemulțideoarecen-afostmărturisitădecătreniciunuldintresfințiișialeșiipredicatoriaitainelorBisericiiDeaiciarrezultasăcinstimdouăvoințecaresecontrazicreciproc[hellip]căciesteimposibilcaicircntr-unsingurșiacelașisubiectsăsubzistedouăvoințecontradictoriiicircnacelașitimpunalacircngăcealaltărdquo80

Icircn decret se hotăra ca Sofronie să nu mai discute despre problema lucrărilorci să semulţumească cu doctrina asigurată de către PărinţiiBisericii81 Psephos-ul nu anula acordul de unire icircncheiat icircn3 iunie633laAlexandria icircntremonofizițiimoderațiși Biserica melkită calcedoniană icircn scrisoarea adresată patriarhuluiAlexandriei prin

77IcircnţelegereadintreSfacircntulSofronieşipatriarhulSerghieneestecunoscutădinscrisoareaacestuiadinurmăadresatăpapeiHonoriusveziAllen2009 pg188(Documentul6)78ChrvonSchoumlnbornop citpg11822679Allen2009 pg188(Documentul6)Hefele1909pg34580 Ibidempg190Meyendorff1993pg369-370FXMurphyPSherwoodop citpg30781 Ibidempg192(Documentul6)Grumel1932 pg115-116nr287

60

august-septembrie633patriarhulSerghieaprobaunireafăcutădeCyruscuteodosieniiconformdecretuluideunireatacatdecătreSfacircntulSofronie

61 Elaborarea formulei monoteliteIcircndatăcepatriarhulSerghiealConstantinopoluluiaaflatdeinvestireaSfacircntului

SofronieicircnfuncţiadepatriarhalIerusalimuluielaicircnţelescăacestadinurmăerapierdutdefinitiv pentru cauza monoenergismului De aceea Serghie a căutat să-l cacircştige departea sapepapaHonorius (625-638) Icircn acest sens patriarhulConstantinopolului i-aadresatpapeioscrisoarecarenefurnizeazăoseriedeinformaţiiicircnlegăturăcudisputamonoenergistăAceastă scrisoare conține textulPsephos-uluiPrintre alteleSerghie icircirelateazăpapeidespreunireateodosienilorcuBisericaimperialărealizatălaAlexandriadecătrepatriarhulCyrus(3iunie633)pebazamonoenergismuluitotodatăelaminteștedeprotestulSfacircntuluiSofronieicircmpotrivaformuleimonoenergiste82

Icircn acelaşi an (634) papaHonorius i-a răspuns patriarhului Sergius icircnainte dea primi scrisoarea de icircntronizare din partea patriarhului Sofronie al Ierusalimului IcircnscrisoareaadresatăluiSerghiendashpăstratăicircntr-otraduceregreceascăicircnactelesinoduluialVI-leaecumenicndashHonoriusaprobăunireaicircncheiatăicircn3iunie633laAlexandriaElestedeacordcuSerghiecătrebuieevitatădiscuțiadespreunasaudouălucrăriicircnHristosicircnacestsenspapaHonoriusafirmăcăestetreabagramaticienilorșiafilosofilorsădiscutedespreacestedouăexpresii83PapainterzicesăsevorbeascădespreunasaudouălucrăriicircnHristosndashformuleacărorutilizaregenereazădificultăţiteologicendashşirecomandăsăsemărturiseascăo sigură voinţă icircn Hristos(ὅθενκαὶἕνθέλημαὁμολογοῦμεντοῦΚυρίουἡμῶν᾿ΙησοῦΧριστοῦndashundeet unam voluntatem fatemur Domini nostri Iesu Cristi)84elicircnţelegeprinastacăn-arputeaexistaicircnHristosdouăvoinţecontrareunaalteiaşicăicircntreagaomenitatealuiHristosestecondusădecătredumnezeireaLogosului85TotodatăHonoriusafirmăcăIisusHristospersoanăunicăasăvacircrșiticircnacelașitimpopereledumnezeieștișiceleomeneșticuajutorulcelordouănaturialesaleacelași IisusHristosaoperatprinceledouănaturialesalebdquodumnezeieșteșiomeneșterdquo86Așadar lasugestiapatriarhuluiSerghie ndash care considera cămărturisireaa două lucrări icircn persoana lui Iisus Hristos ar implicaafirmația impioasăadouă voințe contradictorii icircn Hristos ndashpapaHonoriusmărturiseșteo singură voință icircn Hristosbdquoprinrăspunsulsăupapaacrediteazăfărăsăvrea monotelismul ca rezultantă a monoenergismuluirdquo87Teologiasaaveasăsprijinecelpuţinicircnmodindirectevoluţiaerezieimonotelite88Expresiao singură voinţăs-anăscutdinimplicaţiiledoctrineidespreosingurălucrareAceastăexpresievafiimpusădecătrepatriarhulSerghieicircnEkthesis-ulluiHeracliecarevadeveniastfelbdquodocumentuldebază

82Hefele1909pg343-346Breacutehier-Aigrain1938pg12183JTixerontop cit volIIIpg168-16984Allen2009pg196(Documentul7)85Lange2012pg608Dagronetalii1993pg42Meyendorff1993pg37386JTixerontop cit volIIIpg169VGrumelRecherches sur lrsquohistoire du monotheacutelisme IIIicircnEO281929pg274-277Breacutehier-Aigrain1938pg122-123FXMurphyPSherwoodop citpg160-16287NicolaeChifărIstoria CreștinismuluivolIIIașiEditMitropolieiMoldoveișiBucovinei2000pg229VIoniţăart citpg38288Meyendorff1993pg373

61

almonotelismuluirdquo89

62 Promulgarea decretului Ekthesis (638) Răspunsul Constantinopolului la scrisoarea sinodală (Sinodikon) a Sfacircntului

Sofronie l-a constituit publicarea icircn septembrie-octombrie 638 a decretului imperialEkthesisacestdecretafostconceputdecătrepatriarhulSerghieicircncădin636faptconfirmatdecătreicircnsuşiicircmpăratulHeraclieicircntr-oscrisoarepecareeli-atrimis-olaicircnceputulanului641papeiIoanalIV-lea90IntervenţiaicircndisputamonoenergistăapapeiHonoriuscareaacceptatideilepatriarhuluiConstantinopoluluinuapututdecacirctsă-licircncurajezepeacestadinurmăsăperseverezeicircnrealizareaplanuluisău91DecretulEkthesisinterzicefolosireaexpresiilor o lucrare (mograveaeneacuteergeia) respectiv două lucrări (δύο ἐνέργειαι) icircn IisusHristosicircnsăceresăfiemărturisităo singură voinţăicircnHristosbdquoἕνθέληματοῦΚυρίουἡμῶν ᾽ΙησοῦΧριστοῦ τοῦ ἀληθινοῦΘεοῦ ὁμολογοῦμενrdquo92 Prin favorizarea expresieio singură voințădecretulEkthesisbdquoacontribuit la transformareamonoenergismului icircnmonotelismrdquo93 bdquoAvacircnd ca scop laquo să dezamorseze raquo crizamonoenergismului decretulEkthesisovalansapeceaamonotelismuluirdquo94Icircn638bdquomizanumaieralafelcadouăzecideanimaidevremeaceeadea-iraliapemonofiziţilaBisericaimperialăcidearestabilipacea și unitatea icircn tabăra calcedonienilorrdquo icircntre dionergetici şimonoenergetici prinrenunţarealaformuleleloro lucrarerespectivdouă lucrăriicircnHristosrdquocualtecuvintemonotelismulurmasăfiepreţulicircmpăcăriidintredioenergeticişimonoenergetici95

IcircnOrient Ekthesis-ulafostacceptatdecătremajoritateaepiscopilorIcircnschimbdecretulluiHeraclieafostrespinsdeBisericaRomeiDupămoarteaSfacircntuluiSofronie(638) scaunul patriarhal al Ierusalimului a fost ocupat de către episcopul monotelitSerghiedeIoppefărăicircndoialăcăelaacceptatfărărezervedecretulluiHeracliefiindunsusţinătorloialalpoliticiireligioaseimperialeicircncădinanul631cacircndapusbazeleunei ierarhii ecleziastice monotelite icircn Palestina De asemenea patriarhulMacedoniealAntiohieiaacceptatEkthesis-ul96DecretulEkthesisafostsemnatdecătrepatriarhulCyrusalAlexandrieicăruiastratelatulEustatiusi-aicircnmacircnatoscrisoareicircnsoţitădeocopieadecretuluidinparteapatriarhuluiSerghie97LaracircndulsăupatriarhulPyrrhus(638-641)succesorulluiSerghiepescaunulpatriarhalalConstantinopoluluiaaprobatedictulluiHeraclieprintr-undecretdogmaticsinodal(638639)98

89ChrvonSchoumlnbornop citpg11090FiindacuzatdeerezieicircnApusdatorităpromulgăriiEkthesis-uluiHeraclieicirciscriapapeiIoanalIV-leabdquoEkthesis-ulnuestealmeuşinueul-amporunciteste opera patriarhului Sergius de acum cinci ani[nndin636]cacircndm-amicircntorsdinOrientelm-arugatsă-lsemnezşisă-lpromulgrdquoMansi1960XI991Meyendorff1993pg37492Allen2009 pg214(Documentul9Ekthesis)93VGrumelRecherche sur lrsquohistoire du monothelisme III Du moneacutenergisme au monothelismeicircnEOnr291930pg2094Dagronetalii1993pg42VIoniţăart citpg405Rahner1964pg277-27895 Ibidempg4296JTixerontop cit volIIIpg171Hefele1909pg390-39197Grumel1932pg117-118nr293Hefele1909pg391şinota498 Ibidempg117nr292

62

ConcluziiLafelcapredecesoriisăiicircmpăratulHeraclieaicircncercatsădomineșisăcontroleze

