arsenie boca - pravila alba.pdf

8/17/2019 Arsenie Boca - Pravila Alba.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/arsenie-boca-pravila-albapdf 1/66



Pdrintefe

ft:rsenie

c Boca

ravila

a l b ă

faturi pentru cei ă s ă t o r i ţ i

o l e c ţ i a Ortopra: j,a

7

ă g ă r a ş

2006



P ă r i n t e l e

Arsenie Boca

Descrierea CIP a Bibliotecii a ţ i o n a l e a României

ARSENIE BOCA, protosinghel

Pravila

J b ă

Sfaturi pentru tinerii ă s ă t o r i ţ i -

protosinghel Arsenie Boca. -

F ă g ă r a ş ;

Agaton, 2006

ISBN 10)973-87424-1-2;

IS N

13)978-973-87424-1-3

265.5

© ditura

Agaton Tel. 0268.211290

www.cartea-ortodoxa.ro



C ă s a t o r i a

Chiar

ş

în legea veche c ă s ă t o r i a este

i n d i s o l u b i l ă ,

de nedezlegat

d i c ă

nu era

n g ă d u i t ă

d e s p ă r ţ i r e a . Ş t i i n d aceasta fariseii s-au apropiat de

Iisus ispitindu-L:

. Se

cuvine oare ca

b ă r b a t u l s ă -

ş i

lase femeia? . Iisus

îi

p r o v o a c ă la lege. Ei

îi

r ă s p u n d

în sensul

n g ă d u i n ţ e i

pe care a dat-o Moise

cu „cartea de d e s p ă r ţ i r e . Dar Iisus Care era la

zidirea omului le-a spus rostul de la începutul

zidirii în care nu merge d e s p ă r ţ i r e a , f i i n d c ă

amândoi a l c ă t u i e s c o s i n g u r ă f ă p t u r ă . Iisus

î n t ă r e ş t e

c ă s ă t o r i a

la rostul

ei

de la începutul zidirii.

Iisus nu putea coborî

r a ţ i u n i l e c r e a ţ i e i

din

motivele

lui

Moise de aceea a ridicat

c ă s ă t o r i a la

rangul de

t a i n ă .

Deci

d a c ă ar

i

t r ă i t ă

de cei

c ă s ă t o r i ţ i

la valoare ei a d e v ă r a t ă , de a i n ă ,

c ă s ă t o r i a

ar da roade vrednice de tainele

lui

Dumnezeu.

Dumnezeu a ridicat pe om la cinstea de

colaborator

al

ă u în lume. C ă s ă t o r i a , la rangul

la care a instituit-o Dumnezeu

ar

trebui

s ă

realizeze în progresie g e o m e t r i c ă posibilitatea

acestei

c o l a b o r ă r i .

3



D a c ă în Taina Cununiei cei doi sunt o i n g u r ă

f ă p t u r ă „atunci

a c e a s t ă f ă p t u r ă

ce n ă z u i e ş t e

ea? - „Odrasle pentru Dumnezeur'.

E un

r ă s p u n s

categoric Maleahi 2, 15). La ce atunci

Hristos este

cap b ă r b a t u l u i d a c ă

nu pentru

împlinirea acestui suspin al firii? Rom. 8, 22).

„ ă c i f ă p t u r a a fost s u p u s ă d e ş e r t ă c i u n i i - nu

din voia ei ci din pricina celui care a supus-o

-

t o t u ş i

cu

n ă d e j d e a c ă

f ă p t u r a

se va

i z b ă v i

din robia d e ş e r t ă c i u n i i ca s ă se bucure de

libertatea ă r i r i i fiilor lu Dumnezeu , pentru

c ă

dorul statornic al

f ă p t u r i i

a ş t e a p t ă cu

n e r ă b d a r e descoperirea fiilor lui Dumnezeu

Rom. 8,

19-21).

Fiarele uitau de s ă l b ă t i c i a lor la picioarele

s f i n ţ i l o r S ă l b ă t i c i a

din fiara de om este cea mai

mare robie.

C r e ş t e r e a

omului la odihna l i b e r t ă ţ i i

fiilor

lui

Dumnezeu

a t â r n ă h o t ă r â t ş i de

atitudinea ă s ă t o r i ţ i l o r

f a ţ ă

de c ă s ă t o r i e iar u l ţ i

sunt a l e ş i tocmai din cauza atitudinii religioase

a

p ă r i n ţ i l o r

mai înainte de a se

n a ş t e

copiii

lor

C ă s ă t o r i a

are multe motive ca ă fie

t a i n ă .

Când familia nu va mai

fi î n t e m e i a t ă

pe

T a i n ă

oamenii vor fi o t u r m ă de fiare d e s t r ă b ă l a t e .

4



faturi pentru cei casatoriti

[

umnezeu

i a r t ă

dar neîndreptat nimic nu l a s ă ]

C u n o ş t i n ţ e l e acestea u r m ă r e s c ideea de

responsabilitate a c ă s ă t o r i ţ i l o r

f a ţ ă

de Legea

d i v i n ă

î n s c r i s ă

în fire sub

f o r m ă

de instinct.

Ş i

mai

u r m ă r e s c l ă m u r i r e a

ideii de ă c a t idee

care a început

ă

fie n e c l a r ă în mintea multora.

Începem cu

aceasta p ă c a t u l

este o

c o n s p i r ţ i e

a

m i n ţ i i

omulu

cu diavolul

împotriva Legii lui Dumnezeu. Cu

a c e a s t ă

d e f i n i ţ i e de lucru

î n ţ e l e g e m

dintr-o

d a t ă

c ă

numai Iisus a fost

f ă r ă

de

p ă c a t a d i c ă

singur

El a refuzat orice idee

d i a b o l i c ă

din mintea

v i a ţ a

ş i

faptele Sale.

Voi

ca tineri

î n c e p ă t o r i

ai

v i e ţ i i

s u n t e ţ i

poate

i s p i t i ţ i

de ideea

c ă

tineri fiind de ce

s ă

începem cu copii din primul an;

s ă

ne mai

t r ă i m p u ţ i n v i a ţ a ş i

avem vreme

ş i

de copii.

Cu acest gând

d a c ă - l p r i m i ţ i

ş i l l u a ţ i de bun

5



v ă

d e s c h i d e ţ i

calea

ă t r e p ă c a t ş i

c ă t r e tot felul

de necazuri care vin matematic. a

ă

n-o u a ţ i

r ă u , de la început

s ă

v ă p r e c i z a ţ i p o z i ţ i a

s u f l e t e a s c ă

f a ţ ă

de roadele binecuvântate de

B i s e r i c ă ale cununiei: copiii. Ei sunt roadele

dragostei; evitarea lor nu e dragoste, ci r i m ă .

C ă u t a r e a p l ă c e r i i

numai

cu

evitarea rostului

firesc al instinctului, e viciu

ş i p ă c a t ş i

se

pedepsesc de Legea care vede toate ale omului.

Deci, d a c ă nu

s u n t e ţ i

bine

l ă m u r i ţ i

de la

început, ă t r e bine, foarte ş o r

v ă

t r e z i ţ i

în

r e ş e l i

de o n v i e ţ u i r e , de unde vin apoi un rând întreg

de necazuri de care nu

ă

poate

s c ă p a

nimeni.

u

diavolul

nu

scapi de g r e ş e l i l e

f ă c u t e .

Acestea te u r m ă r e s c în alte

c ă s ă t o r i i

sau în

orice

a l t ă

parte ai lua-o. Nu te s c a p ă nici

r u g ă c i u n i l e . Doar Spovedania te pune în

e m ă

cu

v i n o v ă ţ i i l e

tale

a ţ ă

de hotarele

legii

de

l

cununie,

pe

care

le-ai î n c ă l c a t , ş i - ţ i

d ă

iertarea lui

Dumnezeu pentru e ş t i i n ţ ă

d a c ă

aceasta a fost ,

sau pentru

e p u t i n ţ ă d a c ă

aceasta este i - ţ i d ă

puterea

i

r ă b d a r e a i s p ă ş i r i i d a c ă

te

n d r e p ţ i

ca

ş i c o n v i e ţ u i r e . Dumnezeu a r t ă d a c ă - i ceri aceasta

6



prin spovedanie , dar nepedepsit, n e i s p ă ş i t

[neîndreptat] nimic u f a s ă . A ş a scrie Cartea

[n ed.: preotul r t ă p ă c a t e l e

m ă r t u r i s i t e ,

dar ă

ş i

canon, pentru

îndreptare.

e d ă m

un fragment

dintr-o

r e d i c ă

despre Taina Spovedaniei,

i n u t ă

de

ă r i n t e l e

Arsenie la

â n ă s t i r e a D r ă g ă n e s c u

„Când aceste

ă c a t e

b i r u i n ţ e ale diavolului

asupra omului) sunt spovedite

ş i i s p ă ş i t e

prin

canon i necazuri, ele nu mai au nici o greutate

î

cântarul u d e c ă ţ i i particulare.

ând

sunt

spovedite numaipepatul de moarte i n-a mai

r ă m a s timp pentru canon

i

îndreptare diavolii

vin

ş i

î n f r i c o ş e a z ă

sufletul cu necaz

ş i

urgie

mare.

D a c ă

î n s ă omul le-a ars pe p ă m â n t

m ă c a r cu o l a c r i m ă , aceasta nu se pierde ci

poate atrage mila lui Dumnezeu. Când i r u i n ţ a

diavolilor p ă c a t e l o r ) r ă m â n e c o n s i m ţ i t ă

întrutotul o a t ă

v i a ţ a ş i

nu e

t e a r s ă

prin taina

p o c ă i n ţ e i ,

omul acela,

d e ş i

botezat, s-a ă c u t

fiu al aceluia de care a ascultat, b i r u i n ţ e l e

aceluia p ă c a t e l e )

având

t o a t ă greutatea

f ă r ă d e l e g i i

pe

cântarul

u d e c ă ţ i i

particulare ].

7



[

În c o n v i e ţ u i r e nu-i bun n c

abuzul nici refuzul ]

l a t ă acum o descriere s u m a r ă a g r e ş e l i l o r

de

c o n v i e ţ u i r e ş i

legat de ele, u r m ă r i l e lor

inevitabile, care te

a ş t e a p t ă

în

f a ţ ă ş i ţ i

se

a ş e a z ă

în

b r a ţ e .

Iar

d a c ă a ş a

stau lucrurile

ş i

practica pe teren

a ş a c o n f i r m ă

atunci

m ă s u r a

p r e v e n t i v ă e cea mai b u n ă e s i n g u r ă r a ţ i u n e

p o s i b i l ă ş i la îndemâna tuturor.

În

o n v i e ţ u i r e

c ă s ă t o r i ţ i l o r nu-i bun nici

abuzul, nici refuzul. Abuzul atinge pe

s o ţ

refuzul pe

s o ţ i e

dar

ş i

pe

s o ţ .

Cum aceasta?

A ş a - i f ă c u t omul de Dumnezeu: b ă r b a t

ş i

femeie într-un singur trup. Cu c u n o ş t i n ţ e l e

contemporane de biologie, de endocrinologie

ş i

de neurologie putem

n ţ e l e g e

clar acest lucru.

Sistemul nostru nervos, ca s ă

s e r v e a s c ă

s o l i c i t ă r i l e vietii în bune conditii, are nevoie

de o b u n ă

ş i c o r e c t ă f u n c ţ i o n a r e

a glandelor

noastre endocrine. Glandele acestea sunt

î n ş i r a t e

în

n u m ă r

de

7-8

pe

t o a t ă

verticala

8



staturii noastre.

o u ă glande sunt

Î

cap

responsabile de comenzile ş i cu modul de

f u n c ţ i o n a r e

al tuturor celorlalte. Acestea din

cap

sunt

sensibile

a d i c ă

l u c r e a z ă

în

c o n s o n a n ţ ă cu

o n c e p ţ i a

ta de

v i a ţ ă ,

în care te

integrezi trup ş i suflet. Pentru o clarificare pe

scurt a rosturilor acestor

o u ă

glande din cap,

ca

ă

f u n c ţ i o n e z e

într-un

f l

sau altul, e destul

s ă dau un exemplu a

d o u ă c o n c e p ţ i i

de v i a ţ ă

diametral opuse: într-un fel vor lucra aceste

glande de c o m a n d ă asupra tuturor celorlalte

glande din subordine când te integrezi în

turma lui Epicur [n. ed.: Epicur spunea

c ă

fericirea se

o b â n d e ş t e

prin cultivarea

l ă c e r i i ]

ş i

altfel vor conduce iconomia

n d o c r i n ă

când

te integrezi în turma lui Hristos.

ă r i m peste aceste glande de pe verticala

o m e n e a s c ă ş i ne oprim p u ţ i n la cele sexuale.

Aici-i aici Aici au fost

l ă s ţ i

oamenii ă r ă nici

o c u n o ş t i n ţ ă

e x a c t ă .

Ba

li

s-au spus multe

minciuni ş i fiecare a fost l ă s a t în voia lui, cu

g r e ş e l i l e ş i

ereziile sale. S-o

l u ă m

fugitiv cu

p u ţ i n ă

biochimie

n d o c r i n ă .

Sexele

b ă r b a t ş i

9



femeie) se a u t ă la maturizare unul pe

e l ă l a l t ,

trecând peste orice bariere, ale oricui.