Biserica El a folosit-o ca un instrument pentru realizarea obiectivelor sale politiceIcircnțelegacircnd că restabilirea integrității teritoriale și a unității politice a Imperiului nu seputea icircnfăptui fărăoapropiere icircntrediferitelecomunitățicreștinedivizateHeraclienuatoleratpluralismulreligiosDinacestpunctdevedereela imitatpoliticapromovatădecătreIustinianIurmărindsăeliminedisidențeleșiminoritățilereligioasePeaceastălinies-aicircncadratpoliticareligioasăaluiHeracliefațădeiudeicareveneaicircncompletareapoliticii sale de unire religioasă cu necalcedonieniiDecizia icircmpăratului de convertireforțată lacreștinisma iudeilorse icircntemeianudoarpedorințadeaeliminaodizidențăpoliticășirisculuneieventualerestaurăriabdquoTempluluirdquocișipeideeacăistoriaseapropiadesfacircrșitiaricircmpăratulcreștinaveadejucatunrolimportanticircnaceastăultimăetapăaiconomieimacircntuirii

Heraclie a promovat cu asiduitate o politică fermă care viza să refacă unitateaBisericiirăsăriteneprinreconciliereaConstantinopoluluicuBisericilenecalcedonienedinOrientIcircnsăfragilitateaacesteipoliticiunionisteurmasăfiedoveditădecrizamonotelităEreziamonotelităafostconceputăicircnmoddeliberatpentrua-ireaducepemonofizițiicircnBisericaimperialăacestaafostobiectivulprincipalalpoliticiireligioasealuiHeracliepe care icircmpăratul s-a străduit să-l icircndeplinească asumacircndu-și icircncălcarea principiuluisymphonieicarestălabazarelațieidintrestatșiBisericăEșeculpoliticiisalereligioasea fost previzibil icircncă icircnainte de cucerirea arabă demonstracircnd că distanța care separaBisericaimperialădeBisericilenecalcedonieneasporitatacirctdemulticircncacirctnumaiputeafisuprimatăCreștiniidinOrientnueraudoarscindațiprintr-oformulădecredințăciprindiferențeconsiderabiledeculturășidelimbășiprinemergențasentimentelorbdquonaționalerdquo

Politicareligioasăa luiHeraclieaculminatcupromulgareadecretuluiEkthesis care reprezintă o expresie evidentă a cezaropapismului imperial Prin emiterea acestuidecretHeraclie și-adepășit rolul de conducător temporal alBisericii și de apărător alOrtodoxiei sancționacircnd printr-un act oficial o decizie sinodală De altfelEkthesis-ul nua rezolvatproblemadisputelor teologicedintrecalcedonieni șinecalcedonieniMaimultelaavutconsecințenefastepentrustatulbizantindeoareceacontribuitlaagravareaconflictelorreligioase icircnprovinciilerăsăritenealeImperiuluișia facilitatcucerirea lordecătrearabiPedealtăpartedecretulEkthesisacontribuit la izbucnireaconflictuluidintreBisericășistatcareaatinspunctulculminanticircntimpuldomnieiluiConstansalII-lea(641-668)acestfaptneicircntăreșteconvingereacăpetermenlungpoliticareligioasăaicircmpăratuluiHeraclies-adoveditafiineficaceșitotalneinspirată

63

Bibliografie selectivăIzvoare

ChroniconPaschale Chronicon PaschalevolI-IIDindorfiusLudovicus(ed)icircnrdquoCorpusScriptorumHistoriaeByzantinaerdquo11-12Bonn1832 Histoirenestorienne Histoire nestorienne (Cronique de Seacuteert)IIScherSGMgrAddaiGriveauRobert(ed)icircnGraffinRNauF(ed)rdquoPatrologiaOrientalisrdquoXIII465EdBrepolsTurnhout1983 de NikiouJean eacutevecircque de Nikiou Chronique Zotenberg H (trad) icircn bdquoNotices et extraits des manuscrits de laBibliothegravequeNationalerdquoXXIV1ImprimerieNationaleParis1883 le SyrienMichelleSyrienChroniqueI-IIIChabotJ-B(traded)Paris1899-1905 SeacutebeacuteosSeacutebeacuteosHistoire drsquoHeacuteracliusMaclerFreacutedeacuteric(traded)EdErnestLerouxParis1904 SfMaximStăniloaeSfacircntulMaximMărturisitorulDisputa Sfacircntului Maxim cu Pyrrhus StăniloaeDumitru (trad ed) icircnbdquoScrieri partea a doua Scrieri şi epistole hristologice şi duhovniceştirdquo colecţia bdquoPărinți și ScriitoriBisericeștirdquonr81EdIBMBORBucureşti1990 SfMaximIcăIcă Ioan I jr (trad ed)Sfacircntul Maxim Mărturisitorul (580-662) și tovarășii săi icircntru martiriu papa Martin Anastasie Monahul Anastasie Apocrisiarul bdquoViețirdquo ndash actele procesului ndash documentele exiluluiEdDeisisSibiu2004 SfTeofanSfacircntulTeofanMărturisitorulCronografiaȚipăuMihai(traded)EdBasilicaaPatriarhieiRomacircne2012

Volume și articole Allen2009Allen Pauline Sophronius of Jerusalem and Seventh-Century Heresy The Synodical Letter and other documentsEdOxfordUniversityPressOxford Breacutehier-Aigrain1938BreacutehierLouisAigrainReneacuteHistoire de lrsquoEacuteglise depuis les origines jusqursquoagrave nos joursvolVGreacutegoire le Grand les Eacutetats barbares et la conquecircte arabe (590-757)BloudetGayParis Brezeanu2007BrezeanuStelianIstoria Imperiului BizantinEdMeroniaBucurești Dagronetalii1993DagronGilbertRicheacutePierreVauchezAndreacute(coord)Histoire du Christianisme des origines agrave nos joursvolIVEacutevecircques moines et empereurs (610-1054)EdDescleacuteeParis Dagron-Deacuteroche2010DagronGilbertDeacuterocheVincent(coord)Juifs et Chreacutetiens en Orient byzantinEdFondationEbersoltduCollegravegedeFranceampAssociationdesamisduCentredrsquohistoireetcivilisationdeByzanceParis Dieten1972DietenJanLouisvan Geschichte der Patriarchen von Sergios I bis Johannes VI (610-715)EdAdolfMHakkertAmsterdam Grumel1932GrumelGrumelVenance Les Regestes des Actes du Patriarcat de ConstantinoplevolILes Actes des PatriarchesFascILes Regestes de 381 agrave 715SociiAssumptionistaeChalcedonensesConstantinople-Istanbul Hefele1909HefeleCharlesJosephHistoire des conciles drsquoapregraves les documents originauxLeclercqDomH(trad)III1EdLetouzeyetAneacuteParis Lange2012Lange Christian Mia Energeia Untersuchungen zur Einigungspolitik des Kaisers Heraclius und des

64

patriarchen Sergius von ConstantinopelEdMohrSiebeckTuumlbingen Meyendorff1993MeyendorffJeanUniteacute de lrsquoEmpire et divisions des Chreacutetiens LrsquoEacuteglise de 450 agrave 680LhoestFranccediloise(trad)EdduCerfParis Morrisson2004MorrissonCeacutecile(coord)Le Monde ByzantinvolILrsquoEmpire romain drsquoOrient (330-641)EdPressesUniversitairesdeFranceParis Ostrogorski1996OstrogorskiGeorgije Histoire de lrsquoEacutetat byzantin GouillardJ(trad)EdPayotParis Rahner1964RahnerHugo LrsquoEacuteglise et LrsquoEacutetat dans le christianisme primitifZinckG(trad)EdduCerfParis Rămureanu1951Rămureanu Ioan IPosibilitatea icircntoarcerii Bisericilor monofizite la ortodoxie Considerații istorice și dogmatice asupra poziției lor față de ortodoxieicircnbdquoOrtodoxiardquoanIII1951nr4pg586-636 Winkelmann2001WinkelmannFriedhelm Der monenergetisch-monotheletische StreitEdPeterLangFrankfurtamMainBerlin

Webografie Seacutebeacuteoshttpremacleorgbloodwolfhistorienssebeosheracliushtm21112015

65

Convergenţe

66

Mădălina Strechie


Military latin and its impact on mentalities (II)

Abstract This article continues our studies related to military Latin If in the first part we studied the military Latin of the European Romance armies (of the Romanian army the French army and the Italian army) in this second part we analyze the language of Mars present in the slogans emblems and mottos of the UK and USA armies We have selected those Latin sententiae with military value for two reasons public access and their value for mentalitiesIn the economy of this study the largest share is that of Latin maxims of the American army due to their publicity and values of military mentality which they express Thus the values of Marsrsquo art present in the military Latin that we analyze here are moral qualities and mentalities such as loyalty faith skill professionalism patriotism steadfastness perseverance ingenuity bravery courage etcWe translate all maxims for a better perception of Roman mentality values expressed by the language of the she-wolfrsquos adopted sons perennial values even today The military Latin language present in the slogans of the two armies is concise but full of expressiveness rendered by nouns pronouns adjectives prepositions verbs and adverbs which emphasizes its perennial impact

Keywords Latin armies mentalities moral values battle slogans

I IntroducereStudiulnostruurmăreşteimpactulmentalitarpecareicirclareicircncălimbafiilorlui

Marteasupraarmatelorlumii(icircnaceastălucrareprezentămlatinamilitarădinarmataMariiBritaniişidinarmataStatelorUnitealeAmericii)Celemaimultemaximerăzboinicele-amgăsiticircnarmataStatelorUnitealeAmericiiSelecţiaafostnecesarăpentrueconomialucrăriinoastreDeasemenea această selecţie s-adatorat şi accesuluipublic la acestesintagme

Celemaimultemaxime latine sunt foarte sugestive pentru specificul unităţilormilitare care le au ca devize de luptă ca motto-uri sau ca maxime Ele sunt foarte

67

aplicabilepentruartaluiMarteCeamaifrumoasămaximăcareexprimăcelmaifrumosşicompletmentalităţilemilitareoconsiderămafimaximaARTEETMARTEfolositădearmataMariiBritaniiAceastămaximălatinăarecelmaiputernicimpactmentalitardeoareceincludeceledouăcaracteristicialerăzboinicilordintotdeaunaartameşteşugulpriceperea armelor şi patronul roman al armateiMarte zeul roman al armelor dar şipărintelelegendaralfondatorilorCetăţiiEterne

ArmataStatelorUnitearedeasemeneaomaximălatinăcuunputernic impactmentalitar pe care o considerăm cea mai sugestivă pentru dedicaţia militarilor depretutindeni pentru patrie icircn virtutea jurămacircntului depus POTIUSMORIRI QUAMFOEDAR

LimbalatinădemonstreazăcănuestenicipedeparteolimbămoartăniciacumicircnmileniultreiexprimacircndcelmaifrumosartamilitarăToatemaximeleanalizatesuntplinedeadjectiveverbesubstantivenumeralepronumesauadverbeDeşiesteolimbăconcisăeaexprimăomultitudinedevalorimoraleTraducereaicircnlimbaromacircnăamaximelorneaparţinepentruomaibunăreceptarealor

De asemenea precizăm că traducerea nu redă icircntru totul impactul valoric almaximelordaramicircncercatsăfiecacirctmaifidelăsensuluilatinalsintagmelortraduse

II Maxime latine utilizate de către armata Marii BritaniiNULLISECUNDUS1Niciunul(nueste)aldoilea-tradnNEMO ME IMPUNE LACESSIT2Nimeni care mă atacă (nu rămacircne) fără

pedeapsă-tradnQUISSEPARABIT3Cinevadespărţi-tradnNECASPERATERRENT4Nuseicircnspăimacircntădeceledificile-tradnSTABILIS5Neclintit-tradnNULLIEXPUGNABILISHOSTI6Carenupoateficuceritdecătreniciuninamic-

tradnUTRINQUEPARATUS7Pregătitpentrutoatedirecţiile-tradnCELERETAUDAX8Rapidşicurajos(icircndrăzneţ)-tradnPERMAREPERTERRAM9Pemareşipepămacircnt-tradnFIDESEDCUIVIDE10Fiicredinciosdariaseamacui-tradnQUOFASETGLORIADUCUNT11Ceeaceestepermisşiicirciconducespreglorie-

tradn

1 httpsenwikipediaorgwikiColdstream_Guards2 httpsenwikipediaorgwikiScots_Guards3 httpsenwikipediaorgwikiIrish_Guards4 httpsenwikipediaorgwikiIrish_Guards5httpsenwikipediaorgwikiRoyal_Anglian_Regiment6httpsenwikipediaorgwikiRoyal_Gibraltar_Regiment7 httpsenwikipediaorgwikiParachute_Regiment_(United_Kingdom)8 httpsenwikipediaorgwikiThe_Rifles9httpsenwikipediaorgwiki40_Commando10httpsenwikipediaorgwiki20th_Armoured_Infantry_Brigade_(United_Kingdom)11 httpsenwikipediaorgwikiRoyal_Artillery

68

UBIQUE12Pestetot-tradnCERTACITO13Iutepentrucelesigure-tradnMANUIDATCOGNITIOVIRES14Cunoaştereadăforţemacircinii-tradnINARDUISFIDELIS15Credinciosicircnceleamarnice-tradnEXDENTIBUSENSIS16Dinmăduvadinţilor-tradnSUBCRUCECANDIDA17Subcruceaalbă-tradnARTEETMARTE18Cuartă(pricepere)şicuMarte(zeulrăzboiului)-tradnANIMOETFIDE19DinsufletşidincredinţăJUSTITIAINARMIS20Justiţieicircn(icircntre)arme-tradnEMEMPLODUCEMUS21Vomconduceprinexemplu-tradnMENSSANAINCORPORESANO22Mintesănătoasăicircntrupsănătos-tradn

Armatabritanicăfoloseştemaximelatinefoarteconcisecareredauicircnprimulracircndvechivalorimentaleromaneprecumvirtusşifidesdarşifoartemulteadjectiveprovenitedelaacestevalorimentaleprecumfidelis(celmaiuzualicircnlatinamilitarăstudiatădenoi)etcPronumelefolositesuntderegulăpronumenehotăracircteprecum nullus -a -umpentruasugeraunitateamilitarilorşitotodatăsolidaritatealorDedicaţiapentruservireapatrieiestefoartefrumosredatăprinsubstantivelefidesşianimus

III Sentinţe latine folosite de armata Statelor Unite ale Americii ca devize de luptă sau motto-uriDeviza Gărzii de coastă23 SEMPERPARATUSIcircntotdeunapregătit-tradn

Devize ale infanteriei marine24

SEMPERFIDELISIcircntotdeunacredincios-tradnFORTESFORTUNAIUVATNoroculicirciajutăpeceiputernici-tradnFORTUNAFAVETFORTIBUSNoroculestesusţinătorulcelorputernici-tradnSEMPERFLEXIBILESDOMINAMUSNOXMereuagili (mlădioşi) suntem

puternici(stăpacircnim)noapteaCELERSILENSMORTALISRapidtăcutfatal-tradn

12 httpsenwikipediaorgwikiRoyal_Engineers13 httpsenwikipediaorgwikiRoyal_Corps_of_Signals14 httpsenwikipediaorgwikiIntelligence_Corps_(United_Kingdom)15httpsenwikipediaorgwikiRoyal_Army_Medical_Corps16httpsenwikipediaorgwikiRoyal_Army_Dental_Corps17 httpsenwikipediaorgwikiQueen_Alexandra27s_Royal_Army_Nursing_Corps18 httpsenwikipediaorgwikiRoyal_Electrical_and_Mechanical_Engineers19httpsenwikipediaorgwikiAdjutant_General27s_Corps20httpsenwikipediaorgwikiArmy_Legal_Services_Branch21 httpsenwikipediaorgwikiRoyal_Military_Police22 httpsenwikipediaorgwikiRoyal_Army_Physical_Training_Corps23 httpwwwmilitary-quotescommottosUS-coast-guardhtm24 httpwwwmilitary-quotescommottosUS-marineshtm

69

MORSDECONTACTUMoarteadinatingere(icircncleştare)-tradnMORSEXTENEBRISMoartedinicircntuneric-tradnINHOCSIGNOVINCESVeiicircnvingeicircn(sub)aceststeag(stindard)-tradn

Devize ale Flotei25

NONSIBISEDPATRIAENupentrusinecipentrupatrie-tradnPOTIUSMORIRIQUAMFOEDAREstemaidepreferatsămoridecacirctsăfaci

tratatdesupunere(sătesupui)-tradnCONSTRUIMUSBATUIMUSConstruimbătem(icircnvingem)-tradnINVICTUSGALLUSGLADIATORInvincibilulgladiatorgallic-tradnPAXPERSCIENTIAMPaceadatorităştiinţei-tradn

Devize ale Forţelor aeriene26

UNOABALTODeunulsingurcătreicircnălţime-tradnLIBERTATEMDEFENDIMUSApărămlibertarea-tradnCUMGRANOSALISCuunsacircmbureicircnlargurilemării(Cuungrăuntedesare)-

tradnMORSABALTOMoarteadelaicircnălţime-tradnAUTVINCEREAUTMORSOriaicircnvingeorimoartea-tradnDEFENSORFORTISApărătorulcelorputernici-tradnTUTORETULTORApărătorşirăzbunător-tradnVIRTUTEALISQUEPentruvitejieşipentruceilalţi-tradnADVENTESFORTUNAIUVATPeceicurajoşiicirciajutănorocul-tradn

Devize ale Infanteriei de Uscat27

TERTIASEMPERPRIMAAtreiamereeuceadintacirci-tradn

Devize ale trupelor de infanterie28

PARATUSETFIDELISPregătitşicredincios-tradnIMPETUMPERSEQUIUrmezatacul-tradn

Devize ale unor trupe de chimişti29

FLAMMISVINCIMUSIcircnvingemflăcările-tradnSTABILISVICTORIAVictoriesigură-tradn

Devize ale armei de geniu30

VOLENSETPOTENSCarevreaşicarepoate-tradn25httpwwwmilitary-quotescommottosUS-navyhtm26httpwwwmilitary-quotescommottosUS-Air-Forcehtm27 httpwwwmilitary-quotescommottosUS20Army20and20Corpshtm28 httpwwwmilitary-quotescommottosarmoredhtm29httpwwwmilitary-quotescommottoschemicalhtm30httpwwwmilitary-quotescommottosengineerhtm

70

LABORAMUSSUSTINERENoimunicmpentruasusţine-tradnSEMPERULTIMOMereuceldinurmă(ultimul)-tradnOMNESRESBENEFACEREAfacetoatelucrurilebine-tradnFORTUNA INFORTUNA FORTI UNA Norocul şi nenorocul este pentru cei

puternicitotuna-tradnCONSTRUCTIOETDESTRUCTIOConstrucţieşidistrugere-tradnMALLEISMILITOLuptcuciocanul-tradnTENAXPROPOSITIFerm(icircnatingerea)scopului-tradnPRAEVIUSPremergător-tradnSEMPERTENTAREAicircncercamereu-tradnNOSTRUMESTOPUSLucrareaesteanoastră-tradnHAECLUCRALABORUMAcestecacircştigurialelucrărilor-tradnAGENDOGNAVITERAcţionacircndcuzel(hărnicie)-tradnALIQUIDEXPECTAVITAltcinevaaaşteptat-tradn

Devize ale trupelor de artilerie31

CEDATFORTUNAPERITISNoroculsesupunecelorpregătiţi-tradnPRIMUSAUTNULLUSPrimulsauniciunul-tradnCELERITASETACCURATIORapiditateşiicircngrijire-tradnAUDACIAIcircndrăzneală-tradnCELERETAUDAXRapidşiicircndrăzneţ-tradnNUNQUAMFRACTUMNiciodatăzdrobit-tradnEXHOCSIGNOVICTORIADelaaceststindard(este)victoria-tradnCONIUNCTISTAMUSStămuniţi-tradnSERVABOFIDEMVoislujicucredinţă-tradnFESTINALENTEGrăbeşte-teicircncet-tradnHICMURUSAHENEUSAcestziddearamă(Aiciesteziduldearamă)-tradnVINCEREESTVIVEREAicircnvingeesteatrăi-tradnSICITURADASTRAAstfelsemergecătrestele-tradnSICUTQUERCUSPrecumstejarul-tradnARMAPARATOFEROPortarmelefiindpregătit-tradnARMAPACISFULCRAArmelesuntrezămătoarealepăcii-tradnFACTANONVERBAFaptenuvorbe-tradnCONTENDIMUSAruncăm-tradnPERANGUSTAADAUGUSTAPrinceleicircngustecătreceleauguste(Princele

grelecătrecelestrălucitoare)-tradn

Devize ale Forţelor speciale32

SEMPERPREPARATEIcircntotdeunapregăteşte-tedinvreme-tradnSINEPARIFărăegal-tradn

31 httpwwwmilitary-quotescommottosfield20artilleryhtm32 httpwwwmilitary-quotescommottosspec20opshtm