T o t u ş i

e b u n ă foarte b u n ă chiar)

ş

p u ţ i n ă minte

ş

cât de cât

u n o ş t i n ţ a

p o z i t i v ă

a faptului acesta,

a

c o n t i n u i t ă ţ i i v i e ţ i i

[prin

n a ş t e r e

de prunci].

C o n s t i t u ţ i o n a l ,

natura

b ă r b a t u l u i

are o

g l a n d ă în plus f a ţ ă de femeie: prostata

c e a s t ă g l a n d ă

spune

foarte multe

ş i

importante lucruri în iconomia v i e ţ i i

ş

în

interpretarea

c o r e c t ă

a foarte multe necazuri

ivite în familie pentru clarificare, trebuie spus

ş

numele p r o d u ş i l o r de b i o s i n t e z ă ale

glandelor: hormonii.

A c e ş t i a

sunt

s u b s t a n ţ e

de b i o s i n t e z ă , produse de glande

ş v ă r s a t e

în

circuitul intern l sângelui, cu ajutorul c ă r u i a

c i r c u l ă

prin tot organismul, ei având rol în

activitatea activarea sistemului nervos, deci

a tuturor organelor, în scopul de a

m e n ţ i n e

organismul întreg

ş

în bune

c o n d i ţ i i

de v i a ţ ă

i n t e r n ă

ş e x t e r n ă . I a t ă

din tainele prostatei:

aceasta s i n t e t i z e a z ă s ă r u r i ale acidului

glutamic

s u b s t a n ţ e

absolut

necesare

sistemului nervos, atât

l b ă r b a t u l u i

cât

ş l

O



femeii. Dar nu

le

p r e p a r ă decât

ă r b a t u l

Aici

este e x p l i c a ţ i a , fundamental b i o l o g i c ă , în

temeiul c ă r e i a

femei este

a t â r n ă t o a r e

de

b ă r b a t .

ă r ă

s u b s t a n ţ e l e

lui endocrine, ea se

d e g e n e r e a z ă nervos, mintal, etc. Aici începe

s ă se î n ţ e l e a g ă de ce au

u r m ă r i

nefaste ş

abuzul ş refuzul.

a c ă ceste s u b s t a n ţ e

extrem

de

valoroase pentru iconomia

v i e ţ i i

în bune

c o n d i ţ i i a sistemului nervos sunt risipite pe

p l ă c e r e a de care nu te mai saturi - atunci încep

s ă

a p a r ă

u r m ă r i l e . Abuzul

ă g u b e ş t e

pe ă r b a t

de

neces rul

de

s u b s t a n ţ e

glut mice

a

sistemului nervos (

5 miliarde de neuroni) ş

încep fenomenele de c a r e n ţ ă n e r v o a s ă , care

pot ajunge p â n ă la s l ă b i r e a t o t a l ă a f u n c ţ i e i

mintale. S-au v ă z u t atari cazuri de tâmpenie

a m i n ţ i i ş a pierderii totale a memoriei, f ă r ă

s ă fie ş alte boli în organism. Respectivul era

suprasolicitat, iar el s-a predat.

U r m ă r i l e

sociale se î n ţ e l e g .

Refuzul

p ă g u b e ş t e

pe femei. Unul din

refuzurile o b i ş n u i t e este acela „întemeiat pe



s t ă v i l i r e a

n u m ă r u l u i de copii. Modalitatea aceasta

este viciul „onaniei cu

femeie P ă g u b e s c

amândoi

- p a g u b ă b i o l o g i c ă ce se resimte în s ă n ă t a t e a

amândurora.

M i n ţ i r e a t r i ş a r e a ferirea (sunt unul ş i

a c e l a ş i

viciu), duce

în

mod

normal

la o

nervozitate

ş i

la o

n e m u l ţ u m i r e f a ţ ă

de altul,

pe care natura în n e v i n o v ă ţ i a ei c a u t ă

s ă

o

remedieze.

Ş i

cum o r e m e d i a z ă C ă u t â n d

fiecare

din

p ă r i n ţ i alt partener, ca

s ă

nu

falsifice c o n v i e ţ u i r e a . În fond e o rezolvare

g r e ş i t ă v i n o v a t ă f a ţ ă

de unitatea de dragoste

a Tainei

Cununiei

Deci,

d a c ă

o femeie

g r e ş e ş t e cu altcineva, de v i n ă (de

r i ş a r e a

lor)

e „ferirea s o ţ u l u i care o împinge la gestul

c ă u t ă r i i altuia care s ă fie corect cu natura. În

majoritatea cazurilor de n e c r e d i n ţ ă a femeii e

de

i n ă s o ţ u l

c ă

nu

i - a

umplut casa de copii.

Deci, cine fuge de copii, fuge de responsabilitate.

Ş i unde fuge? În iresponsabilitate. Când

n s ă

î ţ

iei r ă s p u n d e r e a de a rodi copii,

S t ă p â n u l v i e ţ i i

i ţ i va

ajuta

s ă

ai

ş i

ce

le

da n:iâncare

ş i ţ i

va

asigura ş i cinstea c ă s ă t o r i e i .

12



Deci, nici abuzul nici refuzul, ci o

r e a p t ă

s o c o t e a l ă

ş i o

c o n v i e ţ u i r e c o r e c t ă

ş i

c i n s t i t ă .

[În

c o n s t i t u ţ i a

b i o l o g i c ă

a femeii e

p u s ă obligativitatea n a ş t e r i i a 3-4

copii în ordine

n a t u r a l ă ]

Mai mult chiar, o

a l t ă

constrângere de

care trebuie

ţ i n u t

seama e

foliculina

hormon

toxic ş i cancerigen. Toxic la nivelul creierului,

dând continue dureri de cap

ş i

foarte intense;

cancerigen la nivelul sânului sau uterului

fibroane uterine). De

l e ş t e l e

acestui hormon

nu este s c ă p a r e decât de la 3 - 4 copii în sus,

cu sarcinile în mod natural, cum apar ele nor

mal.

c e a s t ă

ordine n a t u r a l ă a sarcinii e

singura cale care

a i g u r ă s ă n ă t a t e a

copiilor.

Salturile peste sarcini, l e p ă d ă r i l e de copii,

indiferent cu ce metode i din ce motive, ating

s ă n ă t a t e a copiilor ulteriori, d a c ă mai vin. Dar

chiar d a c ă nu mai vin a l ţ i i Legea d i v i n ă

p e d e p s e ş t e

ş i

retrospectiv,

p

cei

f ă c u ţ i

cronologic n. ed.: pe cei

n ă s c u ţ i

în ordine

3



n a t u r a l ă ) .

A ş a d a r , in î n s ă ş i c o n s t i t u ţ i a

e n d o c r i n ă a femeii e p u s ă obligativitatea

n a ş t e r i i e mai m u l ţ i copii

E chiar

c o n d i ţ i a

de mântuire a femeii

d u p ă

cum i-a descoperit

Dumnezeu Sfântului Apostol Pavel.

În cazul viciului sau al g r ş l i l o r de

c o n v i e ţ u i r e

a p a r i ţ i a

cancerului care ucide

s o ţ i a

se ă s t o a r n ă i a r ă ş i în

ă s p u n d e r e a s o ţ u l u i .

S o ţ u l care nu vrea copii nu trebuie luat, e un

criminal camuflat al

s o ţ i e i

sale. Nu e din turma

lui Hristos Abia de la 3-4 copii în sus, f ă c u ţ i

în ordinea n a t u r a l ă

în

care

apar

se

n e u t r a l i z e a z ă

a c ţ i u n e a

t o x i c ă

ş i

c a n c e r i g e n ă

a foliculinei. Practica

o n f i r m ă

aceasta. Sunt

mame cu 10-12 copii f ă c u ţ i care t r ă i e s c

ş i

ajung la vârsta de 80 de ani,

s ă n ă t o a s e

în

d e s t u l ă putere, f ă r ă s ă le d o a r ă capul sau s ă fi

fost bolnave.

Femeile

mai p ă t i m e s c

ş i

de crizele

climacteriului m e n o p a u z ă ) , de la

50 - 5

de

ani. Când

i a ţ a

lor de

p â n ă

aici a fost c o r e c t ă

ş i

conform cu natura,

t u l b u r ă r i l e

acesteia trec

aproape neobservate. Echilibrul endocrin e

14



asigurat de normalitatea o n v i e ţ u i r i i

ş i

a roadelor

f ă c u t e p â n ă aici. În cazul viciilor de o n v i e ţ u i r e

perioada aceasta e d e v ă r a t ă nebunie.

Nu

mai

pomenesc

de

reflectarea

n o r m a l i t ă ţ i i sau n o r m a l i t ă ţ i i de

o n v i e ţ u i r e )

în afara psihicului, lucru care f o r m e z ă un

capitol ·aparte, cu o m t e m t i c ă mult mai

c o m p l i c a t ă

ş i

cu pedepse mai greu de evitat.

De asemenea, nu pomenesc aici decât în

t r e a c ă t reflectarea p u r t ă r i i în genere în codul

genetic, deci în fondul ereditar al

u r m a ş i l o r .

T o t u ş i , nu ă pot

a b ţ i n e

de a pomeni unul,

care

produce

extrem

de

multe

ş i

grele

d i f i c u l t ă ţ i în educarea copiilor. Când

o ţ u l

nu

d ă pace sarcinii zice l c ă se poate, sau nu

vrea altfel, sau se d e c l a r ă s t ă p â n pe legile

naturii atunci copiii vin

pe

lume

cu

p r e d i s p o z i ţ i a

precoce spre sexualitate. Aceasta

îi

face

î n d ă r ă t n i c i ş i

foarte greu educabili sunt

c e r t a ţ i

cu disciplina, unii genetic

p r e z i n t ă

cromozomul c r i m i n a l i t ă ţ i i

ş i

chipurile,

c i r c u m s t a n ţ e

atenuante în

u s t i ţ i e ) .

Fug de la

ş c o l ă ş i

încep aventurile. Deci

tot în

15



r ă s p u n d e r e a s o ţ u l u i

se

s o l d e a z ă

ş aceste

necazuri. E x p l i c a ţ i a b i o l o g i c ă : au crescut în

mediul uterin

h r ă n i ţ i

cu sânge prea îmbibat

cu testosteron hormon sexual masculin.

[

Degenerarea prin alcool

ş

tutun

]

Tot în

r e a c ă t

pomenesc de c ţ i u n e a t o x i c ă

a alcoolului D a c ă 6 grame de alcool la litrul

de sânge e capabil

s ă

sudeze o

m u l ţ i m e

de

spermatozoizi câte doi cap la cap r a r ă

s ă

le

tulbure v i a ţ a atunci ce vom zice de b e ţ i v i i

notorii?

I a t ă

ce se

î n t â m p l ă :

a c e ş t i

m o n ş t r i

masculini au

d o u ă

cozi deci cu o capacitate

d u b l ă de i ş c a r e

a j u n ş i

ca atare în organismul

femeii c a u t ă febril ovulul p â n ă ş la t r o m p ă

ş acolo îl f e c u n d e a z ă oul format nelalocul

lui

c r e ş t e

astfel normal dar trebuie extirpat

cu r o m p ă cu tot. ş a se i n s t a l e a z ă sterilitatea

c o n d i ţ i e

s u f i c i e n t ă

de dezechilibru â n ă la faze

clinice.

I a t ă

ce pustiu de bine face b ă u t u r a .

Femeia în

c zul

acesta

s ă

prefere orice

agresiune numai sterilitatea dezechilibrul nu

6



Toxicitatea tutunului

duce

la cazuri

excesive, dar nimeni [dintre u m ă t o r i

nu vrea

s ă ş t i e

de c a r e n ţ a

o r g a n i c ă

pe care o are sau

chiar de atrofierea

f u n c ţ i o n a l ă

...

Alcoolismul,

e ţ i v i t a t e a

bunicilor apar în

n e p o ţ i

ca

t u l b u r ă r i ş i n s u f i c i e n ţ e

nervoase

p â n ă la nivelul de epilepsie. e ţ i a e mare

pacoste care se înscrie genetic în patrimoniul

ereditar

ş i duce

treptat dar sigur la

degenerarea omului din neam în neam, duce

la degenerarea neamului.

R ă s p u n d e r i l e

cresc

considerabil

-

Nunta din

Canna

Galileii - Biserica D r ă g ă n e s c u

17



havifaa C 6 ă

d i c ă d re pe

f a ţ ă

a

unor lucruri

privito re

la c ă s ă t o r i e

ş i

în

f r

ei

d i m p r e u n ă

cu u r m ă r i l e lor în cea mai

m re p rte

necazuri f ă r ă îndrept re -

ş i

rânduiala de urmat pentru cine vrea

s ă c r e a d ă ş i s ă nu a j u n g ă la acestea.

«Erau multe

ş i

mari pricinile

pentru care trebuia un leac puternic

c

acesta.

I a t ă - l ,

dat la îndemâna

tuturor - unora spre bucurie mare

altora spre

s u p ă r a r e mare. „ ei e

au p ă z i t cu s f i n ţ e n i e pravila cea

s f â n t ă , s f i n ţ i s e - v o r ş i cei ce au

î n v ă ţ a t - o ,

vor

ş t i

ce

s ă

r ă s p u n d ă »

Î n ţ . 6 1O .

Cuvintele în paranteze drepte

a p a r ţ i n

editurii

18



[ C ă d e r e a

de

l î n s u ş i r i l e c e r e ş t i

l

cele

d o b i t o c e ş t i ]

Cel

c ă z u t

între tâlhari a fost î n c r e d i n ţ a t

Bisericii, ca slujitorii i s ă poarte

g r i j ă

de

dânsul,

s p ă l â n d u - i

r ă n i l e cu vin i ungându-i

l

cu untdelemn.

A d i c ă : p o c ă i n ţ ă a s p r ă

ca

vinul pe

a n ă ş i î m p ă r t ă ş i r e a

harului celor

7

Taine ce z v o r ă s c din Hristos-Pomul i e ţ i i ca

unt elemnul

ce

unge r ă n i l e omului

ş i - l

t ă m ă d u i e s c

deplin).

C ă d e r e a

între tâlhari este

c ă d e r e a

firii

o m e n e ş t i

din Rai în lumea aceasta. Este

c ă d e r e a

de la e s ă v â r ş i r e

...

ă c i , î n d a t ă

d u p ă c ă l c a r e a

poruncii s-a

ă c u t

în om s t r ă v e z i e ş i a r ă t a t ă

a s e m ă n a r e a lui cu dobitoacele

e c u v â n t ă t o a r e ,

deoarece trebuia

d u p ă

ce a acoperit

t r ă l u c i r e a

m i n ţ i i ,

ca firea oamenilor s ă fie c h i n u i t ă , pe

dreptate de

î n s u ş i r i l e

d o b i t o c e ş t i ... p â n ă ce

omul î ş i va veni întru c o n ş t i i n ţ a de sine

ş i

la

s i m ţ i r e a m ă r e ţ i e i sale de ă p t u r ă r a ţ i o n a l ă Sf

Maxim

M ă r t u r i s i t o r u l ;

Scoliile

-

R ă s p u n s u r i

ă t r e Talasie R ă s p u n s la Întrebarea

1 .

19



Astfel

o

n s u ş i r e

prin care omul se s e a m ă n ă

dobitoacelor este n m u l ţ i r e a . Chipul cunoscut

al n a ş t e r i i trupurilor a venit omului tocmai din

pricina

ă d e r i i

în neascultare

c ă c i

ar

fi

fost cu

p u t i n ţ ă ş un alt chip

de

î n m u l ţ i r e

n e p ă t i m a ş

ş

n e p ă c ă t o s . Când n s ă a ă c ă t u i t Adam urma s ă

m o a r ă ş s ă se s t i n g ă

omul

din zidire. Dumnezeu

v ă z â n d î n s ă

peste veacurile toate ă

m u l ţ i

au

s ă

se î n t o a r c ă din dobitocie l-a osândit pe calea

n a ş t e r i i t r u p e ş t i care o n s t ă din ă t i m i r e [ p o f t ă ]

ş

p ă c a t

- p ă c a t u l a v â n d u ş i porneala

în

p o f t ă

iar pofta fiind

d a t ă

pentru acest scop

de

n a ş t e r e

Sf

Maxim

M ă r t u r i s i t o r u l ;

Scoliile

-

R ă s p u n s u r i

c ă t r e Talasie, R ă s p u n s la

Întrebarea 21 . Astfel ca într-o lege de

p e d e a p s ă d a t ă firii firea ş v o i n ţ a au

fost

legate

într-o n l ă n ţ u i r e rea c ă c i cu cât

se

silea firea s ă

d ă i n u i a s c ă

în

i a ţ a

aceasta prin

a ş t e r e

cu atât

se strângea pe sine

mai

mult

în l a n ţ u l

legii ă c a t u l u i

sporindu-se moartea. I s-a dat

deci

omului ca

p e d e a p s ă s ă

se lupte cu moartea de care se

atinsese cu voia

sa.

Dorul u p ă Dumnezeu s-a întors în pofta

20



p ă t i m a ş ă d u p ă trup. Mintea, întorcându-se de la

vederea lui Dumnezeu, a ă z u t în

ă ţ i ş u l

s i m ţ u r i l o r ,

care se lipesc de p l ă c e r e ca de bine

ş

fug de

durere ca de

ă u .

Iar

l ă c e r e a

este momeala cu

care h o ţ u l

a m ă g e a

pe om s ă se pogoare din

Ierusalim l Ierihon.

Pe drumul acestei pogorâri toate

î n c e p ă t o r i i l e

ş

s t ă p â n i i l e cele din

v ă z d u h u r i

ca un puhoi, se sileau

s ă

intre, pe întrecute, în

partea p ă t i m i t o a r e a firii ( a d i c ă în p o f t ă ş în

i u ţ i m e ) ş s ă

le

p o v â r n e a s c ă contra firii Col.2,

15).

V o i n ţ a

l-a împins pe om ca

ă

vrea numai

ispita vicleanului

( p l ă c e r e a )

ş

s ă

o c o l e a s c ă

povara n a ş t e r i i de fii ca pe o durere), c ă c i a

fost pândit omul

ş

în latura i n ţ i i

ş

a liberei

v o i n ţ e . Mintea, care o d i n i o a r ă avea ş vedea

pe Dumnezeu într-însa, acum e

„templu

l

idolilor, având,

în

loc e un singur Dumnezeu,

multe chipuri ale patimilor necurate

Sf.

Maxim

M ă r t u r i s i t o r u l Scolia

9 d u p ă

r ă s p u n s u l

la

întrebarea 5 5). Mintea

n e m a i d e p ă n â n d

în

sine

vederea

lu

Dumnezeu

s t ă p â n i t o r u l lumii acesteia

2



[satana] a încâlcit-o în n f ă ţ i ş ă r i l e celor supuse

s i m ţ u r i l o r . Ea fiind o putere r z ă t o a r e , ca una

ce avea

ă

s ă l ă ş l u i a s c ă pe Dumnezeu într-însa,

care este

ş

El tot foc, acum

„ n ă s c o c e ş t e

ş i

aprinde

p l ă c e r i l e

trupului ea

î n s ă ş i

fiin

r e ţ i n u t ă

astfel în

l e g ă t u r ă p ă t i m a ş ă

cu

s i m ţ u r i l e

Sf. Maxim

M ă r t u r i s i t o r u l ,

Scolia

18 d u p ă r ă s p u n s u l la întrebarea 58). Ş i ,

i a t ă

a ş a , legea p ă c a t u l u i care este p l ă c e r e a

s i m ţ u r i l o r

ş

pentru care s-a h o t ă r â t moartea

trupului) s-a u r i ş a t în sfatul i n ţ i i ş de atunci

mintea

d ă

trupului numai sfaturi contra firii

sau sfatul

f ă r ă d e l e g i i .

„Foc

de o c a r ă

este legea trupului iar

îmboldirea spre deprinderea patimilor este

lumina lui

ş i p a r ă de o c a r ă

este arderea cu

care

l u c r e a z ă

patimile. Sau pe scurt: focul

de

o c a r ă

este

p ă c a t u l

lumina de

o c a r ă

-

deprinderea

ă c a t u l u i ,

iar

l a c ă r a -

lucrarea

p ă c a t u l u i .

Prin urmare nu se cade

m i n ţ i i

s ă

se

î n c ă l z e a s c ă

la focul acesta nici

s ă

se

lumineze cu lumina aceasta nici

s ă a r d ă în

a c e a s t ă f l a c ă r ă . C ă c i

ceea e pentru

i m ţ u r i



este u m i n ă

ş i

p l ă c e r e , pentru minte este adânc

de întuneric (Sf. Maxim M ă r t u r i s i t o r u l ,

Scolia 20 d u p ă r ă s p u n s u l la întrebarea 54).

S i m ţ u r i l e

nu sunt în stare decât de

ă t ă c i r e

ş i

nu aprind decât s t r i c ă c i u n e a trupurilor, iar

mintea, m p i n s ă de

c e a s t ă s t r i c ă c i u n e ,

nu este

numai contra firii, ci

ş i împotriva

lui

Dumnezeu. Iar o minte

b i r u i t ă

de

s i m ţ u r i ş i

de poftele contra firii, prin care

l u c r e a z ă t o a t ă

puterea

r ă j m a ş ă , f i i n d c ă d o r i n ţ a c ă r n i i este

v r ă j m ă ş i e

împotriva lui Dumnezeu -

Rom.

8, 7), ce sfaturi poate da, decât sfaturile

tâlharilor, care

ă s ă p e s c

pe cei ce

o b o a r ă

din

Ierusalim la Ierihon: copiii ce vin în lumea

aceasta [N. ed.: Acest prim capitol al

„Pravilei

albe este aproape identic cu capitolul „Cad

copii între tâlhari din

cartea

„ ă r a r e a

Î m p ă r ă ţ i e i ] .

3



[

Patimile ne distrug vlaga mintea

ş i

chiar neamul

]

Mai departe

ă s c h i m b ă m p u ţ i n

cuvintele.

Ş t i i n ţ a

medicinii, printre multele ei î n v ă ţ ă t u r i ,

o are

ş i

pe aceasta: s-a ă g a t de

s e m ă

c ă toate

ţ e s u t u r i l e omului se pot drege,

d i c ă

se

t ă m ă d u i e s c ,

numai celula

e r v o s ă

nu se mai

drege i c i o d a t ă ; lucrul ei se o p r e ş t e f u l g e r ă t o r .

Celula

n e r v o a s ă

o s e m ă n ă m cu un

ghem

de

la care

p l e a c ă

fire în multe

p ă r ţ i ,

cu rost

de

„telefoane .

Creierul ar fi ghemul

cel mare,

sau

„centrala

t e l e f o n i c ă ,

prin

care sufletul

p r i m e ş t e

v e ş t i l e ş i trimite o t ă r â r i l e sale tuturor, c r e i e r a ş e l o r

m i mici,

celulele

nervoase m p r ă ş t i a t e în tot corpul.

Prin ş i r

s p i n ă r i i

duc

mii de

„fire telefonice

la

creier.

Prin creier celulele nervoase), mintea

l u c r e a z ă

asupra trupului,

mintea fiind o parte a

sufletului nu a trupului.

Ş t i i n ţ a d o v e d e ş t e c ă desfrânarea, sau

risipirea de orice fel, o m o r ă milioane de

celule nervoase.

I a t ă

cum: în tot trupul, dar

mai ales cu

d e s ă v â r ş i r e

în ş p t e locuri,

24



i z v o r ă ş t e un fel de putere foarte t r e b u i n c i o a s ă

pentru

u n ă s t a r e a

întregului om trupesc. Asta

e vlaga de v i a ţ ă Între cele ş a p t e izvoare de

v i a ţ ă

printre cele mai puternice este

i

izvorul

care î n m u g u r e ş t e

s ă m â n ţ a

de om. Când omul

se

ţ i n e

de desfrânare robit de spurcata ei

p l ă c e r e

izvorul nu mai poate dovedi

s ă

mai

verse

ş i

î n ă u n t r u l trupului în sânge partea

de v l a g ă n e a p ă r a t trebuitoare pentru c ă tot

lucrul izvorului e t â l h ă r i t

î

a f a r ă . [n. ed.:

d u p ă

cum am v ă z u t cele 7 izvoare de v i a ţ ă

sunt

gl ndele endocrine ş i

nu ch krele

cunoscute în practicile orientale

a ş a

cum au

încercat

s ă

arate a d e p ţ i i acestor practici]

De pe urma n ă r a v u l u i d e s f r â n ă r i i scade

puterea izvorului de a mai ă r s a în sânge felul

s ă u de v l a g ă .

S c ă d e r e a

aceasta de putere aduce

moartea a milioane de celule nervoase.

ă c i

toate

ţ e s u t u r i l e

din om pot

r ă b d a

de foame

sau pot lucra cu schimbul sau se topesc ca

s ă

se f a c ă mâncare celorlalte

ş i

la vreme

p r i e l n i c ă

i a r ă ş i

se

î n m u l ţ e s c

la loc numai

celula n e r v o a s ă o d a t ă m o a r t ă de foame nu

5



mai învie

n i c i o d a t ă .

Iar mâncarea

ei

este acea

v l g ă a celor

ş a p t e

izvoare. Acum suntem pe

cale de a

n ţ e l e g e

ce se n t â m p l ă cu u l ţ i care

s l ă b e s c

la minte,

v ă z â n d

cu ochii.

Ş c o l a r i i

de

unde la început î n v ă ţ a u foarte bine, acum, de

când p r a c t i c ă onania, le s l ă b e ş t e mintea ş

trebuie ă p ă r ă s e a s c ă

ş c o a l a .

Dar la ă r a v u l lor

mai este cineva ă s p u n z ă t o r ş s ă nu ne

r ă b i m .

I a t ă pe nume câteva feluri de patimi prin

care oamenii î ş

p r ă p ă d e s c s ă m â n ţ

ş

vlaga,

a p r i n ş i

de pofte contra firii:

1

Onania sau malahia;

2. Curvia;

3

Sodomia;

4 Bestialitatea cu dobitoacele).

Iar în c ă s ă t o r i a l e g i t i m ă :

1 Desfrânarea;

2. Fereala de

z ă m i s l i r e ;

3

Crima de avort;

4

Preacurvia;

5 N e c u r ă ţ i a ;

6. Nesocotirea vremurilor oprite;

7 Alte nenumite s p u r c ă c i u n i .

26



Dar ce-i atunci u p ă fire? Numai ş i

numai ă m i s l i r e a de prunci.

ă s ă t o r i a

este o

T a i n ă

din cele

ş a p t e ,

tocmai ca

s ă

nu

î n g ă d u i e

într însa atâta

ş e r p ă r i e

de

f ă r ă d e l e g i .