71

SUASPONTEDinproprieiniţiativă(Dinvoinţasa)-tradnDEOPPRESOLIBERLiberdeanimici-tradn

Devize ale unor trupe pentru operaţii speciale33

VERITASAdevăr-tradnVERBUMVINCETCuvacircntulvaicircnvinge-tradnVERITASVOSLIBERABITAdevărulvăvaelibera-tradnPOTESTASPERSUASIONISPutereaconvingerii-tradnMUTATIOANIMOSchimbareasufletului-tradnVINCEREPERSUADENTESAicircnvingepeceicaresuntconvinşi-tradn

Devize ale unor trupe de comandă34

NONSIBISEDOMNIBUSNupentrusinecipentrutoţi-tradnSINONPOTESTISPOSSUMUSDacăvoinuputeţinoiputem-tradnABUNDANTIACOPIAEBelşugultrupelor-tradn

Deviza trupelor de ordonanţă35

CUPIDUSETPARATUSDevotatşipregătit-tradn

Devize ale trupelor de poliţie militară36

VIRESINARDUISForţeicircnceleabrupte-tradnHONOREMRESTITUIMUSDămicircnapoionorea(Restabilimonoarea)-tradnMONSTRATVIAMArătcalea-trad-nLEXETORDOLegeşiordine-tradnVIRTUSINTEGRITASVERITASVirtuteintegritateadevăr-tradnSALUSETHUMANITASSalvareşiumanitate-tradnINVINCIBILISDeneicircnvins-tradn

Devize ale medicinei militare37

INCRUCEMEAFIDESCredinţamea(este)icircncruce-tradnCONSERVAMUSPERSONISPăstrămpersoanele(oamenii)-tradnINESTCLEMENTIAMFORTI Icircngăduinţaseaflă icircn interiorulceluiputernic-

tradnPRODEOPATRIAETVICINOPentruDumnezeupentrupatrieşipentruvecin

(semen)-tradnPROVITAPentruviaţă-tradnASSURGAMMăridic(Măicircnalţ)-tradn

33 httpwwwmilitary-quotescommottospsyopshtm34 httpwwwmilitary-quotescommottosquartermasterhtm35httpwwwmilitary-quotescommottosordnancehtm36httpwwwmilitary-quotescommottosmphtm37 httpwwwmilitary-quotescommottosmedicalhtm

72

Devize ale trupelor de transport38

SEMPERROTANSCareseroteşteicircntotdeuna-tradnPRIMUSINTERPARESPrimulicircntreceiegali-tradnREXVIAERegeledrumului-tradn

Devize ale unor trupe de infanterie terestră39

SEMPERPRIMUSMereuprimul-tradnNOLIMETANGERENuvreauamăatinge-tradnPATRIAEFIDELITASLoialitateafăţădepatrie-tradnDUCTIAMOREPATRIAEConduşideiubireafaţădepatrieINOMNIAPARATUSPregătiticircntoate-tradnPALMAMQUIMERUITFERATCaremerităvictoriasăoia-tradnNECASPERATERRENTNuseicircnspăimacircntănicidecelegrele-tradnVINCITAMORPATRIAEIcircnvingeiubireadepatrie-tradnPROPATRIAPentrupatrie-tradnVIRESMONTESQUEVINCIMUSInvingemforţeleşimunţii-tradnFIRMEETFIDELICutărieşicredincioşi-tradnVIRTUSINCENDITVIRESVitejiaaprindeforţele-tradnFACIENDUMESTCaretrebuiesăfiefăcut(icircndeplinit)-tradnREXMONTISRegelemuntelui-tradnHABEANTSăaibă-tradnSIGNAINFEREMUSPornimdupăstindarde-tradnCAVEATSăsepăzească-tradnDECUSETPRAESIDIUMDemnitate(onoare)şisprijin(siguranţă)-tradnAVITOSIUVAMUSHONORESAjutămpestrămoşicuonoruri-tradnNEDESITVIRTUSSănulipseascăvirtutea-tradn

Armata americană are cele mai multe maxime latine pentru structurile salemilitarecomparativcu toatearmatelecarefacuzde latinamilitarăpentruaexprimadevizeledeluptăalediverselorstructurimilitaredincomponenţalorDeşiconcisălatinamilitarăfolositădecătrestructurilearmateamericaneesteunafoartesugestivăPede-oparteicircntacirclnimvalorimentaleromanefundamentaleprecumpatrialex audacia honosfides şivirtus iarpedealtăparte constanţăperseverenţăpregătireprofesionalismşidedicaţie pentrumeşteşugul luiMarte toate acestea exprimate prin adjective precumparatus preparatus par invincibilis fidelis peritus silens mortalis tutor ultor stabilis invictus fortis hostisetcCelmaifrecventcuvacircntdinmaximelelatinefolositedearmataamericană este semper care denotă constanţă perseverenţă perenitate Substantivelevictoria arma gloria vis(cupluralulvires)fidelitasveritasetcoferăşielefoartemultăexpresivitateşiimpactmentalitarlimbiifiilorlupoaicei

Pronumelesuntdecelemaimulteorinehotăracircteprecumnullusomnisdarsuntşi38 httpwwwmilitary-quotescommottostransportationhtm39httpwwwmilitary-quotescommottosinfantryhtm

73

pronumereflexiveprecumsesaupronumeposesiveprecumsuanostrumetcPronumelerelativeuzualesuntpronumelerelativquidarşicel interogativquisDeasemeneanulipsescnicipronumeledemonstrativeprecumhaec

Verbelesuntşielefoartedesutilizatepentruimpactullorprecum(deregulăsuntverbedeacţiunedarşicompuşiailuiesse)habeo caveo sum desum insum possum fero facio servo monstro defendo vinco conservo persuadeo etcMajoritatea suntconjugatelaindicativtimpurileprezentşiviitorsausuntlainfinitivprezentNulipsescnicinumeraleleprecumnumeralulordinalprimusPrepoziţiaproesteceamaiuzualăicircnexpresiiprecumpro vita pro patriaetcConjuncţiilesuntprezenteşieleicircnlatinamilitarăcumarfisinesedet

Latinamilitarăesteaşadaro latină foarteexpresivă corectăgreude tradus icircnciudaconcizieisaleindiferentdearmatelezilelornoastrecareofolosesc

IV ConcluziePeste milenii de la fondarea Romei limba acesteia este mereu surprinzătoare

exprimacircndextraordinardefrumosvaloriculturăartămeşteşuguriEsteşiastăziolimbăviedeosugestivitateremarcabilăicircntoatedomeniileinclusivicircnmeşteşugulluiMarteaceastaestelatina militarăaşacumamnumit-onoi

Bibliografie Badea2010BadeaSiminaldquoOntheUseofLatinTermsinLegalEnglishandRomanianrdquoicircnValori clasice icircn culturile europene EdUniversitariaCraiovapg11-17 Barbu-Vasilescu-Toma1961BarbuNVasilescu IToma IGramatica limbii latine Fonetica Morfologia Sintaxa urmate de un Appendix EddeStatDidacticăşiPedagogicăBucureşti Dinu2007Dinu Dana bdquoTermeni latineşti care desemnează ospitalitatea şi ostilitateardquo icircn Omagiu aniversar academicianului Marius SalaEdUniversitariaCraiovapg237-244 Dinu2008DinuDana Lexicologia limbii latineEdUniversitariaCraiova Dinu2015DinuDanabdquoGacircndirealingvisticăaluiVarrordquoicircnMioara Avram-in memoriamPitiriciuSilvia(coord)EdSitechCraiovapg74-94 Guțu2003GuţuGhDicţionar Latin-RomacircnediţiaaII-arevăzutăşiadăugităEdHumanitasBucureşti Guțu1993GuţuGheorgheDicţionar Latin-RomacircnediţierevăzutăşicompletatăEdŞtiinţificăBucureşti LarousseFredouille2000 Larousse-Dicţionar de civilizaţie romanăFredouilleJean-Claude(ed)VelescuŞerban(trad)EdUniversEnciclopedicBucureşti Matei2007Matei Virgil Dicţionar de maxime reflecţii expresii latine comentate Ed Didactică şi PedagogicăBucureşti DLRNădejdeDicţionar Latin-Romacircn complectpentruliceeseminariişiuniversităţiNădejdeIoanNădejdeGesticoneAmelia(ed)VolceanuDE(intr)EdbdquoAdevărulrdquoSABucureştifărăan POLD1994

74

Pocket Oxford Latin Dictionary MorwoodJames(ed)OxfordUniversityPressOxford19942005 Proverbe şi cugetări latine 1976Proverbe şi cugetări latine DiaconuVasileDMarinescuHimuMaria(ed)EdAlbatrosBucureşti Roland2002RolandHenry Lexique Juridique Expressions LatinesdeuxiegravemeeacuteditionEdLitecParis Săuleanu-Rădulețu2007SăuleanuLucianRăduleţuSebastianDicţionar de expresii juridice latineEdCHBeckBucureşti Sacircmbrian2009SacircmbrianTeodor Instituţii de drept romanEdSitechCraiova Sacircmbrian2015SacircmbrianTeodorReguli de drept roman-izvoare persoane procedură drepturi realeEdSitechCraiova Strechie2009StrechieMădălinardquoTerms of Latin Origin in the field of Communication Sciencesrdquo icircnrevista Studii şi cercetări de Onomastică şi Lexicologie (SCOL) AnulIINr1-22009EdSitechCraiova2009pg203-207

75

Constantin Elen

O atestare a Crăciunului la Vergilius

Abstract Some fragments of the Vergiliusrsquo poetry suggests references to rithuals associated to calendaristic fests especially to winter solstice

Cuvinte cheie Georgicele Crăciunul credinţe preromaneKeywords Georgica Christmas preroman beliefs