Cu toate acestea, în

zilele noastre trebuie

s ă

s t r i g ă m amarnic:

„ R i d i c a ţ i

c ă s ă t o r i a

din desfrânare, m ă c a r la

rânduiala dobitoacelor. Binecuvântarea lu

Dumnezeu nu s-a dat ă r ă d e l e g i l o r " .

E

a ş a

de greu de

î n ţ e l e s ?

Dar zic unii: „Noi putem

ş f ă r ă

binecuvântarea lui Dumnezeu "

I e r t a ţ i

de întrebare: „ Unde?". Da, pentru cine nu vrea

s ă

î n ţ e l e a g ă ,

nici Dumnezeu n-a avut ce

s ă

z i c ă

decât aceasta: Cine este nedrept s ă

n e d r e p t ă ţ e a s c ă

mai departe, cine e spurcat

s ă se spurce

ş i

mai

r ă u ,

cine e drept s ă

f a c ă

dreptate

ş

mai departe, cine

s t ă

sfânt s ă se

s f i n ţ e a s c ă ş i

mai mult.

l a t ă ,

vin curând

i

plata

Mea este cu Mine, ca s ă dau i e c ă r u i a

d u p ă

fapta lui (Apoc. 22, - 12).

Ş i

mai zice

ş t i i n ţ a

c ă tot omul vine pe

lume cu un anumit

u m ă r

de celule nervoase.

Prin faptele lui cele de desfrânare, pierde un

27



n u m ă r mai mic

sau mai mare

de

celule. Ş i pentru

c ă peste toate f ă r ă d e l e g i l e a t â r n ă legile,

a ş a

a t â r n ă ele i

peste

i a ţ a desfrânatului: faptele sale

sunt descrise în

s ă m â n ţ a

sa

astfel încât copilul

este îmbinarea celor doi

p ă r i n ţ i

ş i a celor patru

bunici, a celor opt t r ă b u n i c i ş i a celor 16 s t r ă -

s t r ă b u n i c i aceasta este o

o ş t e n i r e a numai â n ă

la

al patrulea neam dar

i c e i l a l ţ i

î n a i n t a ş i î ş i dau

partea lor de zestre,

n s ă

din ce în ce

mai m i c ă ) .

Ne putem da seama cât au de

i s p ă ş i t

copiii din

g r e ş e l i l e


Ş i ce

m o ş t e n e s c

Forma i

întocmirea trupului, precum ş i n u m ă r u l e

celule nervoase pe care

î

aveau

ă r i n ţ i i

când

au chemat copilul în lume De la u m ă r u l

ş i

s ă n ă t a t e a acestui u m ă r , a t â r n ă multe pentru

i a ţ a

u r m a ş i l o r . Sau

mai

pe n ţ e l e s , un copil

are

scrise

în

sine toate n c l i n ă r i l e unui u m ă r mare de ă r i n ţ i

atât cele bune cât

i

cele rele

u m ă t a t e

de la cei

doi ă r i n ţ i , a patra parte de la cei patru bunici, a

opta parte de la cei opt s t r ă b u n i c i ş i

a ş a

mai

departe).

Acum din toate

n c l i n ă r i l e

acestora vor

veni

la

r ă t a r e mai întâi cele mai puternice de la ă r i n ţ i i

28



cei mai p r o p i a ţ i dar pot veni

la

r ă t a r e

ş

porniri

de

la

o ş i - s t r ă m o ş i atunci când m p r e j u r ă r i l e din

a f a r ă sau tocmirea i n ă u n t r u î n l e s n e ş t e

s ă

se arate

m o ş t e n i r i î n d e p ă r t a t e .

Firea

i n e

la

s ă n ă t a t e :

de

aceea

o ş t e n i r i i

bolnave de la un

ă r i n t e

îi sare

în ajutor cu partea

ă n ă t o a s ă

de la

e l ă l a l t

dar

n e p u t i n ţ a o o a r t ă

t o t u ş i n e a r ă t a t ă

în cojoc.

Acestor

î n c l i n ă r i s ă

le

zicem

grâu

ş

n e g h i n ă . Vom pricepe c ă în copil se a r a t ă

ş

s ă m â n ţ a celui r ă u care va trebui

s ă

o r ă b d ă m

p â n ă la s e c e r i ş f i i n d c ă s e m ă n ă t o r i i l u c r ă t o r i i

ş

economii tainelor au mai adormit încât

acum vedem cam

m u l t ă n e g h i n ă

în

ţ a r i n a

aceasta.

Iar

somnul

de care e vorba e

adormirea s t r ă j m i n ţ i i toropeala în patimile

f ă r ă d e l e g i l o r .

Omul

v r ă j m a ş

diavolul

a

strecurat în firea o m e n e a s c ă din neam în

neam tot mai

m u l t ă n e g h i n ă

sau înclinarea

d r ă c e a s c ă

a

f ă r ă d e l e g i i .

Dar nu numai patima e s f r â n ă r i i o m o a r ă

g r ă u n c i o a r e l e nervoase ci toate patimile.

Mânia

p r i n s ă

durerea peste

ă s u r ă

pentru o

dragoste p ă m â n t e a s c ă la c â ţ i nu le-a f ă c u t

9



sânge

ă u ş i

nu i-a

p ă l i t

guta? D ă r â m a r e a cea

mai u m p l i t ă î n s ă , vine de l patima e ţ i e i . Otrava

b ă u t u r i i , pe â n g ă a m o r ţ i r e a ş i arderea tuturor

nervilor,

s t r i c ă

s ă m â n ţ a

t o a t ă ,

într-un

chip

n e m a i v ă z u t - d u p ă cum ă r t u r i s e ş t e ş t i i n ţ a .

D a c ă

cineva

h e a m ă

copii la i a ţ ă în starea aceasta,

peste bietul copil a t â r n ă necaz greu, boala

î n d r ă c i r i i . C ă c i ,

oriunde este

ă r â m a r e ,

vine

i

puterea rea, diavolul, ca la o i s p r a v ă a sa i se

a r a t ă prin chinuirea ce o face copilului nevinovat.

A ş a se face

ă

vedem e s f ă r ş i t u l ş i r de

r m a ş i

n e n o r o c i ţ i :

orbi,

c h i o p i , u s c a ţ i

sau putrezind de

vii,

l ţ i i

strâmbi în fel

ş i

chip

i

mai greu decât

toate,

c h i n u i ţ i

de draci. Iar

l ţ i i

în ce r i v e ş t e

mintea, o r n i ţ i de mici spre rele, când vor i mai

mari vor azvârli în ă r i n ţ i , în Dumnezeu i vor

s f â r ş i n ă p r a z n i c . Mare

d ă r â m a r e

în firea

o m e n e a s c ă

Acestea sunt ă r ă d e l e g i l e , în chip

de

om

ce plângând

s t r i g ă v i n o v ă ţ i i l e


ş i

aduc mare durere în toate

ă r ţ i l e .

Iar d a c ă v r e ţ i : singura

s c ă p a r e s i g u r ă

este

de a nu ajunge aici

e x i s t ă

cale care n-are

f ă r ă d e l e g i :

aceasta este

a t ă

de taina cununiei .

3



c e ş t i a sunt

„pruncii

n ă s c u ţ i

din somnul

necurat, martori ai nelegiuirilor

ă r i n ţ i l o r ,

d a c ă

stai

s ă

cercetezi

Î n ţ e l .

4, 6). Legea

a t o t p u t e r n i c ă

ce întoarce faptele oamenilor în

b r a ţ e l e lor o t r i g ă Sfânta Carte în fiecare veac

de oameni.

Fiii

d e s f r â n a ţ i l o r

nu vor avea

d e s ă v â r ş i r e ş i s ă m â n ţ a

i e ş i t ă din patul

nelegiuit se va stinge.

C ă ,

de

vor avea

v i a ţ ă

l u n g ă ,

nu vor

i

de nici o

r e a b ă

ş i

b ă t r â n e ţ e a

lor

la

u r m ă de tot

va

i ă r ă

cinste.

Jar

de

vor muri

de

timpuriu, vor

i

ă r ă mângâiere

ş i

f ă r ă

n ă d e j d e

vor i

în

ziua

u d e c ă ţ i i . C ă c i

neamul celui nedrept are groaznic

s f â r ş i t

Î n ţ .

3

16-19). „.Eu, Domnul Dumnezeul

t ă u ,

sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc

pe copii pentru vina

ă r i n ţ i l o r

ce

m ă u r ă s c

pe Mine,

p â n ă

la al 3-lea

i

al

4 lea

neam

ş i

m ă milostivesc

â n ă

la al miilea neam,

c ă t r e

cei

ce

ă iubesc

ş i

p ă z e s c Poruncile Mele

( l e ş .

20, 5 - 6).

Dar milostivirea lui Dumnezeu, care nu

de

b u n ă v o i e p e d e p s e ş t e ş i u m i l e ş t e

pe fiii

oamenilor Plâng. Ieremia 3, 3) aduce în câte

31



unii

n c l i n ă r i l e

bune ale t r ă b u n i l o r

ş i

copilul de

mic ajunge la deosebirea dintre bine i

r ă u .

Despre

a c e ş t i a zice Dumnezeu: D a c ă

un copil care

v ă z â n d

p ă c a t e l e

toate câte a

ă c u t

t a t ă l

s ă u

se ă z e ş t e ş i nu face nimic asemenea„. acest

om nu va muri pentru ă c a t e l e p ă r i n ţ i l o r s ă i

ci

î

veci va t r ă i

„

pentru

c ă

fiul a

ă c u t

ceea

ce este drept i legiuit i toate legile Mele le-a

ţ i n u t

ş i le-a împlinit:

e

aceea va

t r ă i . Iez.

18, 14-19; 17, 19).

[ ingura s c ă p a r e :

P o c ă i n ţ a

ş i

ridicarea

c ă s ă t o r i e i

din

desfrânare la

î n ă l ţ i m e a de T a i n ă ]

I a t ă

cât

de

cât

n ţ e l e a s ă

sporirea pustiirii,

ce se

l u c r e a z ă în

ascuns în firea

f i e c ă r u i

rând

[ g e n e r a ţ i e ] de oameni, care acum, în zilele

noastre, s-a r ă t a t în f a r ă u urgie mare. C ă c i :

De unde vin r ă z b o a i e l e ş i certurile dintre

voi? Nu oare de aici: din poftele voastre care

se

l u p t ă

în

m ă d u l a r e l e

voastre?

Iac. 4, 1

.

3



Cine va opri r ă p ă d u l pustiirii? F ă r ă Mine

nu u t e ţ i face nimic zice Domnul Ioan 15, 5 .

P r ă p ă d u l

pustiirii

nu se va opri â n ă nu vor scoate

oamenii

desfrânarea

din

inimile

lor

i

p â n ă

nu

vor

s ă ş t i e de Dumnezeu Osea

4,

1-6).

Cei ce

i n

e trup, poftesc pe cele t r u p e ş t i iar cei ce

ţ i n

e duh, poftesc cele d u h o v n i c e ş t i . C ă c i pofta

c ă r n i i

este moarte, iar

d o r i n ţ a

Duhului este

v i a ţ ă ş i

pace F i i n d c ă pofta c ă r n i i este

v r ă j m ă ş i e împotriva lui Dumnezeu,

c ă c i

nu se

supune Legii lui Dumnezeu, c ă nici nu poate.

De aceea cele ce sunt în carne

în curvie)

nu

pot

ă

p l a c ă

lui Dumnezeu .

Rom. 8, 5 - 8).

Cei

ce

sunt ai lui Hristos,

ş i - a u r ă s t i g n i t

trupul,

î m p r e u n ă cu patimile

ş i

cu poftele. „Nu suntem

datori trupului ca s ă t r ă i m d u p ă trup. C ă c i

d a c ă v i e ţ u i ţ i potrivit trupului, v e ţ i muri, iar

d a c ă

u c i d e ţ i

cu Duhul poftele trupului,

v e ţ i

fii

vii. F i i n d c ă t o ţ i c â ţ i sunt m â n a ţ i de Duhul lui

Dumnezeu,fiiiluiDumnezeusunf'.(Rom8,12-14).

C ă c i

v o i n ţ a

lui Dumnezeu aceasta este:

s f i n ţ i r e a v o a s t r ă

s ă v ă

f e r i ţ i

de desfrânare, ca

s ă

ş t i

fiecare dintre voi ă

s t ă p â n e a s c ă

vasul

33



s ă u în cinstire ş i în

s f i n ţ e n i e ,

nu în patima

poftelor, cum fac

e c r e d i n c i o ş i i ,

care nu cunosc

pe Dumnezeu ...

c ă c i

Dumnezeu nu ne-a chemat

la

e c u r ă ţ i e ,

ci la

f i n ţ i r e

I

Tes.

4,

3-

7 .

Pe

vremea f ă n t u l u i A p o s t o l

Pavel

n c ă

sufla

urgie mare, mai ales peste r e ş t i n i

De

aceea u l ţ i

î ş i luau de la ei n ş i ş i sfat

ă

se

înfrâneze

e s ă v â r ş i t

în

ă s ă t o r i e , cu gând ă

fie

gata

oricând

de

S f ă n t a

Î m p ă r t ă ş a n i e

ş

de

ă r t u r i s i r e a

muceniciei.

S f ă n t u l

Pavel n s ă , socotind copiii mugurii

ă s ă t o r i e i , n

a

n g ă d u i t

înfrânarea

e s ă v â r ş i t ă

decât pentru

vremurile de post ş i

r u g ă c i u n e

I Cor. 7, 5).

Socotind î n s ă

ş i „nevoia ceasurilor

de f a ţ ă

urgia vremurilor de atunci) le da sfatul acesta:

Bine este pentru oricine,

s ă

fie

a ş a

cum se

g ă s e ş t e .

Legat

e ş t i cu femeie nu c ă u t a

desfacere. Dezlegat e ş t i

de

femeie, nu c ă u t a

femeie„.

ă

de acum vremea s-a scurtat.

ş a

încât cei ce au femei,

s ă

fie ca ş i cum nu ar

avea

...

cei ce c u m p ă r ă ca i cum n-ar t ă p â n i

ş i cei ce se folosesc

de

lumea aceasta, ca ş i

cum nu s-ar folosi de

ea. C ă c i f a ţ a

acestei

lumi

trec;e

I

Cor.

7,

25

- 40).

34



Î zilele acestea mai de pe r m ă când n o u ă

ni se pare

c ă

de acum vremea s-a scurtat ,

cercetând firea durerilor, am aflat desfrânarea

î n c l e ş t â n d

pe

oameni

ş

lucrându-le

de

zor

d ă r â m a r e a în întindere în adâncime. Iar pe de

a l t ă

parte,

r e o ţ i i

vremurilor noastre n-au mai

u r m ă r i t - o ca ă c a t

ş

ca atare

ă

o ă t u r e a f a r ă

din Taina lui Dumnezeu,

a d i c ă

din

c ă s ă t o r i a

c r e ş t i n ă . A ş a se face c ă

„lipsind preotului

c u n o ş t i n ţ a

legii

ş i

b ă t r â n u l u i sfatuI'' Iez. 7,

26), oamenii

r b e c ă i e

în

u l ţ i m e a

n e ş t i i n ţ e i

ş

a

lipsei de sfat, care s-a întins ca o noapte de

o s â n d ă

peste

i e ţ i i

oameni, care dorm

n ş t ţ

somnul de primejdie, de u n ă c r e d i n ţ ă c ă aceea

[desfrânarea între o ţ i ] nu-i ă c a t .

Dar fiind rânduit

ă v ă d ş

s ă ascult mereu

durerile oamenilor

care vin

de

pe urma

p ă c a t e l o r

ş

a lipsei de sfat ajungând adesea

una cu durerea lor, într-o zi, slujind S f ă n t a

Liturghie, r u g â n d u m ă „pentru Pacea a o a t ă

lumea

ş i

p ntru b u n ă s t a r e a

Sfintelor lui

Dumnezeu Biserici ,

aud

d e o d a t ă

în urechea

d i n l ă u n t r u

înfruntarea

m a r n i c ă :

5



Nu

te ruga de Mine s ă le dau Pace

r o a g ă - t e de oameni ă - ş i schimbe u r t ă r i l e

d a c ă vor ă mai a d ă pacepe ă m â n t .

Ş i

am

n ţ e l e s

pe

r m ă

multe lucruri ... Drept

aceea, a s c u l t ă t o r Poruncii, trebuie s ă strig

cuvântul Scripturii ca o sunare de a l a r m ă :

„Dumnezeu

e s t e ş t e

acum

pe

oameni ca o ţ i

de pretutindeni ă se o c ă i a s c ă

Fapte 17,

30).

A d i c ă

s ă

v i n ă

la

v i a ţ ă c u r a t ă d u p ă

î n v ă ţ ă t u r a drept m ă r i t o a r e a Bisericii lui

Hristos iar

când

vremea o va

cere s ă

m ă r t u r i s e a s c ă

pe Hristos cu p r e ţ u l v i e ţ i i

netemându-se de moarte. Altfel, nu se poate

ridica o s t a v i l ă pustiirii ce se întinde peste

b i e ţ i i

oameni. Iar ridicarea stavilei este

ridicarea ă s ă t o r i e i din desfrânare, la

n ă l ţ i m e a

de

T a i n ă

între cele 7 Taine, ca oamenii s ă nu

î n g ă d u i e ş e r p ă r i a f ă r ă d e l e g i l o r .

Iubirea e s f r â n ă r i i îi face pe oameni r o ş i

la minte ş i la obraz ş i nu

î n ţ e l e g

cinstea. De

aceea, mugurii c ă s ă t o r i e i lor, copiii,

îi

dau pe

p ă r i n ţ i

cu capul de

o ţ i p e r e ţ i i

ş i

prin

u r t ă r i l e

lor rele le azvârle cu copite în obraz, iar la

6



rândul lor îndoit vor lua ei de la copiii

lor

L ă m u r i t

c ă

lucrurile nu stau bine

Nu f ă r ă î n ţ e l e s „

fost chemat

ş i

isus la

n u n t ă ,

cu ucenicii

s ă i

(Ioan 2, 2), ci ca

s ă

pricepem c ă la

n u n t ă

se face prima minune

d u m n e z e i a s c ă spre bine. Numai prin tocmirea


d u p ă

Hristos, care este mintea

d e s ă v â r ş i t s t ă p â n ă

pe patimi, se pot scoate

î n c l i n ă r i l e rele din fire ş

s ă

nu mai fie date

m o ş t e n i r e ( s p o r i t ă )

din neam în neam

ş s ă

c h i n u i a s c ă

pe oameni.

Iar

v i a ţ a c u r a t ă

a c ă s ă t o r i e i ,

d u p ă

cinstea

ei de

T a i n ă ,

este aceasta:

1 B i n e c u v â n t a t ă este numai rodirea de copii.

Iar tot ce-i în a f a r ă de rostul acesta, în

p r i v i n ţ a t r u p e a s c ă ,

este desfrânare

ş p ă c a t

ş s ă

nu se mai

f a c ă ;

2. Vremi

î n g ă d u i t e

pentru chemarea copiilor

sunt numai zilele între posturi,

î n s ă

numai

d a c ă

s o ţ i i

amândoi sunt

î n v o i ţ i

la rostul

rodirii de copii;

3. Vremi oprite sunt acestea:

a) Cele patru posturi mari;

37



b) Cele trei zile de post pe s ă p t ă m â n ă

miercuri

ş

vineri, iar luni numai

d a c ă este v o i n ţ ă ;

c)

S ă r b ă t o r i l e

ş i

zilele

asupra

s ă r b ă t o r i l o r [inclusiv duminica -

ziua Domnului

ş

s â m b ă t a ] ;

d) Vremea n e c u r ă ţ i e i ;

e) Vremea de s l ă b i c i u n e sau de

b o a l ă

a unuia din s o ţ i ;

f Vremile de u l b u r ă r i

ş r ă z b o a i e

precum

ş oarecare vreme u p ă acestea, pentru

cei ce au luat parte la ele;

g) Vremea

p r i t ă

cu mare asprime este

t o a t ă vremea

sarcinii, precum

ş

vremea a l ă p t ă r i i .

4. Cei ce se dovedesc neroditori, ă se n ţ e l e a g ă

la petrecerea f r ă ţ e a s c ă , evitând p ă c a t u l ;

5. e la încetarea semnelor femeii, î n c e t e a z ă

ş datoria

c ă s ă t o r i e i ,

a c h e m ă r i i de copii.

6. Urmând

a ş a , nu

se mai

î n t â m p l ă :

a) Crime de avort;

b)

l e s t e m ă ţ i a

ferelii;

c) F ă r ă d e l e g e a d e s f r â n ă r i i ;

38



d Ş i alte p u r c ă c i u n i .

I a t ă

cu ce

r â n d u i a l ă

s ă fie

s o ţ i i

de un

î n ţ e l e s .

De ce

a ş a ?

L ă m u r i r i :

O c ă s ă t o r i e c r e ş t i n ă nu e cu u t i n ţ ă decât

între c r e ş t i n i c o n v i n ş i .

N e c r e d i n c i o ş i i

în

Dumnezeu nu pot avea parte de Taina lui

Dumnezeu, în care nu cred.

P â n ă

când cineva

e în afara

r e d i n ţ e i d r e p t m ă r i t o a r e

tot ce face

e

ă c a t

ş

p ă c a t u l îi

este lege. Cu e c r e d i n c i o ş i i

nu e cu

p u t i n ţ ă v i a ţ a

c u r a t ă . Prin

r ă b d a r e a

chinuirii de la ei, pot

fi b i r u i ţ i

de Dumnezeu

ş î n v i a ţ i

din moartea în care

r ă i e s c .

C ă c i c â t ă

vreme sunt numai trup, sunt printre m o r ţ i ş

când f l ă despre Dumnezeu suflet, învie din

m o r ţ i ş încep p o c ă i n ţ a .

A j u t a ţ i - l e

r ă b d â n d toate de la ei,

d r

î m p o t r i v i n d u - v ă

p ă c a t u l u i chiar

d a c ă

ar

fi

aceasta o mucenicie

e î n t r e r u p t ă . Femeia ă

se t e a m ă de b ă r b a t

când Hristos este capul

b ă r b a t u l u i

(Efes. 5, 22-24; I Cor.

11,

3), dar

când capul lui e

p ă c a t u l

ş

Dumnezeul lui e

stomacul n-are ce sfat de mântuire lua de la

39



dânsul.

F ă r ă

Hristos este mort, iar sfatul o r ţ i l o r

duce la moarte; acolo

ă

nu

e r g e ţ i .

De

o r ţ i s ă

n - a v e ţ i f r i c ă

De

cei ce nu se tem de Dumnezeu,

nici

o u ă

s ă

nu

ă

fie

t e a m ă .

T o a t ă

teama

ă

fie

de ă c a t c ă c i pe aceasta au avut-o i s f i n ţ i i

De

aceea sunt opriti de la c ă s ă t o r i e :

a

Nebunii,

n d r ă c i ţ i i b ă u t o r i i

slabii de minte

ş i

cei cu boli

l u m e ş t i ;

b)Rudeniile de sânge p â n ă la gradul 8 verii

de gradul 4 îi î n g ă d u i e pravila b i s e r i c e a s c ă

î n s ă am ă z u t ş i la e p ă r t a r e a aceasta, copii

î n s e m n a ţ i de ă c a t u l

a m e s t e c ă r i i

de sânge ş i

cu

ă n ă t a t e a

z d r u n c i n a t ă

pentru totdeauna);

c Cei prea e o s e b i ţ i de

â r s t ă .

D e p ă r t a r e a cea

mai mare ce poate

fi

î n g ă d u i t ă este de 7

ani maxim 1O .

Ce

trece peste a c e ş t i a

d o v e d e ş t e patima d e s f r â n ă r i i care se

r ă z b u n ă .

V ă d u v i i

s ă ia

v ă d u v e

d)Vârsta n g ă d u i t ă

pentru fete, de la 18 la 20

de ani, iar pentru ă i e ţ i spre 25 de ani, a d i c ă

la o v â r s t ă la care

s ă

p r i c e a p ă pe ce cale

merg

i

cum trebuie

ă

m e a r g ă .

Ş i î n c ă

ceva:

trebuie ă se ş t e p t e o â r s t ă mai m ă r i ş o a r ă

40



ca

s ă

se

v a d ă

pe cât e cu

p u t i n ţ ă

toate

î n c l i n a ţ i i l e

din cei doi tineri, care numai cu

vârsta

se a r a t ă .

Altfel,

se

mai

î n t â m p l ă c ă

înainte de

c ă s ă t o r i e

au o purtare, iar

d u p ă

c ă s ă t o r i e

d u p ă oarecare vreme, au alte

p u r t ă r i pentru care bucuros ai i c ă u t a t

t o v ă r ă ş i a v i e ţ i i

în

a l t ă

parte.

e

C ă s ă t o r i i l e f ă c u t e d u p ă

sfatul sau sila


care socotesc averea - patima

l ă c o m i e i - n-au dus

la

c a p ă t bun; averea

t o a t ă s-a

î m p r ă ş t i a t .

f C e r c e t a ţ i

ce

p u r t ă r i

au avut p ă r i n ţ i i cei 4

bunici,

ă c i

a ş c h i a

nu sare departe de butuc.

g Nu

î n c e p e ţ i

c ă s ă t o r i a cu

p ă c a t u l

c ă s l ţ

Taina

lui

umnezeu ş i L v e ţ i avea

î m p o t r i v ă . P â n ă

la Cununia

B i s e r i c e a s c ă

t o ţ

sunt datori a avea fecioria

e s t r i c a t ă ş

fete

ş b ă i e ţ i .

Celui ce crede în Dumnezeu

ş ţ i n e

posturile

ş

are duhovnic, îi este cu

p u t i n ţ ă . Celuilalt, nu i-a fost cu u t i n ţ ă întâi,

nu-i va i nici pe u r m ă . De aceea, cei ce

robesc la patimi, trebuie

ă

d o v e d e a s c ă

întâi

îndreptarea din toate patimile

ş

s ă

a j u n g ă

la

41



c r e d

i n ţ a

l u c r ă t o

a r e apoi

s

ă întem

eieze

ă s ă t o r i

i

c

ă c i altfe

l n u ma

i

î n m u l ţ

e s c r ă u l în

oamen

i,

o

sândin

d i pe

l ţ i

i

î

m p r e u n

ă cu ei

[

B i n e c u

v â n t a

t ă e

ste num

ai ro

direa d

e copi

i

pc

t. l de

m ai su

s)]

Îna i

n te de

Hristo

s, Tob

it a zi

s cuvâ

ntul:

Doa

mne,

iau

p

a

c e a s t ă

s o r

ă a m

ea, n

u

pentru împlinirea poftelor mele, ci o fac cu

i n i m ă

c

u r a t ă

o

iau î n

t r - a d e

v ă r

ca fe me i

e

Tob

it 8, 7

). Cine

în vre

m ea o

a s t r ă m

ai cre

de

a

ş a . C ă s ă t o

r i a es

te num

ai apri

ndere

de trup

uri,

ia

r unde

este nu

m ai atâ

ta, vine

ura i

face

v r a j b ă .