Istoria universală a credințelor șimentalităților consemnează cacircteva sărbători1fatalmente puține care au dovedit o excepțională capacitate de a transgresa sistemeculturale religioase instituționale și social-politice diverse adesea reciproc ostilepăstracircndu-și o relație privilegiată cu comunitățile icircnăuntrul cărora s-au format delocsurprinzător cvasitotalitatea acestora sunt legate de marile momente de singularitateastronomică(icircnprincipalsolstițiișiechinocții)sauclimaterică(revărsăriciclicemusonișamd)OastfeldesărbătoareesteceaaCrăciunuluindashonumimcuetichetaceamairăspacircndită icircn spațiul de sinteză euro-mediteraneană care a individualizat-o fiind icircnsăconștiențidefaptulcăaceastanuepuizeazăformuleleidentificatoare

Existădinpăcate(șispunembdquodinpăcaterdquoavacircndicircnvederefaptulcăcelemaimulteinterpretăriaulabazăatuncicacircndauobazăanalizesuperficialedecontextualizateadeseainconsecventemetodologicșilipsitedeminimapreocuparepentruvalidarefactuală)oexcesivdelargăpaletădelecturiaacesteisărbătoriacăreirecentăglobalizaren-afăcutdecacirctsă-iadaugendashfrecventdarnuicircntotdeaunaprintr-unprocesdesincretismculturalicircnsine(re)creatorndashnoiscenariiconfigurativeDincolodeacesteaexistăicircnsășicacirctevaconstanteCrăciunulesteinvariabillegatdesolstițiuldeiarnăimplicitșideicircncheiereaanului calendaristic iar oficierea sa include cacircteva subritualuri indispensabile precumaprindereafoculuisacrubanchetulșiprofețiainvocația2lacareseadaugă(careflexealeunorpracticimistericeabandonateoridoarocultate3)cacirctevaactesacrificialesublimate4

Ne-au fost necesare aceste observații introductive pentru a face mai facilăinterpretareaunorversuri ale poetului latinVergilius carendash icircn interpretareanoastră ndashconstituieunadintrecelemaivechiatestăriscrisealepracticăriiritualuluisolstițiuluide

1 Utilizăm aici termenul rdquosărbătoarerdquo icircn sensul său restrictiv de complex ritualic care include printreelementelesalefuncțional-identitareasociereacuunmomentcalendaristicunivocdeterminat2 Icircnaceastăcategoriefuncționalăsuntdeicircncadratșicolindele3 Nu avem a ne imagina că sacrificiile propriu-zise umane au fost abandonate brusc și cu caractergeneralizant4 Bradul (pomul de iarnă) și icircn unele culturi mai explicit porcul sunt icircn mod vădit substitute alesubiecțilorsacrificați

76

iarnăprintre locuitoriipreromanidinvestul șinordulPontuluiEuxin Iatăversurile icircncauză

Ipsi in defossis specubus secura sub altaotia agunt terra congestaque robora totasqueaduoluere focis ulmos ignique dedereHic noctem ludo ducunt et pocula laetifermento atque acidis imitantur uitea sorbis5

Oameniipe-aicisălașurisubteraneși-ausăpatcasăaibă-nfunddepeșteriadăpostmaiapăratAcolo-smovilidetrunchiuriadunatedecuvarăCasănusestingăfocululmiicircntregiaruncă-nparăAcolopetreceinoapteaveselibacircndnecontenitDinpocalecidrulacrusauunsucdeorzdospit6

Fragmentuldinpoemulvergilianicircimenționeazăexplicitpescițipentrua-iamintimai jos (versurile 461-462) și pe geți avemde-a facemai exact cu amestecul etno-culturaldelagurileDunăriideJosicircnajunulinstituiriicontroluluiromanasupraacestorteritoriidinPontulStacircngcare-șidobacircndiserădejadincauzaamesteculuietnicetichetageograficăScitiaMinor7celelalteelementegeograficeevocatedepoetndashMareaMaeoticăfluviulHisterMunțiiRodopi darmai alesMunțiiRhipei8 și bdquodeșertulgeticrdquo (deserta Getarum) ndash confirmă această interpretare oferind totodată o contextualizare spațialăcorectăcaresugereazăpedeopartebunafamiliarizareaautoruluicuregiuneaicircncauzăiarpedealtacădetaliiledegeografieumanășietnografiepecareacestaleinvocăauuncaractermaigeneral

Trei elemente ale complexului ritualic evocat sunt recognoscibile aici bdquolunganoaptedeiarnărdquo(icircnoriginalbdquoacealungănoapterdquolegăturacunoapteasolstițiuluifiindașadarmai facilă9) aprinderea focului din trunchiuri deulm și deloc icircn ultimul racircndpetrecerea pe durata nopții cu joc (dans) și băutură fermentată Fiecare dintre acesteelemente icircn parte ar fi putut fi puse pe seama constructului poetic icircnsă laolaltă eleconstituieopremisăconsistentăndashvorbimfireștedoardeopremisăndashcăVergiliusaavuticircnvederechiarsărbătoareasolstițiuluideiarnă

Dealtfeloasemeneareferințăn-araveanimicexcepționalAceastăsărbătoareasociatăsolstițiuluideiarnăeracătresfacircrșitulmileniuluiIicircHrunfaptculturalgeneralizat

5VergiliusGeorgicele 3v375-3796DintrenumeroaseletraducericonsacrateicircnlimbaromacircnăamoptatpentruceaaluiPetreStatireținemicircnsăcășiacestaadatprioritatecriteriuluiliteraricircndetrimentulacuratețiiinformației7Strabon(Geografia745)consemneazăexplicitsubformaMikraacute Skythiaaceastătradițietoponimicădejaistoricizatăladataredactăriitratatuluisău8DesemnațiicircnepocășiprindenumireaalternativăAlpiiBastarniciicircnaintedefixareaidentitățiilorcaAlpiiCarpici(Carpații)9DealtfelalternativainterpretativăcăpoetularfiavuticircnvederelamodulgenericnoapteapolarănustăicircnpicioareicircntrucacirctaceastanuestemanifestăicircnregiuneaPontuluiEuxin)

77

icircnspațiuleuro-mediteraneancunoscacircndinevitabildiferitevarianteregionalendashprecumceaaSaturnaliiloricircnculturaromanăndashdarcaresebucuraudeacelașiprestigiu

Referințe StrabonStrabonGeografiaVanț-ȘtefFelicia(trad)volIIIIIIEdȘtiințificăBucurești197219741983 Vergilius(lat)httpwwwthelatinlibrarycomvergilgeo3shtml25052016 Vergilius(rom)VergiliusPubliusNasoIernile sciticeicircnStatiPetre(traded)NichitaMihai(pref)rdquoPoețilatiniIDelaEnniuspacircnălaHoratiurdquoEdMinervaBucurești1973

78

Lecturi critice

79

Agnieszka Tomas


Elaion On the Olive Oil Production in the Roman and Early Byzantine Syria-Palestine andhellip more

Uleiuldemăslinestemenționatdepeste20deoriicircnBiblienudoarcaprodusalimentarcișicasimbolalSfacircntuluiDuhprodusmedicalsaupentruungerearegilorSyro-Palestina era faimoasăpentrunumeroasele sale varietăți deulei demăsline icircnsăoleocultura constituia o component important a economieiAntichității și nu doar icircnOrientulMijlociuMonografialuiTomaszWaliszewskirealizeazăunstudiucomprehensiveprivitorlaloculpecareculturademăslineșiuleiuldemăslineicirclocupaicircnSyro-Palestinaromanășibizantinăsubiectulfiindexploraticircncontextedemediutehnologicesocialeșiacoloundeesteposibileconomicefoarteadeseaextinzacircndanalizapespațiigeograficemaiextinse

Monografiacuprindeșasecapitoleprecedatedeuncuvacircnticircnainteșiointroducereicircnchizacircndu-secuuncatalogselectivealpreselordeuleidinecpoleelenistică romanăbizantinășitimpuriu-islamicășirespectivecudouăappendix-uriIcircncădinprimeleracircndurialeintroduceriiatențiacititoruluiestecaptatădecacirctevastatisticișirespectivclarificărialecontextuluigregraficșicronologic Perioada romanăcuprecăderecea tacircrziendashnespuneautorulndashacunoscutoseriedeperfecționări tehnologice iaranalizaprogresuluitehnologicconstituieoparteimportantaanalizeiluiWaliszewskicaresefocuseazăpeintervalulsecolelor3-9dHrdeșidatelecentralizateprovindinperioadeleprecedenteepoca elenistică sau chiar epocile bronzului și fierului Primul capitol trece icircn revistăsurselestudieriioleoculturiiicircnregiuneaevocatădebutacircndcuoprezentarecomprehensivăa istoriei cercetărilor privind producția uleiului de măsline cu semnalarea unor noidescoperirișinoiperspectivedeabordareprecumșicustadiulcercetărilorprivitoarelaacestsubiect icircnansamblulImperiuluiRoman(subcapitolul11)Fiecareprovinciesaugrupdeprovinciiesteanalizatăseparatcutrimiterilacelemaiimportantesaumairecentestudii iaricircnunelecazuri laofigurădintextUrmătorulsubcapitol(12)panorameazădovezileliterareepigraficeșipapirologicerelativelaproducțiadeuleidemăslineicircnSiria-PalestinaIcircnfineicircnsubcapitolul13cititorulesteinformatdespredovezilearheologice- săpături inventare (și nu doar amfore) surse iconografice precum și date eco- șietnografice așa cum sunt ele consemnate de călători (14) SintetizacircndWaliszewski