Nun

ta

este ma i m ult decât aceasta, este

chip

al

unir i i

suf le

tu lui

c

u

Du

mneze

u De

aceea

, num

ai când

cei d

oi s

o ţ i

su t

u n i ţ i cu

sufl

etul în

D u m n e

zeu, d ă i

n u i e ş t

e ş i u

nirea c

ea

t r u

p e a s c ă

ş

i

aduce

roade

d u p ă

Dumneze

u:

cop

ii c u r

a ţ i ş i t

r ă g ă t o r

i spre E

l.

[

remi

oprite

c h

e m ă r i

i c

opiilor

la

v

i t ă

pct. 2-3

de m

ai sus)

]

E

o p r i t

ă vrem e

a postu

rilor

ş i

a

s ă r b ă t o r i l o r

Întâi e sufletul

ş

Dumnezeu

ş

apo

i trupu

l. Când

o a r t ă

o

mul r i j

ă de suf

let,

4



iese din pofta

t r u p e a s c ă

o stinge chiar ca

s ă

p o a t ă primi Sfânta Î m p ă r t ă ş a n i e - mâncarea

sufletului ş i de care trebuie

s ă

se apropie tot

c r e ş t i n u l

m ă c a r

de patru ori pe an. Postul e

rânduit tocmai spre stingerea poftelor trupului.

C â t ă vreme omul nu iese din o f t ă nu se poate

apropia de Dumnezeu. Copiii c h e m a ţ i în

s ă r b ă t o r i

ş i

posturi

t o ţ i

p o a r t ă în ei p ă c a t u l

p ă r i n t e s c .

A ş a cum

p ă r i n ţ i i

n-au ţ i n u t s e a m ă

de ziua Domnului

a ş a

nici copiii nu vor i n e

seama de voia Domnului i de sfatul ă r i n ţ i l o r .

E

o p r i t ă vremea n e c u r ă ţ i e i

În lege cei

ce

c ă l c a u

rânduiala aceasta erau

o m o r â ţ i

cu

pietre pentru c ă pruncul ce se

z ă m i s l e a

în

n e c u r ă ţ e n i e

la evrei avea n c l i n ă r i spre e p r ă

fiind o ţ a r ă c a l d ă iar la noi va avea orice l t ă

înclinare spre putrezirea de viu.

E

o p r i t ă

vremea e

t u l b u r ă r i r ă z b o a i e

pentru cei ce iau parte la ele f i i n d c ă în acestea

l

se d r u n c i n ă nervii

ş i

au pornire spre ă r s a r e

de sânge. Apoi mai e ş t i u t c ă pruncul ce se

n a ş t e

se

a l ă t u r ă

p ă r i n t e l u i

slab ca

s ă

ţ i n ă

c u m p ă n a se î n ţ e l e g e astfel de ce în rândul

4



de copii ce se nasc u p ă r ă z b o a i e sunt mai

u l ţ i

b ă i e ţ i

ş i

m o ş t e n e s c a p u c ă t u r i l e

r ă z b o i n i c e

ale

t a ţ i l o r ş i zdruncinarea lor e r v o a s ă din vremea

când au fost

c h e m a ţ i

la

i a ţ ă ;

se mai

n ţ e l e g e

de

asemenea i de ce copiii c e ş t i a vor face

e v o l u ţ i i

ş i vor

f a r ş i

cam prost, ca unii ce vor i mereu în

r ă z b o i cu

e i l a l ţ i

oameni. Mai

ş t e a p t ă

p u ţ i n

p â n ă

ce se mai l i n i ş t e s c nervii ş i nu mai ai vise

t u l b u r ă t o a r e , cu s p a i m ă de r ă z b o i . În starea

aceasta nu p o ţ i chema decât un ă i a t care, ş i

din graba ta, poate apuca calea u ş c ă r i e i .

De ce este o p r i t ă t o a t ă vremea sarcinii

O

d a t ă

pentru

c ă nu

mai are rost [copilul nu

mai trebuie chemat la v i a ţ ă c ă c i el este este

deja în pântece ], apoi, pentru ă toate i m ţ i r i l e

celor doi ă r i n ţ i mai ales ale mamei, prin care

trece

în vremea

aceea

se î n t i p ă r e s c cu

deosebire în mugurele ce s-a

p l ă m ă d i t .

Deci,

i a t ă o mare cheie a lucrurilor: precum au fost

p u r t ă r i l e

ş i toate s i m ţ ă m i n t e l e

mamei,

în

vremea celor o u ă luni, a ş a va

i i m o ş t e n i r e a

copilului ce se va

a ş t e

pe

o a t ă v i a ţ a

sa.

a c ă

p ă r i n ţ i i i-au tulburat tocmirea cu f ă r ă d e l e g e a



d e s f r â n ă r i i

aceasta se va n t i p ă r i într-însul cu ă r i e

mare. Iar când se va n a ş t e p â n ă nu ajunge

s ă

p r i c e a p ă se va

juca

cu sora de-a mirele

ş

mireasa

ş

î n c ă

de la 7 ani. Mai târziu va

cerea la dobitoace sau se va deda la curvie cu

mâna pe u r m ă curvie în

r e g u l ă

patimi care îi

vor omorî milioane de celule nervoase.

Ş i

de

nu se va întâlni cu cineva care

s ă - i c u n o s c ă

boala pe la vârsta c ă s ă t o r i e i va ajunge în

doaga nebuniei. Despre sporul la carte nici

nu mai vorbesc; patima aceasta le t â m p e ş t e

mintea

c ă c i

începe

s ă

se p o t ă face pe la

4

ani iar

d c ă

nu i se

d ă

de leac nu

l a s ă

pe om

s ă j u n g ă

nicidecum la 7 de ani. Toate

patimile s l ă b e s c puterea de împotrivire a

sufletului pustiind trup suflet pierzându

l e pe m â n d o u ă pentru totdeauna. Cei ce

p ă t i m e s c

de aceasta întâi

s ă

se

t ă m ă d u i a s c ă

apoi

s ă

se c ă s ă t o r e a s c ă .

Doctorii dau sfatul


numaidecât

f ă r ă

s ă

s o c o t e a s c ă roada o l n v ă ce vor chema

o pe lume

ă

se

h i n u i a s c ă

d c ă

aduc vreo

o a d ă .

Prin urmare î n c l i n ă r i l e ce le-au avut

45



p ă r i n ţ i i

în

timpul

sarcinii

acelea vor

fi

c o n d u c ă t o a r e

în o a t ă

v i a ţ a

copilului ce se va

n a ş t e . Acum e vremea cea mai

s c u m p ă

de a

îngriji de

p u r t ă r i l e

viitoare ale copilului

c ă c i

acum p o ţ i s e m ă n a î n t r - î n ş i i

î n c l i n ă r i l e

unui

sfânt sau a p u c ă t u r i l e unui tâlhar.

S ă

se roage

p ă r i n ţ i i

în vremea aceasta s ă se

m p ă r t ă ş e a s c ă

cu Sfintele Taine s ă

p e t r e a c ă

cu dragoste de

Dumnezeu; a ş a va fi

ş

în v i a ţ a copilului ce

sa va a ş t e

ş

nu

e ţ i

avea ă t a i e de cap cu el

c ă

nu crede

c ă

nu s c u l t ă ş

u m b l ă

d u p ă rele.

Întors -

ş t ţ

cum e

Dar

ş

vreme

a l ă p t ă r i i

trebuie

ţ i n u t ă

c u r a t ă

c ă î n c ă

e legat de

m m ă

ş de

u r t ă r i l e

ei. Apoi nu poate rodi copil nou pentru c ă

n u - ş i poate î m p ă r ţ i sângele în 3 p ă r ţ i ş toate

s ă

m e a r g ă bine; o parte cu laptele alta pentru

sine

ş

a

3 a

pentru cel de pe cale.

a c ă

sunt

mai

d e ş i

decât

î n g ă d u i e firea

rânduiala

aceasta

t o ţ

sunt slabi ş nu-s de trai. Dar aici

se mai î n ţ e l e g e ceva:

c ă

pe

ă s u r ă

ce s-a

n t ă r i t

desfrânarea în

ă d u l a r e l e

oamenilor a

c ă z u t

ş puterea lor de

a p ă r a r e

împotriva bolilor de

46



tot felul, iar c ă z â n d în acestea, foarte greu se

t ă m ă d u i e s c d e ş i mij Joacele de vindecare sunt

din ce în ce mai bune. Orice desfrânare este o

putrezire

î n c e a t ă

ca gunoiul care arde) ce

s c u r t e a z ă

zilele oamenilor.

L u a ţ i

aminte c ă pentru

osteneala


d u p ă

voia

lui Dumnezeu se

m i l o s t i v e ş t e

spre copii

ş i - i b i n e c u v i n t e a z ă

cu

daruri, precum

n s u ş i

a zis:

p â n ă la lmiilea

neam pentru cei ce-L iubesc pe

L

[

ă r i n t i

neroditori

pct. 4-5 de mai sus)

Î n t r e b a ţ i

medicul înainte de

c ă s ă t o r i e

cum

s t a ţ i

[ d a c ă s u n t e ţ i roditori]. Cei ce n - a ţ i

f ă c u t - o

înainte de c ă s ă t o r i e

î n t r e b a ţ i - l

acum

ce se mai poate face drege). Se poate întâmpla

ca amândoi

s o ţ i i s ă

fie roditori

ş i t o t u ş i

roade

nu aduc. Ce

s ă

fie? Pe unul

din

s o ţ i

cu

deosebire pe

b ă r b a t

l-au ajuns faptele lui din

t i n e r e ţ e :

era curvar, onaninst sau în alt chip

p ă t i m a ş

ş i

mult f ă c â n d

f ă r ă d e l e g i l e

acelea,

i-

a s l ă b i t frâna

ş i

repede îl trece firea, înainte

de clipa când femeia ar fi fost

p r e g ă t i t ă s ă - i

7



p r i m e a s c ă s ă m â n ţ a . Femeia nu are ş a d a r nici o

d e s c ă r c a r e b ă r b a t u l

nu

o u l ţ u m e ş t e i se face

s c â r b ă

de el iar

a c ă

se duce la doctori

a c e ş t i a

cunoscând i i pricina ă n-au potrivit timpurile

dau sfaturi ă c ă t o a s e de a cerea cu altul

i i a t ă

stricându-se o ă s ă t o r i e .

Ş i

de unde

n c e p ă t u r a

la toate acestea? Din ă c a t e l e t i n e r e ţ i i pe care

atotputernicia

i

rânduiala firii le-a întors

s ă ţ

l

duci în spate. i n e r e ţ e a se ă z b u n ă d a c ă n-a fost

b u n ă . I a t ă

de ce trebuie fecioria

e s t r i c a t ă s ă

o

a i b ă

ş i

feciorii [nu numai fecioarele].

F a c e ţ i

bine

ş i

ţ i n e ţ i

posturile

o s t e n i ţ i - v ă

trupul

s ă nu

zburde ş i

nu

u i t a ţ i

c ă

este

Dumnezeu

care a j u t ă

pe

tot omul ce zice:

Doamne

a j u t ă " . Î n t ă r i ţ i - v ă

cu

Sfânta

Î m p ă r t ă ş a n i e ş nu se poate ă nu se o a t ă . Iar

d a c ă

n - a ţ i

f ă c u t aceasta

ş i

a ţ i

ajuns aici

[neroditori] p l e c a ţ i - v ă puterii mai mari ş i

p e t r e c e ţ i

pentru

suflet. C ă c i

tot

ce se

~ o v e d e ş t e

f ă r ă rost pentru Dumnezeu

u l b u r ă

c o n ş t i i n ţ a ş i

ea

ă r t u r i s e ş t e

c ă - i p ă c a t . A j u n ş i

aici

s ă

ţ i n e m partea c o n ş t i i n ţ e i [glasul lui



Dumnezeu din om] ca s ă fim pe placul lui

Dwnnezeu

i s ă

dobândim iertare.

Un sfat

e bine

s ă

v ă d o r i ţ i copii de la

început din

i n e r e ţ e

p â n ă

ce nu

- a ţ i

hodorogit

de grijile v i e ţ i i ş i de atâtea p ă c a t e c ă c i [copii

din i n e r e ţ e a p ă r i n ţ i l o r ] sunt mai ageri ş i de mai

b u n ă n ă d e j d e de v i a ţ ă ; copiii de la b ă t r â n e ţ e a

p ă r i n ţ i l o r sunt mai t i n ş i p a r c ă le l i p s e ş t e vlaga

din ei

ş i

duc o v i a ţ ă

c h i n u i t ă

pentru

c ă

au

m o ş t e n i t o zestre

s l ă b i t ă .