80

prezintăicircnsubcapitolul15șioevaluarecritică succintă a surselor enumeratebinevenită pentru introducerea cititoruluiicircn complexitatea subiectului abordatIntitulat bdquoBiogeografia măslinului icircnmediulsiro-palestinianrdquocapitolulsecundreuneștenumeroaseinformațiiutileicircnceeacepriveștemăslinul(21)mediulacestuia(22)cultivareaprecumșicondițiilesiro-palestiniene de apă sol și climă (23)Această parte a cărții este deosebit deutilă pentru cercetătorii care se ocupă cusubiectulproducțieideuleidemăslinedarșipentruceicareseocupăcugeografiașiculturiledinOrientulMijlociuIcircnparticularautorulicircșiintroducecititoriiicircnproblemeletrecute și actuale ale cultivării arboreluide măslin enumeracircnd și explicacircnd pelargsoiurileșimetodeledecultivareșiderecoltare(24)Princapitolulterțcititoruleste introdus icircn aspectele tehnologice

dupăoprezentaresumarăaacesteia(31)Waliszewskiexpunerezultatelecercetărilorrelative laepocilebronzului șifierului (32) cao introducere icircnaspectele tehnologicespecificeepociiromanetacircrzii(33)preseledeuleidemăslineinstalaţiilepresecușurubgreutățișidispozitivedestrivirecareaufostclasificateicircntreisprezecetipuriorganizatecronologic totodată au fost evaluate tradițiile care au influențat instalațiile precum șiprocesuldefabricațieicircntreținereșireparareaaacestoraDescoperirilerepertorialeaicisuntprezentateicircncontextularheologicșidemediu(34)excelentilustratcuhărțicareprezintărelațiadintrecondițiiledemediușiartefacteleanticeUltimaparteacapitoluluitreiconstituieopregătireaproblematiciiurmătoruluindashcapitolulpatrucareseaxeazăpeevaluareacontextuluisocialșieconomicalproducțieideuleidemăslineAicicititorulprimeștecincizecișidouăpaginidespreproducătorii(41)logisticadedistribuție(42)modeleledecomerț(43)consum(44)precumșidemediuleconomicdinSiria-Palestina(45)salutarăfiindpreocupareaautoruluideastabilimodeleeconomicepentruproducțieși distribuție carevorfi evocate icircn concluziiledin capitolul cinci Icircn ceea cepriveștecapitolulșaseacestapropuneodepășireasubiectuluiprincipalalinvestigațieievaluacircndsintetic producția de ulei de măsline icircn Levantul medieval Deși scurt acest capitolestefoarteutilpentruicircnțelegereaprocesuluidepreluareatradițieiindicacircndtotodatășidirecțiauneiextinderiulterioareacercetăriiconsideratărdquodepartedeafimulțumitoarerdquoTextuldebazăseicircncheielapagina339daraceastanuicircnseamnăcăpartearămasăacărțiinueste interesantăHărțilepregătitedeautor sunt clare frumoase subaspectgrafic șibine concepute ndashmajoritatea lor prezentacircnd locațiile instalațiilor descoperite icircn Siria-PalestinaprecumșialtedateevocatepreseledevindinregiuneaTelBet-Șemeșplanul

81

PalmyreișaUncatalogdescriptivealpreselordeuleidemăslinereuneșteplanurifigurișifotografiiiaricircnunelecazurireconstituiriicircncheindu-secuolistăainstalațiilorexclusecare se dovedește a fi un supliment critic foarte utilApendicele I intitulat bdquoTelBet-ȘemeșStudiuregionaldecazrdquo inventariazăfacilitățiledescoperite icircnaceastăregiuneApendiceleIIprezintăanalizadelaboratoramostrelordepiatrădelaChhicircmdinLiban(efectuatedeIrenaKossșiKamilaZaleska)Delocsurprinzătoracestamplustudiuseicircncheiecușaizecidepaginidebibliografie()șicacirctevaindiciifoarteutile

EstedificilsăgăsimpărțileslabealeacesteimonografiiCititorulprimeștepoatemaimultdecacirctseașteptaunstudiucareacoperăaproapetoateaspectelelegatedemăslineșiproducțiadeuleiPoatecătocmaiabordareaamplăholisticăvaficonsideratăcaundefectalacesteicărțibunăoarădinperspectivacercetătorilorcuspecializareregionalăIcircnsăbibliografiașiinformațiilecolectatesuntfoarteutileșinupotfitratatecaunelementsecundaralsubiectuluidebazăCeipreocupațideagriculturasaudistribuireadeprodusealimentareanticevorgăsicusiguranțăcevautilpentrueichiarșiicircncazulicircncareuleiuldemăslinenuesteinteresullorprincipalSubcapitoluldedicategeografieitransporturilor(423)nudispunedeohartăatraseelorlocaleiarsubcapitolulprivindsurseleiconografice(133)foartepuținedupăcumadmitechiarautorulIcircnpofidaacestorlacuneperifericenucredemcăvomexageraapreciindcăaranjamentulșistructuracărțiipotconstituiunmodelpentrualtemonografiideacestgenDeloc icircnultimul racircnd semnalămfaptulcăaceastăcarte icircșiarepropriulsite (httpwwwelaionuwedupl)careesteorganizatcaobazădedateon-lineainstalațiilorpetroliereșiaelementelorlor(cuhărți interactiveși 1781 artefacte referitoare la instalațiile oleaginoase din 932 de situri din OrientulMijlociuconținacircnddatecronologicetipologiceșibibliografice)ceatestăunmileniudecultivareuleidemăslineșiproducțiadepetrolicircnMediteranadeEst

TomaszWaliszewski este un cercetător icircndeaproape familiarizat cu arheologiadinOrientulMijlociucareaefectuatinvestigațiiicircnEgiptIordaniaSiriașiLibanEstemembrualDumbartonOakssiFundațieiFulbrightmembruasociatalUMR8167OrientetMeacutediterraneacutee(CNRS-UniversiteacuteParis1PantheacuteonSorbonne)șidirectoralCentruluiPolonezdeArheologieMediteraneanădepelacircngăUniversitateadinVarșovia

Tomasz Waliszewski Elaion Olive Oil Production in Roman and Byzantine Syria-Palestine Polish Archaeology in the Mediterranean Monograph Series volume 6 Warszawa 2014 Polish Centre of Mediterranean Archaeology University of Warsaw 632 pp 237 figures 22 colour maps indices ISBN 978-83-235-1345-2

82

Basarab Constantin

Cronica Cercetărilor Arheologice din Romacircnia - 2016

Sub egidaMinisterului Culturii și aMuzeului JudețeanGorj rdquoAl ȘtefulescurdquoInstitutul Național al Patrimoniului a editat recent volumul rdquoCronica CercetărilorArheologicedinRomacircnia-2016rdquoaferentcampanieidinanulprecedentCoordonatdeconf dr IoanOpriș prof drZenoKarl Pinter și dr FlorianMatei-Popescu (colegiulștiințific) respectiv dr Raluca Iosipescu și Ruixandra Șerban (colegiul de redacție)

volumul reunește peste 600 de pagini derapoarte arheologice centralizate icircn urmaceleide-aL-aSesiuniNaționaledelaTacircrguJiudin26-28mai2016Dintrecele129derapoarteincluseicircncontulcampanieianului2015 62 reflectă cercetări sistematice55 - cercetări preventive 12 - diagnozearheologiceșicercetăride teren lacareseadaugă trei rapoarte aferente anului 2014nepublicate icircn ediția anterioară și patrurapoarte-semnal icircn contul anului 2015Aproape60lasutădineconomiavolumuluieste constituită din anexele aferenterapoartelorreuniteinstrumentelefiinddeunrealfolosicircnicircnțelegereașijustainterpretarea datelor prezentate Volumul include deasemenea trei medalioane in memoriamconsacrate unor personalități ale istoriei șiarheologiei romacircnești trecuți icircn eternitateicircn ultimele luni Gheorghe DumitroaiaAlexandruVulpeșiGheorghePopilian

Diversitateamaterialuluifacedificilăoabordareglobalăavolumului-caredealtminterinicinueste relevantăpentruconținutulșivaloareanovativăaacestuiaDinacestmotivvomrecurgelacacirctevaexemplificăriselectivedinsferacercetărilorsistematiceurmărindtemeledeinteresaleCSDRLucusșicutitlugenericoechilibratădistribuțiegeograficăasiturilorinvestigate

Bacircrsești-VracircncioaiaPlatoulDumbrava(pg18-19) Investigațiilecoordonatede Emilian Teleagă și realizate cu spriinul unor studenți de la Universitatea de StatdinRepublicaMoldovaauavutcaobiectnecropolahallstatiană tacircrzie icircncareaufost

83

identificațiprinperieghezăcirca50detumuliCercetăriledinultimacampanie(30dintretumuliaufăcutobiectulunorinvestigațiidesfășurateicircntreanii1955-1958șirespectiv2014-2015) s-au concentrat pemovila 43 fiind puse icircn evidențămormacircntul principal(prezumtivjefuit)șiunposibilmormacircntsecundarEchipadecercetareaestimatvolumulnecesaramenajăriiunuisingurastfeldetumulcutehnologiiledisponibileicircnantichitatela circa 18 ore un indicator sugestiv icircn evaluarea status-rolului acestor defuncți și amecanismelordemobilizareacomunitățilordincarefăceauparte

Călugăreni-Mureș vicusul și castrul roman (pg 22-24) Cecetările au fostcoordonatedearheologiiNicoletaManPanczelSzilamerDanielCioatășicolegiilordelaMuzeulJudețeanMureșurmărindcuprioritateicircnprelungireainvestigațiiloranterioarestabilireaplanimetrieiprincipieicastrului termelorșiclădirii identificatecaaparținacircndvicusuluiasociatAfostpusăicircnevidențăsuccesiuneaadouăfazedeexistențăaleprincipiei(unainițialădelemnadouadepiatră)totodatăaufostvizualizateelementeconstructivenoialetermeloriardespreclădireaasociatăvicusuluis-apututstabilicăestevorbadeolocuințădemaridimensiuni

Celei-CorabiaSucidava(pg28-29)ColectivuldecercetareafostcoordonatdeLucianAmon(UniversitateaCraiova)investigațiileconcentracircndu-sepeașezareadeepocă romano-bizantinămai precis pe un sector din incinta cetății Sucidava PrintreelementeledenoutateevidențiatesenumărăfundațiauneiconstrucțiiutilitaredesecIV(posibilobaracămilitară)maimultepiesedearmament romanprecumșiunvacircrfdesăgeatăprezumatdeepocăavară

Semnalăm totodată remarcabilele analize asupra sediului guvernatoruluifinanciaralDacieiApulensisdelaUlpiaTraianaSarmizegetusa(pg79-83)cărorane-ampropussăleacordămicircntr-ointervențieviitoareoatențiespecialăprecumșiconsolidareaargumentațieiprivitoarelatranzițiaditreorizontulFerigile-Bacircrseștișicelgetic-clasicicircncontextulinvestigațiilordelaTelița-CelicDere(pg98-101)

84

Constantin Elen

Ephemeris Napocensis 26

Numărul262016alrevisteiclujenerdquoEphemerisNapocensisrdquoseremarcăprintr-osalutarăunitate tematicășimetodologicăCercetătoriide la InstitutuldeArheologie șiIstoriaArteialAcademieiRomacircne-FilialaCluj-NapocanepropunicircnaceastănouăedițiepatrustudiiconvergacircndproblematiciimileniuluiIdHrDatareamormacircntuluisarmatic

de la Sacircnnicolau Mare-Seliște (județulTimiș) și problemapătrunderilor sarmaticetimpuriișiaașezăriloricircnCacircmpiaPannonică-VitalieBacircrcăAteliere de ceramică post-romanășisarmaticădinBanaticircntresfacircrșitulsec III - icircnceputul sec V dHr - LaviniaGrumeza Evoluția așezării civile de laPorolissum icircn lumina noilor cercetări - CH Opreanu V-A Lăzărescu respectivAspecte economice și de viață cotidianăicircntr-oașezaremedievalătimpuriedinNord-VestulTransilvanieireflectatădeartefacteledeos-IStanciuCBeldimanD-MStanczCDBontaDeasemeneaicircnsecțiuneadenote arheologice și epigrafice sunt grupatetitlurilePubliusAeliusTheimesdelaUlpiaTraiana Sarmizegetusa - Cosmin OnofreiRăzboiniciavaridinNord-VestulRomacircnieide-alungulsecolelorVII-VIIINoteasuprastatusuluipoliticdinNord-VestulRomacircnieide-alungulsecolelorVII-VIII-CălinCosma(oanalizămeritorieșipentrupreocupareade

asurprindeatentnuanțeleuneistăridefapt foartefluide)rdquoTrăiascăprieteniaromacircno-sovieticărdquoO explorare a relațiilor dintre arheologii dinURSS șiRepublicaPopularăSocialistăRomacircnă - IurieStamati (oabordarepoatecam iterativăpentrucunoscătoriiicircncăfoartenumeroșiaiproblematicii)

85

Daniel Haiduc

Uitarea Romei

PorninddelaicircntrebareabdquoEsteposibilăoarheologieaimaginaruluirdquocercetareaLaureiMesinaseconstituieicircntr-oinvestigaţieasuprarădăcinilorprofundealeimaginaruluibizantinAbordarea arheologică ia icircn considerare atacirct ritualurile funerare din Greciaanticăşidinlumearomanăicircnrelaţiecusemanticaimaginiicacirctşireprezentarearealistăşisimbolicăaputeriiimaginarulcolectivdeveninddinacestpunctdevedereunprocesdememorareaglorieidivinesaudeglorificareainstituţiilorsaleacomunităţiişiaspirituluieicreativ

Prin inaugurarea unei noi cetăţi aimperiuluicare-ivapurtanumeleicircmpăratulConstantinIdăstartuluneidespărţiritreptatede Roma capitală a imperiului timp deaproape trei secoleşi jumătateChiardacăla icircnceput acest proces nu are caracterulunuiabandonRomaicircşivapierdeicircncuracircndstatutuldeprimăputerecitadinăaimperiului şipecaledeconsecinţăşiprivilegiulsacralalgăzduiriiceremonialuluideglorificaredincadrul funeraliilor culme a spectacoluluipublicşimăsurăalegitimităţiigarantatădedivinitatedeaicircncununaundestinimperialculauriiglorieieterne

Pentruautoarecercetareadetippara-arheologicarepotenţialuldeadezvăluimaimulte despre modul icircn care s-a configuratimaginarulcolectivnudoarcuajutorulculturiiorale şi a credinţelor ci şi aloperelorscriseşialreprezentărilorvizualealceremonialurilorpubliceşialdiscursurilordespresacralitate sau al experienţelor singulare (eroice) cunoscute de comunitate direct sauprinintermediul legendelororimiturilorIcircnacestsenscăutareaunorrăspunsuri legatedemoduldeformareaimaginaruluibizantinesterealizeazăprinsondareaarheologicăamaimultorstraturiculturalesuccesivesecolulV-IVicircCh-ultimavacircrstăademocraţieigreceştisecoleleI-IVdCh-principatulromansecolulIVconstantinopolitansecoleleVIII-IX-iconoclasmulşisecolulXIV-isihasmul

Abandonareavechiicapitaledecătreicircmpăraţiibizantiniamarcatoprimăetapăicircn despărţirea creştinismului timpuriu de antichitatea păgacircnă Cetatea a fost copiatăarhitecturalşiduplicatăsimbolic icircnBizanţdarpealtebazeelene(chiarneo-elene)şi

86

creştineşievidentcuoaltăideologieIcircnceledinurmăaceastăbdquouitarerdquoaRomeiaduratmaimultdeunmileniupacircnălaredescoperireaeidecătreoccidentodatăcurenaştereaitaliană

87

Călin Timoc

The Lower Danube Roman Limes

L Vagalinski N Sharankov S Torbatov (edit) The Lower Danube Roman Limes (1st-6thcAD) Sofia 2012

526 p (ISBN 978-954-9472-16-5)

Volumulcuprindeoseriesemnificativădestudii ce analizează evoluția limesului roman icircnBulgaria și stadiul actual al cercetării granițelorImperiului Roman la Dunărea de jos El a fostpregătit icircn mod special pentru cel de-al XXII-lea Congres al Frontierelor Imperiului Roman(LIMES)careicircnseptembrie2012s-aținutpentruprimadataicircnBulgarialaRusesubicircnaltulpatronajalAcademieideȘtiințedelaSofiaaInstitutuluiNaționaldeArheologieșiaMuzeuluiNaționaldelaSofia

La redactarea acestui volum careurmărește mai ales valorificarea rezultatelorcercetării arheologice ale limesului romandin Bulgaria au contribuit cei mai importanțicercetătoribulgaridarșireprezentanțiidemarcăa misiunilor școlilor germane și poloneze careicircntreprind săpături ani de ani icircn zonaBalcanilorși care descriu succint particularitățile locale ale

limesuluiromandanubiandinsectorulMoesieiInferiorStructuravolumuluiseprezintăastfelPrefața(p7)Dilyana BotevaAncientLiteraryTraditiononMoesiMoesia (Mid

1stcBC-Mid1stcAD)(p9-22)Rumen IvanovTheRomanLimesinBulgaria(1st-6thcAD)(p23-42)Hristo PreshlenovBarrierandCorridorTheSouthwestBlackSeaCoastasaCross-BorderRegionoftheImperium Romanum(p43-62)Ivo Cholakov AncientEconomySouthoftheLowerDanubeLimes(theTerritoryofPresent-dayNorthBulgaria)Based on Finds ofTools from the Period of the 1st - theBeginning of the7thcAD(p63-81)Evgenia GenchevaRomanMilitaryEquipmentfromtheBulgarianLands(1st-3rd cAD)(p83-119)Zdravko DimitrovDevelopmentoftheArchitecturalOrdersintheRegionoftheLowerDanubeLimes(1st-3rdcAD)(p121-158)Rumyana

88

MilchevaRomanPortraitSculpturefromtheLowerDanubeMoesianLimes(p159-194)Ivan TsarovTheaqueductsof theRomancampson theLowerDanube(p195-210)Pavlina VladkovaOntheWorkingofBoneandHorninNovae(p211-249)Ilian BoyanovVeterans andSociety inLowerMoesia andThraceduring thePrincipate (p251-269)Oleg AlexandrovRomanArmyReligionintheProvinceofLowerMoesia(p271-288)Varbin VarbanovBarbarianInvasionsin theRomanProvincesofLowerMoesiaandThraceintheMid-3rd cADandtheCoinHoardsfromThatPeriod(p289-309) Lyudmil Vagalinski The Problem of Destruction byWarfare in LateAntiquityArchaeological Evidence from the Danube Limes (p 311 - 326)Georgi Atanassov ChristianityalongtheLowerDanubeLimesintheRomanProvincesofDacia Ripensis Moesia Secunda and Scythia Minor (4th-6thcAD)(p327-380)Nikola RusevBurialRitualsinthePeriodofLateAntiquityontheTerritoryoftheProvinceofSecondMoesia(p 381 - 403)Boyan DumanovTheLateAntiqueWorkshops of Jewellery South ofthe Lower Danube Directand Indirect Evidence of Local Production (p 405 - 428)Sergey Torbatov Trimammium -aRomanCastellum and Civitas ontheLowerDanube(p429-460)Stoyan MihaylovLife-SpanoftheSettlemetsintheProvincesofMoesiaSecundaandScythiaasEvidencedbyCoinFinds(Late5th-Early7thcAD)(p461-475)Pavlina VladkovaANecropolisbytheFortressofLegioIItalicaatNovae(p477-494)Ventzislav Dintchev The East-BalkanBarrierWallandthebdquoGatesofHaemusrdquoComplex(p495-526)

VolumuladuceprincontribuțiilesalemulteinformațiiexacteșiactualizateicircnceeacepriveșteproblemelemarialelimesuluimoesicSpreexemplusuntinventariatetoatesurseleliterareanticeicircncareaparmoesii (caethnicon)pomenițitocmaipentruaidentificamotivulpentrucare regiuneadintreMunțiiHaemmus șiDunăreaprimitdinpunctdevedereadministrativromannumeledeMoesiaDeasemeneasunttrecuteicircnrevistătoatefortificațiileconstruite laDunăreadeJoscumomenteledeconstrucție tocmaipentruaexplicafelulicircncares-auicircnstăpacircnitromaniipemaluldreptalfluviului