C ă c i d c ă v i a ţ a ta

este o cheltuire e î n d r u m t ă

ş i

d c ă mai e ş t i

ş i

cu g r e ş e l i le dai p o v r ă copiilor. T o t u ş i se

poate ajunge

â n ă

la

2

copii

a r ă

cusur

ă r o r a

le va veni

vremea s ă

fie o datorie prin

g r e u t ă ţ i l e ş i

osteneala de a-i

c r e ş t e .



[Urmând sfaturile de mai sus nu ajungeti

la necazurile de mai jos

pct. 6 de mai sus) )

a)

Crima de avort

este mai mare decât

crima

i m p l ă ,

pentru

ă

se face împotriva unui

copil ă r ă a p ă r a r e .

De aceea, cere cap de

m ă

ş i de a t ă Sângele lor t r i g ă la cer R ă z b u n a r e

ş i p u ţ i n i sunt cei ce s c a p ă de

ea

Nenorocirile

între oameni,

r ă z b o a i e l e ,

au ş i rolul acesta,

de a face dreptate acolo unde nu s-a

f ă c u t

p o c ă i n ţ ă . S ă

nu

s p u r c a ţ i p ă m â n t u l

pe care

a v e ţ i

s ă

t r ă i ţ i ;

c ă sângele

p u r c ă

p ă m â n t u l

ş i

p ă m â n t u l nu se poate u r ă ţ i e sângele

ă r s a t ,

altminteri decât cu sângele celui ce l a

v ă r s a t .

Numeri 35, 33).

b)

B l e s t e m ă ţ i a

ferelii de

z ă m i s l i r e , i a t ă

unde poate duce: la

î m b o l n ă v i r e a

nervilor

interni ai

s o ţ i e i ,

care

r ă s p u n d

cu un

c a p ă t

în

ş a l e ,

încât

s o ţ i a

femeia) nu mai poate ridica

de

os

nici un b r a ţ de lemne ş i nu mai poate

merge. Vin ş i durerile de stomac ş i

r ă r u n c h i

ş i acestea

u ş u r e a z ă c ă p ă t a r e a

diferitelor boli

care greu se mai

i n d e c ă ,

printre care

i

„poala

a l b ă [leucoreea]. Iar a treia s u p ă r a r e este

c ă

50



s t r i c ă rânduiala i n ă u n t r u l femeii, care ajunge

d e s ă v â r ş i t

neroditoare.

ş a

se

r ă z b u n ă

firea

pentru fapta aceasta. De aceea nu trebuie s ă

î n d r ă z n e a s c ă

fetele a gândi la

ă s ă t o r i e

înainte

de vârsta de

8

- 20 de ani, când ă fie în stare

a

n a ş t e

copii. Sfatul g r e ş i t al p ă r i n ţ i l o r de a se

c ă s ă t o r i

cât mai repede, cu s o ţ i prea d e o s e b i ţ i

ca

v â r s t ă

îi

face pe

a c e ş t i a

s ă

se

f e r e a s c ă

de

s a r c i n ă

n e ş t i i n d u r m ă r i l e

care sunt cu mult

mai multe decât î n ş i r a i aici. ş a se î n t â m p l ă

c ă

neamul celui f ă r ă de sfat se stinge.

c) Nu a p ă r a ţ i

desfrânarea c ă

nu are nici

o

p ă r a r e .

Ea nu

î n t r e ţ i n e

ci

mai curând sau

mai târziu)

a c i n ă

dragostea între

o ţ i

ş duce

la

u r ă

ca orice

p ă c a t .

lte lu ruri de ş t i u t : ă d

o menii

chinuindu-se, dar mai ales copiii, între a crede

în Dumnezeu ş a nu crede. Lupta lor între

bine ş r ă u de multe ori, e

a ş a

de mare, încât

se tem s ă

n u - ş i

p i a r d ă mintea. Iar ei

î n c ă

sunt

copii. De unde vin chinurile acestea? De la

p ă r i n ţ i i ş

bunicii care sunt într-însul. Se aflau

între

d â n ş i i

unii care credeau în Dumnezeu

5



a l ţ i i care credeau în

cel

r ă u .

Se o ş t e n e ş t e atât

înclinarea de a

crede

în Dumnezeu

cât i înclinarea

de a nu crede. Tot ce este ă n ă t o s în ă r i n ţ i î n c l i n ă

spre Dumnezeu iar tot ce-i

ă c ă t o s

sau bolnav

î n c l i n ă spre n c e p ă t o r u l r ă u t ă ţ i i ; iar

în copil se

bat

cap

în

cap aceste n c l i n ă r i potrivnice. a c ă nu

este cineva ca

s ă - l

ajute în vremea lui de

c u m p ă n ă se poate întâmpla

ă

fie b i r u i t ă partea

cea u n ă de

c ă t r e

cea rea c ă c i mai întotdeauna

imboldurile din f a r ă a ş a „ a j u t ă ; d a c ă î n s ă are

parte

de

un sfat la vremea chinuirii sale î ş i mai

vede binele [partea u n ă ] .

C u n o a ş t e

deci

c ă

firea

ă r i n t e l u i

necredincios cât a

o ş t e n i t - o ,

trebuie

ă

o biruie lipindu-se de Dumnezeu care

nu are de l e p ă d a t pe nimeni. Unii ca a c e ş t i a

trebuie s ă c ă l ă t o r e a s c ă în v i a ţ ă cu foarte mare

g r i j ă ş i

s ă

nu a d ă de la o r u n c ă , la desfrânare

c ă

se

pot stârni

la

ă t r â n e ţ e

gânduri împotriva

lui

-Dumnezeu

chiar în vremea

u g ă c i u n i i ş i gata-gata

s ă dea în

e z n ă d e j d e de

mântuire. Mântuirea

se

a f l ă r ă b d â n d

î n s ă t o a t ă

s u p ă r a r e a

aceasta. I a t ă

de ce nu e bine nicidecum

ă ţ i

dai

copilul în casa

necredinciosului

c ă

e chinuire ş i pentru el ş i

52



pentru

r m a ş i i

lui din neam în neam.

Erau multe

ş i

mari pricinile pentru care

trebuia un leac puternic ca acesta.

I a t ă - l

dat la

îndemâna tuturor - unora spre bucurie mare

altora spre

s u p ă r a r e mare.

„ ei

ce

u

ă z i t cu

s f i n ţ e n i e

pr vil ce

f â n t ă , s f i n ţ i s e - v o r ş i

cei

ce

au

î n v ă ţ a t - o vor

t i

ce ă

r ă s p u n d ă Î n ţ .

6 1O).

Pentru n e c r e d i n c i o ş i d u p ă sfatul

P ă r i n ţ i l o r , n-am nici

un

cuvânt iar pe

d e s f r â n a ţ i îi va judeca Dumnezeu.

P ă s t o r u l

î ş i p ă z e ş t e oile ... iar lupii îi

g ă s e s c v i n ă

...

mm1c

nou.

h e m ă m î n s ă din nou pe Iisus la u n t ă ...

c ă c i cei ce se p o g o a r ă în lumea aceasta [copiii]

vin în vremea o a s t r ă peste m ă s u r ă de r ă n i ţ i ş i

u r m ă r i l e cele mai grele abia de acum vin.

Doamne a j u t ă - n e

s ă

facem voia Ta Amin.

53



Sfaturi

i

îndemnuri ale

p ă r i n t e l u i rsenie

ă s ă t o r i a

ş i copiii

-

C ă s ă t o r i a

e sacul cu p ă c a t e

m ă r i t ă - t e ş i

ia-l în

spate.

-

C ă s ă t o r i a

a doua, de obicei, este mai rea ca

prima.

- D a c ă nu

a l ă p t a ţ i

copii, v e ţ i

a l ă p t a

cancer

Decât cancer mai bine copii. Iobagii aveau câte

6 copii.

Ş i

erau slugi

- Copiii n e f ă c u ţ i s t r i c ă pe cei f ă c u ţ i .

- Nu

c r e ş t e ţ i

câini,

c r e ş t e ţ i

copii. Nu

v r e ţ i

copii?

T r ă i ţ i ca

f r a ţ i i

- Decât fuga de riscurile r e d i t ă ţ i i

ş i

decât feririle

de a avea copii, mai bine moartea la datorie.

- C ă s ă t o r i a - i pentru mântuire

i

prunci, nu pentru

p l ă c e r i

ş i

desfrânare.

- Pantalonii la femei - mult mai grav ca lipsa de

basma la

r u g ă c i u n e .

- D a c ă

nu

p o ţ i vorbi cu copiii despre Dumnezeu,

v o r b e ş t e cu Dumnezeu despre ei.

- Cine face curte nu face carte.

54



P ă c a t e l e p l ă c e r i

p i e r z ă t o a r e

de suflet

- Diavolul p r e z i n t ă patimile din om

ca

l ă c u t e ş

u ş o a r e

- Trupului de noi nu-i

p a s ă

d a c ă

ne

b a g ă

în focul

iadului. De aceea ar trebui ca nici n o u ă

s ă

nu ne

pese de poftele lui ci

s ă

le mai ucidem cu postul.

-

T o ţ i

cei ce u m b l ă d u p ă p l ă c e r i de orice fel nu

vor s c ă p a de primejdii

c ă c i

sub orice p l ă c e r e e

î n c o l ă c i t

un

ş a r p e .

- Paralizia o v e ş t e de obicei pe cei n e s ă t u i de avere

ş

poate i m o ş t e n i t ă .

-

ântuirea

se l u c r e a z ă

numai

pe ruinele

egoismului.

- Atâta vreme cât

ţ i n e m

p ă c a t e l e

n e m ă r t u r i s i t e

ascunse cu voia atâta vreme a t â r n ă pedeapsa lor

asupra

n o a s t r ă

ca o sabie ce s t ă s ă c a d ă peste i a ţ a

n o a s t r ă . e î n d a t ă î n s ă ce

m ă r t u r i s i m

p ă c a t e l e

ş

v i n o v ă ţ i a

primejdia o r ţ i i o n l ă t u r ă Dumnezeu de

deasupra

o a s t r ă .

Faptele

c r e d i n ţ e i

- r e d i n ţ a este o a s c e z ă a

r a ţ i u n i i .

- Cea mai

l u n g ă

cale este calea care duce de la

urechi

la

i n i m ă .

55



- Mai mare este omul în genunchi decât în picioare.

- Mai

u l t ă

r u g ă c i u n e c ă t r e Sfântul Înger P ă z i t o r

-

Cât

a s c u l ţ i de

Dumnezeu

atât

a s c u l t ă

ş i

Dumnezeu de tine.

- ă nu

v o r b e ş t i

n i c i o d a t ă despre proiectele tale

c ă c i cel r ă u ş t i e doar ce o r b e ş t i nu ş i ce â n d e ş t i

ş i ţ i le n i m i c e ş t e

- Cel cu un talant din Sfânta Evanghelie are

numai botezul

ş i

talantul lui i se va da celor

f ă r ă

botez dar cu fapte.

Sectele Ecumenismul

- Sectarii au provocat o libertate a t e h e t i c ă care

i duce

la

erezie„. Nu

da

cu bâta în viespi

le

sectare.

- Se vorbeste de unirea Bisericilor deci de ajungere

la sobornicitate. La sobornicitatea Bisericii ajung

cei ce

e n u n ţ ă

la

confesionalitate„. e n d i n ţ a Papei

de a atrage în

c e l a ş i staul pe o ţ i c r e ş t i n i i nu se va

realiza

i c i o d a t ă

Papa nu va ajunge

i c i o d a t ă

la o

t u r m ă

ş i un P ă s t o r în staulul Romei deoarece

Biserica are un singur

ă s t o r :

Iisus Hristos.

- Numai sila unei prigoane peste tot ă m â n t u l

împotriva c r e ş t i n i l o r îi va h o t ă r î s ă lase la o

parte orice

v r a j b ă

c o n f e s i o n a l ă ş i s ă

fie una

6



cum au fost

l

început. Nu vor

s c ă p a

de sub

t ă v ă l u g u l urgiilor istoriei p â n ă nu vor veni

ş i

l mintea aceea

s ă

asculte

ş i s ă

î m p l i n e a s c ă

m ă c a r

l

s f â r ş i t

r u g ă m i n t e a

cea mai de pe

u r m ă a Mântuitorului în lume. Poate

c ă

în

vremile acelea abia vor mai fi c r e ş t i n i dar

o r i c â ţ i vor

r ă m â n e

aceia trebuie s ă t r e a c ă

peste ceea ce ar

i

foarte

bine

s ă t r e a c ă

c r e ş t i n ă t a t e a vremii noastre ş i

s ă

fie una.

Primejdia c o m u n ă s-a a r ă t a t în lume unirea

c r e ş t i n ă t ă ţ i i întârzie Doamne

p â n ă

când?

Vin necazurile

- Vine timpul ş i e foarte aproape când o ţ i p r e o ţ i i

vor repara bisericile iar l ţ i i vor construi altele

noi d r nelucrând ei la sufletul omului vor

r ă m â n e bisericile goale cucuvelele vor cânta într

însele. Roadele

s l ă b i r i i

în

dre pt c r e d i n ţ ă

a

teologilor în f a c u l t ă ţ i

ş i

seminarii vor i p r e o ţ i i

care vor i

ş i

mai slabi c n v ă ţ ă t o r i i lor; mai ales

în Transilvania ortodoxia aproape

c ă

va dispare

ultima r e d u t ă va i Sibiul dar va ă d e a

ş i

acesta.