NusuntneglijateniciorașelesauașezărilevicaneOfoarteutilătrecereicircnrevistăa lorcu indiciuldenumirii antice șiunplanal așezării civilearedaruldea lămuripecititorasupraimportanțeiacestorsituriarheologicedinBulgariaCorelatcuacestsubiectsunt și cacircteva articole dedicate căilor de comunicație și comerțului provinciaMoesia Inferiorndashce semărgineștepegranițanordicăpeDunăreandashfiindplaca turnatăpentrumarelecomerțelenisticdinPontsprevestulImperiuluiRomanDescoperirilemonetarecacirctșiamforeledescoperiteicircnacestarealoferădateconcretedesprecirculațiamărfurilorșianegustorilorde-alungulmareluifluviuContribuțiaarmateimaialesalegiunilorladezvoltareaeconomicăaprovincieinuestenici eaneglijatăOconsistentăcontribuțieesteoferitădomeniuluimilitardelacelemaimicielementedeechipamentmilitarșideharnașamentpacircnălaarmeșiidentificărideunitățimilitarecuajutorulepigrafieitoatesuntsintetizatecumultăacuratețeștiințificăicircnpaginilecărții

OfrumoasăsurprizăooferăvolumuluistudiileicircnchinatearteiromaneprovincialespecificeMoesiei Inferior Sunt prezentate descoperirile de capitale baze de coloaneprecumșiordinelearhitectonicedescoperitepacircnăacumatacircticircnmediulcivilcacirctșicelmilitarStatuieșiportreteledeicircmpărațidemnitarișimilitarisuntanalizatecumultdiscernămacircnt

89

căutacircndu-sedefiecaredatăprinanalogiișiiconografieidentificareacorectăastiluluiaatelieruluideproveniențășichiarameșteruluicareasculptatpiesa

ProblemaaprovizionăriicuapăesteșieadezbătutăicircncazulfortificațiilorlegionarefiindidentificateapeducteșiconductepentruaducțiuneaapeiAnalizatepedomeniidematerii prime sunt definite principalele centre de producție pentru o serie icircntreagă demeșteșugurifoartepopulareMoesiainferiorsepoatelăudacuomultitudinedeatelieremeșteșugăreștideprelucrareametaleloraosuluisticleișiceramiciiMultedinmărfurileproduseleregăsimdistribuiteicircnDacia

Dincadrulvolumuluinu lipsescreferințele lasocietateaprovincial laveteraniperegrinișicoloniști influențamediuluigrecescelenisticfiinddestuldeevidentdupăcumesteșifirescpentruaceastăregiuneReligiileicircntacirclniteicircnaceastăprovinciesuntșieleicircnmodfirescdeosebitdevariateStudiiextinsesuntoferiteicircnacestvolumritualurilorfunerareșimaialesevidențelorcreștinismuluitimpuriu

NulipsescdindiscuțieșievenimentelepoliticecareauafectatstabilitateaprovincieiMoesia Inferior războaie invazii barbare asasinate sauuzurpăride tronToate acestefapteaucontribuiticircncepacircndcuepocaanarhieimilitareladecădereastăpacircniriiromanelaDunăreadeJosAntichitateatacircrzieicircnacestspațiuaparecompletschimbatăprovinciamaialesdupăretragereaaurelianășireformeleluiDioclețianșiConstantincelMareaparnoifortificațiișiașezărimăriteiardinpunctdevedereaculturiimaterialsevedeoscădereaniveluluidetraișichiaracomerțului

Icircnconcluzieputemapreciaacestvolumdestudiicafiindfoartebinestructuratșicoerentalcătuitscrisicircntr-unstilștiințificelegantșiaccesibildevenindolecturăutilășiplăcutăatacirctpentruspecialișticacirctșipentrupubliculiubitordeistorieșiarheologieromanăautentică

90

ACTA CENTRILUCUSIENSIS

nr 4A2016

Centrul de studii DacoRomanistice LUCUSTimişoara

ISSN 2343-8266ISSN-L 2343-8266

httpwwwlaurlucusro





4

Cuprins













5





6

Argument

7

Claudia S Popescu





8





9






10



11


12








13




14




15






16





17






18




19








20







21



22






23




24





25





26



27



28





29


BibliografieIzvoare



30



31





32

33

34








35





36






37







38




39






40






29Protase1971pg104

41



42



43



44

Remus Mihai Feraru








45





46








47





48






49








50





51





52







53









54







55






56






57







58





59








60






61






62





63




64



65

Convergenţe

66

Mădălina Strechie








67








tradn


68








69


Devize ale Flotei25














70









71















72







73







74


75

Constantin Elen








76








77



78

Lecturi critice

79

Agnieszka Tomas





80



81





82

Basarab Constantin






83





84

Constantin Elen





85

Daniel Haiduc

Uitarea Romei





86


87

Călin Timoc



526 p (ISBN 978-954-9472-16-5)





88





89






90





4

Cuprins













5





6

Argument

7

Claudia S Popescu





8





9






10



11


12








13




14




15






16





17






18




19








20







21



22






23




24





25





26



27



28





29


BibliografieIzvoare



30



31





32

33

34








35





36






37







38




39






40






29Protase1971pg104

41



42



43



44

Remus Mihai Feraru








45





46








47





48






49








50





51





52







53









54







55






56






57







58





59








60






61






62





63




64



65

Convergenţe

66

Mădălina Strechie








67








tradn


68








69


Devize ale Flotei25














70









71















72







73







74


75

Constantin Elen








76








77



78

Lecturi critice

79

Agnieszka Tomas





80



81





82

Basarab Constantin






83





84

Constantin Elen





85

Daniel Haiduc

Uitarea Romei





86


87

Călin Timoc



526 p (ISBN 978-954-9472-16-5)





88





89






90

5





6

Argument

7

Claudia S Popescu





8





9






10



11


12








13




14




15






16





17






18




19








20







21



22






23




24





25





26



27



28





29


BibliografieIzvoare



30



31





32

33

34








35





36






37







38




39






40






29Protase1971pg104

41



42



43



44

Remus Mihai Feraru








45





46








47





48






49








50





51





52







53









54







55






56






57







58





59








60






61






62





63




64



65

Convergenţe

66

Mădălina Strechie








67








tradn


68








69


Devize ale Flotei25














70









71















72







73







74


75

Constantin Elen








76








77



78

Lecturi critice

79

Agnieszka Tomas





80



81





82

Basarab Constantin






83





84

Constantin Elen





85

Daniel Haiduc

Uitarea Romei





86


87

Călin Timoc



526 p (ISBN 978-954-9472-16-5)





88





89






90

6

Argument

7

Claudia S Popescu





8





9






10



11


12








13




14




15






16





17






18




19








20







21



22






23




24





25





26



27



28





29


BibliografieIzvoare



30



31





32

33

34








35





36






37







38




39






40






29Protase1971pg104

41



42



43



44

Remus Mihai Feraru








45





46








47





48






49








50





51





52







53









54







55






56






57







58





59








60






61






62





63




64



65

Convergenţe

66

Mădălina Strechie








67








tradn


68








69


Devize ale Flotei25














70









71















72







73







74


75

Constantin Elen








76








77



78

Lecturi critice

79

Agnieszka Tomas





80



81





82

Basarab Constantin






83





84

Constantin Elen





85

Daniel Haiduc

Uitarea Romei





86


87

Călin Timoc



526 p (ISBN 978-954-9472-16-5)





88





89






90

7

Claudia S Popescu





8





9






10



11


12








13




14




15






16





17






18




19








20







21



22






23




24





25





26



27



28





29


BibliografieIzvoare



30



31





32

33

34








35





36






37







38




39






40






29Protase1971pg104

41



42



43



44

Remus Mihai Feraru








45





46








47





48






49








50





51





52







53









54







55






56






57







58





59








60






61






62





63




64



65

Convergenţe

66

Mădălina Strechie








67








tradn


68








69


Devize ale Flotei25














70









71















72







73







74


75

Constantin Elen








76








77



78

Lecturi critice

79

Agnieszka Tomas





80



81





82

Basarab Constantin






83





84

Constantin Elen





85

Daniel Haiduc

Uitarea Romei





86


87

Călin Timoc



526 p (ISBN 978-954-9472-16-5)





88





89






90

8





9






10



11


12








13




14




15






16





17






18




19








20







21



22






23




24





25





26



27



28





29


BibliografieIzvoare



30



31





32

33

34








35





36






37







38




39






40






29Protase1971pg104

41



42



43



44

Remus Mihai Feraru








45





46








47





48






49








50





51





52







53









54







55






56






57







58





59








60






61






62





63




64



65

Convergenţe

66

Mădălina Strechie








67








tradn


68








69


Devize ale Flotei25














70









71















72







73







74


75

Constantin Elen








76








77



78

Lecturi critice

79

Agnieszka Tomas





80



81





82

Basarab Constantin






83





84

Constantin Elen





85

Daniel Haiduc

Uitarea Romei





86


87

Călin Timoc



526 p (ISBN 978-954-9472-16-5)





88





89






90

9






10



11


12








13




14




15






16





17






18




19








20







21



22






23




24





25





26



27



28





29


BibliografieIzvoare



30



31





32

33

34








35





36






37







38




39






40






29Protase1971pg104

41



42



43



44

Remus Mihai Feraru








45





46








47





48






49








50





51





52







53









54







55






56






57







58





59








60






61






62





63




64



65

Convergenţe

66

Mădălina Strechie








67








tradn


68








69


Devize ale Flotei25














70









71















72







73







74


75

Constantin Elen








76








77



78

Lecturi critice

79

Agnieszka Tomas





80



81





82

Basarab Constantin






83





84

Constantin Elen





85

Daniel Haiduc

Uitarea Romei





86


87

Călin Timoc



526 p (ISBN 978-954-9472-16-5)





88





89






90

10



11


12








13




14




15






16





17






18




19








20







21



22






23




24





25





26



27



28





29


BibliografieIzvoare



30



31





32

33

34








35





36






37







38




39






40






29Protase1971pg104

41



42



43



44

Remus Mihai Feraru








45





46








47





48






49








50





51





52







53









54







55






56






57







58





59








60






61






62





63




64



65

Convergenţe

66

Mădălina Strechie








67








tradn


68








69


Devize ale Flotei25














70









71















72







73







74


75

Constantin Elen








76








77



78

Lecturi critice

79

Agnieszka Tomas





80



81





82

Basarab Constantin






83





84

Constantin Elen





85

Daniel Haiduc

Uitarea Romei





86


87

Călin Timoc



526 p (ISBN 978-954-9472-16-5)





88





89






90

argument studii şi însemnări convergenţe lecturi critice

Documents