Dumnezeu nu

f o r ţ e a z ă

mântuirea

n i m ă n u i .

Cine

are minte ă

ia aminte.

57



-

,,Nu este t ă p â n i r e f ă r ă numai de la Dumnezeu

(Rom. 13, I). Deci primim divinul s t ă p â n i r i i , dar

r e f u z ă m

p ă c a t u l ei.„ S ă f i ţ i deci p r e g ă t i ţ i s ă p u n e ţ i

capul pe butuc

a c ă

c r e d i n ţ a

o va cere.

- Unei s t ă p â n i r i de stat (sau ş e f ) , care nu se

supune

lui

Dumnezeu

nici Sf'anta i s e r i c ă ş i slujitorii

ei) nu trebuie

ă

i se s u p u n ă .

- Din toate

timpurile

se ş t i e c ă , atunci când

puternicii vremii ridicau mâna asupra slujitorilor

lui Dumnezeu, n-a mai

d ă i n u i t

puterea

lor

- Ungurii vor mai mult decât Ardealul.

-

Vor veni

necazuri mai

mari

decât u n ţ i i F ă g ă r a ş u l u i

- Într-o noapte,

c ă t r e z i u ă ,

ne vor ocupa 3

ţ ă r i :

Ungaria, Bulgaria ş i Rusia

...

Ş i pe cei ce ne vor

ocupa va veni ploaie de foc

- u n ţ i i

F ă g ă r a ş u l u i

ş i dealurile Prislopului ă vor

acoperi pe voi.

-

R u g ă c i u n i l e

ş i jertfa S f i n ţ i l o r Brâncoveni m-a

adus pe mine pentru ţ a r a aceasta a n o a s t r ă .

ine

f â r ş i t u l

- Precum Taina o c ă i n ţ e i e un dar al cerului, sub

chip smerit, pentru mântuirea f i e c ă r u i suflet în

parte, a ş a S f ă n t a Liturghie, marea a i n ă , a s c u n s ă

i a r ă ş i

sub chip smerit,

m â n t u i e ş t e

lumea sau o

f e r e ş t e de urgiile lui Antihrist. I a t ă de ce, t o a t ă

58



lumea ar trebui

s ă

vie la

S f ă n t a

Liturghie,

c ă

pentru

d ă i n u i r e a lumii e darul acesta pe ă m â n t .

- Sfânta Liturghie mai ţ i n e lumea.

- Când

f ă r ă d e l e g i

le vor

n c l e ş t a

mintea

ş i

inima

oamenilor ş i i vor

s ă l b ă t i c i a ş a

de tare, încât vor

zice

ă

nu le mai trebuie Dumnezeu

ş i B i s e r i c ă ş i

p r e o ţ i

încât va i

s ă l b ă t i c i r e a ş i

nebunia urii Le.

6, 11) peste tot p ă m â n t u l atunci vine s f ă r ş i t u l .

- Nu suntem din

m a i m u ţ ă

d r

mergem cu

p a ş i

repezi spre ea.

- Pentru o alunecare a omului

de l nume l

n u m ă r

u

s ă de se m t o ţ i î n z e s t r a ţ i i lui

Dumnezeu, cei cu daruri, cu

r ă s p u n d e r i

cu ă r i r i

cu puteri

ş i

cu tot felul de haruri. Regele David,

înzestrat d e o d a t ă cu darul s t ă p â n i r i i ş i cu darul

proorociei, a c ă p ă t a t o s t r a ş n i c ă p e d e a p s ă numai

f i i n d c ă a n d r ă z n i t s ă numere poporul II Regi 24).

Darul proorociei i s-a luat o vreme, iar din popori-

au murit 70.000 de oameni -

ş i

doar el

g r e ş i s e

nu

poporul II Regi 24, 17). Deci, î n a i n t e s t ă t ă t o r i i ş i

d e ţ i n ă t o r i i puterii au s ă dea seama, chiar de venirea

s ă b i e i d u p ă dreptate.

- Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu. Când

î ş i u r m e a z ă

destinul, au

a p ă r a r e a lui

Dumnezeu.

Când ş i l

t r ă d e a z ă

s ă se g ă t e a s c ă de e d e a p s ă .

9



-

El

e „acela care va veni în numele s ă u - nu al

lui Dumnezeu - evreu de neam, care va i r ă n i sub

ascultarea sa tot

p ă m â n t u l .

C ă c i „acela va primi

s ă

fie

m p ă r a t

peste

t r ă l u c i r e a

tuturor

m p ă r ă ţ i i l o r

p ă m â n t u l u i

(Mt. 4, 8-9).„ Cel r ă u vrea s ă ocupe

scaunul lui Dumnezeu.

- În ordinea

c h e m ă r i i

la p o c ă i n ţ ă Dumnezeu te

c h e a m ă mai întâi prin

glasul

o n ş t i i n ţ e i ; d a c ă nu

a s c u l ţ i

î ţ i

rânduie

d u p ă

aceea

glasul

r e o ţ i l o r ;

d a c ă nu a s c u l ţ i nici de a c e a s t ă chemare î ţ i d ă

necazuri boli

s u f e r i n ţ e - le î n g ă d u i e . D a c ă nici

ceste nu te duc la p o c ă i n ţ ă î ţ i

g r ă i e ş t e

Dumnezeu cu

tunul.

Unii, e drept, se fac mai

c r e d i n c i o ş i

d u p ă

ce au fost pe front.

A l ţ i i

nu vor

crede nici când Dumnezeu le

g r ă i e ş t e

cu tunul.

De glasul domol al p r e o ţ i l o r n-au vrut s ă asculte,

de gl sul

spru al tunului la fel, tunci le

r â n d u i e ş t e Dumnezeu chemarea a cincea, care este

anarhia

unde nu mai este temere de Dumnezeu,

ci prigonire.

Ş i cine trece dreptcredincios prin

a c e a s t ă încercare este mântuit. C ă c i în acele zile

sau

e ş t i cu ei sau cu Dumnezeu.

Aceasta este vremea

s t r â m t o r ă r i i

celei

mari.

A ş a

merg lucrurile în

a f a r ă

d a c ă

n u - ş i

dau

seama s ă se îndrepte î n ă u n t r u . Apocalipsa e cea

6



mai c i t i t ă carte în vreme de strâmtorare.

- F r a ţ i l o r , a s c u l t a ţ i de B i s e r i c ă ,

f i i n d c ă

cei ce

a s c u l t ă

de

p r e o ţ i i

ei,

a ş a

cum sunt, de Dumnezeu

a s c u l t ă .

- Nu va putea avea omul pace pe ă m â n t de nu va

avea pace cu Dumnezeu

I

Tesalonicieni 5, 3; Luca

21, 55; Isaia 139,

1 1 . A ş a d a r î n n u m e l e

lui Hristos

v ă

r u g ă m

ca

ş

cum Dumnezeu v-ar ruga prin noi:

î m p ă c a ţ i - v ă cu Dumnezeu II Corinteni 5, 20).

Cele cruci

[ N. edit.:

P ă r i n t e l e

Arsenie a scris într-o

p r e d i c ă

("Ziua Crucii"):

Sfântul Marcu ne spune despre crucea

î n c e r c ă r i l o r , c ă pentru trei pricini vin asupra

n o a s t r ă : I Ca

p e d e a p s ă pentru

p ă c a t e l e

s ă v â r ş i t e ;

2

Pentru

ferirea

de

cele

ce

altfel le-

am face; 3.Pentru î n t ă r i r e a v i r t u ţ i i ; ... virtutea

n e c e r c a t ă

în

necazuri nu este î n t ă r i t ă .

Iar din scrierile, cuvintele

ş

v i a ţ a P ă r i n t e l u i

Arsenie deducem

c ă

în v i a ţ a p ă m â n t e a s c ă omul

are trei cruci de purtat:

61



I. Crucea de prevenire

ferire),

prin care

Dumnezeu ne

ţ i n e

departe de ispite

ş i p ă c a t e

2. Crucea

de

îndreptare

i s p ă ş i r e , p e d e a p s ă ,

prin care

p l ă t i m

pentru

p ă c a t e l e f ă c u t e

sau

m o ş t e n i t e ;

3. Crucea de î n t ă r i r e j e r t f ă ) , prin care ne

d ă r u i m

aproapelui, prin care r ă i m

ş i

chiar murim

pentru aproapele. Aceasta e crucea

c r e ş t i n u l u i .

Numai cine

i u b e ş t e

pe aproapele este

c r e ş t i n

a d e v ă r a t In.13,

35).

Iar a ne

jertfi

pentru

aproapele

î n s e a m n ă

a ne

î n m u l ţ i t a l a n ţ i i

pe care

ni

i-a dat Dumnezeu

,,spre folosul tuturor

I Pt.4,

I

O , t a l a n ţ i i

destinului.

C i n e - ş i

î n g r o a p ă

t a l a n ţ i i

în

p ă m â n t u l

inimii

în

s u b - c o n ş t i e n t ,

în

întunericul egoismului al lenei,

i n d i f e r e n ţ e i ş i

u i t ă r i i , nu ajunge la crucea de e r t f ă , ci din con

tra, t â l h ă r e s c v i a ţ a aproapelui precum cei doi

tâlhari r ă s t i g n i ţ i

în stânga

ş i

în dreapta lui Iisus.

O b s e r v ă m c ă

aceste trei cruci sunt asemenea

unui

tratament

pe care Dumnezeu ni-l

a d m i n i s t r e a z ă pentru a ne lecui de bolile u f l e t e ş t i

ş i care are trei trepte: prevenirea a p a r i ţ e i bolii,

îndreptarea î n s ă n ă t o ş i r e a ) ş i î n t ă r i r e a sufletului].

62



R u g ă c i u n e de d i m i n e a ţ ă

s c r i s ă

de P ă r i n t e l e rsenie

Doamne Iisuse Hristoase

a j u t ă m ă

ca

a s t ă z i t o a t ă ziua s ă

m ă

l e p ă d de mine însumi

c ă

cine ş t i din ce nimicuri mare r a j b ă

am

s ă

fac

ş i astfel ţ i n â n d la mine s ă e pierd pe Tine.

Doamne Iisuse Hristoase

a j u t ă - m i

ca

r u g ă c i u n e a

Preasfântului

T ă u

nume

s ă m i

lucreze

în

minte mai mult decât fulgerul pe

cer

c ă

nici umbra gândurilor rele s ă nu m ă

întunece c ă c i i a t ă p ă c ă t u i e s c în tot ceasul.

Doamne Cela ce vii în

t a i n ă

între

oameni

ai

m i l ă de

noi

c ă

u m l ă m

împiedicându-ne prin întuneric. Patimile au

pus t i n ă pe ochii

m i n ţ i i

uitarea s-a î n t ă r i t în

noi ca un zid împietrind în noi inimile noastre

ş i toate î m p r e u n ă au f ă c u t t e m n i ţ a în care Te

ţ i n e m bolnav f l ă m â n d ş i

f ă r ă

h a i n ă a ş a

risipind în d e ş e r t zilele noastre

u m b r i ţ i

ş i

d o s ă d i ţ i

p â n ă la p ă m â n t .

6



Doamne Cel ce vii între oameni

în

t a i n ă ,

ai

m i l ă

de noi

ş i

pune foc

t e m n i ţ e i ,

aprinde

dragostea

în

inimile

noastre

arde spinii

patimilor noastre

i f ă l u m i n ă

sufletelor noastre.

Doamne Cela ce vii în

a i n ă

între oameni

ai m i l ă de noi vino

ş i

Te s ă l ă ş l u i e ş t e întru

noi

î m p r e u n ă

cu

T a t ă l

ş i

cu Duhul

T ă u

cel

Sfânt.

C ă c i

Duhul Sfânt se o a g ă pentru noi cu

suspine e g r ă i t e , când graiul ş i mintea ă m â n

neputincioase.

Doamne Cel ce vii în t a i n ă i m i l ă de noi

c ă c i

nu ne

ă m

seama cât suntem de n e d e s ă v â r ş i ţ i

ş i cât e ş t i de aproape de sufletele noastre ş i

cât ne d e p ă r t ă m noi prin ă c a t e l e noastre.

Ci l u m i n e a z ă luminatTa peste noi ca s ă

vedem

l u m i n ă

prin ochii

T ă i ,

s ă

t r ă i m

în veci

prin i a ţ a Ta.

Lumina

ş i

Bucuria o a s t r ă ,

s l a v ă

Ţ i e Amin.

r u g ă c i u n e p r i m i t ă

de la Gheorghe Moraru ş i Maica

Eftimia Ciungan,

m ă n ă s t i r e a

Hurezu



« r

au

mu

lte

ş

i m

ari p

ricinile

pentr

u care

trebu

ia un

leac

pute

rnic c

a ace

sta. l a t ă I

dat l

a înde

mâna

tutur

or -

unora spre bucurie m

are, a

ltora

spre s u p

ă r r e

m

are. e

i c

e

a

u

p

lJzit c

u s

f i n ţ e n

i e

p

ravila

cea

sfântlJ

s

f i n ţ i s

e - v o r ş

i cei

ce au

i n v

l J ţ a t - o

,

vo

r t i

ce slJ

rlJspun

dlJ. »

f n ţ . 6 , 1 0 )

P ă r i n

t e l e r

senie B

oca

arsenie boca - pravila alba.pdf

Documents